cartea profetului ieremiapastorala-an2.weebly.com/uploads/5/3/9/8/5398315/ieremia.pdf · ieremia...

Curs anul II pastorală

diac. dr. Cătălin Vatamanu

2011

Cartea profetului IEREMIA


Ieremia (de la verbul rmh „el a aruncat”, „el a izgonit”).

a trăit între 640-587 (?) î.Hs.

a activat in Iuda

a fost contemporan distrugerii Ierusalimului (587).

a trăi ultimii ani în Egipt dimpreună cu o grupă de refugiați care s-au exilat acolo.


Contextul istoric

→ perioadă de tranziție: a permis lui Iuda o scurtă perioadă de independenţă, care a fost folosită pentru a realiza o reformă religioasă majoră, sub regele Iosia.

sec. VII-VI: Babilonia înlocuiește marea putere politică a Asiriei.


1. Istoria perioadei

Manase (687-642) - Iuda a fost subordonat atât politic, cât şi religios Asiriei. - reformele lui Iezechia au fost înlăturate şi practicile religioase păgâne permise - critică la adresa lui Manase (2 Regi 21:1-21; 23:26, 24:3, Ieremia 15:4;. Cf. 2 Cronici 33 ). Amon (642-640) - a căutat să continue politica tatălui său - doi ani mai târziu el a fost asasinat de un partid antiasirian


Istoria perioadei Iosia (640-609)

Anul 640 - Iosia pus pe tronul din Ierusalim, la doar 8 ani. - regele Asiriei, Assurbanipal (668-627), preia controlul imperiului.

Activitatea lui Assurbanipal după 640: ani suficient de paşnici pentru a-i permite să acţioneze ca un patron al literaturii şi artei. (El a înființat prima bibliotecă din Orientul Mijlociu antic organizată sistematic, Biblioteca Ashurbanipal, în Ninive. La el fac referire: Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae, Mihai Eminescu în Memento mori.

Fragment din Epopeea lui Ghilgameș - Biblioteca din Ninive


Istoria perioadei

627 – moartea lui Assurbanipal → imperiul Asiriei este rupt în două.

626 – Nebopolassar învinge pe asirieni lângă Babilon → rege al Babilonului.

622 – reforma lui Iosia, subordonarea lui Iuda de Asiria s-a încheiat.

Iosia a fortificat importante oraşe la N şi V de Ierusalim (Meghido și Lachish)

612 – căderea cetății Ninive (coaliţie organizată de babilonieni, mezi şi, probabil, sciţi)

610 – Egiptul, cu ajutorul Asiriei, încearcă să ia stăpânirea Haranul → Eșec → Mesopotamia este sub control total al Babilonienilor.

- întârzierea Faraonului Neco la Megiddo de Iosia → va fi ucis (2 Chr 35:20-24) - Neco a preluat conducerea politică în Iuda


Istoria perioadei

609 → Ioahaz (trei luni, 609) a fost demis şi dus în Egipt.

609 → Fratele lui, Eliachim (Ioiachim) (609-598), a fost pus pe tron de Neco, iar Iuda este acum un vasal egiptean. Tribut.

609-605 Iuda este sub dominaţie egipteană.

605 - Nabucodonosor preia controlul asupra armatei

Atacul de la Carchemiş (Ieremia 46:2) → Babilonienii preiau controlul asupra Siriei

604 - Nabucodonosor atacă pe egipteni în Câmpia filistenilor, distruge Ashkelonul (Ieremia 47)

→ Grabă în Ierusalim (Ieremia 36:9); Ioiachim vasal pentru 3 ani (2 Regi 24:1).

601 - Nabucodonosor război cu Egiptul, dar ambele părţi au suferit pierderi grele.

- Ioiachim declară independenţa față de Babilon (2 Regi 24:1). → Babilonul trimite trupe de sirieni, moabiţii, amoniţii ca să distrugă pe Iuda (2 Regi 24:2).

598 - întreaga armată babiloniană; Ioiachim a murit, probabil asasinat

(Ieremia 22:18-19 şi 36:30).

598 – Ioiachin (3 luni), fiul de 18 ani al lui Ioiachim

martie 597, Ierusalimul s-a predat → regele, regina mamă, înalţi oficiali şi cei mai calificaţi lucrători din Ierusalim au fost deportaţi în Babilon.


