Anul XVI nr. 14 (747) 1122--1188 aapprriilliiee 2200006632 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi

T

deea de a p`trunde \n intimitatea unei persoane\]i d`, trebuie s` recunoa[te]i [i voi, perver[ilor,

un fior de culpabil` pl`cere. V` imagina]i c` senti-mentul `sta poate fi mult mai intens dac` persoanaa c`rei via]` privat` o vom viola \mpreun` nu e unaoarecare, ci este chiar o vedet`. O vedet` a tenebro-sului top al milionarilor. Stima]i telespectatori, s`-lurm`rim \nc` o dat` pe Ioan Niculaeeee, \n direct, depe \nregistr`rile SRI. Acum, \mpreun` cu AdrianN`stase, \n

Pagina 3

a s` nu r`m\n` nes`rb`torit la \mplinirea a 19ani[ori, Elena Udrea [i so]ul ei l-au s`rb`torit

pe b`iatul lui Dorin Coco[ la Bonsai. De undeAdrian Copilul Minune a plecat acas` cu bu-zunarele umflate din cauza a multe mii de euro,rezultate \n principal din dedica]iile pe care `lamicu’ i le-a dat insistent mamei lui vitrege. C\tdespre cadoul de la p`rin]i, noi am auzit c-a fostun Lamborghini. C` a[a-i frumos: s` ]inem a-proape [i la LamborGhini, [i la r`u. Dar despretoate astea, citi]i, mai bine, \n

Cine c\nt` manele acolo unde nu c\nt` coco[:

Copilul familiei Udrea s-a jucatde ziua lui cu Copilul Minune

I

Pagina 18

Mascotele apelor Dun`riiPloaia de succese din fotbal [i rev`rs`rile de [ampanie de la Golden Blitz lanseaz` o nou` emisiune electoral`:

De pe noul album de \nregistr`riSRI pe band` organizat` (II):|nainte s-o mo[teneasc` pe m`tu[a Tamara,

N`stase se \mprumuta de la Ioan Niculae

Traian, m\ntuitorul neamului, [i apostolul s`u Sf. Gigi, s-ar bucura ca \n postul Pa[telui s` transforme apa \n vin pe toat` zona calamitat`, ca s` instituie apoi starea de ebrietate

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

C

...{ice-o s` ne fac` viitura

asta, dom’ pre[edinte?! Ce-o s`ne fac` viitura?! B`, nu m` sperii io

de-o viitur`, m`-n]elegi? Mai repari [imatale un pod, mai fac [i io cu nepo]ii mei\nc-un sat din `la de-al meu de sinistra]i...

lu’ `sta o s`-i zic „Becali de jos”... E, [ip\n` scade apele, noi deja am crescut

\n sondaje, m`-n]elegi? Deja amcrescut \n sondaje...

Ia zi, Gigi, unde teduc? Hai, c`-s cu barca... P`i,

ce-am b`ut: cinci baterii de vin [imult` ap`, nu vezi? Fii serios...cine-o s`-mi pun` mie fiola pe[enalu’ inundabil al Dun`rii?!

H`, h`, h`...

S`tr`i]i, vin e! S`

tr`i]i, vineeee!

CATEGORIAMOTANUL |NC~LZIT

Adrian Iorgulescu (minis-trul Culturii [i Cultelor): „Tan-goul te duce… a[a, c`tre o starede pre-amor \ntre feline.“

CATEGORIAGOLDEN SPIRIT

Gigi Becali (pre[edintePNG): „Eu m-am ata[at de pre-[edintele Traian B`sescu pentruc` l-am sim]it ca pe un om spiri-tual.“

CATEGORIAGOLDEN {PRI}

Ludovic Orban (pre[edintePNL Bucure[ti): „S\nt foarte\ngrijorat, pentru c` am v`zut c`B`sescu conduce sub influen]aalcoolului. Sper c` el conduce nu-mai ma[ina proprie [i nu Romå-nia \n ansamblul ei.“

CATEGORIAPRIMI}I CU STEAUA BUCURE{TI?

Gigi Becali (pre[edintePNG): „M` consider un atlet alcre[tin`t`]ii – s` m` ierte Dum-nezeu c` spun a[a, dar a[a e. Lup-ta mea e mai mult spiritual`.“

CATEGORIAB~IETE, |NC~ O BUCURIE!

Traian B`sescu (pre[edin-tele Romåniei): „Consider c`s\nt un om care are dreptul s` sebucure.“

CATEGORIAG|NDIRE CU PREMEDITARE

Mircea Dinescu (membruCNSAS): „Domnul Turianu nu[tie nici m`car unde s\nt clan]elede la CNSAS.“

CATEGORIABLONDEN BLITZ

Traian B`sescu (pre[edin-tele Romåniei): „S\nt mai a-tractive, din punctul meu devedere, blondele. P`i, [i cu so]iamea m-am c`s`torit pentru c`era blond`.“

„|mi plac foarte mult deseneleanimate. Dinamica lor este ex-traordinar`.“

CATEGORIAEMIL BOBU

Ion Vasile (senator PSD):„Corup]ii s\nt acum \n alte par-tide.“

{tefan Gl`van (deputat PC):

„|n momentul acesta special pen-tru Romånia, s\nt foarte pu]ini ceicare pot concluziona idei concre-

te [i care s` dea un verdict sigur.“Gigi Becali (pre[edinte

PNG): „Am avut a[a, o dec`de-

re… Dar un r`zboinic nu decadea[a u[or!“

|ntunericitul

2 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

DEMNITARII SPUNLUCRURI TR~sNITE

NNNOmul numit de AdrianN`stase ca prim-ad-

junct al SIE (Iliescu numea [efiiserviciilor, iar N`stase adjunc]ii),Marcel Alexandru, a fost numitrelativ recent consul general laStrasbourg, unde este AdunareaParlamentar` a C.E. Unde va danote vesele despre parlamentariieuropeni \n interesul ]`rii noas-tre. Dac` Marcel n-ar fi fost untån`r ofi]er pe vremea lui Ody [iSiny, poate nu v-am fi povestitcazul. So]ia lui M.A. este [efa decabinet a viceguvernatoruluiBNR, Eugen Dijm`rescu. Mostr`de sistem „reformat“ \n regimulB`sescu. Spunem „regimul B`-sescu“ pe motiv c` pre[edintele[tie bine despre aceast` numire[i n-are nimic \mpotriv`. Dar areel ceva \n cap. Spre deosebire deziari[ti. Care n-au, conform ul-timelor h`h`ieli.

NNDup` demisia lui AdrianN`stase din fruntea Came-

rei Deputa]ilor nu s-au mai v`zutprocurori \n jurul str`zii MuzeulZambaccian. A murit circul dinjurul cazului N`stase. S` fie oaremetastaz`?! Sau coinciden]`pur`, floare ro[ie pe gura cui tre-buie?! Sau poate telefonul la careau discutat pre[edintele B`sescucu Adrian N`stase s` fi fost ur-mat [i de altceva?! De o discu]iemai ampl`, de exemplu?!

NMulte materiale „antilibera-le“ vin \n pres` dintr-o pre-

ocupare sever` a serviciilor se-crete ca „grupurile de interese“s` nu fac` prostii mari \n ]aranoastr`. Altfel spus, afacerile [ivorbele premierului, ale mi-nistrului de Finan]e [i ale luiVlad Moisescu, consilierul nu-

m`rul unu al lui C`lin PopescuT`riceanu, sunt \ndeaproapemonitorizate [i se va intensificafenomenul cu cåt se va apropiacampania electoral` anticipat`.

NNAmbasadorul SUA \n Ro-månia, republicanul N.

Taubman, are o avere de aproxi-mativ 5 miliarde de dolari [iavion personal. Probabil c` „]ine“cu Patriciu (glum`).

NNZvonul c` R`zvan Murgea-nu va fi viitorul ministru

al Transporturilor prinde tot maimult` coaj`. Actualul ministru,Gheorghe Dobre, i-a \ncurcat atåt

de tare pe mafio]i, pentru c` nule-a f`cut jocul, \ncåt aproape c`i-a b`gat \n faliment. Dac` zvonulse va confirma [i Murgeanu seva \n]oli \n caftanul de demnitar,\nseamn` c` \ntreprinderile mici[i mijlocii din domeniul semnali-z`rii drumurilor ne pot pupa dinmers [i s` plece cåt vor vedea cufarurile de cea]`. Locul lor va filuat de toate ciurucurile cu carea lucrat Murgeanu la Prim`rie,adic` firma care a plantat stål-pi[ori [i separatoarele de sens,adic` firmuli]a de apartament alui Andrei Popovici, care va de-veni amanta oficial` a lui Mur-geanu.

NNNTrei sunt personajelede care a depins B`ses-

cu pe vremea cånd era directorulAgen]iei Navrom din Anvers: Ma-rin Antonescu, Adrian Isac [i Sil-vian Ionescu. Dup` revolu]ie, eiau evoluat astfel: Antonescu aajuns prefectul PDSR al jude]uluiDåmbovi]a; Isac a ajuns generalde brigad` \n SIE [i [ef al Direc-]iei de Neproliferare, Silvian Io-nescu a ajuns [eful G`rzii de Me-diu [i, \n fine, B`sescu a ajunsamiral de Golden {pri]. Cånd, \n1993, Academia Ca]avencu a des-coperit c` Marin Antonescu a fostofi]er acoperit [i [eful anteneiDIE din Bruxelles [i, implicit, su-

periorul pe linie de servicii al luiB`sescu, Isac [i Ionescu, marina-rul s-a rugat frumos de noi s` nuscriem chestia asta, c` Marinic`a fost un b`iat bun [i c` n-a f`-cut r`u nim`nui.

Acciduzzu

Legend`N bårf` pentru care nu

b`g`m måna-n focNN bårf` cu parfum de

credibilitateNNN bårf`-beton

Bårfe, [menuri, [u[anele

Bula demnitarului

Biroul Romån de Audit alTirajelor a eliberat

Certificatul de Audit pentru

revista Academia Ca]avencu\n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

IInntteerrnneett:: http://www.catavencu.ro EE--mmaaiill:: office@catavencu.romarius.bortea@catavencu.ro

((BBUULLEETTIINNUULL AACCAADDEEMMIIEEII))

REDAC}IA:{{tteeffaann AAGGOOPPIIAANN IIoonn BBAARRBBUU Redactor-[ef adj.: MMaarriiuuss BBOORR}}EEAA{ef Birou Mediu: DDrraaggoo[[ BBUUCCUURREENNCCIIRedactor-[ef: DDoorruu BBUU{{CCUUTrebi juridice: DDoorruu CCOOSSTTEEAARR`̀zzvvaann CCUUCCUUIIBirou Investiga]ii: MMaarriiuuss DDRR~~GGHHIICCIISecretar general de redac]ie:

GGaabbrriieell DDRROOGGEEAANNUUConsilier tehnic: FFlloorriinn IIAARRUU AAlliinn IIOONNEESSCCUUEEuuggeenn IISSTTOODDOORR{ef Birou Investiga]ii: CCoorrnneell IIVVAANNCCIIUUCCAAuugguussttiinn JJUULLEEAARedactor artistic: OOccttaavv MMAARRDDAALLEE Redactor-[ef adj.: LLiivviiuu MMIIHHAAIIUU{ef Birou Externe: IIooaann TT.. MMOORRAARR{ef Birou Distrac]ii-Amuzament:

VViioorreell MMOO}}OOCCDDrraaggoo[[ MMUU{{AATTGrafician: BBooggddaann PPEETTRRYYSecretar de redac]ie: DDaann SSTTAANNCCIIUUSec]ie Moravuri U[oare: SSiimmoonnaa TTAACCHHEEBirou Investiga]ii: IIuulliiaann TT~~NNAASSEE {ef Birou Social-Politic: MMiirrcceeaa TTOOMMAAMMiihhaaii BBUURRCCEEAA (documentarist)Reporteri: AAlleexxaannddrruu CC~~UUTTII{{,, AAlleexxaannddrruu

DDUU}}UU,, DDaanniieell GGOOAACCEE,, CC`̀tt`̀lliinnMMAATTEEII,, AAlleexxaannddrruu VV~~RRZZAARRUU

General Manager: SSoorriinn VVUULLPPEE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Design: ©© 22000022 CCoonncceepptt MMuullttiimmeeddiiaa –– VVllaadd AARRGGHHIIRR && FFlloorriinn IIAARRUU

Tehnoredactare: CCoorriinnaa MM||}}~~,, FFlloorriinn PPAARRAASSCCHHIIVV

Marketing Director: SSoorriinn AAXXIINNTTEEaxu@catavencu.ro

Promotion Manager: RRooxxaannaa BBOODDEEAAroxana.bodea@catavencu.ro

Traffic: AAnnaa--MMaarriiaa SSMMAARRAANNDDAACCHHEE anamaria.smarandache@smz.ro

Manager de distribu]ie: CCrriissttiiaann DDOOMMNNII}}EEAANNUUcristi@catavencu.ro

CCoommeennzzii ppuubblliicciittaarree llaa SSpplleennddiidd MediaMMiirrcceeaa IIOONNEESSCCUU –– senior sales managermircea.ionescu@smz.roTel.: 230.57.53

DDIIFFUUZZAARREE pprriinn SSCC CCaa]]aavveennccuu SSAA,,CCoorrnneell SSEEVVAASSTTRREE – director distribu]iecornels@cotidianul.roTel.: 0727.722.624AAbboonnaammeennttee pprriinn RRooddiippeett SS..AA.. NNrr.. ddee ccaattaalloogg 22000022 ssaauu ddiirreecctt llaa AAccaaddeemmiiaa CCaa]]aavveennccuu

AADDRREESSAA RREEDDAACC}}IIEEII::BBuulleevvaarrdduull RReeggiinnaa EElliissaabbeettaa 77--99,, eettaajj 66,,

SSeeccttoorr 33,, BBuuccuurree[[ttiiTTeell..:: 331144..0022..3355;; 331144..0022..3388;; 331144..0022..3399FFaaxx:: 331144..0022..5588IISSSSNN 11222211--55559977TTiipp`̀rriitt llaa TTiippooggrraaffiiaa RRoommåånniiaa lliibbeerr`̀

A[ez`m\ntul cultural

Nicolas Taubman, singurul ambasador care \[i poate compara averea cu PIB-ul ]`rii \n care func]ioneaz`

Ludovic „{ic`” Orban apel\nd la expertiza muzicianului, cic`, Adrian Iorgulescu pentru a-i compune linia melodic` a unei noi arii a calomniei la care el deja a scris versurile [i le-a recitat la Alba Iulia

C`linescu vine la tribunal RAFO,tuns [i frezatCine crede]i c` f`cea scandal,luni, la procesul lui Tender?Exact, Flooriiiin C`linescu, cares-a r`]oit de mai multe ori laprocurorul de [edin]`. S-a sim]it\ncurajat, probabil, de faptul c`\n sal` se mai aflau [i al]i sus]i-n`tori ai lui Tender, precum IonDichiseanu, Gheorghe Turda [ini[te pupeze cu alur` de mane-chine. Pentru viitoarele \nf`-]i[`ri, \i suger`m inculpatului s`apeleze la Pepe [i popularii lui,la Dan Negru [i tot efectivul demaimu]e de la Ciao Darwin saula Andreea Marin [i babele ei dela Surprize. La nevoie, poate s-oia pe Mihaela Tatu, c`, vorb-aia,la o treab` de-asta grea nu e deajuns s` vii doar cu Dichiseanu[i cu C`linescu tuns!

Procuror TV

Z`u, doamnaNadia, dac` mai \n]eleg

ceva: am f`cut bani o via]` \nSUA ca s` ajung s` lucrez pe

salariu \n Romånia.

Z`u, doamn`Nadia, dac` mai \n]eleg

ceva: am f`cut bani o via]` \nSUA ca s` ajung s` lucrez pe

salariu \n Romånia.

Bineee... Pe urm`toareamembr` o s-o sun eu... |i propun tot o

avansare pe linie de partid cu condi]ia s`vin` la mine, sanchi, „la o cafea”. Deci c\t e

scoru’? 435 la 434 pentru tine? Fiiatent c` vine egalarea!

unora le placejaful

3

Sluga Elenei f`cut`Cavaler de TraianPe lista decora]ilor de c`tre TraianB`sescu, list` propus` de AcademiaRomân` cu ocazia a 140 de ani de laînfiin]are, se num`r` [i Dumitru Paica, fostlucr`tor cu munca politic` la cabinetulacademicienei Elena Ceau[escu, absolvental {colii de Securitate de la B`neasa. {itotul s-a întîmplat în plin scandal CNSAS!Cum func]ia doboar` gradul la astfel decadre de n`dejde, de acum, Dumitru Paicaeste cavaler. Ziceam c` propunerea a venitdin partea Academiei Române, mai precisa Cancelariei acestui înalt for. Iar [efulcancelariei este (a]i ghicit?) chiar DumitruPaica! Trebuie s` v` aminti]i de el, esteurma[ul lui Gheorghi Pris`caru, c`ruiaAcademia Ca]avencu i-a publicat copiac`r]ii de munc`. Acolo scria negru pe albce hram purtau prin vremuri cei doi. Fazacu Elena Ceau[escu este real`. A[a c`saltul lui Paica (& Pris`caru) din 1990, dela Cabinetul 2 la Academia Român`, nicinu este a[a de flagrant. Au plecat de lacabinetul unui academician doctor inginerla central`, adic` la Academia Român`.Decît ofi]er acoperit, mai bine Cavalerdescoperit!

Se poate s` nu se poat`. Sau invers Un scandal de propor]ii este pe cale de afi m`turat sub pre[ la Sibiu, unde Prim`riaa f`cut un mic, dar ultradezavantajos(pentru comunitate) schimb de terenuri înfavoarea unor cet`]eni. Normal, cet`]enii`[tia nu s\nt fitecine, ci chiar pre[edinteleJudec`toriei Sibiu, Elena Boca, [i so]ulacesteia, Sebastian Boca. {i la fel denormal este c` Johannis a f`cut acestschimb de teren, de[i terenul cedat erarevendicat. Copiangiilor de la DNA o s` lespunem c` e vorba de terenul din stradaGheorghe Asachi nr. 60, ce a fost revendi-cat în 12 noiembrie 2002, dar pe carepre[edintele Judec`toriei Sibiu l-a primitpe 26 septembrie 2003, prin HCL 284. Armai fi de pus la cercetat [i consilieruljuridic Dorin Nistor, cel care a semnatactul de schimb cu so]ii Boca, de[i l-aasigurat anterior pe mo[tenitorul terenu-lui, Michael Reisenauer, c` cererea sa va fisolu]ionat`. {i iat`, chiar a fost solu]io-nat`, dar nefavorabil!

Puterea de Bihor s-a rupt cu t`rieRuperea Alian]ei D.A. la Bihor nu s-a f`cuta[a, nitam-nisam, f`r` rezon, ci la coman-da fra]ilor Micula, care controleaz`, spon-sorizeaz` [i ordon` la filiala jude]ean` aPNL, unde [ef este fostul lor angajat,actualul deputat Cornel Popa. De[i fra]iidoreau înc` de acum patru luni s` camrup` pisica-n dou`, pentru a se r`zbunape primarul PD, Petru Filip. Care primar [ipedist în acela[i timp le-a refuzat unschimb de terenuri. Chestiunea ruperii nus-a f`cut decît acum, cînd au primit verdede la însu[i T`riceanu, care le-a dezv`luitc` are un plan secret de punere cu botulpe labe a B`sescului. Conform acestuiplan, nici anticipate nu vor fi, dar nici PDnu va mai fi la guvernare. Ei, scoate]i ofoaie de hîrtie [i începe]i s` calcula]iprocente, c` nou` nu ne-a ie[it nici cuzecimale!

Platon [i Aristotel calculînd în chip [i fel

academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

fin

c`

Ideea de a p`trunde \n intimitateaunei persoane \]i d`, trebuie s` re-cunoa[te]i [i voi, perver[ilor, un fiorde culpabil` pl`cere. V` imagina]i c`sentimentul `sta poate fi mult mai in-tens dac` persoana a c`rei via]` pri-vat` o vom viola \mpreun` nu e unaoarecare, ci este chiar o vedet`. Ovedet` a tenebrosului top al miliona-rilor. Stima]i telespectatori, Ioan Nicu-laeeee (IN). Cum care Niculae? Fostofi]er de informa]ii externe, pe vremeaPrea |mpu[catului, Ioan Niculae are,azi, o avere de aproximativ o jum`tatede miliard de euro [i ocup` un bine-meritat loc 6 \n topul securi[tilor, scu-ze, afaceri[tilor euromilionari. Dome-niile de activitate sunt suficient devariate – de la agricultur` (Interagro),la asigur`ri (ASIROM), trecånd prin –of course – petrol (ASTRA ROMÅN~) [i\ncheind cu inevitabila echip` de fot-bal Petrolul Ploie[ti. A cå[tigat ilegalTutunul Romånesc. L-a pierdut, apoi,dar este \nc` \n libertate. Tocmai dinacest motiv am sim]it c` merit` s` pu-blic`m fragmente din documente strictsecrete ale SRI, con]inånd transcrie-rile convorbirilor telefonice ale lui INpe o perioad` de aproximativ 3 ani(2001-2004). Nu o s` insist`m pe con-]inuturile delirante ale nesfår[itelorjocuri de-a rotitul garan]iilor pentruob]inerea de credite de la diferiteb`nci, recuper`rile de TVA, licita]iilearanjate – subiecte care acoper` maimult de jum`tate din cele cåteva sutede file de transcrieri. Ceea ce ne-a fas-cinat [i ne-a f`cut s` dorim s` v` \m-p`rt`[im tr`irea este complexitateapersonalit`]ii omului Niculae. Un in-fractor pentru care femeia este un to-var`[ de afaceri cu botic, legea estesfåntul protector al f`r`delegii, ziari[tii[i patronii de pres` se cump`r` la kilo-gram, demnitarii sunt \mp`r]i]i \ndou` categorii – prieteni sau tic`lo[i,iar mita poart` numele nobil de „\m-prumut“.

„Am \n]eles!“ r`spunse armatade secretari de stat. GheorgheOan` (GO), secretar de stat la Minis-terul Finan]elor (15.01.2002), conver-sånd peste ocean:

IN: Bun` seara!GO: La noi e diminea]` aici.IN: Cånd veni]i \n ]ar`?GO: La sfår[it de s`pt`mån`. Ce se

aude pe acolo?…IN: V` a[tept s` veni]i, c` avem

multe de rezolvat.GO: Am \n]eles.“Acest supus secretar de stat a fost,

din p`cate pentru interesele de afaceriale lui IN, schimbat din func]ie nu multdup` aceast` convorbire.

Ovidiu Natea (secretar de stat laAgricultur` la data \nregistr`rii, fostprefect de Mure[, membru marcant alPSD [i apropiat al familiei N`stase):

ON: Deci, s-au adunat, s-au v`zut,au povestit, fiecare \n]elege ce vrea.Vineri este o nou` reuniune, la careparticip [i eu, pentru c` altfel nu sepoate.

IN: Bun. Deci \n]eleg c` ast`zi nuse discut`.

ON: Nu… IN: Bine. Deci pentru vineri acum

este. ON: Vineri, da.IN: Pe care o conduce]i dumnea-

voastr` \n]eleg, da?ON: Exact.“ (27.11.2001)Conversa]ia a avut loc la o zi dup`

ce cei doi au luat o mas` la un restau-rant al lui IN: „Deci din minister a]i

ie[it [i o lua]i la dreapta. A]i trecut deRosetti, de pia]`, pe partea stång` eASIROM-ul `la mare. Deci o lua]i pestr`du]` la stånga [i v` duce la clubulARO se nume[te. E al nostru. Eu v`a[tept acolo“. „ON: Clubul ARO. Am\n]eles.“ (26.11.2001)

Armata fidel` de femeiIoan Niculae are aparen]a unui

sfånt fragil, \ncojurat de amazoane pu-ternice, competente [i gata de oricesacrificiu. Ele sunt cele care poart`grosul b`t`liilor, din pozi]ii de direc-tori executivi ai companiilor lui IN.Una dintre femei, Ionica Pantazes-cu, nici m`car nu e femeia lui, e aministrului Ovidiu Mu[etescu (a fostsecretar`, apoi consilier juridic [i ero-tic). Dar IN [tie cum s` o pre]uiasc`.

„IN: Dl ministru este pe aici, prinjur?

IP: Dl ministru nu este prin jur, estela partid. O s` vin` dup` 14,30-15.

IN: Vede]i c` la 15 este treaba aia cuVIROMET (una dintre cele mai maricompanii romåne[ti din industria chi-mic`, scoas` la privatizare de APAPS-ul mu[etesc).

IP: {tiu... Din ce am \n]eles eu a-tunci, dumneavoastr` a]i zis c` VI-ROMET-ul s` mearg` \nainte, nu?

IN: Da. |ns` ajuta]i-ne cu treaba aialegal`, cu [tergerea penalit`]ilor.

IP: Aia nu e nici o problem` Aia seface. Am f`cut-o pentru toate socie-t`]ile.

IN: Deci BROADHURST nu mai eBROADHURST. SUNT EU ACUM. E [iunul de la mine acolo. Se nume[teMirea. E GENERALUL MIREA, care par-ticip` la negocieri. El e al meu. Deci,noi avem deja contractul cu ei \n spate.Deci e \n regul`.

IP: Dl ministru nu [tia asta? IN: P`i, nu m-am \ntålnit cu el \n

fa]a Guvernului, cum a ie[it de la pre-mier? A uitat.

IP: Da, a uitat. Eu i-am spus asear`. ...IN: P`i, cum? Nu i-am spus eu lui

asta? {tia. Zice: «M`i, e[ti sigur?».IP: Gata, sper s`-l prind.IN: Prinde]i-l!“ (10.12.2001)Dup` doi ani, rela]ia e \nc` vie. IN

\i cere Ionic`i s`-i aranjeze o \ntålnirecu un caiet de sarcini de licita]ie: „IN:Alo! Ioana, ce faci? IP: Bun` ziua, dom-nu’ pre[edinte. Ce s` fac, sunt termi-

nat`.IN: P`i, atunci s` l`s`m pentru luni,

c` vreau s` m` pui tu \n leg`tur` cucineva, cu `ia care fac caietul de sar-cini acolo. IP: P`i, luni, c` acum numai am cu cine.“ (26.09.2003)

Toncea Nicoleta (TN), st`påna afa-cerilor lui IN la Zimnicea, este, \ns`,adev`rata amazoan`. Ea se lupt` cufunc]ionarele de stat pentru fiecaream`råt` de rambursare. {i se lupt` cutalent, Mariana Prun` (MP) avåndarmele depuse la picioarele Nicoletei.

„TN: Vreau [i eu o rambursare deTVA.

MP: Cred c` ai turbat de tot.TN: Tu ai turbat, eu ]i-am spus. MP:

Pe suma aia de rambursare de la voi,pe miliardele alea de rambursare? TN:Da. MP: M`i, fugi de aici... Eu faccerere, c` trebuie s`-mi dai acolo, osum`... MP: ~`, las` c` vorbim. TN: Da’vezi c` vreau vreo 20 (miliarde lei).MP: M`i, eu cred c`... TN: Nu sunts`n`toas`. MP: Da. TN: Da’ nici tu nue[ti, e[ti de-a mea. MP: Deci, p`i astae chestia, mam`.“ (24.02.2003)

Sau, cu o lun` mai \nainte: „TN:Hai, vino s` m`nånci cu mine, aici.PM: P`i, hai, trimite-mi o ma[in` s`vin. TN: {i vii cu... ce, [tampilele [i cuhårtii? PM: Le-am [tampilat pe toate\n alb... deci ia fii atent`!... {tii cumfacem, fent`m [i ]i-l dau de... mai di-nainte de 25. TN: Da, puiu]. Tu e[tide[teapt`, m`. PM: P`i, de aia intru eula mititica [i vii tu frumos la mine. TN:Nu te l`s`m, b`, nu [tii c` ai prieteni?“(20.01.2003)

R`splata la boticu]ul femeii

Nicoleta Toncea este, se pare,aleasa lui Niculae pentru premiere:„IN: Boticu], ce mai faci, feti]o? TN:|\... IN: Te pup, unde e[ti? TN: La birou.{i zi, terenul de la Agro Prod pe cine-llu`m? IN: P`i, eu [tiu, m` botule]? Oripe numele t`u, ori pe Iancu. TN: PeIancuuu?...“ (27.10.2003)

Garda de ziari[ti: Curentul.Mihai Iacob (pe 15.04.2003 era \nc`proprietarul ziarului pe care, ulterior,i l-a våndut chiar lui IN). „IN: Urmareae la oferta pe care mi-au f`cut-o cei dela OMNIASIG s` vånd! E un [antaj.Mihai Iacob: P`i, hai s` punem la atacpe chestia asta... måine la ora 11 seduce Zar` [i C`t`lin Antohe.“

Sare, apoi, [i garda de la Gardianul:Angela Toncescu, pre[edinte ASI-ROM(AT): „{i m` sun` `la, Iacob(Curentul). Ce fac, \i fac contractul saunu? IN: Pe cåt am zis noi atunci, \nfinal? AT: 25. IN: Am v`zut c` a ap`rutceva \n Gardianul. Era treaba noastr`?AT: E treaba mea. N-are nici o leg`tur`cu el . IN: P`i , f`- l pe 25, da?“(2.05.2003)

Ioan Niculae \[i recupereaz`statura de måntuitor, scuze, mitu-itor, atunci cånd e vorba despre mariidemnitari. Dac` femeile lui \nfrunt`hoardele de func]ionare, auditori,ziari[ti, el nu se mobilizeaz` decåtcånd e vorba despre adev`ra]ii b`rba]iai na]iunii.

Ovidiu Mu[etescu (OM). „IN: Alo!OM: Te pup, dom’ pre[edinte. Cefaci?... Da, domnu’ pre[edinte, am uitats`-]i spun c` am ob]inut divor]ul. IN:Bravo, felicit`ri! P`i, d` [i tu de b`ut!OM: Mersi. Dar abia pun via. Pån` seface... IN: P`i, nu po]i s` iei [i tu? Uite,\]i dau \mprumut pån` se face. OM:|mi dai \mprumut pån` se fac stru-gurii? Bine, am \n]eles.“

{eful Mare (nu poate fi decåtAdrian N`stase) vrea [i el un \m-prumut: „IN: Eu m-am enervat atunci,cånd am fost la [eful mare. Am zis:vre]i s` \l vånd? M` duc [i vånd la 50-60 de milioane, am 10-15 credite [i amterminat. {i stau cu burta \n sus, dac`vre]i. Zice: Nu, nu vrem s` face]i trea-ba asta... El a rezolvat [i cu (ministrul)T`n`sescu. El l-a sunat [i i-a zis: Te\ntålne[ti cu el \n seara asta. Din mo-mentul `sta (T`n`sescu) e prietenulnostru. {i mai e ceva. C` are [i elnevoie de un \mprumut. A zis c`dac` poate conta. Zic: Po]i conta1.000%.“ (09.09.2002)

Cum se \ngroap` un dosar \nParchet. Dac` n-a]i auzit de nici ocercetare penal` privind activit`]ilemafiote ale lui Ioan Niculae, v` reco-mand`m cu c`ldur` s` revede]i filmulNa[ul. Noi n-am auzit de nici unprocuror care s` fi avut nevoie de un\mprumut de la Ioan Niculae. Dar nutot ce n-am auzit noi nu exist`.

