Câte bunătăţi ne aduce Sfânta Împărtășanie

Această Pâine întăreşte inimile oamenilor, ridică pe cei căzuţi, întăreşte pe cei bolnavi, veseleşte pe cei întristaţi, luminează pe cei neînvăţaţi și vindecă pe cei suferinzi.

Deci, cine doreşte să afle câte bunătăţi ne pricinuieşte acestă Pâine îndumnezeită, acela să numere câte răutăţi şi pagube au venit din acel lemn al mâncării. Pentru aceasta a zis Dumnezeu: „În care zi veţi mânca dintr-însul, cu moarte veţi muri”, asemenea a zis şi pentru aceasta: „Dacă cineva va mânca din aceasta Pâine, va trai în veac”. Şi iarăşi mai jos, zice: „De nu veţi mânca Trupul Fiului Omului şi nu veţi bea Sângele Lui, nu aveţi viaţa întru voi”. Vezi cum se împotriveşte prea cu înţelepciune această mâncare celeilalte, ca o doctorie gătită împotriva durerii şi rănii celei dintâi mâncări? (...)

Celălalt mijloc este, ca să înţelegi ce cuprinde în sine această preacinstită Taină, adică acest Trup al lui Hristos care, fiindcă este unit cu dumnezeirea, se împărtăşeşte de toate darurile şi puterile acestui Cuvânt. Şi din aceasta poţi să cunoşti câte bunătăţi îţi lucrează acest Domn când Îl primeşti cu vrednicie, că vine să te cinstească prin prezenţa Sa, să te ungă cu harul Său, să te tămăduiască și să te spele cu cinstit Sângele Său, cu moartea Sa să te învieze, să te lumineze, să aprindă în inima ta dumnezeiasca Sa dragoste, să te veselească cu nemărginita şi nespusa dulceață, și să te facă părtaş Duhului Său şi a toată veselia şi fericirea. Această Pâine întăreşte inimile oamenilor. Ridică pe cei căzuţi. Întăreşte pe cei bolnavi. Veseleşte pe cei întristaţi. Luminează pe cei neînvăţaţi. Vindecă pe cei suferinzi. Face osârduitori pe cei leneşi şi nepăsători. Şterge păcatele făcute. Pierde ispitele. Dă putere împotriva celor viitoare. Creşte credinţa. Aprinde dragostea. Întăreşte nădejdea. Curăţeşte conştiinţa şi face pe cel ce se cuminecă părtaş drepturilor lui Hristos; şi, în sfârşit, dă arvuna veşnicei fericiri.

(Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Editura Egumenița, 2009, pp. 374-375)

Dracii ne momesc prin patimile care există deja în sufletul nostru

Atunci când inima omului este înclinată spre satisfacerea plăcerilor, ea devine sursa gândurilor rele: din inima împătimită de plăcere răsar gânduri şi cuvinte spurcate.

De obicei, dracii ne momesc prin patimile care există deja în sufletul nostru, războindu-ne prin ele şi silindu-ne „la consimţirea cu păcatul”: „Dracii iau prilejurile de a stârni în noi gândurile pătimaşe din patimile aflătoare în suflet”. Cunoscând patimile încuibate acolo, ei ne îndeamnă mintea la „păcatul cu cugetul; iar acest păcat săvârşindu-se, o duc în sfârşit, ca pe o roabă, la faptă” (Sf. Maxim Mărturisitorul).

Întrucât patima cea mai puternică este iubirea de sine, din care izvorăsc toate celelalte, în aceasta se nasc „cele trei gânduri mai cuprinzătoare ale poftei: gândul lăcomiei pântecelui, al slavei deşarte şi al iubirii de argint, cărora le urmează toate gândirile pătimaşe, dar nu toate în comun” (Sf. Talasie Libianul). Atunci când inima omului este înclinată spre satisfacerea plăcerilor, ea devine sursa gândurilor rele: „Din inima împătimită de plăcere răsar gânduri şi cuvinte spurcate” (Sf. Marcu Ascetul). Gândurile sunt atât involuntare cât şi voluntare; altfel spus, există gânduri care se ivesc fără ca noi să le dorim, şi gânduri care răsar din voia proprie. Cele involuntare sunt zămislite de păcatele săvârşite, iar cele voluntare de consimţirea voinţei: „Gândurile fără de voie răsar din păcatul de mai înainte, iar cele cu voia, din voinţa liberă. De aceea, cele din urmă sunt pricinile celor dintâi”. Sfântul Grigorie Sinaitul arată: „Pricinile patimilor sunt faptele păcătoase, iar pricinile gândurilor, patimile”.

În general, gândurile care vin de la demoni ne subjugă mintea, îndemnând-o la păcatul cu gândul şi cu lucrul. Dacă păcatul e săvârşit de mai multe ori, atunci se creează deprinderea, şi astfel apare patima; patimilor, care sunt răni ale sufletului, le urmează cugetările cele rele. Acelaşi fenomen se petrece şi în cazul rănilor trupeşti: există un element care provoacă rana, rana produce o neplăcere crescândă, neplăcerea - suferinţă acută, şi aşa mai departe.

(Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți, traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoa

Rostul rugaciunilor inainte de sf. Masa…………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Este semn bun că ai necazuri.