Istoria perioadei

598 - Sedechia (597-587) pus pe tron de babilonieni. - tensiuni sociale şi politice. 594 - revoltă în Babilon → speranţe că ar reveni Ioiachin (Ieremia 27-29) 594/3 - călătoria lui Sedechia în Babilon (Ieremia 51:59), ca să

reafirme loialitatea sa faţă de Nabucodonosor 589 - armata babiloniană - marş spre vest → sunt cucerite Rama şi

Miţpa, Ierusalimul este sub asediu

iulie 587 - Ierusalimului a fost cucerit. O lună mai târziu a fost ars.

Ghedalia, nepot al lui Şafan, numit guvernator. A fost asasinat

curând.


2. Reforma iosianică – anul 622 (2 Regi 22-23 şi 2 Cronici 34-35)

Obiective: epurarea localităților de cultul sincretist; reînnoirea printr-o ceremonie specială a Legământului; celebrarea Paştelui, în anul 18 al lui Iosia (622). Cauze: găsirea Cărții Legii în Templu (?) - reforma a început în anul al 8-lea an al lui Iosia (632), când tânărul rege a început să caute pe Domnul. - epurarea locurilor de închinare din Ierusalim şi în provinciile asiriene ale Samariei, Galaadului şi Galileei este plasată în anul 12-lea al lui Iosia (628). - în anul 18 al regelui (622), Cartea Legii este găsită, se face reînnoirea legământului printr-o ceremonie, este sărbătorit Paştele. → descoperirea Cărții Legii a fost după epurarea religioasă (2 Chr 34:8). Timpul reformei: atât timp cât a domnit Iosia (până în 609/8). Ieremia nu apare în legătură cu reforma.


Copilăria şi chemarea la profeție a lui Ieremia

a. Informații Ieremia 1, 1: „Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hilchia, dintre preoţii de

la Anatot, din pământul lui Veniamin”. Ieremia era fiul lui Hilchia, preot din Anatot (5 km de Ierusalim), în

Beniamin. Familia poseda teren (32:9). Tatăl său bucuros că el s-a născut (20:15). b. Chemarea la profeție 627 î.Hr., în anul 13 al lui Iosia (1:2, 4), în anul morții lui

Assurbanipal. Din cauza tinereții îi este frică. El este numit naar (1:6-7) → unii: între 18 şi 25, dar mai sigur Ieremia era de 12 sau 13 ani. → Naşterea lui Ieremia datată în cca. 640 î.Hr.


c. Similitudini cu alte biografii - Samuel, care a trăit la sanctuarul din Șilo, nu departe de Anatot. Tradiția despre Samuel şi Șilo a fost păstrată în Anatot. Ieremia va face referire adeseori în predicile sale despre distrugerea templului din Șilo (7:12-14; 26:4-6).

- Moise. Protestul lui Ieremia că din cauza tinereții ar fi în imposibilitatea de a vorbi (1:6) are o paralelă în protestul lui Moise că nu poate vorbi coerent (Exod 4:10-17). Când Domnul pune în gura lui Ieremia cuvintele Sale (1:9), pare a fi concretizarea promisiunii făcute lui Moise (Deuteronom 18:18): „Eu le voi ridica Prooroc din mijlocul fraţilor lor, cum eşti tu, şi voi pune cuvintele Mele în gura Lui şi El le va grăi tot ce-I voi porunci Eu”. → Ieremia a înţeles el însuși că este „profet ca Moise” → Samuel și Moise (Ierem. 15:1).

Copilăria şi chemarea la profeție a lui Ieremia


Slujirea profetică

Chemarea lui Ieremia este spre a fi „prooroc al neamurilor”. 1. Începutul carierei profetice (622-605 î.Hr.) 627 – chemarea profetică 622 - Ieremia răspunde la chemarea profetică în anul 622,

după ce a fost găsită Legea în templu (15:16). Ieremia „mănâncă” cuvintele pe care Domnul le-a pus în gura

lui (1:9), semn al acceptării misiunii de a fi profet. Viziunea cazanului clocotind. 627 – 622 e posibil ca Ieremia să se fi pregătit pentru

împlinirea vocației sale prin studiul literaturii şi retoricii la școala scribilor din Ierusalim, prezidată de Şafan.