Mircea TOMA

Fragmente din via]a telefonic` a unui euromilionar:Ioan Niculae

Adrian N`stase, cu ziari[tii la o mas` rotund` stil Louis XV, achizi]ionat` pe nimicatoat` de pe strada Covaci de un colec]ionar anonim din T`rt`[e[ti care i-a v\ndut-o cuun milion de euro omului de afaceri Alexandru Bittner care, naiv, i-a v\ndut-o pe nimicatoat` unei anumite doamne M`tu[a Tamara

Ca dovad` a deplinei meledeschideri spre transparen]`, m` prezint

\n fa]a presei cu date concrete: Renoir a fostimpresionist, Grigorescu a pictat ni[te care cu boi,capitala Kenyei este Nairobi, iar Leonardo da Vinci

a tr`it \ntre 1452-1519. Doar de 2001-2004s` nu m`-ntreba]i, c` am un lapsus!

PIEDONECameleon \n dos,ling`i pe fa]`

Piedone a trecut de la PSD laPN}CD. A[a c` vinerea, la ora 10,Piedone vine la biroul s`u de laPN}CD [i aude necazurile: „Am olocuin]` \n Bucure[ti ce a fostv\ndut` pe vremea comuni[tilor[i statul de acum nu mi-o d`“;„S\nt cu o pensie prost calculat`,vin din B`rbo[i“; „M` alung` poli-]ia s` nu mai v\nd haine la mine\n fa]a blocului, p`i unde, c` amcopil paralizat“; „De [ase ani laGorjului nu avem ap` rece, nuavem dec\t fierbinte“ [i altele ast-fel. Pove[tile stau la coad` pentruajutor \n fa]a u[ii lui Piedone.Dar iat` ce cred despre omulpolitic Piedone: „oportunist poli-tic“, „politic, nu dau doi bani peel, c` a venit de la un partid la al-tul“, „e cameleonic“. Piedone su-fer` de traseism, iar situa]ia de lau[a lui, de ozenism.

Despre oportunismReporter: Ce c`uta]i aici?Cristian Popescu: Cum ce

caut? Ce caut \n partid sau \n se-diul `sta?

Rep.: |n ambele.C.P.: |n partidul `sta, t`ticu’,

m-a adus valul! Oportuni[tii s\ntla putere! M` duceam la PD sauPNL sau la cei din Alian]`. PN} esub 1% [i nu e \n Parlament, nue nic`ieri.

Rep.: {i PSD?C.P.: Nu au respectat sondajul

Gallup, nu mi l-au adus la cuno[-tin]`, acolo eu eram cel mai bineplasat pentru Prim`ria Capitalei,or ei l-au vrut pe Oprescu, Opres-cu a spus c` nu vrea s` fie ve[ni-cul \nvins [i l-au pus pe Vanghe-lie.

Rep.: Primul loc, bine\n]eles,la c\te tarabe a]i aruncat prinpie]e, la c\te portocale stricate a]ijonglat!

C.P.: Eu s\nt soldat disciplinat.Un infanterist.

Bazinul Rep.: Un infantilist?C.P.: Maiestate, eu nu am fost

\n[tiin]at de locul meu \nt\i. Mi-amdat demisia, fiindc` m` sim]eamca dup` o slujb` de exorcizare. Amvrut s` candidez independent, darlogistic [i financiar era imposibil,a[a c` am fost sus]inut de parti-dul sindicali[tilor.

Rep.: |l b`tea]i pe Videanu?C.P.: P`i, nu am plecat cu ideea

de a-l bate, primul g\nd a fost s`m` r`zbun. Dac` luam 1%, m`apucam de business, dar cei 10%din alegeri m-au legiferat, mi-auar`tat c` am bazin la tarabe [is\nt dator fa]` de bazin. Apoi, da-torit` bazinului, am fost chematde partide.

Rep.: S\nte]i curat?C.P.: Foarte curat!Rep.: {i c\nd zici: PSD, apoi

PN}, nu e pat`?C.P.: |n situa]ia \n care e Ro-

månia, nu vede]i ce se \nt\mpl` last\nga, \n PSD-ul plin de [efi, [efiiau bani mul]i, e partid de bur-ghezi...

Rep.: Nu este asta explica-]ie… cum s\nte]i dumneavoas-tr`, asta e!

C.P.: Dac` m` la[i, t`ticu’, s\ntvertical… La PN} valul m-a adus,fiindc` partidul sindicali[tilor aintrat \n PN}, iar eu am reprezen-tat acest partid la Prim`rie. Dac`tot m-a adus valul aici, atuncicred c` v-a]i dat seama c` eu nueram din filmul PSD-ului.

Rep.: Din ce film, ̀ sta cu PN}?C.P.: Cred c` din ̀ sta, e un par-

tid curat, trebuie resuscitat.Rep.: Curat, dar mort.C.P.: Atunci? Nu e oportu-

nism? |nseamn` c` o s` mor [ieu.

Idealuri: pietricicaRep.: Care s\nt idealurile dvs.

\n via]`?C.P.: S\nt un lupt`tor, \mi place

mult s` construiesc. |mi placemult. |mi place s` restaurez. Amluat o ma[in` veche [i am restau-rat-o p\n` a devenit cea mai fru-moas`. Nu s\nt un oportunist, am

numai principii.Rep.: Care s\nt astea?C.P.: Principiul meu de baz`

este s`… de fapt, s` deschid oparantez`, am f`cut \n 2000 unmanagement \n Germania [iacolo o profesoar`, care m` sim-patiza, \i pl`ceau `[tia mai dolo-fani, mi-a r`mas a[a \ntip`rit:„B`i, domnule Cristian, \]i ieipietricica [i ]i-o arunci \nainte,indiferent cine e pe st\nga, pedreapta, uit`-te la pietricica ta [ig\nde[te-te c` tu s` ajungi lapietricic`, s-o ridici, ]i-ai atins unscop [i tu s-o arunci mai de-parte“. Am intrat \n curtea PN}-PPCD-ului…

Rep.: Cu pietricic`?C.P.: O aruncasem deja. Am a-

juns la ea [i am aruncat-o \n 2008.

CameleonismulRep.: Am o \ntrebare… am

stat de vorb` cu cei de afar`, ceice stau \n audien]` la dumnea-voastr`. O parte din ei, 4 din [ase,ca s` nu crede]i c` manipulezGallup-ul, v` cred un oportunistde dou` parale, un cameleon.

C.P.: S\nt con[tient de acestlucru. Cameleonul \i rezolv`, dom-nu’ Istodor.

Rep.: Cum e duplicitatea asta?C.P.: Oricare om e o dat` \n

via]` cameleon pentru atingereaunui scop. Afar`, un cameleon v-adat interviu, \n`untru eu \l rezolv.El va contabiliza acest lucru.

STELIANDU}UCert`re]ul

Rep.: Ce mai face cert`re]ulde Constan]a?

S.D.: S\nt un om cu atitudine.Nu ezit nici o clip` s` am pozi]ie.Din aceast` perspectiv`, par cer-t`re], dar stau pe o atitudine dem-n` [i nu mi-e team` de absolutnimic.

Rep.: Caz patologic?S.D.: Ehe-he-he, un ziarist ci-

t\nd un ministru a scris de pato-logia mea, dar, \ntreb\nd minis-trul respectiv, respectivul a spusc` nu e adev`rat, nu s\nt pato-logic.

Doctrina e omulRep.: Recunoa[te]i persona-

jul: trece de la FSN la PD, de la PDla PNL, de la PNL la PUR, de laPUR la PD iar.

S.D.: Nu, eu nu am fost nicio-dat` membru FSN. Eu am fostnumai membru PD, \ntr-un con-text conflictual, eu [i mai mul]icolegi am plecat din PD. Gestull-am regretat ulterior, dar pentrua ne proteja, eu [i primarii PD pecare-i aveam atunci, de t`v`lugul,m` scuza]i de expresie, pesedist,am trecut la PNL. Acest experi-ment nu a reu[it atunci, dar sperca fuziunea s` c\[tige acum. Totpentru protec]ie am trecut laPUR. De mult voiam re\ntoarce-rea la PD, dar vicepre[edin]ii deatunci ajun[i la PSD s-au opus.Deci, la mine nu e pic de oportu-nism, ci doar protec]ie.

Rep.: A]i \nv`]at doctrina libe-ral`?

S.D.: Eu? Mai mult am practi-cat. Doctrinar, \ntre liberalism [isocial-democra]ie exist` dife-ren]e, dar ac]iunea politic` arat`c` nu. Exemplul este chiar acum,c\nd cele dou` partide, m` rog,Partidul Democrat face parte dinfamilia partidelor populare, darc\nd s-a creat aceast` alian]` deguvernare, Partidul Democratavea o orientare social-democra-t`, iar liberalii o au pe cea libe-ral`, or, \n ac]iunea politic` s-av`zut c` nu s\nt mari diferen]e,r`spunz\ndu-se unei nevoi eu-ropene.

Rep.: {i \mb\rlig`tura asta ci-ne o va rezolva?

S.D.: Oamenii din teritoriu [irezultatele lor practice pe care oa-menii le au. Conteaz` activitateapropriu-zis` din structurile teri-toriale cu nivel de reprezentati-vitate la nivelul unor autorit`]i lo-cale. Sarcina lor e s` g`seasc`solu]ii pentru \mbun`t`]irea con-di]iilor de munc` pentru oameni,iar din punct de vedere al auto-rit`]ilor locale, condi]ii normalepentru oameni \nseamn` s` aib`ap` cald`, c`ldur` \n cas`, dru-muri, s` circule \n siguran]`,acces la servicii de \nv`]`m\nt, des`n`tate, la servicii de cultur`.

Rep.: |n Constan]a, Maz`re emafiotul de bani, Du]u e mafiotulde oameni.

S.D.: |n ceea ce-l prive[te peMaz`re, eu nu vorbesc despre unasemenea om, c` el consider` c`dac` eu tu[esc, toat` Constan]ar`ce[te, el consider\nd c` eu s\ntla originea a tot ce i se \nt\mpl`.

Rep.: O realitate exist`: turmav` urmeaz`. Care e secretul suc-cesului? Cum manipula]i? Oricepartid zice: dac` \l aduc pe Stelic`\n partid, am luat Constan]a.

S.D.: Nu e m`gulitor, dar oa-menii au \ncredere \n mine. Amlucrat \n administra]ia public` \nConstan]a \nainte de ‘90, ca se-cretar de prim`rie, nu face]i con-fuzia c` era politic` aceast` func-]ie \n perioada comunist`, am lu-crat \n comune, ora[e, municipii,am un sistem de rela]ii privatefoarte deschis [i sincer cu func]ii-le jude]ului Constan]a. Eu nu ezitniciodat` s` merg cu ei la bote-zuri [i \nmorm\nt`ri, Doamnefere[te!

Demolatorul? Nu!Rep.: P`i, \nainte de ‘90 d`-

dea]i avizele pentru demolareasatelor const`n]ene \n vederea sis-tematiz`rii! Vi se spunea „Demo-latorul din N`vodari“!

S.D.: O, nu este adev`rat! Nueste absolut adev`rat! Nu estenimic adev`rat! Este o infamie!Absolut dimpotriv` [i poate acumse aude pe un ziar na]ional: eu amavut de suferit fiindc` m-am opusdemol`rilor, mai ales pentru c` euam fost cel care am protejat con-struc]ia unei biserici \n N`vodari,am fost sanc]ionat chiar pe liniede partid. Restul este f`c`tura„prietenilor“.

Rep.: Bine\n]eles, nu ave]inici un ziar cump`rat.

S.D.: Absolut [i aici. Am cuno[-tin]e, dar nu am partipriuri cu niciun ziar, eu nu m-am b`gat \n afa-ceri p\n` \n 2004, am spus c`,at\ta timp c\t am func]ii adminis-trative, nu am afaceri private [iatunci am intrat ca ac]ionar dup`ce nu am mai fost pre[edinte deconsiliu jude]ean [i ulterior [i \nalt` societate, dar nu am activi-tate \n pres` [i nu am nici un in-teres aici.

Rep.: Ca om politic, de ce v`trebuie tichia asta, afacerea?

S.D.: Afacerea nu e tichie, s`vorbim respectuos despre acestdomeniu, afacerea, printr-un mi-nimum de activitate, poate \ntre-]ine o familie, s` fim serio[i, c`din parlamentarism nu se c\[tig`.Eu am trei fete.

Rep.: {i \nainte c\[tiga]i maibine, ca [ef pe plan local?

S.D.: Absolut nu, dar eram maiaproape de jude].

B`sesciadaRep.: |n alegerile organiza]iei

locale v-a]i b`tut cu cuscrul, cum-nata [i fina lui B`sescu. Cum i-a]is`pat?

S.D.: Nu are c\t de c\t aco-perire aceast` afirma]ie. Eu num-am luptat absolut cu nimeni.Cumnata pre[edintelui B`sescueste vicepre[edint` \n Biroul Per-manent Jude]ean, deci nu a fost\nvins` de nimeni, d\nsa are sus-]inere \n partid, [i o spun cu toat`

responsabilitatea.Rep.: {i b`taia dintre ga[ca

lui Stelic` [i ga[ca b`se[tienilor?S.D.: Absolut eronat, a fost \n-

trecere colegial`, e adev`rat, pen-tru prima oar` \n at\]ia ani, de c\ndconduc, au fost dou` candidaturila func]ia de pre[edinte, ciudat,fiindc` era numai a mea de obi-cei, dar asta e [i o recomandarestatutar` [i regulamentar`, ar fifost bine s` fie c\t mai multe can-didaturi [i a ie[it o formul` dinoameni ce mi-au fost mai apro-pia]i.

Rep.: Ce nevoie are B`sescude rubedenii prin PD?

S.D.: Cumnata domnului B`-sescu este de mult \n organiza]ie,iar pozi]ia dob\ndit` nu are leg`-tur` cu func]ia domnului B`ses-cu, este un om care munce[te foar-te mult, eu am un respect apartepentru d\nsa, nu s\nt cuvinte pen-tru a aduce cuiva satisfac]ie, darchiar este un element de marecaracter, un om muncitor, tenace,unde nu ar fi mai mul]i oameni caea! {i repet, eu nu fac aici o lau-d`, fiindc` acest om chiar esteabsolut un om puternic, cum rar\nt\lne[ti.

Br\ule]ulRep.: Cum a fost la „Br\ule]ul“

pe vremuri?S.D.: Absolut inexact. Mie \mi

place s` dansez uria[, dar nu [tiude unde a]i scos-o c` am dansatla „Br\ule]ul“. La „Br\ule]ul“ nu a-veam cum s` dansez fiindc` eus\nt \n Constan]a [i, oarecum m`-ritat, din 1980, c\nd am venit cuo reparti]ie de la Adamclisi, iar c`eu am dansat la „Br\ule]ul“ estegratuit, nefondat [i idealist. Dan-sul e o stare de spirit pl`cut`, eli-bereaz`, te dep`rteaz` de tine.

Rep.: Iubi]i mult, \n afara so-]iei?

S.D.: F`c`turi! Iubesc familia,\nc\t nu-mi permit a[a ceva.

Rep.: Prea puternic, prea datdracului, prea tare \n Constan]a!De ce nu v` omoar` `[tia?

S.D.: Eu cred c` tr`im \ntr-osocietate normal`, \n care valo-rile s\nt respectate.

Eugen ISTODOR

4 Cuget,deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

„|n partidul `sta, t`ticu’, m-a adus valul, da?“

academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

Stelic` [i Piedone – doi moguli de cartier, doi in[i cu mare des-chidere la mase. Nu degeaba, deputatul Stelian Du]u se plimb` de laPD la PNL, la PUR, la PD, iar de s`pt`m\na trecut`, [i la DNA. Nudegeaba, r`sturn`torul de tarabe Cristian Popescu, zis Piedone,umbl` de la PSD la PN}CD.

Popescu-Piedone, un social-democrat expirat, \ncerc\nd s` se v\nd` ca produs proasp`t ]`r`nesc pe pia]a cre[tin-democra]iei

Stelian Du]u, un traseist cu carnetul suspendat \n mai multe partide,admir\ndu-l pe conduc`torul B`sescu,renumit pentru viteza be]iei

Ce faci, domnu’comerciant, nu ]i-e ru[ine! P`i,

de-asta am f`cut noi, ]`r`ni[tii, mii deani \n temni]ele comuniste? Ca s`-mi

oferi dumneata [pag` ca pe vre-mea c\nd eram la PSD?

Ce faci, domnu’comerciant, nu ]i-e ru[ine? P`i,

de-asta am f`cut noi, ]`r`ni[tii, mii deani \n temni]ele comuniste? Ca s`-mi

oferi dumneata [pag` ca pe vre-mea c\nd eram la PSD?

E[ticu ma[ina, Du]ule?

Hai c` pe mine m-a l`sat ba-teria... D` [i tu dou` baterii[i-o ap`, s` pot pleca [i eu

cu ma[ina f`r` grij`!

S`pt`m\na trecut`, DacianaS\rbu, deputat PSD [i delegat laParlamentul European de la Stras-bourg, unde a fost repartizat` fixla Comisia de Mediu, s-a \ntors \n]ar` cu o preocupare nou`. Dup`cum a declarat [i revistei noas-tre, \n timp ce f`cea o pauz` \nprogramul s`u de la Ro[ia Mon-tan`: „Am fost la Strasbourg [iau venit mul]i parlamentari eu-ropeni la mine s` m` \ntrebe cefacem cu Ro[ia Montan`. Eu nuprea [tiam de Ro[ia Montan`, nuprea [tiam ce se \nt\mpl` aici [im-am hot`r\t s` vin la Ro[ia Mon-tan` [i s` v`d despre ce-i vorba.Vreau s` ascult [i o parte, [i cea-lalt`“. Fiind a[a de dr`gu]`, amiertat-o instantaneu pe Dacianac` nu [tie nimic despre ce se \n-t\mpl` la Ro[ia Montan` \n ciudatonelor de anchete [i materialecare s-au scris [i am zis c` maibine s` ne bucur`m c` Dacianae interesat` totu[i de subiect [ic` ne-a invitat cu ea la \nt\lniri.|nt\lnirea Dacianei [i cu unii, [icu al]ii a avut loc la prim`rie. Mai\nt\i cu cei de la „Alburnus Ma-ior“, asocia]ia celor care lupt`pentru p`strarea Ro[iei Monta-ne, [i apoi cu doi domni de la Ro-[iaMin, partenerul romån dinGold Corporation. Cei de la GoldCorporation i-au dat, bine\n]eles,]eap` Dacianei. Mediator a fostprimarul PSD Virgil Nar\]` din

Ro[ia Montan`, un domn ales cu80% din voturile cet`]enilor dincomun` pentru sloganul „Vomscoate cangurii afar` din Ro[iaMontan`“. Fire[te, imediat dup`alegerea sa, [i-a schimbat com-plet atitudinea [i a devenit omullui Gold Corporation.

Opt oameni vorbesc unii pes-te al]ii. To]i au ceva de spus. Uniis\nt u[or turba]i. Marea proble-m` nu e Gold Corporation, ci chiarprimarul PSD, care, av\nd pute-rea \n m\ini, \i \ndep`rteaz` [i letaie sursele de existen]`. Tot fe-lul de hot`r\ri ale Consiliului Lo-cal, dominat tot de PSD, fac, u[or-u[or, ca via]a s` fie imposibil` \nRo[ia: zona a fost declarat` in-dustrial` [i, ca urmare, nu se potaccesa programe SAPARD sau nus\nt l`sa]i s` fac` ferme de pui.De[i Gold Corporation nu a depusun proiect, consilierii \[i moti-veaz` hot`r\rile prin acest proiectcare va veni c\ndva; la judec`to-ria C\mpeni, or`[el din apropi-ere, oamenii s\nt p`c`li]i s` re-nun]e la terenuri; avoca]ii GC \iajut` s` se dea \n judecat` unii peal]ii; li se iau bani mai mul]i peactivit`]i de comer] dec\t i se iaului GC; mici frecu[uri care fac via-]a grea. Daciana nu noteaz` ni-mic din tot ce spun oamenii, darpoate c` e politician [i ]ine min-te [i, mai ales pentru c` e foartedr`gu]`, toat` lumea o iart`. Lasf\r[it, le zice: „Eu am venit aicipentru c` la Strasbourg mi-auspus foarte mul]i parlamentari c`Romånia are o mare problem` cuRo[ia Montan`, s` ascult tot cezic p`r]ile. Vreau s` fiu obiectiv`.Dumneavoastr`, totu[i, s-ar pu-tea s` nu fi]i obiectivi!“.

Se ridic` iar turbulentul deDavid Eugen, unul din capii r`s-cula]ilor, [i zice: „Doamn` saudomni[oar` Daciana, cum s` fiu

eu obiectiv dac` dom’ primar [iconsiliul nu ne las` s` acces`mSAPARD-ul [i s` facem ferme depui?“. Sare iar primarul ca ars,acuz\ndu-l de minciun`. Luptaiar se \ncinge.

|n fine, pleac` r`scula]ii, intr`partea cealalt`. Un director de laRo[iaMin – Deva, inginerul Dru-bea, [i \nc` un tip ar`t\nd ca unhomosexual de la ]ar`, \mbr`cat\n hain` de piele [i pantaloni depiele, cu inele groase pe m\ini, co-afat, pom`dat [i vopsit [i vorbindcu o emfaz` de prost gust. Ei s\ntpartizanii exploat`rii cu cianuri.Ce bine c` Daciana nu-[i noteaz`nici ce zic ei, fiind \n felul `sta o-biectiv`. Oricum, vin [i ei cu va-rianta lor: Ro[ia Montan` e ora[minier, a[a trebuie s` r`m\n`,indiferent cum, c` doar nu or s`se apuce minerii s`-[i schimbe

existen]a [i s` fac` exploat`ri defructe de p`dure [i s` \mpleteas-c` co[uri, a[a cum vor unii. |[i\ncheie pledoaria [i cu o b`nuia-l` la adresa ungurilor care, defapt, urm`resc s` alipeasc` Tran-silvania la Ungaria [i s` fure au-rul de la Ro[ia Montan`. Dacianaobserv` [i ea c`, \ntr-adev`r, laStrasbourg, mul]i din cei carei-au atras aten]ia asupra peri-colului cianurilor erau unguri.Primarul, homosexualul [i in-ginerul se ridic` \ntr-o lamentaregeneral` asupra pericolului un-guresc, Daciana \ncheie discu]ia[i lumea se \mpr`[tie.

Dup` \ntrevederi, \ntr-o came-r` al`turat`, primarul ne invit`la un protocol. Br\nz` bun` deoaie, [unculi]`, ca[caval, s`l`-mior. Daciana ia cu mu[tar, nu \iplace parizerul, \n schimb [un-

culi]a [i mu[chiul \i convin. S\ntc\]iva pesedi[ti locali, atmosferae pl`cut`, ca-ntr-o familie, [i pri-marul \ncepe s` \i toace pe ceide la Alburnus. Capul r`scula]ilor,David Eugen, cic` a omor\t doioameni cu jeep-ul [i ar trebui s`fie \n \nchisoare, dar nu e, iar altdomn, la fel de turbulent, cic`, defapt, ar fi nemul]umit c` nu l-aangajat Gold Corporation. Pri-marul iese, pesedi[tii ies [i, r`-ma[i singuri, Daciana zice u[oramuzat`: „V` da]i seama \n cesitua]ie s\nt. E o problem`. Ce s`fac, aici primarul e din PSD“.

„Zic s`-l c`lca]i \n picioare!“,o sf`tuiesc cu \n]elepciune.

„Oricum, nu am \n]eles nimic“,zice Daciana.

Alexandru V~RZARUalexvarzaru@catavencu.ro

6 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

mama natur`tat`l alcoolic

reportaj cu ]ara de g\t

Daciana salveaz` Ro[ia Montan`!

România.Mici fragmente de neant.

Nebunul la S9„Banditule!“, „Legionarule!“,„M`i, gunoiule!“, „E[ti trimisulSatanei!“. Sl`b`nog, t\n`r, dar cubarb` alb`, cu o [ub` tocit` [ibocanci descentra]i, se lua de c\teun nefericit care-i nimerea \npreajm`, pe strad`. „B`ga]icurent electric \n oameni, ai?“,„Profi]i de urechea oamenilor!“.Chestia cu urechea n-a-n]eles-onimeni, dar m`car ne-a ajutat s`b`nuim cam ce hram [i cec`ma[` de for]` poart` pe sub[ub`.

Pionul deconspiratDar ce s` mai zici de un tip care,tot pe strad`, se agita, se duceadoi pa[i mai \ncolo, se uita dup`cineva, se \ntorcea, se r`sucea,mai arunca o privire \n dep`r-tare, iar din c\nd \n c\nd \[i duceagentu]a la gur` [i vorbea \n ea?Ei?… Iar `sta era t\n`r, \mbr`cat\ngrijit, tuns frumos (era s` zic„regulamentar“)… A, da, corect,omul vorbea \n geant` ca s`-[i\mbog`]easc` bagajul decuno[tin]e…

Un PZD-istmoldoveanAm v`zut, \n peregrin`rile meleprin ]ar`, un automobil cu nu-m`rul X-nu [tiu c\t-CZD. Vede]i,se cunoa[te c\nd dai peste cet`-]eni care vorbesc [i g\ndesc \ndialecte locale, cu regionalisme.La Bucure[ti, acela[i cet`]ean arfi cerut de la Udri[te un num`rdedicat: X-nu [tiu c\t-PZD.

Ne \ntoarcem la Lukoile noastrePentru c` nu am vrut s` fac pipi\n superbul decor natural de peValea Oltului, m-am a[teptat s`g`sesc un WC \n benzin`riileLukoil. Dar nici una nu avea a[aceva. Cum au primit aviz sanitar[i cine le-a l`sat s` se ridice f`r`WC e greu de spus. Mai u[or e\ns` s` te \ntrebi ce fac ru[ii de laLukoil c\nd vor s` se pi[e. Undese pi[`? Se pi[` pe Romånia.

Auto Moto ToluAm v`zut \n Bucure[ti unautobuz al firmei SC Mototolea.{i z`u c` \[i respecta firma: abiase mi[ca.

Invita]ie la vecin`Am o vecin` care ar lua la eaacas` orice a[ vrea eu s` arunc laghen` [i nu ar \nc`pea. Amaruncat ultima oar` o u[` [i ea avenit [i m-a \ntrebat dac` poates` o ia ea. I-am zis c` da [i mi-acerut cheile. Am aruncat odat` ocanapea [i a vrut-o tot ea.Trebuie neap`rat s` o sun s` o\ntreb dac` are nevoie de ni[tepachete goale de ]ig`ri, ni[tepanglici IDE de la un PC [i unCD-rom stricat.

Ethos, Porthos [i Aramis

Daciana S\rbu interes\ndu-se la primarul din Ro[ia Montan` dac` nu cumva o catastrof` ecologic` \n regiune ar putea s` mic[orezecreierii electoratului ca s` voteze din nou cu PSD-ul dlui Iliescu

Iat` o mostr` de civiliza]iesurprins` la amiaz`, \n cartierulpreziden]ial Cotroceni. Chiaraproape de Golden Blitz exist` unWC ecologic, european. Dar exis-t` [i un lac`t cu care e bine fe-recat. WC-ul public cu lac`t in-

troduce \n civiliza]ie un nouobiect de strict` necesitate \nanumite situa]ii dificile. La fel deimportant ca h\rtia igienic` va fide acum [i [peraclul igienic.

Hazna de necaz

Cu ce treab` pe la noi?

|ntr-o frumoas` zi de prim`-var`, un prieten cu nume de ani-mal semi-domestic, Oi]a Roz, seplimba prin Bucure[ti, la bra] cuun aparat de fotografiat. Ajuns pecheiul D\mbovi]ei, nu mic` i-a

fost mirarea Oi]ei Roz v`z\nd ungrup compact de aurolaci care \[iscoseser` pungile cu prenadez laaer – la aerul curat-poluat dinCapital`. Doi dintre ei, ceva maicurajo[i, se [i l`saser` la fundul

gol, pentru a face o baie, civilizat,\n v`zul tuturor. Cu toate aces-tea, se pare c` vom intra, totu[i,\n UE la 1 ianuarie 2007.

Pia]a Nudului

Din aurolac \n pu], din pu] \n D\mbovi]a

Servi]i, doamna deputat!E ap` bun`, de-a noastr`, de Ro[ia, \mbog`]it` cu

cianuri! Po]i s` bei oric\t, chiar ani de zile. C` dup` aia, poatete \n]eap` un pic inima \n locu’ unde aveai ficatu’, da’ senza]iile

de ame]eal` s\nt rare: po]i s` le numeri pe cele[ai[pe degete de la o m\n`!

Servi]i, doamn` deputat!E ap` bun`, de-a noastr`, de Ro[ia, \mbog`]it` cu

cianuri! Po]i s` bei oric\t, chiar ani de zile. C` dup` aia, poatete \n]eap` un pic inima \n locu’ unde aveai ficatu’, da’ senza]iile

de ame]eal` s\nt rare: po]i s` le numeri pe cele[ai[pe degete de la o m\n`!

teoriaconstipa]iei

7academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

Iaca s-a \ncheiat [i s`pt`m\-na mare a fotbalului românesc.Acum, ce ar mai fi? De la „noap-tea de revelion a fotbalului româ-nesc“ – expresia care l-a consa-crat pe Ionel Stoica, dac` mai ]i-ne]i minte – anivers`m acu[ do-u`j’ de ani. Deci cu ultraortodo-xul din Pipera am ocupat Pa[tele,revelionul era luat, trebuie s` g`-sim repede loc \n calendar pen-tru c\[tigarea de c`tre Steaua acupei UEFA. Va fi probabil noap-tea de „Cr`ciun a fotbalului ro-mânesc“. Sper din tot sufletul ca,odat` cu trofeul european, s` nus`rb`torim un fel de Bun` Vesti-re. Adic` \nceputul unei carierefulminante pentru vreun r`zboi-nic mediatizat [i a[a abuziv.

Important este c` pe c\t de alba fost scorul returului de pe „LiaManoliu“, pe at\t de colorate,chiar pestri]e, au fost primele pa-gini ale ziarelor de vineri. Ia s`lu`m noi frumu[el un creion \nm\n` [i s` facem un clasamental adev`rului la numai o zi dup`meciul mileniului.

Libertatea are pe prima pa-gin` dup` cum urmeaz`: un ste-list (Dic`), un rapidist (MariusConstantin), un Becali, un B`ses-cu, un Copos.

Evenimentul zilei: b`ie]ii lui

Oli, un B`sescu [i un T`riceanu.E drept c` B`sescu [i T`riceanuceva mai mititei, undeva \n josulpaginii. Ba chiar un B`sescuceva mai mic dec\t T`riceanu.Mi-amintesc de faza aceea cu„Adriane, nici nu [tii c\t de mic\ncepi s` devii!“. Sau, actualizat,„Traiane, nici nu [tii cum ai \n-ceput s` te scurgi spre subsolullayout-urilor sau al sondajelor!“.

7 plus: un B`sescu foartemare, foarte central, foarte la tele-vizor, foarte \n direct [i, cum alt-fel, foarte juc`tor. At\t de juc`torc` ceilal]i juc`tori ro[-alba[trisau vi[inii nici n-au mai \nc`putcu poz`.

