Mioara Anton

,,CEAU$ESCU $I POPORUL!"Scrisor i cd tre,,iubitul conducd.tor"

$e65-re8g)

f\ Sfffar'n\€f nr SCAUN

CupRrNs

Scrisori c5.tre puterein epoca nalional-stalinismului ................................... 7

Introducere................ ............... ltCapitolul I Construirea consensului (1965-r gT) ........ zg

Capcanele liberalizirii ..:................. ...,.......... 29

Good morning, Vietnaml...................................:............... 40D amnatio memoriae gi strategia reabilitirilo t ................. 47Emofie de august: reacfii la invazia din Cehoslovacia ... 59

Capitolul II Naqterea societilii socialiste .................. 68

,,Sd umplem casele de copii! Politica pronatalisti"........ 68

,,Pirinlii evazionigti" ..................77

Scrisorile invitalie. ry66-t974... .....................85

Capitolul III ,,Munca cu scrisorile".Ficliuni propagandistice gi realitili cotidiene .......... 94

Reorganiziri legislative. ...,........94

Viati nou5, probleme vechi .......... ..............1o5

Un deceniu intunecat ..............12o

,,Lazi, in agriculturS!".............. .....................135

Depigirile de plan: o lupti imposibili .......48Spa;iul locativ........ ....................16r

Dificultilile aproviziondrii ................ ..........:166

Capitolul IVReguli gi normepentru societatea omului nou........... ......r88

Parazitismul social ...................r88

Bacgig, b$ni;i, comerf ilicit............ .............2ro

Mioara Anton

Alimentafia rafionali.... ........... zzr

Capitolul V,,Partidul, Ceauqescu, Rominia"!Oameni mici gi oameni mari......... ..........273

Viafa de partid ......48Lirica voluntard ............ ............256Mulpmigi 9i... nemul,tumili ............ ............27tIstorii suprapuse : cineagti, actori qi scriitori... .............. 296

Capitolul VI Strict confidenfal..................................3roAnonime ;i denunfuri................... ................311

Scrisori citre ,,tovari$a"............. ................g26

,,Mirturisiri intime"....... ...........337

Concluzii.. ............35o

Bibliografie ................ ............360

CnpIrorur ICoNsrnurREA coNSENSUrur $g65-ryv)

Motto:,,(...) Odatd cu alegerea d-voastrd, afrm sus gi tare ,

partidul comunrsf romdn fi-d ataFat simpatia gi

devotamentul tuturor romAnilor. ASi refdcut unitateaneamului tn cuget ,;i simfiri. E cea mai mare victorie apartidului.'"

Capcanele liberaliziriiLa r9 martie 1965, Gheorghiu-Dej inceta din via15, disparilia sa

marcAnd finalul unei etape de transformare radicali a societSliiromAneqti. Daci, la inceputul anilor '5o, RomAnia popularl era unproiect politic, coagulat prin ficgiunea propagandei, prezenta

sovieticS, puterea ideologiei qi acfiunea aparatului represiv, citre#rgitul anilor '6o, aceeagi RomAnie devenise o construclie cu o

rdentitate ale eirei coduri gi norme erau acceptate gi asumate de cea

nai mare parte a societifii. Procesul debutase Ia mijlocul anilor'6o,cand societatea reusise si se adapteze exigengelor regimului. O serie

Ce factori contribuise la conturarea acestei realitili: maturizareanstitugionali a mecanismelor puterii, diminuarea terorii, ameliora-:ea situaqiei economice, imbunitSlirea condiliilor de via!5, reabi-

-itarea gi recuperarea figurilor importante ale culturii nafionale gi, nur ultimul rAnd, renungarea la universalitatea modelului sovietic'.

