Ce este leucemia acuta mieloida?

Leucemia este un cancer al sangerului. Aceasta afecteaza celulele albe din sange, celule care joaca un rol foarte important in sistemul nostrum imunitar, luptand impotriva infectiilor.

Exista patru tipuri principale de leucemie: leucemia acuta mieloida (AML), leucemia acuta limfoblastica (ALL), leucemia mieloida cronica (CML) si leucemia  limfatica cronica (CLL). -

Tipurile de leucemie se diagnosticheaza in functie de tipul celulelor albe care sunt afectate si de durata de supravietiure a pacientului fara tratament.

Leucemia acuta este un tip de leucemie care este foarte agresiva, progreseaza foarte repede si durata de spravietuire fara tratament este foarte scurta, in care  celulele albe afectate prolifereaza foarte repede. Leucemia acuta mieloida afecteaza celulele albe de tip mieloid.

Exista  un subtip de leucemie acuta mieloida numita leucemie acuta promielocitara care se trateaza intr-un mod diferit fata de alte forme de cancer  al sangelui. Tratamentul corect aplicat de mare urgenta duce la vindecarea acestei forme de leucemie in proportie foarte mare

Cum se formeaza sangele?

Celulele albe se produc in maduva osoasa – un tesut moale in mijlocul oaselor unde se produc toate celulele din sange. Celulele mama se mai numesc si celule stem. Celulele stem se gasesc in maduva osoasa si ele formeaza fiecare tip de celula din sange.

Celulele stem produc celule noi din sange pentru a le inlocui pe cele vachi sau pe cele afectate. Celulele noi trec din maduva osoasa in sange in momentul in care au ajuns la maturitate. Acest proces este bine controlat astfel incat in sange exista exact cantitatea de celule din fiecare tip, necesara  organismului.

Aparitia leucemiei

Cand cineva sufera de leucemie, intreg procesul de producere a celulelor din sange este afectat. Celulele stem produc un numar imens de celule sanguine imature. In cazul leucemiei acute mieloide celulele anormale, sau celulele canceroase, sunt celulele mieloide care nu vor mai ajunge la maturitate, ramanand nefuctionale. Din acest motiv persoanele care au leucemie acuta mieloida au un risc crescut de infectii.

Celulele canceroase mieloide ocupa maduva osoasa intr-o proportie foarte mare, impiedicand celelalte celule sanguine importante din sange sa fie produse. Problemele majore ale leucemiei sunt cauzate mai mult de lipsa celulelor normale din sange, decat de celulele leucemice propriu-zise.

Care sunt semnele si simptomele leucemiei acute mieloide?

Nu exista simptome specifice ale leucemiei acute mieloide, astfel ca boala la debut poate fi confundata adesea cu simptomele din alte boli comune.

In general leucemia acuta mieloida se dezvolta foarte repede si simptomele apar in cateva zile sau saptamani. Cele mai commune simptome sunt:

Sangerari si vanatai/rani care apar fara motiv Paloare Oboseala si dispnee Infectii frecvente si persistente

Acestea sunt cauzate de lipsa celulelor albe (leucocitelor) normale, a celulelor rosii (hematii) si a trombocitelor din sange.

Alte simptome mai putin intalnite:

Dureri de oase datorate cresterii numarului de celule canceroase din maduva osoasa Ganglioni inflamati datorati cresterii numarului de celule canceroase in ganglionii limfatici. Dureri abdominale datorate unui ficat sau a unei spline marit/marite.

Unii pacienti cu leucemie acuta mieloblastica prezinta dureri si umflaturi ale gingiilor.

Unele persoane cu leucemie acuta mieloida pot sa dezvolte mici umflaturi pe piele, numite “chloromas”, dar acest lucru este foarte rar. Acestea apar cand celulele leucemice se grupeaza sub piele.

Foarte putini pacienti prezinta simptome ca ameteala sau circulatie proasta a sangelui. Acest lucru se intampla cand celulele leucemice ajung in zona sistemului nervos cental.

Persoanele cu leucemie acuta mieloida pot prezenta toate, sau doar cateva, din aceste simptome.

 

Ce cauzeaza leucemia?

Nu exista un singur factor care sa cauzeze aparitia leucemiei acute mieloide. In cele mai multe cazuri, apare ca o combinatie de factori diferiti.

Totusi, exista cativa factori care sunt cunoscuti pentru cresterea riscului in dezvoltarea leucemiei acute mieloide. Acestia sunt:

Fumatul Unele tratamente anti-cancer Unele boli de sange déjà existente, cuprinse sub numlele de sindrom mielodisplazic, sau

anumite

conditii genetice ca de exemplu simdromul Down

Expunerea la un nivel inalt de radiatii Expunerea la anumite substante chimice

Persoanele, care sunt tratate cu radioterapie si chimioterapie pentru alte forme de cancer, pot dezvolta la un moment dat leucemie acuta mieloida. Cand acest lucru se intampla, poarta numele de leucemie secundara. Dar, totusi, este un lucru rar intalnit.

Riscul de a dezvolta leucemie acuta mieloida din alte boli de sange este, de asemenea, mic.

Studiile au aratat ca un numar foarte, foarte mic de cazuri apar din cauza unei predispozitii genetice de a dezvolta leucemie acuta mieloida – totusi nu este un lucru comun, iar pentru cei mai multi dintre pacientii cu leucemie acuta mieloida, membrii familiilor nu au un risc mai mare de a dezvolta AML decat oricine altcineva.

AML nu este o forma genetica care sa se transmita la ceilalti membri ai familiei.

Cat de comuna este leucemia acuta mieloida?

Leucemia acuta mieloida poate afecta persoane de orice varsta, dar in general apare la persoanele de peste 60 de ani.

Aproximativ unul din zece pacienti au varsta mai mica de 25 de ani. Ca frecventa este al doilea tip de leucemie la copii (dupa leucemia acuta limfoblastica).

Leucemia acuta mieloida apare mai frecvent la barbati decat la femei.

Diagnostic

Tipuri de leucemie acuta mieloida

Exista mai multe subtipuri de leucemie acuta mieloida. Acest lucru este important de stiut deoarece poate fi determinant in alegerea tratamentului (care tratament este cel mai bun pentru fiecare pacient in parte).

Exista doua moduri prin care doctorii pot clasifica leucemia acuta mieloida.

Cel mai frecvent mod de clasificare este cel instituit de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Clasificarea se bazeaza pe un numar de factori care include tipul celulelor albe din sange afectate si cum s-a dezvoltat leucemia.

Aproximativ unul din 10 oameni este diagnosticat cu un subtip de leucemie acuta mieloida numita leucemie promielocitica (APL). Modul, in care pacientii diagnosticati cu APL sunt tratati, difera fata de modul in care sunt tratate celelalte tipul de leucemie acuta mieloida.