Gazeta sporturilor: cum erade a[teptat, steli[tii \n prim-plan;dar semiprofilul lui B`sescu nuputea lipsi nici de aici.

Jurnalul na]ional: un B`ses-cu mare plus un Carlos al`turi degaleria Stelei \n mic.

Ia sta]i, fra]ilor. S` lu`m o mi-c` pauz`. P`i, v`d c` marinarule mai prezent ca fotbali[tii. Ce-n-seamn` asta, nene? M` rog.Continu`m.

Cronica român`: un B`ses-cu, un T`riceanu [i nimic desprefotbal. V`d aici o fotografie cu Olli,gata s` m` induc` \n eroare. Dareste vorba de Olli (Rehn) al lor,

nu de Ol`roiu al nostru. Cotidianul: un Viorel Moldo-

van pl\ng\nd; un B`sescu \n pi-cioare, un T`riceanu pe scaun; [idomnul Doru Bu[cu.

Curentul: un B`sescu marejuc\nd [ah, o Monica Macovei me-die, un Iacobov, un Valentin Cea-u[escu, un Turianu [i un Olli (dinnou Rehn, nu Cosmin). B`i, dace s-a lipit Olli `st`lantu’ [i i-aluat sl`nina din fasole antrenoru-lui care ne-a dus \n semifinale!

Ziua: din nou Olli al lor, plusun B`nel dribl\nd un rapidist.

România liber`: c\]iva ste-li[ti, iar al`turi B`sescu, \n picioa-re, l\ng` T`riceanu a[ezat.

Pro Sport: Ol`roiu [i ViorelMoldovan.

Adev`rul: \n sf\r[it, oamenibuni, am spart ghea]a! Aici avemdoar mecla uneia din miile de chi-nezoaice care vor veni \n Româ-nia s` munceasc` pe bani maipu]ini dec\t confec]ionerele noas-tre. Bravo, tat`! Deci se poate.

Curierul na]ional: un Sebas-tian Vl`descu \mpreun` cu cea-sul s`u.

Ziarul financiar: un ViorelCataram` juc\nd golf [i concedi-ind dintr-o m`iastr` lovitur` 10%din angaja]ii pe care-i are. Aceas-t` manevr` \l va ajuta s` recupe-reze pierderile provocate de ex-portul de mobil` [i s` prind` [i elun loc \n panteonul figurilor carene-au populat aceast` vineri depomin`. Not`: \n ZF apar doar ca-ricaturile lui T`riceanu [i B`ses-

cu. Deci nu \i vom pune la num`-r`toare dec\t cu jum`tate de pre-zen]`.

{i acum clasamentul final: Ra-pid – 2 apari]ii; T`riceanu – 3,5apari]ii; Steaua – 5 apari]ii; B`-sescu – 8 apari]ii plus o carica-tur`. R`ut`cio[ii ar putea spunec` \n timp s-ar putea s` r`m\n`numai caricatura. Al]i mali]io[iar spune, poate, c` marinarul s-acam calificat \n tot acest timp f`-r` s` c\[tige, adic` numai cu ega-luri, asemeni Stelei. Noi ne ab]i-nem s` tragem concluzii. Nederanjeaz` doar c` Olli `la l-a de-vansat pe Oli `sta. P`i, atunci s`

v` bage `la \n Europa, b`! Voi nuvede]i c` Rehn `la nici m`car \nturul preliminar nu vrea s` ne pri-measc`, ce s` mai vorbim de vreofinal`?

Precizare metodologic`: aceststudiu are o marj` de eroare deplus sau minus trei ziare r`t`citede Nea Virgil \n euforia victoriei[i a scandilicului; acest studiu nua fost comandat de nimeni, [i deaceea nici nu-l d` pe Becali ca in-trat \n Parlament sau pe B`sescudrept pre[edinte \n 2009.

Alexandru DU}U

cuv\ntul care… Pinalti una c\nt`, alta fa[eDin \nsoritele plaiuri ale Moldovei, unscandal se face tot mai mare [i maimare [i avanseaz` c`tre Capital`: \ncampania electoral` de acum doi ani,Gheorghe {tefan Pinalti, primarulpenelist al ora[ului Piatra Neam], a or-ganizat opt concerte cu care i-a ame]itpe nem]eni, dar a uitat s` pl`teasc` [idrepturile de autor pentru c\ntece. At\tazg\rcenie ne face s` credem c` [i folclo-ristele acelea de demult, cu care a de-venit celebru Pinalti, s-ar putea s` fir`mas nepl`tite. Sau poate Pinalti le-o fipl`tit \n natur`?

Pas`rea Spinalti

Din China p\n`-nCarpa]i, coasempantaloni bufan]iDup` ce romåncele au n`v`lit c`trec`p[un`riile din Spania [i au l`sat in-dustria textil` rupt` \n fund, patronii dindomeniu s-au descurcat [i ei cum auputut [i au importat vreo mie de chine-zoaice tocmai bune de angajat. |n bunatradi]ie a industriei chineze[ti de papuciAdibas [i pantofi Niche, cred c` ar ficorect ca textilistele astea aduse dinChina s` primeasc` nume precum Flow-erica, Marichica sau Vasilika. |n plus,mare aten]ie, domnilor angajatori: cuinunda]iile din zilele astea, ave]i grij` s`nu intre, s`racele, la ap`, c` [i-a[a s\ntcu c\teva numere mai mici!

Chimir S\n

se uit` doar la poze

E BINEGabriel DROGEANU

Sincer s` fiu, nu m` pricep laproblemele astea privind biseri-ca [i program`rile din agendabisericeasc`. La mine \n ora[,noaptea de |nviere se deosebeade celelalte prin aceea c` \n curtea[colii de l\ng` biserica din centruse g`seau, a doua zi, mai multeprezervative folosite dec\t de obi-cei, iar \n discoteci era ceva maiaglomerat. Despre catolici amaflat foarte t\rziu, c\nd am reali-zat c` italienii din satul buniciloraveau ma[ini [i case mai mi[to.|n plus, pentru ca deruta s` fie [imai consistent`, primii care-mispuneau ([i-mi spun) „Hristos a\nviat!“ [i „Cr`ciun fericit!“ eraucuno[tin]ele mele de etnie turco-t`tar`.

A]i \n]eles, deci, c` s\nt cam ne-preg`tit pentru acest vot. Totu[i,

eu zic a[a: e bine c` Pa[tele cato-lic e mai devreme. Catolicii, dinc\te mi-am dat eu seama (vizit\nd,de exemplu, catedrala \n care seruga viitorul pap` Ioan Paul alII-lea, pe vremea c\nd studia teo-logia, \n Cracovia), s\nt mai se-rio[i. A[a c` Dumnezeu, plec\ndde la o cin` a catolicilor, poate a-borda odihnit [i relaxat atmosferace-l a[teapt` la cr`pelni]a cu tur-me de miei, oale de sarmale, bu-toaie de vin, saci de cozonaci [ipaporni]e de ou` de la ortodoc[i.

Ioan T. MORARCe s` zic? În calitate de arde-

lean, care a tr`it mult în Ardeal,unde s\nt [i unguri, [i nem]i, ca-re ]in Pa[tele catolic, zic sincer c`e bine. Avem dou` ture de s`rb`-toare, cu dou` ture de ou` ro[ii.Pe de alta parte, e r`u c` Iisus er`stignit de dou` ori, dar e binec` învie tot de dou` ori!

Simona TACHEPentru fanii c`zutului sub ma-

s` [i ai intratului \n spital din ca-uza exceselor bahice [i alimen-tare, e foarte bine, pentru c` potfolosi ambele prilejuri: pe unul,\n mod legitim, [i pe cel`lalt dinrespect pentru semeni.

Iulian T~NASEDa, e foarte bine c` Iisus-cato-

lic \nvie cu numai o s`pt`m\n`\naintea lui Iisus-ortodox. M`carla \nvieri s` fim cu doar o s`pt`-m\n` \n urma catolicilor. Ca orto-dox, zic.

E BINEEECornel IVANCIUC

P`rerea mea? Este foarte bines` s`rb`torim Pa[tele cåt mair`sfirat. Da]i-mi voie s` v`d lu-crurile din perspectiv` modern`.Diferen]ele face planeta atåt decolorat`. Mai bag` una mare,chelner, a[a, hai s` tr`ie[ti. Evreiicu pasca lor, catolicii cu vinul lor[i cu pasca evreilor, c` evreii estemai abstinen]i [i catolicii poatebea vinul evreilor, f`r` s` se su-pere nimeni, iar ortodoc[ii, careeste ultimii pe list` la |nviere, [icel mai pu]in abstinen]i, poateconsuma toate trei Pa[tele pe

rånd. Unul pentru evrei, care estemai abstinen]i, altul pentru cato-lici, care mache[te pu]in, [i, \nfine, zece pentru nevoile lor per-sonale, hai s` tr`ie[ti, unde zi-ceai c` e |nvierea urm`toare?

|NTR-UN FEL, E BINEViorel MO}OC

Zice [i Cartea Sf\nt` c` cei depe urm` vor fi cei dint\i. A[adar,sosirea mereu \nt\rziat` a Pa[te-lui nostru ortodox e un bun prilejde a le demonstra fra]ilor \ntrucre[tin`tate c`, totu[i, \ntr-unanume fel, noi s\ntem \naintealor. C` noi ne luptam cu turcii prinmla[tini, c\nd ei \[i f`ceau princatedrale Pa[tele lor de papista[i!

NU E BINEDaniel GOACE

Am b`nuiala c`, la fel ca [i latragerea la sor]i pentru desem-narea optimilor din UEFA, a fostaranjament. Normal c` catolicilor(scuza]i, cred c` cacofonia e per-mis`, la fel ca „Biserica Catolic`“)le convine: ei or s` aib` de S`rb`-tori un Iisus odihnit, \n timp cenoi, ortodoc[ii, vom asculta iarslujbele alea de Pa[te \n formatmp3, de pe laptop-ul popii.

MI-E EGAL (0-0)Dan STANCIU

Mie, personal, mi-e indiferentc\nd cade Pa[tele, fie el catolicsau ortodox. Dar, fiindc` veni vor-ba, nu prea pricep de ce Pa[tele„cade“, c\t` vreme (teoretic, celpu]in) ar trebui s` se \nal]e.

DEPINDEAlin IONESCU

Dac` e[ti ortodox, atunci ebine c` Pa[tele cade mai t\rziupentru c` po]i s` m`n\nci co-zonac aburind \n fa]a catolicilor [is` le faci \n ciud` c` al lor e dejauscat [i nu mai are gust. Dac`e[ti catolic, atunci e bine c` Pa[-tele cade mai devreme pentru c`po]i s` m`n\nci cozonac \n fa]aortodoc[ilor [i s`-i faci s` pof-teasc` fiindc` ei s\nt \nc` \n post[i nu pot m\nca de dulce. Dac`e[ti ateu, chiar nu conteaz`, c`ciPa[tele e un fel de Revelion lacare se m`n\nc` miel cu orice.

E IRELEVANT (LA SCAR~COSMIC~)Nicolae-Ionu] SÅRBU

Data Pa[telui se calculeaz`complicat, [i anume: Pa[tele este\n prima duminic` de dup` primalun` plin` de dup` echinoc]iul deprim`var`. Care e hot`r\t de bise-ric` pe 21 martie, dar dpdv astro-nomic variaz` cu ± 2 zile. Dup-a-ia exist` metoda bisericeasc` (alui Meton) de a hot`r\ lunile pli-ne, care difer` de cea astronomi-c`. Mai departe, exist` calenda-rele gregorian [i iulian, care intr`

[i ele \n calcul, pe care \l [i com-plic`. Pentru c` [i astea difer` decalendarul solar. {i uite \nc` una:exist` ni[te chestii numite pre-cesie [i nuta]ie, precum [i m`ri-rea perioadei orbitei lunare, care,\mpreun`, i-ar z`p`ci p\n` [i pesfin]i. {i-am p`strat pentru la sf\r-[it cea mai fain` treab`: \n emi-sfera sudic`, echinoc]iul de pri-m`var` pic` \n septembrie, deciacolo, astronomic vorbind, va fiposibil ca Pa[tele [i Cr`ciunul s`pice \n aceea[i zi. {i asta nu se va\nt\mpla la Pa[tele cailor, ci multmai cur\nd! Desigur, dpdv astro-nomic. Atunci s` vezi discu]ii!

NU {TIU / NU M~INTERESEAZ~ /M~ LAS~(MURITOR {I) RECEMarius BOR}EA

|n aten]ia colegului DanielGoace: cacofonia din „BisericaCatolic`“ poate fi evitat` foarteu[or folosind denumirile corecte„Biserica Romano-Catolic`“, res-pectiv „Biserica Greco-Catolic`“,mul]umesc.

|n leg`tur` cu votul: ca cre[tinsau, f`r` cacofonie zis, ca roma-no-catolic, nu [tiu [i nu m` intere-seaz`, iar glume cu |nvierea setot fac de 2.000 de ani \ncoace –c` pe lumea asta nici s` \nvii numai po]i f`r` s` fii luat la mi[to.

CEVANU E |N REGUL~Alexandru DU}U

Normal c` ei s\nt \nainteanoastr` aproape mereu, chiar cu

vreo sut` de ani, nu doar cu o s`p-t`m\n`. P`i, noi, „scutul Europei“,ap`ram cre[tin`tatea de turci [iei construia (sic!) catedralele aleaale lor sau cl`deau civiliza]ia ace-ea f`r` scuipat semin]e pe jos [i[u]i \n tramvaie. Mersi, a[a pu-team [i noi! Noi am r`mas deci s`celebr`m un fel de |nviere a os-p`tarilor, cu o s`pt`m\n` \nt\rzi-ere. Partea bun` este c` Estuluiortodox [i s`rac \i r`m\n ceva bu-cate de la Pa[tele \ndestulat alOccidentului catolic.

ALTCEVA NU E |N REGUL~Alexandru V~RZARU

Cu adev`rat m` enerveaz`Pa[tele greco-catolicilor, nu cel alcatolicilor. S\nt am\ndou` \naceea[i zi. Dac` exista dreptatepe lumea asta, ar fi fost normal s`\l pun` la mijloc. Deci cu 3 ziledup` al catolicilor [i cu vreo 3-4zile \nainte de al nostru.

VOTUL LUI MATEIC`t`lin MATEI

Vreau s` inventez termenul de„fair-stop“. A[a cum exist` ter-menul de „fair-play“, sub semnulc`ruia ar trebui s` se desf`[oareactivit`]ile sportive, cred c` ar tre-bui s` existe [i „fair-stop“-ul pen-tru momentele \n care fotbali[tiinu joac`. Adic` degeaba ai „fair-play“ \n timpul meciului dac` du-p` meci \i spargi capul cu o piatr`unui juc`tor din echipa advers`.{i ̀ la, s`racu’, nici nu are „fair-re-wind“ ca s` ]i-o dea \napoi.

8 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

Mareaurnire

Pa[tele cel mare \nghite pe cel mic– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –

Se va \nt\mpla [i anul `sta caPa[tele ortodox s` fie la os`pt`m\n` dup` Pa[tele catolic,iar cel catolic, s` vezi isprav`, lao s`pt`m\n` \nainte de cel orto-dox. Duminic`, \n timp cecatolicii vor ciocni drobul, laortodoc[i abia va \ncepe

tradi]ionala campanie de infor-mare \n leg`tur` cu indiciilecare deosebesc mielul de c\ine.E bine sau nu e bine c` Pa[teleortodox e la o s`pt`m\n` dup`cel catolic? – s-o \ntreba [iDumnezeu, da’ noi!

natura de noapte

9academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

Un poli]ist bun trebuie s` [tie s` decline numerarulAvem o veste bun` pentru [oferii din Ca-pital`: o nou` serie de subofi]eri a trecutcu succes examenele de angajare. {i astachiar este o veste bun`, ve]i vedea de ce.Ca la orice examen serios, a avut [i prob`practic`. Ce prob` practic` s`-i dai unuipoli]ist, la ce capitol trebuie s` fie el ex-pert pe viitor? P`i, poli]istul trebuie s` fiecel mai bine preg`tit \n lucrul cu [paga.Iar ca s` ajung` s` ia, trebuie s`dovedeasc` mai \nt\i c` [tie s` [i dea. Laexamenul de angajare, la \ntrebarea c\ttrebuie s` dea un subofi]er ca s` intre pepost, r`spunsul corect a fost unul bine ne-gociat la v\rful IGP-ului: 3.500 de euro.Cine a [tiut r`spunsul la \ntrebare [i aac]ionat \n consecin]` a trecut cu brio exa-menul. Cine nu, a cam picat la proba psi-hologic`, singura prob` din examen undenu se poate face contesta]ie, examinatoruldeciz\nd de capul lui dac` un candidat aresau nu cap de poli]ist. Revenim la ceziceam la \nceput, [i anume c` e o vestebunisim`. {oferii [tiu de ce. Poli]istul carea dat [pag`, tot [pag` e dispus s` ia [i elpe viitor de la contravenien]i. Dec\t ni[tepoli]i[ti scrupulo[i, pu[i s` dea amenzicum scrie la Codul Rutier, mai bineni[te [p`gari de meserie, dispera]i s`-[i recupereze investi]ia f`cut` laangajare.

Generalul Bereche[

Mitropolitul Lauren]iu Streza, c`despre el este vorba, a fost preot v`-duv [i profesor universitar la Teolo-gia din Sibiu. De aici va fi extras lainsisten]ele mitropolitului Ardealu-lui, Antonie Pl`m`deal`, care voia s`scape de el, c`-i st`tea pe cap ca op`l`rie de beton. Antonie i-a f`cutvånt pe u[a mitropoliei, avansåndu-lca episcop la Caransebe[. Mitropoli-tul Nicolae al Banatului, din a c`ruimitropolie face parte [i episcopiaCaransebe[ului, s-a opus în Sinoddin r`sputeri ca Streza s` fie alesepiscop. De asemenea, în timpulalegerii lui Streza, arhiepiscopul Clu-jului [i actualul mitropolit al Ardealu-lui, Bartolomeu Anania, a cåråit dinstr`fundurile r`runchilor ca Strezas` nu fie uns vl`dic`. Aversiunea luiAnania fa]` de Streza dateaz` \nc`de atunci, fiind \ntre]inut` de nepo-tismul de[`n]at care \l caracterizeaz`pe fostul episcop. Ca de pild`, \n timpce episcopea la Caransebe[, [i-an`imit doi copii, c` are [i a[a ceva,slav` Domnului, unul bibliotecar [ialtul func]ionar la episcopie. {i \naceea[i perioad`, un al treilea vl`staral lui Streza a r`mas ca s`mån]` lamitropolia Ardealului din Sibiu, totpe un post de scribal`u de templu.Iar pe al patrulea fecior, pentru c` afost cuminte [i [i-a f`cut lec]iile, l-a

trimis cu burs` la Roma, de unde s`se \ntoarc` bursuc de m`n`stire.Culmea tupeului este c` unul dintrecei patru fii ai s`i [i-a sus]inut doc-toratul la Facultatea de Teologie dinSibiu, în octombrie 2005, la catedrala care preda „Liturgica“ tat`l s`u,episcopu’. Ba mai mult decåt atåt, [inepotism mai mare ca `sta chiar c`nu exist`, episcopul Streza a fost [ipre[edintele Comisiei de examinarela doctorat a fiului s`u, \n octombrie2005. |n fine, pe fiica sa, Iulia, c` are[i o fiic`, mersi Doamne, episcopul

Streza a trimis-o cu burs` de studiiîn Fran]a, unde a locuit în palatulmitropolitului Iosif Pop, \n patulnup]ial al acestuia. Dup` ce s-a datjos din nup]ial [i a absolvit facul-tatea, Iulia a plecat la Sibiu, unde,\ntre timp, taic`-s`u tocmai a fostales mitropolit peste cåt i-a r`masdin Ardeal, c` restul i l-a luat cu japcaBartolomeu Anania.

Cuvio[ii Izvestie [i Scånteie

bursa [p`gilorUn mitropolit pe care nu l-a vrut nimeni, \n afar` de familia lui

culta noastr` cea de toate zilele

Pentru `[tia micii care au senza]ia c` toat`lumea a ie[it din comunism cu 60.000 de cocosub centura de pirat, dar [i pentru pira]ii caremai au dubii c` regimul comunist trebuie s` fiecondamnat nu doar la judecata de apoi, ci [i dec`tre contemporanii care i-au supravie]uit, maioferim o pagin` de istorie. Nu departe de cen-trul Craiovei se afl` ni[te cl`diri str`vechi încare, începînd de pe la 1889, func]iona un liceude fete, condus de m`icu]e [i patronat de c`treBiserica Catolic`. {coala se f`cea în limba ger-man`, iar admiterea era foarte selectiv`, curegim de internat [i sistem de educa]ie tipicgerman. A[ez`mîntul a func]ionat pîn` în anul1948, cînd la fa]a locului s-au prezentat ni[tetovar`[i care au constatat c` programa [colii numai corespundea adresei de vremuri noi a aces-teia (strada Stalingradului). Tovar`[ii le-au spusm`icu]elor s` plece unde le-o spune Domnul,iar unele mai \nver[unate \n a r`m\ne au fost[i ajutate s` ajung` la El, cu c\teva rafale de PPS(predecesorul Kala[nikovului de ast`zi). Com-plexul pe care l-au p`r`sit a ajuns mai tîrziu[coal` sanitar` postliceal`, în prezent liceu sa-nitar cu numele „Charles Logier“. {i, în viitorulnu prea îndep`rtat, o ruin`, pentru c` nimeni nuse obose[te s` mai dea m`car un var pe pere]i.Cît despre m`icu]ele care au avut curajul s`-i în-frunte pe tovar`[i, ace[tia le-au respectat do-rin]a. Ele au r`mas acolo [i în ziua de ast`zi [ia[teapt` s` fie scoase de sub du[umeauapivni]ei pentru a fi înmormîntate cum se cu-vine.

Fra]ii Marx [i Engels

Lec]ie de st\rpire a opiatului maselor

H Mi-am adus aminte cu amuzamentde momentele \n care oamenii din regiaOTV veneau \n patru labe s`-i aduc` lui Di-aconescu \n din]i mesajele telespectato-rilor pentru a nu intra \n cadru. Eu cred c`t\r\tul \n patru labe, mersul piticului [i ros-togolirea din dep`rtat \n apropiat s\ntprobe eliminatorii la angajarea \n OTV.De-aia se [i cere stagiul militar satisf`cut.ANEFS-ul reprezint` un avantaj.

H Treceam \ntr-o sear` prin fa]a B1 TV[i m` uitam cine filmeaz` emisiuneaNa[ul. Erau doi cameramani pe ni[te sca-une de bar care aveau c`[tile pe cap [i,cum se plictiseau de at\ta vorb`raie, maibeau c\te o cola [i se mai uitau pe geamla trec`tori. Ce via]`! Ce meserie! {i nupoate nici s` ]ipe na[ul la tine, fiind maitot timpul \n direct. Iar o dat` pe an vezi]\]ele Cicciolinei live f`r` s` dai vreun ban.

H Am rev`zut zilele trecute ni[te filmeromåne[ti format DivX [i am r`mas cu\ntreb`ri. Poate m` ajuta]i. Deci: \n Uncomisar acuz`, Miclovan moare la finaldintr-un fleac, l-au ciuruit, nu [tia c` doarea[a de tare. Ac]iunea se petrece dup`r`zboi, iar Miclovan e r`zbunat \n Ultimulcartu[ de tovar`[ul Roman, dar nu astaconteaz`. |n filmul Duelul, eroul nu mai ecomisarul Miclovan, ci Moldovan; am\ndoiseam`n` at\t unul cu altul, c\t [i cu SergiuNicolaescu. Ac]iunea filmului Duelul, cucomisarul Moldovan, se petrece \n 1939,adic` pe vremea \n care comisarul Miclo-van tr`ia (a fost ucis dup` r`zboi, dup`cum am mai zis). |nseamn` c`, de fapt,c\]iva ani buni, comisarul Miclovan a fostcoleg de serviciu sau chiar de birou cucomisarul Moldovan, cu care sem`na leit.Cum de nu s-au \nt\lnit cei doi pe trepteleChesturii, s` se salute cu m\na la p`l`rie[i s` \ntrebe simultan: „Ce m` imi]i, gri-jeaniea m`-tii?“.

H Dintr-un Focus am aflat c` nivelul detrai al romånilor a crescut \ntr-un mod evi-dent, chiar scandalos. Mai exact, s-a spusc` pe l\ng` Dun`re, \ntr-o comun` (Buri-la Mare sau cam a[a ceva), „beciurile audevenit adev`rate piscine“. M-am g\nditimediat la miliardarii americani [i la vede-tele de la Hollywood, cu piscine la parterulsau subsolul vilei, p\n` ce pe micul ecrana ap`rut un cet`]ean care golea \n ograd`un lighean cu ap` din piscina din beci. A[am-am prins c` ]`ranii din Burila Maren-au devenit vedete la Hollywood, ci doarla televiziunile romåne[ti, deci au fostdin nou inunda]i.

H Am mai vorbit despre serialul Scrap-heap de pe Discovery – dou` echipe care

intr` \ntr-un cimitir de ma[ini [i constru-iesc din resturi, bube, mucigaiuri [i noroiceva care s` func]ioneze. Zilele trecute amf`cut un tur printr-o zon` industrial` a Ia-[iului [i am admirat minunatele foste \n-treprinderi socialiste, acum p`r`ginite, dincare s-ar mai putea fura eventual ceasul [iportofelul paznicului. M-am \ntrebat oarecum ar ar`ta o emisiune Construc]ii dinfiare vechi \ntr-un asemenea decor. Credc`, dup` o zi de munc`, echipele ar reu[is` construiasc` un heblu, o [aib` sau chiarun m`r]i[or 4x4!

H C\nd eram mic, m` duceau cu clasala teatrul de p`pu[i, la expozi]ii, pe la totfelul de spectacole, ba chiar [i la circne-au dus odat`, s` vedem animalele [iscamatorii. Am mai fost dus cu clasa laiarb` verde, \n drume]ie, la filme istoriceromåne[ti, la munc` patriotic` pe spa]iulverde, la Gr`dina Botanic` sau \n diversealte locuri din a c`ror vizitare nu aveamdec\t de \nv`]at c\te ceva. Timpul a trecut,dar obiceiul nu s-a pierdut: am v`zut latelevizor c` ni[te elevi din jude]ul Con-stan]a au fost du[i cu clasa la spital, fi-indc` f`cuser` toxiinfec]ie alimentar`.

H Miercuri m-am uitat [i eu, dup`c\]iva ani de binemeritat` pauz`, laC\rcota[i. Oare c\t o costa s`-i pui pe ceidin public s` h`h`ie toat` emisiunea, de[inu faci nici o poant`? Cred c` G`inu[` vatrebui s`-[i mai ia un job ca s` s`-[i per-mit` costul `sta – din ce \n ce mai mare,presupun, iar \n cur\nd exorbitant. ({tiu [ice replic` ar da la treaba asta, dar nu v-ospun dec\t dac` promite]i c` v` h`h`i]i.)Chiar s\nt curios care dintre h`h`itori os`-[i ia primul Mer]an.

H Vineri sear`, tema emisiunii cutrenul vie]ii de la B1 TV era „Lupta cu kilo-gramele“. Invita]i: un medic, un individcare apare pe la Etno TV [i ne spune s`bem c\t mai mult` ap`, Diana Munteanu[i – sta]i pu]in, c` mi s-a f`cut sete –C`t`lin Cri[an. M-am uitat pu]in, ca s` v`dcum se minuneaz` medicul de ideilenutri]ionistului de la Etno TV, dar apoi amschimbat. S-a nimerit, totu[i, \ntr-un mo-ment \n care pe alte posturi erau emisiuniceva mai incitante: „Lupta cu steli[tii“,„Lupta cu rapidi[tii“ sau, pe Anten`,„Lupta cu alcoolul“, av\ndu-l ca invitat pe\nsu[i pre[edintele Romåniei.

H Antena 3 a invitat \n studio dou`vedete porno. Ea – cea mai bun` actri]`XXX \n 2005, el – Titus Steel, fost zugrav(da, [tiu, aici ve]i face gluma aia cuzugr`vitul de unul singur \n baie…), ac-tual actor, om cu idei [i a[a mai departe,\n industria pornache de la noi. Titus aspus c` ar vrea ca filmele porno s` aib` [iun subiect, o poveste, nu doar s` se\nt\lneasc` doi (trei, patru, cinci) in[i [i s`

aib` loc scena aia de sex. Eu a[ merge [imai departe cu conceptul. Cred c` ar fi deun mare succes un film porno \n care pro-tagonista s` nu se lase absolut deloc con-vins`.

H Vre]i s` [ti]i ce a fost s\mb`t` la An-dografia zilei, pe B1 TV? Hai, c` [ti]i, erubrica aceea \n care un nene face undesen care seam`n` cu o caricatur`.S\mb`t`, Andografia se numea „Debar-care“. V` las dou` secunde s` v` da]i sea-ma ce con]inea. Evident, o barc`. Pe eascria „PSD“. |n barc`, un grup de oameni.Din ea, evident, e cobor\t pe o insuli]` untip pe a c`rui valiz` scrie „A.N.“. V-a]iprins? Adrian N`stase e debarcat din PSD[i izolat pe o insul`, \n mijlocul oceanului!De[i lipse[te din decor un celebru elementplin de haz, adic` scheletul de pe[te, sepoate spune \n acest caz, f`r` team` de agre[i, c` caricatura avea un umor… de-bordant, ha, ha, ha! Din p`cate, autorul n-afost at\t de inspirat s` scrie pe caricatur`[i cuv\ntul „UMOR“.

H |ntr-o sear`, la Observator, o repor-ter` blond`, plinu]` [i purie, care tot facemateriale cu poli]ai [i jandarmi, l-a \ntre-bat pe calul unui jandarm, preg`tit pentrumeciul din UEFA: „Vrei s` m`n\nci un mor-covel?“. Hm, oare ce se f`cea reporteri]adac` respectivul cal \i r`spundea pe m`-sur`?

H |nainte de meciul Steaua-Rapid, otip` de la Realitatea TV transmitea primeleimpresii de la tunelul pe care intr` juc`-torii. „Atmosfer` de vis!“, zice ea, \n timpce \n spatele s`u doi in[i se apucaser` s`se \mbr\nceasc`. De unde reiese c` n-afost deloc de vis. Ar fi fost de vis dac` apu-cau `ia s` se bat` ca lumea [i s` deam`car un pumn ca lumea – [ti]i vorba:„I-am dat s-adoarm`, fr`]ie!“.

H V-am mai zis c` n-am televizor, a[ac` m` mir [i eu, acum, de sloganul uneireclame la nu [tiu ce iaurt, parc` Activia.Zice cam a[a: „Un lucru at\t de mic rezolv`un lucru at\t de mare!…“. Bravo, m`i, darde ce nu a]i zis direct „o treab` mare“? Pebune, eu cred c` e nevoie s` fim mai echi-libra]i cu mesajele astea. Ce-a]i zice s` sedea reclama asta \n acela[i timp cu aiapentru Prostamol?