-{\IC, Fond CC al PCR, Secqia Cancelarie, dosar 18z11966, ff. 67-68.' in informarea, din iunie 1965, referitoare la acqiunile intreprinse de Ministerul::..,i1i.mAntului pentru imbuniti;irea con;inutului programelor de educafie:ieologicd din invilSmAntul superior se preciza cd acestea fuseseri adaptatesqrirului Declaraliei din aprilie 1964. Pentru Facultigile de Istorie noile programe:--<istau asupra importanfei factorilor interni in dezvoltarea istoriei RomAniei, fiind"r,iturate exageririle referitoare la contribuqia Uniunii Sovietice: ,,Istoria URSS ats inclusi in cadrul cursului de istorie universali". ANIC, Fond CC al PCR, Seclia

30 Mioara Anton

Declarafia din aprilie 1964, cate anunfase ,,divorful" public de

Uniunea Sovietici, fundamentase legitimitatea politici a regimului,

partidul comunist fiind receptat de citre societate ca apiritor al

valorilor nafionale in opozilie cu tendinlele distructive 9i periculoase

manifestate de sovietici. Nafionalismul se dovedise a fi cartea

cAgtigitoare pentru obginerea sprijinului popular, realitate inleleasi

pe deplin de succesorul lui Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauqescu'

Desemnarea acestuia la conducerea partidului, la zz martie 1965,

fusese rezultatul derutei, improvizafiei, ;i lipsei de reacgie a Biroului

Politic3. Odati cu alegerea sa ca prim-secretar al PMR in istoria

RomAniei comuniste se deschidea o noui pagini, cel mai important

moment al acestui inceput fiind Congresul al IX-lea, organizat in

iulie 1965. Elanul reformator, pornind de la schimbarea titulaturiipartidului, modificirile statutare, precum 9i adoptarea unei noi

Constitufii consacrau inaugurarea cu Succes a conducerii noului

lider. Obiectivul pe termen lung era ,,construirea comunismului",

ceea ce insemna transformarea exemplard a RomAniei prin intensi-

ficarea industrializirii, modernizarea agriculturii, folosirea resurselor

energetice gi finalizarea procesului de electrificare a liriia.Sub efectul liberalizirii, societatea devenise increzitoare 9i a

privit cu optimism misurile anunfate de noul lider. Starea de spirit a

populagiei se imbunltilise odatl cu eliberarea deginuqilor politici,

renunfarea la bruiajul staliilor de radio, simplificarea procedurilor de

Propagandi gi Agitalie, dosar zo11965, f.35. Parte din acest capitol se regisegte in

sruJirrl se-trut de Mioara Anton , Consens gi contestare. Societate gi putere politicd in

Romdnia comunistd. t965-t97o,,,Studii 9i Materiale de istorie contemporani', vol'

q,lzor4,pp.3r-49.3 Pavel CAmpeanu, Ceaugescu, anii numdrdtorii inverse, Ia;i, Polirom 2oo2' pp' 24r-

244. Pentru contextul alegerii lui N. Ceau;escu in funcfia de prim-secretar vezi qi

l,avinia Betea, Alexandru Bilrlddeanu despre Dei, Ceaugescu Ei lliescu. Convorbiri,

Bucure;ti, Editura Evenimentul Romanes c, rgg7, pp.r78-r84; Madimir Tismineanu,

,sfo/inism pentru etemitate. o istorie politicd a comunismului romdnesc, Ia9i,

Polirom, 2ooi,, pp.22r-222; Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceaupescu'

tg65-t98g. Giniil-Carpa,tilor, Iagi, Polirom, 2on' pp. 6z-74; Rodica Chelaru, Culpe

ioi" iu t" uitd. Convorbiri cu Cornel Burticd, Bucuregti, Editura Curtea Veche, zoor,

pp.89-9r.i-Cuvintare de deschidere a Congresului rostitd de tovardgul Nicolae Ceau\escu, in

Congresul aI lX-lea aI Partidului comunist Romin. ry-24 iulie ry65, Bucuregti, Editura

Politici, 1965, pp. 7-8.

r,,( i\rufescu qi poporul!" Scrisori citre,,iubitul conducdtor,, (1965_19g9) 37

|lt'care in striin;tate, dinamizarea schimburilor culturale gi

lliinfifice cu lumea occidentari5, inlesnirea emigririi, liberalizarea inrk'neniul culturii prin recuperarea gi publicarea operelor clasicilorlitclaturii romAne.

intr-o perioadi scurti de timp, N. Ceaugescu s_a impus int'onptiinfa publicl drept un apiritor al legalitigii 9i dreptlgii. Misuri_lc interne - instituirea conducerii colective, votarea unei noi consti-Iufii, proiectul de reformi administrativi, modificarea Codului penal,

