catavencu 11 02 2004

2-8 noiembrie 2004 Anul XIV nr. 44 (673) 2-8 noiembrie 2004 32 de pagini 15.000 lei

Un interviu s`rac cu cinstitul Iliescu:

Corup]ia vine de departe!

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

S` te temi de greci [i c\nd \]i dau darul:

De unde a plecat [i unde s-a ajuns Dan Nica

D

oamnelor [i domnilor, l`sa]i revista deschis` la pagina 3! Urmeaz` un ministru al Comunica]iilor important pentru PSD. Afla]i c\t \l cost` pe Dan Nica facultatea fetei [i c\t ne-a costat pe noi ascensiunea celui care, c\nd era un simplu deputat de Gala]i, \l f`cea pe Ion Iliescu relicv` a istoriei. |ntre timp, a devenit omul de \ncredere al lui N`stase [i managerul campaniei electorale a partidului. Povestea unui pesedist care a reu[it s` urce \n v\rful ierarhiei de partid, ca apoi s` se arunce cu pieptul [i buzunarele goale \n lupta guvern`rii, \n

S

`rac [i cinstit. B`tr\n [i nelini[tit. Trecut [i trecut. Ion Iliescu, pe scurt, omul care a sunat la ru[i, s` le spun` cine s\ntem, ce vrem [i un c`lduros Hara[o, tavari[i!, se \ntoarce acolo de unde a emanat: \n partid. A fost un pre[edinte bun [i ar mai fi fost el, s`racu, dac` l-ar mai fi l`sat Constitu]ia [i a patra oar`. La final, \nainte s` plece de la Cotroceni cu c`]el, purcel, Dan Iosif [i cucuvea, ne-a dat un ultim interviu. Citi]i-l, c`-i ultimul [i vrea [i d\nsul s` plece acas`! Doamna Nina s`-l aib`-n paz`!

Pagina 3

Pagina 4

Dup` ce americanii [i-au votat pre[edintele, iar europenii [i-au votat Constitu]ia, [mecherii din Romnia au ales

UNIUNEA USD + EURB` T`ricene, zù c` mi-ar conveni sistemul american cu dou` partide! Eram doar noi [i PNL-ul [i, oricine s-ar fi ales dup` o campanie de 30 de zile, tot Alian]a D.A. ie[ea la putere! N-are treab`, e cel mai mare barosan din lume! Pì ce, crezi c` el face vreo licita]ie ca s` aleag` ]ara care-l enerveaz` mai mult [i n acela[i timp se ncadreaz` n buget? Aiurea! Porne[te r`zboi cu ce ]ar` vrea el Auzi, b`, Cozmnc`, cred c` n-avem noi PIB ct au `[tia comision de la un r`zboi din `sta de 15-20 de miliarde!

T

Scrutin american: Traian B`sescu se ntreab` cum po]i ajunge pre[edinte f`r` s` fi fost mai nti primar al New York-ului, iar Adrian N`stase se gnde[te cum e posibil s` ajungi la Casa Alb` f`r` s` fi fost nainte premier

2

academia CA}AVENCUNr. 44, 2-8 noiembrie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

B`taia e rupt` din raiul social-democratRadu Maz`re [i Nicu[or Constantinescu sunt stlpii social-democra]iei const`n]ene, stlpii afacerilor const`n]ene, stlpii Constan]ei \n general. Acum cteva zile, \ntre cei doi lideri ai Echipei c[tig`toare (sloganul lor electoral) [i-au f`cut loc cteva scheme care aminteau de ringul de box. Pn` la urm`, nici nu prea este de mirare. Dispute mai soft, de tip Bì, boule! sau B`, prostule!, au fost detectate de mult \ntre primarul Constan]ei [i, respectiv, pre[edintele CJ Constan]a. Varianta hard s-a desf`[urat \ntr-un hotel din Mamaia, proprietate hotelul, vreau s` spun a familiei Maz`re. Cei doi sunt prieteni vechi, cred c` nici ei nu mai [tiu de cnd, poate chiar din vremea cnd nu se gndeau c`, peste ani, nu le va mai ajunge un jude] \ntreg.

Brfe, [menuri, [u[anele{tia]i c` judec`toarea porno Simona Lungu NNun mare sprijinitorse pare c` are \n pre[edinta Tribunalului Bucure[ti, vestita doamn` Huza, care vrea s-o cam fac` sc`pat` de rigorile Consiliului Superior al Magistraturii? Pentru cine nu mai [tie cine este doamna Huza, reamintim c` ea este una dintre multele mini drepte cu care Rodica St`noiu leag` din cnd \n cnd Justi]ia la ochi ca s` nu i se vad` marea corup]ie. Ba mai mult, SRI-ul a trimis un raport ultradocumentat Ministerului Justi]iei \n care se vorbea despre actele mai pu]in probabile, dar f`r` discu]ie reprobabile, ale doamnelor Huza [i B`rbulescu (vicepre[edinte la |nalta Curte). Din p`cate, acest raport a ajuns \n minile ministrului care era nimeni alta dect protectoarea celor dou`, aceea[i Rodica St`noiu, omul de \ncredere al pre[edintelui Iliescu. Cnd vorbea s`pt`mna trecut` despre vinov`]ia noastr`, a tuturor, \n problema corup]iei, pre[edintele se gndea nu numai la Mutu, ci [i la el \nsu[i [i la consilierii [i proteja]ii sì. Tot s`pt`mna trecut`, \n Senatul Romniei, un senator PSD de Tulcea, pe numele sù f`r` rezonan]` Florin Hri]cu, n`scut la Ia[i \n 1949, a atacat decizia de renaturare [i reecologizare a grelei mo[teniri ceau[iste, numim aici amenaj`rile agricole din Delta Dun`rii (40.000 ha), pe care se preg`te[te s-o promoveze guvernul prin Ministerul Mediului \n sprijinul salv`rii celei mai importante zone umede a Europei, Delta Dun`rii. Una dintre cele mai importante decizii de natur` ecologic` pe care actualul guvern vrea s` le instituie este contestat` de c`tre un senator al partidului din care este alc`tuit guvernul, pe baza unor interese personale financiare pe care domnul Hri]cu le are \n aceste amenaj`ri agricole din Delta Dun`rii [i unde porumbul nu cre[te mai mare dect grul. Dar despre asta, organiza]ia Salva]i Delta A.C. va vorbi pe larg ct de curnd. Ur[ii care atac` oameni n-au \nnebunit din senin, ci au fost ajuta]i s-o ia razna de cei care vor s` ne arate cu tot dinadinsul c` merit` \mpu[ca]i \n cap. Pentru aceasta, \n momeal` li se pune diazepam, medicament care produce st`ri paradoxale. |n prima faz`, diazepamul d` la animale o stare de furie, asem`n`toare cu turbarea. |n atari \mprejur`ri, ur[ii atac` din senin [i cer gloan]e. Cel pu]in asta este opinia unor speciali[ti \n domeniu. Una auzit` la Summit-ul NATO de la Poiana Bra[ov, de acum cteva s`pt`mni. Cic` primarul Bra[ovului, Georgic` Scripcaru, cunoscut ca du[man al fisurilor anale din pere]ii blocurilor, este \n r`zboi [i cu chestorul-[ef al IPJ Bra[ov, Mircea Bucur. R`zboiul se duce dup` scenariul urm`tor. Unul din ei ve]i vedea care are un dosar cu \nregistr`ri telefonice \n care se aude cum cel`lalt, inspirat probabil de opera]iunea Petrol contra hran`, sus]ine opera]iunea Ofer spa]ii pentru benzin`rii contra mici aten]ii. Despre cel`lalt ve]i vedea care se spune a[a: fiind bun prieten cu c]iva interlopi din ora[, c`rora le-a facilitat \nfiin]area unor puncte de colectare a fierului vechi, l-a convins pe unul dintre ei, student la Penitenciarul Codlea, s` declare c` unor persoane importante din conducerea IPJ le plac fetele tinere, de lapte. A]i v`zut acum care-i unul [i care-i cel`lalt? Acciduzzu

Oo-paa! O sut` de mii de dolari! Da cine-i MI}A asta care s-a semnat cu verde pe toat` [paga mea?

NN

Constan]a [i Costel

A[ez`m\ntul cultural

(BULET NUL ACADEM E ) (BULETIINUL ACADEMIIEII) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi. Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE [email protected] Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ [email protected] Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA [email protected] Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH [email protected] Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU [email protected]

NN

Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

NN

Rodica St`noiu care, vrnd s` demonstreze presei c` Justi]ia e oarb`, n timpul mandatului ei a nchis ochii [i a deschis buzunarele Ce program electoral am io? Pì, s` se d` diminea]a la televizor Prietenii mei, elefan]ii n reluare, la prnz O floare [i doi gr`dinari [i seara, dup` Lan]ul amintirilor, Gu]` [i muzica bun` pn` diminea]a, cnd ncepe Prietenii mei, elefan]ii. {i s` s` mai d` cte 1.000 de parai la cine merit` n ]ara asta, c` am [i io nevoie de bani!

Bula demnitaruluiTraian B`sescu (pre[edinte PD): Eu \]i garantez c` nu voi Raj Tunaru (deputat inde- fi un pre[edinte bun pentru tine. pendent): Nu e bine ca tinerii s` consume substan]e halogene, CATEGORIA C|NTARUL NA}IONAL adic` droguri.CATEGORIA

EMIL BOBU

ANTICORUP}IE

CATEGORIA

GLUMIRE CU PREMEDITAREAdrian N`stase (prim-ministru): Traian B`sescu a spus cu foarte mult` sinceritate \l citez: O s` ies din primul tur. Eu speram s` r`m\n` [i \n turul doi, ca s` avem posibilitatea s` mai discut`m.CATEGORIA

2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 [email protected] [email protected] Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales

Ionel Bl`nculescu (ministrul Controlului): Furtul generalizat la c\ntar s-a redus \n mod sim]itor dup` introducerea articolului \n care \n[el`ciunea la c\ntar se penalizeaz` cu \nchisoare. Nu numai c` nu se mai fur` la c\ntar, dar comerciantul pune ceva peste cantitatea respectiv` pentru a evita confrunt`ri cu organele de control.CATEGORIA

S~ R|DEM CU ADRIAN {I TRAIAN!Adrian N`stase (prim-ministru): V` asigur c` voi fi un pre[edinte bun pentru to]i romnii, chiar [i pentru Traian B`sescu.

G|NDIRE CU PREMEDITAREMona Musc` (deputat PNL): Prin mesajul de azi, comunistul de omenie se \ntoarce \n fruntea capitali[tilor de cumetrie.CATEGORIA

manager DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Te 021 205 72 00 Tell..:: 021..205..72..00;; Fax 021 223 21 00 Fax:: 021..223..21..00 Abonamente pr n Rod pet S A Abonamente priin Rodiipet S..A.. Nr de cata og 2002 sau d rect Nr.. de catallog 2002 sau diirect lla Academia Ca]avencu a

Raj Tunaru, un candidat la pre[edin]ie despre care nu [tim dac`-[i datoreaz` numele capodoperei Vagabondul sau superproduc]iei Articolul 420 cu Raj KapoorV` rog s` m` l`sa]i \n pace cu CATEGORIA GETA-I SORMEA asemenea chestii! pe mine. S\nt dezl`n]uit ca un uragan. Am rupt lan]urile. |ntunericitul

M~I, ANIMALULE!Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): Unde ai v`zut campanie electoral` \n tot ce facem?!

ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

MEDICAL~!

Corneliu Vadim Tudor (pre[edinte PRM): Ei nu m` cunosc

[email protected]

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: [email protected]

Doamnelor [i doamnelor! Aproape a disp`rut revista , num`rul pe luna noiembrie! Cea mai curajoas` revist` pentru femei n-are timp s` stea pe tarab`, a[adar gr`bi]i-v`! Din sumar: pictorial Huidu, Gìnu[` [i Andreea Raicu ceva ce doar \n Vr`jitorul din Oz s-a mai v`zut!; femeia a lunii: Simona Noja, prim-balerin` a Operei din Viena; povestea de dragoste dintre Dan Chi[u [i Regu Pescu; sexfruntarea: Diana Munteanu versus Vlad Gorneanu (ZOB); ce g\ndesc b`rba]ii: Mircea C`rt`rescu; pictorial macho: George Vintil`; plus o rubric` despre vin scris` de Mr. Playboy: Dan Silviu Boerescu. Cite[te , revista care \i dezbrac` pe b`rba]i de secrete. Vei afla c` trìe[ti \ntr-o lume a b`rba]ilor. Condus` de femei.

tabu tabu

tabu

unora le place jaful


3

Bl\ndul r`ze[ Nica, un personaj de linia a doua cu fonduri de linia nti42.380 de dolariAdic` patruzeci [i dou` de mii trei sute optzeci de dolari; atta cost` n fiecare an [colarizarea unui student la Universitatea Stanford din California, Statele Unite ale Americii. Trebuie s` ai p`rin]i tare boga]i ca s` te poat` ]ine la studii acolo. Doar 367 dintre studen]i, adic` 6% dintre ei, snt din afara Statelor Unite [i [i permit acest lux n chiar acest an universitar. Doar 43 dintre ace[tia snt din Europa [i, spre mndria noastr`, unul dintre ei e chiar din Romnia. Unul singur. l g`sim n camera 312 din complexul Grove Mayfield, pe strada Mayfield din Stanford, California 94305. Batem la u[` [i ne deschide, mul]umit` de condi]iile excelente de acolo, o fat`, Nica D. Diana Cristina, student` la Facultatea de Matematic` [i {tiin]a Calculatoarelor. O romnc` de-a noastr`, prilej de mndrie na]ional` pentru faptul c` se [colarizeaz` ntr-o universitate de prestigiu mondial. Ar trebui s` se realizeze chiar un reportaj televizat pe tema asta, s` ar`t`m c` Romnia nu are doar copii ai str`zii! Revenim. Diana Cristina vrea, probabil, s` urmeze cariera de acum a tat`lui ei, devenit un superspecialist n Tehnologia Informa]iei (IT). Dar [i n negocieri, [i n politic`, [i n campanii electorale [i etc., [i etc. Nu or fi cam multe specializ`ri pentru un m`runt inginer de telefoane din fundul Gala]iului? Da, ini]iala D. din numele studentei cu p`rin]i a[a de boga]i vine de la Dan, Dan Nica, actualul politician PSD, cel care [i poart` din ce n ce mai trufa[ musta]a de blnd r`ze[ de linia a doua din filmele comuniste cu {tefan cel Mare. doar unul dintre binef`c`torii lui pentru c` au mai fost [i al]ii. De exemplu, fostul ofi]er de MApN Ilie Pl`tic` Vidovici, pe care via]a [i mai ales celebra Revolu]ie de la Gala]i l-au f`cut baron local [i senator na]ional. n aceast` calitate, nimic nu ie[ea din Gala]i spre Bucure[ti f`r` avizul lui [i se spune c` nici f`r` dijmuirea lui. {i pe acesta l-a schimbat blndul r`ze[ de linia a doua, i-a luat [efia organiza]iei de partid [i tot ce decurge (sau pic`) din asta. Noroc c` totul se ntmpla n realitate [i nu ntr-un film cu r`ze[i, c` i-ar fi luat [i calul!

