CATE CEVA DESPRE PIATA TELEFONIEI MOBILE IN ROMANIA – PT SEMINAR 20.02

LA INCEPUT - BANANE, CARAMIZI SI FITE

Dincolo de tarife, si preturile telefoanelor mobile erau destul de ridicate, pentru multi inaccesibile, cu toate ca subventii din partea operatorilor de telefonie mobila au existat aproape de la inceput. Modele consacrate precum Nokia "banana", cum era cunoscut din cauza formei modelul 8110 al producatorului finlandez, ajungeau sa coste echivalentul a catorva salarii. Mai accesibile erau telefoanele Alcatel, Sagem, Bosch, Siemens sau Phillips Fizz.

In sine, telefoanele costau cam jumatate din pretul terminalelor in sistemul NMT al Telefonica; "Modelul Fizz, nume parca predestinat pentru dorinta de epatare a romanilor din acea perioada, era cel mai ieftin promovat de Dialog, la un pret de 274 de dolari fara TVA", povesteste Laurentiu Stan. Insa oamenii erau dispusi sa plateasca si mai mult ca sa aiba un mobil, pretul mediu fiind undeva spre 400 de dolari, in timp ce Nokia 8110 ajungea la 700 de dolari. In aceeasi perioada se naste practic si o industrie conexa, cea a comertului cu telefoane mobile aduse din strainatate de antreprenori cum a fost Sorin Stoica, fondatorul lantului de magazine Dasimpex, pornit cu 100 de dolari imprumutati pentru cateva telefoane.

Connex a contractat doua credite sindicalizate de 190 de milioane de dolari in 1998 de la BERD si alte 105 milioane de dolari un an mai tarziu de la ABN Amro si BERD, in timp ce Dialog a primit in aprilie 1998 un credit de 210 milioane de dolari de la fondul de investitii IFC. Treptat, au inceput sa apara apoi oferte pentru servicii de date si fax, servicii complete de internet prin Xnet, portaluri mobile ale operatorilor, servicii de mobile banking si, nu in ultimul rand, accesul la internet mobil prin GPRS si EDGE.

In 1999, la doi ani dupa lansarea primelor servicii, in competitie a intrat un al treilea operator, Cosmorom, care a lansat serviciile comerciale in prima parte a anului urmator, mai intai prin serviciul Cosmo pe baza de cartela reincarcabila si dupa o luna dupa prin oferta de abonamente. Intre timp, Telefonica privea cum brandul Telemobil pierde rapid cota de piata, motiv pentru care vinde compania catre Inquam si astfel apare in 2001 brandul Zapp.

Pe atunci, batalia dintre operatori nu se dadea in preturi si oferte care sa includa in abonament cat mai multe minute gratuite, ci in numarul de clienti si mai apoi in acoperire. O buna parte din inceputul anilor 2000 a insemnat batalia pe aria de acoperire - "era practic batalia in harti pe care erau desenate zonele acoperite de fiecare operator". Probleme de semnal au fost foarte multe la inceput, dat fiind stadiul de dezvoltare al retelei, iar "acoperirea reala in teritoriu s-a facut intr-o a doua etapa de densificare, care s-a incheiat prin 2002, cand peste 90% din teritoriul tarii era acoperit GSM", povesteste Laurentiu Stan, amintind ca fortele de vanzari ale operatorilor se foloseau de orice argument legat de faptul ca acopera o anumita zona care n-a intrat inca in reteaua competitiei.

Oferta care a revolutionat piata la inceputul anilor 2000 a fost Cent 500 de la Connex, prin care clientii puteau vorbi 500 de minute la pretul de numai un cent pe minut in weekend. A fost prima oferta consistenta ce oferea costuri foarte mici pentru minutul de conversatie, in conditiile in care abonamentul includea inainte foarte putine beneficii, iar totul costa in plus. "Era nebunie in perioada aceea. Reteaua era suprasolicitata si era de multe ori imposibil sa dai un telefon in weekend, pentru ca toata lumea vorbea", isi aminteste Bogdan P. Oferta a marcat momentul cand pe piata a pornit razboiul tarifelor cat mai mici si al minutelor cat mai multe incluse in abonament.

Pana acolo insa, piata a traversat o serie de schimbari semnificative de structura. In 2000, France Telecom a cumparat compania Orange din Marea Britanie si a decis sa aplice brandul la nivel de grup, iar doi ani mai tarziu, cand Orange cumpara Mobil Rom, dispare din piata deja consacratul brand Dialog, "care continea patru cuvinte specifice comunicarii cu o tusa internationala evidenta - dial, alo, log si dialog, dar in acelasi timp suna foarte local", spune Laurentiu Stan. Trei ani mai tarziu, Connex a urmat aceeasi cale, odata cu achizitia Mobifon de catre Vodafone, tranzactie estimata la 2,5 miliarde de dolari, dupa care brandul a fost transformat pentru o perioada in Connex-Vodafone. Si tot in 2005 se schimba si situatia Cosmorom, transformat in Cosmote dupa ce a intrat in proportie de 70% in posesia grupului elen de telecomunicatii OTE.

