ce sunt fondurile de obligatiuni

7/25/2019 Ce Sunt Fondurile de Obligatiuni

http://slidepdf.com/reader/full/ce-sunt-fondurile-de-obligatiuni 1/18

Ce sunt fondurile de obligatiuni?

Asa cum refecta si denumirea, ondurile de obligatiuni investesc cu precadere inobligatiuni.

Obligatiunea este un titlu de valoare care se aseamana cu un imprumut. Atunci

cand se cumpara obligatiuni, banii sunt imprumutati unei companii sau

municipalitati, denumita emitent. Acesta se obliga sa ramburseze la scadenta

intreaga valoare imprumutata si plateasca anual dobanda pe toata durata de

viata a obligatiunii. Ca si actiunile, aceste titluri pot listate la bursa.

Spre deosebire unitatile emise de ondurile de actiuni, cele emise de ondurile de

obligatiuni au o valoare mult mai stabila de la o zi la alta si oera investitorilor

castiguri regulate.

Fondurile de obligatiuni nu sunt insa lipsite de riscuri. Unul dintre ele este riscul

de dobanda. Daca obligatiunea este emisa in conditiile unei dobanzi e !asa

cum se intampla de cele mai multe ori", atunci valoarea sa va scadea cand ratele

dobanzilor pe piata monetara cresc. #nvers, cand dobanzile pietei scad, aceste

obligatiuni isi ma$oreaza valoarea.

#n sc%imb, daca obligatiunea plateste o dobanda variabila, atunci valoarea sa va

evolua in acelasi sens cu dobanzile pietei. De regula, cu cat durata de

rambursare este mai indelungata, cu atat valoarea de piata depinde intr&o

masura mai mare de evolutia dobanzilor.

Un alt risc aerent obligatiunilor este cel de credit. Acesta refecta posibilitatea ca

la scadenta, emitentul sa se afe in incapacitate de plata si sa nu poate

rascumpara obligatiunea sau sa nu platesca dobanda datorata. #n aceste conditii,

valoarea de piata a unitatii de ond scade, iar investitorii pierd bani.

Ce este un fond monetar?

Fondurile monetare investesc preponderent in instrumente ale pietei monetare,

in principal, depozite la banci si titluri de stat. Dintre toate ondurile aceste sunt

cele mai sigure, datorita investitiilor cu grad redus de risc pe care le eectueaza.

'le sunt recomandate atunci cand investotorii isi stabilesc obiective nanciare pe

termen scurt, de regula ( an si urmaresc sa&si mentina valoare banilor investiti si

in acelasi timp sa obtina un venit.

)iscul mic pe care si&l asuma aceste onduri inseamna automat ca si castigurile

sunt departe de a senzationale. #n Occident, obiectivul celor mai multe onduri

mutuale este de a asigura un randament cel putin egal cu rata infatiei. Astel,



rolul ondurilor monetare este mai mult de a mentine puterea de cumparare a

banilor si nu de a produce randamente superioare.

Desi au un risc scazut, trebuie stiut ca ondurile monetare nu garanteza

restituirea sumei depuse asa cum se intampla cu depozitele bancare. De

eemplu, alimentul unei institutii bancare unde ondul a plasat bani determinascaderea unitatii de ond, ceea ce ace ca investitorul sa piarda bani. #n sc%imb,

un depozit bancar constituit de o persoana zica este garantat prin Fondul de

garantare al depozitelor in sistemul bancar.

Ce este un fond de actiuni?

Fondurile de actiuni investesc preponderent in actiuni listate la bursa, emise de

diverse companii. Daca rma este potabila, investitorii castiga prin aptul ca

valoarea actiunii creste si*sau compania distribuie dividende actionarilor. #n

sc%imb, daca societatea inregistreaza pierderi, investitorii isi pot pierde intreaga

valoare investita. Atunci cand o persoana cumpara unitati la ond mutual,

aceasta devine automat actionar la societatile la care ondul a investitit.

#nvestitiile in actiuni s&au dovedit in timp cea mai rapida modalitate de crestere a

averii nanciare. #n acelasi timp, cotatiile actiunilor inregistreaza deseori scaderi

considerabile. Astel, la aceste onduri, posibilitatile de castig sunt cele mai mari,

insa si riscul de pierdere este cel insemnat. )elatia din randament asteptat si

riscul asumat reprezinta sc%ema de baza pe care unctioneaza ondurile mutuale.

Un indicator util pentru a evalua riscul unui ond actiuni este pondereainvestitiilor in actiuni din totalul portooliului. Cu cat procentul este mai mare, cu

atat riscul creste.

+otrivit eperientei internationale, ondurile pe actiuni au oerit investitorilor

castiguri mai mari decat celelalte onduri eistente. #n general, ele sunt

recomandate in special pentru persoanele care doresc sa plaseze banii pe termen

lung !peste ani".

Ce este un fond mutual?

Fondurile mutuale sau ondurile desc%ise de investitii atrag resurse nanciare de

la populatie si companii, pe care le investesc in diverse instrumente nanciare,

cum ar actiuni, obligatiuni sau titluri de stat.

Atentie, fondurile nu ofera nici o garantie cu privire la

recuperarea sumei investite, asa cum se intampla la

depozitele bancare!



'ectuarea unei investitii la un ond mutual se ace prin cumpararea de unitati de

ond. Acestea sunt ec%ivalentul actiunilor la societate pe actiuni. #nsa, spre

deosebire de actiuni care sunt emise intr&un numar , unitatile de ond se emit

in mod continuu si pot rascumparate oricand. +articiparea la un ond mutual

este atestata printr&un certicat ce conrma detinerea de unitati de ond.

-aloarea unitatii de ond se determina zilnic, ind calculata ca raport intre

valoarea neta a activelor ondului si numarul de unitati de ond emise.