{efu, trebuie s-o d`m urgent pe campanie pozitiv`! Dac` o s-o mai ]inem langa c` B`sescu are de gnd s` fure dac` c[tig` alegerile, mi-e s` nu se ntrebe lumea de unde [tim noi a[a de bine c` la putere se fur`.

Dect la Ia[i coda[, mai bine-n Boto[ani frunta[Despre R`zvan Theodorescu se [tie c` a f`cut de rs nu numai ministerul pe care l-a condus, ci [i imaginea Executivului printre propriii membri de partid. Despre ce a f`cut la Senat ns`, nu se [tie nimic. Drept urmare, la mascarada preliminariilor regizate de PSD la Ia[i personajul nostru s-a clasat acolo unde i este locul, n coada listei. Nimic nu pare ns` pierdut pentru un maestru al manipul`rii cu obrazul gros, a[a cum l cunoa[tem pe Theodorescu nc` de pe vremea cnd se afla n fruntea institu]iei numite Televiziunea romn`. Hocuspocus cozmnceala [i, peste noapte, vecinii de la nord ai ie[enilor s-au pricopsit de la centru cu un dar nemeritat: para[utarea lui Theodorescu n fruntea listei PSD. Ce vor face boto[`nenii cu un asemenea candidat nu [tim, [tim ns` ce va face candidatul pentru ei. Nimic.

S` te temi de greci chiar [i cnd ]i fac privatiz`riDar s` nu ne gr`bim. S` ne ntoarcem la frumoasa perioad` nou`zecist` n care micul director de Gala]i e prins de mirajul ora[ului mare, al chefurilor monstru [i mai ales al banilor mul]i. ncepe s`-l cam strng` condi]ia de mic [ef provincial venit s` cheltuie pe ascuns la Bucure[ti. Brusc, face un gest inexplicabil: p`r`se[te func]ia mic`, dar confortabil`, pentru a se nscrie n PDSR [i a deveni deputat al acestui partid aflat pe atunci n opozi]ie. O vreme dispare din aten]ie, pentru a reveni n for]` cu o luare de pozi]ie de prin 97, n cadrul proasp`t declan[atului r`zboi IliescuN`stase, sau invers, dar s` nu se supere domnul premier de acest cuvnt. n plen, obscurul deputat de Gala]i Dan Nica l atac` dur pe [eful partidului [i chiar l face pe Ion Iliescu relicv` a istoriei, oferindu-i un loc eligibil n manualele de specialitate. {i nu p`]e[te nimic. Mare curaj, au spus unii, mare spate, au [tiut al]ii. Cam n acela[i timp se finalizeaz` de c`tre guvernarea ]`r`nist` negocierile ncepute de PDSR cu Grecia pentru privatizarea de c`tre o ]ar` a unui bun profitabil al altei ]`ri. Aceste negocieri se pare c` au fost ncepute nc` din 1991de Oliviu Gherman, cnd a cerut ajutor pentru campanie de la Partidul Socialist Grec (PASOK) [i i s-a cerut la schimb [i Romtelecom-ul pe doi lei. Poate ar fi interesant de ar`tat c`, pentru partea elen`, primele n]elegeri s-au f`cut cu Nikos Grilakis, pentru cunosc`tori generalul Nikos Grilakis, consilier al pre[edintelui Mitsotakis [i [eful serviciilor secrete reunite ale Greciei la acea dat`. Cine [tie prin ce coinciden]`, imediat dup` privatizarea Romtelecom l g`sim pe generalul Grilakis pentru c]iva ani n Romnia, ca angajat al unei firme de la noi, mare furnizoare a Romtelecom. Coinciden]` doar pentru naivi.

Directorul de campanie Dan Nica are ingrata misiune de a convinge din nou electoratul c` va fi mai bine [i de data asta, nu doar pentru PSD

Autodenun]ul, o arm` de dn[ii inventat`Pentru c` nu s-a potolit [i le-a controlat din nou firmele, Chemicals Brothers l-au rugat pe amicul lor Virgil Vulpea Ardelean, acest Mazarin al Internelor, s` pun` o vorb` bun` la PNA [i s` l aresteze naibii nc` o dat` pe Ioan Lascù, directorul executiv adjunct al Finan]elor bihorene. Nu de alta, dar Lascù descoperise n var` peste 100 de miliarde de lei frauda]i de firmele gemenilor or`deni de la statul romn [i devenise att de insistent cu controalele c` IGP-ul tocmai se apucase de pritocit un dosar penal. PNA-ul [i-a f`cut datoria: l-a strns de momi]e pe un vechi client de-al lor, Mircea Nistreanu, un patron de firm` sug`toare de bani publici (2.000 de miliarde), pe care l-au convins, n schimbul libert`]ii, s` scuipe un autodenun] mincinos mpotriva lui Lascù. {ti]i doar, pentru PNA e cea mai bun` metod` s` bage la prnaie pe cineva n 2002, pre[edintele B`ncii Transilvania, Iosif Pop, bancherul anului, a fost arestat pe nepus` mas` gra]ie autodenun]ului f`cut de un infractor de drept comun din Bacù, c`ruia PNA i promisese, dup` obiceiul casei, mai pu]ini ani la mititica.

Ce au vndut ]`r`ni[tii au ncasat pesedi[tiiLa momentul vnz`rii, societatea de stat Romtelecom era evaluat` ntre 4 (patru) [i 6 ([ase) miliarde de dolari. Sigur, evaluarea cu o marj` de 2 miliarde era un pic cam elastic`, avnd n vedere c`, la momentul respectiv, exact att era rezerva valutar` a Romniei: 2 (dou`) miliarde de dolari! Important pentru cine a cump`rat este c` a dat pe ea doar cam 2 (dou`) sute de milioane de dolari [i restul cea]`. {i mult` cea]` [i la saco[`. Toat` lumea i nvinov`]e[te pe ]`r`ni[ti c` ei au f`cut vnzarea, dar nimeni nu spune c`, n consiliul de administra]ie format din trei persoane, unul era reprezentantul PDSR, r`ze[ul Dan Nica. Grecii mai aveau ns` de cump`rat [i restul de 16% pentru a avea pachetul majoritar, [i asta nu s-a putut face n ruptul capului dect atunci cnd a venit n func]ia de ministru al Comunica]iilor acela[i Dan Nica! Alt` distrac]ie, dar [i al]i bani! {i alt` cea]`! Se contureaz` din ce n ce mai precis profilul celui de-al treilea binef`c`tor al sù, actualul [ef al partidului, Adrian N`stase. Va proceda [i cu acesta dup` obicei, a[teptnd s`-i ia calul? nc` nu se [tie.

Facerea de bine love[te din nou!A avut [ansa de a fi promovat pe criteriul tinere]ii ntr-o campanie de ntinerire a cadrelor Romtelecom de la nceputul anilor 90, ini]iat` de fostul ministru Chiric`. Atunci, la conducerea direc]iilor jude]ene ale Romtelecomului au fost sco[i n fa]` o liot` de inginera[i dornici de ma[ini cu [ofer [i beneficii consistente la saco[`. Unul dintre cei care au contribuit la numirea lui Dan Nica director la Gala]i a fost C`lin Voiculescu, directorul pe Bucure[ti [i cumva liderul directorilor din ]ar`. Ca bun romn, ajuns ministru, Dan Nica a f`cut tot ce a putut [i a demonstrat c` orice fapt` bun` nu r`m\ne nepedepsit`, a[a c`, n final, chiar a putut s`-l dea afar` pe unul dintre binef`c`torii lui. Acum, C`lin Voiculescu a decedat [i nu mai poate spune nimic, dar de scris, se pare c` a cam l`sat scris cte ceva [i despre cariera erotic`, bahic` [i cea de afaceri a ministrului g`l`]ean. Spunem c` acesta a fost

Oamenii R`ze[iei SaleOricum, n aceast` perioad`, managerul campaniei electorale a PSD, fostul ministru Dan Nica, este ocupat. Mult prea ocupat s`-[i ]in` pe func]ii [i locuri eligibile cteva prietene cu mari abilit`]i

profesionale atestate, se zice, de c`tre el, chiar n mod intim. Se spune c` Adriana Silvia Flicù, Alexandrina Hr]an [i Adelina Hristea [tiu de ce. Pentru fidelitatea dovedit` fa]` de firma Adrian N`stase, pe adresa c`reia se pare c` a trimis mereu cte cel pu]in trei capace din tot ce a produs, Dan Nica a fost r`spl`tit, n urma unei trageri n piept a celorlal]i competitori, cu una din cele mai mari ntreprinderi din ]ar`, ICMRS Gala]i, printr-un interpus. Aceasta este ntreprinderea care a ridicat SIDEX-ul [i care avea 10.000 de angaja]i pn` s` o rvneasc` blndul r`ze[. Brusc, societatea, prin fostul [i actualul ei director, Coman Anton, a intrat n deriv` ncheind tranzac]ii dezastruoase pentru ea, mai ales cu Nicolae Boghici, un a[a-zis om de afaceri g`l`]ean, att de puternic financiar nct nici m`car un birou cu secretar` unde s` poat` fi g`sit nu avea. Avea n schimb un na[ de cununie, de botez pentru copii: Dan Nica. n urma tranzac]iilor cu mor]i , adic` m`rfuri greu sau imposibil vandabile, pe care ICMRS-ul le primea la compensare, Boghici c[tig` at]ia bani nct ajunge aproape n situa]ia de a-[i nchiria un birou. n care s`-l primeasc` lunar pe blndul r`ze[, probabil pentru decontare. A[a c`, n momentul n care \ntreprinderea ajunge la 1.700 de angaja]i [i datorii ct casa, n chiar, aten]ie, ultima zi de existen]` a fostului APAPS, statul romn, [tergndu-i datoriile, i-o face cadou chiar finului Boghici. Acesta este un pic ncurcat de faptul c` statul nu i-a [ters [i pe cei 1.700 de angaja]i, care, orice a]i spune, snt totu[i ceva mai mult dect o secretar` [i Boghici nu [tie ce se poate face cu ei

pentru c` e obi[nuit doar cu secretarele n preajm`.

R`ze[ul sub]ire cu cal mare se ]ineDar, totu[i, muncitorii lui Boghici se pot face utili cumva. Ei pot s` munceasc` reparnd la SIDEX, iar banii ob]inu]i trebuie neap`rat s`-l cunoasc` la un moment dat al fiec`rei luni [i pe blndul r`ze[ care a f`cut posibil` aceast` reu[it` privatizare. Cam acestea ar fi, deocamdat`, cteva coordonate ale unui p`rinte bogat din Europa care [i ]ine, spre lauda sa, copilul la studii printre boga]ii lumii. Aceasta este, probabil, social-democra]ia [i nu [tim noi n ce ne-am b`gat. Aten]ie ns` la calul Premierului. Se pare c` e cam nalt. Probabil c`, la salariul sù de blnd r`ze[ bugetar, Dan Nica o s`-[i ntoarc` [i anul acesta costumul Armani pe dos, ca s` scrie Versace, o s` mai pun` un petic Louis Vuitton la ciorapii Hugo Boss [i ni[te flecuri de aur la pantofii Balli. A[a, din aceste economii, s` poat` achita taxele [colare ale copilului. Dac` nu cumva, pentru devotamentul ar`tat fa]` de firm`, nu i le-o pl`ti [i lui tot soacra premierului Adrian N`stase, mama taxelor [colare n valut`. {i, dac` nu a]i re]inut suma de la nceputul articolului, iaca, ncheiem tot cu ea: 42.380 de dolari pe fiecare an. Biroul de Investiga]ii

Clien]ii lui Adrian dau mna [i cu TraianCum majoritatea cotidienelor centrale au preferat s-o scalde atunci cnd au prezentat ntlnirea cuplului B`sescu-T`riceanu cu ie[enii, ne vedem obliga]i s-o spunem noi: au fost primi]i cu pine [i sare. Ba chiar cu entuziasm. Cei mai entuzia[ti s-au dovedit a fi unii oameni de afaceri despre care n urbe se spune, [i nu f`r` motiv, c` ar fi clien]i ai PSD. E limpede: avem o economie de pia]` recunoscut`, n care comisioanele au ajuns prea mari.

f i n c`Platon [i Aristotel, un arogant [i un chel

4


Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

ION ILIESCU: Corup]ia vine de departeActivistul de partid care a acoperit un vid de putere, alesul de trei ori al romnilor, pre[edintele nostru, ce mai, c` e democra]ie, ne-a acordat ultimul sù interviu n calitate de [ef de stat, dar primul n aceea de candidat PSD la func]ia de premier. B`, nasol, dar tot cu `sta am intrat n NATO [i n economie de pia]` func]ional`. Are noroc, mo[ul!