Începutul carierei profetice

Activitatea de profet predicarea cuvântului Domnului; participarea la cultul Templului; activitate de lider (19:1). a susţinut programul naţional de reformă. Argument:

persecuţie din partea neamului preoţesc din Anatot (11:18 - 12:06) → Ieremia a dat sprijin pentru programul de reformă al cultului centralizat în Ierusalim (cf. 3:12-14; 31:2-14 ), care ar fi avut efectul practic al închiderii sanctuarului din Anatot.

predici împotriva curviei și idolatriei (capitolele 2-3). apel la credința în Jahwe (împreună cu Avacum şi Sofonie) →

4:1-4. Apelul pentru o întoarcere la Domnul şi o circumcizie a inimii, precum în Deuteronom 4:30 şi 10:16.

supunerea față de legământ (11:1-8) şi apelul pentru o mai riguroasă respectare a Sabatului (17:19-27).



idei naţionaliste:

- dorește ca Iuda să scape de vasalitatea față de Asiria şi Egipt (2:18, 36; 13:1-11)

- solicită revenirea exilaţilor luați în Asiria în 722 î.Hr. (3:12-14; 30:31).

- sprijin pentru o uniune politică între N şi S, o idee strâns legată de reforma lui Iosia, pentru un sanctuar unic în Ierusalim.

împotriva Babilonului. Profețiile sunt corelate cu creşterea politică și militară a Babilonului și ele încep în cca. 614-612.

despre Iosia: îi deplânge moartea (2 Chr 35:25). Amintirile lui Ieremia despre Iosia sunt pozitive, în special atunci când comparaţia se face între el şi fiul său Ioiachim (22:13-17).



609 – 605, ani dificili pentru profet.

Ioiachim → climatul politic s-a schimbat în Ierusalim.

Poporul superficial şi duplicitar față de Domnul (7:1-15) → Domnul va distruge Templul, așa cum el a distrus sanctuarul din Silo.

Preoţii şi proorocii cer ca Ieremia să fie pedepsit cu moartea.

605 - Bătălia de la Carchemiş. Profeție (46:2-12). → Ieremia şi Baruh forţaţi să se ascundă (cap. 36).


2. Cariera profetică târzie (604-586 î.Hr.)

numeroase informații. Excepții: 604-597 şi 594-588

Ioiachim - final ruşinos (22:18-19)

597 - când oraşul s-a predat lui Nabucodonosor, Ieremia a fost din nou activ (10:17-25; 13:15-27).

mesaj plin de speranţă adresat exilaţilor (31:21-23).

Ioiachin nu se va întoarce acasă şi nici unul dintre urmaşii săi nu va sta pe tronul lui David (22:24-30).

Sedechia - orașul în haos. Ieremia s-a adresat cu profeții , probabil, mai mult naţiunilor străine (capitolele 48-51).

Viziunea smochinelor bune şi rele (cap. 24).

Conflictul lui Ieremia cu proorocul Anania


Căderea Ierusalimului (587 î.Hs.)

Ieremia: figura-cheie. Deut. 30, 15: „Iată eu astăzi ţi-am pus înainte viaţa şi

moartea, binele şi răul” Ierem. 21, 18: „Am pus înainte (modul) de viață și (modul) de

moarte”. → Problema libertății sclavilor (34:8-22) → Acuzația de dezertare (cap. 37). → Ieremia în rezervorul de apă (cap. 38), salvat de Ebed-

Melec, Etiopianul. → „Noul Legământ” (23:5-8; 31:23-40; 33:1-13). → Lui Ieremia i se permite să meargă oriunde dorește (39:11-

14; 40:1-6). Un grup pleacă spre Egipt, luând cu ei pe Ieremia şi Baruch, stabilindu-se la Tahpanhes (43:7).


3. Şederea în Egipt (după 586 î.Hr.)

Ieremia avea cca 55 ani când a sosit în Egipt.

referiri contradictorii despre martiriul său şi o moarte naturală a sa în Egipt.


Cuprinsul cărții Ieremia

Cartea are două versiuni: → în textul masoretic → în Septuaginta. Baba Bathra 14b-15a plaseaza Ieremia înainte de Isaia.

Cartea are 52 de capitole, structurate astfel: - 1, 1 - 25, 13: profeții împotriva lui Iuda şi a Ierusalimului; - 26 – 35: profeții de mântuire pentru Israel şi Iuda; - 36 – 45: suferinţele lui Ieremia; - 46 – 51: profeții împotriva popoarelor; - 52: anexă istorică după căderea Ierusalimului.


Profetul Ieremia în artă

Ieremia

– profet al Patimilor, reprezentat cu o cruce.