+ersoanele care investesc la ondurile mutuale obtin un castig atunci valoarea

investitiilor eectuate de ond se ma$oreaza. Acest lucru se intampla atunci cand

ondul incaseaza dividende sau dobanzi pentru plasamentele eectuate si cand

valoarea actiunilor ac%izitionate creste. +e de alta parte, este posibil ca

portooliul sa inregistreze scaderi, astel ca investitorii pot pierde banii investiti.

#n general, ondurile mutuale se impart in mari categorii / onduri de actiuni,

onduri de obligatiuni si onduri monetare. +e langa acestea, mai eista siondurile mite sau balansate, care imbina avanta$elor acestora in diverse

combinatii.

Cum functioneaza un fond mutual?

Fondurile mutuale sunt entitati ara personalitate $uridica, care au ca scop unic

atragerea de resurse banesti si eectuarea de plasamente in instrumente

nanciare lic%ide. +otrivit legii, ondurile sunt gestionate de societati special

inintate in acest scop, denumite societati de administare a investitiilor !pe scurt,

S.A.#.". Acestea decid cum trebuie investiti banii ondului si getioneaza in acelasi

timp relatia dintre ond si investitori. 0ai precis, societatea de administare

mentine registrul detinatorilor de unitati de ond, incaseaza veniturile, emite si

rascumpara titlurile de participare. +entru aceste servicii, societatea percepe o

serie de comisioane si tarie, care se incaseaza din veniturile ondului.

O alta entitate implicata in unctionarea ondurilor mutuale este depozitarul.

Aceasta poate doar o institutie de credit !banca sau organizatie cooperatista de

credit" care are rolul de a pastra toate activele ondului. #n plus, depozitarul are

sarcina de a certica zilnic activul net al ondului si numarul de unitati de ondemise. Cu a$utorul acestor date, se determina valoarea unitatii de ond, la care se

cumpara si se rascumpara in ecare zi titlurile emise de ond.

De ce sa investesc la un fond mutual?

)olul ondurilor mutuale este de a ace investitiile simple si mai ietine. Un

avanta$ etrem de important este banii sunt administrati in mod proesionist. O

ec%ipa specializata ia decizia de cumparare si vanzare, in baza unor analizeamanuntite. #n plus, pe masura ce conditiile pietei se modica, managementul



ondului restructureaza portooliul, astel incat obiectivele nanciare sa e atinse.

Alternativa ar de a lua singur aceste decizii, ceea ce presupune cunostinte

aproundate de nante.

Diversicarea portooliul este un alt beneciu pe care il oera ondurile mutuale.

Acestea ac plasamente din diverse titluri, iar ecare investitor al ondului detineun procent din toate aceste plasamente, in unctie numarul de unitati de ond

detinute. Diversicarea plasamentelor este una din regulile de baza ale

investitiilor deoarece conduce la diminuarea riscului. De eemplu, un ond

investeste aceeasi suma in doua actiuni, care au evolutii dierite / una scade cu

(12 si cealalta creste cu (12. Diversicarea portooliul determina ca ondul sa

nu piarda nimic. #n sc%imb, daca ar investit doar in prima actiune ar pierdut

(12. +e de alta parte, daca ar investit numai in cea de&a doua actiune, ar

castigat (12, insa riscul asumat ar ost mai mare.

De asemenea, un avanta$ important al plasamentelor la ondurile mutuale il

reprezinta posibilitatea de a retrage oricand banii. Fondurile mutuale sunt

obligate prin lege sa accepte oricand rascumpararea tilturilor emise. #n acest caz,

se plateste un comision de retragere, care depinde de perioada scursa din

momentul cumpararii unitatilor de ond. Daca acest interval este de cateva luni,

comisionul de retragere poate a$unge pana la (12. Ulterior, valoarea sa scade,

iar dupa (3 luni, multe onduri nu percep nici un el de comision. +rin aceasta

politica, societatile de administrare incura$eaza investitiile pe termen mediu si

lung.

4rebuie avut insa in vedere ca pentru castigurile obtinute din investitia in

ondurile mutuale se aplica o cota de impozit de (52, indierent de perioada de

detinere sau ac%izitie.

Cat timp trebuie sa investesc?

Fondurile mutuale sunt olosite in Occident pentru a atinge diverse obiective

nanciare, de la constituirea avansului pentru un credit ipotecar si crearea unui

ond de urgenta pana la asigurarea ondurilor nanciare pentru retragerea lapensie. Conorm sonda$elor eectuate in strainatate, peste 612 dintre

respondenti au indicat ca investesc la ondurile mutuale pentru a&si suplimenta

veniturile la pensie.

Stabilirea obiectivului este primul pas in luarea deciziei de investire. Fiecare

poate apoi determina usor ce suma trebuie sa investeasca si care este orizontul

de timp in care va pastra banii la ond. De eemplu, in cazul in care se doreste

acumularea de onduri pentru perioada de pensionare, atunci este necesara o

investitie pe termen lung.

#n unctie de orizonul de timp ales, se poate stabili apoi riscul care poate

asumat. De regula, daca perioada este mai lunga !peste ani", o persoana isi



poate asuma riscuri mai importante, in timp ce investitiile pe termen scurt,

necesita o abordare mai prudentiala. Un risc mai mare oera insa si posibilitatea

de a obtine un randament superior.

4oate ondurile mutuale sunt riscante si nu garanteaza recuperarea sumei

investite. Din aceasta perspectiva, alegerea trebuie sa tina cont si desensibilitatea ecarui ata de riscuri.

Sunt protejat impotriva fraudelor?

Cazul F7# a aruncat intr&o lumina etrem de neavorabila piata ondurilor de

investitii. Din ericire, ondurile de astazi nu mai au nimic in comun cu acea

perioada tulbure. #n prezent, activitatea ondurilor este reglementata, iar Comisia

7ationala a -alorilor 0obiliare !C7-0" este abilitata sa supraveg%eze piata

ondurilor desc%ise de investitii.