Sigur, s\nt bune [i aceste temple ale societ`]ii de consum care s\nt supermarket-urile. Asemenea surplus de sortimente ne dezorienteaz` pu]in n sensul c` nu mai [tim ce s` alegem. Spre exemplu, nu n]eleg de ce s` cump`r eu Libresse, cnd [i Always cu aripioare absoarbe cerneala albastr` la fel de bine.

PoporulReporter: Cum rezuma]i cei 15 ani ce au trecut de la Revolu]ie ? Ion Iliescu: A fost o istorie condensat`. Rep.: Dar ngrozitoare. I.I.: Nu numai ngrozitoare. Cu de toate. A avut [i momente de dramatism, de ncrncenare, de declin, de deteriorare a vie]ii oamenilor, dar a avut [i momente de normalitate. Eu cred c` societatea romn` de ast`zi a devenit o societate normal`. Mai avem probleme, mai avem greut`]i, dar lucrurile ncep s` se nchege [i oamenii ncep s` prind` [i oarecare curaj [i speran]`. Eu cred c` avem for]a moral` a ]`rii [i mentalitatea necesar` pentru a ne adapta la acest stadiu. Rep.: De ce a existat ncrncenarea asta? I.I.: Nu e un lucru simplu. S-a pr`bu[it un sistem, s-a pr`bu[it o structur` de stat, puteam s` intr`m ntr-o stare de anarhie, de r`zboi civil, dar l-am evitat. Este echilibrul [i n]elepciunea poporului romn care ne-a ajutat s` dep`[im momentele acelea foarte periculoase. Rep.: |n]eleg c` toat` politica asta postrevolu]ionar` s-a redus la n]elepciunea poporului. I.I.: Este o anumit` iner]ie pozitiv` a acestui popor care nu se las` antrenat n aventuri [i care [tie s` se delimiteze de extreme. Asta ne-a ajutat [i asta sper s` ne delimiteze de extreme. Rep.: Mereu poporul merge

c`tre fund, de[i ai senza]ia c` merge c`tre n sus. I.I.: Linii drepte nu prea exist` n via]`. Ele snt doar n geometrie [i pe hrtie. Altminteri, via]a e foarte complex`. Important este s` g`sim echilibrul societ`]ii [i eu cred n acest echilibru.

Campania electoral`Rep.: La Carei [i la Craiova a]i mers cot la cot cu N`stase, candidatul PSD la pre[edin]ie. Snte]i n campanie. I.I.: Nu. Rep.: Dar cum de a]i fost tocmai acolo ? I.I.: Dar ce, po]i s` trìe[ti ntr-un borcan, izolat de societate? Asta-i o abera]ie. Nu a fost nici un fel de campanie electoral`. Ceea ce se scrie e o abera]ie. Erau ac]iuni oficiale. Am fost la Carei ntr-un moment solemn legat de via]a ]`rii, la urma urmei... era Ziua Armatei. {i m-am ntlnit [i cu cet`]eni, [i cu autorit`]ile locale, indiferent de orientarea politic`. Am fost la Craiova de Zilele Craiovei, am participat la sesiunea consiliului, m-am ntlnit cu oamenii din teatru, am [i decorat institu]ia ca atare. Nu a avut nimic electoral toat` aceast` chestiune, iar eu am avut ni[te rela]ii oficiale cu ni[te oameni care intr` n via]a noastr`, asta-i alt` treab`. Rep.: Dar de ce la bra] cu N`stase ? I.I.: Eu cu premierul, cu mini[trii snt n contact permanent [i la manifest`rile oficiale tre-

Aflat ntr-o scurt` vizit` de lucru n capitalism, Ion Iliescu se mir` c` [i aici, la cas`, se poate lua zah`r [i ulei pe cartel`. Ce-i drept, magnetic`.buie s` ne vedem mpreun`. mbog`]ire. Vede]i, se schimb` nuan]ele. Pe de alt` parte, \n aceast` perioad` de tranzi]ie, cu hiatusurile ei, am avut goluri n materie de legisla]ie, institu]ii ale statului chemate s` apere statul [i-au pierdut autoritatea dup` revolu]ie. |nchegarea noii autorit`]i a fost un proces nu simplu. Deci, s-au creat ni[te condi]ii favorizante din acest punct de vedere, dar corup]ia nu bntuie doar n ]ara noastr`. Snt societ`]i mai bogate, pe de o parte, cu state mai stabile, cu tradi]ii bogate n ceea ce prive[te legisla]ia, [i tot fenomenul nu este nl`turat. Rep.: Ceea ce nu n]eleg este cum dumneavoastr` vorbi]i de corup]ie, dar parc` nu a]i locui neavoastr`, cel cu s`rac [i cinstit, nu s-a perpetuat prin popor? I.I.: Eu nu cred c` snt singurul. Snt optimist. Eu cred c` snt mul]i oameni ce nu se las` tenta]i de toate aceste chem`ri ale vremii. Rep.: De ce nu a]i furat, domnule Iliescu ? I.I.: }ine de educa]ie [i de concep]ie de via]`. Rep.: Ce presupune acest lucru? I.I.: S` crezi \n ceva. S` crezi n valori, nu s` le afi[ezi, ci s-o faci. |n asta const` autoritatea cuiva care nu doar proclam`, ci aplic` n via]`. Am crescut de tn`r cu o anume concep]ie deS`rac [i cinstit spre lume [i via]`. Rep.: De ce modelul dumEugen ISTODOR n ea. Parc` nu a]i fi condus ]ara. I.I.: Am condus ]ara [i exist` corup]ie. Ce leg`tur` are una cu alta? Indiferent cine este la conducere, fenomenul nu ]ine de [eful statului. E iluzia unora care cred c` dau cu barda [i elimin` corup]ia. A fost o ncercare a domnului Constantinescu s` se amestece n treburile procuraturii, s` cear` dosare. Ce a ie[it de acolo? O structur` Pe Lng` El. Nu avea voie! Exist` ni[te reguli ce respect` spiritul statului de drept. Nu e treaba pre[edintelui s`-l ia de urechi pe unul sau altul.

Corup]iaRep.: De ce e corup]ie cu dumneavoastr` la conducere ? I.I.: Nu e numai n Romnia. Mereu v` aud pe voi, ziari[tii, cu asta: corup]ia instaurat` n Romnia. Nu s-a instaurat acum. Corup]ia vine de departe. E prejudecata unora c` un regim totalitar, de for]`, putea s` stopeze corup]ia. E fals. |n regimuri de dictatur` exist` corup]ia generat` de putere. Cu ajutorul puterii roiesc corup]ii [i fripturi[tii. Nepotismul era de pe vremea dictatorului. Acum a c`p`tat alte nuan]e, legate de o societate guvernat` de bani [i de dorin]a de

B`sescu [i N`stase, \nainte s` se fac` mariDa, a \nceput campania electoral`, [i \n ea se vor bate, cum nu i-au b`tut nici m`micile lor c\nd erau mici, B`sescu [i cu N`stase. Aici au ajuns cei doi, [i am vrea s` le reamintim prin cele dou` imagini al`turate de unde au plecat. De la b`tìle din Colentina, \n cazul lui N`stase, respectiv de la b`tìle din spatele [colii, \n cel`lalt caz. {tim c` a]i mai v`zut zilele astea prin ziare poze cu N`stase t\n`r [i senza]ional! s`rac. Dar cu B`sescu elev sigur n-a]i mai pomenit. Ia uita]i-l colo-[a, cu cravata aia la g\t [i cu privirea aceea de iepura[ abia dat la [coal`. Ia, elev B`sescu [i elev N`stase, trece]i la marginea b`ncii [i nu mai copia]i unul de la altul \njur`turi!

Nu v` fie cu bìatRevenim cu reportaje mici, dar incendiare, de pe holul redac]iei: mar]i seara \l \ntreb pe nea Virgil cine mai e prin redac]ie. Pang-pang, alearg`-l pe Virgil!, vine prompt r`spunsul. Dau volumul mai mare, s` fiu auzit p\n` la orchestr`, \l \ntreb din nou [i \mi r`spunde c` Mai e doar Iaru cu un bìat. M` duc la DTP [i dau acolo peste Iaru, care pagina o revist` cultural` cu un bìat. Bìatul era Patapievici. S` m` scuzi, Iaru! Iertare, bìe]i, c-am scris [tirea asta. V-am dat de gol, asta e. S` [tie toat` lumea ce fel de bìe]i s\nte]i! (|nchei cu paranteza c`, \n familia Stoica, doar doamna Maria cite[te 22 [i Idei \n dialog.) Car cu boys

Paparazzi pe varz`

teoria constipa]iei

cuv\ntul care numeroteaz`, ierarhizeaz`, deraiaz`Se zice c` o poz` face, \n jurnalism, c\t o mie de cuvinte. Nu [tiu c\t face o poz` cu femei goale: \ntre zero cuvinte, fiindc` unii r`m\n mu]i, [i maximum dou`-trei interjec]ii [i o onomatopee lubric`. Dar m` \ntreb c\te cuvinte valoreaz` o cifr`, o \n[iruire de numere (na, c` mi-a r`mas g\ndul la poza, pardon fraza, precedent`), un clasament. Recursul excesiv la cantitativ, la cifre [i bilan]uri, la statistici [i e[antioane este o tendin]` omniprezent` \n lumea de azi. Cred \ns` c` apetitul violent al publicului de la noi [i, odat` cu el, al presei pentru clasamente [i ierarhii este unul simptomatic. Aceast` tendin]` irepresibil` de a [ti musai care dintre x [i y este mai [mecher, mai tare, mai bazat se \nte]e[te odat` cu orice campanie electoral`. A[a c`, asimila]i curentului, haide]i s` vedem care au fost cifrele, numerele, clasific`rile [i procentele care au b\ntuit presa s`pt`m\na aceasta. Sondaj CURS \n Na]ionalul de miercuri: PSD+PUR 41%, Alian]a D.A. 38%, PRM 11%; Adrian N`stase 42%, B`sescu 37%, Vadim 12%, cutremurul 6 grade pe scara Richter (ini]ial 5,8, dar s-au renum`rat gradele \n provincia Vrancea, aceast` Florida a Romniei; mai ales c` Mercalli, un institut al opozi]iei, probabil, a dat alte cifre, adic` 7 grade) \n Ziua de vineri; apoi urmeaz` Bush cu 5% avans (Romnia liber` de miercuri) [i, continu\nd ordinea descresc`toare, Marko Bela 3% [i Gigi Becali 3%. Urmeaz`, \n Libertatea de vineri, bilan]ul sinuciderilor, comandat [i prezentat de N`stase \n [edin]a de guvern, care spune c` \n perioada 1997-2000 actele suicidale au fost \n continu` cre[tere (record de aproape 4.000 de buc`]i \n 2000), \n timp ce sub guvernarea PSD-ului ele s\nt \n sc`dere (3.481 \n 2003, 2.530 anul acesta). Bì, c\te sinucideri a comandat N`stase? {i dac` tot am ajuns cu evalu`rile comparative la N`stase, afl`m din Libertatea de joi c` dictatorul Turkmenistanului a botezat un meteorit cu numele sù, iar Parlamentul l-a implorat s` renun]e la hot`r\rea de a se retrage din func]ie \n 2009, pe motiv c` ne-a]i fost d`ruit de Dumnezeu. Trecem acum la clasamente pe criterii de bani. Patronul SIDEX, Lakshmi Mittal, cel mai bogat englez, cu peste 12 miliarde de lire sterline Ziua de miercuri. Capital ne anun]` din nou topul celor mai boga]i 300 de romni. Ziua de joi cei mai boga]i zece politicieni: 1) Patriciu cu 300-350 milioane $, 2) Voiculescu cu 200-300 de milioane $. Libertatea de vineri cei mai boga]i zece sportivi. Urmeaz` apoi Bl`nculescu (Cronica Romn` de joi) cu 5.100 de miliarde recuperate. Libertatea de miercuri cei mai boga]i zece mor]i din toate timpurile, apoi topul salariilor de demnitari: pre[edintele Romniei cu 52 de milioane de lei, prim-ministrul [i [efii celor dou` camere cu 48 de milioane, vicepre[edin]ii Parlamentului cu 44 [i mini[trii cu 42 de milioane. Cobor\m \n top [i afl`m din Libertatea de mar]i c` un romn consum` \n medie 126 g de carne [i mezeluri pe zi, fa]` de 300 g m\ncate de un francez.

academia CA}AVENCU Am venit aici, la Romnia, ntr-un schimb de experien]`. Pì, eu nu Nr. b`rbo[i n]eleg: president Neloo a b`tut 200 de 44, 2-8 noiembrie 2004 n Pia]a Universit`]ii [i i-a luat gtul lu bìatul acela frumos Roman, [i cu asta a c[tigat trei mandate. {i adic` io, dac` am omort 10.000 de b`rbo[i n Iar \n coada topului nostru se afl` Irak, mai d`-o dracu, n-am voie s` mai SC Rieni Drinks S.A. cu 0 lei datorii la stat, a[a cum reiese din c[tig [i al doilea mandat?facsimilul dup` certificatul fiscal publicat ca reclam` \n Adev`rul de miercuri. |n timp ce Cronica Romn` ne informeaz` joi c` \n SUA s\nt \nc`lcate drepturile omului, din Ziua de vineri afl`m c` Romnia ocup`, dup` Reporters sans frontires, locul 70 din 167 \n lume la libertatea presei. Vor fi citit [i ei articolul de cultur` general` din Na]ionalul de mar]i Trandafirul, cel mai eficient medicament, \n care s\nt lùdate virtu]ile terapeutice ale bietei plante? Z`p`cit de at\tea cifre [i topuri, \i dau dreptate fotbalistului Gary Neville, care, urm\nd exemplul colegului Tetelu (Academia Ca]avencu), [i-a cump`rat un sat \n Mun]ii Penini (Na]ionalul de vineri). Sau al c\nt`re]ei Deea, care a renun]at la cariera muzical` ca s` se fac` notar la Urla]i (Na]ionalul de joi). Alexandru DU}U