Sculpturi ale profetului în catedralele din Amiens şi Chartres (sec. XIII).



Claus Sluter

(Dijon, sec. XV)

Ieremia poartă ochelari



În pictură se remarcă: Donatello (1386-1466; Campanile, Florenţa), Perugino (Nantes Museum), Michelangelo (Capela Sixtina, Roma), Rembrandt.



Din punct de vedere profetic: - 1, 1 - 25, 13: profeții împotriva lui Iuda şi a Ierusalimului; - 26 – 35: profeții de mântuire pentru Israel şi Iuda; - 36 – 45: suferinţele lui Ieremia; - 46 – 51: profeții împotriva popoarelor; - 52: anexă istorică după căderea Ierusalimului. Din punct de vedere al redactării textului: - introducere: cap. 1 - partea întâi: cap. 2-29 - partea a II-a: cap. 30-33 - partea a III-a: cap. 34-45 - partea a IV-a: cap 46-51 - adaos istoric: cap. 52


Cuprinsul cărții Ieremia Introducerea și partea întâi

Introducere (1, 1-19): chemarea lui Ieremia la profeție. Partea întâi: cap. 2-29 profetul condamna îndepărtarea poporului de Dumnezeu Cel

adevărat, „izvorul apei celei vii”, întrucât și-a lipit inima de idolii popoarelor. Ei sunt numiți fântâni sparte care nu țin apa (2, 13).

„Că două rele a făcut poporul Meu: pe Mine, izvorul apei celei vii, M-au părăsit şi şi-au săpat fântâni sparte, care nu pot ţine apă.” mustră pe popor, pe preoții nevrednici care nu au mai însetat după

cuvântul lui Dumnezeu și pe conducătorii politici. Israel va ajunge de ocară printre neamuri (2, 31-37).


Cuprinsul cărții Ieremia Partea întâi

paralelă între soarta lui Israel și cea a lui Iuda.

Ieremia 3, 6-12: „Zisu-mi-a Domnul în zilele lui Iosia: "Văzut-ai ce-a făcut Israel, această fiică necredincioasă? A umblat pe toţi munţii înalţi şi pe sub tot copacul umbros şi s-a desfrânat pe acolo. După ce a făcut toate acestea, i-am zis: "Întoarce-te la Mine!" Dar nu s-a întors. Şi a văzut acestea Iuda, sora sa cea necredincioasă. Şi deşi am lăsat pe fiica lui Israel cea necredincioasă pentru atâtea fapte de desfrânare şi i-am dat carte de despărţire, am văzut că necredincioasa ei soră, Iuda, nu s-a temut, ci s-a dus şi ea să se desfrâneze. Şi prin neruşinarea desfrânărilor ei a pângărit ţara şi s-a desfrânat cu pietrele şi cu lemnele. Peste toate acestea Iuda, necredincioasa soră a fiicei lui Israel, nu s-a întors la Mine din toată inima sa, ci numai din prefăcătorie", zice Domnul. Apoi iarăşi mi-a zis Domnul: "Fiica lui Israel cea necredincioasă s-a dovedit că e mai dreaptă decât Iuda cea lepădată de Dumnezeu. Mergi de vesteşte cuvintele acestea la miazănoapte şi zi: Întoarce-te, necredincioasă fiică a lui Israel, zice Domnul, că nu voi vărsa asupra voastră mânia Mea, pentru că sunt milostiv şi nu Mă voi mânia pe veci, zice Domnul.” diac. dr. Cătălin Vatamanu


Pedeapsa iminentă care va veni asupra lui Iuda prin intermediul unui popor de la miazănoapte. Ieremia pune accent pe milostivirea lui Dumnezeu și pe îndelunga Sa răbdare:

- „Întoarceți-vă copii răzvrătiți și eu voi vindeca neascultarea voastră” (3, 22) - „Ierusalime, spală răul din inima ta ca să te izbăvești” (4, 14) - „Înțelepțește-te Ierusalime ca să nu se depărteze sufletul meu de la tine” (6, 8).

Ier. 3, 17: rolul pe care Sionului îl va avea între celelalte popoare (cf.

