ce decurg din faptul ca ea constituie un domeniu de sinteza intre arta, stiinta si tehnica, fiind categoric marcata de factorii economici si sociali.Pana in preajma anilor '20, in Europa dogmatismul clasicismului se diminueaza, lasand loc unor formule diverse de arhitectura moderna, ce variaza de la otarala alta si de la o personalitate la alta. Constienti de faptul ca o cultura nationala nu poate in general exista in afara sferei culturi universale, oamenii de arta, scriitorii si nu in ultimul rand arhitectii romani ai epocii si-au afirmat prin lucrarile si atitudinea lor pozitia de participanti la integrarea in sistemul universal de valori.Romaniase situeaza la confluenta dintre cultura occidentala si cea orientala, pe care le-a sintetizat prin propria spiritualitate. De-a lungul veacurilor, ea a receptat in diverse moduri marile curente artistice europene. Intervalul de timp cuprins intre cele doua Razboaie Mondiale ramane insa un moment de varf al aderarii si participarii intelectualitatii romanesti la sfera culturii universale. George Matei Cantacuzino, remarcabilul arhitect si teoretician al acestei perioade scria in 24224h78y 1934: "Noi nu putem nesocoti, precum nu le-am nesocotit nici pe vremuri, marile curente de idei care infrigureaza lumea".Crearea statului national unitar in 1918 face dinR