'corganizarea Securitiqii, reabilitirile politice, reevaluarea politiciila;d de minoritilile nafionale -, precum ;i cursul politicii externe auconsolidat e;afodajul puterii personale. pentru Ianog Fazekag,alegerea lui Nicolae Ceausescu in fruntea partidului., dar mai alesCongresul al lXlea, deschideau perioada fericirii depline in partid:,,Vorbim despre o perioadi a fericirii in partid pe care din picate, astacste realitatea istoricS, realitatea de fapt pe care am trrit-o noi, cidespre asemenea fericire in partid, putem vorbi dupi Congresul alIX-lea al PCR, dupi ce noi cu tofii am ales in fruntea partidului petovar5gul Ceaugescu"6.

t vezi in acest sens protocolul;edinfei secretariatului cc al pCR, din zz martie 1966,pe a cirei ordine de zi a figurat si simprificarea sistemurui de verificare a

""ro. lur"

urmau si fie trimigi in striinitate pentru schimburi culturale. ANIC, Fond CC aiPCR, Secfia Cancelarie, dosar 3211966, ff. 3-4. De asemenea gi ,,Informarea privindelaborarea gi realizarea planurilor de trimiteri la speciarizare in striinitate,,, unde searita ci era nevoie de o revizuire a sistemului de acordare a burselor pentru cei careplecau in striinitate pentru o perioadi mai lungi de trei luni. pentru obtinereaavizului de plecare, un dosar ffecea pdn cel pufn noui comisii, a""iriu'n.r"ieapar;inAnd Ministerului de Interne. Ibidem, Secfia propagandi gi Agitagie, dosarzolry65, ff. 5z-56.u

,,stenograma gedinfei plenare a CC al pcR din zilele de z4-z5octombrie 196g,,, inIbidem, Seclia Cancelarie, d,osar ry9h968, fl ro6. CAfiva ani mailArziu, Ianog i"r"i"gincepea si se indoiasci de direcliile poriticii nafionale promovate de ceaujescu. Deexemplu, limitarea accesului reprezentanlilor culturii gi gtiin;ei minoritdtii maghiarein Academia Romani echivala, in opinia lui Fazekag, cu o incilcare u'pri.ripiilormarxist-leniniste:,,Este de neingeles cum s-a putut intampla ca zeci de ani din acestfor gtiinfific al farii se fie aproape in totaliiate excrugi oameni de qtiin,ti, arti giculturi de naqionalitate maghiari. Astizi din rg3 de membri ai Academiei numaitrei trei _sunt maghiari, dintre care unul membru titular gi doi membricoresponden{i. (...) consider ci ar fi o mare gregeali poritici in p.oLl"-u na;ionarddaci nu s-ar lua misuri de a pune capit acestor stiri ie lucruri necorespunziioare,,.Pentru o reprezentare corecti, Fazekag propunea infiin{area unei Academii

32 Mioara Anton

Societatea a rezonat la noile schimbiri politice 9i s-a repozifionat

fagi de puterea comunisti. Adeziune, militantism, asimilare, integrare,

toate acestea sugereazS o stare de spirit care ii situa pe cetSleni in

acord cu regimul. Spre deosebire de perioada precedenti cand relalia

era antagonicS, tocmai pentru cI se dorea asumarea unei noi cong-

tiinfe prin metode violente, primii ani ai perioadei Ceauqescu indici

angajarea liberl gi necondigionatl a unei bune pirli a societigii in

sprijinirea proiectelor iniliate de regim. A fost un joc al transparenfei 9i

disponibilitigii spre dialog pe care partidul l-a regizat cu deosebitS

abilitate in primii ani ai guvernirii ceauqescu. La aceasta se adaugS 9i

fundamentarea deciziilor pe a;a-zisul suport al majoritSlii populare,

ceea ce a alimentat capitalul de imagine pe care liderul partidului l-a

acumulat pani in august 1968. in raportul prezentat Ia Congresul al IX-

lea, Ceauqescu plasa consultarea populari la baza relafiei dintre partid

gi societate: ,,in principalele probleme ale dezvoltirii noastre interne 9i

ale relaliilor interna(ionale, partidul nostru se slituiegte cu oamenii

muncii, supunand dezbaterii maselor largi, consultSrii intregului

popor, cele mai importante documente ale sale"7'

Dar acest inceput promilitor a fost umbrit la cateva luni de la

finalizarea Congresului al lXlea de ,,afacerea" studen$lor de la

Facultatea de Filosofie. Intelectualii gi studenfii rSmaneau categoriile

sensibile, susceptibile de a contesta autoritatea partidului ;i de a

pune sub semnul intrebirii valabilitatea sistemului. Declaralia din

aprilie 1964, desovietizarea acceleratS a culturii romane, declaragiile

noii conduceri instituitl dupi moartea lui Gheorghiu-Dej au

alimentat speranlele c5 partidul va admite dezbateri libere.

