8/18/2019 Cateva Aspecte Psihologice Legate de Integrarea Sociala a Copilului in Grupul Prescolar

1/3

Cateva aspecte psihologice legate de integrarea sociala a copilului in grupul prescolar 

Importanta educatiei timpurii in dezvoltarea copilului presupune cu necesitate realizarea

unor achizitii esentiale in prescolaritate. De aceea, regandirea lor permanenta este obligatorie pentru

inscrierea pe coordonatele unui educatii in spiritul respectului fata de copil.

Aspectele cognitive ale programei, fiind tributare ritmurilor progresului, sunt cel mai adesea

supuse schimbarilor, in timp ce aspectele legate de dezvoltarea personala si sociala, desi in aparenta

nu tot atat de “perisabile”, comporta totusi o serie de caracteristici ce necesita o atentie deosebita.

Aceste caracteristici reprezinta obiectul articolului de fata. Vom incerca sa discutam cateva aspecte

ale educatiei sociale a micului prescolar si mai ales posibilitatea integrarii acesteia in toate

activitatile instructiv-educative desfasurate in gradinita, nu numai in cadrul celor din aria curriculara

Om si Societate.

biectivele acestei arii curriculare urmaresc in principal familiarizarea copilului cu ideea de !oaca si lucru in echipa si vizeaza interiorizarea unor valori morale si a unor comportamente

specifice altor grupuri sociale decat cel al familiei. "le trebuie sa acopere aspecte ale dezvoltarii

 personale, morale, sociale si spirituale, precum si capacitatea de evaluare personala si a celorlalti

membri ai grupului. Cercetarile au demonstrat ca autoevaluarea pozitiva este primul pas catre o

invatare eficienta si o buna integrare in grup. De aceea, este important ca in cadrul grupului

 prescolar sa se creeze un climat psihoafectiv benefic pentru valorificarea potentialului fiecarui copil

in parte.

In confruntarea cu situatii noi, cum ar fi de e#emplu introducerea intr-un grup prescolar,

copilul reactioneaza in mod diferit in functie de varsta. Astfel, la doi ani este total dependent de

 parinti, neseparandu-se de acestia decat in cazul in care situatia le este foarte familiara. $icul

 prescolar este dispus sa e#ploreze spatiul si grupul prescolar in prezenta parintelui, in timp ce

 prescolarul mare face fata relativ fara probleme noii situatii, doar cateodata avand nevoie de un liant

%o !ucarie preferata sau un copil mai mare&.

'entru a capata incredere si respect de sine in relatiile cu ceilalti, copiii au nevoie de a!utor

mai ales in prima etapa a integrarii. In acest scop este necesar sa li se faciliteze familiarizarea cu

membrii grupului %adulti sau copii& si participarea activa la diferite situatii de invatare. (n aspect

mai delicat il prezinta obisnuirea treptata a nou-venitului cu ideea acceptarii sugestiilor si a evaluarii

 propriei activitati de catre ceilalti membri ai grupului. )a aceasta varsta, prescolarul incepe sa se

 perceapa pe sine, dar si sa inteleaga cum este perceput de ceilalti, de aceea este importanta crearea

unei stari de confort psihic propice dezvoltarii unei personalitati armonioase. "vident ca un astfel de

obiectiv nu se poate realiza in absenta unui stil didactic fle#ibil. Cadrele didactice implicate inactivitatea cu prescolarii trebuie sa dea dovada de fler si mobilitate intelectuala pentru a putea

restructura in permanenta demersul educativ in functie de potentialul copilului, achizitiile realizate,

 particularitatile psihologice si eventualele cerinte educationale speciale.

Abilitatile sociale sunt mult mai generale decat cele matematice sau de limba si comunicare,

de e#emplu, dar aceasta nu e#clude totusi o planificare atenta a activitatilor, pentru a evita

favorizarea unui aspect in detrimentul altuia.

"ste universal acceptat, atat in psihologie, cat si in pedagogie, ca e#ista importante diferente

de dezvoltare intre copii de aceeasi varsta. planificare a oricarui tip de activitate, nu numai a celor 

discutate aici, trebuie sa se aiba in vedere acest aspect. In sensul acesta se recomanda mai degraba

formularea unor obiective de nivel, mai ales in conditiile invatamantului actual, in care devine din

ce in ce mai dificila formarea unor grupe omogene de copii. Acest dezavanta! poate deveni unavanta! daca este e#ploatat inteligent. De e#emplu, prescolarii cu varste mai mari ii pot a!uta pe cei

mici sa se acomodeze cu cerintele sociale si educationale ale gradinitei. Activitati de acest tip, in

care sunt antrenati copii de varste diferite, ating atat obiectivele legate de socializare, cat si cele

8/18/2019 Cateva Aspecte Psihologice Legate de Integrarea Sociala a Copilului in Grupul Prescolar