Teste

Leucemia acuta mieloida nu poate fi diagnosticata fara teste specifice. Aceste teste includ: un test de sange obisnuit (o hemograma), un test de maduva, un examen imunofenotipic al celulelor leucemice, un examen citogenetic si eventual de genetica moleculara..

Rezultatele testutltui de sange obisnuit (hemogramei) arata daca exista celule leucemice in sange. O mare parte din pacientii cu leucemie acuta au un numar foarte mare de celule albe, aproape toate fiind celule leucemice. In mod frecvent, numarul de celule rosii si trombocite este foarte mic. Aparatele moderne care numara celulele de sange ajuta la diagnosticarea mai precisa a fiecarui tip de leucemie, dar examinarea la microscop de catre un specialist a frotiului de sange periferic este indispensabila.

Prelevarea unei probe de maduva osoasa pentru a confirma diagnosticul este obligatorie. Aceasta mostra este luata din maduva osoasa continuta in oasele soldui printr-o punctie medulara. Pentru aceasta procedura pacientilor li se administreaza un anestezic local. Prezenta celulelor leucemice  in maduva osoasa este semn de leucemie acuta mieloida.

Alte teste de sange se vor face pentru a clasifica subtipul de leucemie acuta mieloida si pentru a aprecia starea generala de sanatate a pacientului (sanatatea organelor vitale). Acest lucru este important pentru ca ajuta doctorii sa aleaga cel mai bun tratament.

Tratament

Tratarea leucemiei acute mieloide

Ingrijirea suportiva, care ajuta la prevenirea infectiilor si complicatiilor cauzate de tratament, este o parte importanta in tratamentul pacientilor diagnosticati cu leucemie acuta mieloida.Ea consta in antibiotice, pansamente gastrice, solutii de electroliti, solutii/tablete dezinfectante, perfuzii de hidratare, etc

Chimioterapia, o combinatie de medicamente, este principal metoda de tratament a leucemiei acute mieloide. Aceste medicamente trebuie sa fie administrate intr-o ordine precisa, numita protocol, pentru a avea cel mai bun effect. Cum leucemia acuta mieloida este un cancer care poate afecta oameni de diverse varste, protocolul si intensitatea tratamentului pe care il primeste un pacient depinde de starea generala de sanatate a acestuia.

Transplantul de celule stem, este o forma de tratament pentru pacientii care se afla intr-o stare buna de sanatate. Este, in general, recomandat pacientilor care au o forma agresiva a bolii sau care sunt considerati pacienti cu risc inalt, adica la care riscul de recadere dupa tratamentul standard este foarte mare. In general transplantul nu se efectueaza ca prima linie de tratament sau in plina recadere de boala. Transplantul trebuie efectual la un moment bine stabilit de protocol si anume intr-o stare de remisiune. Cu cat respectiva remisiune este mai completa cu atat sansele de vindecare de leucemie prin transplant sunt mai mari. In cele mai multe cazuri, pacientii sunt transplantati folosindu-se celule stem de la un donator. Un astfel de transplant se numeste transplant alogeneic. Pacientii varstnici, sau cei pentru care un donator nu poate fi gasit, pot fi transplantati folosindu-se propriile celule stem. Acest tip de transplant poarta numele de transplant autolog.

Se mai poate efectua Transplantul haploidentic ( compatibilitate partiala) care se face doar in cateva centre de excelenta din lume ( in Europa din 170 centre acest tip de transplant se efctueaza in aproximativ 5 centre de referinta, recunoascute). Acest tip de transplant este inca in faza de experimentare.

Radioterapia, nu este folosita in general in tratamentul leucemiei acute mieloide, decat ca faza pregatitoare pentru transplantul de celule stem sau in rarele cazuri de meningite leucemice cu blasti monocitoizi..

Leucafereza este tratamentul prin care, cu ajutorul separatorului de celule, se extrag celulele leucemice din sange, ramanand doar celulele sanatoase. Aceasta metoda poate fi folosita pentru pacientii care au foarte multe celule albe in sange la diagnosticare. Leucafereza nu este folosita pentru pacientii cu leucemie promielocitica acuta pentru ca poate duce la sangerari mari.

Faze ale tratamentului

Pacientii cu leucemie acuta mieloida sunt tratati in doua faze distincte.

Prima parte se numeste inductia si foloseste citostatice pentru a elimina celulele leucemice (blastii) din maduva osoasa.

Daca aceasta metoda are success si nici o celula leucemica nu va mai fi detectata, se spune ca pacientul este in remisie. Totusi, acest lucru nu inseamna ca pacientul este vindecat, deoarece este posibil ca nu toate celulele leucemice sa fi fost distruse.

Urmatoarea faza a tratamentului se numeste consolidare si foloseste, de asemenea, citostatice si, uneori, un transplant de celule stem pentru a preintampina revenirea bolii.

Din pacare, de multe ori, boala revine, chiar si dupa tratamentul de consolidare. Acestor pacienti li se vor administra si alte citostatice sau pot intra in studii clinice de ultima ora.

APL este tratata cu alte tipuri de citostatice, deoarece tratamentul conventional produce efecte secundare serioase pacientilor, ca de exemplu sangerarea excesiva.

Tratamente specific

Un grup de medicamente numit antracicline este folosit in faza de inducere a remisiei. Aceste medicamente include:  daunorubicina, doxorubicina, idarubicina si mitoxantrona.

Aceste medicamente blocheaza sinteza ADN-ului din celulele leucemice. Aceste medicamente sunt de obicei folosite in combinative cu alt medicament numit citarabina.

Pacientii, carora nu li se pot administra aceste citostatice, din cauza starii generale de sanatate,  vor primi un alt medicament numit hidroxyurea impreuna cu transfuzii de sange pentru tratarea anemiei, care este comuna la pacientii cu leucemie mieloida acuta. Tratamentul cu hidroxiuree are un efect paleativ, adica de ameliorare a bolii. Nu are efect curativ.

Efecte secundare

Efectele secundare care apar in mod frecvent in urma chimioterapiei:

Greata, care poate fi combatuta prin folosirea altor medicamente

Pierderea parului Un numar foarte mic de celule albe in sange

Chimioterapia afecteaza fertilitatea si orice pacient preocupat de acest aspect ar trebui sa vorbeasca cu medicul curant despre acest lucru inainte de tratament.

Transplantul de celule stem de le un donator are ca efect secundar important boala numita grefa contra gazda, in care celulele donatorului ataca tesuturile sanatoase ale pacientului. Aceste efecte secundare pot fi serioase, dar, in general, prin medicatie pot fi tinute sub control.

Prognostic

Leucemia acuta mieloida este tratata cu mai mult success acum decat acum cativa ani.