+entru ca o societate de administrare a investitiilor sa unctioneze trebuie mai

intai sa e autorizata de C7-0. Astel, societatea trebuie sa indeplineasca o serie

de conditii prudentiale, printre care eistenta unor proceduri administrative si

contabile corespunzatoare, de control si siguranta pentru procesarea interna a

datelor si sa dispuna de mecanisme adecvate de control intern. #n plus, trebuie sa

eiste proceduri adecvate care sa permita separarea instrumentelor nanciare

apartinand

investitorilor de cele ale societatii de administare. #ar, structura organizatorica a

societatii trebuie sa minimizeze riscul de confict de interese intre societatea de

administrare si investitori.

#n prezent, activele ondului sunt pastrate de o institutie de credit autorizata de

87), denumita depozitar, ceea ce conera investitorilor un plus de siguranta.

+ractic, regulile dupa care ondurile de investitii unctioneaza in )omania sunt

similare acum cu cele din U'.

Cum aleg un fond de investitii?

)entabilitatea este indicatorul cel mai raspandit pentru a compara ondurile de

investitii. Aceasta eprima in procente cu cat s&a ma$orat !sau a scazut" valoarea

unitatii de ond.

4rebuie avut insa in vedere ca acest indicator refecta perormanta din trecut a

ondurilor. Aceasta inormatie este relevanta, insa nu reprezinta o garantie ca

aceeasi rentabilitate va obtinuta si pe viitor.

Un alt aspect important de urmarit este nivelul costurilor suportat de ond.

Societatea care administreaza ondul incaseaza comisioane din veniturileondurile, ceea ce insemna ca daca ele sunt mari, perormanta ondului se



diminueaza. +entru a compara costurile de unctionare ale ondurilor se oloseste

rata anuala a c%eltuielilor, care se determina ca raport intre c%eltuielile suportate

de ond si activul sau net. Cu cat acest procent este mai mare, cu atat

perormanta ondului este mai scazuta.

4otodata, inainte de a investi la un ond, este recomandat sa e citit prospectulde emisiune. Acesta eplica obiectivele ondului, tariele si comisioanele

percepute, strategia de investitie si riscul asumat, precum modul de cumparare si

rascumparare a unitatilor de ond. #n plus, societatile de administrare sunt

obligate sa publice rapoarte semestriale si anuale care sunt puse gratuit la

dispozitia investitorilor. Aceste rapoarte contin inormatii importante despre

activitatea desasurata, iar prin parcurgerea lor, un investitor poate afa daca

ondul respectiv si&a atins obiectivele propuse in prospectul de emisiune.

Ce este bursa?

4ermenul 9bursa: este olosit in limba$ul curent in mai multe sensuri. De cele mai

multe ori, el se reera la locul unde se vand si se cumpara titluri de valoare, cum

sunt actiunile si obligatiunile. #n acest caz, bursa nu este neaparat un spatiu zic,

ci reprezinta de cele mai multe ori o retea electronica care permite eecutarea

rapida a tranzactiilor, asa cum este si cazul 8ursei de -alori 8ucuresti !8-8".

Cuvantul 9 bursa : poate avea insa si alte conotatii. De eemplu, atunci candziarele sau $urnalele 4- vorbesc ca bursa este in crestere sau scadere, ele se

reera la evolutia indicilor bursieri. #n cazul 8-8, cei mai relevanti indici sunt/ 8'4,

8'4&C si 8'4&F#.

8'4 este indicele de reerinta al bursei auto%tone, el masurand evolutia de

ansamblu a celor mai importante (1 actiuni listate. 8'4&C refecta evolutia

preturilor tuturor actiunilor listate la 8-8 la categoria # si ##, in timp ce 8'4&F# este

indicele sectorului nanciar.

#ntr&un sens mai larg, bursa este denumita uneori si piata de capital, ea ind de

apt componenta de baza a acesteia. +iata de capital este o parte importanta a



sectorului nanciar ; alaturi de banci, asigurari si pensii private ; circuit prin care

se nanteaza investitiile dintr&o economie.

Cum se face o tranzactie?

4ranzactiile la bursa se deruleaza intr&o maniera transparenta, in sensul ca atat

cumparatorii cat si vanzatorii au acces permanent la inormatiile reeritoare la

pret. Cotatiile de tranzactionare se stabilesc ca si cursurile valutare de la casele

de sc%imb. Astel, eista un pret de vanzare !denumit As<" si altul de cumparare

!8id". #ar, o tranzactie se inc%eie in momentul in care doua ordine ; unul de

cumparare si altul de vanzare & au acelasi pret.

=a 8-8, cumparatorul va intra in posesia actiunilor cumparate dupa zilelucratoare de la data tranzactiei. #n aceasta perioada, se deruleaza procedurile

necesare pentru sc%imbarea dreptului de proprietate si transerul banilor de la

cumparator la vanzator.

4ranserul actiunilor va inregistrat la Depozitarul Central, care va urniza

societatii emitente numele actionarilor cu ocazia platii dividendelor sau a

Adunarii >enerale. -anzarea si cumpararea de actiuni se poate realiza de catre

investitori numai prin intermediul unei societati de servicii nanciare, care va

prelua ordinele clientilor pentru a le eecuta. Ordinele se pot transmite in scris la

sediul bro<erului, prin a, prin teleon sau prin internet.

0a$oritatea tranzactiilor derulate la 8-8 se desasoara pe piata )egular,

denumita si piata principala. Specicul acestei piete este ca aici se pot vinde sau

cumpara numai volume standard de actiuni. De regula, ordinele de

tranzactionare trebuie sa cuprinda 11 de actiuni sau un multiplu de 11. Sunt

insa si cateva actiuni, unde limita coboara la (1, cum este cazul 8)D,

4ranselectrica sau c%iar la ( pentru 4ransgaz, 'rste 8an<, +etroleportimport.

#n cazul in care un investitor doreste sa vanda sau sa cumpere mai putine actiuni

decat blocul standard, el poate intra pe piata Odd =ot.