Miheia 4:2-3 şi Isaia 2:2-3). Specific este v. 19: cum ar putea un popor atât de neascultător să primească o asemenea onoare încât să fie moştenitor peste „ţara făgăduită”? „Tu Mă vei numi „Tatăl meu” şi nu te vei mai depărta de la Mine”. (Ier. 3, 19) diac. dr. Cătălin Vatamanu


este condamnat categoric formalismul jertfelor. Ieremia dezaprobă încrederea oarbă în existența Templului (7, 1-10), arătând că adevărata siguranță este cunoașterea lui Dumnezeu și nu deșartele alianțe politice cu puterea egipteană și nici sporirea capacităților militare (9, 23-24).

critică idolatria sub diversele ei forme de manifestare, superstițiile și vrăjitoriile. Insistă asupra gravității apostaziei și deșertăciunii idolilor (8, 19; 18, 14).

inutilitatea rugăciunii de mijlocire pentru cel care este foarte păcătos.

Ier. 14, 11-12: „Apoi Domnul mi-a spus: "Tu să nu te rogi pentru poporul acesta spre binele lui. De vor posti, nu voi auzi strigarea lor; de vor aduce arderi de tot şi prinoase, nu voi primi, ci cu sabie, cu foamete şi cu molimă îi voi pierde”. Ier. 15, 1: „Şi mi-a zis iarăşi Domnul: Chiar Moise şi Samuel de ar sta înaintea Mea, sufletul Meu tot nu s-ar îndupleca spre poporul acesta. Izgoneşte-i de la faţa Mea, ca să se ducă”.



Pedeapsa lui Dumnezeu asupra poporului ales. Acte simbolice:

1. Brâul stricat (13,1-14): „Aşa mi-a grăit Domnul: "Mergi şi-ţi cumpără un brâu de în şi-l încinge peste mijlocul tău, dar în apă să nu-l bagi!" Şi am cumpărat brâul, după cuvântul Domnului, şi l-am încins peste coapsele mele. Apoi a fost cuvântul Domnului iarăşi către mine şi mi-a zis: "Ia brâul, pe care l-ai cumpărat şi care este peste coapsele tale, şi, sculându-te, du-te la Eufrat şi-l ascunde acolo în crăpătura unei stânci!" Şi m-am dus şi l-am ascuns la Eufrat, cum îmi poruncise Domnul. Iar după ce au trecut mai multe zile, mi-a zis Domnul: "Scoală, du-te la Eufrat şi ia de acolo brâul, pe care ti-am poruncit să-l ascunzi acolo!" Şi m-am dus la Eufrat, am săpat şi am luat brâul din locul unde-l ascunsesem; dar iată brâul se stricase şi nu mai era bun de nimic. Atunci a fost cuvântul Domnului către mine: "Iată ce zice Domnul: Aşa voi sfărâma mândria lui Iuda şi trufia cea mare a Ierusalimului. Acest popor rău, care nu vrea să asculte cuvintele Mele, ci trăieşte după îndărătnicia inimii lui, merge pe urmele altor dumnezei şi se închină şi slujeşte lor, va fi ca brâul acesta care nu este bun de nimic. Că precum e brâul aproape de coapsele omului, aşa am apropiat Eu de Mine toată casa lui Israel şi toată casa lui Iuda, zice Domnul, ca să-Mi fie poporul Meu, numele Meu, lauda Mea şi slava Mea, dar ei n-au ascultat. De aceea, spune-le cuvântul acesta: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Tot urciorul se umple de vin. Şi ei toţi vor zice: Au doară noi nu ştim că tot urciorul se umple de vin? Iar tu să le spui: Aşa zice Domnul: Iată, Eu voi umple cu vin până la îmbătare pe toţi locuitorii ţării acesteia, pe regii care şed pe scaunul lui David, pe preoţi, pe prooroci şi, pe toţi locuitorii Ierusalimului, Şi-i voi zdrobi pe unii de alţii, pe părinţi şi pe fii laolaltă, zice Domnul. Nu-i voi cruţa şi nu-i voi milui, nici Îmi va fi milă ca să-i pierd”.