In urma tratamentului, mai mult de jumatate din pacientii care sufera de leucemie acuta mieloida sub 60 de ani sunt vindecati.

Din pacate acest lucru nu este adevarat si pentru pacientii peste 60 de ani. Chiar daca acestia intra in remisie, probabilitatea revenirii bolii este foarte mare. Unul din motivele acestui prognostic nefavorabil este lipsa din protocolul de tratament al pacientilor >60 de ani cu LAM a transplantului de celule stem hematopoietice.

Factori ca varsta, starea generala, subtipul leucemiei si cat de avansata este boala la momentul diagnosticului influenteaza rata de curabilitate.

In general, pacientii raspund bine la prima faza a tratamentului si obtin remisia. Totusi, pacientii care se afla in grupa de risc inalt (persoanele in varsta sau persoanele cu forme aggressive de leucemie acuta mieloida) sunt supuse cu mult mai mult riscului de revenire a bolii.

Pentru acesti pacienti, obtinerea unei a doua remisii ii face sa fie eligibili pentru un transplant de celule stem. Transplantul de celule stem hematopoietice in a doua remisiune este obligatoriu pentru obtinerea vindecarii sau cel putin a unei supravietuiri mai indelungate a pacientului. In cazul recaderii, transplantul este o optiune daca pacientii raspund chimioterapiei si intra in remisie (boala mai este chimiosensibila).

Dupa tratament

Chiar daca pacientii au terminat tratamentul, ei trebuie sa faca o vizita medicala periodica, in primii doi ani dupa tratament, pentru ca exista o sansa ca leucemia sa reapara. Daca este descoperita in faze incipiente, este mai probabil ca ea sa poata fi tratata din nou.

Exista de asemenea o posibilitate ca citostaticele folosite pentru tratarea leucemiei sa cauzeze alte probleme, chiar si cancere secundare.

De aceea pacientii vor fi controlati la fiecare 6 luni, pentru urmatorii 3 ani, (cel putin) dupa oprirea tratamentului.

Leucemia acuta mieloida - LMA

Introducere

Leucemia acuta mieloida (LAM) este un tip de cancer al sangelui si al maduvei osoase -tesutul spongios din interiorul oaselor care produce sangele. LAM este unul din cele patru tipuri principale de leucemie, care evolueaza rapid si afecteaza un grup de globule albe numite celule mieloide. Acestea se dezvolta si se transforma in celule sanguine mature (globule rosii, globule albe si trombocite). Acest tip de leucemie se mai numeste si leucemie mieloblastica acuta, leucemie granulocitara acuta, sau leucemie non-limfocitica acuta. In conditii normale, maduva osoasa produce celule imature (stem) in mod controlat. Acestea se maturizeaza si se specializeaza, transformandu-se intr-un anumit tip de celula sanguina. La bolnavii de leucemie acuta mieloida, maduva osoasa produce celule imature care nu se maturizeaza si nu isi pot indeplini functiile. In plus, ele se multiplica rapid si suprima productia de celule sanguine sanatoase,  lasand organismul expus la infectii, anemie sau hemoragii. Celulele leucemice pot disemina in alte regiuni ale corpului. Leucemia acuta mieloida  este cea mai comuna forma de leucemie. Boala progreseaza rapid daca nu este tratata, dar initial raspunde la tratament. Din nefericire, numerosi bolnavi de LAM sufera o resuta. Cercetarile se axeaza pe reducerea riscului de recidiva si pe obtinerea de rezultate pozitive pe termen lung la bolnavii de leucemie acuta mieloida.Mai rara la copii (20% din cazuri), leucemia acuta mieloida se observa cu precadere la adulti. 

Semne si simptome

Semnele si simptomele comune ale stadiilor precoce ale leucemiei acute mieloide sunt asemanatoare cu cele ale unei gripe:- febra- pierdere in greutate- dureri osoase- letargie si oboseala

Semnele si simptomele specifice ale LAM sunt cauzate de deficienta de celule sangvine functionale, ca rezultat al proliferarii celulelor leucemice. O serie de probleme pot sa apara, in functie de tipul de celule sangvine afectate:

- globule rosii (hematii) – Deficienta de globule rosii (anemie) poate cauza dificultati respiratorii, oboseala si paloare.- globule albe (leucocite) – au rolul de a apara organismul impotriva infectiilor. Scaderea numarului de leucocite (leucopenie) sau a unui tip de globule albe numite neutrofile (neutropenie) poate avea ca rezultat infectii frecvente.- plachete sangvine (trombocite) – opresc hemoragiile prin formarea cheagurilor sangvine. Scaderea numarului de plachete (trombocitopenie) determina hemoragii si echimoze (vanatai) frecvente: hemoragii nazale, sangerari ale gingiilor, sau mici leziuni ale pielii (petesie).

LAM poate fi responsabila si pentru sangerarea gingiilor, menstruatii anormale si marirea splinei sau a ficatului. Ganglionii limfatici se pot inflama. Daca disemineaza la sistemul nervos central sau la alte organe, determina dureri de cap, slabiciune, varsaturi, vertije si tulburari ale vederii.Cauze

Cauza leucemiei acute limfoide este afectarea ADN-ului celulelor din maduva osoasa. In conditii normale, ADN-ul poate fi comparat cu un set de instructiuni ce stabileste modul si timpul in care celulele cresc si se divid. Unele gene ale ADN-ului, numite oncogene promoveaza diviziunea celulara. Altele, numita gene supresoare tumorale, incetinesc diviziunea celulara si determina distrugerea celulelor la momentul adecvat.

Leucemia survine atunci cand afectarea ADN-ului determina activarea oncogenelor sau inactivarea genelor supresoare tumorale. In aceasta situatie, producerea de celule devine anarhica, necontrolata. Maduva osoasa produce celule imature care se transforma in celule leucemice numite mieloblasti. Celulele anormale nu pot functiona in mod corect, se pot acumula, suprimand productia de celulele sanatoase. Mutatiile care provoaca leucemia sunt in general dobandite - si nu mostenite – dar cauza acestor mutatii nu a fost pe deplin deslusita. In unele cazuri, afectarea ADN-ului este rezultatul unei expuneri la substante cancerigene, sau al sedintele anterioare de chimioterapie pentru tratarea altor cancere. LAM poate evolua si din alta boala de sange sau din leucemii cronice (leucemie mieloida cronica), mielodisplazie sau alte afectiuni ce determina producerea excesiva de celule de catre maduva osoasa (sindroame mieloproliferative). Diagnostic

Diagnosticul este suspectat de la numararea formulei sangvine  care pune in evidenta fie un numar crescut de globule albe si mai ales prezenta unor celule tinere anormale, fie o leucopenie (scaderea numarului de leucocite). Diagnosticul va fi confirmat printr-o mielograma (examen al maduvei osoase), ce va evidentia o infiltrare de celule blastice.