5

Cel mai puternic om al lumii, dup` Dana N`stase, vizitnd ]ara n care pre[edintele a avut mai multe mandate dect el [i tat`l sù la un loc

Gura tabloidului adev`r grìe[ten edi]ia sa de smb`t`, 30 octombrie, Libertatea are pe prima pagin` un titlu tare referitor la Mutu: Aruncat ca o m`sea stricat`. {i pentru c` exist`, probabil, un zeu al coinciden]elor, ultima pagin` a aceluia[i ziar are un titlu din aceea[i zon`: Memoria e afectat` de extrac]ia din]ilor. S` nu ui]i, Chelsea! Ioan T. MOLAR

canalul

mass-midia n`vodariq Ului]i de jocul de glezne pesedist f`cut de ziarul Na]ional mpotriva lui Traian B`sescu, anumi]i cititori civili au observat cu surprindere c` Mircea Geoan` e tocat permanent de ziarul lui Iliu]` Naghi [i Gheorghe Voicu. L-am ntreba noi pe Bogdan Tiberiu Iacob, [eful sec]iei politice de la Na]ional (supranumit Dou` sute) care s\nt resorturile acestor atacuri surprinz`toare pentru un ziar proPSD. Dar cineva ne-a spus c` pierdem timpul. Dan Ioan Popescu d` audien]e doar joia, cte o or`. E aglomera]ie mare n anticamer` [i nu are mai mult de dou` sute cash n buzunar cnd d` acatiste la ziare. q Presa local` l-a criticat n repetate rnduri pe Gheorghe

Chereji, [eful Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Bihor, jalnicul de]in`tor al unui record trist din cale-afar`: Bihorul e pe locul 3 n ]ar` n topul jude]elor cu cele mai multe crime cu autor necunoscut (unele dateaz` chiar din 1990). Ca s`-[i mai spele imaginea, nea Chereji a anun]at acum cteva s`pt`mni c` noul post de purt`tor de cuvnt al institu]iei va fi de]inut musai de un ziarist care, vezi Doamne, s` oglindeasc` mai bine activitatea ofi]erilor incompeten]i din Poli]ia bihorean`. S`pt`mna asta s-a aflat [i identitatea ziaristului: este vorba chiar de fiica sa proprie [i personal`, Alinu]a, care a lucrat ca reporter la Antena 1 Oradea timp de cteva luni. Halal surpriz`, mare ziarist!

Ze]arul Ivan

6


mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant.Pu[timea gnditoareLng` bloc, unde mi parchez eu ma[ina, e o bar` de scuturat covoare unde ni[te pu[ti de 5-6 ani trag la poart`. ntr-o zi mi-au declan[at alarma de vreo 20 de ori [i-atunci n-am mai rezistat [i m-am dus jos la ei. Cnd m-au v`zut, trei din patru au rupt-o la goan`, ns` `la care avea minge a stat s` [i-o recupereze [i a fost prins. N-aveam de gnd s`-l bat, dar cred c` s-a speriat [i dintr-o dat` a-nceput s` zbiere c`-[i bag` p...a n gura mea. Repet, avea vreo cinci ani. {i-atunci, ]inndu-l, l-am ntrebat dac` [tie ce e aia p...`. {tiu, a zis, dar mi-e ru[ine s` v` spun.

reportaj cu ]ara de g\t

Aventuri n Groapa lu OuatuZilele trecute, am fost aprig lovit` de ghinion. Parc` m-am s`rutat cu dracu pe bot! Trecnd pe lng` Pia]a Domenii cu ma[ina [i urm`rit` probabil de blestemul unui aurolac pe care nu l-am l`sat s`-mi mb`lo[eze parbrizul cu ceva dintr-o sticl` mpu]it`, m-am pomenit c` mi se rupe volanul. Chiar n trafic. Opresc, cobor [i m` apuc s` mping. Pr`p`d! Scrba mea de ma[in`, veche [i ct un T 34, nu vrea s` se mi[te. {oferii din spate m` njur`, al]ii m` iau la mi[to. mi dau lacrimile [i mi vine s-o iau la fug` cu volanul n mn`. Noroc cu un tataie coliliu, dar vnos nc`, [i cu nepotu-sù care m-au ajutat s` duc ma[ina pe o strad` din apropiere: Ehee, domni[oar`, mata [tii ce for]` aveam io cn acilea era Groapa lu Ouatu? Mi se zicea Tic`-Beton!, mi hrie-n cercel mo[u, gata s` dea ochii peste cap. TBC?, l ntreb grijulie. Vindecat, zice. Am r`mas numa cu hriala asta! Ling o otrav` la cr[m` [i trece. Acu hai s` te duc la un mecanic auto, cum nu s-a mai ntlnit p` p`mnt. Haidi, Cornele, tat`, mpinge acilea la don[oara! {i bietul Cornel se opinte[te. Are o fa]` trist`, de parc` nu l-ar fi ]inut m`-sa n bra]e cnd era mic. Ajungem pe strada Zosima Dumitru, la nea B`nic`, mecanic vestit, fiul lui nea Nicu Ford, alt doctor d` ma[ini din vremurile bune. i mul]umesc mo[ului tebecist [i vreau s`-i dau 50.000 de lei lui Cornel, care m` refuz` ru[inos ca o fat` mare. Tac-su mare l vede [i, mai ncolo, i zice: Boule! Cu cine m`-ta-n cur oi sem`na, c` tare mai e[ti tmpit!.

F`r` Aur` [i f`r` r`zbunareDup` cum se [tie, parcarea lu Ca]avencu este chiar peste drum de sediul lu PSD Bucure[ti. A[a se face c` adesea mai d`m nas \n nas pe acolo cu c\te un pesedist (sau, m` rog, poate doar colegul `la de 1,96 s` dea, c` pesedi[tii umbl` cam cu nasul pe sus). |ntr-o zi, cobora dintr-o ma[in` de superfi]e deputata Aura Vasile, un fel de bra] de fier [i picior ve[nic \n blugi al partidului. De data asta, cu o super-ofert`: papuci de plastic, categoria Bazar-cel mult plaj`-personal TESA. Ziceai c` a venit s` dea cu m`tura prin sediu. Probabil ca s` nu mai spun` lumea c` pesedi[tii nu-[i fac cur`]enie \n partid.

Prim`vara, cnd n`p`dea iarba [i ][nea pelinulIntru la nea B`nic` n curte. E vesel omul, vorb`re] [i nalt ct casa. Cnd pune mna pe-un ciocan [i d` una ntr-o tabl`, se aude pn`, h`t, la Podul Grand. O palm` de-a lui desf`cut` e ct volanul meu paradit. Pn` s` nceap` treaba, aflu cte ceva despre el. S-a n`scut n 1932 [i a prins Groapa n toat` splendoarea. Cte n-au v`zut ochii lui! D` un ciocan [i zice sentimental: n Groapa lu Ouatu e toat` copil`ria mea. {i tinere]ea. Cic` tot aici s-au n`scut [i au trìt multe dintre personajele din Groapa lui Eugen Barbu. n carte, unele au ap`rut cu numele lor adev`rate. Altele, cu porecle sau nume fictive. Copiii care b`teau odinioar` maidanele descul]i [i c`l`reau Groapa au murit de mult sau snt destul de bolnavi ca s`-[i mai aminteasc` mare lucru din ce a fost odat`. Dar nea B`nic` n-a uitat. Prim`va-

Da, domnu reporter, lam cunoscut pe maestrul Eugen Barbu. Trecea pe la mine, mai pe la un schimb de ulei, mai pe la un echilibrat de ro]i Dar de la un timp ncolo se tot ]inea dup` dnsul un ]u]`r tn`r, unu Vadim, parc`. L-am v`zut ieri pe OTV. Domle, ce s-a mai ngr`[at! La ct de lingu[itor era, puteam s` pun pariu c` ajunge departe

Ctrl-F6, poli]ia!El: t\n`r, basc` alb`, \n genul Crocodilu din Berceni (pe[te de cartier), bluz` alb`, pantofi albi cu bot ascu]it, \n genul MallMizil-Fùrei, slab, bra]e sub]iri multiplu-tatuate (gen Jilava, dar nu bag m\na \n foc). Ea: \n v\rst`, plinu]`, batic \nflorat, coji de semin]e la gur`, pulov`r Gzel Modelu Istanbul, fust` \nflorat` etc. Ce f`ceau? C`rau un calculator. Ca s` nu mai comenteaz` lumea. Al lor, probabil, c` nu fugeau cu el prin mul]ime, ci \l manipulau cu grij`, handle care, m\nca-]i-a[! Do, re, mi de la acordeon s-au transformat \n shift, ctrl, esc. Copiii romi vrea s` navigheaz` p` Internet, nu pe osia trenului!

Nea B`nic` din Pia]a Domenii, un priceput mecanic auto care, pe vremea Gropii lui Ouatu, nici nu se gndea c` depaneaz` viitoarea ma[in` de vot a PRMra, cnd n`p`dea iarba [i ][nea pelinul cu mirosul lui am`rui, era o nebunie. S` tot stai [i s` nu mai pleci! Rai. nfloreau zarz`rii, apoi salcmii. Pu[tanii colindau de diminea]` pn` seara, fug`ri]i uneori de haite de cini, mari ct mieii [i ai dracului. Te rupeau n buc`]i dac` te apropiai. Mecanicul [i aminte[te cu ochii r`t`ci]i n volanul meu. Ce vremuri, don[oar`! St`tea Eugen Barbu la cteva str`zi d-aci. Avea un debit de ]ig`ri, unde vindea de toate. Om lini[tit. Conducea o echip` de fotbal. Amatorul i zicea. ncingea ni[te meciuri de pomin` n Groap`! Toat` ziulica st`team [i ne zgiam, c` eram pu[ti. Am fi jucat [i noi, da nu ne primea. Eugen Barbut

La cutremur, birjarH]a-h]a-h]a, tronc-tronctronc, bang-bang! Cutremur!? Cad niscaiva ghivece de la balcoane, alarmele ma[inilor bengoase chirìe, femeile Bucure[tiului g`tit de alegeri [i strng la piept copiii ]epeni de groaz`. Cutremur! n unele blocuri luminile se sting. n altele se aprind. Oamenii url`. B`ga]i-v` supt tocu u[ii! B```, supt tocu u[ii! Cutremur! ~ia care locuiesc pe la parter sau la etajele inferioare, ]u[ti, au zbughit-o n noaptea rece n]oli]i cum au apucat: unii n [trampi, izmene, pijamale crpite pe la coate, al]ii cu o flanel` [i-o p`tur`-n cap. Cutremur! Bucure[tenii, intelectuali rafina]i, aurolaci, boschetari sau oameni simpli, muncitori aprigi mirosind a ceap`, a ]ig`ri [i-a motorin` se strig` unii pe al]ii. E haos. Antonelo, tu-]i soarta m`-tii, scoate, f`, c`ru]u cu copilu p` geam, c` mai vine replici! Mamaie, unde e[ti bre? Coboar` dracului cu liftu c` sc`rile s` d`rm` primili! Domnu Stamate, ie cutremur, domle, scoal! sau: Eugeniu, te rog, nu te panica! Ia-]i laptopul [i coboar` la ma[in`. Cutremur! n toate cartierele, lumea a dat n`val` pe str`zi. n Colentina, pe la 12 noaptea, pu[tanii se bucurau ca de Revelion. Celularele sunau ntr-o veselie, fiecare povestea ce f`cea cnd a nceput zdr`ng`neala. M` uitam pe XXL cu Petal`, Tilic` [i M`ciulie, c` am tras un fir pn la mine n camer`, zice un fl`cù de vreo 16 ani. Aveam o sticl` d` vin [i beam. Tocmai atunci apare `l b`trn c-un par, c` ce face]i aci, lep`d`turilor, zicea]i c` nv`]a]i pentru tez` [i poc, poc, ne-a spart. Am v`zut c` ncep pere]ii s` joace, b`, ce dracu? O fi de la m`ciuc`? C` prea d`du tare b`trnu! Aiurea, era cutremur! Al]ii, strn[i n jurul lui, i privesc admirativ gaura din frunte, de unde se prelinge duios un firicel de snge tn`r. Nu [i l-a [ters ca s` arate exact cum era Van Damme ntr-un film. Adul]ii au f`cut un grup separat. Tropìe s` se-nc`lzeasc` [i-[i dau cu p`rerea, n frunte cu pre[edintele de bloc, mbr`cat n pijama dungat` [i cu o geac` verde deasupra: B`! Ia fi]i aten]i! Io cred c` cutremuru `sta e un semn electoral. Ave]i grij` p` cine dracu punem [tampila-n noiembrie!. Ceilal]i aprob` fumnd. Dintre blocuri se aud voci: Haide]i, b`, s` bem, b`, c` a fost cutremur!. Unele buticuri non-stop din cartier snt deschise. B`rba]ii dau n`val` la o t`rie. Dintr-o ma[in` izbucne[te dulce o manea de jale, despre iubire, blestem, tr`dare, soart` [i moarte. {i mergem mai departe prin Bucure[ti. Atmosfera e cam la fel peste tot. Lumea poveste[te, bea, fumeaz`. Se aprind focuri de tab`r` pe maidane [i e veselie. Aurolacii [i boschetarii de la Gara de Nord snt cei mai ferici]i. Trag din pungi, danseaz`, ling o t`rie, ]ip`, [i trag pumni n bot, de bucurie c` a fost cutremur. Ambulan]ele url` [i ele, dar din alte motive. n centru, la Roman`, lume mult`. De cte grade a fost cutremuru?, ntreab` cineva. Nu r`spunde nimeni. La blocul Gr`dini]a, o b`bu]` cu protez` instabil` [i aminte[te cl`n]`nind: La cutremuru din 77 s-a zguduit ca acu! A murit mult` lume bun`: Caragiu, Boc`ne] [i fata aia care cnta despre vapoare [i valuri, c` frumos le mai zicea. Mo[ul ei, un laborator de rùtate, are boala contrazicerii: E[ti proast`, madam! La 77 a fost mai tare ca acum! Mi-a c`zut n cap vaza aia cadou de nunt` de la m`-ta. {i acum am semn pe frunte! }i-ai luat Tanakanu, c` iar te-apuc` damblalele [i m` pui s` chem Salvarea degeaba!?. Pe bulevard n sus url` sirene nc`. La Pia]a Unirii, spre parc, lumea parc` s-a mai r`rit. E trecut de 1 noaptea. Coco]at pe o banc`, un b`rbat n trening, cam diliu, dac` e s` ne lu`m dup` basmaua ro[ie de pe cap [i privirea c[, i lini[te[te pe to]i: C`ra]i-v`, b`, acas`. Nu mai vine nici o replic`, a zis B`sescu la televizor! Io n el am toat` ncrederea, c` a fost marinar [i [tie! Gata! La culcare!. Kelvin Klein