H |l mai ]ine]i minte pe Sorin OvidiuB`lan, marele investigator care ap`rea laAntena 1 [i stropea camera cu scuipat c\ndse r`stea la infractori? Soacr`-mea, pecare-o salut, avea impresia c` ]ip` la ea [ise speria de fiecare dat`. Credeam c` s-ac`rat pe la CNN, pe undeva, dar nu, tipuls-a camuflat la N24, unde face exact camaceea[i emisiune. Totu[i, B`lan a r`masun nostalgic al Antenei [i folose[te tot slo-ganul „}ine]i aproape!“. Ar trebui s`-lschimbe, m`car de dragul cameramanului,care o fi luat at\tea flegme \n ochi, \nc\t s-ofi s`turat, s`racul, s` ]in` aproape.

H |n fimul Sex Traffic difuzat pe TVR1 l-am v`zut pe Busu, care juca rolul unuipe[te s\rb care sechestra femei. Se chi-nuia s` vorbeasc` o s\rbo-romån` stricat`,st`tea la o mas` [i bea cam multi[or cu unp`h`ru] mic, pe care-l golea rapid. Sevedea c`-i place s` apar` la televizor st\ndla mas`, nu \n picioare, cum \i impuneslujba de meteorolog. Domnu’ S\rbu, fie-v`mil`, dom’le, de Busu [i da]i-i [i lui unbiroua[ al lui la Meteo, c` n-o s`r`ci trustuldin cauza asta! {i, dac` n-ajunge la hart`,\i lua]i un indicator mai lung. Are [i el dejao v\rst` [i e p`cat, z`u a[a, s`-l ]ine]i nu-mai \n picioare.

10 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

tunulcatodic

Televizorul f`r` cablunu face mul]i puriciInfluen]a televizorului asupra dez-volt`rii individului a cunoscut maimulte etape. Unele bune, altelerele. Termenul de influen]`, totu[i,poate fi abordat \n mai multe mo-duri. De pild`, un televizor f`r`cablu, a[ezat la mine \n cas` pejos, prinde, prin influen]`, dou`programe cu purici: Eurosport [iReality TV. Puricii eurosportivierau mai mul]i [i mai rapizi dec\tcei de la Reality TV. |n schimb, ceide la Reality TV erau mari, gra[i [imult mai agresivi dec\t cei de laEurosport: cum m` duceam pe hol,cum l`sau imaginea mai clar`. Cumm` puneam \n fa]a televizorului,cum s`reau pe mine. E clar.Zg\indu-m` la purici vreo jum`tatede or` ca feti]ele alea care intr` \ntelevizor \n horror-urile japoneze,am sim]it ce \nseamn` influen]ateleviziunii. |ncepu s` m` m`n\ncepielea de la purici.

C`t`lin MATEI

Bine faci, bine G`ge[tiM` mai uit la Cristoiu, duminic`seara, pe Antena 3, cu sentimentulcu care mai bag \n mine din c\nd \nc\nd c\te un hamburger cu cartofipr`ji]i la fast-food: s\nt con[tientc`-mi va \ntoarce stomacul pe dos,dar nici nu pot s` m` ab]in. Alal-t`ieri a fost invitat \n emisiuneaZig-Zag ziaristul Ovidiu Ohanesian.Poate nu [tia]i, dar d\nsul a demi-sionat de la România liber` dincauz` c` nu i-au fost publicate ma-terialele legate de r`pire. Spre sa-tisfac]ia lui Cristoiu, Oha vorbe[teo limb` extrem de apreciat` demicul g`ge[tean: servicii secrete,B`sescu, intoxicare, diversiune,B`sescu, Securitate, B`sescu… Dinc\te \n]eleg, Oha tr`ie[te cu senti-mentul c` r`pirea lor a fost \nsce-nat` de serviciile secrete, printrealtele [i ca s` i se dea lui o palm`pentru anchetele sale jurnalistice.Am pus pariu cu prietenii c`,\ntr-un interval de cel mult o lun`,Ohanesian va \ngro[a r\ndurile in-vita]ilor lui Dan Diaconescu laOTV, iar numele s`u va deveni„Ohanesian Rupet`cerea“,„Senza]ionalcu Ovidiu“ sau„Dezv`luirilelui Ohanesian“.

Service-ul Român de Informa]ii

Anacronica TV trampa [i ecranul

Sorin Ovidiu B`lan dezv`luindu-[i metodele jurnalistice:mai o \n]ep`tur` cu furculi]a, mai o g\dil`tur` cu cu]itul [i, dac` nu merge \n nici un fel, pac, ancheta la televizor

Dom’le, se [tie ce ziaristimpar]ial s\nt: unde v`d o friptur`

mai gratis, o anchetez p\n` la cap`t, cutot cu salat`, indiferent de cine

d` banu’!

Dom’le, se [tie ce ziaristimpar]ial s\nt: unde v`d o friptur`

mai gratis, o anchetez p\n` la cap`t, cutot cu salat`, indiferent de cine

d` banu’!

Meciul Mileniului s-a \nche-iat cu M\rl`nia Mileniului. Me-ciul Mileniului a fost, de fapt, unpretext pentru {pri]ul Mileniu-lui: Traian B`sescu l-a sp`latpublic pe |njur`torul Mileniului.To]i muncitorii de la Antena 1 aufost astfel jigni]i printr-un simplugest care va intra \n manualelede Populism Vitez`. To]i ziari[tiipe care i-a \njurat public OierulNa]ional au fost jigni]i dintr-oprostie a pre[edintelui. To]i poli-]i[tii pe care urineaz` Gigi Becalila stop au fost jigni]i de un gest\nc`rcat de aurul sceptrului pre-ziden]ial, pe care B`sescu l-a mo[-tenit direct de la Ceau[escu. To]i[oferii din Romånia au fost jigni]ide doi be]ivi care s-au suit non[a-lant la volan, \n v`zul milioanelorde participan]i la trafic. Sincer, numai vreau s` particip la traficulunde pre[edintele conduce b`ut.Forza Middlesborough!

Ultra-t\mpeu 2006 (1.000 depuncte): Traian B`sescu. TraianB`sescu ciocnind o stacan` de[pri] cu fascistul cre[tinoid Becalieste un pumn \n nas dat tuturorstuden]ilor [i fantezi[tilor care,\n seara de 12 decembrie, aualergat ca bezmeticii din sec]ie\n sec]ie ca s` fac` diferen]a \ntreB`sescu [i N`stase. Nu Becali af`cut diferen]a \ntre PSD [i Ali-

an]` – ci acei studen]i, ale c`rorsute de voturi v-au f`cut pre[e-dinte, b`i B`sescule! |n tualetade la „Golden Blitz“ v-a]i rev`rsatlicoarea preziden]ial` peste spe-ran]ele acestor entuzia[ti care auvrut: s` nu mai existe terenuri fu-rate de la stat; s` nu mai existe unal doilea Vadim spurcat la gur`;s` stea toat` lumea la culoarearo[ie a semaforului, adic` s` fieDreptate; s` nu mai existe be]ivicare s` conduc` cu dispens` dela stat, adic` s` fie Adev`r. Urinadumneavoastr` am resim]it-o \nseara aceea pe m\inile cu caream votat schimbarea. A]i sp`lattu[ul votului cu urina dispre]uluidvs., adic`, pardon, a ta.

M`g`reu 2006 (2 puncte):Traian B`sescu. B`sescu re-gret` c` l-a numit pe T`riceanupremier. „Am crezut c` va fi par-tenerul meu. Op]iunea d\nsului afost s` fie partenerul altui grup“.|n timp ce B`sescu s-a f`cut par-tenerul de distrac]ie al cherche-litului cu Maybach. Frumoas` di-feren]`. T`riceanu a fost vinerisear` la petrecerea de dup` avan-premiera filmului Leg`turi bol-n`vicioase, unde a discutat scena-riul. B`sescu s-a dus la petrece-rea cu iz de cartofi pr`ji]i [i ma-nele a Becaliotului. Drept pentrucare B`sescu regret` c` a fost

partener cu T`riceanu. P`i, face-]i-v` partener cu `la cu Maybach,domnule P., [i nu o mai da]i \nv\r-tit`. Iar dvs., domnule T`riceanu,merge]i la recep]ii cu scenari[ti.V` st` mult mai bine. De B`sescuvor avea grij` anticipatele sau,m` rog, preziden]ialele – cine vamai alerga cu limba scoas` s`-lvoteze pe partenerul lui Gigi Be-cali? Poate doar dac` bag` Arma-ta, c` doar au furat \mpreun`!

Tupeu 2006 (1 punct): Ro-månia & UDMR. Ferenczy Ka-roly, cumnatul lui Verestoy, a cum-p`rat \n 2001 un conac istoric cunumai 4.000 de euro. Vezi cebine func]ioneaz` prietenia ro-måno-maghiar`? UDMR-ul s`tr`iasc`, singurul partid care nuare nevoie de alegeri ca s` ajung`la guvernare. Chiar?! De ce maicandideaz` UDMR-ul, c\t timpc\[tig` de fiecare dat`?! S` se

organizeze alegeri numai pentrupartidele care ]in neap`rat s` fieprimite de UDMR \n Guvern, s`[tim o treab`! Oricum, ar fi maipalpitant: Vota]i-ne pe noi, c` noivrem mai mult s` guvern`m cuUDMR-ul! Ba nu, vota]i-ne penoi, NOI vrem s` guvern`m cuUDMR-ul! Mincinosule! Noivrem [i mai mult s` fim cuUDMR!

Bursucul drastic

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

11

tupeu 2006

{pri]edintele

Traian B`sescu estepre[edinte-b`utorAcademia Ca]avencu, \nparteneriat cu Palatul Cotroceni,UEFA, Gigi Becali [i restaurantulGolden Blitz, lanseaz` un nouconcept pe scena politic` [i fot-balistic` din Romånia: PRE{E-DINTELE-B~UTOR. C` de pre[e-dintele-juc`tor ne-am cams`turat. B`iete, nota 4!

Grand {pri]

Ne inunda]i ori nu ne da]i?C`lin Popescu T`riceanu a afir-mat, \n timpul unei vizite \nIalomi]a, c` nu exist` riscuri ma-jore de inunda]ii \n regiuneaFete[ti. Da’ cine este domnu’T`riceanu, s` [tie el exact cumor s` fie inunda]iile? {i-a b`gatel m`car un deget de la picior \nDun`re, sco]\ndu-[i pantofulscump? A luat el m`car o gur`de ap` din D\mbovi]a, s-a cl`titpe din]i [i a zis c` are gust deMure[? A mirosit el vreomrean`, s` m`soare poluareadin Tisa? A ]inut el o creang`din aia \n form` de Y, zbur\ndcu elicopterul pe deasupra Oltu-lui? Nu. Atunci, s` nu-l credem.M`car domnu’ Iliescu avea ni[testudii, iar domnu’ Roman a\notat mult, b`gat p\n`-n g\t \nchestiune, adic` p\n` peste cap.

Coana Ialomi]a

De c\nd s-a f`cut bucure[tean sadea, Attila Verestoy tot vrea s`-l conving` pe Marko Bela c`, de fapt, codru-i frate cu maghiaru’

Bre Marko, ai dracu’mai s\nt valahii `[tia! C\nd ajungi

la Bucure[ti, dac` nu ceri \nromåne[te, o p\ine nu ]i-ar da! Mie mi-au

dat numai scutiri de taxe [i facilit`]ide export la cherestea,

[ovinii dracului!

Bre Marko, ai dracu’mai s\nt valahii `[tia! C\nd ajungi

la Bucure[ti, dac` nu ceri \nromåne[te, o p\ine nu ]i-ar da! Mie mi-au

dat numai scutiri de taxe [i facilit`]ide export la cherestea,

[ovinii dracului!

Pe pre[edinteleCJ Teleormanl-a luat valul [i a cump`rat poduri consumabile

iviu Dragnea, pre[edintele pe-sedist al Consiliului Jude]ean

Teleorman, este un personaj cel pu-]in la fel de cunoscut ca [i fiul s`u,{erban, o beizadea poreclit` „Te-roarea verde“ pentru c` forjeaz`pe str`zile din Alexandria un su-permotor Suzuki, verde ca prazul.Deh, apropierea de Oltenia. |ns`

nu numai Dragnea `sta mic are opasiune pentru tehnologie, ci [iseniorul. Dar dac` pu[tiul e pasi-onat de motoare, `l b`tr\n e \nne-bunit dup` poduri, pe care, fire[te,le schimb` mai ceva ca pe Mer]a-ne. S` lu`m de exemplu podulpeste r\ul Vedea, dintre localit`]ileBuzescu [i Mavrodin, care a fostluat de ape la inunda]iile de anultrecut. |ntr-o prim` faz`, mai-ma-rele Consiliului Jude]ean a deciss`-l repare [i a trimis o macara lafa]a locului. Din p`cate, munci-torii care \nso]eau utilajul erauromåni, a[a c` motorina li s-ascurs printre degete, iar treaba s-a

a[ezat lejer pe butuci. Apoi, \n dis-perare de cauz`, s-a decis con-struirea unor poduri improvizatedin tuburi, astfel \nc\t oamenii s`poat` traversa r\ul. Dar nici astan-a mers, pentru c` stimabilulDragnea a decis c` nu e cazul s`se foloseasc` tuburi groase [irezistente, ci tuburi mici pe care,cum se \nfuria Vedea un pic, cumle lua la vale. Ce s`-i faci, e dis-cipolul lui nea Nelu de la ape [ise pricepe. Oricum, asta n-a fost ochestie chiar at\t de rea pentruDragnea dac` ne g\ndim c` po-durile astea au fost \nlocuite devreo 7-8 ori, devenind un fel deconsumabile, asemenea cartu[elorde imprimant` achizi]ionate deConsiliul Jude]ean. Normal c` emai profitabil s` tot cumperi po-duri, \n loc s` pl`te[ti o dat` unulcare s` te ]in`. Profitabil, fire[te,pentru cei care le fac [i pentru ceicare le cump`r`, nu pentru ceicare le traverseaz`. Dar ce mai

conteaz` ni[te miliarde, acolo,c\nd te chem` Dragnea [i Teleor-manul se a[terne la picioarele tale\n a[teptarea unor inunda]ii noi?

Biroul de Investiga]ii

Dinte pentru dinte,varianta SpitalulMilitar (III)

e l\ng` cariera medical` ciudatde fulminant`, comandantul

Spitalului Militar Bucure[ti, medi-cul stomatolog-implantolog IoanS\rbu, a f`cut [i o carier` militar`pe m`sur`: locotenent-major \n1992, c`pitan \n 1994, maior \n1999, locotenent-colonel \n 2000,colonel \n 2002 [i ditamai genera-lul \n 2004. Stagiul minim \n fieca-re grad este de regul` de 5 ani, darse poate acorda \naintarea \n grad[i mai devreme, dar nu mai devre-me de doi ani [i jum`tate. |nainta-

rea \n gradul de colonel [i apoi degeneral nu a avut baz` legal`.Soa]a lui S\rbu, Olimpia S\rbu, nus-a l`sat nici ea mai prejos. Dininfirmier` a ajuns mintena[ colo-nel \n rezerv`, de[i se pare c` nuare nici m`car 10 minute de pre-g`tire militar` oficial`. GradareaOlimpiei nu e \nt\mpl`toare. Mai\nt\i a fost coco]at` [ef` de cadrepe partea civil` a spitalului, dar sepreg`te[te numirea ei pe acela[ipost [i pe partea cadrelor militaredin spital, c`, deh, are grad acum.Dup` \nl`turarea medicilor civilidin spital, S\rbu a prezentat o or-ganigram` unde func]iile civilepl`tite din banii CASAOPSNAJ s\nt\nlocuite cu func]ii militare pl`titedin bugetul Ap`r`rii. Postul de [efde cadre va fi ocupat automat deun ofi]er \n rezerv`. Ghici]i cine eaceasta. E clar deci, Spitalul Mili-tar devine u[or-u[or o afacere defamilie.

Alexandru C~UTI{

Un lup pus paznic la stån`

ctivitatea Societ`]ii Na]ionale de|mbun`t`]iri Funciare (SNIF)

s-ar ameliora substan]ial dac` arsc`pa pu]in definitiv de directorulei, Luigi Berghe[. |n nemerniciasa, Berghe[ a recunoscut c` firmape care o arhip`store[te, „Comer]Cereale“, [i-a permis luxul de adatora o c`ru]` de lovele tocmaic`tre SNIF-ule], institu]ia la carestatul l-a pus paznic la stån`. Pelång` purcoiul de lovele, Berghe[mai datoreaz` statului [i penali-t`]ile de rigoare. Nu numai c` n-adecartat b`nelul \n termenul de 48de ore acordat de ministrul Flu-turelu, dar \mpricinatul a comis [iinabilitatea de a se l`uda c` \[i vada foc la valiz`, demisionånd dela [efia societ`]ii „Comer] Cerea-le“ \n termenul legal de la numi-rea \n func]ie. Problemele lui Ber-ghe[ au \nceput \n 2003, cånd aconcesionat 3.000 de hectare deteren f`r` contract, \n comunaprimitiv` Mihail Kog`lniceanu dinjude]ul Tulcea, de la apropitariidin spa]iul cu pricina, pentru carea pl`tit doar 200 de kile de gråu.Pentru aceast` isprav`, TribunalulTulcea l-a amendat penal [i litigiul\nc` nu s-a stins. Da’ s` vede]imorala dracului. Dup` ce opozi]ias-a plictisit s`-l tot fluiere de petu[`, c` n-are ce s` caute \ntr-oasemenea demnitate cu capul plinde bube, Berghe[ [i-a luat nasul lapurtare [i a cerut \n termeni ener-gici demisia lui Ioan Bugariu, di-rectorul SNIF-i[orului Timi[. |ncele din urm`, Bugariu a fostm`tr`[it, pentru c` „existau pre-mise care conduceau la eventualeprejudicii \n cadrul sucursalei“,spune o not` intern`. PrefectulTimi[ului, Ovidiu Draganescu, anegat c` Bugariu ar fi \ncasatsume necuvenite pentru terenurineamenajate, dånd de \n]eles c`acolo a avut loc o r`fuial` politic`,cu voia comenduirii de la Bu-cure[ti a Alian]ei mDA.

Biroul de Investiga]ii

codrul bunelor maniere

De ziua rromilor, s-a organizat laT\rgu-Jiu o frumoas` parad` a cai-lor, c`ru]elor, fustanelor [i must`-]ilor ]ig`ne[ti. Rromii au vrut ini]ials` fac` parad` cu c`ru]ele, urmatede gipanele personale, s` vad` lu-mea de unde au plecat [i unde auajuns. P\n` la urm` s-au limitat lac`ru]e. Dar cu o condi]ie. Au cerutPoli]iei dou` motociclete ca ante-merg`tori, s` vad` lumea c`-s ve-dete. Viorel Caragea, adjunctul IPJGorj, a refuzat, pe motiv c` esteilegal, la antemerg`tori poli]i[tiav\nd dreptul doar pre[edintele,premierul [i mini[trii de stat. |ns`[eful Poli]iei Comunitare T\rgu-Jiu,Ion Tudor, a g`sit de cuviin]` c`

func]ia de buliba[` e echivalent`cu cea de pre[edinte, premier [iministru la un loc [i a pus la dispo-zi]ia rromilor doi comunitari pe scu-tere, de[i nu era prev`zut \n pro-gram, necum \n fi[a postului poli-]istului comunitar. De intrarea tri-umfal`, cu antemerg`tori poli]i[ti,a beneficiat [i Ninel Potarc`, [efuloamenilor de afaceri rromi din Ro-månia, specialist \n v\nz`ri [men`-rite de fier vechi, inclusiv de laRAFO One[ti. Bine c` nu au legat [ic\ini poli]i[ti sub c`ru]e, c` \l miro-seau cine e [i \ncepeau s`-l fug`-reasc` pe Potarc` \n plin` parad`.

R\u, r`]u[c`, rromuric`

Poli]istul, un organ \n slujba rromului

Codru] {ere[ merit` s` i se trånteasc`Por]ile de Fier \n nas

mare victorie \n lupta \mpo-triva corup]iei a fost s`vår[i-

t` s`pt`måna trecut`. MinistrulEconomiei [i Comer]ului, dl Codru]{ere[, a dat ceva socoteal` la Co-misia pentru cercetarea abuzurilora Senatului. La ie[ire, domnul mi-nistru a anun]at – cit`m – c` „vaapela la o firm` de avocatur` în ve-derea recuper`rii unor penalit`]ide patru milioane de dolari de la ofirm` elve]ian`, pentru întârziereapunerii în func]iune a unui grupde la Hidrocentrala Por]ile de Fier“.Uuuauuu! Acum mai mult de un an(2 februarie 2005), acela[i minis-tru anun]a, \ntr-un un comunicatde pres`, o „Oprire programat` laGrupul 6 de la Hidrocentrala Por-]ile de Fier“ \n urma unei defec]i-uni – dou` fisuri la dou` palete alerotorului. Furios [i necru]`tor cuvinova]ii, {ere[ anun]a atunci c`„speciali[tii“ VA TECH vor fi – hai,ghice[te: omorå]i? Li se va reziliacontractul? Vor fi penaliza]i? Vino-va]ii romåni pentru legarea desti-nelor de VA TECH vor fi cerceta]ipenal? }u]u. Ia s ̀ne amintim: „Res-ponsabilitatea tehnic` [i financia-r` pentru remedierea defec]iuni-lor revine \n exclusivitate compa-niei elve]iene“. Dac` urm`ri]i nu-an]ele, ve]i descoperi c` nu a fostexprimat` concret nici m`car soli-citarea remedierii. A fost un uria[succes c` am ob]inut recunoa[-terea public` a avariei. Dup` unan [i dup` s`puneala de la Senat,abia dac` se discut` despre anga-jarea unei firme de avoca]i pen-tru a ob]ine desp`gubiri de 4 mili-oane de dolari. B`iete! P`i, cum os` se ating` fl`c`ii de ditamai gr`-sana de afacere? Cum s`-i superepe a[a-zi[ii elve]ieni (VA TECH efirm` austriac`) cu ajutorul c`roradin Romånia s-au exportat pesteun miliard de dolari doar pentruc` au distrus cea mai mare hidro-central` din Europa? {i, mai ales,

cum or s`-i deranjeze tocmaiacum, cånd s`racul dl T`riceanu –unul dintre p`rin]ii afacerii – e \npline „negocieri“ cu Elve]ia pentrua reformula contractul „cadru“ \nbaza c`ruia se preg`tea s` le maisifoneze un pachet de vreun mi-liard? Noroc c` B`sescu a dat cupliciul peste masa guvernului.Unde ajunsese corup]ia. Botezat`„Elve]ia“.

Pe måna cui a \nc`putviitoarea capital` cultural` a Europei

n urm` cu [apte ani, Guvernoiula \ncheiat un acord de \mprumut

cu Banca Mondial`, pentru restau-rarea Coloanei lui Bråncu[i dinTårgu Jiu. Banii urmau s` fie ordo-na]i de secretarul de stat MariaBerza [i de directorul general alpatrimoniului, arhitectul SergiuNistor. Proiectul a fost implemen-tat de o unitate creat` \n interio-rul Ministerului Culturii, \n frun-tea c`reia Nistor a plantat-o pePaula Olteanu, o erbivor` notorie,fosta lui subaltern` de la Direc]iaMonumente Istorice. Primul gestal Paulei a fost s` desemneze Tur-bomecanica, aceast` fiic` din floria Muzeului Luvru, \n urma uneilicita]ii trucate, drept firm` carese va ocupa de repara]iile coloaneivertebrale a lui Bråncu[i; al doilea,s` constate dispari]ia a 700.000USD, dup` care s` mu[amalizezescandalul, \mpreun` cu factorii dedecizie ai aparatului ministerial.Dup` alegerile din 2001, Nistor[i-a dat demisia, ca s` evite unt`mb`l`u public, iar dup` cele din2004, reapare la Ministerul Cul-turii [i Cultelor, ca sfetnic de tain`al ministrului Mona Musc`. Preo-cuparea lui capital` a fost de a [ter-ge urmele afacerii Bråncu[i. Drepturmare, desfiin]eaz` unitatea deimplementare a proiectelor [i do-se[te arhiva de privirile curioase.Prin HG 77 din ianuarie 2005, pri-vind \nfiin]area postului de comi-sar pentru programul „Sibiu –capitala cultural` european`

2007“, Sergiu Nistor este desem-nat drept comisarul-[ef al Sibiu-lui, cu rang de secretar de stat.Drept urmare, licita]iile organi-zate pentru lucr`rile de repara]ie[i restaurare a monumentelor is-torice din Sibiu sunt cå[tigate \ncondi]ii obscure de firma Asar dinDeva [i de Universitatea de Arhi-tectur`, unde Nistor este profesor.Apoi, \mpreun` cu Maria Berza,Nistor \mbårlig` Ministerul Cul-turii, exact \n perioada \n careMona Musc` se preg`tea s` re-nun]e la portofoliu, s` \ncheie cåteun acord cu Funda]ia Pro Patrimo-niu [i cu Funda]ia Ileana. Funda-]iile cu pricina sunt conduse deMaria Berza [i Lumini]a Batali,care a fost director la Cultur` på-n` \n 2000, ca subordonat` a luiNistor. |n baza acestor acorduri,ambele organiza]ii vor toca pre-feren]ial bugetul Culturii, iar Nis-tor se va \nfrupta inclusiv din deli-ciile fondurilor comunitare, \mpre-un` cu tovar`[ele lui de festin, Ber-za [i Batali. Povestea nu se termi-n` aici [i abia a[teapt` s` poat`continua cu prima ocazie, pentrua v` face o idee despre dezastrulcare se prefigureaz` la anul, \n Si-biu.

Un deputat ungurpune „.ro“ sentimentelor

ucrurile s\nt simple pentrudomnul deputat ungur Soki

Bela. Deputat de Bihor, divor]at,n`scut \n ‘65, ochi verzi, 71 de kilo-grame [i 174 centimetri, c\[tig`bini[or, \ntre 17.000 [i 25.000 pean, nefum`tor, consumator ocazio-nal de alcool, divor]at, nu are copii,dar \[i dore[te, se afl` pe site-ulde matrimoniale „Sentimente.ro“pentru... „spune mai t\rziu“. Hopa!De unde [tim noi toate lucrurileastea? Am avut acces la vreundosar? Nah. Domnul deputat ma-ghiar [i-a \mp`rt`[it [i cele maiintime autodescrieri pe Internet,pe site-ul matrimonial-erotic„www.sentimente.ro“: „S\nt un om

sincer [i inteligent“. Evident, unom sincer este. Adic` detaliilefurnizate conglomeratului de oa-meni singuri de pe „Sentimente“respect` cu fidelitate realitatea.Ocupa]ie: „Politic`/Guvern“. La felca al]i 40 de culturi[ti din V\lcea depe acela[i site, dar de data asta epe bune. Domnul Soki nu st` multpe site. Din c\nd \n c\nd mai d` [imesaje [i telefoane. De pild`,sursa noastr` care s-a dat drept fe-meie aflat` acolo pentru sex l-amotivat \n asemenea hal, \nc\tp`rea dispus s` ofere [i o sum`pentru serviciile pe care le-ar pres-ta distinsa doamn`. Ceea ce, pen-tru un domn ungur, divor]at [inefum`tor care are aproape 25.000de euro pe an, nu e ceva exagerat.Acum, partea misterioas` a \n-t\mpl`rii. E drept c` poza sa de pesite-ul Camerei Deputa]ilor sea-m`n` perfect cu poza pe care atrimis-o eventualelor cuceriri sen-timentale. Este chiar domnul \ncostum, ie[it parc` de la o sesiuneparlamentar`. Dar cine s\nt cei doiprieteni? Este oare nevoie dealian]e politice [i pe site-urile dematrimoniale? Exager`m. De[ichiar din primul mesaj privat \nlumea virtual` a \nt\lnirilor \ntreoameni singuri, deputatul nostru\[i men]ioneaz` f`r` nici un fel dejen` sau rezerv` locul de munc`,ceea ce \l face u[or antipatic, tre-buie s` recunoa[tem c` are [i mo-mente \n care soarta \l pune \ntr-olumin` favorabil`. De pild`, dova-da sublim` de coeren]` [i fair-playo reprezint` completarea c\mpu-

lui „constitu]ie“ din descrierea sa.Domnul deputat ungur a r`spunscu toat` sinceritatea politic` aUDMR-ului: „a[a [i a[a“. |i ur`msucces \n continuare la ag`]at

domnului Soki Bela, cu preferin]esexuale normale.

Biroul de Investiga]ii

xXLdosarele chi

1716 MANGLA CUM LAUDE academia CA}AVENCUNr. 14, 12-18 aprilie 2006

academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

Alexandru C`uti[, oric\t ar vrea, tot n-ar putea s` redea \n trei r\nduri:

– \nt\mpl`rile cu poduri [i puhoi de banirev`rsa]i \n conturi ale pesedistului teleor-m`nean Liviu Dragnea;– [menurile \n ultimul grad ale comandantu-lui Spitalului Militar Bucure[ti;– aventurile funciare ale lui Luigi Berche[, di-rector la SNIF.

dosarele chix De[i ai zice c` la ora asta doarme,Mircea Toma vegheaz`, de fapt, cu un ochi deschis [i cu cel`lalt c`scat la:– Codru] {ere[, care se bucur` c` a g`sit Por]ile deFier descuiate;– viitoarea capital` european`, r`mas` prinreprezentan]ii ei de v\rf tot \n Balcani;– un deputat UDMR, care nu vrea Ardealul, cidoar romåncele de la sentimente.ro.

|n prezen]a criticului literar Eugen Simion, IPF Teoctist a[teapt` verdictul asupra ultimei sale lecturi: Biblia – dram` istoric` sau basm popular? C`lin Popescu Patriceanu de la Palatul Victoria [i Emil Boc, un Emil Bobu al pre[edintelui

Pre[edintele CNSAS, Claudiu Seca[iu, [i Cristian P\rvulescu sper\nd c`, la at\]ia kilometri de dosare, se vor g`si m`car c\]iva centimetri de informatori

Fratele Iancu, un proasp`t meloman dup` fotbal,\mbr`cat \n treling \n vederea unui cantonament ceva mai lung organizat prin tribunale [i pu[c`rii

P

AO

|L

L

Nu pentru mine amfurat, dom’le! Am furat pentru

fotbalul romånesc! P`i, puteam io s`-ipl`tesc salarii la Regele Hagi [i lu’

M. Ple[an doar din munc` cinstit`?!

Nu pentru mine amfurat, dom’le! Am furat pentru

fotbalul romånesc! P`i, puteam io s`-ipl`tesc salarii la Regele Hagi [i lu’

M. Ple[an doar din munc` cinstit`?!

Te mai atac io,T`ricene, da’ altceva e-n sufle-

tu’ meu! Ce, tu crezi c` mi-e u[or s`g`sesc solu]ii noaptea, c\nd \mi trimite dic-

tatorul avionul preziden]ial la poart`, cas`-i aduc dou` sticle cu palinc` de Cluj,

din aia cu m`rgelu[e, direct la Golden Blitz?

Te mai atac io,T`ricene, da’ altceva e-n sufle-

tu’ meu! Ce, tu crezi c` mi-e u[or s`g`sesc solu]ii noaptea, c\nd \mi trimite dic-

tatorul avionul preziden]ial la poart`, cas`-i aduc dou` sticle cu palinc` de Cluj,

din aia cu m`rgelu[e, direct la Golden Blitz?