Hemograma – va evidentia un numar crescut de globule albe, alaturi de scaderea numarului de globule rosii si plachete. Prezenta blastilor - celule imature ce se gasesc in mod normal in maduva osoasa, dar nu si in sangele circulant  - este o dovada a prezentei LAM.

Mielograma (analiza maduvei osoase) este un examen utilizat pentru confirmarea diagnosticului de leucemie acuta mieloida. O proba de maduva osoasa este recoltata din creasta iliaca posterioara, cu ajutorul unui ac special.

Punctia lombara - in unele cazuri, este necesara colectarea unei cantitati de lichid ce inconjoara maduva spinarii pentru a cerceta prezenta de celule leucemice. 

Probele recoltate vor fi analizate la microscop, iar celulele sangvine sunt clasificate in functie de marime, forma si de alte caracteristici. Astfel se stabileste tipul si subtipul de leucemie in cauza.

Tipurile de leucemie acuta mieloida (LAM) sunt clasificate in 8 subtipuri, in functie de gradul de maturare al celulelor canceroase in momentul diagnosticului si de gradul lor de diferentiere fata de celulele normale. 

Stabilirea subtipului este importanta pentru adoptarea unui tratament optim.Tratament

Tratamentul de baza consta in chimioterapie ce comporta in mod succesiv o etapa de inductie, urmata de consolidare, sau chiar de intensificare printr-un transplant de maduva osoasa sau de celule-stem autologice la pacientii tineri, in cazul obtinerii unei remisii complete. Prognosticul depinde in special de varsta, tipul citologic al blastilor, anomaliile cromozomiale, prezenta unei boli preexistente a maduvei osoase si bineinteles, de raspunsul la tratament.

Inducerea remisiei 

Scopul acestei etape este acela de a distruge celulele leucemice din sange si maduva osoasa. Totusi, inducerea remisiei nu distruge toate celulele leucemice, deci sunt necesare alte tratamente pentru a preveni posibilele recidive.

Terapia de consolidare

Numita si terapie post-remisie, etapa de mentinere sau intensificare, aceasta etapa a tratamentului are drept scop distrugerea celulelor leucemice ramase. Este considerata drept o etapa esentiala pentru scaderea riscului de recidiva.

Acest tip de leucemie acuta necesita un tratament chimioterapeutic mai agresiv. Daca leucemia persista chiar si dupa una sau mai multe perioade de remisie, se procedeaza la o grefa de maduva osoasa. Pacientul primeste in acest caz o maduva osoasa sanatoasa de la un donator compatibil. Daca gasirea unui donator compatibil nu este posibila, se poate practica o autogrefa de maduva osoasa (grefa a propriei maduvei osoase dupa distrugerea celulelor anormale). Aceasta metoda permite obtinerea unor remisii prelungite in numeroase leucemii ale copilului si in unele leucemii ale adultului.

Diagnosticul leucemiei acute – Recunoaşterea diferenţelor subtile între leucemia mieloidă acută şi leucemia limfoidă acută

este vitală pentru prognosticul şi tratarea simptomelor.

Leucemia acută   se împarte în leucemie acută mieloida (LAM) şi leucemie acută limfoidă (LAL). Nu există semne clinice clare

care să facă deosebirea între LAM şi LAL.

Deşi celula primitivă blastică este caracteristică ambelor tipuri, există diferenţe subtile în aspectul microscopic al blaştilor din

leucemia mieloidă şi al celor din leucemia limfoidă.

Dacă există dubii privind tipul de leucemie, este de ajutor efectuarea unor investigaţii speciale. De exemplu, testele

imunologice detectează, pe suprafaţa membranei blastice, caracteristicile specifice blaştilor mieloizi sau limfoizi, folosind

anticorpi cu specificitate înaltă.

Blaştii din leucemia acută limfoblastică şi, în cazuri rare, cei din leucemia acută mieloblastică, pot sta ascunşi în creier sau

în măduva spinării, de cealaltă parte a barierei hematoencefalice, unde chimioterapia nu le poate ajunge. După ce sângele

şi măduva au fost curăţate de celulele leucemice, aceste celule pot cauza recăderi.

Pacienţii cu leucemie a sistemului nervos central (SNC) pot suferi de dureri de cap, vărsături, crize paroxistice şi diferite

paralizii ale nervilor faciali şi ai ochilor.In cazurile de leucemie acută limfoidă, injecţiile cu chimioterapice se administrează în

lichidul cefalorahidian, prin puncţie lombară, pentru a preveni afectarea SNC. Radioterapia la nivelul capului este şi ea utilă.

Leucemia acuta mieloida - LMA Introducere Semne si simptome Cauze Diagnostic Tratament

Leucemia acuta mieloida (LAM) este un tip de cancer al sangelui si al maduvei osoase -tesutul spongios din interiorul oaselor care produce sangele. LAM este unul din cele patru tipuri principale de leucemie, care evolueaza rapid si afecteaza un grup de globule albe numite celule mieloide. Acestea se dezvolta si se transforma in celule sanguine mature (globule rosii, globule albe si trombocite). Acest tip de leucemie se mai numeste si leucemie mieloblastica acuta, leucemie granulocitara acuta, sau leucemie non-limfocitica acuta.

In conditii normale, maduva osoasa produce celule imature (stem) in mod controlat. Acestea se maturizeaza si se specializeaza, transformandu-se intr-un anumit tip de celula sanguina. La bolnavii de leucemie acuta mieloida, maduva osoasa produce celule imature care nu se maturizeaza si nu isi pot indeplini functiile. In plus, ele se multiplica rapid si suprima productia de celule sanguine sanatoase,  lasand organismul expus la infectii, anemie sau hemoragii. Celulele leucemice pot disemina in alte regiuni ale corpului.

Leucemia acuta mieloida  este cea mai comuna forma de leucemie. Boala progreseaza rapid daca nu este tratata, dar initial raspunde la tratament. Din nefericire, numerosi bolnavi de LAM sufera o resuta. Cercetarile se axeaza pe reducerea riscului de recidiva si pe obtinerea de rezultate pozitive pe termen lung la bolnavii de leucemie acuta mieloida.Mai rara la copii (20% din cazuri), leucemia acuta mieloida se observa cu precadere la adulti. 

CauzeCauza leucemiei acute limfoide este afectarea ADN-ului celulelor din maduva osoasa. In conditii normale, ADN-ul poate fi comparat cu un set de instructiuni ce stabileste modul si timpul in care celulele cresc si se divid. Unele gene ale ADN-ului, numite oncogene promoveaza diviziunea celulara. Altele, numita gene supresoare tumorale, incetinesc diviziunea celulara si determina distrugerea celulelor la momentul adecvat.