Dragoste cu na, bì, d`-i!Din ciclul Exodul de creiere: \n timp ce colegul meu de banc` a plecat \n America s` se realizeze [i nu am mai auzit nimic de el, prietenul prietenului meu din Mure[, de meserie p`durar-]apinar, s-a dus s` construiasc` o cas` \n Fran]a, a f`cut jum`tate de acoperi[, \ntre timp a f`cut dragoste cu clienta pentru care lucra mai exact, prim`ri]a ora[ului [i p\n` la urm` aia l-a \nsurat cu ea. Prim`ri]a avea 49 de ani, iar el 250. De milimetri.

}igara, o boschetar` a societ`]iiCred c`, de c\nd m-am apucat de fumat, s\nt un magnet pentru cer[etorii b`tr\ni [i fum`tori. Ieri m-a abordat unul care s-a prezentat: D` [i mie o ]igar`, [efule. Eu s\nt boschetar. I-am dat o ]igar` pentru c` am vrut s` fiu \ntr-adev`r un [ef, dup` care am plecat mul]umit c` un om at\t de am`r\t fumeaz` Kent mul]umit` mie, un alt fum`tor. |n urma mea, l-am auzit pe boschetar cum striga tot mai tare [i la un moment dat chiar m` \njura. Am \nceput s` regret c` am stricat orzul pe g\[te. Dup` o vreme, mi-am dat seama c` omul avea dreptate s` m` \njure: nu \i d`dusem un foc s` [i-o aprind`.

Ethos, Porthos [i Aramis

Paragini Aurii


7

bursa [p`gilorStuden]ilor PSD li s-a b`gat pumnul cu euro \n gur`Fericite snt vremurile electorale! Lucruri pentru care te-ai luptat tot anul sau toat` via]a ca un prost se revars` deodat` peste tine. A[a e situa]ia [i n cazul Asocia]iei Studen]ilor din Universitatea Bucure[ti, care se scald` de s`pt`mna trecut` n 65.000 de euro, primi]i de la rectorul Universit`]ii Bucure[ti, Ioan Mihìlescu. }ine]i cont: 65.000 de dolari a fost bugetul ntreg al Unifest, festivalul studen]esc de acum 3 ani. Exist` ns` un dedesubt al ntmpl`rii pe care ne face pl`cere s` vi-l ridic`m la suprafa]`. n var`, s-au s`vr[it din via]`, a[a cum au fost l`sate de la Dumnezeu n Charta Universitar`, cele dou` mandate de rector ale lui Mihìlescu. Din var`, Ministerul Educa]iei l-a tot rugat s` pun` mna s` organizeze ni[te alegeri pentru a l`sa locul altui rector. Din p`cate, omul are o asemenea poft` s` fie rector, nct, ruga]i insistent, to]i cei care ar fi vrut s` candideze au renun]at pn` la urm` [i interimatul s-a prelungit ntr-un mod fericit. Apoi, opera]ia de prelungire a vie]ii de rector a urmat pa[ii potrivi]i. La deschiderea anului universitar 2004-2005, n Aula Magna de la Drept, au fost invita]i N`stase, Athanasiu [i Cristian Diaconescu. Sprijinul marelui PSD era astfel asigu-

rat. R`mnea Micul PSD sindicatele studen]e[ti. ASUB-ul, ancorat bine n PSD prin liderii Rujoiu [i B`nicioiu, putea s` fac` gur` privind ilegalitatea acestui provizorat acceptat pn` la urm` de Athanasiu. Cei 65.000 de euro da]i s`pt`mna trecut` au lipit gura oric`rui gest necugetat al studen]ilor. {i totu[i r`mne o problem`: pn` cnd? Putem face o specula]ie interesant`: acum 3 s`pt`mni, ideea nfr`]irii ntr-un consor]iu a Universit`]ii Bucure[ti cu Universitatea Titulescu a strnit ceva scandal, dar numai ca idee. Ca fapt, va produce ni[te consecin]e. O universitate nou` e diferit` de cea veche. Cea nou` are nevoie de un rector nou, nu neap`rat diferit de cel vechi. Ca [i n cazul mandatelor lui Ion Iliescu, [i num`ratul mandatelor lui Mihìlescu va putea ncepe, nevinovat, de la zero. Rectorul 2 de la Cernavod`

RCA [i ]i se va da!Tot scriind la Bursa [p`gilor, \ntr-o zi am stat [i mi-am \ntrebat colegii din redac]ie care este cea mai mic` [pag` pe care au dat-o vreodat`. Dup` o prim` selec]ie, s-au deta[at de pluton trei amici. L-am eliminat pe cel care a dat un Academia Ca]avencu ca s` scape de controlorii RATB, pe cel care a dat la facultate ca s` nu-l ia \n armat` [i am r`mas cu cel care a dat un simplu Bun` ziua! pentru ca poli]ia s` urgenteze lucrurile \n cazul unui accident. El mi-a povestit despre ultima [mecherie care se practic` \n cazurile \n care te love[te unul \n trafic cu o rabl` de Dacie, care n-are nici RCA, nici nimic, a[a c` n-are nici un interes s` vin` cu tine la poli]ie. Te duci frumos acolo unde se duce toat` lumea pentru accidente u[oare, \n strada Fabrica de p\ine, [i dai un Bun` ziua! ofi]erului de serviciu. At\t! Ca s` mearg` treaba mai repede, ]i se propune ca matale s` fi luat gre[it num`rul ma[inii care te-a accidentat ca t\mpita pe lateral, \n timp de tu st`teai pe loc, [i astfel toat` lumea s` aib` numai de c\[tigat: poli]ia s` nu mai stea s`-l caute pe respectiv, nenorocitul s` scape [i el f`r` amend`, m`t`lu]` s` prime[ti frumos dovada, iar asigurarea s`-]i repare a doua zi ma[ina.

Nu aduce ceasul ce aduce organulSpitalul Clinic Jude]ean de Urgen]` Constan]a (pentru cei care n-au r`bdare s` citeasc` toat` denumirea, \i zice [i Spitalul Mare). La demisol. Radiografie, Fizioterapie, Tomografie. Poli]istul st` \n holul de la radiografie, a[teapt` cu emo]ie dup` ni[te geamuri termopane fumurii. Eu \l v`d, el nu prea. Nu este \n uniform`, dar \l cunosc. E nelini[tit, fream`t` ceva \n m\ini. Nu e un proces-verbal de contraven]ie, e

ceva frumos ambalat, paralelipipedic. M`soar` holul cu pantofii lui negri cu gùrele. Vreun flagrant? |[i a[teapt` victima? Vom vedea, deocamdat` u[a de termopan fumuriu se deschide [i apare o femeie. Este dna doctor P. Poli]istul e cu totul drept, \n picioare, \n fa]a ei, \n pozi]ie corespunz`toare. Se apleac` 78 de grade de [ale, execut` un s`rutat de m\nu[i]` regulamentar. Prime[te plicul cu radiografiile. El e transfigurat, mai ceva ca la o captur` gigantic` de semin]e [i piatr` ponce, pe

plaj`. |i paseaz` cu un gest st\ngaci pache]elul paralelipipedic. Ea se \nro[e[te, se face c` \i refuz` avansul, el insist` [i \l depune \ntre m\nu]ele ei! E mai intimidat dec\t noi, pacien]ii cei de r\nd, care avem exerci]iul aplec`rii de [ale [i al insinu`rii \n buzunar a unei mici aten]ii. M-a impresionat, serios! Nu m` a[teptam. De[i, la urma urmei, [i oamenii s\nt poli]i[ti, nu? Casa de toleran]` zero

Fabrica de p\ine [i circ`

8


Marea urnire

Cum ne-am petrecut cutremurul senza]ionalele relat`ri ale Academiei Ca]avencu Credibil, dar adev`rat! Ce a prev`zut Vergil H\ncu c` se va \nt\mpla \n Turcia sau \n Madagascar peste dou` s`pt`m\ni sau peste 10 ani s-a \nt\mplat miercurea trecut` la noi: \n timp ce a[teptau la televizor s` se fac` 12 noaptea [i s` se bage reclamele erotice, romnii s-au trezit cu un ditamai cutremurul mediu de 6 grade pe Richter. Dac` poporul a \nt\mpinat astfel evenimentul, nu acela[i lucru se poate spune despre oamenii serio[i, cu treburi urgente la miezul nop]ii. Noi, care nu avem to]i televizor, dar cu siguran]` avem c\te ceva de rezolvat spre miezul nop]ii, ce am f`cut la cutremur? Cum am petrecut noi, oameni buni, cutremurul? Iat` o chestiune care chiar nu intereseaz` pe nimeni, \n afar` de voi. Citi]i sau da]i mai departe. Pagina.

Alexandru V~RZARU Din p`cate, am ratat [i acest cutremur. Mie mi plac, dar nu am parte de ele cum a[ vrea. n 77 nu m` n`scusem, n 86 dormeam, n 90 eram n clas` [i pn` s` m` dezmeticesc se terminase. Idealul meu e s` apuc un cutremur pe strad`, ca s` v`d blocurile cum se clatin`, sau ntr-un bloc la un etaj superior. Miercuri eram cu prietena mea [i cu un amic fotograf n StufVama Veche [i ini]ial am crezut c` se mi[c` masa din cauza muzicii. Am vrut s` ie[im, dar amicul avea ni[te aparate foto [i un laptop greu. S` le l`s`m? Se fur` [i n timpul cutremurului. S` le lu`m? Dac` ne cade casa n cap? A[a c` nu am putut s` m` concentrez. Pn` s` le ndes`m n gen]i, se terminase [i cutremurul `sta.

s` ie[im mai ieftin. Plus c` la \nchiderea sezonului, la lichidare de stoc, cutremurele s\nt mult mai ieftine. E adev`rat c` nu mai e[ti chiar ultimul r`cnet, ]ip`t sau le[in, dar ne]in\nd at\t de mult s` fiu la mod`, nu m` deranjeaz` s` particip la Cutremurul osp`tarilor. {tefan AGOPIAN A fost cam a[a: nti am venit de la serviciu. Pe la cinci. Pe urm` am mncat mpreun` cu nevast`-mea. {i mai pe urm` ne-am culcat. Seara voiam s` scriu ceva, c` la televizor era un film pe care l mai v`zusem. Pe la nou` [i dou`zeci a sunat cineva la u[`. Sta]i lini[ti]i, nu era nc` cutremurul. La u[` era un v`r din Gala]i, student la Conservator, cu care f`ceam bi[ni]` cu Kent. Cutremurul a sunat pe la nou` [i dou`zeci [i unu [i ne-a trezit de tot din somn. Era un cutremur mare rù de tot. Nu [tiu s` zic ct de mare, da era mai mare dect blocul Scala plus Nestor, plus alte zeci de blocuri ceva mai anonime. Al meu a sc`pat atunci [i miercurea trecut` [i-a permis s`-i rd` n nas am`rtului `luia de cutremur, care ne-a zdruncinat mai pu]in ca mineriada din 90. M` gndesc la victime, directe [i colaterale, of course.

murul `sta c` m-a prins \n pozi]ia [ezut [i nu f`ceam altceva dec\t s` m` uit c\nd la cutremur, c\nd la televizor. ~sta a fost un cutremur care s-a mi[cat de la st\nga la dreapta [i l-am remarcat. P\n` acum au fost numai din alea care s-au mi[cat fa]`-spate [i de-aia nu le-am sim]it pentru c` m` tot aplecam s` scrumez. A[tept cu mare ner`bdare cutremurul circular, numai s` nu m` prind` atunci c\nd m` \nv\rt prin cas` (virgul`) ca s` ame]esc. {i \l a[tept [i pe `la pe vertical`, sus-jos, dar nu atunci c\nd m` arunc de pe birou \n pat. {i mai s\nt alea pe diagonal`, dar ele s\nt cele mai rare [i, oricum, p-alea sigur le simt, c` nu mai fac bastona[e din clasa a zecea. Alin IONESCU Eu unul, de ce s` mint, mi-am petrecut cutremurul mpreun` cu so]ia, sub tocul u[ii dintre sufragerie [i holul de la baie. Ne-am sim]it foarte rù, mai ales ea care a [i le[inat pu]in dup` ce s-a terminat h\]\iala, dar [tim cu to]ii, femeile le[in` a[a, de pamplezir, nu c` ar avea motive. n rest, a fost mi[to [i m-am distrat cnd n sfr[it i-a trezit cineva n toiul nop]ii [i pe maneli[tii ìa de la 6 care adormiser`. Cump`r lantern` chinezeasc` cu baterii mici [i termos. Mu[ate, mai vinzi, m`, parapanta aia?