EPOCA 3G

Piatra de temelie a telefoniei mobile asa cum este astazi a fost insa lansarea tehnologiei 3G, care a presupus investitii suplimentare din partea operatorilor, dar a deschis un nou drum de crestere, in conditiile unei piete care a devenit saturata, iar ofertele cu minute incluse, mai ales dupa cea a Cosmote cu 2.000 de minute pentru trei euro, nu mai sunt un argument suficient pentru clientii care astazi nu numai ca au chiar mai multe telefoane mobile, dar sunt si mai instabili si predispusi sa se mute dintr-o retea in alta.

Practic, asa a inceput batalia pentru internetul mobil, singurul segment unde inca mai exista crestere intr-un 2010 afectat de criza, cand consumatorii cauta sa taie si mai mult din cheltuielile cu telefonia mobila, astazi de cateva ori mai mici pe minut fata de vremurile de inceput. Tot Vodafone si la scurta vreme Orange au fost pionierii in acest segment. Ulterior au fost scoase la licitatie alte doua licente 3G castigate de Zapp si operatorul de telefonie fixa, cablu si internet RCS&RDS. Piata care cu nu multa vreme in urma era dominata de monopolul celor doi mari operatori, in timp ce restul isi asumau mai putin de 10% din piata, a devenit mai competitiva, cu cinci operatori de telefonie mobila. Unul - Zapp - a disparut insa anul trecut, cumparat de Cosmote, singurul operator ramas fara licenta 3G, pentru 207 milioane de euro.

In tot acest timp, telefonia fixa a pierdut teren, fiind treptat inlocuita de cea mobila, care a propus o alternativa mult mai la indemana in zonele unde liniile fixe erau putine. Romtelecom, operatorul care a monopolizat multa vreme piata, avea in 1997 peste 3,3 milioane de clienti si venituri de 1,33 miliarde de euro, dupa standardele contabile de la acea vreme, in timp ce anul trecut numara in jur de 2,7 milioane de clienti si venituri de 807,7 milioane de euro. Nici acum, cand telefonia fixa a devenit gratuita chiar si in cazul apelurilor in alte retele, iar abonamentele sunt mici comparativ cu situatia altor tari din jur, interesul de a avea telefonie fixa nu da semne de revenire.

Privita in ansamblu, evolutia telecomului romanesc din ultimii aproape 14 ani este atipica. Prin comparatie cu alte tari europene, lucrurile ar fi trebuit sa evolueze mult mai lent. Calculele sustineau ca ar fi trebuit sa ajunga in 2005 la un grad de penetrare de 30% din populatie, dar atunci nivelul era deja mai mult decat dublu, in 2007 se apropia de 100%, iar acum este mai degraba undeva in jur de 130%, cu 26 de milioane de clienti, in conditiile in care o parte dintre romani au doua sau chiar trei telefoane mobile. Piata, asa cum spun cei mai multi din interiorul ei, dar si spectatorii care privesc de pe margine, este una dintre cele mai dinamice de pe continent, cu toate ca a intrat aproape ultima in zona telefoniei mobile.

Anul trecut, valoarea pietei a ajuns la 4,3 miliarde de euro, dupa un varf de 5,1 miliarde in 2008, iar contributia la PIB a industriei a ajuns la circa 2%. Cifre in spatele carora se afla o istorie intensa de achizitii, rebrandinguri, relansari, lansari de noi tehnologii, razboaie pe preturi si pe clienti si, mai ales, apetitul oamenilor pentru conversatii interminabile.

IN PREZENT

Desi nu a suferit o modificare notabila in ultimii trei ani, cota de piata a liderului (n.a pietei de telefonie mobila din Romania) se afla insa pe un trend ascendent, in defavoarea concurentilor mai mici ai caror cote de piata au scazut, se arata  intr-un studiu facut public joi de Consiliul Concurentei. Cu toate acestea, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, Romania nu se evidentiaza ca o piata in care apar temeri semnificative cu privire la cota de piata a liderului, asa cum se intampla in cazul Ciprului, unde liderul de piata detine 70%, subliniaza raportul.

La sfarsitul lunii ianuarie 2014, liderul pietei (n.a Orange) avea o cota de aproximativ 43%, concurentul principal (n.a Vodafone) avea o cota de piata de 29,2 %, in timp ce ultimele 27,8 procente se imparteau intre ceilalti operatori (majoritatea fiind insa detinuta de o companie cu cota 22,8% - n.a Telekom), potrivit datelor BEREC (corpul reglementatorilor telecom din UE), citate de Consiliul Concurentei. 

Cele mai recente date statistice anuntate de marii operatori de telefonie mobila privind numarul de clienti. Cotele de piata sunt calculate in functie de numarul de SIM-uri active. 

La sfarsitul lunii septembrie 2014, situatia numarului de clienti pe piata de telefonie mobila era urmatoarea: Orange: peste 10,4 milioane de SIM-uri valabile (cu aproximativ 131.000 mai multi decat cu un an in urma) Vodafone: peste 8,5 milioane de SIM-uri valabile (in scadere cu peste 60.000 de clienti fata de trimestrul

precedent din acest an) Telekom: peste 5,88 milioane de SIM-uri valabile (scadere cu 2,8% fata de aceeasi perioada din 2013) RCS&RDS: al patrulea operator mobil nu are date comunicate pe acest segment.