Cătină de garduri GOJI

Cătina de garduri (Lycium barbarum, Lycium chinense) este numele comun a două specii foarte apropiate din genul Lycium. Mai este cunoscută și sub numele de goji. Această plantă perenă lemnoasă face parte din familia Solanaceae.

Există două varietăți de Goji:

Goji Chinezesc (Lycium Chinense)

Goji Tibetan (Lycium Barbarum)

Caracteristici

Înățimea acestui arbust poate atinge 2-4 m. Ramurile sale, deseori spinoase, atârnă

arcuite și poartă frunze lungi, lanceolate sau ovale, de culoare verde-gri. Ele au o

lungime de 3-6 cm și sunt fie singulare, dispuse alternativ opus, fie grupate în fascicule

de până la trei.

Cătina de garduri înflorește din iunie până în august. Inflorescența este compusă dintr-

una sau mai multe flori, liliachii sau violete, grupate pe unpedicel de 1-2 cm. Florile, a

căror corolă de aproximativ de 8-10 mm prezintă cinci petale, au formă de pâlnie și

sunt hermafrodite.

Fructul cărnos, roșu sau portocaliu este o bacă, lunguiață sau ovoidă, de 1-2 cm.

Perioada de maturație este din august până în noiembrie, în funcție de climat. Fructele

conțin 4-20 semințe sferice, maronii, care sunt răspândite de păsări.

Origine și arie de răspândire

Nu se cunoaște cu precizie originea cătinei de garduri, habitatul său natural se găsește

între Europa de sud-est și Asia de sud-vest. Una din zonele specifice de răspândire

este Ningxia din China, de unde Lycium s-a răspândit ca plantă de cultură în întreaga

Asie, în Europa, America de nord, Africa de nord și Australia respectiv Noua Zeelandă.

Cultivare și utilizare

În prezent planta este cultivată în multe regiuni ale lumii, însă numai în China este

cultivată comercial.

Medicina tradițională chinezească utilizează fructul de aproximativ 1900 de ani.

Proprietățile sale terapeutice erau cunoscute probabil și mai devreme, după cum indică

asocierea plantei în folclorul chinezesc cu primul împărat al Chinei, Shen Nung, părinte

al agriculturii și cunoscător al plantelor medicinale, care a trăit în jur de 2800 î.e.n.

De la începutul secolului 21 fructul cătinei de gard, sub numele comercial de goji, a

cunoscut o apreciere și cerere crescândă atât în S.U.A. cât și în multe alte state

dezvoltate. În curând a apărut și o gamă foarte largă de produse de consum pe bază de

goji, care sa alimenteze această cerere.

Cum se cultivă goji: Proprietarul celei mai mari plantaţii bio din Europa îşi povesteşte experienţa

Am o plantatie de 2,5 ha de goji, cu plante din pepiniera proprie, cu plante cu care sunt in curs de omologare ca soi si sper ca pana in toamna sa ajung la minim 5 ha. Goji este o planta nepretentioasa la sol, rezista la seceta si frig, mai ales soiul de Licyum barbarum experimentat de mine, care provine din Canada, statul Alberta, unde vara sunt +45 grade si iarna -45. Dar asta nu inseamna ca daca vrei si productie, sa nu-i asiguri un Ph cat mai mare solului. (…) Toate astea in cultura bio, fara chimicale, caci tinta este industria farmaceutica si exista o cerere emergenta pe piata mondiala, deoarece chinezii folosesc tot felul de otravuri ca insecticid. În 2011 s-a ars in portul Roterdam incarcatura a 5 vase pline cu fructe goji, deoarece s-au descoperit urme de DTT.

Eu am experimentat toate modurile de inmultire,seminte, butasi, ba chiar cu ajutorul SCDP Cluj, metoda in vitro, dar din pacate este foarte greu si anevoios sa-i inmultesti si sunt foarte sensibili in primul an. Nu folosesc de loc chimicale la fertigare si nici insecticide, deoarece potentiali clienti, dupa ce voi avea productie ca lumea, vor fi cei din industria farmaceutica. In toamna anului trecut mi s-a aratat recolta si am obtinut fructe, am facut zeama, fructe uscate, ba chiar si gem si din frunzele si vlastarii tineri rezultate din taierea de rarire, am facut ceai verde, o raritate ce nu se gaseste nici la Plafar sau alte magazine de produse bio.

Intr-o plantatie semi intensiva, cum este cazul la mine, intra cca 1000-1200 buc de plante/ha si intr-o plantatie intensiva cca 3000 buc (…) bineinteles viguroase si sanatoase ce se pot planta intr-o plantatie, de catre o firma ce vrea sa aiba profit. Investitia, pentru o plantatie este destul de mare, cca 30000 de euro/ha, amenajarea terenului, fertilizarea ei, irigarea, ingradirea (foarte important contra iepurilor in perioada toamna-iarna), achizitionarea materialului saditor, al carui pret incepe la 10 euro/buc, plante fara certificat european de calitate si conformitate, deoarece sunt aduse din China. Momentan cei mai mari importatori si distribuitori de plante goji din Europa sunt firma Konfitee din Germania si Nursery Benelux din Olanda, care nu pot face fata cerintelor in crestere de pe piata europeana, piata emergenta, deoarece in China nu sunt respectate normele asupra insecticidelor cerute de EU, care are in plan sa sprijine aceste culturi.