Marius BOR}EA Miercurea trecut`, c\nd cu cutremurul, a fost un eveniment major \n via]a redac]iei: Balul. A[a c` [efii m-au for]at s` plec mai devreme de la serviciu ca s` merg la distrac]ie. Ar fi fost o mare pl`cere s` petrec cutremurul la Bal, mai ales c` au venit [i Doamna cu Domnu. Dup` ce al]i ziari[ti au f`cut Cr`ciun cu premierul, m`-n]elegi, colega, poate mi-ar fi ie[it [i mie de-un Cutremur cu premierul. |ns` a trebuit s` plec de la Bal \nainte de cutremur. Ca s` nu v` mai re]in \n tensiune, c` v` simt seto[i de intimit`]i: l-am petrecut la mama, era ziua ei [i f`cea cinste cu vinul casei produc]ie an de excep]ie 2003 (autorizat [i de nea Virgil). Alexandru C~UTI{ Mie cutremurul de anul `sta mi s-a p`rut foarte distractiv. Am r\s pe rupte. M` rog, nu chiar de la \nceput. Mai \nt\i m-am impacientat, nu fiindc` mi-ar fi fost fric`, dar a[a se face la cutremur, a[a-i tradi]ia, s` te sperii [i s` fugi disperat afar` din cas`. Apoi, cum se cade, am pus ca tot romnul \n noaptea de cutremur primului om \nt\lnit \n strad` \ntrebarea clasic`: A fost cutremur, vecine? Pu]in uimit de \ntrebarea mea, vecinul, un b`tr\n la vreo 70 de ani, mi-a r`spuns g\f\ind: Da, cu trenul, cu trenul am venit. {i de la gar` p\n` aici m-au rupt valizele astea, am [i ame]it de at\ta c`rat!. Peste 10 minute, din casa vecinului meu r`suna televizorul, ca de obicei, cu sonorul dat la maximum, ca s` poat` auzi cum a fost un cu tren de 6 grade pe scara Richter. Gabriel DROGEANU M` aflam la balul Academiei Ca]avencu, tocmai m` desp`r]isem de c\]iva amici de la Cotroceni (servus, Ioane!) sau de la Palatul Victoria (Adi, r`m\ne cum am stabilit!) [i am zis s` m` mai \nv\rt pu]in pe acolo ca s` v`d cine a mai fost \n afar` de noi trei. M-am dus frumos c`tre mesele cu bùtur`, am luat ceva [i am pornit prin sal`. Ei bine, la un moment dat am crezut c` p\n` aici mi-a fost. Mi-a fugit p`m\ntul de sub picioare. S-au cl`tinat paharele de pe mese. Au tremurat candelabrele alea imense. Am fost \ngrozit. Deci, ca s` spun [i eu odat` ce am f`cut, s` nu v` mai ]in cu sufletul la gur`: \n timpul cutremurului c` \ntre timp am aflat [i eu ce se \nt\mplase, de fapt am stat [i m-am certat singur. Vezi dac` bei f`r` m`sur`? Vezi unde ajungi dac` amesteci bùturile? Nu-]i ajungeau cinci pahare de ap` plat`, te-ai \ntins [i la dou` cu suc! Ioan T. MORAR Pì, tocmai se terminase Balul [i am plecat spre cas` cu familia, plus o nepoat` care a fost [i ea cu noi la Bal. Eram, la etajul [apte, n garsoniera-birou-camer` de oaspe]i-bibliotec` [i rdeam de unele faze de la bal. Rznd la urm`, rdeam mai bine. {i ncepe s` se mi[te toat` garsoniera, Carmen zice s` ne b`g`m sub tocul u[ii,

Alexandru DU}U Mi-am luat de mult obiceiul s` nu petrec Revelionul odat` cu toat` lumea pentru simplul motiv c` atunci pre]urile la hoteluri, restaurante [i servicii s\nt mult mai mari dec\t \n extrasezon. A[a c` aceea[i strategie am aplicat-o [i \n acest caz. Dec\t s` m` bulucesc \n psihoza care ridic` aberant pre]urile, prefer s` evit aglomera]ia [i s` petrec cutremurul dup` ce trece toat` nebunia: ceva mai intim, \n cerc restr\ns, [i cu C`t`lin MATEI m\ncare [i bùtur` de-acas`, ca Mare noroc am avut cu cutre-

asta am [i f`cut. {i de acolo, din cadrul u[ii, am v`zut cum pn` [i c`r]ile din rafturi nu au r`mas indiferente la cutremur. Un obiect a c`zut de pe un raft pe un tablou de Constantin R`ducan, sp`rgndu-i geamul. {i asta a fost tot, dar a durat ni[te minute bune. Dup` aia, ca to]i oamenii, am ncercat s` d`m telefon, contribuind la blocarea re]elei. Pn` la cutremurul urm`tor, numai bine din partea familiei mele!

cam pu]in: acum o s`pt`m\n` dup` cutremur [i \n iulie, dup` rezultatul de la locale. Dac` mai ies o dat` [i dup` 28 noiembrie, pot s` zic c` am \ncheiat anul fericit. Iulian T~NASE Pe strad`, \n ma[in`, la volan. Acestea au fost circumstan]ele cele mai favorabile [i mai nefavorabile \n epicentrul c`rora mi-am petrecut eu ultimul cutremur. E drept c`, pe l\ng` cele c\teva pahare cu vin, pe care tocmai le servisem la Balul Academiei Ca]avencu, era greu s` mai simt [i cele 6 grade am`r\te de pe scara Icter, din podgoria Vrancea. Personal, nu m` deranjeaz` deloc c` nu am sim]it cutremurul de miercuri, \ns` prietena mea care, \n acele momente, se afla cu mine, \n ma[in` este foarte sup`rat`, [i pe bun` dreptate, c` nu am fost \n stare s` o fac s` simt` cutremurul. Sper s` m` revan[ez c\t mai t\rziu posibil, dac-o fi posibil.

Simona TACHE Mda, acas`, \n Berceni, pe partea dinspre M`r]i[or unde se opre[te des apa din cauz` c` se monteaz` apometre, frate, da monta]i-le mai repede [i, dac` se poate, to]i odat`, c` m-am s`turat, \ncepe s` semene a nesim]ire. Singura glum` pe care pot s-o fac e c` dormeam \ntr-o ]inut` total, complet [i cu des`v\r[ire neadecvat` unui asemenea eveniment [i c`, dup`, mi-am pus pijamalele alea bune de ie[it pe str`zi care se asorteaz` numai la puls 240 [i tegument de culoare verde cu transpira]ii reci. Mircea TOMA Pe scurt, destul de bine. Din punct de vedere seismografic, Dan STANCIU Zice Eminescu: {i dac` ra- \ns`, defectuos. Ca orice romn muri bat \n geam / {i se cutremur care a trecut printr-un cutremur plopii. Cam de a[a ceva am avut de Vrancea, sunt dotat cu un boparte miercurea trecut`, c\nd s-a loboc intern. Bula personal` de pornit seismul: am fost \n plop. nivel seismic mi se zbenguie, de obicei, disciplinat, la cea mai fin` trepida]ie, ca s` nu mai spun Daniel GOACE Da, s\nt de acord cu faptul c` de modific`ri \n axul vertical. Ei miercuri noaptea \n zona Vran- bine, s-a \ntmplat ca ora cutrecea s-a produs un cutremur cu murului s` m` g`seasc` \ntr-un magnitudinea de A, uite, co- moment \n care tocmai complelegii \mi reamintesc c` cic` de tam lichidul la bul`. B`gam ni[te data asta nu se mai voteaz` dac` Carlsberg. Eram parcat la o poms\ntem de acord sau nu. M` rog, p` de pe strada Gala]i (The eu vreau s`-mi continuu ideea c` Jack). Ei bine, nu [tiu ce s-a pes\nt de acord cu seismul de mier- trecut, dar berea asta cred c` era curi. Au mai avut [i romnii un defect`, avea probleme cu toate motiv \n plus s` ias` pe strad` 4 axele. Eu am testat mai multe noaptea, s` socializeze, s`-[i sticle [i cred c` gradul 6 de Vrancunoasc` vecinii de bloc [i altfel cea s-a petrecut fix \n timp ce dec\t prin intermediul anun]u- bula mea lupta cu grade mai telurilor de la parter cu Restan]ierii rice. la \ntre]inere sau Apartamentele 26 [i 30 arunc` ca nesim]i]ii conservele goale pe geam. {i a[a, anul `sta am ie[it \n strad`

natura de noapte


9

cu m\inile curat-murdareRaportor european pe problema B\stroe:

Iat` vine-un sol de P.A.C.EDac` e s` ne lu`m dup` declara]iile lui Geoan` [i ale lui Iliescu, la \nceputul acestui an, Ministerul de Externe [i Pre[edin]ia nu fuseser` \nc` informate despre iminenta \ncepere a lucr`rilor la canalul B\stroe. Faptul c` deputatul liberal Coifan ini]ia pe 12 februarie o mo]iune \n Adunarea Parlamentar` a Consiliului Europei (P.A.C.E.) cu titlul Impactul poten]ial negativ al construirii unui canal \n Delta Dun`rii este, probabil, \nc` una dintre informa]iile care lipseau Bucure[tiului la acea vreme. Din fericire, Consiliul Europei acord` mai mult` aten]ie problemelor de mediu dec\t o fac autorit`]ile din Romnia, care s-au trezit s` ]ipe Lupul! abia dup` ce societatea civil` [i organis-

Raportorul Leo Platvoet, un oficial de la Strasbourg care nu vrea ca Dun`rea s` se verse prin afara Europei

mele interna]ionale r`gu[iser` avertiz\nd asupra pericolului ecologic al lucr`rilor la canalul B\stroe. Mo]iunea, semnat` de al]i dou`zeci de membri P.A.C.E., a avut ca efect numirea unui raportor \n persoana deputatului olandez ecologist Leo Platvoet, a c`rui sarcin` este \ntocmirea unui studiu despre situa]ia deltelor europene. S`pt`m\na trecut`, Leo Platvoet a vizitat Bucure[tiul, Tulcea [i Delta Dun`rii, s-a \nt\lnit cu secretari de stat [i cu guvernatorul Deltei, i-a cunoscut pe deja celebrii pescari care au mutat balizele, a vorbit cu pre[edintele sindicatului pescarilor din Delt` [i a v`zut cu ochii lui dragele ucrainene \n plin` ac]iune pe bra]ul B\stroe. Asocia]ia Salva]i Dun`rea [i Delta Academia Ca]avencu i-a preg`tit deputatului o prezentare a campaniei publice antiB\stroe care a solidarizat institu]iile media, societatea civil` [i grupurile de lobby din diaspora. Mesajul Asocia]iei a fost c` societatea romneasc` a f`cut tot ce a putut pentru a atrage aten]ia asupra dezastrului ecologic care amenin]` Delta. Dar \nt\rzierea [i ineficacitatea cu care diploma]ia romneasc` a abordat problema au f`cut ca \n plan interna]ional s` \nregistr`m e[ec dup` e[ec: NATO s-a sp`lat pe m\ini de apele Deltei, iar iluzoriul arbitraj de la Haga nu se poate face \n absen]a acordului ucrainean. |n tot acest context, protestele Uniunii Europene, \n care Ucraina nu-[i mai propune de mult s` se integreze, au [i ele caracterul r`coritor al unei frec]ii la picior de lemn. Consiliul

Europei, \n schimb, din care Ucraina face parte [i care joac` un rol major \n cooperarea european` a fostelor state sovietice, poate avea un cuv\nt de spus \n problema B\stroe, cuv\nt la care Kievului \i va fi mai greu s` r`spund` cu obi[nuitul [to?. |ntrebat despre efectul pe care raportul sù \l poate avea asupra atitudinii Ucrainei, Platvoet a spus c`, de[i Consiliul Europei func]ioneaz` pe baza cooper`rii voluntare dintre statele membre, o schimbare de atitudine se poate ob]ine par]ial prin \n]elegere, par]ial prin convingere [i par]ial prin presiuni. Deja ucrainenii fac tot ce pot pentru a am\na vizita lui Platvoet \n Ucraina, dar deputatul este hot`r\t s` definitiveze raportul chiar [i \n absen]a acestei vizite. Din p`cate, termenul de prezentare a raportului \n Adunarea Parlamentar` este martie 2005. Consiliul Europei, ca orice organism interna]ional, este o institu]ie greoaie care se mi[c` \n ritmul ei. Noroc c` un deputat romn a avut ini]iativa mo]iunii pe tema B\stroe \nc` din februarie anul acesta. V` \nchipui]i cam c\nd ar fi reac]ionat Consiliul Europei dac` ar fi a[teptat s` fie sesizat, cu promptitudinea specific`, de guvernul Romniei.