=a 8-8, sedinta de tranzactionare se desasoara in ecare zi lucratoare ; cu

eceptia sarbatorilor legale ; in intervalul (1/11&(5 /1. +e piata )egular,

preturile de tranzactionare ale unei actiuni nu pot fuctua cu mai mult de (2

ata de pretul de inc%idere din sedinta precedenta. 'ista si eceptii de la aceasta

regula, in cazul actiunilor incluse in componenta indicilor 8'4 si 8'4&F# dar si

pentru titlurile 'rste 8an< !'8S", limita poate etinsa la maim ?12. 'tinderea

limitei are loc doar in cazuri eceptionale cand unul din emitentii in cauza atinge

limita maima de variatie de (2 iar in piata nu mai eista niciun ordin de

vanzare. +entru a mentine o piata ordonata 8-8 etinde limita de variatie

maima in etape succesive/ 32 !prima etindere"@ 2 !a doua etindere"@ ?12

!a treia etindere".



Cum se stabileste pretul?

O vec%e zicala spune ca o actiune valoreaza atat cat este dispus sa plateasca pe

ea un cumparator. Acest lucru este corect pentru ca pretul se determina la bursa

prin conruntarea cererii cu oerta. #n timp ce oerta este ormata din numarul de

actiuni emise de companie, cererea este data de numarul de investitori care

doresc sa detina actiunea respectiva si sunt dispusi sa plateasca.

Dar, investitorii pot cumpara numai daca cineva este dispus sa vanda. #ar, daca

sunt multi cei care doresc sa cumpere actiuni si putini cei dispusi sa vanda,

atunci pretul creste pana cand mai multe persoane vor dori sa vanda. Cand pretul

a crescut prea mult, astel ca investitorii nu mai doresc sa cumpere, pretul incepe

sa scada.

)aportul dintre cerere si oerta eplica de ce pretul se modica in sus si in $os,

insa nu si de ce o actiune are o anumita valoare. Aceasta depinde in principal de

situatia nanciara a companiei. Daca se asteapta ca o societate sa inregistreze

pierdere, valoarea actiunii scade. #n sc%imb, investitorii vor plati mai mult pentru

actiunea unei companii cu rezultate solide in ultimii ani si cu o politica de a

distribui in mod constant dividende.

+erspectivele companiei sunt la el de importante, ca si rezultatele sale din

trecut. Daca o companie se asteapta sa revina pe prot prin cresterea ecientei

sau scoate pe piata un produs inovator, atunci valoarea actiunii creste. #nvers,

daca o companie protabila va anunta rezultate mai slabe, pretul scade.

De asemenea, anunturile ca o companiei urmeaza sa e ac%izitionata conduc la

cresterea valorii actiunilor, deoarece cumparatorul este nevoit sa ac%izitioneze

un pac%et ma$oritar pentru a obtine controlul. #n acest scop, el trebuie sa

convinga actionarii sa vanda, oerindu&le un pret mai atractiv.

Un alt actor care infuenteaza valoarea unei actiuni este starea sectorului in care

isi desasoara activitatea. +retul poate sa scada, de eemplu, daca investitorii

anticipeaza ca ramura respectiva isi va reduce activitatea, cu toate ca situatiananciara a companiei este buna.

De ce am nevoie de o strategie?

+entru a deveni un investitor de succes, este necesar ca ecare sa&si stabileasca

o strategie, in unctie de care isi va putea construi un portooliu, va stabili tactica

de cumparare, cat timp va pastra actiunile si cand le va vinde.



Fara o astel de strategie, persoanele vor investi aleator, ara a avea vreo idee

despre cum portooliul construit ar putea atinge randamente dorite, limitand in

acelasi timp riscurile asumate. De eemplu, daca o persoana vinde ori de cate ori

piata scade, este putin probabil sa&si atinga obiectivele.

#n plus, succesul pe termen lung al investitiilor depinde intr&o mare masura demodul in care investitile sunt alocate intre dierite instrumente nanciare.

Consultantii nanciari considera strategia de investitii ca principala prioritate, in

unctie de care recomanda clientilor plasamentele potrivite.

#nainte de a dezvolta un plan, este necesar ca ecare sa&si analizeze situatia

nanciara si obiectivele/ Cati bani trebuie rezervati pentru c%eltuielile curente

Cati bani trebuie pusi deoparte pentru c%eltuieli neprevazute Cati bani trebuie

economisiti pentru scopul urmarit/ cumpararea unei case, a unei masini sau

asigurarea de venituri suplimentare la pensie

7u in ultimul rand, evolutiile macroeconomice infuenteaza intreaga piatabursiera. Atunci cand infatia este redusa, dobanzile sunt mici, iar produsul intern

brut creste, activitatea companiilor este impusionata de mediul de aaceri. 'le

obtin proturi tot mai mari, ceea ce atrage investitorii, astel ca preturile

actiunilor cresc.

#n sc%imb, daca economia este in recesiune, atunci activitatea companiilor se

restrange, iar populatia are mai putin bani pentru a investi in actiuni, astel ca

valoarea titlurilor scade.

+e langa starea economiei interne, valoarea actiunilor este infuentata si de

modul in care evolueaza pietele internationale. #n perioadele de stabilitate,

investitorii straini intra pe piata auto%tona, contribuind la cresterea pretului

actiunilor.

#nvers, daca apar probleme pe pietele eterne, investitorii nu mai sunt dispusi sa&

si asume riscuri pe pietele emergente, cum este si a noastra. +rin urmare, ei vor

vinde din actiunile detinute, ceea ce ace ca valoarea lor sa scada rapid uneori,

cu toate ca societatile respective inregistreaza rezultate nanciare bune.

Cum este strategia inuentata de risc?

Capacitatea ecaruia de a tolera riscul este actorul principal de care trebuie

tinut cont in alegerea strategiei de investitii. Anumite persoane isi asuma riscuri

mari, $ucand sume importante de bani, de multe ori, in actiuni pur speculative.