Momentan, cea mai mare plantatie, este in Spania, ce are 12 ha si este singura firma ce livreaza fructe proaspete in caserole pe piata momentan, ce livreaza fructe pentru industria alimentara pentru gemuri si are in planul de extindere introducerea de tehnologie bio pe cateva ha, pentru a corespunde cerintelor din industria farmaceutica.

de Material saditor se gaseste si la lanturile magazine Hornbach, Obi, la diferite dimensiuni si varste, pentru gradini hobby si chiar sunt producatori autohtoni de plante. Serban Constantin din Mogosoaia si Popa Cristian din Dragasani, care obtin plantele din seminte, ce se pot comanda si de pe net si pe care multi au incercat-o, cu rezultate diferite, mai mult negative.In mare asta pot sa va povestesc despre planta goji, pe care sper sa o cunosc in cativa ani, caci nu se gaseste nici o documentatie sau descriere, doar vagi generalitati, preluate copy/paste de toti care isi dau cu parea si sfaturi, iar site-urile chinezesti despre cultura goji, mai mult te dezinformeaza, deoarece nu au nevoie de concurenta.

Cătină albă

Cătina albă, cunoscută īn unele părți și sub numele de cătină de rāu sau

simplu cătină (nume științific Hippophaë rhamnoides L.), este unarbust foarte ramificat

și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în

regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse.

Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie

dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C

decat măcesul și de 10 ori mai mult decat citricele. În fructele coapte conținutul

depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A,

B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net

superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu,

fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.

Descrierea speciei

Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioară și

albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, dioice, sunt mici și apar înaintea frunzelor;

cele mascule, sesile, au 2 sepale și 4 stamine, iar cele femele sunt scurt pediculate și

au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5-10 mm și late de 4-8 mm,

de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor maturitate.

Planta crește până la 2-5 m, are scoarța brun-închis care se transformă în ritidon

brăzdat. Face lujeri anuali solzoși, cenușu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroși și

puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui. Frunzele sunt lanceolate, de până la 6

cm lungime, cu nervură mediană evidentă. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii,

cele masculine grupate în fluorescențe globulare, iar cele feminine în raceme. Face

fructe "false", drupe de 6-8 mm, ovoide, cărnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare.

Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în

fiecare an foarte puternic.

Fructul conține:

substanță uscată (15-20%)

zaharuri (0,05-0,5%)

acizi organici (1,5-4%)

pectine (0,14-0,5)

polifenoli și tananți, flavonoide (1,8%)

celuloză (0,9%)

proteine (1,2%)

ulei deosebit de complex (8-12%)

β-caroten (3,5-10%)

microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu

186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84mg%)

vitamine liposolubile ( vitamina A <380mg% , vitamina E 16 mg%, vitamina F 8mg%,

vitamina D 20mg%)

vitamine hidrosolubile ( vitamina C, vitamina P, vitamina K, vitamina B1-B9 cantitatea lor

variază intre 360-2500mg/100g fruct)

18 amino acizi esențiali

acizi grași esențiali (80-90%)

Dintre acizi esențiali amintim: acidul oleic (1%), acid linoilei (3%), acid pantotenic

(1,5%), acid palmitoleic (1%), acid heptadecanoic (1%), acid erucic (1%), acid succinic,

acid malic, acid maleiuc, acid ascorbic,α și β cateron, licopen , criptoxantină,

zeaxantină, taraxantină, fitofluină, kantofilă, tocoferoli, fitosteroli, ect. Semințele mai

conțin acizi grași nesaturați ( cu legături duble sau triple) cum ar fi: acidul linoleic și

linolenic.

Frunzele și scoarța arbustului are conținut mai mare de sitosferol și tocoferol. După cum

bine se știe vitaminele liposolubile sunt instabile în mediu acid, iar vitaminele

hidrosolubile sunt instabile în mediu alcalin. Păstrarea acestor vitamine se explică prin

existența unor mebrane unidirecționale. De aceea majoritarea preparatelor nu au

același conținut ridicat în vitamine ca fructul în sine.

Întrebuințări

Se întrebuințează numai fructele mature (Fructus Hippophaë) atât în stare proaspătă,

cât și uscată; se recoltează imediat după coacerea lor și până la lăsarea primului ger; în

stare crudă au gust acru-astringent. Principii active : vitaminele B1, B2, C, PP,

carotenoide, acid folic. Acțiune farmacologică : tonifiant general, datorită complexului

vitaminic pe care-l conține.

Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo- și avitaminoze, în

anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri,

marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi.

Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în

prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său

asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se

adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant.

Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul

vitaminizandu-l, având în același timp și o acțiune tonică.