Leucemia survine atunci cand afectarea ADN-ului determina activarea oncogenelor sau inactivarea genelor supresoare tumorale. In aceasta situatie, producerea de celule devine anarhica, necontrolata. Maduva osoasa produce celule imature care se transforma in celule leucemice numite mieloblasti. Celulele anormale nu pot functiona in mod corect, se pot acumula, suprimand productia de celulele sanatoase.

Mutatiile care provoaca leucemia sunt in general dobandite - si nu mostenite – dar cauza acestor mutatii nu a fost pe deplin deslusita. In unele cazuri, afectarea ADN-ului este rezultatul unei expuneri la substante cancerigene, sau al sedintele anterioare de chimioterapie pentru tratarea altor cancere. LAM poate evolua si din alta boala de sange sau din leucemii cronice (leucemie mieloida cronica), mielodisplazie sau alte afectiuni ce determina producerea excesiva de celule de catre maduva osoasa (sindroame mieloproliferative). ratamentTratamentul de baza consta in chimioterapie ce comporta in mod succesiv o etapa de inductie, urmata de consolidare, sau chiar de intensificare printr-un transplant de maduva osoasa sau de celule-stem autologice la pacientii tineri, in cazul obtinerii unei remisii complete.

Prognosticul depinde in special de varsta, tipul citologic al blastilor, anomaliile cromozomiale, prezenta unei boli preexistente a maduvei osoase si bineinteles, de raspunsul la tratament.

Inducerea remisiei 

Scopul acestei etape este acela de a distruge celulele leucemice din sange si maduva osoasa. Totusi, inducerea remisiei nu distruge toate celulele leucemice, deci sunt necesare alte tratamente pentru a preveni posibilele recidive.

Terapia de consolidare

Numita si terapie post-remisie, etapa de mentinere sau intensificare, aceasta etapa a tratamentului are drept scop distrugerea celulelor leucemice ramase. Este considerata drept o etapa esentiala pentru scaderea riscului de recidiva.

Acest tip de leucemie acuta necesita un tratament chimioterapeutic mai agresiv. Dacaleucemia persista chiar si dupa una sau mai multe perioade de remisie, se procedeaza la o grefa de maduva osoasa. Pacientul primeste in acest caz o maduva osoasa sanatoasa de la un donator compatibil. Daca gasirea unui donator compatibil nu este posibila, se poate practica o autogrefa de maduva osoasa (grefa a propriei maduvei osoase dupa distrugerea celulelor anormale). Aceasta metoda permite obtinerea unor remisii prelungite in numeroase leucemii ale copilului si in unele leucemii ale adultului.Semne si simptomeSemnele si simptomele comune ale stadiilor precoce ale leucemiei acute mieloide sunt asemanatoare cu cele ale unei gripe:- febra- pierdere in greutate- dureri osoase- letargie si oboseala

Semnele si simptomele specifice ale LAM sunt cauzate de deficienta de celule sangvine functionale, ca rezultat al proliferarii celulelor leucemice. O serie de probleme pot sa apara, in functie de tipul de celule sangvine afectate:

- globule rosii (hematii) – Deficienta de globule rosii (anemie) poate cauza dificultati respiratorii, oboseala si paloare.- globule albe (leucocite) – au rolul de a apara organismul impotriva infectiilor. Scaderea numarului de leucocite (leucopenie) sau a unui tip de globule albe numite neutrofile (neutropenie) poate avea ca rezultat infectii frecvente.- plachete sangvine (trombocite) – opresc hemoragiile prin formarea cheagurilor sangvine. Scaderea numarului de plachete (trombocitopenie) determina hemoragii si echimoze (vanatai) frecvente: hemoragii nazale, sangerari ale gingiilor, sau mici leziuni ale pielii (petesie).

LAM poate fi responsabila si pentru sangerarea gingiilor, menstruatii anormale si marirea splinei sau a ficatului. Ganglionii limfatici se pot inflama. Daca disemineaza la sistemul nervos central sau la alte organe, determina dureri de cap, slabiciune, varsaturi, vertije si tulburari ale vederii.DiagnosticDiagnosticul este suspectat de la numararea formulei sangvine  care pune in evidenta fie un numar crescut de globule albe si mai ales prezenta unor celule tinere anormale, fie o leucopenie (scaderea numarului de leucocite). Diagnosticul va fi confirmat printr-o mielograma (examen al maduvei osoase), ce va evidentia o infiltrare de celule blastice.

Hemograma – va evidentia un numar crescut de globule albe, alaturi de scaderea numarului de globule rosii si plachete. Prezenta blastilor - celule imature ce se gasesc in mod normal in maduva osoasa, dar nu si in sangele circulant  - este o dovada a prezentei LAM.

Mielograma (analiza maduvei osoase) este un examen utilizat pentru confirmarea diagnosticului de leucemie acuta mieloida. O proba de maduva osoasa este recoltata din creasta iliaca posterioara, cu ajutorul unui ac special.

Punctia lombara - in unele cazuri, este necesara colectarea unei cantitati de lichid ce inconjoara maduva spinarii pentru a cerceta prezenta de celule leucemice. 

Probele recoltate vor fi analizate la microscop, iar celulele sangvine sunt clasificate in functie de marime, forma si de alte caracteristici. Astfel se stabileste tipul si subtipul de leucemie in cauza.

Tipurile de leucemie acuta mieloida (LAM) sunt clasificate in 8 subtipuri, in functie de gradul de maturare al celulelor canceroase in momentul diagnosticului si de gradul lor de diferentiere fata de celulele normale. 

Stabilirea subtipului este importanta pentru adoptarea unui tratament optim.

Leucemia mieloida cronica - LMC

Introducere

Leucemia mieloida cronica (LMC) reprezinta o proliferare a globulelor albe din seria granulocitelor (polinucleare). LMC este asociata cu o anomalie cromozomiala (cromozomul Philadelphia), in care se produce o translocare de material genetic intre cromozomii 9 si 22, ceea ce duce la o scurtare a bratului lung al cromozomului 22, antrenand perturbari genetice ce se afla la originea LMC. Acest tip de leucemie este mai rar si nu reprezinta decat 2 sau 3% din leucemiile copilului. LMC se prezinta sub doua forme: forma juvenila, care afecteaza copiii cu varste sub 2 ani si forma adulta, care afecteaza indeosebi adolescentii. Prognosticul leucemiei mieloide cronice este mai bun datorita noilor medicamente utilizate pentru tratarea afectiunii. Desi transplantul de maduva osoasa este o optiune de tratament, numerosi pacienti pot controla afectiunea cu ajutorul medicamentelor citotoxice. Semne si simptome

Simptomele LMC variaza in functie de stadiul bolii inaintea inceperii tratamentului. In stadiu incipient, leucemia mieloida cronica nu se manifesta.