E-heei, fiule, a[a ec\nd ai [efi [i colegi

p`m\nteni: e[ti la m\na lor! Teschimb` c\nd are ei chef. Io pe

{eful meu nu L-am v`zut niciodat`.{i, sincer s` fiu, nici nu [tiu dac`

mai e-n func]ie. Da’ salariulv`d c`-mi merge de ani

de zile...

B`iSeca[iule, am o \ntrebare din

partea societ`]ii civile: crezi c` in-formatorii \[i ]in onomastica [i de

ziua numelui conspirativ?

Udrea [i Coco[ au puivii pe care-i hr`nesccu ce-[i permit

Ca s` nu mai r`m\n` repe-tent [i anul acesta (glum```…),doamna Elena Udrea [i partene-rul s`u de via]` [i risc, domnulTra… Dorin Coco[, l-au s`rb`-torit recent pe copilul dumnealorcel mare (m` rog, mai mult also]ului doamnei Udrea, c` d\nsae doar u[urel trecut` de 30), unb`iat de sex M, intitulat Alin. |nclubul Bonsai s-a petrecut t`r`-[enia. {i, ca s` fie aniversareadeplin` (da, frate, a fost ziua luide na[tere, a \mplinit 19 ani, c`doar nu-l s`rb`toreau fiindc` a\mplinit num`rul 42 la pantofi),la urechea micu]ului a c\ntat ni-meni altul dec\t un alt micu], penumele lui de hartist celebruAdrian Copilul Minune. Da, [tim,v` intereseaz` mai pu]in cine i-ac\ntat [i mai mult, mult mai multce cadou a primit de la mami a-doptiv` [i de la tati, a[a c` n-omai lungim: cic` a primit unLamborghini!

Doamna Elena Udrea nu estede acord cu aceast` informa]ie,drept care ne-a infirmat-o, iar cao consecin]` fireasc` a \ntreb`riinoastre „Atunci ce a primit dac`

nu Lamborghini?“, a \nceput s`ne explice c` are impresia c`, dela prieteni, `la mic a primit par-fumuri. Obraznici cum s\ntem,am insistat. {i am primit urm`-torul r`spuns: „De la mine [i dela so]ul meu a primit… haine“(Haide]i, doamn` Udrea, ne l`-sa]i?). Revenind la Adi Minune,cic` a plecat de la aniversare cubuzunarele umfl`]ele din cauzaa vreo 10.000 de euro, rezulta]i\n principal din dedica]iile in-sistente pe care Alin i le-a dat, cumare dragoste, lu’ mama lui. Ca-re mam` ne-a zis c` habar n-aredac` i s-au dat dedica]ii sau nu,deoarece dumneaei [i so]ul aup`r`sit festivitatea pe la miezulnop]ii [i au l`sat pu[timea s` sedistreze \n voie.

Una peste alta, noi zicem c`e bine c` Alin a avut parte de oasemenea petrecere. C\t desprea[a-zisele haine pe care le-aprimit cadou de la p`rin]i, spe-r`m c` m`car n-au provenit de lavreun veri[or mai bogat c`ruia-ir`m`seser` mici.

U[or cu lesbianul pe sc`ri

Vineri noaptea, mare \ngr`-m`deal` mare \n fa]` la Cinema

Pro sau, dac` prefera]i, \n spatela Palatul {u]u. Ce s` fie, ce s`fie? Premiera filmului Leg`turiboln`vicioase – primul lungme-traj cu lesbiene al lui Tudor Giur-giu. Cum intrarea a fost numaipe baz` de invita]ii, \n]eleg c` \n`-untru era plin numai cu invita]i.Am abordat ]inuta de camuflaj,cu pahar de [ampanie \n m\n`[i z\mbet larg \ntre urechi, [i ne-am amestecat printre vedete.Uite, \ntr-un col], cu [apc` pe cape Tudor Chiril`. Pas`mite e actorprincipal \n film, a[a c` \n searaasta de gal` s-a \mbr`cat \n blugi[i trening. L\ng` d\nsul este otip` elegant`, fust` scurt`, cu pi-cioare frumoase. Le remarcasem\nc` de-afar`, c\nd se d`duser`jos dintr-un BMW meseria[. Sta]ic` se \ntoarce... mi-e r`u... esteTora Vasilescu, dom’le! Uau! Ui-te-o pe Andreea Raicu, [i ea \ntr-o]inut` de ]\]e mari... `staaa... dezile mari. E [i Cecilia {tef`nes-cu. Emo]ionat`. Doar filmul e f`-cut dup` cartea ei. Cine mai era:Tudor Giurgiu, Electric Brother[i Vlaicu Golcea – auzisem euceva Aievea prin coloana sonor`,Vlad Nanc` [i {tefan Cozma –arti[tii vizuali de la Omagiu (peCozma \l [ti]i din ultimul video-clip Morandi), regizorii Alexan-dru Solomon (Marele jaf comu-nist) [i Radu Munteanu (Furia),Pruteanu. Avem o singur` dile-m`: domni[oara reporter care in-tervieva vip-urile \n fa]a camerei

de filmat avea [li]ul desf`cut lapantaloni din gre[eal`? Sau mainou a[a se poart` chilo]ii negricu dantelu]`?

Aplauze la obscen`deschis`

Tot vineri sear`, la „The Pri-vate gentlemen’s club“, industriaromåneasc` de pornoial` ob-scen` [i-a decernat premiile.Probabil c` numele laurea]ilor v`intereseaz` la fel de mult ca [ireplicile sau scenariul unui filmXXX (apropo, eu unul nu amreu[it niciodat` s` aflu dac` el oiubea cu adev`rat pe ea [i dac`la sf\r[it chiar r`m\n \mpreun`).Dar s` v` zic mai bine ce amaflat \n seara cu pricina. P\n` laora evenimentului, b`usem dejadou` sticle de vin, ca s`-mi faccuraj, mai ales c` urma s` o\nt\lnesc [i pe tanti Cicciolina.A[a c`, la fa]a locului, m-am ho-t`r\t s` m` regalez cu un paharcu ap` plat`. {ti]i c\t costa? Nu-mai 350.000 de lei. Nu [tiu dac`erau lei vechi sau noi, dar astachiar nu conteaz`. M-a st\njenitmai tare faptul c` nu aveau dec\tap` plat` Vitel, pentru c` pemine m` doare burta dac` nubeau Evian, Perrier S class sauHebe de colec]ie (pentru cunos-c`tori, anul 1976 a fost un anbun la Hebe). A[a c` m-am uitatca Vitelul la poarta nou` [i amt`iat-o. Dup` ce am mai num`rato dat` ridurile de pe g\tul un-guroaicei celebre, care oricumnu ar`ta, la cei 55 de ani, cu multmai r`u dec\t stripteuzele deacolo. Doar c` la ea este expli-cabil: ce s`-i faci, tat`, politicaasta te consum` nervos [i te-m-b`tr\ne[te \nainte de vreme!

Nu-i transmisie ca proba \n direct

|n aten]ia nevestelor pe carele-au enervat \njur`turile so]ilormicrobi[ti de la \nceputul retu-rului Steaua-Rapid: deci, doam-nelor, vorbele ur\te care v-aug\dilat nepl`cut urechile fine nuerau din cauza meciului, ci oare-cum din cauza calit`]ii trans-misiei. Dup` cum, probabil, nu[ti]i, Realitatea TV a adus, pen-tru partida \n discu]ie, at\t unsupercar italian, c\t [i un super-regizor de emisie, la fel de ita-lian. Care italian, conform unorb\rfe din televiziunea lui V\ntu,a tr`it, pe tot parcursul acestorb\lbe, cu impresia c` nu e \nemisie, ci \n probe. Cic` au uitats`-l anun]e `[tia de la Realitateac` a-nceput meciul. Deci aia a

fost cu \njur`turile din primeleminute. Pentru restul n-avemnici o explica]ie. {i nici de ceunele dintre dumneavoastr` a]iluat b`taie \n seara cu pricinanu prea putem s` v` l`murim…

Amanta lui Vangheliegeme \n orele de lini[te

Domnu’ editorialist de la zia-rul 7 plus (v` [ti]i dumneavoas-tr` care s\nte]i), s` [ti]i c` a-manta dumneavoastr` oficial`nu e prea cuminte. Domnu’ Ma-rean Vanghelie de la sectorul 5,s` [ti]i c` nici amanta dumnea-voastr` semioficial` nu e preacuminte. Domnii cititori, s` [ti]ic` amanta oficial` a domnuluide la 7 plus e una [i aceea[i per-soan` cu amanta semioficial` alui Marean de la sectorul 5. Ocheam` Simona Sofian, e zia-rist` (tot la 7 plus c`, na, a[a evia]a, plin` de coinciden]e!) [inoi v-am mai informat, prin2004, at\t despre rela]iile ei str\n-se cu primarul Ferentariului, c\t[i \n leg`tur` cu rapoartele (sauraporturile?) pe care Simona i led`dea (sau le avea cu?) fostului[ef al SPP, Gabi Naghi. Acum,care-i problema cu domni[oaraSofian, absolvent` a ColegiuluiNa]ional de Ap`rare, ca [i altedou` mari nume ale Romåniei,Floriana Jucan (de la o viitoarerevist` monden`) [i Diana L`s-c`rescu (de la… Mobexpert).P`i, problema e c`, \n calitate delocatar` a unui bloc de pe l\ng`Mall (din `la de garsoniere jme-kere [i ultraaranjate), \[i deran-jeaz` cam tare vecinii. {i \i de-ranjeaz` la diverse [i imprevi-zibile ore din noapte, cu conver-sa]ii pline de gemete [i oftaturidespre Heidegger, Kant [i cinese mai nimere[te pe ordinea dezi, ``, asta, pe ordinea de noap-te. Care vecini, s`racii, dup` cei-au b`tut \n zadar \n ]evi [i-npere]i, au decis s` apeleze ladumneavoastr`, \n ideea c` poa-te v` convinge]i amanta (ofi-cial`, respectiv semioficial`)s`-[i omeneasc` oaspe]ii \ntr-unmod mai silen]ios. Mai ales c`,probabil, cu ocazia acestor vizite,se consum` [i-o gr`mad` de ap`cald`…

Veninul [i c\nepa

Dac` ai cumva drum spreGrecia, Turcia sau pur [i simpluai plecat cu ma[ina spre Orien-tul Apropiat [i ai gre[it drumul\n apropierea frontierei cu Bul-garia, la intrarea \n Giurgiu, nute \ngrijora, c`ci n-o s` mori defoame. |]i iei inima \n din]i,str\ngi volanul \n m\n` ca s`treci cu succes prin toat` ar`turaasfaltic` din zona industrial` dela sudul municipiului, dep`[e[ticu semnalizare prin st\nga ce-tatea lui Mircea cel B`tr\n [i te

opre[ti frumu[el la o mas` arestaurantului Perla, aflat exactpe buza Dun`rii. Priveli[te? C\tpoate ochiul s` vad`: remorcherecu mu[chi \ncorda]i, \mping`-toare cu bicep[i de 1.500 de cai-putere, b`rci mici [i [alupe ben-goase. La interior po]i admiradecora]iuni mirifice cu plasepesc`re[ti ag`]ate pe pere]i, \ncare s\nt prinse capete de somnuria[, [tiule]i de porumb [i pal-mieri de plastic mai ceva dec\t`ia ai lui Agathon. Buc`t`ria, \n

schimb, e sut` la sut` natural`:ciorbici de somn proasp`t, carecu o jum`tate de zi \n urm` seplimba agale prin [enalul navi-gabil, [al`u cu c`rni]` alb` pre-cum por]elanul sau [tiuc` um-plut` cu ce ave]i chef s` b`ga]i \ndumneavoastr`. Exist` un sin-gur defect al acestei c\rciumioa-re pesc`re[ti. Oble]eii pr`ji]i cum`m`ligu]` [i mujdei nu cad \nplas` at\t de des pe c\t \[i dorescclien]ii, a[a c` \i g`si]i numaidac` ave]i noroc [i pica]i \ntr-un

moment de maxim` inspira]ie.C\t despre desert, din p`cate, nuexist` \n meniu nici pl`cint` debiban, nici tort de scrumbie, daro por]ie de cl`tite cu sm\nt\n` [istafide sau un tort de \nghe]at`se mai g`se[te prin n`vod. Aten-]ie, nu comanda]i tortul casei,pentru c` e o felie de pr`jitur`t`iat` ceva mai sub]ire dec\tsalamul de Sibiu! Pe partea fi-nanciar`, lucrurile stau mai multdec\t omene[te, dac` ne g\ndimc` trei persoane se pot s`tura co-

pios cu numai 60-70 de lei noi.{i, presupun\nd c` nu v` placepe[tele, experien]a de a sta la unmetru de unda Dun`rii cea fru-mos curg`toare [i tulbure cametalul, acum, cu ocazia inun-da]iilor, tot merit` efortul. G\n-di]i-v` c` s\nt unii care s-au dusp\n` \n Indonezia ca s` vad` untsunami la el acas`!

Bursucul gastric

18 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

MONDENII VECHI{I NOI

– indexul evenimentelor mondene –

Reality, [o pe eiPentru 7.000 de euro pe emi-siune, Irinel Columbeanu [iMonica Gabor devin urma[ii luiOzzy Osbourne [i ai lui Vali Vi-jelie, adic` protagoni[tii unui re-ality show. Numai s` nu uiteIrinel s` opreasc` filmarea lafazele \n care Monica-i facescandal c` ea nu mai spal` far-furiile dac` nu-i cump`r`[omoiog de vase din aur [im`nu[i din piele de [arpe pecale de dispari]ie, asortate la cu-loarea [omoiogului.

Nimic nou pe frontulde LostPe 9 aprilie, s-au difuzat pe AXNcele trei minute cu MonicaB\rl`deanu \n serialul Lost. Dinacest moment, cariera Monic`iva intra \ntr-o ascensiuneuluitoare. Urm`torul ei rol vaacoperi, cu siguran]`, mai multde cinci minute dintr-un film.Poate chiar cinci minute [idou`zeci de secunde…

Mi-e fric`, mi-e fric`s` sar singuric`Delia vrea s` sar` cu para[uta,dar \i e pu]in fric`. S` nu-i maifie, s` ia exemplu de la prietenulei [i de la al]i b`ie]i care seiubesc cu colege de-ale ei. Lornu le e fric` nici s` sar` cupara[utele [i nici s` ias` cu ele\n lume.

Sili con DiosDenisei de la Bambi \i \nghea]`siliconul \n buze. Nasol, dar,p\n` una-alta, ar putea s` zic`mersi c`, din cauz` c` nu preamai s\nt la mod` c`ciulile, nus-au inventat implanturile desilicon \n creier.

C\inii, de-acum cu covrigi pe fust`Matilda Pascal Cojoc`ri]a \[ilanseaz` o linie vestimentar`,de[i mai are o afacere cu covrigi.E preg`tit` ca, \n situa]ia \n carefirma asta nou` nu face fa]`cererii de fuste [i rochii, s`-[ideta[eze covrig`resele la croito-rie. Numai pe alea specializate \ncovrigi cu mac pentru c`, se [tie,bulinele mici [i negre sub]iaz`silueta.

Lost-ul Pa[telui

Romånia,]ar`de p`cat

Localul b`lanLEGEND~: DDDD ca la mama acas`;DDD ca la tata acas`; DD ca la mine acas`; D ca la m`-sa acas`.

π ieftin ca braga; ππ caut`-te-n buzunar

\nainte de a intra; πππ e bine s` mergi \n ziua

de salariu ca s` nu tefaci de r\s;

ππππ numai dac` te invit`cineva care pl`te[te.

µ po]i s` [i adormi; µµ cur`]el; µµµ ai grij` pe unde p`[e[ti; µµµµ n-ai putea s` mai rabzi?

muzeul figuran]ilor de cear`

Picnic la marginea Dun`rii

Din Coco[ nu faci g`in`, nici din Udrea – gospodin`

|l vezi pe domnul acelasuperb, cu inim` mare, cu ochijuc`u[i, scrut\nd viitorul, pu]in

b`ut? Afl`, Dorine, c` acela estepre[edintele ]`rii noastre [i

un apropiat al meu!

Dac` \n vremurile bune fiicafostului senator Doru LaurianB`dulescu, doamna analist` demod` Raluca B`dulescu, aveamare grij` de so]ul dumneaei,domnul strip-per Vali

Pung` (\nsensul c`, da-c`-l vedea trist,punea repede unghi-ile alea lungi pe telefon[i-l suna pe iubitul lui,Alex, ca s`-l roage frumos pen-

tru o [edin]` de consolare), cum,cuplul nu se mai afl` \ntr-o si-tua]ie at\t de roz, ci dimpotriv`,\ntr-una oarecum maro, dup`cum urmeaz`: 1) doamna

B`dules-

cu [i dom-nul Pung` nu

mai consum` \m-preun` momente in-

time, de circa doi ani dezile; 2) de vreun an jumate,

domnul Pung` nu mai consum`

a[a ceva nici m`car \n afarac`sniciei (deci n-o mai \n[al` pedoamna B`dulescu nici cu al]idomni, nici cu alte doamne), mo-tiv pentru care este deosebit detrist; 3) c\nd aude vorbindu-se \njurul dumneaei de domnul Pun-g`, doamna B`dulescu are reac]iidestul de ireveren]ioase, de genul„D`-l \n p… mea!“, „Nu m` inte-reseaz`!“ sau „D`-l \n p… mea,nu m` intereseaz`!“; 4) nici m`-

car gura lumii nu mai e a[a im-portant`, c\t` vreme cei doi \[ipetrec week-end-urile separat(doamna B`dulescu prin Bamboo[i Bonsai, domnul B`dulescu \nKristal); 5) doamna B`dulescu seafi[eaz` \n lume mai mult cuBotezatu dec\t cu propriul so] [i6) mai nou – [i acum pu]in`aten]ie, v` rog! – doamna B`du-lescu [i-a tras un amant. E vorbade un pu[ti brunet, cu p`rul f`cut

]epi, care, acum vreo trei s`pt`-m\ni, a \nso]it-o la un evenimentdin Kristal [i care, \n general, estefoarte des v`zut conduc\ndu-iML-ul de culoare argintie. Sper`mc` nu [i de domnul Pung`, nu dealta, dar s-ar putea s`-i plac` `lamicu’ [i s` simt` tenta]ia de a i-lsufla so]iei.

Vali Baba [i cei 40 de ho]i

frumoasa[i chestia

19academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

Cuplul Vali Pung`-Raluca B`dulescu are un nou amant. De data asta e al ei!

dosarele hardcore

Dragostea, chiar [i atunci c\nd e doar de ochii lumii, cum ar veni, \ncazul lui Vali Pung`, doar pentru bani [i, \n cazul Raluc`i B`dulescu,doar pentru imagine, dragostea deci \[i urmeaz` legile ei fire[ti. Cualte cuvinte, face dragostea ce face (inclusiv un b`ie]el, pe numeAlex, c`, na, a[a-l chema [i pe iubitul lui tati de la vremea aia…) [i,p\n` la urm`, tot intr` \n rutin`. Iar dup` ce intr` \n rutin`, moare.L`s\nd loc, \n cazul lui Vali, unei cople[itoare singur`t`]i [i, \n cazulRaluc`i, unui amant.

Raluca B`dulescu, aceast` Ileana Os\nzeana a petrecerilor mondene,urm`rit` de un F`t-Frumos pornit la v\n`toare de balene

Prietenia la nevoiade PR se cunoa[te|n aten]ia telespectatorilor careau pus botul la dezl`n]uirea deipocrizie din jurul recentei mor]ia c\nt`re]ei Laura Stoica [i alogodnicului ei, Cristian M`rges-cu: nu-i a[a c` mai ]ine]i mintecum [i-a dat Silvia Dumitrescuochii peste cap pe la televizor,povestind despre grandioasa,unica, irepetabila, ne]`rmurita,vezuviana, rocambolesca [ieclatanta ei prietenie cu moarta,pe care o numea, f`r` rezerve,„cea mai bun` prieten` a mea“?Ei bine, a sosit momentul s` v`[terge]i botul de lacrimi [i s`face]i cuno[tin]` cu adev`rul,dragi telespectatori. Care,dezbr`cat la pielea goal`, arsuna cam a[a: la momentulmor]ii Laurei Stoica, cele dou`nu-[i mai vorbeau de vreo treiani. Chestie care pe noi, celpu]in, ne-a l`sat oarecumnel`muri]i. S` nu ne-n]elege]igre[it: nu c` Silvia Dumitrescus-a prezentat abuziv ca fiind ceamai bun` prieten` a LaureiStoica ne-a uimit cel mai mult, cic` n-a ie[it la televizor s` selaude c-a fost amanta luiMilo[evici. Care, vorba-aia, erala fel de mort ca Laura, deci nuputea s` infirme, dar mult, multmai cunoscut dec\t ea, deciminciuna ar fi fost mult mai deimpact.

PR&B

|]ispun pe bune, Raluco: la

pu[toaicele `lea sub]iri, cu cracilungi, ]\]e tari [i buci c\t dou` porto-

cale... bleah!... nici nu m` uit... Au \n capnumai gra[i libidino[i, plini de bani [i deaur la g\t, eventual [i copii de barosani.

Nu le condamn, c` [tiu c` e via]agrea \n Romånia.

interne]ef`r` b`tr\ne]e

20 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

Ia s` vedem, ce avem noiaici… Uau! Iiincreeediiibiiil! Fi]ipu]in aten]i… avem un text la ru-brica Internet! Fantastic! Dom’le,ce text interesant [i cu umor! Esteincredibil! Ia s` vedem, al cui ofi acest text frumos cu titlu haios[i cu ilustra]ie… S` citim ce scriesub el… „Signor Daniel Goace“?!Uau! Este increediibiil!… Dar,ia s` vedem, oare la cine se re-

fer` acest articol extraordinar deinteresant? Vaai! Cic` se refer`la un ]`ran ajuns \n Spania care[i-a luat ma[in`, s-a filmat sin-gur cu ea exact \n stilul acesta \ncare v` vorbesc acum, [i apoi atrimis filmule]ul \n ]ar`, ca s` va-d` [i prietenii lui [i s` moar` deciud` c` ce bine o duce t\rlanulnostru acolo la Spania.

Filmule]ul a ajuns \n urm` cu

o lun` pe site-ul http://youtube.com, un portal de uploadat totfelul de filmule]e haioase, de un-de a fost preluat de blog-ul ami-cului Zoso (http://zoso.bash.ro). |n urm` cu vreo dou` s`pt`-m\ni m-am uitat [i eu la filmule][i nu i-am dat importan]`. Ce nai-ba po]i s` zici: un cocalar cretincare s-a \nv\rtit de o ma[in` prinSpania. Doar c`, \ntre timp, ]`ra-nul interna]ional [i Audi-ul lui„A Seis“ au inspirat al]i românipleca]i/r`ma[i pe aiurea, care auprodus la r\ndul lor replici filma-te [i le-au pus pe Internet. Mier-curi sear` l-a dat p\n` [i PROTV-ul la jurnalul de [tiri. La ora lacare scriu acest material, expre-sia „}`ran \n Spania“ a ajuns

brand, iar numitul Adrian Tudor,zis Angy, a devenit vedet`. Eu zicc` deja poate s` las` dracului c`p-[unile [i s` se \ntoarce acas` s`prezint` fo’ emisiune pe PrimaTV cu bigbrazeru’ ̀ la… \mi scap`acum numele. Ast`zi pe Internetse g`sesc zeci de replici haioasecare mi[toc`resc filmule]ul origi-nal. Zoso le-a grupat pe toate (in-clusiv originalul) la adresa http://zoso.bash.ro/2006/03/taran-in-spania.html. Urm`ri]i-le, r\-de]i-v` de P`cal` `la [i jura]i-v`s` nu v` \nt\lni]i \n via]a voastr`cu astfel de indivizi!

Hacker, poli]ist hexandanielgoace@catavencu.ro

|n noaptea de vineri spre s\mb`t`, \n timp ce pre[edintele Televi-ziunii, domnul Tudor „Harry Potter“ Giurgiu, se afla la cinema-tograf, la lansarea ultimului s`u film Leg`turi boln`vicioase, ni[tepu[ti care nu se uit` la cinema, pentru c` ei descarc` toate filmelede pe Internet [i le v`d la calculator, p`trundeau fraudulos prinma]ele site-ului www.tvr.ro. Pe la miezul nop]ii, c\nd Tudor Giurgiu\nc` mai ciocnea un pahar cu vipurile prezente la a doua vizionare,hackerii scurtcircuitau serverul definitiv [i a[a r`m\nea p\n` a douazi pe la pr\nz, c\nd catadicseau b`ie]ii de la departamentul IT s`ridice cornul din pern` [i s` mearg` s` vad` pozna. |n loc de varzaaia albastru-sp`l`cit care este site-ul www.tvr.ro, s\mb`t`diminea]` trona un ecran negru pe care scria „Hacked By MOR-FEUS@RooTeRs Team. Undernet“. Asta ca s` se \nve]e mintedomnii de la TVR s` mai… s` mai ce? S` \i fi enervat pe hackerifaptul c` „PROTV RULLLZ!!!“? Sau c` nimeni n-o pup` pe Alida(vezi screenshot)?

Sparty Girl

Pe site-ul TVR latr`c\inii din Giurgiu

Increediiibil!

Un teext cu glum` bizooonic```?…

interne]ef`r` b`tr\ne]e

Ce v-am promis c` urmeaz`s`pt`m\na asta? A[a… jocul TheGodfather pentru PC (Best Distri-bution, 130 RON). Ia s` vedem…Avem pe copert`, a cui mecl` cre-de]i, a lu’ Marlon Brando, normal!Rupem celofanul, deschidem car-casa, un DVD… Perfect! |l bag \nDVD-Rom… porne[te. Manualuleste \n limba român`. Ceea ce nu

se poate spune [i despre limbile \ncare po]i instala jocul. Acestea potfi, evident, englez`, apoi danez`,olandez`, polonez` [i suedez`.Cum dracu’ o suna Na[ul \n po-lonez`?! Da’ vi-l \nchipui]i pe DonVito Corleone \n olandez`: „Hor-hro-har-hro-hro“…? Bun, odat`dep`[it acest moment, \ncepe jo-cul. Muzica o [ti]i – tema filmuluidin 1972. {i fe]ele actorilor s\nt \nmajoritate cam tot de-acolo. Ur-meaz` „New Game“ – configu-rarea personajului. Nu e ceea cev` imagina]i, adic` \i da]i un nume[i dup` aia, gata, „Next“ [i „Play“.Nope! |i construi]i mai \nt\i fa]a:fruntea – vreo trei tipuri de frunte;ochii – \ncep\nd cu culoarea [i ter-min\nd cu ridurile [i cearc`nele;cicatrice – st\nga, dreapta… undevrei; aluni]` – da sau nu; nas –

coroiat, sub]ire, c\rn etc; gur` –mic`, mare, str\mb`; b`rbie, o-braji… nu v` mai spun… Am stato jum`tate de or`. Ideea e c` ]i sed` fa]a blajin` a unui student laLitere \n anul 1, iar tu trebuie s`sco]i un fel de v`r al lu’ Fane Spoi-toru dup` zece ani de bul`u. Tot jo-cul se bazeaz` pe impunerea fricii[i atragerea respectului. Atragi res-pect – acumulezi puncte. Ai punc-te – po]i \mbun`t`]i agilitatea,s`n`tatea, puterea pumnului [i al-te abilit`]i.

Povestea e a[a: tu e[ti un pu[tidin Mica Italie al c`rui tat` \i esteexecutat de Mafie \n fa]a ochilor.Vrei s` te r`zbuni, a[a c` e[ti luatsub aripa lui Don Corleone. La \n-ceput, tutore \]i va fi Luca Barzini.El te \nva]` s` dai cu pumnul, s`folose[ti o b\t`, s` dai genunchi subcentur`, s` str\ngi de g\t. Sistemulde lupt` e destul de bine implemen-tat [i pare o inova]ie \n domeniu. Aidiferite combina]ii de taste din carepo]i ob]ine lovituri interesante. Alt-

fel, gameplay-ul aduce \ntruc\tvaa jocul Mafia. New York-ul este \m-p`r]it \n famiglii: Tattagllia, Strac-ci, Cuneo, Barzini [i Corleone. Tutrebuie s` \nghi]i u[or-u[or toateafacerile [i teritoriile familiilor ad-verse [i s` devii Don-ul New York-ului. Pentru asta trebuie s` h`r]u-ie[ti, s` love[ti, s` mituie[ti [i, lanevoie, chiar s` ucizi. Jocul estepres`rat [i cu poante pentru c`, deregul`, mafio]ii s\nt haio[i. Din p`-cate, aceea[i problem` ca [i la joculprezentat s`pt`m\na trecut` (SWAT4: Stetchkov Syndicate): nu po]isalva \n interiorul misiunii. Salvezi(la fel ca \n Mafia) doar atunci c\ndajungi acas`. |n plus, sub nici unchip nu po]i trece de filmule]ele in-troductive. Am \ncercat tasta ESC,Pause, combina]ia ALT-F4, CTRL-ALT-DEL… nimic, frate! |]i place,nu-]i place, trebuie s` urm`re[ticut-scene-ul respectiv p\n` la sf\r[it.Sau p\n` la comanda Power Off!

Septimiu Server

single player \mpotriva tuturor:In the name of The Godfather

21academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

|n path cu du[manulCa s` nu r`m\n` [i anul acesta repetent fa]` de Linux, mamamare, mami]ica, [i tanti Mi]a au hot`r\t s`-l ia de o ureche peneast\mp`ratul Microsoft [i s`-l duc` pe site-ul http://port25.technet.com „Communications from the Open Source SoftwareLab@Microsoft“. Adresa respectiv` reprezint` \ncununarea cusucces a eforturilor gigantului Microsoft de a deveni interoperabilcu softul open source. Conform zicalei – pe care am inventat-o euacum – dac` nu po]i s`-l \nvingi pe du[man, atunci f`-]i-l prieten,compania din Redmond a realizat un site ca un fel de „interfa]` latoate proiectele Microsoft \n domeniul open source realizate \nlaboratoarele sale“.

Un motor at\t de simplu dup` vorb`, dup` port USBAm auzit pe cineva pronun]\nd cuv\ntul „Google“? Nuuu?! Cumnu? P`i, ia mai citi]i o dat` primul r\nd al textului de fa]`! Deci s-apronun]at cuv\ntul „Google“… Atunci, apropo de Google, compa-nia din Mountain View – sper c` a]i observat [mecheria de a folosiexpresii care con]in loca]ia, pe post de sinonime, ca s` nu repeteredactorii Microsoft [i Google la nesf\r[it – a lansat de cur\nd unpad ingenios. Prin ce e pad-ul Google ingenios? P`i, prin faptul c`are vreo patru port-uri USB. Deci, acum pute]i conecta mouse-uldirect la pad. Nu vorbesc de cazul \n care mouse-ul e wireless. {inici de cazul \n care pad-ul \nsu[i va fi wireless.

BBC la munte [i la malwareUna dintre ultimele forme de atac pe Internet este trimiterea demesaje care con]in invita]ii la ascultarea postului de radio BBC\mpreun` cu un link care ar trebui s` duc` la site-ul BBC. Cei carefac click pe link ajung pe o pagin` fals` care le instaleaz` unkeylogger. Acesta monitorizeaz` activitatea utilizatorului pe site-uri financiare [i transmite informa]iile c`tre autorul keylogger-ului. Care va s` zic`, a]i putea r`m\ne [i cu BBC-ul neascultat, [icu banii lua]i.