+e de alta parte, altii preera siguranta depozitelor bancare sau c%iar a banilor la

saltea, c%iar daca acest lucru inseamna numai mentinerea sau c%iar scaderea

puterii de cumparare a banilor.



De obicei, persoanele tinere care au castiguri mari si putine responsabilitati

nanciare, tind sa&si asume riscuri mai mari, mai ales daca nu au eperimentat o

perioada de instabilitate nanciara la nivelul economiei.

+ersoanele aproape de pensionare, cele cu obligatii nanciare mai importante

sau cei care au trecut prin perioade de instabilitate nanciara ; cum ar odepreciere valutara de proportii sau infatie ridicata ; sunt predispusi sa aiba o

atitudine mai conservatoare.

+entru persoanele ara prea multa eperienta la bursa sunt recomandate

strategiile pe termen lung !perioadele mai mari de ani".

Cea mai olosita strategie este cumpara si pastreaza, care presupune de regula

ac%izitionarea de actiuni emise de companii solide si cu buna reputatie si

pastrarea lor in portooliu. #n timp, este de asteptat ca valoarea actiunii sa

creasca. #n plus, trebuie avut in vedere ca daca o actiune nu se ridica la nivelul

asteptarilor, iar altele similare cresc mai repede, este tot o decizie strategica de avinde si cumpara altceva in sc%imb.

Ce stil de investitii aleg?

#n unctie de riscul asumat, investitorii se pot imparti in ? mari categorii.

Investitorii conservatori urmaresc cu prioritate prote$area capitalului investit,

multumindu&se in sc%imb cu randamente modeste 'i aloca cea mai mare parte

din portooliu in depozite bancare sau obligatiuni, ind reticenti in a investi in

actiuni. Atunci cand decid in cele din urma sa&si asume riscuri mai mari, preera

companiile solide si cu capitalizare oarte mare, deoarece acestea tind sa isi

modice valoarea mai incet decat restul actiunilor.

Acesta strategie este $usticata in cazul persoanelor cu responsabilitati nanciare

importante, cum ar cei care au investit de$a oarte multi bani in propria aacere

sau trebuie sa aiba gri$a de o persoana in varsta. #n plus, daca varsta de

pensionare este aproape, o astel de strategie este prudenta, deoarece daca

bursa scade, e posibil sa nu aiba timp sa isi revina intr&o perioada atat de scurta.

Investitorii moderati au ca obiectiv sa isi creasca valoarea portooliului, insa nu

cu orice pret. 'i nu uita niciodata sa se prote$eze ata de pierderile ma$ore. Un

astel de invesititor aloca banii in mai multe tipuri de instrumente nanciare,

combinand investitiile riscante cu cele sigure.

O posibila structura de portooliu ar sa investeasca 512 in actiuni, 12 in

obligatiuni si (12 in depozite la banca. +rintr&o astel de sc%ema, eventualele

pierderi din actiuni vor mereu atenuate de dobanzile sigure pe care le

genereaza depozitele si obligatiunile. =a capitolul actiuni, desi preera blue&c%ip&

urile !companiile renumite", ei pot investi din cand in cand si in actiuni mai

riscante. Un astel de stil poate adecvat pentru orice investitor cu apetit scazutde risc.



+e de alta parte, investitorii agresivi cauta permanent actiunile cu cel mai

mare potential de crestere, ind dispusi sa&si asume riscul de a pierde o mare

parte din capitalul investit. Acestia aloca pana la B2 din bani in actiuni. Desi

nucleul portooliul il ormeaza actiunile emise de companiile solide, ei pot atinge

epuneri semnicative si pe actiuni mai riscante.

+otrivit eperientei occidentale, orizontul optim de investitie pentru o astel de

strategie este de ( ani si c%iar mai mult. #ar, eperienta a aratat ca acesta

abordare, combinata cu rabdarea de a pastra o actiune in portooliu c%iar si in

perioadele mai putin bune, este cea mai protabila pe termen lung.

Ultima categorie de investitori este reprezentata de cei care merg impotriva

tendintei pietei. Acestea sunt persoanele care cumpara actiuni carora nimeni

nu le acorda atentie. Obiectivul lor este de a cauta actiuni subevaluate la preturi

oarte mici, in speranta ca ele vor reveni in timp la adevarata lor valoare.

+entru ca aceasta strategie sa unctioneze, investitorul trebuie sa aiba oartemulta rabdare, deoarece situatia se va inrautati de multe ori inainte ca ea sa

devina mai buna. O astel de abordare necesita pe langa multa eperienta si o

cercetare amanuntita pentru a identca o actiune subevaluata. Dar si catigurile

sunt cu mult peste asteptari.

arren 8uett este probabil modelul oricarui investitor la bursa. 'l este renumit

prin aptul ca dupa criza bursiera din (B6E a avut inspiratia de a cumpara la

preturi de nimic actiuni Coca Cola, a caror valoare a crescut ulterior de cateva ori.

Cum aleg o actiune?

#nainte de a investi in orice actiune, este recomandata o cercetare a companiei,

pentru a intelege cum va evolua aacerea respectiva.

Desi nu eista nici o garantie ca actiunea va creste, o serie de indicatori permit

identicarea perspectivelor: rata de crestere a veniturilor companiei,

precum si cea a protului, competitivitatea produselor si serviciilor

oferite, calitatea managementului, evolutia industriei in care isi

desfasoara activitatea

+entru inceput, este recomandat ca investitorii sa se indrepte spre companiile

renumite, cele care oere produse si servicii pe care le apreciaza sau spre

companiile dintr&un domeniu pe care il cunosc mai bine.

+rincipiul de baza in orice investitie este cel al diversicarii / banii nu trebuie toti

investiti in aceeasi actiune. Un portooliu diversicat pemite ca pierderile pe o

actiune sa e compensate cu castigurile din alt plasament, astel ca banii

investitorului sunt mai bine prote$ati.