Ucrainenii dau vina pe rezerva]ieUn alt organism interna]ional direct interesat de lucr`rile la canalul B\stroe este UNESCO, care a acordat Deltei Dun`rii statutul de rezerva]ie transfrontalier` a biosferei. Con[tient` c` se joac` cu stuful [i pelicanii proteja]i de Na]iunile Unite, Ucraina a cerut mai de mult scoaterea de sub protec]ie a zonei bra]ului B\stroe. Strategia Kievului pare perfect`: nu loca]ia lucr`rilor este gre[it`, ci rezerva]ia s-a \ntins pe unde nu trebuie! Genul acesta de atitudine n-ar trebui s` ne mire, av\nd \n vedere experien]a autohton` de scoatere de sub protec]ie a unor monumente istorice pentru ca diverse construc]ii s` se poat` desf`[ura \n voie. Ce pare posibil la marginea Europei pare \ns` mai greu de \n]eles \n Occident. Comitetul Consultativ al UNESCO a cerut informa]ii exacte despre noua delimitare propus` de Ucraina [i despre impactul pe care lucr`rile de l`rgire a bra]ului le vor avea asupra rezerva]iei. Ucraina s-a f`cut c` plou` [i a fost nevoie ca Directorul General al UNESCO s`-i scrie personal lui Kucima, cer\ndu-i un r`spuns. R`spunsul a venit printr-o scrisoare din 25 octombrie, care trebuie s` fi scos din s`rite conducerea organiza]iei interna]ionale, dac` a f`cut-o s` revin` cu cererea de a i se prezenta p\n` pe 20 noiembrie versiunea oficial` a noii delimit`ri, \n conformitate cu legisla]ia ucrainean`. Probabil c` delimitarea prezentat` \n scrisoarea din 25 octombrie fusese descris` \n termeni vagi ca trec\nd pe unde mai vrea mu[chii no[tri, \n speran]a c` oficialii UNESCO vor pune botul la acest inedit concept de cooperare transfrontalier`. Despre care cooperare, aceea[i conducere a UNESCO e de p`rere c` e, practic, nefunc]ional` \ntruc\t autorit`]ile ucrainene nu [i-au onorat angajamentul de a colabora cu Romnia \n contextul Rezerva]iei Transfrontaliere a Biosferei Delta Dun`rii. C` Ivan tace [i face [tiam [i noi. Acum, c` a aflat [i UNESCO, r`m\ne s` vedem dac` Deltei \i folose[te la ceva protec]ia forului interna]ional.

Biosfera de influen]`

10


tunul catodic

Anacronica TVSeism \nt\mpl` \n RomniaNici n-a trecut bine o s`pt`m\n` f`r` Tuc` [i deja mi-e dor de el. Hai, bre Mariuse, \napoi, c` vorbim noi cu alde Voiculescu s` te lase \n pace cu campania electoral` pentru PSD [i PUR! Ce naiba \l la[i pe pu[tiulic` `la de la Se \nt\mpl` \n Romnia s`-]i ocupe intervalul orar [i s`-]i umble la laptop? Fac pariu c` `sta micu nici m`car un ping-pong ca lumea \n direct nu e-n stare s` joace... C\t despre chelie, ehei, aici mai are de lucrat c\]iva ani, bìatu! Joi sear`, c\nd abia se stinseser` ultimele edi]ii speciale de cutremur ale Observatoarelor, l-a invitat la emisiune pe M`rmureanu, acest oracolul din D`r\moaia \n materie de cutremure. Domle, la ce mesaje citea pe laptop moderatorul, cred c` i-au scris pe mail toate babele cu Pentium 3 [i conexiune la Internet de la mine de pe scar`. I-auzi]i: Domnu |nm`rmureanu, b`ga]i m\na \n foc c` \n noaptea asta nu va fi nici un cutremur?, Am doi copii [i trei nepo]i. Promite]i c` o s` ne mai trezim s`n`to[i m\ine diminea]`? etc. La sf\r[it, plictisit de \ntreb`rile telespectatorilor [i de insisten]ele moderatorului care mai c` nu-l acuza de producerea seismelor, M`rmureanu s-a \ndurat: Da, pot s` v` garantez c` \n noaptea asta n-o s` fie cutremur!. Dup` care ne-am dus cu to]ii s` ne culc`m lini[ti]i sub tocurile u[ilor.

trampa [i ecranul5 Oana Z`voranu a \ncheiat apoteotic ultima sa emisiune: Aici se \ncheie emisiunea noastr` de azi, 31 octombrie, dac` nu m` \n[al` memoria. A[adar, Oana trebuie s` fac` un efort de memorie ca s` [tie \n ce zi este. M` g\ndesc c` ìa de la Acas` TV se mai trezesc uneori cu ea joi pe la 4 noaptea, cùt\nd prompterul \mbr`cat` frumos [i cu Pepe gata invitat. 5 La TVR 2 au \nceput s` apar` tot felul de trupe de care nu a auzit nimeni vreodat`. {i am o \ntrebare: dac` tot nu a auzit nimeni de ele, mai pot fi numite trupe? Nu ar fi mai bine s` se numeasc` grup de prieteni care c\nt`? 5 M-am uitat la emisiunea lui C`linescu intitulat` Duminic` de duminic` [i vreau s` spun c` am fost extrem de dezam`git. Adic` Florin, pe care \l apreciez pentru c` a reprezentat pentru mine \n anii 90, al`turi de PRO TV, primul milion de lei f`cut f`r` munc`, pe care nu l-am c\[tigat niciodat`, se ded` acum la concursuri de manele \ncurajat de un public format din pensionari senili [i gospodine la menopauz` care nu au mai sim]it de 30 de ani o b`taie \n perineu. S\nt foarte dezam`git. Iar m\nu]ele-alea dou` nu mai folosesc dec\t la a da noroc cu romi tineri, dornici de afirmare. Oricum, dac` a[ fi f`cut deja primul milion, nu a[ fi scris asta. 5 Din ciclul marmotei cu staniol, am v`zut ultimul spot, \n care o marmot` maseaz` un urs. De fapt, s\nt mai mul]i ur[i. Adic` s-a pornit de la o marmot`, o vac` [i un cretin [i s-a ajuns la multe marmote, mul]i ur[i [i un cuplu ie[it la iarb` verde. ~sta-i capitalismul! 5 M` \ntreb dac` varianta asta a reclamei cu ur[i [i marmote e f`cut` special pentru fauna din Europa. O fi un spot special pentru Africa? Unul cu hipopotami, maimu]e mici [i girafe roz care dau lapte. 5 S\mb`t` sear`, pe Hallmark a fost un film despre evenimentele petrecute pe 11 septembrie 2001 \n SUA. La un moment dat, actorul care \l interpreta pe George W. Bush a spus: Am s` m` adresez na]iunii la ora 16, dup` ce vom ateriza la Offut. Ca telespectator romn, nu m-am putut \mpiedica s` observ c` discursul pre[edintelui american, rostit \ntr-o localitate cu un asemenea nume, ar`ta clar hot`r\rea sa de a da o ripost` energic` organiza]iei teroriste Al-Qaeda. 5 De multe ori urm`resc pe Discovery episoadele cu concursul `la, Scrapheap, de construit \n 10 ore diverse ma[in`rii func]ionale doar din piesele g`site \ntr-un depozit de fier vechi. Zilele trecute am rev`zut edi]ia cu me[terirea unor dispozitive de aruncat bostani \n castelul din carton al echipei adverse. Dac` ar participa la concurs [i o echip` de anumi]i conlocuitori de-ai no[tri, dup` 10 ore realizatorii emisiunii ar r`m\ne cu siguran]` [i f`r` depozitul de fier vechi [i f`r` bostani, valorifica]i ulterior sub form` de semin]e pr`jite. Iar castelul echipei adverse n-ar p`]i nici o daun`, dimpotriv`, i-ar ap`rea [i ni[te turnule]e. 5 Tot pe Discovery am prins joi un documentar despre Who Killed JFK? At\]ia suspec]i au \n[irat `[tia \n documentar, c` la un moment dat m` \ntrebam dac` nu cumva o s` apar [i eu. Nu [tiu dac` am ap`rut, c` a venit prietena de la baie [i de fric` am mutat pe alt program. 5 Zilele trecute am aflat c`, pe plan mondial, Big Brother \[i va schimba oarecum formatul: cei de la compania Endemol, care produce spectacolul, vor s` organizeze o variant` la scar` mult extins`. Mai exact, e vorba despre un show Big Brother care se va petrece \ntr-un or`[el construit l\ng` Hamburg, cu case, [coli, magazine, p`durice, locuri de munc` etc., iar concuren]ii vor sta acolo p\n` la moarte, fiind urm`ri]i [i filma]i \n fiecare clip` a vie]ii, cam ca actorii din T\n`r [i nelini[tit. Ideea nu d` pe-afar` cu inteligen]a [i nici cu originalitatea, dac` st`m [i ne amintim nu de un ora[, ci de o ]ar` \ntreag`, \n care oamenii parc` romni le zice au fost

Dor de Tuc`

Alter-egoismDuminic`, Oana Z`voranu l-a invitat pe iubitul ei Pepe \n emisiune ca s` \l pupe [i ca s` vorbeasc` despre lansarea noului lui album, despre pantofii cump`ra]i cu ea [i despre iubirea lor. Acum c\teva zile, Teo a invitat-o pe colega ei Luciu \n emisiunea \n care Luciu e angajat`, ca s` vorbeasc` despre noul ei album. Deci, oamenii au \nceput deja s` \[i invite rudele, prietenii sau, mai rù, pe ei \n[i[i. A[adar, pentru cronica TV din aceast` s`pt`m\n` eu l-am invitat pe iubitul meu, Matei C`t`lin, s` scrie c\teva cuvinte pentru dumneavoastr`: Bun` ziua, C`t`lin, \-]i mul]umesc pentru invita]ia de a scrie \n frumoasa voastr` revist`. Ai dreptate, pantofi `[tia iam cump`rat cu tine, iar ceasul de la m\na mea e de la tine, iubitule. Da de c\nd a-i cump`rat ceasul `sta, s` mor dac` ai mai dat vreun leu pentru mine. Nu vezi c` \nbrac \n fiecare zi acela[i trico [i aceeia[i blugi de nici nu te m-ai ui]i la mine. Pleci diminea]a [i nici numai m` pupi. Crezi c` iubirea noastr` trìe[te doar cu m\ncare? M-` neglijezi. Am s` te \n[el cu una care n-o s`]i plac`.

C`t`lin MATEI

5 Ciudat` reclama la revista de sport Fanatik, cu sloganul P\n` la moarte [i dup`! Poate [ti]i spotul, cu t\n`rul acela microbist, membru de galerie, care poveste[te meciul unui prieten [i \n care vedem la sf\r[it c` respectivul prieten e mort [i \ngropat, iar pe tristul sù morm\nt, pe care e \ntins un steag \n culori vesele al echipei favorite, i se las` un exemplar din Fanatik. Chiar, oare ce echipe or exista pe lumea cealalt`? Oare dracii pot da cu capul \n minge f`r` s` o sparg` cu coarnele? Dar \ngera[ii? ~[tia, p`rerea mea, trebuie s` le aib` mai bine cu baschetul dec\t cu fotbalul. |n primul r\nd, pentru c` zboar`. |n al doilea r\nd, pentru c` aureola aia e mai bun` de co[ de baschet dec\t de poart` de fotbal. 5 C\nd Ceau[escu fugise, era urm`rit, dar \nc` nu fusese prins (sau fusese, dar \nc` nu [tiam noi), timi[orenii ie[eau \n strad` [i scandau: S` fie judecat / Aicea, \n Banat!. La jurnalul Observator, cu prilejul unui material despre medicul Naum Ciomu, s-a b`gat pe micul ecran titlul: Judecat / pentru penisul tìat. Oare ce titlu \n versuri ar fi ap`rut pe ecran dac`, \n locul medicului Ciomu, opera]ia aia ispr`vit` cu o nefericit` [i nedorit` amputare de organ p\rdalnic ar fi fost efectuat` de o doamn` chirurg? Ce rim` ar fi b`gat la judecat`? Bine, tìat`, dar ce anume? 5 Sorin Ovidiu B`lan a sc`pat, la Realitatea TV, ceva despre locul unde s-a organizat cutremurul. B`nuim c` o fi fost [i cutremurul `sta un fel de manifestare organizat` de Guvernul N`stase. Oare cine o fi luat comisioanele de la cutremur? Doamna Dana o fi tìat panglica? 5 Am [i eu o propunere de reclam`. El [i ea, adic` ei. La ei vin ni[te mon[tri. Din ìa, groaznici, care fac Buhuhu! H\r-c\r!. Ea se sperie prima. El se sperie

Normal c` i-am chemat la talk-show pe scumpii mei Jean de la Craiova [i Adi de la Vlcea. Pe cine s` chem? Pe Andrei Eseistu-Minune? Pe Gaby de la Humanitas? Pe Horic` de la Idei n Dialog? Sau pe al]ii care au furat meseria lu Costel de la P`ltini[? ~ [tia nu-mi urm`ri]i clip` de clip`, p\n` [i la restaurant, c\nd li se spunea aduce rating. Nu e rating, nu e bani [i Nu scuipa]i \n vazele de flori, atunci, f`r` bani, de unde s` mai s\nt Philips. faci cultur`?