Game Ovar

hard de ner`bdare

{coala de feste

22 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

„Un instinct at\t de van, cele-abate [i la p`s`ri de vreo dou`ori pe an“. La Bucure[ti, instinc-tul acesta se treze[te deocamdat`doar o dat` pe an. Bine\n]eles,prim`vara, mai exact s`pt`m\natrecut`, c\nd a avut loc a treiaedi]ie a t\rgului Eros Show. Nu[tim ce ar fi spus poetul, c`ruiasifilisul i-a pus capac, despre ast-fel de manifest`ri. Dar v` vompovesti ce am \n]eles noi de la cei

care [i-au expus produsele [ipreparatele din carne \n galan-tarele oferite generos de organi-zatori.

Un nene distribuitor de stimu-lente se m\ndre[te cu p`]ania u-nui client. Rezultatul prafurilor afost mai mult dec\t evident. Pri-etena acestuia a r`mas \ns`rci-nat`. Venirea pe lume a embri-onului a gr`bit decizia acestorade a se c`s`tori. Copilul este acumbine s`n`tos [i, probabil, la ma-jorat va veni s`-i mul]umeasc`v\nz`torului de pilule pentru po-ten]`. De ce? Simplu. Pentru c`

exist`. Avem deci de-a face cu onou` subspecie de „decre]ei“:„piluleii“, un fel de fra]i ai copiilorconcepu]i la be]ie [i alinta]i plas-

tic cu pseudonimul „n`scu]i dinprun`“.

Un alt pu[tan, \ns`rcinat cu li-vrarea la domiciliul cump`r`to-rilor a feluritelor vibratoare, se la-ud` cam a[a. La \nt\lnirea de pre-dare, madama beneficiar` vinecu so]ul. Toat` tranzac]ia are loc\n autoturismul proprietate per-sonal`. Femeia trece rapid pe ban-cheta din spate, \[i ridic` poa-lele-n cap [i testeaz` pe loc noulvibrator, sub privirile jenate aleb`iatului. Cic` voia s` vad` exactdac` materialul este bun, ca s`[tie dac` mai comand` [i alte or-gane cu baterii.

Mai pu]in ciudat mi s-a p`rutun ]`ran de prin p`r]ile Vasluiu-lui, care s-a \ngrijit s`-i procureconsoartei o astfel de juc`rie pen-tru un motiv simplu. El urma s`

plece \n Italia, la munc`, [i doreas` se asigure \n acest fel de fi-delitatea so]iei. S` sper`m m`carc` vibratorul nu-i va folosi papucii[i halatul omului plecat la f`cutbani. C`, \n rest, stau lini[tit: nuvor ap`rea niciodat` suspiciunilegate de faptul c` viitorii copii aicuplului ar putea avea ochii vi-bratorului.

|n timp ce eu ciulesc urecheala aceste istorii, o tanti se apropiede mine [i \ncepe s` m` m\ng\iecu un deget pe g\t. Observ surprinsc` \n c`u[ul palmei fata ]ine undispozitiv electric produc`tor devibra]ii. Aceste vibra]ii se trans-mit prin degetul ei [i ar avea me-nirea s` m` excite pe mine. Ea pa-re la fel de surprins` de lipsa meade reac]ie [i se minuneaz` de in-

eficien]a aparatului. Ca s` n-o su-p`r, \i explic: „Stai lini[tit`, drag`,nu e vina ta! Eu am lucrat \n con-struc]ii de drumuri. Acolo folo-seam frecvent maiuri pneumatice(ni[te dispozitive cu care se tasea-z`, prin vibrare, terasamentele).Poate asta mi-a indus \n timp a-ceast` insensibilitate“.

Dintre toate ustensilele v`zu-te la acest T\rg, noutatea cea maimare au reprezentat-o pentru mi-ne ni[te mulaje ale unor m\ini,destinate introducerii \n diverselocuri. Descoperirea m-a dat pes-te cap. |n]elegeam c` gagicile potapela la substitute pentru diversep`r]i anatomice masculine, care,\n mod cu totul natural de altfel,le lipsesc femeilor. Dar de ce s`-]itrebuiasc` o m\n` de plastic? O fipentru cele care nu au nici m\ini?!

Or fi destinate b`rba]ilor comple-xa]i c` au m\na prea mic`? Saucelor mai \n v\rst`, care nu maipot ob]ine o erec]ie satisf`c`toarede la m\na lor?

La capitolul „Show-uri – pres-ta]ii sexuale acrobatice, nemaiv`-zute, extravagante“ am consem-nat doar performan]a vizitatorilor.Ace[tia reu[eau practic s` levite-ze, contorsiona]i, cu telefoanele [iaparatele foto deasupra anima-toarelor, tol`nite lasciv pe vreoscen` improvizat`. De unde, frate,mania asta de a ob]ine c\teva pozepe mobil, c\nd, \n definitiv, loculera ticsit de reviste sau DVD-uride profil? |nseamn` c` r`m\ne,deci, valabil`, mai ales aici, vorbaaia care spune c` „ce-[i face omulcu m\na lui…“.

Alexandru DU}U

Gigi Becali nu are dreptate:homosexualii nu se m\ng\ie pecap, ei nu au timp de prostii.

Vineri, 7 aprilie 2006. M-amtrezit pe la 9,30 [i mi-am dat sea-ma c` via]a e frumoas`. Am b`uto cafea, am fumat c\teva ]ig`ri [i,sub du[, m-am bucurat \nc` o da-t` de calificarea Stelei \n semifi-nale. Pe la 11 f`r` ceva am ie[itdin cas` [i, \n fa]a blocului, m-am\nt\lnit cu un prieten. Am schim-bat c\teva vorbe cu el, apoi, nu[tiu de ce, l-am m\ng\iat pe cap.M-am urcat \n ma[in` [i am venitla redac]ie. |n redac]ie, i-am m\n-g\iat pe cap pe to]i cei cu carem-am \nt\lnit. Seara, am fost laun concert, la Deko, unde c\nta omoldoveanc`, Alexandrina, pecare, \ns`, n-am m\ng\iat-o pecap. Aici, m-am \nt\lnit cu maimul]i prieteni. Cu unul dintre ei,C`t`lin Neam]u, pe numele luiadev`rat, m-am pupat pe obraz.Cu Teo de la trupa de stand-upcomedy Deko am tras c\teva re-prize de r\s, dar am uitat s`-l m\n-g\i pe cap. La mas` am stat cuBogdan de la Teatrul Act, cuFlorin Piersic Jr., cu Narcisa, cuRona Hartner [i cu Adriana de laTwice. Pe nici unul dintre ace[tianu i-am m\ng\iat pe cap. Pe la 10f`r` ceva, m-am \nt\lnit \n L`pt`-rie cu B`rbosu (pe care l-am m\n-g\iat pe cap) [i cu prietena lui,Elena. N-am r`mas \n L`pt`rie,c` nu mai erau locuri. Ne-am dus\n Twice, unde am servit dou`sticle de vin din partea casei. Num-am mai m\ng\iat pe cap cu ni-

meni. Am schimbat c\teva impre-sii literare cu Dan Chi[u, dar nul-am m\ng\iat pe cap, ca s` nu seinterpreteze. Pe la 2 noaptea,l-am luat de g\t pe B`rbosu, el aluat-o de g\t pe prietena lui [i,\mpreun`, am plecat la fostulMelody Bar, unde avea loc de-cernarea premiilor din industriaporno din Romånia. Am stat ladou` palme de Cicciolina, cu caream schimbat c\teva vorbe, dar nuam m\ng\iat-o pe cap, ca s` nu seinterpreteze. „May I have a pic-ture with you?“, am \ntrebat-o pe

Cicciolina [i, \n timp ce femeia\mi zicea „After that“, B`rbosum` [i tr`gea \n poz` cu vedetaporno. L-am v`zut \n carne [ioase pe Titus Steel, al`turi decare am f`cut un pipi la toalet`.Show-ul de la porno era pre-zentat de Mircea Zara, gay [i ve-det` TV. Nu l-am m\ng\iat pe cap,de[i poate c` nu l-ar fi deranjat.Am ajuns acas` pe la 4,30, m-amm\ng\iat un pic pe cap [i m-amculcat. Cu prietena mea.

Iulian T~NASE

O zi din via]a mea de homosexual gigea(reportaj semi-senza]ional)

Cum se pune erosul la treab`

Vedeta porno Cicciolina, dup` 20 de ani, [i colegul nostru Iulian T`nase, dup` o sticl` de vin. B`utura a fost destul`!

Un nene care a luat-o de bun`: „Haide, m`, c` fata te iube[te!“. |n felul lui, toate au c\teun loc \n inima sa. Dar bagaboantele astea nuvor s`-[i bage actele cu un domn respectabilca ‘mnealui. Nerecunosc`toare, ce s` le faci!

„À quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?!“, exact asta spuneam [i eu, drag`, nu vezi c` m` asalteaz` to]i domnii ace[tia?

Domni[oar` (m` rog, crede]i ce vre]i!) \n exerci]iul func]iunii. E vorba de clien]i, a[a c` ne vom pronun]a encomiastic: „Domnul o are normal de mic`“.

academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

CLO{CACUPUII DE [aur

23

„De aici, de la Turnu-M`gu-rele, re\ncepem azi mar[ul sprere\ntoarcerea la putere a PSD.“

Da. Aceast` propozi]ie nu aminventat-o noi, ci a fost a luiMircea Geoan`. Care folose[teun limbaj at\t de pompos, c`parc` e Adolf Hitler vorbind devictoriile incontestabile ale ar-matelor germane \n est, \n timpce ru[ii bombardau Berlinul.Dar, fiindc` e haios, ne-am ho-t`r\t s` furniz`m alt` list` de ex-presii grandioase pe care le poa-te folosi Mircea Geoan` din alte

mici localit`]i de pe teritoriul]`rii, fire[te, f`r` litera „r“, de-oarece domnul Geoan` ester\r\it:

De exemplu:Din satul Ghijana de Sus,

jude]ul Sibiu: „Vom spulbea,\ncep\nd de aici, toate \ncec`ileacestei alian]e de incompeten]ide a opi ma[ul nostu gloios decae vobeam la Tunu M`guele!}aa ne a[teapt`!“.

Din satul Bustuchin, jude]ulGorj: „PSD va zdobi, \nt-o m`ea-]` lupt` de gheil`, pe to]i libealii

[i pedi[tii, pentu c` PSD e su-peio, e putenic [i ae masele depatea sa!“.

Sabangia, jude]ul Tulcea:„Chem al`tui de mine to]i inte-lectualii, toate fo]ele con[tiente,s` ne unim efotuile noaste \nealizaea idealului m`e] al aces-tei ]`i, al acestui timp, \nvingea\n alegei a Alian]ei De A“.

Din satul Tichile[ti, Con-stan]a: „Patidul Social Democatva demonsta c` poate \nvinge,cu o supebie extaodina`, \nt-oeal` lupt` de idei [i poiecte,aceast` Alian]` cae s-a f`cut deu[ine complet de c\nd se afl` laputee, fiindc` nici nu [tie ceeste puteea!“.

Din satul Coma[ca (nu e tre-cut pe hart`), jude]ul Giurgiu:„Bucue[tiul tebuie \n sf\[it s`teac` de sub jugul \n cae e ]inutde 16 ani de zile, \n administaeacoect` a PSD, cae a avut, \n pe-ioada 2000-2004, cel mai suc-cesfull mandat de dup` evolu-]ie!“.

Mai avem preg`tite multediscursuri teribile, fantastice,senza]ionale, debordante, d`-r\m`toare, beton, pentru \nc`zece mici localit`]i din careMircea Geoan` ar putea da co-municate pentru ]ar`. Dac` nile cere, i le [i d`m, gratis. S`-iur`m, deci, succes!

National Geoan`graphic

Lumea de Apoi, integrat` \n EuropaCa Romånia s` intre \n Europa, produseleromåne[ti trebuie s` satisfac` normele europene.Termenul „produse“ e generos [i cuprinde inclu-siv accesoriile de ve[nic` folosin]`, printre caresicriele. Problema e c`, pentru a respecta stan-dardele europene, un sicriu (racl`, co[ciug,cop\r[eu, pardesiu de sc\nduri sau cum vre]i s`-imai spune]i), fiind considerat bun de folosin]`\ndelungat`, trebuie s` ofere garan]ie m`car unan (dac` nu chiar trei, cum se poart` \n ultimavreme) [i, \n plus, s` posede certificat de radia]ii[i umezeal`. Ideea, la origini, ar fi c` dac`repauzeaz` vreun bolnav de ceva contagios, s` nuias` cumva viru[ii din groap` [i s`-[i fac` de capprin cimitir…Booon. Ceea ce nu prea pricepem noi e treaba cugaran]ia de un an (sau chiar trei, dup` cumspuneam mai sus). Adic` dac` se-nt\mpl`, cumva,ca \n primul an, cine are curiozitatea a[a, \ntr-odoar`, s` dezgroape mortul ca s`-i fure ceasul [ighiulul [i vede sicriul deteriorat, \l poate duce lamagazin pentru a fi schimbat cu altul nou, deacela[i model? Sau, mai r`u, dac` racla se stric`\n timpul utiliz`rii normale, conform prospectului,locatarul poate suna la reprezentan]`, s` vin`echipa de me[teri? |n caz de defec]iune, magazi-nul asigur` piese de schimb [i depanare la domi-ciliul clientului? Plus c`, pentru a ne \ncadra exact\n normele europene, pe durata repara]iilor,clientul trebuie s` beneficieze gratuit de un altco[ciug similar, nu?Oricum, toata treaba asta reprezint` o veste bun`pentru mor]ii romåni, care se vor bucura, m`carei, de un confort sporit [i servicii de calitate,prompte, competitive, la un \nalt nivel european!Acum, [i-n rate, doar cu certificatul de deces!

Mortua sud-est

A \nnebunit prost`nacul!

|n frumoasa localitate Dobroie[ti exist` o al-ternativ`! O alternativ` la c\rciuma satului. Senume[te „Cofet`ria Geoan`“. Trecem rapid pesteam`nuntul c`, la ]ar`, cofet`rie \nseamn` de multeori „coffe+t`rie“ [i ne ne concentr`m pe un aspectcel pu]in la fel de interesant: numele unit`]ii.Nenea Geoan`, nenea Geoan`, ia uita]i ce au f`cutcopiii din Dobroie[ti! Au poreclit cofet`ria cu nu-mele dumneavoastr`! Eu, \n locul dumneavoastr`,i-a[ alerga pe uli]` [i i-a[ trage de urechi, s` [tie[i ei cine e mai mare. Mai mare [i mai [ti]i dum-neavoastr` cum, c` doar n-o s`-l parafrazez acumpe Ion Iliescu.

Toto Savariina

S` facemtortul!

24 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

oficinacea de tain`

N`scu]i maidaneziDup` ce o gr`mad` de Brijibardos-au luptat \n instan]` pentru via]a [i\ncredin]area lui spre adop]ie,judec`torii au luat, \n sf\r[it, ohot`r\re interimar` \n cazul luiBosquito, c\inele care i-a luat maulunui japonez: s` fie ]inut \n ad`post,la dispozi]ia organelor de anchet`,p\n` la finalizarea cercet`rilor. Cene-ntreb`m noi, dup` ce am rev`zutrecent N`scu]i asasini: dac` se-ndr`-goste[te Bosquito de vreo coleg`maidanez`? Dac` mazilesc \mpreun`to]i paznicii, elibereaz` to]i c\inii dinad`post, filmeaz` \mpreun` ucidereaultimului martor (un reporter de laOTV care va fi trimis de Dan Dia-conescu s` transmit` \n direct eveni-mentul), dup` care dispar f`r` urm`?Cam nasol, nu? Dar nu mai nasoldec\t ce am \n]eles din N`scu]i asa-sini c` va urma dup` s\ngeroasaevadare. Cum ce va urma? Cei doi vortr`i ferici]i p\n` la ad\nci b`tr\ne]i,timp \n care se vor reproduce inten-siv. {i problema e c` a[tia nu fac, caMickey [i Mallory, c\te unul, ci directc\te cinci-[ase.

Mickey [i Minnie {pag`

Nou! Parizer \n multiproprietate!Vestea bun` e c` a ap`rut modaachizi]ion`rii de haine scumpe \nmultiproprietate. Asta \nseamn` c`mai multe doamne f`r` mare dare dem\n` \[i pot cump`ra o singur` fust`de fi]e, pe care s-o poarte cu r\ndul.Ideea mi se pare foarte bun`, maiales c` poate fi extrapolat` lejer. Deexemplu, mai mul]i pensionariromåni \[i pot cump`ra la comun,c\nd vine pensia, aceea[i bucat` deparizer pe care s-o mestece cu r\ndulp\n` la urm`toarea pensie. Iar iarna,c\nd \ntre]inerea e al dracu’ de mare,se pot sp`la cu r\ndul \n acela[ilighean cu ap` c`l\ie. C` aia fierbintee scump`, deschide prea tare porii [icre[te riscul de pneumonie. Carepneumonie ar impune ni[te compresela comun sau, Doamne fere[te, chiaro por]ie de aspirina s`racului. Caz \ncare vie]ile triste de pensionari arajunge la apogeu, \ntr-un mod fericit[i ieftin. Adic`, printr-un co[ciugcump`rat la comun.

Pneumonica Gabor

Intrare \n tur(ul pantalonilor)la ie[irea din tur`La ie[irea din schimb de la o fabric`de cherestea, t\n`rul Ovidiu D. dinBac`u, chiar din ora[, l-a rugat pe uncoleg s`-i cure]e rumegu[ul de pehaine cu un compresor. Mai degrab`din joac` dec\t din neaten]ie, colegula ajuns s`-i fac` [i cur`]`ri intesti-nale, \ndrept\nd furtunul cu aer subpresiune \nspre o magistral` cu circu-la]ie (\ndeob[te) pe cel`lalt sens,recte rectul. T\n`rul a le[inat pe loc [is-a ales cu o „perfora]ie prin insu-flare cu aer” a zonei, dup` cum auspus doctorii. M-a[ fi ab]inut de la acomenta [tirea asta, dar nu vreau.Iat` c` s-a inventat, a[adar, b`rbatulgonflabil. Doar c` pl`cerea e toat` departea lui. Posterioar`. De asta o file[inat?

Publius Ovidius Asso

Bun` seara, stima]i con-sumatori, iubi]i aleg`tori [i b`,microbi[tilor! Nu [tiu dac` a]ifost aten]i la fazele alea \n careGigi B. \l marca str\ns pe Tra-ian B., la o mas` a restaurantu-lui Golden B. Ei, pu]ini s\nt ceicare au observat c` undeva, \ndreapta lui Gigi, st`tea, z\mbindtimid, analistul politic Dan P. Cualte cuvinte, Dan Pavel s-a \n-tors. S-a \ntors la Gigi Becali,fostul s`u discipol \n ale poli-ticii, pe care-l p`r`sise dup`alegeri pe motiv c` \ncepuse s`pun` mare pre] pe o organiza]ieneofascist` ce b`ga materialepe banda dreapt` cu mult pestenivelul, s` zicem, neobosituluiB`nel.

Ei, [i [tii cum se \nt\mpl`c\nd ai paharu-n fa]`: \]i maiaduci aminte de una, de alta.A[a [i noi: ne-am adus amintede dou` editoriale cu totul spe-ciale publicate (\n Formula AS)de Dan P. \n acest mileniu de\mpliniri m`re]e.

Primul, la scurt timp dup`boxul verbal dintre CTP [i GigiBecali de la cafeneaua NovaBrasilia (3 februarie 2002). Iat`ce spunea atunci analistul Dan

P.: „Ziaristul Cristian TudorPopescu este amenin]at \ntr-unloc public cu moartea de c`treun dubios investitor \n fotbal,Gigi Becali“; „Miliardarul carefinan]eaz` clubul de fotbal«Steaua» crede c` banii \]i con-fer` libertatea de a face orice“;Aflu acum c` arogan]a lui Be-cali a mers p\n` acolo, \nc\t alovit [i i-a spus «cioroiule!»unui african de la nu [tiu ceemisiune de fotbal. Deci, indi-vidul este [i rasist“; „Mi sespune c` face parte dintr-unclan de «machidoni», dintrecare unii sprijin` pe fa]` mi[-carea legionar`. Libertatea deasociere este garantat` \n Ro-månia, dar parc` extremismulpolitic este anticonstitu]ional“;„Pare un roman cu mafio]i“;„S\nt destui ziari[ti care \n locullui Popescu i-ar fi aplicat agre-sorului c\teva [uturi \n locul cucare g\nde[te, \n fund. Dar, dac`\n mod tipic pentru curajul unorasemenea personaje, Becaliapela la bodyguarzi, la [i[ saupistol, totul ar fi degenerat.Acum, prin reac]ia sa public`,prin scandalul de pres` provo-cat, ziaristul i-a ar`tat agre-

sorului c` mitoc`nia nu poatefi l`sat` nepedepsit` la ne-sf\r[it“.

Iat` \ns` c` \n repriza adoua, dup` o pauz` de doi ani,s-au \ntors de la vestiare un altDan Pavel [i, mai ales, un cutotul altul Gigi Becali: „Gigi Be-cali este un produs al vremu-rilor. El este un self-made man.Adic` un om care s-a creat/f`cutpe sine. Are o avere fabuloas`,\n termeni romåne[ti“; „El esteun om de onoare. Un om cu cre-din]` \n Dumnezeu, care credec` poate sluji interesul public.Oriunde este invitat, poveste[tecum a f`cut avere. Recunoa[tesincer originea sa umil` – ma-chidon cresc`tor de oi, careprivea cu respect c\nd trecea pel\ng` el orice reprezentant allumii bune de la ora[, general,senator, deputat, primar, min-istru, ca s` nu mai vorbim de-spre premier sau pre[edinte de]ar`. El a avut \ns` norocul de a-l \nt\lni pe unul dintre cei maivaloro[i politicieni romåni,Viorel Hrebenciuc“; „Nici ceimai buni dintre fo[tii sau actu-alii mei studen]i de la {tiin]e

politice nu pot \nv`]a ceea ceare Becali – evidente calit`]i\nn`scute de lider (are [i de-fecte \nn`scute sau dob\ndite –se pune \ntrebarea dac` nucumva, la un moment dat, elevor at\rna mai greu dec\t calit`-]ile). O parte dintre ace[ti stu-den]i vor fi buni exper]i, con-silieri, cu timpul unii vor ajunge\n func]ii de r`spundere, dar nuam v`zut la nici unul dintre eipersonalitatea accentuat` a oie-

rului machidon“.

Se observ`, a[adar, o schim-bare incredibil` de ton, cam dela „pe ei, pe mama lor!“ laginga[ul „trup [i suflet pentruculooooori!…“ – unde culorilenu s\nt ro[u [i albastru ci, maidegrab`, nuan]ele de verde depe bancnote.

{pri] [i cer[etor

Schimbarea la f`]`rnicie a lui Dan Pavel

Incredibil! EmisiunileVia]a spiritual` [i Reflec]ii ru-tiere \[i dau m\na \n acest textmic, dar incredibil de expresiv,din Academia Ca]avencu. Pringrija deosebit` a autorit`]ilor,ma[ina din imagine a ajunsnu cu un picior, ci cu toatero]ile \ntr-o groap` nesemna-lizat`. Ah, dar iat` c`, luat deval, am uitat s` v` \mp`rt`[escun am`nunt esen]ial: groapase afl` pe strada Icoanei, \nBucure[ti. Probabil c` doarcentura de siguran]` [i nu-mele str`zii au f`cut ca ma[i-na [i conduc`torul s-o ia doar\n jos. C` [oferul (o [oferi]`,de fapt) putea, Doamne fe-re[te, s-o ia chiar \n sus! Ce-ozice municipalitatea acum,naiba [tie! Probabil o s` spun`c` acolo nu se f`cea doar orepara]ie, ci o parcare subter-an`, iar [oferi]a noastr` a vruts`-[i pun` \nc` de pe acumcaroseria la r\nd, s` fie sigur`c` prinde un loc.

Reac]ie \n [an]

Cine pup` poala gropii

Pentru mine, ca fat`, chestiaasta cu [oferitul nu-i chiar celmai simplu lucru din lume. Maiales c` na[te tot felul de \ntreb`rila care s\nt obliga]i s` r`spund`prietenii mei de sex tare [i ur\t [icolegii mei de redac]ie (de sextare [i frumos, c` n-am chef derepresalii…)

|ntrebarea 1. C\nd stai pe loc,cu motorul pornit, e normal s`-]itremure schimb`torul de viteze?

R`spuns: Ha, ha, ha, da, iarla ma[inile foarte silen]ioase,`sta poate fi chiar un semn c`motorul e pornit.

|ntrebarea 2. De ce parbrizulmeu e mereu plin de d\re?

R`spuns: Ha, ha, ha, pentru

c` ai pus lichid de sp`lat par-brizul f`r` s`-l diluezi cu ap`,a[a cum scrie \n instruc]iuni, [ie ca [i cum l-ai sp`la cu [ampon.

|ntrebarea 3. De ce oglinzileexterioare arat` obiectele mai\ndep`rtate dec\t s\nt ele, defapt?

Ha, pentru c` s\nt oglinzi di-vergente, care fac obiectele maimici [i mai \ndep`rtate, dar \]iacoper` un c\mp vizual mai largdec\t ]i-ar acoperi o oglind`dreapt`.

Adic` dac` m-a[ da cu rimel\n ele (la stop, mam`, lini[te[-te-te!) o s`-mi arate genele maimici [i mai multe?

S.T.

col]ul conduc`toareiauto

Cu papucul pe ambreiaj

fotografii: Paul S`vulescu

oficinacea de tain`

25academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

O ziarist` de laZiarul de Bac`ua fost condamnat`penal pentruobr`znicie

Fostul pre[edinte al Tribuna-lului din Bac`u, Dumitru Pocov-nicu, a fost dat afar` din func]ie(de CSM) [i a fost trimis \n ju-decat` de Curtea de Conturipentru excep]ionale calit`]i ma-nageriale: a reu[it s` umfle con-turile firmei lui Sergiu Sechela-riu (Conimpuls) de la 12,9 mi-liarde de lei (vechi) pån` la as-tronomica sum` de 99 de mi-liarde. Cu prima sum`, firmacelebrului constructor de [me-nuri cå[tigase licita]ia pentrunoul sediu al Tribunalului Ba-c`u. Diferen]a a fost cadoul ma-nagerului, pre[edintele Pocov-nicu. De[i de o spectaculoas`banalitate, situa]ia a fost re-latat`, \ntr-o serie de articole, deMirela Romane], \n Ziarul deBac`u. Ei bine, judele campional cheltuielilor din bani publici adat-o pe ziarist` \n judecat`.Procesul a fost str`mutat \ntr-olocalitate de dincolo de grani]eleEuropei, la Babadag. Aici, un altjudec`tor – Elena-Ivona {tef`-nescu-Lunca – a reu[it perfor-man]a s` o condamne pe zia-

rist` pentru calomnie, \n penal!Pocovnicu a fost revocat dinfunc]ie de CSM \n 2004, ziaristaa fost condamnat` \n 2006. Eadev`rat, \ntre timp au mai avutloc ni[te alegeri, Codul Penal aintrat \n retehnologizare, Eu-ropa ne-a mai ar`tat ni[te ste-gule]e ro[ii pentru corup]ie [iJusti]ie. Evident, asta nu \n-seamn` c` ziari[tii trebuie s`-[ifac` de cap.

Unde nu-i lege e toc[oumeal`

Dup` un an de abstinen]`,uite c` un proiect de lege a SRR[i TVR båntuie prin Parlament.Net mai ambi]ios decåt gluma\n 4 articole a udemeristuluiHunor Kelemen, proiectul ajunsacum la Senat are \nc` multebube. De fapt, nu, bube avea le-gea existent`, pudra pus` pesteele de noul proiect e cam sub-]ire. Concret, dac` depolitizareaConsiliului de Administra]ie erao ]int` pentru noua lege, uite c`s-a reu[it ameliorarea cu doighiocei: \n CA au fost createlocuri pentru 2 reprezentan]i aisociet`]ii civile [i unul pentrusalaria]i. Cei trei „civili“, \n opi-nia ONG-urilor interesate, nupot contrabalansa presiuneacelorlal]i 10 membri care vin careprezentan]i ai partidelor; ca s`

nu mai vorbim c` unul vine dinpartea guvernului, ceea ce \n-seamn` c` un partid este repre-zentat de dou` ori. Pe textulproiectului [i-a l`sat amprenta[i un vajnic ap`r`tor al valorilorna]ional-rrromåne[ti, cu expre-sii de genul „cultivarea valorilorlimbii romåne“, „identitate na-]ional`“, „def`imarea ]`rii [ina]iunii“; din fericire, \ntr-o fa-z` pu]in anterioar`, a zburat re-ferirea la „promovarea muziciiu[oare“. (Cu siguran]`, inter-ven]iile astea nu apar]ineausemnatarilor proiectului – Ralu-

ca Turcan, Valentin Iliescu [iCristian R`dulescu, ci unor pa-razi]i din zona ministrului Cul-turii, de-ai dlui. Iorgulescu).Una peste alta, principala cali-tate a proiectului este c` exist`,dar a[a cum arat` acum nu estedecåt un suport pentru o re-form` real` pe care ar trebui s`o opereze senatorii. Cu alte cu-vinte, proiectul intr` \n lucru lacomisia de mass-media condus`de senatorul Adrian P`unescu.Baft`?

Preservativ

Inaugur`m aici o nou` rubric`. Z` Sai`ns Fric[`n Corner \[i propunes` v` potoleasc` setea de cunoa[tere, precum [i s` v` m`reasc`[ansele de a ag`]a pe la chefuri, unde, dac` fizic nu e, m`car fizicav` poate da o m\n` de ajutor. Dac` suficient de mul]i vom p`rea su-ficient de inteligen]i pentru suficient de mult timp, poate ne prindepe bune.

Scumpirea Gigacaloriei [i cum putem noi s` o ieftinimAcum, c` gerul tocmai a trecut, din nou, de la r`s`rit, vom vorbi de-spre c`ldur`. Mai ales c`, v` da]i seama, peste c\teva luni va veniiarna. C`ldura este energie termic`. Se m`soar` \n calorii. {ti]i ce eaia 1 Calorie (cu „C” mare)? E cantitatea de energie necesar`\nc`lzirii unui litru de ap` cu un grad Celsius. Mai exist` o unitate deenergie, \i spune Joule, dup` numele lui James Joule. Un Joule esteenergia necesar` ridic`rii a aproximativ 100 de grame pe distan]` deun metru. O Calorie face c\t 4.185 Jouli. Adic` pentru a cre[te tempe-ratura unui litru de ap` cu un grad trebuie s` ridic`m vreo patru sutede kile pe distan]a de un metru. N-a]i fi ghicit asta, nu? Dar sta]i c`asta nu e tot. Fiecare om elimin` zilnic, \n medie, un litru de ap`. La ie[irea din or-ganism, apa are o temperatur` de 37o C, iar temperatura va sc`dea,\n urma contactului cu exteriorul, p\n` la aproximativ 20o C (sau ori-care ar fi temperatura ambiental`, dac` e musai s` ne eliber`mafar`…). La o popula]ie a Terrei de [ase miliarde, asta \nseamn`4.185 (J/kg/grad) x 17 (grade) x 1 (kg/om) x 6 x 109 (oameni) = 4.2 x1.014 J, sau patru sute de mii de miliarde de Jouli. Ca s` v` da]iseama ce \nseamn` asta, afla]i de la mine c` bomba de la Hiroshima,„Enola Gay“, a degajat o energie estimat` la 6.3 x 1.013 Jouli. Cu altecuvinte, arunc`m la veceu, \n fiecare zi, vreo [apte bombe atomice. {iv` mai pl\nge]i c` n-ave]i c`ldur` iarna \n case!