,,Dezghepl" era insi o iluzie. in octombrie 1965, gase studengi de la

Facultatea de Filosofie erau acuzafi cI manifestaseri atitudini

dugminoase gi purtaserl discufii provocatoare la adresa partidului ;istatuluis. Practica demascdrilor publice, proprie anilor '5o, se

maghiare in RomAnia cu sediul la Clui. Ibidem, Seclia Propagandi qi Agita;ie, dosar

zBltgz+,tr. g-r3.7 Cuvkntqre de deschidere..., P.73.8

Cele gase,,elemente izolate-" erau: $tefan Nicolici, Traian Vasar, Mihai Turcu, Iulian

Bidin, Nicolae octavian, Gheorghe Boboc. Dosarul incomplet al anchetei in ANIC,

Fond CC al PCR, Seclia Propagandi 9i Agitafie, dosar zo11965, f' 8z 9i urm'

,,('(rusescu qi poporul!" Scrisori cdtre ,,iubitul conducitor" (1965-1989) 33

p,lstrase ca exemplaritate a pedepsei. ,,Teoriile revizioniste" propa-grte de studenfi contestau natura gi funcfionarea puterii comunistelrr RomAnia. Cei mai vocali, Nicolici $tefan gi Traian Vasar, insti-g,rseli studenlii la revolti cerAnd mirirea burselor, dreptul la grevi gi

Irrlruniri publice, scoaterea economiei politice din programa de

irrvifimAnt. De asemenea, criticaserd metodele folosite pentrulolcctivizarea agriculturii, birocratizarea puterii gi absenfa partidelor

lrolitice, esenliale pentru functionarea unui regim care se presupunea,r li democratic: ,,Faptele gi comportarea lor (...) ii caracterizeazd ca

;rt, r.riste elemente mArgave, antipatriotice, rupte de realitilile din fararro.rstri. Ei au incercat in mod premeditat s5-i instige pe studenfi la,rt tc neslbuite"e.

Pentru comisia de ancheti, Traian Vasar se dovedise a fi cel maipt'r'iculos, deoarece ideile sale riscau si cdgtige adepgi printre ceiplcclispugi la indoiali. Traian Vasar sesiza ci deschiderea din politicalxtcrni nu fusese urmatl de o destindere realS in planul celeiinlcrne, care continua si fie controlati de partid: ,,ConfundAnd inrrrod intentionat libertAfile cu anarhia, el cerea, nici mai mult nicirrr.ri pufin, si se permitl studenfilor si invefe in ce facultate vor, sIrliscute ce vor, iar presa si publice orice fel de articole, indiferent der'rrrrtinutul lor, si existe <libertatea individului de a acfiona duplr lolintele proprii>"'o.

in centrul scandalului care a cuprins lumea universitari s-a aflat

i;i rlecanul Facultilii de Filosofie, Tudor Bugnariu, filosof marxist, fostrlt'galist, devotat cauzei incd de la inceputurile sale. Rezervele fa;i delirria partidului l-au adus in atenfia SecuritS;ii inci de la sfhrgitul,rrrtrlui 1964. Supravegherea informativi scotea la iveal5 ,,atitudini;rrrtlivnice", ,,ribufniri du;minoase" gi critici tiioase referitoare la

,,r'r'caturile staliniste" care populau universul puterii comuniste.tllmirirea studenfilor de citre agenfii de Securitate era priviti de

'' llriclem, f. 99."' lbidem, f ro4. Informalii suplimentare referitoare la organizarea qedinlei de,lt'rrr.lscare vezi gi in serialul consacrat de Madimir Tismineanu acestui episod subtrllrr Un puzzle cu Securitate, partid Si WC (r-), in ,,Evenimentul zilei"lrtlp://www.evz.ro/senatul-evz-un-puzzle-cu-securitate-partid-si-utc (accesat la zB, ,, tornbrie zor4).

