Categorii lexicale

1. Urmãtoarele cuvinte : apã, aer, bãrbat, casã, dinte, piept, palmã, pãmânt, pâine, sat, soare sunt:a) moştenite din latină; b) ȋmprumuturi vechi, c) ȋmprumuturi neologice; d) autohtone.

2. Verbele a aduce, a face, a ieşi, a intra, a juca, a judeca, a lega, a naşte, a zice sunt:a) moştenite din latină; b) ȋmprumuturi vechi, c) ȋmprumuturi neologice; d) autohtone

3. Termenii buzã, copil, ceafã, grumaz, moş, vatrã sunt:a) moşteniți din latină; b) ȋmprumuturi vechi, c) ȋmprumuturi neologice; d) autohtoni

4. În enumerarea amintire, amoral, amorțealã, anevoios, bunãtate, anormal, etern, germina, similar sunt cuvinte împrumutate:

a) bunătate, etern, a germina; b) amintire, anevoios, amorțeală; c) anormal, etern, a germina; d) similar, anevoios, bunătate.

5. Cuvintele altitudine, asasin, paradis sunt:a) moştenite din latină; b) ȋmprumuturi vechi, c) ȋmprumuturi neologice; d) autohtone.6. Termenii arvună, letopiseț, veac, voievod, ulei, ulițã sunt:a) moşteniți din latină; b) ȋmprumuturi vechi, c) ȋmprumuturi neologice; d) autohtoni7. Termenii examen, capacitate, elev, etapa, liceu, colegiu, necesitate, opțiune sunt:a) moşteniți din latină; b) ȋmprumuturi vechi, c) ȋmprumuturi neologice; d) autohtoni8. ) Urmãtoarele împrumuturi vechi : babã, boier, ceas, milã, muncã, prieten, vârstã, zvon sunt:a) slave, b) maghiare; c) turceşti; d) greceşti.9. Cuvȃntul lat. familia (familie) a dat în româneşte dubletul etimologic: femeie şi familie (şi din it

famiglia, cu unele sensuri din fr. famille). Mai apropiat, ca formã, de etimonul latinesc este:a) femeie; b) familie.10. Dubletul etimologic creier şi cerebel provine din termenul latinesc cerebellum. Rãspunsul corect este:a) creier este împrumutat pe cale savantã şi cerebel - moştenit;b) creier este moştenit şi cerebel - împrumutat pe cale savantã.11. Cuvântul lat. circus a dat în româneşte dubletul etimologic cerc şi circ (prin fr. cirque ). Rãspunsul

corect este:a) cerc este împrumutat pe cale savantã şi circ - moştenit;b) cerc este moştenit şi circ - împrumutat pe cale savantã.12. Unitatea lexicală este: 1. Un cuvȃnt simplu; 2. Un cuvȃnt compus; 3. O locuțiune:a) 1, 2, 3; b) 2, 3; c) 1; d) 1, 2.13. Ȋn masa vocabularului intră: 1. Arhaismele; 2. Regionalismele; 3. Neologismele; 4. Elementele de argou;

5. Elementele de jargon:a) 1, 2, 3; b) 1, 2, 3, 4, 5; c) 4, 5; d) niciuna dintre variante.14. Limbajul întrebuințat de un grup social omogen în scopul de a nu fi înțeles de cei din afara cercului este:a) argoul; b) jargonul; c) limbajul tehnic; d) limbajul ştiințific.15. Termenii armaş, besactea, iatagan, ienicer, plãieş, postelnic, sâneațã, spahiu sunt:a) arhaisme; b) regionalisme; c) elemente de argou; d) elemente de jargon.16. În textul La mândra-i cale departe / nu pot merge fãr' de carte termenul carte este:

a) arhaism lexical; b) arhaism sintactic; c) regionalism semantic; d) altă variantă.17. Termenii bumb (nasture), barabulã (cartof), bortã (gaurã), ciubotã (cizmã), curechi (varzã) sunt

regionalisme:a) lexicale; b) semantice; c) gramaticale; d) fonetice.

18. Seria care conține regionalisme fonetice este:a) o fost, fusei, am venitără; b) deşte, frace; pȃne; c) zăplaz, poloboc, oleeacă; d) altă

variantă.19. Este corectă perechea sinonimică:a) vindicativ – vindecător; b) vindicativ – răzbunător; c) ambele; d) niciuna.20. Este corectã seria sinonimicã:a)aviditate, avariție, cupiditate; b)strict, riguros, exact, judicios; c)sfârşit, încheiere, deznodãmânt, final; d) toate variantele.21. Salutar ȋnseamnă:a) salvator; b) demnă de salutat; c)