Uraniu, maistru \n [tiin]e

protec]ia presei Science Friction

V` las s` v` bucura]i de unloc[or superb, dintr-o Romåniemi[to. Am fost de cel pu]in 5-6ori acolo, it’s guaranteed, maipu]in faza cu „turismul rural“,e destul de inaccesibil dac` picinoaptea. |n rest, v` rog s` nu ve-ni]i cu miliardele aici. L`sa]i-nes` mai distrugem un an-doi [i peurm` veni]i cu copiii, cu mingilevoastre de plastic, cu casetofoa-nele voastre cu mp3-uri pe band`de magnetofon. Nu uita]i, avemo singur` patrie, un singur des-tin, o singur` bla-bla: nashpa-turizm@catavencu.ro!

(Anun] foarte discutabil deimportant!! To]i cei care a]i fostpublica]i aici trimite]i un C.V. laaceast` adres`! Nu se [tie nicio-dat`. {i nu mai trimite]i ano-nime.)

Ca s` v` fac în ciud`, am alesacum un itinerar pe care nu-lve]i putea str`bate f`r` s` face]iparte din ga[ca celor ce iubescnatura. Prin urmare [i în con-secin]`, s\nt absolut convins c`nici nu ve]i d`una naturii des-

t`inuindu-v` locuri pe care tu-ri[tii, mai bine zis naturi[tiicehi [i polonezi le-au descoperitdeja. Deci, dragilor fani ai plim-b`rilor cu ATV-ul, cei c`rora nuli s-au dezlipit înc` teni[ii deepiderma groas` a t`lpilor, faniilui Gu]` [i copilul de minune,întoarce]i pagina pentru c` ceeace voi descrie aici v` dep`[e[tef`r` s` semnalizeze.

Haide]i în sta]iunea Bor[a.Dac` a]i fost pe acolo doar laschi, ve]i regreta c` nu a]i alesvara pentru excursie. Sta]iuneaeste situat` într-o vale ce des-parte mun]ii Maramure[ului decei ai Rodnei. Bineîn]eles c`aceast` vale se afl` cam la 1.300metri deasupra nivelului m`rii.Ca s` v` face]i o idee, la doar 12km se afl` pasul Prislop, ce leag`Ardealul de Moldova. Nu s\ntamator de schi, prin urmarem-am dus vara. {i nu regret nicio clip`.

Pentru început, c`uta]i o ca-zare undeva la o pensiune. Nuspun s` evita]i hotelurile, ci pur[i simplu e mai lini[te, mînca-

rea e ]`r`neasc` [i nu de neamprost, camerele sînt r`coroasevara [i calde iarna. {i, era s` uit,e muuuult mai ieftin. E [i aces-ta un criteriu. Nu?

De[i în „vale“ s\nt peste 20de grade Celsius, îmbr`ca]i-v`bine. Sus, la 2.000 de metri, ve]idori s` fi îmbr`cat un chilot înplus. Da, a]i calculat bine, între1.300 metri [i 2.000 s\nt 700 demetri diferen]` de altitudine.Noroc cu telescaunul care neurc` pîn` la aprox. 1.500. Dis-tan]a parcurs` cu scaunul estede aprox. 2,5 km, parcur[i în 15minute. Trece]i pe deasupraunor saivane unde domin` mo-cirla [i nelipsi]ii cîini. Ambii v`pot încurca. Am uitat s` spun c`scaunul nu porne[te f`r` 10 per-soane, a[a c`, dac` nu v` trezi]idin vreme [i lipsi]i de la primaurcare, care se face pe la ora 11,s-ar putea s` trebuiasc` s` a[-tepta]i. Or, timpul e pre]ios dac`vrei s` urci [i s` te întorci înain-te de înserare. Buuun. Deci amajuns, cu bun`voin]a liftierilor,la 1.500 m. De aici se mergecam 1 km, bineîn]eles urcînd,nu altfel, p\n` ce l`sa]i în urm`[i ultimul brad [i ie[i]i pe p`[u-nea alpin` a[a cum mul]i dintrevoi nu a]i v`zut-o. Deja aici v`ve]i bucura c` nu a]i fost putu-ro[i [i a]i c`rat dup` voi haineleacelea inutile la urcare. Vîntul eca în filmele cu Irlanda. Sufl` tottimpul [i-]i intr` p\n` la oase. Ebine cînd bate din spate, e [iacesta un ajutor la urcare. Defapt, înc` nu urc`m. Dimpotriv`,parc` cobor\m. În stînga ve]i

vedea Muntele Cailor, cu altitu-dine de aprox. 1.600 m, [i îndreapta un alt saivan. E bine s`merge]i în lini[te [i s` nu-i tre-zi]i pe cîini. Ar putea fi nepl`cut.Nu v-am spus direc]ia. Mergemspre piscul care domin` împre-jurimile, v\rful G`rg`l`u. A[a-ispun localnicii. Dup` vreo or`ajungi la poalele lui, unde se afl`un mic lac din care se scurge unfiri[or de ap`. E Bistri]a Aurie.Nu [tiu ce origine o avea lacul,eu b`nuiesc c` nu este glaciar`,ci mai degrab` îl alimenteaz` unizvor de la baza muntelui. Înjurul lacului, o p`dure de arbu[tiinteresan]i [i proteja]i de lege –jnepeni, mai încolo petele ro[ii cese întind pe cî]iva ari s\nt o alt`specie protejat`, florile de rodo-dendron. Nu ve]i uita cu una, cudou`. Parc` a]i fi în Noua Zee-land`. Oh, n-a]i fost pe acolo?Nici eu, spuneam doar a[a, s`v` face]i o idee asupra s`lb`ti-ciei neatinse de bocancul t\rgo-ve]ilor din Obor, care v`d totulprin prisma banilor. Eferves-cen]a vie]ii din aceste locuri seproduce ciclic de zeci de mi-lioane de ani. Vede]i de ce amvorbit de primul neam de înc`l-]a]i din familiile lor, care n-auce admira aici, care ar tulburaprin simpla prezen]` un echili-bru milenar? Sta]i acas`, fra]i-lor, [i uita]i-v` la Teleenciclope-die. Nu uita]i s` v` lua]i un fla-con de ap` mineral`. Apa plat`nu-]i ia setea [i va fi mai greu.Înc`leca]i [aua [i m`r[`lui]ispre pisc. {aua e cel mai u[oracces spre v\rf al oric`rui mun-te. Poate e mai lung, dar e maiodihnitor. În cazul nostru, [auaare vreo 50 cm l`]ime, a[a c`ochii la picioare! Iarba ce acope-r` [aua are vreo 30 cm lungime[i e de un ro[u foc. Din cauzav\ntului care o biciuie[te, parc`ar arde. Chiar la baza v\rfului vafi mai greu, aici nici nu mai epotec`. Urci pe ni[te bolovani pecare înghe]ul [i dezghe]ul i-arupt din corpul muntelui. O ne-

aten]ie te poate costa scump.Dar merit` recompensa oferit`de panorama ce o ai la 2.150 demetri de pe v\rful G`rg`l`u. Deaici se vede în Ucraina, se vedepasul Prislop, în cealalt` parteVatra Dornei. Ne-am mirat denum`rul mare al turi[tilor dinstr`in`tate. Ca de obicei, ei [tius` iubeasc` natura [i ne cunosc]ara mai mult dec\t noi.

Cobor\[ul e mai u[or. Dac`a]i stat pe munte prea mult, nuve]i mai putea cobor\ cu liftul.Va trebui de asemenea s` evita]isaivanele de care v` vorbeam laurcare. La baza pantei acesteiade aprox. 1 km se afl` CascadaCailor. Apa cade de la vreo 100de metri. Acum nu mai e multp\n` la sta]iune. Ce ar meritavizitat, de asemenea, este „tram-bulina olimpic`“. Este o tram-bulin` natural` 100%. Singuradin ]ar`. Austro-ungarii, pe vre-muri, au vrut s` fac` aici olim-piada de iarn`. V` da]i seama?Noi nici acum nu vis`m la a[aceva. Avem mun]i [i ne l`ud`mcu ei, dar niciodat` n-am luatvreun aur olimpic la sporturilede iarn`. Olanda, care de-abiaizbute[te s` r`mîn` la suprafa]ap`m\ntului [i face diguri pentrua se proteja de mare, a luat [ianul acesta c\teva medalii laolimpiad`. {tia]i c` cel mai înaltdeal din Olanda are cam 300 m?Nou` ce ne lipse[te? Merge]i [idistruge]i acum, c` a]i aflat c`mai este un loc unde s` v` defe-ca]i pe gratis, pe plante prote-jate [i pe cale de dispari]ie.M`car at\t s` l`sa]i în urm`,nashpa-turi[tilor!

hocuspoc@freemail.hu

Aceast` rubric` v-a fost oferit` dePicior de Japonez cu Sos de Maionez` pe Limb` de Maidanez cu M`sline®

(marc` tradi]ional` de tradi]ie)

26 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

hahalera 45

PP&&JJ&&SS&&MM&&LL&&MM&&MM®® v` ofer` rubrica: Nashpa Turizm v` prezint` noi aventuri \n Romånia pitoreasc`

Azi, Opera]iunea: „Romåni, distruge]i Bor[a!“

gr`tar 2006De la vest vine natalitatea|n Timi[oara s-a constatat ou[oar` cre[tere a indicelui de na-talitate \n anul 2005. Din c\tevedem noi problema, o u[oar`cre[tere nu \nseamn` c` romåniis\nt mai ferici]i [i mai veseli [is-au apucat de f`cut copii, ci pur[i simplu c` le-au expirat stocurilede prezervative.

Tyranosaurus Durex

Papagalii s-au \mboln`vit de RichterP\n` la urm` trebuia s` se\nt\mple [i asta: seismologii de laInstitutul Na]ional de FizicaP`m\ntului folosesc pe[ti [i papa-gali pentru avertizarea \n caz decutremur. Dac` pe[tii seismiciarat` ca orice om normal, nuacela[i lucru se poate spune de-spre papagali care, spre deosebirede pe[ti, s\nt \mbr`ca]i la costum,au adida[i albi \n picioare [ir`spund la numele de Virgil. Cumcare Virgil? Håncu, normal, papa-galul `la care ap`rea la televizor,\mbr`cat \n costum de pe[te, pen-tru a ne anun]a c` vom muri, \nadida[i albi. {i care ar trebui s`poarte \nsemne speciale, la fel cablocurile. Doar c` nu bulin` ro[ie,ci dung`, [i nu la intrare, ci dis-cret, \n buletin.

Seism \n grup

Dup` mitingul ce a urmatmeciului Sevilla-Steaua, steli[tiiau ocupat rapid Pia]a Univer-sit`]ii [i au st\rnit haosul, blo-c\nd circula]ia \n centru. Dup`sfertul de final` cu Rapidul \ns`,jandarmii au \mpiedicat oriceexcese, deoarece au stat cuochii pe suporteri ca pe butelie

(nu, nu e o aluzie la Cristi Bor-cea, [eful de la Dinamo). Totu[i,cineva a reu[it s` sparg` bara-jul: o b`tr\n` care umbla crean-ga, pe mijlocul Bulevardului Ca-rol, tr`g\nd dup` d\nsa un cop`-cel. Culmea e c` jandarmii aul`sat-o s` se \ndep`rteze – \ncet,cam ca Opri]a – pe o str`du]`

lateral`, f`r` s` o calce \n picioa-re sau s`-i bage pomul pe g\t.S-au g\ndit, probabil, c` f`r` `lan-are nici o [ans` s` se califice[i ea \n viitoarea prim`var` eu-ropean`.

R`muric` R`ducanu

Nu se mai vedea p`durea de jandarmidin cauza copacului

Ilie Marin (Bucure[ti):Vrei s` te faci buc`tar, darnu [tii ce trebuie s` facipentru asta. Sincer s`fiu, nici eu nu [tiu, cutoate c` s\nt buc`tar. {i am\nv`]at asta \ncurc\n-du-m` prin fustele m`-tu[ilor mele armence,care g`teau ca ni[tezei]e. Din p`cate,nu-mi folose[te lanimic, deoarece ne-vast`-mea, care nu ebuc`t`reas`, face unimam baild\ de-]i vine s` mori.Oricum, ai un nume predestinat,Marin, dac` pui [i un Sandal\ng` el, treaba e ca [i f`cut`.

Vladimir Ionescu (Pite[ti):Ai aflat c` s\nt scriitor [i m`\ntrebi dac` mi-am citit dosarulla CNSAS, deoarece scriitorii,dac` nu erau informatori, pre-cum dl Paleologu, sigur erauurm`ri]i de Securitate, precumStelian T`nase. Mi-am cerutdosarul, dar mi s-a r`spuns c`n-am fost urm`rit. {i ca nu cum-va s` cred c` s\nt un scriitor oare-care, mi-au spus (\n scris [i cu[tampil`) c` urm`rit` a fost nu-mai nevast`-mea. Din cauza astaunii (du[manii, evident) zic c`s\nt un scriitor second-hand.

Iulia Coco[na (Ia[i): Deo-camdat` nu! |mi place \ns` c`e[ti perseverent`.

Constantin Irina (Bucure[ti):

N-am \n]eles din scrisoare dac`e[ti b`rbat sau femeie, dar b`-

nuiesc c` asta n-are nici oimportan]` at\ta timp c\t te

declari un (o) cititor (citi-toare) fidel (fidel`) a (l) re-

vistei noastre. Te ener-veaz` c` domnii DanielBuzdugan [i Radu Mo-rar de la Radio 21 fo-

losesc cu neru[i-nare poante din

Academia Ca]aven-cu, f`r` s` declare sur-

sa. Nu-i nici o problem`, nus\nt nici primii, nici ultimii. Binec` avem mai mult dec\t ne tre-buie [i putem da [i altora.

Radu Ungureanu (Hu[i):Dup` [tiin]a mea, nu exist` niciun exemplar cu autograf al c`r]iide debut a lui Eminescu. Se spu-ne c` i-ar fi dat un exemplar cuautograf doctorului care \l \ngri-jea la Viena, dar e de b`nuit c`respectivul doctor, care nu [tiaromåne[te, a aruncat cartea lagunoi. To]i bibliofilii amatori ocaut`. Inclusiv Vadim Tudor, care,destul de probabil, are deja treiexemplare. Justificarea e simpl`:pooetul, fiind cu min]ile duse,i-ar fi dat doctorului \n fiecare zic\te o carte cu autograf. S-au p`s-trat trei [i ele au ajuns, cum era[i firesc, la poetul Vadim.

{tefan AGOPIAN

Foameaculpa

academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

27

Dac` moare un om e o tra-gedie. Dac` mor doi, atunci e o„Coasa lux“ dubl`, sau o coas`cu dou` t`i[uri. Dac` mor o mie,atunci este deja statistic`. Dedata aceasta nu a murit nimeni,dar putem spune c` avem de aface cu un genocid. Totul s-a pe-trecut la Penitenciarul din Czarne,Polonia. Un fost de]inut a dat \njudecat` statul pentru c` \n p\r-naie a fost supus unui num`rprea mare de orgasme. Ne st`teape limb` s`-l \ntreb`m dac` [ipartenerii lui de zuhaus s-au bu-curat de acela[i num`r de orgas-

me. Dar nu cunoa[tem nici nu-m`rul de condamna]i care \i vorfi dat bine]e omului nostru pe ladu[uri, [i nici de care parte a bari-cadei sau a baracudei juca polo-nezul ofuscat. Adic` dac` era pa-siv, activ sau, mai nou, proactiv.Dar de la toate aceste \ntreb`riinsidioase ne-a \nturnat \nsu[ireclamantul. Nu era vorba, a[acum a]i putea crede, de celebriic\rna]i polonezi. B`iatul muncisepe perioada deten]iei la prelucra-rea unor pl`ci de beton armat.Ma[in`ria la care evolua p\rn`ia-[ul func]iona pe baz` de vibra]ii.

El era nevoit s` o sprijine \n per-manen]` cu abdomenul. Acestaa fost \nceputul unei frumoase po-ve[ti de dragoste care s-a repetatzilnic ani de zile. „Vibra]iile \miprovocau o ejaculare la fiecare 30sau 40 de minute“, \[i argumen-teaz` petentul solicitarea de a fidesp`gubit. Necunosc\nd duratacondamn`rii, nu putem face uncalcul total al amorurilor dintremuncitor [i ma[ina vibratoare.Putem conchide \ns` c`, dac`dup` fiecare orgasm acesta fumac\te o ]igar`, productivitatea mun-cii lui a sc`zut cu cel pu]in 33%.Ca s` nu mai spun c` aventurile\ntre colegii de serviciu duc deasemenea la o lips` a concentr`-rii la locul de munc`. V` l`s`m pedumneavoastr` s` calcula]i pro-por]iile dezastrului umanitar \n-mul]ind cantitatea de spermato-zoizi de la o ejaculare cu orele, ju-m`t`]ile de or` [i zilele de AMR.Morala acestui incident este \ns`alta. De[i femeile s\nt cele carepot avea orgasme multiple, aces-tea nu s\nt mai niciodat` mul]u-mite. |n timp ce un b`rbat reu-[e[te, chiar [i \n condi]ii vitrege,s` se bucure de o via]` sexual`\mplinit` cu asupra de m`sur`.

Pasiv Montand

coasa luxr`spunsuri la scrisoriO via]` sexual` a[a cum a fost

Sexul nu emare br\nz`,dac` ai destul`Speciali[tii de la British CheeseAssociation au auzit [i ei c`sexul vinde orice, a[a c` auajuns, dup` cercet`ri uneori mai\ndelungate, alteori mai scurte(nu vre]i s` [ti]i!), la concluzia c`br\nza e un afrodiziac de c\tevaori mai puternic dec\t ciocolata.Cic` din cauza feniletilamineidin br\nzeturi, care permite eli-berarea \n organism a substan]eigeneratoare a senza]iei depl`cere, endorfina. Noi avemc\teva nel`muriri. 1) Dac` br\nzapermite eliberarea endorfinei, cenevoie mai e de sex, c` [i orgas-mul tot asta face? 2) De-aia s\ntfrancezii considera]i a[a de,hmm, tari \n domeniu? Noi cre-deam c` vinul era de vin`. 3)Studiul `sta a fost f`cut pe oieriimioritici? C` atunci studiul nueste obiectiv, `[tia nu au nicialt` m\ncare, nici altceva dec\tmioare. {i 4) Nu cumva br\nzacu slan` [i ceap` este \nc` [i maiputernic`? Doar ajungi foartecur\nd s`-]i eliberezi endorfinelede unul singur…

|mbr\nzitorul de [erpi

Bun` ziua, s` tr`i]i, tocmai mi-a furat unuldin colegi [terg`torul de parbriz! Trebuie s` v`iau pe farmecul meu personal. A[a c` m-am g\ndits` m` reprofilez temporar pe texte \n englez`.Toate la timpul lor. Adic` verbele, voiam s` spun.Judeca]i [i dumneavoastr` acum. Sau, altfel spus,d` matale singur zoom! |n principiu, pute]i s`-mida]i [i lei, dar numai RON, dac` nu ave]i lire ster-

line. Mul]umesc, pe dolari nu merg p\n` c\nd tre-zoreria SUA nu-[i reface deficitul bugetar extern,m` scuza]i, asta-i via]a. Hai, boierule, spune mairepede, c` am mai prins vreo dou` coloane ofi-ciale pe ziua de azi [i nu am timp de cer[it aiurea!

George Bernard Show

Eu s\nt calea de mijloc, adev`rul, via]a

condica de sugestii [i reclame

28 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

Reclamede ras

Ce mi[to e s` fii copywriter,adic` `la care scrie textele deprin reclame! Po]i scrie cumvrei, po]i inventa cuvinte, anulagramatica, ignora dic]ionarul [itoate astea s\nt dovada creati-vit`]ii. Ceea ce \ntr-o lucrare deBac sau \ntr-o tez` ar fi numit`„perl`“, dac` iese din minteaunui publicitar devine rod al ta-lentului. Scris cu pixul pe o coal`de h\rtie banal`, folosit` \n exa-men, prostioara e prostioar`.Trecut` \ns` pe un banner pu-blicitar c\t blocul, se transform`\n vorb` genial`. Ma[inile se ali-menteaz` la motorin`rii, se re-par` la servicerii, opresc la ke-bab`rii [i se parcheaz` \n par-c`ririi. E genial, nu s-a g\ndit ni-meni s` gre[easc` at\t de origi-nal.

Trei crai-putere

Din limbilede larg` circula]ie pe motorin`

|n sf\r[it, de[i am fi puspariu c` primele organe care sevor vinde \n rate vor fi implan-turile de [mecherie, iat` c`stomatologii au luat-o \naintea

tuturor. Acum se v\nd din]i \nrate. Curiozitatea noastr` esteprea mare pentru a nu \ntrebace se \nt\mpl` atunci c\nd nu \]iachi]i ratele la timp. Vine cumva

unul mare [i r`u la tine care \]iia din]ii cu totul sau doar ]i-isparge pe jos?

Din]i \n ra]e

abera]ia de libertate

v-am print, vr`jitoarelor!

Ia-]i ratele \n din]i sau invers

Iat` ce \nseamn` s` fii dedi-cat clientului. Nu sediul con-teaz`, important e ca banii,at\]ia c\]i s\nt, s` ajung` la ceicare au nevoie de ei. Pun pariuc`, \n acela[i spirit, directorulsucursalei umbl` cu c`ru]a, se-cretara n-a v`zut calculator cu

Solitaire \n via]a ei, iar ofi]eriide credit o ard prin comun`, per\nd, cu o singur` biciclet`. Ori-cum nu st` performan]a \nsediu. Iar dac` se enerveaz`, serezolv` c\t ai bate din palme, c`doar n-o fi asta o problem` pen-tru o institu]ie care \nv\rte banii

cu lopata. Totul e s` se mi[te re-pede b`ncile alea care acord`credite pentru construc]ii desedii de b`nci!

Contul Euxin

Colibanca unchia[ului Tom

Sau, mai corect, „Intr`m \n UEFA.Mai ie[im?“. A[adar, Steaua va juca\n semifinalele competi]iei cu c\]ivab`ie]i din Anglia, Olanda, Australiasau Spania, pe care \i leag` un singuram`nunt: s\nt, cu to]ii, angaja]i cucontract de munc` la clubul de fotbalMiddlesborough. Suporterii lui Boro,a[a cum e alintat` trupa respectiv`,au \nceput deja s` se preg`teasc`pentru c`l`toria spre Bucure[ti,unde-[i vor sus]ine, de prin cr\[me,de prin bordeluri sau chiar de pe sta-dion, favori]ii.

Informa]iile [i mai ales non-in-forma]iile ce urmeaz` s\nt culese depe un forum de pe Internet al fanilordin Middlesborough. Una din primele\ntreb`ri: „Unde e Rumania?“. R`s-punde domnul „the_broken_ fridge“(„frigider bulit“, cum s-ar zice laVaslui): „Rumania este o ]ar` cele-br` pentru produc]ia de rom. Se afl`cam la 150 de mile sud-vest de Ja-maica, \n Marea Caraibelor. Moneda:scoica. E o ]ar` sigur`, dar ave]i grij`la zebrele care m`n\nc` oameni“.Evident, omul face mi[teaux de \ntre-barea colegului s`u.

Cu mare ner`bdare [i mai ales cusete de cunoa[tere au a[teptat en-glejii r`spunsul la \ntreb`rile despreIrish-pub-urile din Bucure[ti [i, \ngeneral, despre pre]urile berii dinRomånia. Au fost l`muri]i, imediat,c` berea este [i ieftin`, [i bun`, [i,mai ales, destul`. Totu[i, acest lucru

nu este doar un avantaj – din cauzaberii, se poate \nt\mpla ca num`rulde cer[etori pe care \i vor \nt\lni pestr`zile Capitalei noastre s` li se par`mult mai mare dec\t au aflat, deja, c`este. Vorbim, ]in s` v` reamintesc, deBucure[ti. Nu de alta, dar domnul„futbal_forza“ pare convins c` Mid-dlesborough joac` \n semifinale cuArtmedia Bratislava, `ia care, credeel, i-au b`tut pe Celtic cu 5-4, astadup` ce i-au b`tut pe Everton cu 5-1.Preciz`m c` pe Everton i-a b`tut Di-namo, care nu s-a potolit [i, dup`c\teva luni, a f`cut 1-1 acas` cu PoliIa[i.

Cel pu]in doi dintre englezii de peforum [tiu c` Romånia nu este Bul-garia, ceea ce nu e nici de bine, nicide r`u. S` v` explic. Pe o parte, e der`u: unul [i-a f`cut un concediu lavecinii no[tri, cel`lalt are de g\nd s`-lfac` exact \n perioada meciului [i s`vin` la Bucale doar pentru meci. Pede alt` parte, e [i de bine: cel care avizitat deja Bulgaria \i transmitecolegului s`u sfatul de a renun]a laideea de a c`l`tori spre Bucure[ti cutrenul bulg`roilor. Iar dac` n-are\ncotro, s` stea c`lare pe bagaj, c` nuse [tie cum se evapor` c`lare pe oceaf` lat`.

Ei, dar nu v` bucura]i prea tare, c`acum vine minutul 92 cu golul saucu loviturile de pedeaps`. Specialpentru cei care au rezistat p\n` la fi-nalul acestui text, consemn`m cu

triste]e c` fanii lui Middlesboroughau reu[it s` afle [i urm`toarele: in-divizii care opereaz` \n mijloacele detransport \n comun se numesc „[u]i“;trebuie evitate liniile 226, 336, 368,32, 41, 70, 102; pe str`zile Bucure[tiu-lui se practic` cu mare succes meto-da Maradona, aceea prin care fal[ipoli]i[ti te las` f`r` acte [i mai alesf`r` bani de bere [i femei; c\inii f`r`st`p\n r`m\n, [i ei, o problem`, iar

cei de la Everton pot depune m`r-turie. Doar vestea c` din 1999 nu s-amai \nregistrat nici un caz de rabie \nBucure[ti pare o veste bun`. Dareste, oare, o veste bun`, \n condi]iile\n care am sc`pat de \n]ep`turi cuantirabic, dar s-a trecut direct lamu[c`turi cauzatoare de moarte?

popoareledenigratoare

29academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

l Un horticultor de la Universitatea Cornell din SUArecomand` s` ud`m narcisele cu whisky, vodc` saugin pentru a le \ncetini \mb`tr\nirea. Eu i-a[ urmasfatul, dar ce m` fac dac` le scap prea mult din sticl`[i m` trezesc c` peste noapte \mi violeaz` mu[catele?l C\nd pleac` \n c`l`torii, prin]ul Charles \[i ia cu elc\teva tablouri pictate de Camilla, s`-i ]in` de ur\t.M`car \n cazul lui n-o s` poat` spune nimeni peste100 de ani c` a \ncercat s` fug` din ]ar` cu un vagonde tablouri valoroase. l Fochistul [i cercet`torii dela Universitatea din Zürich au ajuns la concluzia c`cei care fac mult` [coal` tr`iesc cu 6-7 ani mai multdec\t ceilal]i. Tare m` tem c` dup` [tirea asta cozilede la compensate se vor muta la Universitatea „SpiruHaret“. l |n mai multe state din SUA au fost inter-zise luptele dintre c\ini [i porci. E ca [i cum s-arinterzice la noi luptele de cartier dintre c\ini [i be]ivi.Deci, trist. l |n Germania a fost lansat` o berepentru poten]`. De-acum, nevestele nu vor mai [ticum s`-[i a[tepte b`rba]ii r`ma[i cu b`ie]ii dup`program: cu tigaia sau cu poalele deasupra capului?l La metroul din Moscova se difuzeaz` poezii prinre]eaua audio din vagoane. A[tept`m s` apar`versuri [i la metroul bucure[tean, bine\n]eles,adaptate la specificul na]ional: „La un semn, des-chis`-i u[a / {i se-apropie de vagon / Un b`tr\n at\tde simplu, / Dup` vorb`, dup` portofel“. l |n Anglia,un juc`tor de fotbal din prima lig` a lipsit de la mecipentru c` [i-a op`rit p`r]ile intime. Versiunea oficial`este c`, în timp ce îi înc`lzea fiului s`u laptele, omi[care gre[it` l-a f`cut s` scape ap` fierbinte pezona sa intim`. Credem c` varianta neoficial`, în careso]ia i-a ar`tat c` ea nu e ca Alexandra sau Consuelo,s` tolereze escapadele partenerului, e mai plauzibil`.

AgenCIA de pres`

s`pt`m\na str`inilor

intr`m \n UE. Cum ie[im?

Cercet`torii americani nu sepotolesc! De data asta, \ns`, unprofesor de la o universitate dinFlorida nu doar c` nu s-a potolit,dar a mai [i f`cut-o lat`, lu\n-du-se la tr\nt` chiar cu Iisus Hris-tos \n persoan`. Dup` cum a]iaflat deja de la OTV, Noul Testa-ment zice c` Iisus Hristos a merspe ap`, \ns` – n]` [i n]`! – cer-

cet`torul american nu e de a-cord. El a g`sit o explica]ie a„a[a-zisului miracol“, lans\ndideea c` Iisus ar fi p`[it nu peap`, ci pe o bucat` de ghea]`plutitoare. Alo, nenea cercet`to-rul, de unde Dumnezeul m`-tii[tii tu c` era ghea]`, ai fost tuacolo? B`i, dar voi chiar nu v`pute]i lini[ti? Las`, b`i fraiere,

c` o s` vezi tu ce \nseamn` s`mergi nu pe ap`, ci pe smoal`[i o s`-]i dore[ti s` dai pestevreo bucat` de ghea]` \n cazanul`la \n care o s` plute[ti ca unfraier \n c`lduri! Bine m`car c`n-ai zis c` Iisus a p`[it pe ap` cusky-jet-ul, fraier conjunctural ge-netic ce e[ti!

Ghea]a de apoi

Cu ghea]a pre ghea]` c`lc\nd \n str`chini

|ntr-o diminea]`, la {tirile PRO TV, era un ma-terial despre primele ma[ini blindate de tipHumvee fabricate la noi. Titlul de pe micul ecranera „Blindata romåneasc`“. Imediat m-am g\ndit,

dup` cum era [i normal, la „B`l]ata romåneasc`“[i m-am \ntrebat dac` blindata romåneasc` e delapte, de pr`sil` sau de carne. De tun.