34 Mioara Anton

citre decan ca un abuz gi o incercare de intimidare prin compromi-

terea celor mai buni dintre ei. Tudor Bugnariu a sprijinit cauza

studenfilor contestatari gi a incercat s5-i asigure ci nu va exista nici

un proces politic. Dar Securitatea avea alte planuri, care il includeau

gi pe decanul Faculti$i de Filosofie, care devenise mult prea critic 9i

prea apropiat de studengii care se pronunfau pentru reformarea

sistemului. Construirea cazului a durat aproape un an, timp in care

au fost adunate informalii compromi;itoare atAt despre studenfi, cAt

gi despre filosoful nemullumit".Implicarea Securitelii in demascarea publici a celor incriminafi

era nu numai o demonstralie de forf5, ci trasa 9i limitele pe care

partidul era dispus si le admiti in rela;ia cu potenlialele curente

contestatare. Sancliunile primite de cei 9ase, impreunl cu decanul

Tudor Bugnariu, au aritat distanla uria'5 dintre declara;iile oficiale

gi reflexele punitive ale regimului". Tudor Bugnariu a fost sancfionat

pe linie de partid cu vot de blam gi inlocuit de la conducerea

Facultefii cu Constantin Nicufi, secretarul de partid al aceleia;i

institufii. Valul represiunii s-a extins asupra tuturor celor pe care

Securitatea i-a considerat nesigufi, deopotrivl studengi ;i profesori'

Episodul s-a incheiat cu exmatricularea studenfilor, interzicerea

accesului acestora in invSlimAntul superior ;i marginalizarea

profesorilor consideragi a fi mult prea liberali. Chiar daci nu au

existat sentinfe cu trimiterea in inchisoare, aqa cum se intAmplase in

t956-t958, partidul aritase care era granila intre ceea ce era permis 9i

ceea ce era interzis. ,,Duba neagr5", definitorie pentru realitatea

punitivi a anilor '5o, putea fi oricAnd folositi, astfel incAt fricile

populafiei si nu dispari.Perioada de liberalizare din primii ani ai regimului Ceaupescu a

fost una de tranzilie, de reformulare 9i readaptare la nivel de discurs

gi practici ale puterii in relafia cu societatea. Liberalizarea limitat5 9i

diminuarea terorii nu presupunea renunfarea la proiectele destinate

" Documentele referitoare la urmirirea informativi a lui Tudor Bugnariu au fost

publicate in Intelectuali romilni tn arhivele comunismului, coord. Dan Citinuq,

Bucuregti, Editura Nemira , zoo6, pp. 381396.o Ion Ianogi, Intemafionala mea. Cronica uneivie{i,Iaqi, Polirom, pp' 44t-445;DoiiBlaga, Tatdl meu, Lucian Blaga, Bucureqti, Humanitas, 2or2, pp' 252-253'

,,( ('nufescu gi poporul!" Scrisori c;tre ,,iubitul conducitor" (1965-1939) 35

r',1 Jrroduci transformiri profunde la nivelul congtiinfei gi compor-l,rrrrentelor. Noul ceaugist insemna accelerarea industrializirii,r'orrtinuarea procesului de urbanizare, cretterea produqiei bunurilorrh. larg consum, precum gi mdsuri legislative care si conduci latrrrbunitifirea condigiilor de via!5 (majorarea pensiilor, a salariilor,

',r','lclerea pregurilor etc.).

Turneele prin marile orate ale fdrii, precum gi adunirile popularelrr timpul cirora au fost anunfate noile misuri de imbundti;ire anivelului de trai al populafiei au pregitit societatea pentru unirrceput promigitor. Scrisorile de mullumire gi adeziune venite din