2. Vasul sfărâmat de olar (19, 1-13):

„Aşa a zis Domnul: "Mergi şi cumpără o oală de lut de la olar; ia cu tine pe cei mai bătrâni din popor şi din căpeteniile preoţilor şi ieşi în valea Ben-Hinom, care este la Poarta Olăriei. Acolo să rosteşti cuvintele pe care ti le voi spune şi să zici: "Regi ai lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului, ascultaţi cuvântul Domnului! Aşa grăieşte Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iată voi aduce aşa strâmtorare asupra locului acestuia, încât, auzind cineva, să-i ţiuie urechile, Pentru că M-au părăsit, au înstrăinat locul acesta şi tămâiază pe el alţi dumnezei, pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici părinţii lor şi nici regii lui Iuda; au umplut locul acesta de sângele nevinovaţilor şi au făcut înălţimi pentru Baal, ca să ardă pe fiii lor cu foc. Ei aduc ardere de tot pentru Baal, ceea ce Eu nu le-am poruncit, nici le-am grăit şi ceea ce nici prin minte nu Mi-a trecut. De aceea iată vin zile, zice Domnul, când locul acesta nu se va mai chema Tofet sau valea fiilor lui Hinom, ci valea uciderii. Voi pierde cu desăvârşire pe Iuda şi Ierusalimul în locul acesta şi-i voi răpune cu sabia înaintea vrăjmaşilor lor şi cu mâna celor ce caută sufletul lor, şi voi da trupurile lor spre hrană păsărilor cerului şi fiarelor pământului. Voi face cetatea aceasta pustie şi batjocură. Tot cel ce va trece prin ea se va mira şi va fluiera a pustiu, văzând toate rănile ei. Şi-i voi ospăta cu carnea fiilor lor şi cu carnea fiicelor lor; şi va mânca fiecare carnea aproapelui său, fiind în împresurare şi în strâmtorare, când îi vor strâmtora vrăjmaşii lor şi cei ce vor să le ia viaţa. Apoi să spargi oala înaintea ochilor bărbaţilor acelora, care vor merge cu tine, şi să le zici: "Iată ce zice Domnul Savaot: Voi sfărâma poporul acesta şi cetatea aceasta, aşa cum am sfărâmat vasul olarului, care nu mai poate fi făcut la loc, şi-i vor îngropa în Tofet din pricina lipsei de loc pentru îngropare. Aşa voi face cu locul acesta, zice Domnul, şi cu locuitorii lui, şi voi face cetatea aceasta ca Tofetul. Şi casele Ierusalimului şi casele regilor lui Iuda vor fi necurate, ca Tofetul, pentru că pe acoperişul tuturor caselor s-aduce tămâie întregii oştiri cereşti şi se săvârşesc turnări în cinstea dumnezeilor străini”.



3. Parabola celor două coșuri cu smochine (24, 1-10): „După ce Nabucodonosor, regele Babilonului, a luat din Ierusalim robi pe Iehonia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda şi pe căpeteniile lui Iuda cu lemnarii şi cu fierarii şi i-a dus la Babilon, mi-a arătat Domnul vedenia aceasta: Iată erau două coşuri cu smochine, aşezate înaintea templului Domnului: Un coş era cu smochine foarte bune, cum sunt smochinele văratice, iar celălalt coş era cu smochine foarte rele, care, de rele ce erau, nici nu se puteau mânca. Atunci mi-a zis Domnul: "Ce vezi tu, Ieremia?" Şi eu am zis: "Smochine! Smochinele cele bune sunt foarte bune, iar cele rele sunt foarte rele, încât nu se pot mânca de rele ce sunt". Şi a fost iarăşi cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: "Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Ca pe aceste smochine bune, aşa voi privi cu bunăvoinţă pe cei ai lui Iuda, duşi în robie, pe care i-am trimis din locul acesta în ţara Caldeilor. Şi-Mi întorc ochii Mei asupra lor, spre binele lor, şi-i voi întoarce în ţara aceasta şi nu-i voi nimici, ei-i voi zidi; nu-i vai smulge, ci-i voi sădi;. Le voi da inimă ca să Mă cunoască pe Mine că Eu sunt Domnul şi ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, că se vor întoarce la Mine cu toată inima lor". Despre smochinele rele care, de rele ce sunt, nu se pot mânca, zice Domnul: Aşa voi face să ajungă Sedechia, regele lui Iuda, căpeteniile lui şi restul Ierusalimului, cei care au rămas în ţara aceasta şi cei care trăiesc în ţara Egiptului; Îl voi face pricină de groază, o nenorocire pentru toate regatele pământului, ca să fie de ocară şi de pildă, de batjocură şi blestem prin toate locurile pe unde-i voi izgoni. Şi voi trimite asupra lor sabie, foamete şi ciumă, până vor pieri din ţara pe care le-o dădusem lor şi părinţilor lor”.