Maestrul Florin C`linescu, regizorul [i actorul cu dou` facult`]i la baz`, are un proiect artistic ambi]ios: s` pun` n scen` Voievodul ]iganilor. Al ]iganilor maneli[ti.al doilea. Al treilea [i al patrulea nu se sperie, fiindc` nu apar \n cadru. Ei fug la ma[in`. Mon[trii le dau t\rcoale, \nconjoar`. Buhuhu! Ei intr` \n ma[in`. El porne[te motorul. Ei pleac`. El spune c`tre ea: Drag`, f`, balamuto, proasta naibii, nu-]i dai seama c` e un co[mar? Unde ai mai v`zut tu, vaco, marmoto, Dacie din 1982 care s` porneasc` din prima?. 5 Cic` Genic` Boeric` ar fi \ncercat prin diverse mijloace s` scoat` de la ]uhaus, de acolo unde se afl` d\nsul, ni[te h\rtii cu indica]ii de mare importan]` pentru oamenii sì. Aceste h\rtii \n special indica]iile scrise pe ele n-ar fi trebuit cu nici un chip s` ajung` la destinatar, motiv pentru care gardienii au dat dovad` de vigilen]`, deci le-au g`sit [i confiscat. Dup` care au intrat \n scen` cei de la {tirile PRO TV, prezent\nd h\rtiile la televizor [i spun\nd \n gura mare, s` aud` tot aleg`torul, c` datorit` interven]iei prompte, oamenii lui Genic` Boeric` nu vor afla niciodat` c` [i aici a urmat, pe micul ecran, \n[iruirea chestiilor pe care infractorii lui G.B. nu trebuia s` le afle. Oamenii s-or fi bazat pe faptul c` oricum ìa nu se uit` la televizor. Lucru par]ial adev`rat: se mai [i uit`, dar numai atunci c\nd apar prietenii lor, la [tiri despre infractori sau la Teo. 5 La alte [tiri de la ora 17,00, ni s-a spus ceva despre un agresor care ]inea cu]itul \ntr-o m\n` [i pumnul \n cealalt`. Sigur, persoana care a zis minun`]ia cu pricina se uita la prompter cu o m\n` [i g\ndea cu cealalt`.

ministerul p`rerii na]ionale

tupeu 2004 Ministrul Ap`s`rii (pe tr`gaci) Na]ionaleIliescu pre[edinte, Iliescu prim-ministru, Iliescu procuror general, Iliescu avocatul poporului, Iliescu antrenor la Na]ional`, Iliescu antrenorul lotului de gimnastic` feminin`, Iliescu patron la Steaua, Iliescu asfaltatorul oficial al autostr`zii Bra[ov-M`n\nc`-Bor[, Iliescu salveaz` Delta, Iliescu scoate balize ucrainene de pe Dun`re, Iliescu scrie c`r]ile lui C`rt`rescu, Iliescu vicepre[edinte de onoare al Academiei Romne, Iliescu pre[edintele de onoare al Organiza]iei de {omeri a Masoneriei. ~sta e salvatorul PSDului, omul bun la toate cu gura ca s` poat` fura \n lini[te e[aloanele doi, trei, patru [i Micky {pag`. Pus \n geamul partidului, Iliescu trebuie s` fac` cu m\na milioanelor de intelectuali fini care duc zilnic vaca la p`scut, tinerilor c`rora nu le ajunge pensia, muncitorilor care freac` tablele \n fa]a blocului, femeilor de afaceri care cump`r` leu[teanul cu 4.000 \n loc de 5.000 leg`tura \n pia]`, biznismenilor care dau cu pontoarca noaptea \n portiera de Mercedes. |]i [i vine s` te-ntrebi: pe c\nd \i va da PSD-ul \n primire lui Iliescu [i func]ia de prin]-consort al lui Radu Duda? S` vedem cu cine ne batem capul s`pt`m\na asta: Ultra-tupeu 2004 (3 puncte): Agen]ia pentru Valorificarea Activelor Statului. AVAS-ul are un plan grandios: cei care [i-au pierdut casele la na]ionalizare vor primi ca desp`gubire nici mai mult, nici mai pu]in dec\t ac]iuni la \ntreprinderile nevandabile. Adic`, \n locul Pele[ului, Regele ar trebui s` se mul]umeasc` cu ac]iuni la Laminorul-Urla]i, uzina Bucuria S\rmei-Cop[a Mic` [i CCGN (Combinatul de Ciorapi Grei din Nylon)-P`lici. Pe care s` le v\nd` mai departe m`tu[ii sale, Regina Angliei [i str`nepotului Albert de Monaco, s` aib` ce s`-[i \ntind` la uscat pe iahturi. Fariseu 2004 (2 puncte): Romnia. Pe l\ng` por]iunile de autostrad` deja acordate f`r` licen]`, Romnia mai are de servit f`r` nici o competi]ie economic` centura Bucure[tiului, centura Ploie[tiului [i podul peste Dun`re. Dar oare nu era

B` Sorine, rea mai e [i lumea asta! Se ia de mine c-am ordonat s` se trag` la Revolu]ie! Care-i problema? A plns cteva familii Da pe generalul Iord`nescu, care-a suferit attea familii de romni din cauza la rezultatele lui, de ce nu-l mai futizeaz` nimeni? Ai?...


11

|n Neam], PNA-ul are cresc`torie de corup]iPNA-ul a jubilat, presa a jubilat, iar oamenilor li s-a luminat sufletul cnd tn`rul judec`tor Cristian C`tan` de la Judec`toria Piatra Neam] a fost arestat s`pt`m\na trecut` pentru luare de mit`. Dar crede]i c` snt motive? C`tan` era oaia corupt` a jude]ului, [tiut ca un cal breaz c` ia [i vrea [pag` nc` de pe vremea cnd era numai procuror. La 35 de ani, gura trgului vorbe[te c` are deja un Audi super[mecher, un apartament central [i vreo dou` vile. Problema Neam]ului e alta: c` n 2004, PNA-ul local nu a putut s` aresteze dect un singur corupt (una bucat`) [i, la galele institu]iei, anticorup]ii locali nu aveau cu ce s` se laude. Venea [i campania electoral` [i trebuia f`cut ceva. Or, ca s` nu se ating` totu[i de marii corup]i ai jude]ului, to]i s-au gndit: Pì, noi nu l cre[tem pe C`tan` special ca s` l arest`m ntr-o zi?. {i e bine zis cre[tem, fiindc` despre C`tan` se [tia c`, procuror fiind, f`cea la fel [i c` distrusese un dosar anul trecut. Acum, n arest, C`tan` are timp s` cugete la tot ce a gre[it n ultimii ani. De pild`, c` nu a ajuns mare corupt la timp [i a r`mas doar unul mijlociu, pretabil s` fie arestat.

Eugen B`d`lan explicndu-i lui Mihai Sorin Popescu c` cine n-a s`dit un pomi[or n curtea unit`]ii, n-a s`pat la Gospod`ria Agro-zootehnic` [i n-a f`cut m`car un copil erou-martir al Revolu]iei din decembrie, `la nu-i demn s` fie [ef de Stat Major al Armatei Romnemai bine s` ced`m noi PSD-ul [i pe N`stase Uniunii Europene, f`r` nici o licita]ie [i nici un comision, s` se spele cu ei pe cap?! Aoleu 2004 (1 punct): Generalul anti-revolu]ionar Eugen B`d`lan l-a \nlocuit pe generalul post-revolu]ionar Mihail Popescu la conducerea Armatei, pentru ca acesta din urm` s` fac` drep]i \n campania electoral` a PSD-ului. Nu rage, dom PeSeDaca, am \n]eles [i cu vorba bun`: la PSD se trage, {i acum, s` vedem ce s-a ce pu[ca lui N`stase! |n plus, \nt\mplat \n topul general Tupeu probabil c` la PSD calculul se 2004: face astfel pentru a avansa: un om echivaleaz` doi ur[i [i se nume[te v\nat mic, doi oameni 37 puncte \nseamn` un urs [i doi cerbi [i 1. Ion Iliescu se nume[te legitim` ap`rare, 2. Adrian N`stase 23 puncte 100 de mor]i echivaleaz` cu un grizzly [i se nume[te Revolu]ie, 3. PSD 16 puncte iar 1.000 de mor]i se nume[te Revolu]ie [i Reform`. Bursucul drastic

Arestitutio in integrum

12


LIBERTE, Egalite, infrac]ionaliteAcum n]elege]i, bìe]i, de ce l-am prosl`vit eu pe Ceau[escu? Pì, dac` nu erau unii ca mine s`-l pupe n cur, i se mai suia lui la cap ca s`-l mpu[c`m la Trgovi[te? Aiurea! Mai r`mnea]i [i acum cu acela[i Comandant Suprem [i nu mai era]i alia]i cu americanii pe solde de mii de parai.

Por]ile de Fier pe cale de DIPari]ieS`pt`mna trecut`, Ministerul condus de Dan Ioan Popescu a organizat pentru, un grup de ziari[ti ale[i pe sprncean` o foarte frumoas` excursie la Por]ile de Fier. Rezultatul expedi]iei a l`sat urme [i \n ziarul care nu cunoa[te cenzura, Adev`rul. Aici a ap`rut un mare articol despre m`re]ele realiz`ri ale ministrului Dan Ioan Popescu (DIP) la cea mai mare hidrocentral` european`, Por]ile de Fier. Ca la o juma de pagin` de articol publicitar, \n valoare de vreo 3.000 de euro (conform tarifului de pe site-ul ziarului, unde este precizat tariful articolelor publicitare f`r` p). Ieftin, zicem noi, dac` ne gndim c` se cump`r` protec]ie pentru investi]ii de ordinul miliardului de euro care defavorizeaz` statul. Bani b`ga]i \n fundul unei companii care pare s` fie mai eficient` \n redistribuirea comisioanelor dect \n retehnologizarea hidrocentralei. Iar ca prob` a performan]ei tehnice a companiei VA TECH HYDRO (beneficiara cadourilor din parte DIP-ului), la nici 2 zile de la r`sun`torul articol, a c`zut integral sistemul de comunica]ii [i informare al hidrocentralei Por]ile de Fier 1 cu dispecerul na]ional. Asta \nseamn` c` sistemul energetic na]ional nu mai poate integra informa]iile despre \nc`rcare [i date despre grupurile hidro ale PF1 adic` e orb \n privin]a celui mai mare furnizor de energie hidroelectric` din Europa, nu? Mai mult, ca s` nu se plng` nici vecinii, a c`zut [i sistemul prin care sunt informa]i srbii despre performan]ele jum`t`]ii romne de hidrocentral`. S` vedem acum cine, din presa romn`, va comunica despre aceast` megaavarie pentru repararea c`reia ni se va scumpi nou` curentul.

mili]ia spiritual` Pa[cu [i cu Is`rescu l tot citau pe Ceau[escuActualul ministru al Ap`r`rii, Ioan Mircea Pa[cu, [i actualul Guvernator al BNR, Mugur Is`rescu, se cunosc de multi[or, nc` de pe vremea n care PCR i considera oameni politici de viitor. Sigur, diriguitorii PCR se gndeau la viitorul comunist al patriei, iar cei doi au prins aripi n viitorul capitalist, asta e, socoteala de la CC nu se potrive[te cu aceea de al`turi, din Pia]a Revolu]iei. Dar de ce i lu`m la pachet pe cei doi? Pentru c` amndoi s-au remarcat avnd nu numai idealuri comune, ci [i idei comune pe care le-au fructificat semn\nd articole comune n revista Era Socialist`. Din num`rul 27 al acestei publica]ii cu nume de er`, ap`rut pe data de 5 iulie 1985, re]inem articolul scris n tandem: Instrumentele economice, componente ale arsenalului politicii puterii (I). n acest text, n care demasc` prghiile capitaliste [i politica respectiv` esen]ialmente negativ`, cei doi se pun de acord cu ideile geniale ale lui Nicolae Ceau[escu: n opozi]ie cu asemenea concep]ii [i practici, Romnia, pre[edintele Nicolae Ceau[escu consider` c` n solu]ionarea problemelor complexe ale vie]ii interna]ionale trebuie s` se porneasc` de la renun]area cu des`v\r[ire la politica de for]` [i amenin]are cu for]a. n acest context, pre[edintele Romniei sublinia la recentul Forum na]ional al tinerei genera]ii. Nu v` mai plictisim cu citatul din genialul Crmaci, remarc`m doar faptul c` tot articolul trage o s`puneal` statelor capitaliste care nu ne l`sau pe noi s` ne des`vr[im socialismul. Sigur, vor spune autorii articolului, alea erau vremurile. Dar [i noi le spunem c`, m`car din decen]`, cnd merg la masa capitali[tilor, indiferent c` e vorba de NATO sau UE, cei doi autori ar putea ro[i de ru[ine, m`car un minut-dou`, ntre caviar [i [ampanie! Ilfov [i Petrov

Trupe romne[ti din Irak mpresurndu-l pe temutul Puiu Pa[cu, un combantant din fostul Deta[ament de Osanale Rapide Lingìi Ro[ii

Comitetul Hidrocentral

Pe vremuri, Medelin umbla cu cheia sol \n plastilin`!

Noi povestiri despre laptele de vitejie [i amor al lui Genic`Cum st`tea el \n \nchisoare, lui Genic` Boeric` i-a venit o idee. A[a c` a pus m\na pe pix. Pixul l-a ascultat. |mpreun` au dat o lupt` cu ortografia [i au \nvins. A ie[it o scrisoare. Scrisoare c`tre acoli]ii (sau alcooli]ii) lui. Plin` de instruc]iuni. Pe alocuri, chiar instruc]iuni de folosire a acelor personaje din administra]ie sau Justi]ie care l-au sus]inut c\nd afacerile mergeau. Mergeau cu tot felul de limuzine. Scrisoarea a fost re]inut` de angaja]ii Parchetului. Din c\te am \n]eles, au pus m\na pe ea c\nd se afla \n chilo]ii lui Genic`. Ev.z. a \ncercat s` identifice c\teva dintre numele care apar \n epistol`. Unul era Nicu, iar colegii no[tri b`nuiesc c` este vorba de Niculina Stoican, o prieten` intim` a lui Boeric` [i partener` de afaceri. Cu ajutorul unor colegi aviza]i din Craiova, am descifrat [i noi o poveste despre poveste

catavencu 11 02 2004

Documents