Companiile listate la bursa sunt obligate sa publice rapoarte anuale de activitate,

unde sunt prezentate rezultatele nanciare, dar si alte inormatii esentiale despre

activitatea societatii. Astel, parcurgerea lor cu atentie este recomandata in toate

cazurile.

O alta sursa de inormare sunt rapoartele de analiza intocmite de societatile debro<era$. Acestea publica atat rapoarte periodice despre evolutiile bursiere, cat si

analize mai detaliate despre anumiti emitenti.

4rebuie avut in vedere ca desi aceste rapoarte sunt realizate de proesionisti,

concluziile lor reprezinta in cele din urma doar o opinie avizata asupra activitatii

companiei. +entru ca, daca cineva ar putea estima corect cum ar evolua piata,

atunci nimeni nu ar mai pierde bani.

#ntotdeauna intr&o tranzactie sunt doi participanti care gandesc opus/ unul ca e

momentul sa cumpere, iar celalalt ca e timpul sa vanda.

Cum se interpreteaza indicatorii?

#n aara de protul net, sunt o serie de indicatori care a$uta investitorii sa

evalueze o companie.

Unul din cei mai importanti indicatori este rentabilitatea capitalurilor proprii,

denumita si "#$ %return on e&uit'(. Acesta se calculeaza ca raport intreprotul net si capitalurile proprii. )O' arata ecienta cu care compania a investit

banii actionarilor. O companie se considera ca are perormante bune daca

aceasta rentabilitate este semnicativ mai mare decat dobanda unui depozit

bancar. #nvestitia in actiunile unei astel de companii are sanse mari sa aduca

randamente bune, cu conditia ca ea sa nu e de$a supraevaluata.

Indicele )$" %price to earning ratio" poate oeri o imagine sumara despre cat

de corect evaluata este o actiune, insa decizia nu trebuie sa se bazeze eclusiv

pe acest calcul. #ndicatorul se determina ca raport intre pretul unei actiuni si

protul pe actiune.

+') eprima cati lei este dispus sa plateasca un investitor pentru ( leu din

protul actual al companiei. #nterpretarea sa trebuie acuta dupa o analiza atenta

a activitatii societatii. O actiune cu indicele +') scazut, poate insemna ca este

atractiva pentru cumparare, dar poate indica si aptul ca proturile viitoare se

asteapta sa e mici.

#nvers, o actiune cu +') ridicat poate un semnal ca este momentul ca ea

trebuie vanduta, dar si aptul ca proturile viitoare este de asteptat sa creasca. #n

general, este recomandat ca indicele +') sa e olosit pentru a compara



companii care activeaza in acelasi domenii, in caz contrar, el ind lipsit de

relevanta.

Daca o companie listata la bursa plateste dividende, este util de vazut in ce

masura un plasament in actiunile respective avand ca scop unic incasarea

dividendului este ecient. +entru aceasta se calculeaza randamentuldividendului, ca raport intre dividendul pe actiuni si pretul actiunii.

Dividendele se platesc in maim 5 luni de la data luarii deciziei de catre

Adunarea >enerala a Actionarilor, astel ca este utila calcularea ratei anualizate a

dividendului. Acest lucru se ace raportand rata dividendului la perioada de

incasare !eprimata in luni" si inmultind cu (3. #n cazul in care rezultatul este mai

mic decat dobanzile la depozitele bancare pe acelasi termen, atunci cumparea

actiunii doar pentru dividende nu este o decizie ecienta. #nvers, plasamentul

este considerat protabil.

Starea de sanatate nanciara a unei companii este refectata si de gradul sau

de indatorare. Acesta se determina ca raport intre datoriile totale si activele

totale. 'l arata in ce masura aacerea societatii se spri$ina pe bani imprumutati.

#n general, se considera ca un grad de indatorare mai mic de 512 este oarte bun

si refecta un ec%ilibru pe termen lung intre sursele interne si cele eterne de

nantare.

+e de alta parte, capacitatea unei companii de a&si ac%ita datoriile imediate se

evalueaza cu a$utorul indicelui de lic*iditate. 'l se determina ca raport

intre valoarea cumulata a disponibilitatilor din cont si a stocurilor si nivelul

datoriilor pe termen scurt. Daca indicele este mai mare decat (, compania este

considerata a avea un control bun al lic%iditatii, iar un indice mai mare de (,

denota ca rma nu are nici o problema in a&si ac%ita datoriile scadente.

Cum se alege un bro+er?

Alegerea bro<erului se aseamana cu selectarea unei banci atunci cand se doreste

obtinerea unui credit sau constituirea unui depozit.

+rimul pas il puteti ace vizitand site&ul 8ursei de -alori 8ucuresti. Aici puteti gasi

la categoria #ntermediari o lista completa cu societatile de bro<era$, aprobate de

Comisia 7ationala a -alorilor 0obiliare.

Site&ul oera statistici privind activitatea de tranzactionare a ecarei societati,

precum si inormatii despre localitatile unde este prezenta prin sucursale si

agentii. #n unctie de aceste criterii se poate ace apoi o lista scurta pentru a afa

mai multe detalii despre serviciile oerite.

#n principal, serviciile urnizate includ pe langa activitatea de tranzactionare si

servicii de subscriere la noi emisiuni de actiuni !#+O", rapoarte de analiza,



rapoarte de inormare periodice !zilnice, saptamanale, lunare, trimestriale" sau

acces la o baza de date cu inormatii nanciare despre emitenti.

Un aspect important in selectarea bro<erului il reprezinta comisioanele, in special

cele de tranzactionare. Acestea se stabilesc ca procent din valoarea tranzactiei si

se platesc atat la cumparare, cat si la vanzare. +rin urmare, comisioanele platitebro<erului vor diminua randamentul investitiilor.

Comisioanele sunt stabilite sub orma unei grile, in sensul ca ele scad pe masura

ce volumul tranzactiilor creste. #ar dincolo de anumite praguri, comisioanele se

pot c%iar negocia.