2/3

specifice. Desi necesita mai mult efort din partea educatoarei, o astfel de situatie de invatare nu este

imposibil de realizat, atat timp cat o activitate fle#ibila poate stimula potentialul fiecarui copil in

 parte, conform nivelului sau de dezvoltare si achizitii. Avand in vedere ca prescolarii de varsta mica

tind sa se anga!eze mai degraba in activitati solitare decat de grup, acest a!utor este benefic pentru

ei. Adultul, in persoana educatoarei, reprezentand factorul de constrangere, este posibil ca el sa fie

mai sensibil la sugestiile unui partener de varsta mai apropiata. As indrazni sa sugerez chiar o relatiede tipul mentoratului intre copiii cu varste diferite sau cu e#periente diferite. *pre e#emplu, la

venirea unui copil nou in grup poate fi desemnat de catre educatoare un “ghid” in persoana unui

 prescolar mai e#perimentat. Acesta va face turul gradinitei, informandu-l pe nou-venit asupra ariilor 

%de studiu, constructii, !oaca, masa etc.&, activitatilor si materialelor disponibile. Castigurile unei

astfel de abordari, atat de simple si la indemana, sunt nenumarate. 'e langa informare in sine avem

germenele unei relatii de cooperare, valorizarea prescolarului mare prin investirea cu incredere in

rezolvarea unei sarcini importante, spri!inirea micului prescolar prin realizarera unui prim contact

 personal, mult mai valoros decat cel frontal cu grupul %clasica formula “Dragi copii, va prezint

 pe+”, urmata de introducerea fara preaviz intr-o activitate comuna& etc.

De asemenea, este important ca prescolarii sa fie incura!ati sa-si asume roluri in activitate.

"#ista mai multe stadii de intelegere a conceptului de prietenie in etapa prescolara. Daca in perioadainitiala, acesta nu depaseste ideea de partener momentan de !oaca, pe masura ce copilul se

adapteaza la viata de grup si interiorizeaza o serie de comportamente social dezirabile, prietenul

devine cel mai “haios”, “interesant” sau cel care “imparte” cu ceilalti membri ai grupului. A imparti

%!ucarii, idei, sarcini& este primul pas in dezvoltarea unor relatii sociale pozitive, sporind astfel si

calitatea e#perientei de grup.

Copiii vin in cadrul grupului cu un baga! e#periential si o serie de notiuni morale sau coduri

impuse de grupurile din care au facut parte anterior cel mai adesea familia. "ducatoarea are

delicata sarcina de a incura!a manifestarile pozitive si de a le corecta pe cele inadecvate fara a

submina autoritatea familiala. Cu gentilete, copilul trebuie facut sa inteleaga ca fiecare grup sau

situatie sociala necesita un set diferit de reguli si comportamente. Daca noile reguli sunt introduse

treptat si intr-o forma atractiva pentru copil, acesta nu va ezita sa-si dea acordul, iar mai tarziu chiar

sa le interiorizeze. Acest lucru poate fi relativ usor obtinut daca se are in vedere dorinta, specifica

varstei prescolare, de a castiga acceptul adultilor sub forma de lauda, recompensa etc. Dar

obiectivul dorit este dorinta de a participa activ in cadrul grupului de dragul activitatii in sine si nu

al recompensei, de aceea in etapele ulterioare se recomanda diminuarea recompenselor colaterale,

subliniindu-se in schimb faptul ca roadele propriei munci reprezinta adevarata recompensa a

activitatii. Adaptarea la schimbare poate fi facilitata prin organizarea unor !ocuri sau chiar zile

tematice %de e#emplu “Azi facem totul pe dos”&. Abordarea unor schimbari intr-o maniera rela#ata,

sub forma !ocului, va diminua an#ietatea copilului atunci cand reale schimbari ii vor afecta rutina

sau valorile interiorizate anterior.

'entru ca fiecare membru al grupului sa aiba un sentiment al valorizarii este necesar sa i seacorde dreptul de a prelua conducerea in activitate. "#ista o sumedenie de astfel de activitati liber

alese, cunoscute foarte bine de educatoare, de aceea nu intru in amanunte. Vreau doar sa subliniez

faptul ca o o serie de activitati obligatorii se preteaza, de asemenea, unei astfel de abordari. In

cadrul activitatilor de educatie muzicala se pot organiza sesiuni de e#perimente libere cu sunetele,

in cadrul carora copii pot prelua pe rand conducerea, stabilind ritmul, instrumentele etc. ot astfel,

in cadrul activitatilor de educatie plastica de tip friza copiii pot decide tema comuna, in activitatile

 psihomotorii, traseul comun, si e#emplele pot continua. Acest tip de activitati presupune creativitate

si gandire divergenta din partea educatoarea, capacitatea de a se adapta rapid la propunerile copiilor

 pentru a le putea oferi spri!in atunci cand este cazul.

astfel de abordare, cum este cea propusa de articolul de fata, deplaseaza accentul dinspre

aspectele normative ale educatiei moral-civice spre particularitatile psiho-fizice ale micilor prescolari, situandu-se in felul acesta mai aproape de dezideratul educatiei centrate pe copil la care

ma refeream in deschiderea articolului, o abordare care pune accentul pe acesta ca autor al propriei

8/18/2019 Cateva Aspecte Psihologice Legate de Integrarea Sociala a Copilului in Grupul Prescolar

3/3

invatari, prezente in situatii de viata, spontane sau organizate, dar la fel de valoroase din punct de

vedere educational.