Semne si simptome precoce:- febra- scadere inexplicabila in greutate- inapetenta

- oboseala sau epuizare- dureri in partea stanga, sub coaste- diaforeza nocturna (transpiratii abundente in timpul noptii) 

Semne si simptome tardive:- anemie- splenomegalie (marirea in volum a splinei)- dificultati respiratorii- oboseala- paloare- infectii frecvente- sangerari diverse- mici leziuni ale pielii (petesie)- dureri articulare sau osoase

Un simptom caracteristic al acestui tip de leucemie este marimea volumului splinei. In forma sa juvenila, LMC se manifesta prin paloare, pierdere in greutate, dureri de cap, transpiratii abundente si infectii recurente.Diagnostic

Testele si procedurile medicale utilizate pentru diagnosticarea LMC sunt:-Examenul fizic – examinarea ganglionilor limfatici, a splinei si abdomenului.- Numararea formulei sangvine (NFS)

- Mielograma – analiza celulelor maduvei osoase – pune in evidenta proliferarea celulelor polinucleare.

- Tehnica FISH (hibridizarea in situ cu markeri fluorescenti) – test ce pune in evidenta anomaliile cromozomiale si poate detecta prezenta cromozomului Philadelphia. In cazuri rare, alte forme de leucemie pot prezenta acest cromozom anormal. De asemenea, la un numar mic de pacienti cu LMC, cromozomul Philadelphia este absent. Aceste cazuri justifica necesitatea efectuarii unor teste suplimentare.

- Reactia de polimerizare in lant (PCR) – test ce poate detecta prezenta genei anormale BCR-ABL. Testul poate fi efectuat pe o mostra de maduva osoasa sau de sange.

- Teste imagistice – efectuarea unei ecografii sau a unei tomografii computerizate (CT) are drept scop punerea in evidenta a afectarii unor organe (marirea in volum a splinei, de exemplu).

Stadiile leucemiei mieloide cronice

Leucemia mieloida cronica este clasificata in trei stadii progresive. Trecerea de la un stadiu la altul reprezinta o agravare a bolii. Identificarea stadiului de LMC este importanta pentru adoptarea unui tratament optim.

Stabilirea stadiului de LMC depinde de factori precum numarul de celule sangvine, procentul de celule imature (blasti) si volumul splinei. 

Boala evolueaza in mod normal in trei faze: faza cronica (in care numarul de celule anormale din maduva osoasa este mai mic de 5%), faza de accelerare (numarul de celule creste la 30%) si faza critica (in care numarul de celule anormale depaseste 30%).Evolutie

Evolutia

Leucemia mieloida cronica (LMC) evolueaza in sensul agravarii bolii, cu oboseala, stari febrile, crestere importanta a nivelului de leucocite, apoi trecere spre forma acuta, marcata de diseminarea celulelor imature (blasti).

Semnele de alarma

Pacientul acuza oboseala, febra inexplicabila, greutate abdominala.La examen, medicul poate palpa splina marita, dar acest semn este inconstant.In 50% din cazuri, la numararea sangvina sistematica sau efectuata din alte motive se descopera o leucocitoza

importanta  (crestere a numarului de leucocite), asociata cu prezenta in sange a celulelor prezente in mod normal in maduva osoasa.Tratament

Tratamentul LMC este sistematic si mai agresiv decat in cazul LLC, deoarece este amenintat prognosticul vital. 

Progresia celulelor canceroase poate fi intarziata cu ajutorul unui tratament medicamentos, dar in mod inevitabil, acest tip de leucemie se transforma intr-o leucemie acuta. La copii, tratamentul chimioterapeutic este recomandat in aceasta situatie si, in general, are succes. In forma adulta, acest tip de leucemie isi pastreaza caracterul cronic si se poate prelungi mai multi ani. 

Obiectivul tratamentului este acela de a reduce numarul de globule albe si precursoarele acestora cu ajutorul medicatiei orale. Tratamentul nu este curativ, dar contribuie la obtinerea unei remisii pe termen lung a bolii. 

Medicamentele citotoxice

Medicamentele utilizate pentru tratarea leucemiei mieloide cronice actioneaza prin inhibarea tirozin-kinazei, proteina prezenta in unele celule leucemice. Cele doua medicamente aprobate de FDA in acest scop sunt imatinib si dasatinib.

Un studiu publicat in 2006 arata ca pacientii cu LMC tratati cu imatinib prezinta un procent mare de remisii si un procent mic de reaparitie a leucemiei dupa 5 ani. 

Transplantul de celule stem

Transplantul de celule stem este singurul tratament potential curativ al LMC. Dar aceasta procedura prezinta numeroase riscuri si un numar mare de complicatii, unele dintre ele fiind potential fatale. In prezent, transplantul de celule stem este recomandat doar atunci cand celelalte terapii au esuat, sau in cazurile in care evolutia bolii nu a fost intrerupta. In cazul in care nu se gaseste un donator compatibil, se opteaza pentru o recoltare de celule stem de la pacient, cand boala este in remisie. Daca boala se agraveaza ulterior, celule stem sanatoase pot fi transplantate pentru a se obtine o noua remisie.

Chimioterapia

Numerosi pacienti diagnosticati cu leucemie mieloida cronica urmeaza o serie de chimioterapie pentru a distruge globulele albe aflate in exces. De asemenea, chimioterapia poate fi efectuata daca celelalte terapii nu functioneaza, daca boala se agraveaza, sau in pregatirea pentru un transplant de celule stem.

Terapia biologica

Un medicament injectabil numit interferon alfa este tratamentul standard pentru LMC. Acest medicament reduce proliferarea celulelor leucemice prin stimularea sistemului imunitar. Interferon este utilizat atunci cand alte terapii nu functioneaza sau nu reprezinta o optiune, ca de exemplu in timpul unei sarcini. Dar medicamentul provoaca si efecte adverse grave: oboseala, dureri osoase, cefalee si varsaturi.

Leucemia mieloida cronica - LMC Introducere Semne si simptome Cauze Diagnostic Evolutie Tratament

Leucemia mieloida cronica (LMC) reprezinta o proliferare a globulelor albe din seria granulocitelor (polinucleare).

LMC este asociata cu o anomalie cromozomiala (cromozomul Philadelphia), in care se produce o translocare de material genetic intre cromozomii 9 si 22, ceea ce duce la o scurtare a bratului lung al cromozomului 22, antrenand perturbari genetice ce se afla la originea LMC.

Acest tip de leucemie este mai rar si nu reprezinta decat 2 sau 3% din leucemiile copilului. LMC se

prezinta sub doua forme: forma juvenila, care afecteaza copiii cu varste sub 2 ani si forma adulta, care afecteaza indeosebi adolescentii.