Ce este analiza fundamentala?

Analiza undamentala analizeaza cererea si oerta, componentele principale din

care rezulta pretul. Acest tip de analiza porneste de obicei de la aspectelemacroeconomice, merge catre studiul sectorului de activitate iar in nal se

bazeaza pe raportarile nanciare ale rmei, pe baza carora pot calculati o

multitudine de indicatori.

Finalitatea acestei metode de analiza este estimarea valoarii corecteG a unei

actiuni, adica pretul tinta la care analistii estimeaza ca trebuie sa a$unga pretul

actiunii la bursa luand in considerare toate inormatiile nanciare.

#n sc%imb, analiza te%nica nu presupune cunostinte economice si poate

utilizata cu usurinta de marea ma$oritate a investitorilor. 'ste o metoda de

analiza bazata pe studiul gracelor. Scopul principal este anticiparea tendintelorviitoare ale pretului analizand evolutiile grace trecute.

+rincipiul undamental pe care se bazeaza analiza te%nica este ca pretul actual

al actiunilor inglobeaza toate inormatie din trecut. Din aceasta perspectiva tot

ceea cea ce ar putut infuenta pretul/ contetul economic, politic sau psi%ologia

investitorilor sunt de$a incluse in pret si nu mai trebuie analizate de catre

investitori.

Cum citim documentele nanciare? 4oate companiile listate la bursa au obligatia ca la nalul ecarui trimestru sa

aca cunoscute investitorilor rezultatele activitatii economice desasurate. Contul

de prot si pierdere !C++" este documentul nanciar care surprinde cel mai

bine ce s&a intamplat in viata companiei in ultimele trei luni. C++ detaliaza

veniturile obtinute, c%eltuielile eectuate pentru obtinerea veniturilor si in nal

rezultatul trimestrial care poate prot sau pierdere.

ilantul contabil, un alt document nanciar important, prezinta investitorilor

inormatii reeritoare la active si pasive, adica mai simplu spus inormatii despre

avereaG si datoriileG companiei. Cei mai importanti indicatori prezentati de

bilantul contabil sunt/ activul total, datorii totale si capitalurile proprii



Aceste doua documente sunt publicate pe site&ul 8ursei de -alori la cateva

saptamani dupa inc%eierea ecarui trimestru la o data stabilita anterior si acuta

publica catre toti investitorii.

Cum interpretam indicatorii bilantieri?

Dupa cum aminteam anterior, bilantul prezinta asa&numita situatie patrimoniala a

companiilor adica activele si pasivele totale. Activele sunt acele elementele care

a$uta la realizarea activitatii economice a companiei !cladiri, terenuri, masini si

utila$e, bani in conturile bancare, etc" iar pasivele totale sunt sursele de nantare

a acestei activitati economice. Sursele de nantare sunt de doua eluri/ surse de

nantare proprii sau altel spus capitaluri proprii si surse de nantare

imprumutate adica datorii totale.

Concluzionand cele spuse mai sus averea unei companiiG este data de marimea

capitalurilor proprii, acea parte a valorii totale a companiei care nu este datorata

creditorilor sau altel spus dierenta dintre activele totale si datoriile totale.

Dupa cum am vazut mai sus bilantul sintetizeaza indicatori care nu isi modica

continutul in mod substantial decat in cazuri eceptionale. De regula, companiile

nu se indatoreaza ecesiv sau nu instraineaza active importante de la un

trimestru la altul. Din acest motiv, urmarirea trimestriala a indicatorilor bilantieri

nu este la el de importanta ca urmarirea dinamicii indicatorilor din Contul de

prot si pierdere !C++".

Fiind vorba de sinteza activitatii economice a oricarei companii, C++ este

principalul document nanciar care trebuie studiat de catre orice investitor la

nalul ecarui trimestru. Cei mai importanti indicatori sunt veniturile si

c%eltuielile totale.

-eniturile totale dupa cum sugereaza si denumirea cuantica toate veniturile

realizate de un emitent in ecare trimestru/ veniturile din activitatea curenta,

veniturile nanciare !dividende, dobanzi, dierente pozitive de curs valutar, etc."

sau venituri eceptionale !vanzari de active, subventii, anulari de provizioane,etc".

0ulti investitori ac conuzie intre veniturile totale si cira de aaceri a unei

companii. Cei doi indicatori in marea ma$oritate a cazurilor au valori oarte

apropiate. Daca intr&un trimestru nu eista venituri eceptionale atunci cei doi

indicatori sunt egali.

#ndicatorul care surprinde cel mai bine masura activitatii unei companii este cira

de aaceri. Cira de aaceri sau altel spus rezultatul nal al activitatii companiei

arata dimensiunea companiei analizate sau mai eact suma tuturor bunurilor si

serviciilor realizare sau prestate. -aloarea bruta a indicatorului ne indica ordinulde marime si poate olosita doar la comparatii cu alte companii, dinamica lui in



sc%imb este etrem importanta. O companie care reuseste sa cresca constant

nivelul aacerilor este o companie interesanta si care are viitor.

C%eltuielile totale sunt de asemenea un indicator oarte important. O companie

trebuie sa isi recompenseze anga$atii pentru rezultatele obtinute dar in acelasi

timp trebuie sa se uite si la ecienta. Daca c%eltuielile nu sunt structurate ecientatunci protabilitatea companiei are de suerit.

Cum analizam formarea protului?+rotul este cel mai important indicator evidentiat de documentele contabile.

'ste prezentat sub doua orme/ brut si net. +rotul brut se calculeaza ca dierenta

intre veniturile si c%eltuielile totale iar protul net scazand din cel brut impozitul

pe prot. 0a$oritatea metodelor de evaluare a societatilor listate au ca punct

central protul.