4. Punerea unui jug pe propriul grumaz pentru a ilustra robia (27, 1-11):

„La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, reţele lui Iuda, a fost de la Domnul către Ieremia acest cuvânt: "Aşa mi-a zis Domnul: Fă-ţi cătuşe şi jug şi le pune pe grumaz; Trimite la fel regelui iui Iuda şi regelui Moabului, regelui fiilor lui Amon, regelui Tirului şi regelui Sidonului, prin solii care au venit în Ierusalim la Sedechia, regele Ierusalimului; Şi porunceşte-le să spună stăpânilor lor: Iată ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, aşa să spuneţi stăpânilor voştri: "Eu am făcut pământul şi pe om şi vieţuitoarele cele de pe faţa pământului cu puterea Mea cea mare şi cu braţul Meu cel puternic şi l-am dat cui am vrut.. Şi acum voi da toate ţările acestea în mâna lui Nabucodonosor, regele Babilonului, robul Meu, ba şi fiarele câmpului le voi da lui spre slujbă; Toate popoarele vor sluji lui şi fiului lui şi fiului fiului lui, până când îi va veni vremea şi lui şi tării lui; ii vor sluji popoare multe şi regi mari. Dacă vreun popor sau vreun regat nu va voi să-i slujească lui Nabucodonosor, regele Babilonului, şi nu-şi va pleca grumazul său sub jugul regelui Babilonului, pe acel popor îl voi pedepsi cu sabie, cu foamete şi cu ciumă, până-l voi stârpi cu mâna lui, zice Domnul. Iar voi să nu ascultaţi pe proorocii voştri, pe ghicitorii voştri, pe visătorii voştri, pe vrăjitorii voştri şi pe-ai voştrii cititori de stele care vă zic: "Nu veţi sluji regelui Babilonului", Că aceştia vă prezic minciună, ca să vă depărteze din ţara voastră şi ca Eu să vă izgonesc, ca să pieriţi. Iar pe poporul care-şi va pleca grumazul sub jugul regelui Babilonului şi i se va supune, îl voi lăsa în pământul său şi-l va lucra şi va trăi pe el", zice Domnul”. diac. dr. Cătălin Vatamanu


5. Pietrele ascunse în cuptorul de cărămizi al lui Faraon (43, 8-13):

„Iar la Tahpanhes a fost cuvântul Domnului către Ieremia, zicând: "Ia în mâinile tale nişte pietre mari şi le ascunde în lut frământat, la intrarea casei lui Faraon, în Tahpanhes, înaintea ochilor Iudeilor şi să le spui: "Aşa grăieşte Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iată, Eu voi trimite şi voi lua pe Nabucodonosor. regele Babilonului, robul Meu, şi voi aşeza tronul lui pe aceste pietre. ascunse de Mine, şi îşi va întinde el pe ele cortul său cel minunat. El va veni şi va lovi ţara Egiptului; cel rânduit spre moarte va fi dat morţii, cel rânduit pentru robie va merge în robie şi cel rânduit spre sabie va cădea de sabie. Voi aprinde foc în capiştile dumnezeilor Egiptului; Nabucodonosor le va arde pe acelea, pe idoli îi va distruge cu totul şi se va îmbrăca cu ţara Egiptului, cum se îmbracă păstorul cu haina sa; şi va ieşi de acolo nesupărat; El va sfărâma stâlpii templului Soarelui de la On şi capiştile dumnezeilor Egiptului le va arde cu foc”.



pedeapsa are rol coercitiv, este semn al dragostei lui Iahve pentru Israel. Dumnezeu nu-l va lipsi de sprijin pentru totdeauna pe poporul său și îndeamnă pe cei care vor pleca în exil să-și zidească acolo case, să-și facă grădini, să-și căsătorească fiii și fiicele lor astfel încât poporul să nu se împuțineze în timpul robiei. Împreună cu locuitorii acelei țări să caute binele ei, să se roage Domnului pentru acea țară, întrucât de bunăstarea ei atârnă și fericirea robilor israeliți.