Prognosticul leucemiei mieloide cronice este mai bun datorita noilor medicamente utilizate pentru tratarea afectiunii. Desi transplantul de maduva osoasa este o optiune de tratament, numerosi pacienti pot controla afectiunea cu ajutorul medicamentelor citotoxice. CauzeLeucemia mieloida cronica are drept cauza un proces complex de mutatii cromozomiale. Procesul incepe prin crearea “cromozomului Philadelphia”, numit dupa orasul in care a fost descoperit la inceputul anilor '60. Aceasta anomalie consta intr-o translocatie reciproca de material genetic intre cromozomii 9 si 22. Un fragment din cromozomul 22 este transferat pe cromozomul 22, si viceversa. Rezultatul este o scurtare a bratului lung al cromozomului 22. Acest cromozom anormal poarta denumirea de cromozom Philadelphia. Fragmentul translocat din cromozomul 22 formeaza o gena numita BCR-ABL. La randul ei, aceasta gena produce o proteina anormala numita tirozin kinaza, care duce la cancer deoarece determina producerea anarhica de celule sangvine.

Celulele sangvine sunt produse in maduva osoasa. In conditii normale, maduva osoasa produce celule imature (stem) in mod controlat. Acestea se maturizeaza si se specializeaza, transformandu-se intr-un anumit tip de celula sangvina (globule rosii, globule albe sau plachete sangvine). Atunci cand imbatranesc, aceste celule mor in mod natural si sunt inlocuite de altele noi, intr-un ciclu continuu.

In leucemia mieloida cronica, producerea de celule sangvine devine anarhica, necontrolata. Tirozin kinaza determina o producere excesiva de globule albe de catre maduva osoasa. Dintre acestea, numeroase sunt considerate celule leucemice, deoarece contin cromozomul Philadelphia.

La inceput, aceste globule albe functioneaza in mod normal. Dar ele nu se maturizeaza complet si in timp, se acumuleaza, suprimand in cele din urma productia de celule sangvine normale. Astfel, pacientii cu LMC sunt vulnerabili la infectii, hemoragii si la alte probleme potential fatale.In stadii avansate, evolutia LMC devine mai complexa, cuprinzand noi mutatii cromozomiale. Cauza aparitiei cromozomului Philadelphia ramane necunoscuta.EvolutieEvolutia

Leucemia mieloida cronica (LMC) evolueaza in sensul agravarii bolii, cu oboseala, stari febrile, crestere importanta a nivelului de leucocite, apoi trecere spre forma acuta, marcata de diseminarea celulelor imature (blasti).

Semnele de alarma

Pacientul acuza oboseala, febra inexplicabila, greutate abdominala.La examen, medicul poate palpa splina marita, dar acest semn este inconstant.In 50% din cazuri, la numararea sangvina sistematica sau efectuata din alte motive se descopera o leucocitoza importanta  (crestere a numarului de leucocite), asociata cu prezenta in sange a celulelor prezente in mod normal in maduva osoasa. Semne si simptomeSimptomele LMC variaza in functie de stadiul bolii inaintea inceperii tratamentului. In stadiu incipient, leucemia mieloida cronica nu se manifesta.

Semne si simptome precoce:- febra- scadere inexplicabila in greutate- inapetenta- oboseala sau epuizare- dureri in partea stanga, sub coaste- diaforeza nocturna (transpiratii abundente in timpul noptii) 

Semne si simptome tardive:- anemie

- splenomegalie (marirea in volum a splinei)- dificultati respiratorii- oboseala- paloare- infectii frecvente- sangerari diverse- mici leziuni ale pielii (petesie)- dureri articulare sau osoase

Un simptom caracteristic al acestui tip de leucemie este marimea volumului splinei. In forma sa juvenila, LMC se manifesta prin paloare, pierdere in greutate, dureri de cap, transpiratii abundente si infectii recurente.DiagnosticTestele si procedurile medicale utilizate pentru diagnosticarea LMC sunt:-Examenul fizic – examinarea ganglionilor limfatici, a splinei si abdomenului.- Numararea formulei sangvine (NFS)

- Mielograma – analiza celulelor maduvei osoase – pune in evidenta proliferarea celulelor polinucleare.

- Tehnica FISH (hibridizarea in situ cu markeri fluorescenti) – test ce pune in evidenta anomaliile cromozomiale si poate detecta prezenta cromozomului Philadelphia. In cazuri rare, alte forme de leucemie pot prezenta acest cromozom anormal. De asemenea, la un numar mic de pacienti cu LMC, cromozomul Philadelphia este absent. Aceste cazuri justifica necesitatea efectuarii unor teste suplimentare.

- Reactia de polimerizare in lant (PCR) – test ce poate detecta prezenta genei anormale BCR-ABL. Testul poate fi efectuat pe o mostra de maduva osoasa sau de sange.

- Teste imagistice – efectuarea unei ecografii sau a unei tomografii computerizate (CT) are drept scop punerea in evidenta a afectarii unor organe (marirea in volum a splinei, de exemplu).

Stadiile leucemiei mieloide cronice

Leucemia mieloida cronica este clasificata in trei stadii progresive. Trecerea de la un stadiu la altul reprezinta o agravare a bolii. Identificarea stadiului de LMC este importanta pentru adoptarea unui tratament optim.

Stabilirea stadiului de LMC depinde de factori precum numarul de celule sangvine, procentul de celule imature (blasti) si volumul splinei. 

Boala evolueaza in mod normal in trei faze: faza cronica (in care numarul de celule anormale din maduva osoasa este mai mic de 5%), faza de accelerare (numarul de celule creste la 30%) si faza critica (in care numarul de celule anormale depaseste 30%).TratamentTratamentul LMC este sistematic si mai agresiv decat in cazul LLC, deoarece este amenintat prognosticul vital. 

Progresia celulelor canceroase poate fi intarziata cu ajutorul unui tratament medicamentos, dar in mod inevitabil, acest tip de leucemie se transforma intr-o leucemie acuta. La copii, tratamentul chimioterapeutic este recomandat in aceasta situatie si, in general, are succes. In forma adulta, acest tip de leucemie isi pastreaza caracterul cronic si se poate prelungi mai multi ani. 

Obiectivul tratamentului este acela de a reduce numarul de globule albe si precursoarele acestora cu ajutorul medicatiei orale. Tratamentul nu este curativ, dar contribuie la obtinerea unei remisii pe termen lung a bolii. 

Medicamentele citotoxice

Medicamentele utilizate pentru tratarea leucemiei mieloide cronice actioneaza prin inhibarea tirozin-kinazei, proteina prezenta in unele celule leucemice. Cele doua medicamente aprobate de

FDA in acest scop sunt imatinib si dasatinib.

Un studiu publicat in 2006 arata ca pacientii cu LMC tratati cu imatinib prezinta un procent mare de remisii si un procent mic de reaparitie a leucemiei dupa 5 ani. 