Tancuri cu Bul`

Ia blindata, m\ine-i gata!

l Cu toate c` e un subiectgras, hot`r\sem s`-l las \n plataDomnului pe Alex. {tef`nescu [is` m` ocup de lucruri mai se-rioase. N-a fost s` fie a[a! {i astadin simplul motiv c` tocmai amprimit cartea lui Laszlo Alexan-dru, carte pe care Alex. {tef`nes-cu o f`cea harcea-parcea acumc\teva s`pt`m\ni \n Ziarul de du-minic`: „Noua carte a lui LaszloAlexandru, Toate p\nzele sus!, po-lemici, poate fi intitulat` Toatepoalele sus!, \n polemicile saleautorul este lipsit de elegan]` caacele mahalagioaice care, c\nd seceart`, \[i ridic` poalele \n cappentru a-[i ar`ta anumite p`r]iale corpului. Mahalagioaicele, celpu]in, se ceart` \ntre ele, \n timpce Laszlo Alexandru jigne[te dinsenin oameni de valoare, care –dac` s\nt \n via]` [i dac` citesc oasemenea carte – nu pot r`m\nedec\t stupefia]i“. Oamenii de va-

loare invoca]i de Alex. {tef`nes-cu s\nt C`linescu, Simion, Goma,Dan Petrescu, B`dili]`… Scriin-du-[i articolul, Alex. {tef`nesculas` impresia c` ap`r` o nedrep-tate comis` de Laszlo Alexandru.Ceea ce uit` s` le spun` cititori-lor s`i Alex. {tef`nescu este m`-runtul fapt c` printre oamenii devaloare desfiin]a]i de polemistulLaszlo este chiar Alex. {tef`nes-cu. |ntr-un articol intitulat „Fr\na-rul“, articol de unsprezece pagini,criticul de la Romånia literar`(aten]ie, criticul, nu omul) estepus la zid. Limbajul polemistuluieste absolut decent, nimic de ma-hala \n el: „O clar` op]iune ideo-logic` de cea mai reac]ionar`spe]` a fost abil camuflat` de re-dactorul-[ef al Romåniei literare\ntr-un stil colocvial-dezinhibat“.Sau: „|n acest tangou politico-ide-ologic-literar postdecembrist, a-bord\nd constant z\mbetul p\n`

la urechi al amfitrionului sigur desine, Alex. {tef`nescu s-a situatcu consecven]` \n tab`ra reac]io-narismului critic“. Dup` care ur-meaz` demonstra]ia „reac]iona-rismului critic“. Scriindu-[i artico-lul, Alex. {tef`nescu [i-a \n[elatcititorii miz\nd pe faptul c ̀nimeninu va deschide cartea cu pricina.({t. A.)

l Nout`]i la Academia Ro-mân`. Scriitorul Dumitru RaduPopescu a devenit membru titu-lar, al`turi de F`nu[ Neagu. Nico-lae Manolescu nu a luat voturilenecesare titulariz`rii, a[a c` r`-mîne membru corespondent. De[inu prea scrie (c`r]i), [i Dan H`u-lic` e membru corespondent! IarEugen Simion s-a retras din cursapentru un nou mandat de pre[e-dinte, evitînd, astfel, (înc`) o ile-galitate în biografia sa. A fost alesIonel Haiduc, fostul vicepre[edin-te al lui Augustin Buzura la Fun-da]ia Cultural` Român` (pe stilvechi). Cu aceast` ocazie, totu[i,Eugen Simion se alege pe o func-]ie nou inventat`, special pentruel: pre[edinte din umbr` al Aca-demiei Române. {i, apropo de

respectul pentru istorie [i adev`r,de ce a fost radiat` Elena Ceau-[escu din rîndul „nemuritorilor“?C` nu mai figureaz` printre fo[tiimembri ai acestui for. Dar cei ca-re au aplaudat-o la intrarea în Aca-demie [i au votat pentru ea, de cemai s\nt prezen]i pe listele actu-alilor sau fo[tilor membri? Nu letremur` mîna cînd semneaz`pentru indemniza]iile babane?!l V` semnalez o nou` apari]ie înrîndul revistelor electronice. Estevorba despre publica]ia Pr`v`liacultural`, care se g`se[te la adre-sa www.pravaliaculturala.ro. Ini-]iatorul [i conduc`torul ei esteCornel Mihai Ungureanu, iar invi-tatul special al primului num`reste T.O. Bobe. Revista e simpl`[i arat` bine. Poate e pu]in camredundant` la nivelul ilustra]iei,în sensul c`, dup` gustul meu,dac` un capitol se nume[te „Mi-rodenii“, mi se pare cam mult cafotografia s` ne propun` ni[temirodenii. În rest, mi se pare oapari]ie care îmbog`]e[te e-cul-tura. E de e-bine! (I. M.)

30 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

coana mi]abeletrista

|ntr-o zi vom afla c` [tiam Adev`rul. P\n` atunci, ne chinuim s`-lafl`m. Ce nu ve]i afla s`pt`m\na aceasta: cine este, de unde vine [i\ncotro se duce Tetelu. Urmeaz` Jurnal`-su.

Jurnalul lui Tetelu munca cu cartea

Alex. vs. Alexandrushow biz da’ cul]i

Exist` scriitori care fac dinspa]iul natal impregnat de exo-tism un prilej de literatur`. Dardincolo de coaja aceea de ciud`-]enii locale, care poate fi zg\riat`cu unghia curiozit`]ii [i \ndep`r-tat` u[or, nu g`se[ti un miez cunimic mai pre]ios dec\t un studiude antropologie. Cu cartea* luiArundhaty Roy treaba st` altfel [i\nc` de la primele pagini mires-mele delicate ale unei literaturide soi \]i m\ng\ie papilele literare.Aceast` bengalez` [colit` \n spa-]iul postcolonial britanic are toatedatele unei scriitoare de ras` carereu[e[te s`-[i topeasc` biografia[i s-o transforme \ntr-un ingre-dient delicat, care nu se simte lalectur`, dar te p`c`le[te absor-bindu-te lent \ntr-o lume fantas-tic`, reconstruit` literar dup`toate regulile artei. O carte cupersonaje fractalice, ale c`rorsecven]e vitale se manifest` re-curent, ici [i colo, compun\nd ununivers de nostalgii, pasiuni [iobsesii \ntre]esute \ntr-o plas` depove[ti, unele mai miraculoasedec\t altele. O b`tr\n` fabricant`de conserve al c`rei univers se\nchide [i se deschide dup` unritm secret, precum cochilia uneiscoici, rela]ii de cast` [i frustr`ri

ancestrale care amplific` de fie-care dat` orice tensiune minor`,un filobritanic sceptic, un bunicentomolog ie[it din via]` din pri-cina ofticii de a nu i se fi recunos-cut descoperirea unei specii demolii, doi copii cu o privire maiatent` dec\t cea a unei camerede filmat fac din cartea asta un felde carusel de figuri ale unei Indiipostcoloniale, ancestrale [i vii-toare totodat`. |n plus, ve]i puteaintra prin labirintice coridoare li-terare desenate arhitectural \n-tr-o sumedenie de microuniver-suri, nimerind ba \n curtea uneicomunit`]i cre[tine izolat` \ntrebudi[ti, ba \n plin` expansiune amarxismului postcolonial, ba di-rect \n inima unei fecioare. Unapeste alta, cartea bengalezei e caun magazin de coloniale \n care,odat` intrat, mirodeniile \ncepparc` s`-[i intensifice aromele,n`ucindu-te, povestindu-]i isto-ria planta]iilor pe care au crescut[i via]a celor care le-au cules.

Alin IONESCU

* Arundhaty Roy, Dumnezeullucrurilor m`runte, Humanitas,2005.

Magazinul de postcoloniale

Pesemne c` Aurelia Matei s-acam plictisit s` fie disputat` deArge[ [i Dåmbovi]a, fiind n`scut`pe limita iluzorie dintre cele dou`jude]e, ba \n satul Stråmbu, zicarge[enii, ba \n c`tunul Humu-le[ti, pretind dåmbovi]enii, [i cas` scape de un r`zboi steril, dincare n-ar fi cå[tigat nimeni ni-mic a \nv`]at \ntr-o bun` zi s`zboare. A f`cut-o \ntr-atåt de bine,\ncåt s-a \n`l]at pån` la cer, iarcånd s-a \ntors printre noi, ca ab-

solvent` a Institutului „NicolaeGrigorescu“, pe spate \i crescu-ser` dou` perechi de aripi traini-ce de pesc`ru[, albe, seara, [i vi-orii, diminea]a. Ni[te domni maicårtitori din fire au zis atunci c`n-ar fi de pesc`ru[, ci de pelican,iar ni[te cucoane mai firoscoasedin constitu]ie au garantat cu må-na pe inim` c` sunt, \n cel maineinspirat caz dintre toate cåte ise pot \ntåmpla unui artist \nvia]`, aripi de leb`d`. |n discu]ie

s-au b`gat [i ni[te constructoride aeroplane, care au emis pre-ten]ia c` aripile Aureliei nu suntde p`s`re, ci de liliac, domnule,crede]i-ne pe cuvånt, c` noi [timce spunem, c` noi suntem licen-]ia]i \n mecanic` aerospa]ial`,bionic` [i aerodinamic`. Aureliaa zis atunci c` face o demonstra-]ie, ca s` curme ni[te dispute totatåt de inutile precum cea legat`de jude]ul \n care s-a n`scut. {i-aales mai multe zile \n care \ntablourile ei* cerul era pe jum`-tate senin, iar pe de cealalt`, bu-c`lat de nouri sidefa]i [i aurii [ia fålfåit cu putere din aripi, iarcånd a ajuns sus \n slava crugu-

lui, din ea n-a mai r`mas nimicaltceva decåt un stol de pesc`-ru[i, un cård de pelicani sau unpålc de lebede, care tractau [i \n-v`]au s` zboare un aeroplan, cuaripi fosforescente de liliac. Cama[a picteaz` Aurelia Matei, [icånd \i vezi tablourile sim]i c` \n-vingi gravita]ia [i c` te ridici u[orde la p`månt, ca un pui de Icar laprimul s`u zbor peste lume.

Cornel IVANCIUC

* Aurelia Matei, Pictur`, GaleriaOrizont, B-dul Nicolae B`lcescunr. 23 A.

O nepoat` a lui Icar [i aripile ei fosforescente

Vine o vreme \n via]a unui omc\nd se apuc` cu am\ndou` m\i-nile de nas. Se \nt\mpl` exact ca\ntr-o proz` de-a lui nenea GabrielMárquez: o duhoare teribil` punest`p\nire pe ora[. |ns` nu toatenasurile s\nt ini]iate \ntr-ale ca-taclismelor olfactive, nu toate mu-coasele s\nt preg`tite s` simt`dezastrele subtile din aer. C\nd,brusc, \ncepe s` \]i put` – ceeace, \n Romånia, este perfect posi-bil –, ce faci? |ncerci s`-]i mu]inasul \ntr-un loc suportabil, nu?Iulia asta a f`cut: cu pl`m\nii de-vasta]i de duhoare, s-a a[ezat, cunas cu tot, pe o platform` \nalt`din ora[, deasupra c`reia duhoa-rea nu se sim]ea. La scurt timp,a ajuns acolo [i Marius, cu nasulf`cut ferfeni]`. Spectacolul putea\ncepe. |ntre doi str`ini, uni]i decomplicitatea cumplit` a unui mi-ros teribil, orice este posibil, [iaceast` posibilitate nu putea firatat`. Str`inii comunic` bine,s\nt ferici]i c` nu s\nt nebuni, adi-c`, stai a[a, nu s\nt singur, mai ecineva care simte la fel, altfel a[fi putut crede c` nasul meu a lu-at-o razna, pe ar`tur`. |n tot acesttimp, so]ia lui Marius se plimb`pe strad`, de colo-colo, ]in\ndu-l\n les` pe C\ine, de meserie c\ine.Marius are mustr`ri de con[tiin]`,

mai exact, con[tiin]a lui este pro-fund tulburat` de acel miros pecare doar el [i Iulia \l simt. Iulia,\n schimb, are mustr`ri de bust.Da, a]i citit bine: mustr`ri de bust.Plecase de-acas` cu g\ndul de a-[ipune silicoane num`rul 4, pentruca iubitul ei s` fie mul]umit, darmirosul a ab`tut-o din drum [i aadus-o \n preajma lui Marius, pecare s\nii Iuliei – a[a, f`r` sili-coane – nu \l deranjeaz` deloc.|n definitiv, c\nd ai suflet mare,silicoanele devin lipsite de im-portan]`. {i totul, cum spuneam,se petrece pe o platform`, undesingur`t`]ile celor doi, \mpinsede la spate de un miros \ngrozi-tor, se \nt\lnesc [i se recunosc.So]ia lui Marius n-are dec\t s`-lplimbe pe C\ine p\n` c\nd [i ea, [ic\inele vor albi, unul \n lesa ce-luilalt. Iubitul Iuliei n-are dec\ts` fac` bor[ cu silicoanele tutu-ror femeilor din lume, pe ea n-omai intereseaz`. O pies`* fru-moas` [i jucat` minunat de doiactori care [tiu s` te fac` s` sim]ic` aici sau acolo se simte.

Iulian T~NASE

* Aici nu se simte, de Lia Bugnar;regia: Daniel Popa; scenografia:Mihai P`curar; cu: Iulia Popescu[i Marius Cordo[; La Scena.

Aici nu se mintecronica pe l\ng` teatre

rebelle arte

Na, alt` belea! Ne-am califi-cat, deci, cu o echip` romåneasc`\n semifinalele UEFA. Chestia oanticipam cumva, pe undeva,\nc` de c\nd sor]ii helve]i auhot`r\t s` pice Rapid cu Steaua\n sferturi. Iac`t` c` Dumnezeu afost bun cu poporul nostru, supor-terii daco-romani au mers [est,cumin]ei. N-au fost suspendateambele echipe, a[a c` p\n’ laurm`, \ntr-un final apoteotic,merge mai departe Steaua. Ei, deaici \ncep, dup` cum spuser`m,complic`ciunile. C`ci, dac` lu-crurile merg tot at\t de bini[or,grandiosul nostru coeficientUEFA (primul de pe continent!)ne va pune \ntr-o situa]ie mai de-licat`: prin 2007-2008 sau, hai,2008-2009, vom fi admi[i cu 6([ase!) echipe romåne[ti \n com-peti]iile europene. Dou` \n LigaCampionilor, patru \n Cupa UEFA,restu’ la Prim`rie. De unde lescoatem, tat`? Soarta destinuluisau, poate, \nt\mplarea hazardu-

lui a f`cut ca, \n ultima etap`, s`se \nt\lneasc` \ntre ele fix forma-]iile ajunse pe primele [ase lo-curi, conform clasamentului la zi(luni, 10.03.2006). |n umbra fra-ternului derby Dinamo-Steaua,au mai jucat a[adar locul 3 culocul 4 (FC Na]ional-Sportul) [i,logic, locul 6 cu locul 5 (PoliTimi[oara-CFR Cluj). Dup` 270de minute de titanice \nfrunt`ripe trei stadioane, to]i comenta-torii au c`zut de acord ([i noi cuei) c` n-a fost mare [mecherie.Dac` tot e la mod` Steaua, niciuna din respectivele partide n-arfi meritat mai mult de dou`, hai,trei stele (la Timi[oara) pe oscal` de la unu la cinci. Cum arveni, o mediocritate implor\ndsatisfac]ia. Acuma, or s` vin` al]ii[i-or s` spun` c` meciuri d-astea,mai mult mediocre dec\t medii,s-au v`zut [i pe la case mai mari.Da, nenic`, \ns` la `ia parc` vezimai mult` acurate]e tehnic`, maimult angajament, mai mare ge-nerozitate \n joc dec\t la noi! Neputem consola, la mi[to, cu o sin-gur` chestie: marele derby, dim-preun` cu derby-urile mici [i mij-locii ale ultimei etape s-au ridicatla nivelul unui sfert de final` eu-ropean`. ~la dintre Rapid [i Stea-ua, 1-1 [i 0-0. Dar, \n perspecti-va iminentei ader`ri cu [aseechipe la UEFA + Liga Campio-nilor, fie chiar [i-n sezonul 2008-2009, frate, pic`m pu]intel peg\nduri. Ce-o s` ne facem c\nd otreime din campionatul nostru vafi angajat` \n competi]iile inter-na]ionale? Ce-or s` cread` oa-

menii `ia despre noi? Iat` o tem`de reflec]ie pentru pre[edinteleB`sescu. Dac` tot s-a obi[nuit s`[uteze cu [pri]u-n minge pe ce-lebra aren` „Golden Blitz“, poa-te-i mai convoac` pe d’alde Gigi [ial]ii de acela[i rafinat calibrupentru a elabora strategia na]io-nal` de integrare deplin` \nUEFA. Ar veni cam a[a: pentrupreliminarii – ni[te p`linci; pen-tru fazele superioare – whisky,vin [i [ampanie; iar pentru final`– orice, c` nu mai conteaz`. C\tdespre posibilitatea unei even-tuale suspend`ri, acordate \nurma ar`t`rii nasului ro[u \n fa]afiolei verzi, hai s` fim serio[i, nue \n spir(i)tul regulamentelor dela noi. Cum s`-l aten]ionezi pepre[edintele-juc`tor? P`i, au fostjuc`tori simpli care au omor\t oa-meni cu ma[ina, be]i la volan, [in-au f`cut o zi de arest…

Viorel MO}OC

cartona[ul ro[ucu tricolor

31academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

6 din ’09mazeta sporturilor

Gigi Becali [i Traian B`sescu, doi r`zboinici care au mari probleme cu lumina: primul nu vrea s` achite nocturna de pe Ghencea, iar al doilea nu prea vrea s` se fac` lumin` \n dosarele Securit`]ii

Hai noroc, Gigele, s`-]itr`iasc` calificarea! Scuze, nu am venit

la stadion pentru c` am auzit c` nu te mailas` s` intri cu b`utur` la meci. Da’ l-am v`zutaici, la Golden Blitz, cu doi prieteni buni de-ai

mei de pe vremea c\nd navigam: Murfatlar [i Borsec.

A]i v`zut, probabil, c` Realitatea TV a transmis s`pt`m\na trecut`[i [ah, nu doar fotbal. N-am fost aten]i chiar [i la unghiurile din careau dat relu`rile de la meciul de [ah, dar, \n schimb, am re]inut altedetalii. De exemplu, nici nu era nevoie s` scrie pe ecran de la ceeveniment relateaz` fiecare reporter, c`ci figurile lor fac mai multdec\t toate cuvintele din lume! Pe de alt` parte, prin[i de compara]ii,nu s\ntem siguri de un am`nunt. Am \n]eles c` la meciul de [ah afost prezent [i B`sescu [i voiam s` ne l`murim: e adev`rat c` acerut ca regele s` fie \nlocuit cu un pre[edinte-juc`tor?

{ah-matol

Meci de mare remiz`

32 academia CA}AVENCU Nr. 14, 12-18 aprilie 2006

dubios democra]ia trecea

Romånia merge \n semifi-nale, \ns` \ntr-o direc]ie gre[it`.Primul [ofer al ]`rii s-a suit ma-chit la volan, declan[\nd Volani-ada. Dac` era de[tept, B`sescuf`cea o chestie ca lumea: beatfiind la volan, s` se fi dus \n fa]aambasadei Americii, unde s`-l a[-tepte pe Michael Jackson ca s`-lcalce cu ma[ina, ca s` ne r`z-bun`m [i noi pentru moartea luiTeo Peter. M`car at\ta lucru ar fiputut s` fac`, dac` nu s`-l con-damne pe pu[ca[ul `la marinbeat. Ar fi fost un gest demn,potrivit pentru un pre[edintepopulist. A[a, B`sescu s-a dusb`ut acas`, a \nceput s` sparg`farfurii de nervi c` cu c\teva zile\nainte l-au huiduit studen]iipentru [menul lui cu Ticu Dumi-trescu de la CNSAS, apoi a des-chis televizorul pe OTV, unde s-auitat la reluarea „Crimei din Pri-m`verii“, dup` care, fr\nt, s-asuit \n limuzina preziden]ial`,s` \mpart` inunda]ii echitabil latot poporul, \n Tulcea [i Gala]i.

ý |ntrebarea este: fiind a[a depopulist, de ce nu s-a dus [i \nMaramure[ s`-i apere pe oa-meni de inunda]ii? S` \mpart`ajutoare [i celor din Suceava,Herculane [i Republica Moldo-va, s` nu se mai spun` c` \i pro-tejeaz` numai pe sinistra]ii dinDelt` [i pe sinistrul Becali de peislaz. P`i, dac` nu s\nt inunda]ii\n Maramure[, de ce nu s-a ocu-pat administra]ia preziden]ial`s` fie ap` [i \n zonele nesi-nistrate? S` fi desc`rcat c\teva[lepuri de Izvorul Minunilor [i\n Oa[, s` aib` ce ajuta! P`i, ceface administra]ia preziden]ial`,doarme?! Vrem [i noi ap` de lastat, inunda]ii subven]ionate, cas` ne fac` [i nou` prietenul pre-[edintelui, Gigi Becali, vile de ocamer`, ca `lora din Vadu Ro[-ca! Adic` numai unii s` aib`parte de viitur`?! S` plimbe po-dul `la de la M`r`cineni printoat` Romånia, s` se simt` to]iromånii proteja]i de buhul prezi-den]ial. Sau m`car o epidemie

de sifilis s` aduc` [i adminis-tra]ia, s` se renun]e la discri-minarea asta. O pandemie dehlamidia, o catastrof` aviatic`,ceva, s` ne bucur`m al`turi deto]i cei pe care-i viziteaz` Golfulpreziden]ial. ý Apropo, [ti]i dece [i-a luat B`sescu Golf V? Cas` aib` unde ancora vaporul cucare aduce ajutoare! H`, h`, h`!ý Giovani Becali a distrus uncazinou. Normal, pierduse banii

pe care i-a luat v\nz\ndu-l pe unadidas de-al lui Hagi, \n ‘95,adic` 350.000 de euro. Dup` cea chemat institu]iile statului s`-lajute, \n dou` secunde, 20 deechipaje de la Poli]ie, Salvare,Institutul de Metrologie [i „Sal-va]i balenele verzi cu pene“ ausosit prompt s`-l ajute pe cet`-]eanul Becali. Pe simplul cet`-]ean Becali, ceea ce v` ur`m [idumneavoastr`. Pe c\t punem

\ns` pariu c` trebuie s-o viola]ipe doamna nu [tiu care de la nuse [tie care minister, ca s` fi]isiguri c` va veni [i la dumnea-voastr` m`car un echipaj de po-li]ie pr`p`dit, s` v`-ntrebe seria[i num`rul de buletin, dup` cares` plece cu treab` la sec]ie?!

Cronic` a lu’ {tefan a Petrei

Pe [est aproape, f`r`mi[c`ri de strad`, f`r` tele-viziuni asediate, la toamn` va\ncepe o revolu]ie de manual.Nu va fi totu[i o mi[care destrad`, ci una pe h\rtie, lent`[i pa[nic`, ai c`rei eroi vordisp`rea treptat \ntr-o bine-meritat` uitare. Nu se vortrage focuri de arm`, nu sevor \mp`r]i func]ii dup`, iarla sf\r[it, din toat` afacerea,cei care vor ie[i \n pierderevor fi politicienii. S` nu v`mai fierb [i s` v` spun desprece e vorba: din septembrie,anul curent, elevii din clasa aIV-a vor pune m\na pe altemanuale de istorie, \n careeroii oficiali ai romånilor dinultimul secol [i jum`tate vordeveni personaje op]ionalede studiu. Vlad }epe[, Mirceacel B`tr\n, Mihai Viteazul vor

desc`leca pe \ndelete de pe sta-tuile ecvestre pe care i-a coco]at\ntreaga mitologie istoric` aeroismului na]ional, iar \n locullor se vor strecura noii eroi eu-ropeni, politicieni crescu]i cuma[in` la scar`, pentru carearm`sarul nu-i dec\t un prilej dehipism. Toat` funda]ia de per-sonaje exemplare ale statuluina]ional, neclintita arm`tur` devoievozi medievali lupt\nd cubarda \n m\n` p\n` la v`ruireacomplet` a pere]ilor ]`rii cus\nge otoman va fi supus` uneiimplozii controlate [i va fi re-construit` dup` norme eu-ropene. Trezirea con[tiin]eina]ionale \n Europa celei de-adoua jum`t`]i a secolului XIX aavut un combustibil cu cifr` oc-tanic` ridicat` \n istoriografiaromantic`, un fel de telenovel`\n care regii, voievozii [i cnejii

Evului Mediu jucau rolul unorvedete al c`ror unic scop erap`strarea limbii [i unit`]ii nea-mului. Acum, b`tr\nul continents-a mai ramolit, nu-i mai prie[teg\lceava, iar s\ngele patimii et-nice care-i clocotea mai deun`ziprin vene a \nceput s`-i produc`varice. Europa secolului XXI vreapensie frumoas`, vil` \n Majorca[i est-europeni care s` admirede mici elegan]a pa[nic` a unuicostum Armani, nicidecumcroiala unei c`m`[i de zale.Drept pentru care bunicu]a s-ahot`r\t s` se ocupe temeinic deeduca]ia nepo]eilor [i s`-idezve]e de pove[tile cu Fe]i-Viteji [i Harapi-Albi pe carele-au ascultat cu evlavie at\taamar de vreme. Eee, dragii mei,cine v-a spus vou` c` {tefan eramare [i sf\nt? Era mic, be]iv [imuieratic. |n schimb, Konrad

Adenauer era drept [i cinstit.Dar despre Mihai Viteazul undea]i auzit c`-l ardea pipota s`uneasc` trei ]`ri[oare mici?Fugi]i de-aici, copii, Mihai eraun dictator medieval pasionatde expansiune teritorial`. Pec\nd Robert Schuman a fost cuadev`rat un unificator. |ntr-unfel, de-abia a[tept s` sc`p`m debabal\cii `[tia care ne-au c`l`ritistoria modern` [i care, \ntr-unfel, l-au ]inut pe Ceau[escu \nc\rc` odat` cu g`selni]a na]io-nalist` a comunismului. Pestedou`zeci de ani, nimeni nu vamai putea s`-i p`c`leasc` pepu[tii de azi chem\ndu-i s`voteze ca s` aib` [ansa s` asistela ]epe \n Pia]a Victoriei. B`selu,Vadim [i Gigi vor fi ni[te pro-duse electorale expirate alec`ror modele politice vor ajunge\n magazia cu vechituri a isto-

riei. M-am plictisit de muzeulfigurilor de cear` al luptei an-tiotomane de-acum 500 deani, care vine ca o m`nu[`beneficiarilor ultimelorr`m`[i]e ale mentalit`]ilorpaternaliste s`dite deceau[ismul na]ional. {i, ca s-ospunem pe-aia dreapt`, carearde la buzunar, mai s\ntc\]iva ani p\n` c\nd vor fievacuate de pe bancnote ul-timele frontiere ale imagi-narului na]ional, chipul unorIorga sau Eminescu. Atuncieuromånul va purta \n pan-taloni nu un portofel cuportretele personajelor ilustreale neamului, ci c\teva pozevaloroase cu por]i, poduri [iviaducte.

Alin IONESCU

contraeditorialDe la eroi la euroi– indexul altor evenimente –

Viezure, br\nz`, barz`, grip` Cuiburile de berze din jude]ul Gorjau fost puse sub supraveghere deteama gripei aviare. P`i, de ce le efric` oamenilor? Berzele stau lini[-tite pe st\lpi de telegraf. Ce r`u s`fac` ele? |n cel mai r`u caz ar mo-lipsi de grip` c\]iva bebelu[i pe care\i car` \n cioc, dar poate `ia nicim`car nu s\nt pentru ]ara noastr`.

Poli]i[tii romi s\nt \n minoritatePatru dintre cele cinci locuri deagent de poli]ie destinate romilordin Mure[ au r`mas neocupate.Unul dintre romii care nu au vruts` candideze a [i motivat decizia dea r`m\ne [omer: „P`i, fratele meu,dac` a[ fi gabor, ori mi-ar fi fric`de mine \nsumi, ori m-a[ \nchide \ncas` \ntre 3 [i 5 ani”.

Pensionarii se iau demulte medicamenteC\teva farmacii din Timi[ au fostvandalizate de c`tre cei care nu aumai g`sit medicamente gratuite [icompensate. Asta e. Pensionarii auvenit s` \[i ia unguente ieftine pen-tru reumatism [i dureri de spate,nu au g`sit, au spart tot pe-acolo,dar m`car au plecat r`cori]i [i cubuzunarele pline deanticoncep]ionale gratuite.

Adult Chanel Nr. 5O veste bun`. A sc`zut dramaticnum`rul abuzurilor asupra mino-rilor din Prahova. P`i, e normal. Aucrescut [i minorii `ia; acum pot [iei, \n sf\r[it, s` abuzeze de ni[teadul]i.

Sport de periculozitateSala de sport din Lancr`m, Alba, afost redus` \n \n`l]ime cu 2,60metri. Acum are doar 30 de cen-timetri \n`l]ime, iar copiii dinLancr`m pot \ntreprinde tot felul dejocuri sau activit`]i sportive cum arfi: „mersul r\mei”, „fotbal cu nasul“sau „relaxare, \ntins pe spate”.

De]inu]i cu for]aDe]inu]ilor Penitenciarului dinMiercurea Ciuc li s-a f`cut unadev`rat program de vizion`ri depiese de teatru, expozi]ii sau acti-vit`]i sportive. Cu alte cuvinte:teatru – Vasile Marin face o scen`de apoplexie, expozi]ie – IonPurece \[i arat` tatuajele a 49-aoar` [i activit`]i sportive –adoarme paznicu’, se sare gardu’ [ise merge la discotec`.

Ursa maiouUn urs fl`m\nd continu` s` semenepanic` la marginea municipiuluiMiercurea Ciuc. P`i, e [i el un ursfl`m\nd, deci trebuie s` i se dea dem\ncare. {i, de preferat, nu doarni[te oase de pui \ntr-un [erve]el [io scrumier` plin` cu lapte, ca p\n`acum.

Cronicarul Grigore dup` Ureche

Avem o ]ar`. Cum proced`m?

ý Agen]ia interna]ional` derating Moody’s a anun]at c` men-]ine riscul de ]ar` acordat Româ-niei la nivelul „Ba1“. Cum s-a a-juns la acest indice? P`i, cic` s-aucertat mult angaja]ii agen]iei in-sist\nd pentru niveluri mai \naltede risc, \ns` a c\[tigat un tip carea avut gura mai mare strig\nd c\t

l-au ]inut pl`m\nii: „Ba unu! Baunu!“.

ý Consiliul European, Comi-sia European` [i Parlamentul Eu-ropean au decis s` m`reasc` bu-getul alocat României pentru pe-rioada 2007-2013. Iu-huuu! Ast-fel, România poate primi circa30.000.000.000 de euro. Super!

Deci, dac` \mp`r]im la 6 ani, c\tdureaz` intervalul respectiv, vinecinci miliarde pe an. Adic` aproa-pe cinci milioane de euro pe lun`.Nou` ni se pare un salariu bun.Oare c\te Matiz-uri pot s`-mi iaudin cinci milioane de euro?

Str`buna Vestire

Ve[ti bune

Dac` e Ba1, bal s` fie!

Din nou, Giovani a c`lcat pe Becali!S`pt`m\na romånilor

Naty Meir al`turi de Mihai Lupoi, primul ofi]er care a ie[it cu arma \nm\n` la televizor \mpotriva pre[edintelui Ceau[escu, dar a c`zut seceratatunci c\nd a ie[it cu falca goal` \n fa]a pumnilor ex-candidatului preziden]ial Eduard Manole

|ncazuri din acestea de

agresiune fizic`, noi, evreii,aplic`m un dicton vechi de zeci deani: dac` prime[ti o palm`, f` unfilm la Hollywood pe subiectul

`sta [i umple-te de bani!