1r.u'tea pensionarilor, a veteranilor de rizboi, a fo;tilor ilegaligti s-autr,virsat citre Secgia Scrisori gi Audienfe a CC al PCR. Oameniir r r ullumeau cu,,mAndrie, devotament, admiralie gi satisfaclie" pentrupcnsiile mirite, asistenfa medicali, spafiile locative, gi se striduiau sIirrtleplineasci planul sau si execute la timp muncile din agriculturi.hrrr Ivan, membru cooperator in CAP CArligi, raionul Roman,irrlorma partidul ci ,,istoricele hotirAri ale celui de-al lXlea Congres"ii impulsionase pe firani si finalizeze la timp pragilele Ia sfecla der,rhdr, floarea soarelui gi culturile de mac'3. Nu era o scrisoareringularS, semn ci aparatul de propaganda, prin activigtii din teri-toliu, aflali mereu la datorie, sensibilizaserl printr-o ampli regielcsorturile emofionale ale adeziunii gi entuziasmului. Emofionat,,,tlupi o zi de succese in munci", Arhip Gl5vagcu ii scria lui('caugescu, in noiembrie 1966,in,,calitate de pirinte gi controlor der'.rlitate al intreprinderii Energia Reparalii Bucureqti", dupi ce

ru'rndrise impreuni cu fiul siu in vArstd de trei ani, spectacolultclevizat difuzat cu ocazia infiingirii Comitetului Naqional all'ionierilor din RomAnia: ,,Ca cetS;ean romAn, pirinte de copil,plivesc cu deosebiti incredere viitorul copilului meu Sorin pe care ilvoi da societSlii noastre socialiste, un om de nddejde, sinitos gi currrult spirit de rispundere pentru construirea socialismului gi

t'omunismului in patria noastri dragi Republica Socialistl

' ANIC, Fond CC al PCR, Seclia Cancelarie, dosar t8zlt966, f. r3. Ion Melecom,irrtendent al Piegei Techirghiol, raporta ci in cinstea zilei de 4 august 1966 depigiseplanul cu zoool0, succes care il obliga ca in luna septembrie si-gi propuni o depdgirecu z3oo/o.Ibidem, f. r48.

36 Mioara Anton

RomAnia"'4. Un medic din Bragov ii mulgumea lui Ceaugescu pentru

qansa de a fi reabilitat, dupi ce fusese pedepsit cu inchisoarea pentru

picatul legionar al tinerelii: ,,Nimeni nu poate inlelege nesfArqita

bucurie pentru faptul ci dumneavoastrl m-afi adus din nou inrAndurile oamenilor cinstili gi pentru acest fapt jur a vi dovedi prinmunci, prin rAvni Ia orice chemare ci ruginea acelei slSbiciuni din

copilirie a displrut pentru totdeauna"t5.

Ceaugescu a fost receptat inci din primii ani ai guvernirii sale ca

un ,,adevirat fiu al poporului", descitu;area adeziunii fiind rezultatul

reformelor gi relaxlrii sistemului. Misurile luate ,,in numele

poporului, pentru popor" au avut un efect direct asupra acelor cate-

gorii pentru care regimul a insemnat o schimbare pozitivi in ritmul

existenfei lor cotidiene. Pentru inginerul Ion lonescu, doctorand al

Institutului Politehnic, noul regim politic fusese benefic, cici iioferise qansa ca, dupi z3 august 1944, si acceadi intr-o alti categorie

sociali. Din biiat de privilie, grafie absolvirii cursurilor propagan-

distice, dar qi a obginerii statutului de membru de partid, ajunsese instructurile de partid gi de stat, beneficiind de stagii de pregitire instriinitate. in opinia sa, prezenfa lui Ceaugescu in fruntea partidului

era o garanlie a justefei politicii comuniste, pe care se angaja si o

respecte gi si o apere. Gheorghe Popescu-Gheorghiu, inspector

regional la Ministerul de Finanfe, urmirise cu ,,ochii fermecali de

incAntare qi umezigi de lacrimi de admiralie" turneul prin lari al

liderilor partidului, fiind convins ci acesta era inceputul fast al unei

conduceri pe cAt de infelepte, pe atAt de juste: ,,OricAnd partidul va

avea nevoie de aportul meu, pentru promovarea qi realizarea politiciisale pe plan extern sau intern, sunt gata si rispund cu posibilitigile

mele acumulate in cei 45 de ani ce-i am de viali"'6. Astfel de

angajamente nu erau singulare in masa scrisorilor de adeziune,

manifestarea solidaritilii cu liderul, uneori prin juriminte, fiindexpresii ale devotamentului nelimitat.

'a lbidem, tr.n-f.'5 Ibidem, f.48.'6 lbidem, f. 6r. in acelagi registru scria gi Zena Radu din Adiud, pentru care

Ceauqescu era un nou rege al romAnilor. Ibidem, f. 69.