Este semn bun că ai necazuri; oare nu știi că, atunci când cineva cere părinților să se roage pentru el sau stăruie către Dumnezeu să-i dea ajutor, necazurile și ispitele i se înmulțesc, spre a fi pus la încercare?(Cerească Înțelepciune de la cei de Dumnezeu luminați Dascăli despre Cum să biruimdeprimarea, ediția a 2-a, traducere de Constantin Făgețan, Editura Sophia, București, 2008, p. 43)

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ce este pacatul si de ce atrage dupa sine mania lui Dumnezeu in veacul de acum siin cel viitor?Dupa invatatura Sfintei Scripturi, pacatul este calcarea cu buna stiinta si de bunavoie a voiilui Dumnezeu. El se mai numeste si faradelege (Invatatura de Credinta Ortodoxa, Bucuresti, 1952,pag. 426; Rom. 5, 13; Iacob 2, 9; Is. 49, 12-13). Radacina pacatului este pofta care ispiteste pe om(Iacob 1, 13-15). Pacatul atrage mania lui Dumnezeu asupra omului, fiindca „pacatul este uraciuneinaintea lui Dumnezeu” (Deut. 17, 25; Pilde 3, 32). Pacatul atrage mania lui Dumnezeu asupraomului, fiindca „pacatul este uraciune inaintea lui Dumnezeu” (Deut. 17, 25; Pilde 3, 32). Pacatul atrage mania lui Dumnezeu asupra omului, deoarece „pacatosii sunt vrajmasi ai lui Dumnezeu”(Iov 21, 17; Ier. 21, 14; Ps. 20, 8-10; 78, 6; Is. 10, 6).

Care este cel mai urat pacat inaintea lui Dumnezeu?Cel mai urat pacat inaintea lui Dumnezeu este pacatul mandriei, caci acesta a facut pe ingeri

diavoli, dupa cum si smerenia „poate face din diavoli ingeri” (Scara, Cuv. 25).

Care sunt imprejurarile pacatului si cate sunt acestea?Imprejurarile pacatelor sunt in numar de sapte si anume: Cine a facut pacatul? Ce fel depacat a facut? Din ce motiv si pentru ce l-a facut? Prin ce mijloc l-a facut? In ce vreme l-a facut (intinerete, la batranete, ziua, noaptea etc.)? In ce loc l-a facut? De cate ori l-a facut? (A se vedea pe

larg Invatatura catre duhovnic de Sfantul Nicodim Aghioritul, pag. 26-27, ed. 1928).

Care si cate sunt treptele pacatului?

Prima treapta, cand face cineva fapta buna cu scop rau. A doua trepta este implinirea faptei bune pe jumatate,necompleta. A treia treapta este ispta, momeala, A patra treapta este unirea, adica amestecarea mintii cu ispita. A cincia treapta a pacatului este lupta mintii, adica a sufletului cu ispita. A sasea treapta a pacatului este invoirea mintii cu pacatul. A saptea treapta a pacatului este pacatul facut cu mintea prin imaginatie. A opta treapta a pacatului este hotararea vointei de a face pacatul si insasi savarsirea luicu fapta. A noua treapta este obiceiul pacatului, adica savarsirea lui de mai multe ori. A zecea treapta a pacatului este patima, deprinderea. A unsprezecea treapta a pacatului este deznadejdea. A douasprezecea treapta a pacatului este sinuciderea…………

Care este baia duhovniceasca care spala, dezleaga si scoate din radacina pacateleomului?Intai este baia sfantului si dumnezeiescului Botez, care spala pacatul stramosesc de toatepacatele facute pana la Botez (Fapte 2, 38; Ioan 3, 3-5). A doua baie, deopotriva cu Botezul, este

Taina Sfintei Spovedanii, care spala si curata pacatele oamenilor. Despre aceasta spune SfantulIsaac Sirul: „Dar dupa dar, s-a dat de Dumnezeu oamenilor dupa Botez, Taina Pocaintei, capocainta este numita a doua nastere” (Filocalia, vol. X, Cuv. 72). Iar dumnezeiescul Parinte IoanScararul a indraznit sa zica: „Mai mare decat Botezul, dupa Botez, este izvorul lacrimilor”(Cuvantul al 7-lea, Pentru plans, Filocalia, vol. IX). Care este cheia Sfintei Spovedanii si care sunt efectele ei?Dupa invatatura Sfantului Nicodim Aghioritul, Taina Pocaintei se imparte in patru parti sianume:a. Durerea inimii si parerea de rau a celui ce a facut pacatul;b. Spovedania prin viu grai si individual la duhovnic;c. Implinirea canonului dat de duhovnic;d. Dezlegarea, sau cheia Sfintei Spovedanii, care se face pe capul celui se s-a spovedit prinpunerea mainilor si semnului Sfintei Cruci. Cel mai mare efect al Spovedaniei este dezlegarea siiertarea pacatelor celui ce s-a marturisit, dupa cuvantul Domnului, care zice: Carora veti ierta

pacatele se vor ierta lor si carora le veti tine, tinute vor fi (Matei 16, 19; Ioan 20, 23).

Pe cine nu are voie duhovnicul sa dezlege la spovedanie?Nu are voie sa dezlege pe cel ce nu se hotaraste a parasi pacatul si a face canonul. Deasemenea, nu are voie sa dezlege pe acei carora le amana canonisirea pana ce preotul duhovnic vacerceta canoanele si pravilele bisericesti, spre a se orienta asupra canonisirii lor (Sf. Vasile, can. 84,Cartagina, 43; Canonul 102 al Sinodului VI Ecumenic, Pravila Bisericeasca de Arhim. Nicodim Sachelarie, Sfantul Simeon Tesaloniceanul).

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………..

Al dvs duhovnic PROTOS. NICHIFOR mult rugator ptr. Fii duhovnicesti inaintea stapanului

HRISTOS .