O rma care nu obtine prot nu isi indeplineste scopul economic pentru care a

ost constituita. Cand analizam acest indicator trebuie urmarite proturile

acumulate de la inceputul anului si comparate cu protul obtinut pe perioada

similara a anului trecut, cu protul obtinut pe intreg anul trecut, cu proturile

obtinute pe ani mai vec%i sau c%iar cu protul obtinut pe ultimele patru trimestre.

+rotul este cel mai important indicator evidentiat de documentele contabile.

'ste prezentat sub doua orme/ brut si net. +rotul brut se calculeaza ca dierenta

intre veniturile si c%eltuielile totale iar protul net scazand din cel brut impozitul

pe prot. 0a$oritatea metodelor de evaluare a societatilor listate au ca punct

central protul.

O rma care nu obtine prot nu isi indeplineste scopul economic pentru care a

ost constituita. Cand analizam acest indicator trebuie urmarite proturile

acumulate de la inceputul anului si comparate cu protul obtinut pe perioada

similara a anului trecut, cu protul obtinut pe intreg anul trecut, cu proturile

obtinute pe ani mai vec%i sau c%iar cu protul obtinut pe ultimele patru trimestre.

Cu ce indicatori evaluam actiunile?-aloarea contabila a unei actiuni este primul indicator comparabil cu pretul de

tranzactionare la bursa si poate primul indiciu pentru orice investitor daca

pretul respecta realitatea economica a companiei. Acest indicator oarte usor de

inteles si calculat se obtine prin raportarea capitalului propriu la numarul total de

actiuni emise de o companie.

)aportand pretul de la bursa la valoarea contabila obtinem un indicator oarte

important al analizei undamentale/ indicele +*8 !+rice*8oo< )atio". -aloarea +*8

eprima valoarea pe care piata o da !prin pretul actiunii" capitalurilor rmei. Cu

cat valoarea +*8 este mai redusa, cu atat actiunea este mai HietinaH. -alori ale

+*8 sub ( indica de regula o actiune subevaluata, valori intre ( si 3 indica oactiune corect evaluata de piata, iar valori peste 3 o actiune supraevaluata.



Aceste valori sunt aproimative si depind oarte mult de domeniul de activitate

din care ac parte companiile analizate. #ndicatorul trebuie olosit doar la

comparatii intre emitenti apartinand aceluiasi domeniu de activitate sau cu

caracteristici similare, intre doi sau mai multi ani pentru acelasi emitent sau intre

un emitent si media indicatorului pentru un indice sau pentru o piata.

Sa revenim totusi la esenta activitatii economice, protul. Daca raportam protul

la numarul total de actiuni emise de companie obtinem protul pe actiune numit

si 'arnings per S%are, sau '+S. #n calculul acestui indicator trebuie olosit

intotdeauna protul anual sau cel obtinut in ultimele patru trimestre.

A$ungem usor la cel mai utilizat indicator al analizei undamentale ; indicele +*'

!price earnings ratio" . 'ste intalnit si sub denumirea de +') si se calculeaza ca

raport intre pretul unei actiuni si protul pe actiune.

De multe ori +*' este denit ca un multiplu deoarece arata practic cati lei platesc

investitorii pentru ( leu prot obtinut de emitent. Altel spus daca o companie areun multiplu +*' de (, investitorii platesc ( lei pentru ecare leu din protul

realizat. #ndicatorul poate interpretat ca durata de recupererare in ani a

investitiei intr&o actiune din protul raportat de emitent !in ipoteza in care tot

protul ar distribuit ca si dividende". Daca o companie are un +') de (1 un

investitor isi recupereaza investitia in doar (1 ani.

Cu cat valoarea indicatorului +*' este mai mica, deci un investitor plateste mai

putin pentru ( leu din prot sau durata de recuperare a investitiei este mai

redusa, cu atat actiunea este considerata mai HietinaH. Un +*' sub indica o

actiune puternic subevaluata, valori intre &(1 indica o actiune relativsubevaluata, valori intre (1 si ( pot indica o actiune corect evaluata de piata, iar

valori peste 31 o actiune supraevaluata. 8ineinteles la el ca in cazul multiplului

+*8 aceste valori sunt aproimative si depind oarte mult de sectorul de

activitate.

Un alt indicator des intalnit in analiza undamentala este +*S !price to sales". Se

calculeaza similar cu +*8 inlocuind valoarea contabila cu veniturile totale pe

actiune. -aloarea acestui multiplu poate varia oarte mult in unctie de domeniul

de activitate ind oarte util doar pentru comparatii intre companii cucaracteristici similare.

Analiza te*nica sau fundamentala?0a$oritatea investitorilor care au cunostinte economice preera in special analiza

undamentala. O multitudine de investitori o preera totusi pe cea te%nica pentru

simplitate si o mai mare adaptabilitate.

#n general analiza undamentala este specializata pe tipuri de instrumentenanciare. 0ai concret c%iar daca toate pietele nanciare urmeaza aceleasi reguli



ale cererii si oertei, actiunile se evalueaza intru&un el, instrumente cu venit

altel si asa mai departe. Datorita compleitatii si multitudinii indicatorilor olositi

un analist nu poate de obicei sa se specializeze decat pe un anumit instrumet

nanciar pe care il studiaza din punct de vedere economic.

Adaptabilitatea mai mare a analizei grace ii conera un avanta$ oarte mare. Odata puse la punct aspectele de baza ale studiului gracelor un investitor poate

investi pe orice piata e ca este vorba de actiuni, instrumente nanciare

derivate, maruri, ore sau instrumente cu venit . Usurinta cu care un analist

te%nic poate investi pe orice pita este practic cel mai mare avantaz al acestui tip

de analiza de piata.

Care metoda de analiza este mai perormanta sau care duce la obtinerea unor

rezultate mai bune este greu spus. Un lucru este cert insa, pentru optimizarea

randamentelor pe bursa un investitor trebuie sa oloseasca cat mai multe

instrumente si de obicei sa imbine cele doua abordari.

ce sunt fondurile de obligatiuni

Documents