Transplantul de celule stem

Transplantul de celule stem este singurul tratament potential curativ al LMC. Dar aceasta procedura prezinta numeroase riscuri si un numar mare de complicatii, unele dintre ele fiind potential fatale. In prezent, transplantul de celule stem este recomandat doar atunci cand celelalte terapii au esuat, sau in cazurile in care evolutia bolii nu a fost intrerupta. In cazul in care nu se gaseste un donator compatibil, se opteaza pentru o recoltare de celule stem de la pacient, cand boala este in remisie. Daca boala se agraveaza ulterior, celule stem sanatoase pot fi transplantate pentru a se obtine o noua remisie.

Chimioterapia

Numerosi pacienti diagnosticati cu leucemie mieloida cronica urmeaza o serie de chimioterapie pentru a distruge globulele albe aflate in exces. De asemenea, chimioterapia poate fi efectuata daca celelalte terapii nu functioneaza, daca boala se agraveaza, sau in pregatirea pentru un transplant de celule stem.

Terapia biologica

Un medicament injectabil numit interferon alfa este tratamentul standard pentru LMC. Acest medicament reduce proliferarea celulelor leucemice prin stimularea sistemului imunitar. Interferon este utilizat atunci cand alte terapii nu functioneaza sau nu reprezinta o optiune, ca de exemplu in timpul unei sarcini. Dar medicamentul provoaca si efecte adverse grave: oboseala, dureri osoase, cefalee si varsaturi.

Leucemia limfocitara cronica (LLC) este un tip de cancer in care maduva osoasa produce prea multe limfocite. Termenul de "cronica" inseamna ca celulele canceroase se multiplica lent, iar boala are o lunga perioada de timp pentru a se dezvolta. In LLC, sunt produse limfocite anormale si nu sunt in stare sa lupte impotriva infectiilor. Cu cat numarul acestor limfocite anormale creste in sange si in maduva osoasa cu atat sunt produse mai putine globule albe, celule rosii si trombocite sanatoase. Acest lucru poate provoca simptome de oboseala, infectii recurente, anemie si invinetire rapida. Leucemia limfocitara cronica de obicei, nu produce simptome in faza incipienta. Tratamentul si prognosticul depind de stadiul si de gradul bolii. Terapia standard include "rabdare", chimioterapie, radioterapie, chirurgie si terapie monoclonala cu anticorpi. Transplantul cu celule stem din maduva osoasa este un alt tip de tratament care este testat in studiile clinice. Leucemia limfocitara cronica este cel de-al doilea tip de leucemie intalnit la adulti si de cele mai multe ori se dezvolta dupa varsta mijlocie. LLC nu este intalnita la copii.Leucemia limfocitara cronica reprezinta o forma de cancer al sangelui, care apare cel mai frecvent la persoanele in varsta, 70 - 80% dintre pacienti fiind diagnosticati dupa varsta de 55 ani. Leucemia limfocitara cronica este cea mai frecventa forma de leucemie la adulti, reprezentand aproximativ 30 - 40% din toate formele de leucemie 2.Incidenta bolii in tarile vestice este de aproximativ 2-4 cazuri la 100,000 de locuitori1, fiind cu 30% mai des intalnita la barbati decat la femei 2. Desi se crede ca leucemia limfocitara

cronica este o boala ce evolueaza lent, o proportie semnificativa a pacientilor dezvolta o forma a bolii care evolueaza rapid.Din ce cauza m-am imbolnavit de leucemie limfocitara cronica?Factorii de risc care determina aparitia leucemiei limfocitare cronice nu sunt pe deplin cunoscuti si nu se cunoaste nici daca factorii obisnuiti de risc ai altor tipuri de cancer precum fumatul, dieta, expunerea la radiatii, infectiile reprezinta un risc crescut pentru aparitia LLC.Celulele canceroase apar ca rezultat al unei erori de ADN sau a materialului genetic al unei celule formatoare de limfocite, care face ca celula sa devina maligna. Cu toate acestea, s-a evidentiat faptul ca anumite persoane prezinta un risc mai mare de a dezvolta LLC. In urma unor studii de epidemiologie s-a constatat ca exista o predispozitie mostenita in dezvoltarea LLC si a altor boli limfoproliferative cu celula B.Cum este diagnosticata leucemia limfocitara cronica?Boala nu este usor de diagnosticat, in stadiile initiale fiind asimptomatica. Multe cazuri de LLC pot fi detectate in timpul examinarilor medicale periodice de rutina, atunci cand poate fi evidentiata o crestere a numarului de globule albe. In alte cazuri, boala poate fi diagnosticata dupa ce pacientul a fost examinat pentru o alta boala, de exemplu o infectie pulmonara.Din cauza progresiei foarte lente, simptomele LLC pot fi foarte greu de identificat in fazele initiale ale bolii. De multe ori, aceste simptome pot fi provocate si de alte boli mai frecvente si mai putin grave.Simptomele Ganglionii limfatici crescuti in dimensiuni (adenopatie) la nivelul gatului, axilei sau la nivel inghinal;Oboseala, dificultati de respiratie la efort, anemie;Marirea splinei (splenomegalie), care este dureroasa uneori;Marirea ficatului (hepatomegalie) ;Infectii frecvente, persistente (adesea unul dintre primele simptome);Scadere in greutate fara o cauza cunoscuta;Transpiratii nocturne abundente si febra persistenta (peste 38? C, mai mult de o saptamana).Pacientii cu LLC in fazele initiale ale bolii, care nu au simptome ar putea primi recomandare pentru observarea evolutiei bolii pentru o perioada de timp, fara tratament. In acest caz, pacientul trebuie sa se prezinte la medic pentru examene periodice la 3 luni.ChimioterapieChimioterapia este tratamentul cu anumite medicamente anticanceroase care are drept scop sa opreasca evolutia bolii si sa amelioreze orice simptome pe care le-ar putea avea pacientul. Tratamentul cu chimioterapice reprezinta tratamentul standard in cazul pacientilor cu LLC care prezinta semne de evolutie, cum ar fi accentuarea anemiei, ganglioni limfatici durerosi sau cresterea rapida a numarului de limfocite din sange.CorticoterapieUn rol important in tratamentul LLC il au corticosteroizii, administrati pe o perioada scurta de timp, care pot ajuta la ameliorarea simptomelor datorate ganglionilor limfatici crescuti sau maririi splinei.RadioterapieRadioterapia presupune bombardarea tesutului limfatic canceros cu raze X de energie inalta sau alte tipuri de radiatie, sub forma unor serii de tratament care pot dura mai multe saptamani.Anticorpi monoclonaliO noua clasa de medicamente inovatoare este reprezentata de anticorpii monoclonali. Anticorpii monoclonali pot fi utilizati singuri sau in combinatie cu chimioterapia.