Ier. 29: 5-7: „Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, către toţi robii pe care i-am strămutat din Ierusalim la Babilon: Zidiţi casă şi trăiţi; 5. Faceţi grădini şi mâncaţi roadele lor! 6. Luaţi femei şi naşteţi fii şi fiice! Fiilor voştri luaţi-le soţii, iar pe fiicele voastre măritaţi-le, ca să nască fii şi fiice, şi să nu vă împuţinaţi acolo, ci înmulţiri-vă! 7. Căutaţi binele ţării în care v-am dus robi şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, că de propăşirea ei atârnă şi fericirea voastră!” - poporul se va întoarce din robie doar după împlinirea a 70 de ani

(29, 10). diac. dr. Cătălin Vatamanu

Cuprinsul cărții Ieremia Partea a doua

Partea a II-a (cap. 30-33) ideea eliberării din robie și mântuirea mesianică răscumpărarea lui Israel și Iuda poporul va reveni acasă și Însuși Mesia va domni peste

poporul Său. Dumnezeu „va fi din nou Dumnezeul tuturor semințiilor

lui Israel, iar ele vor fi poporul Meu” (31, 1). Cel ce l-a împrăștiat pe Israel îl va readuce și-l va păzi

precum păzește păstorul turma sa. Israel va reveni la starea cea dintâi și necazul va dispărea la apariția lui Hristos, Care va întemeia o Împărăție veșnică. Dumnezeu va încheia cu poporul un nou legământ, care să îi dea acestuia siguranța și garanția purtării Sale de grijă (Ieremia 31, 31-34).



Ieremia 31, 31-34: „Iată vin zile, zice Domnul, când voi încheia cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda legământ nou. Însă nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinţii lor în ziua când i-am luat de mână, ca să-i scot din pământul Egiptului. Acel legământ ei l-au călcat, deşi Eu am rămas în legătură cu ei, zice Domnul. Dar iată legământul pe care-l voi încheia cu casa lui Israel, după zilele acela, zice Domnul: Voi pune legea Mea înăuntrul lor şi pe inimile lor voi scrie şi le voi fi Dumnezeu, iar ei Îmi vor fi popor. Şi nu se vor mai învăţa unul pe altul şi frate pe frate, zicând: "Cunoaşteţi pe Domnul" că toţi de la sine Mă vor cunoaşte, de la mic până la mare, zice Domnul, pentru că Eu voi ierta fărădelegile lor şi păcatele lor nu le voi mai pomeni”.

Expresia „nou legământ/ testament” Sfântul Pavel (Evrei, 8,8-12).

cumpărarea unui teren în Anatot. Exilul = mustrarea lui Israel. întoarcerea la Domnul = reînnoirea legământului



Ier. 33, 15-16: „În zilele acelea şi în vremea aceea voi ridica lui David Odraslă dreaptă şi aceea va face judecată şi dreptate pe pământ. 16. În zilele acelea Iuda va fi izbăvit şi Ierusalimul va trăi fără primejdie Şi Odraslei aceleia I se va pune numele: "Domnul - dreptatea noastră"” Ier. 23, 5-6: „Iată vin zile, zice Domnul, când voi ridica lui David Odraslă dreaptă şi va ajunge rege şi va domni cu înţelepciune; va face judecată şi dreptate pe pământ. 6. În zilele Lui, Iuda va fi izbăvit şi Israel va trăi în linişte; iată numele cu care-L voi numi: "Domnul – dreptatea noastră!"”

Odrasla va ieși din casa lui David sămânța Aceleia va fi atât de numeroasă încât nu va putea fi

numărată (33, 14-26). Odrasla cea dreaptă este Mesia (Zaharia 3, 8, Isaia 4, 2, Mt. 1, 1-16).


Cuprinsul cărții Ieremia Partea a treia

Partea a III-a: cap. 34-45

ultimele profeții și sfârșitul profetului.

profeție împotriva lui Sedechia.

profeție despre pedeapsa care va veni asupra regelui Ioachim.

distrugerea cetății Ierusalim, salvarea lui Ieremia din groapa cu noroi cu ajutorul famenului Ebed Melec și soarta tragică a regelui Sedechia și a fiilor săi.

uciderea guvernatorului Gedalia, pus de Nebucadnețar în Ierusalim.

îndemnul profetului către iudei de a nu pleca în Egipt.


Cuprinsul cărții Ieremia Partea a patra

Partea a IV-a: cap 46-51

profeții rostite împotriva unor popoare străine: împotriva Egiptului, a Moabului, a Amonului, a Idumeii, a Damascului, a Arabiei, a Elamului și a Babilonului, a cărui cădere va duce la întoarcerea evreilor din robie.

Cap. 52 este un adaos istoric.


Scopul și autoritatea cărții Ieremia

Scopul scrierii lui Ieremia de a-i îndemna pe evreii luați în robie de regele

Nabucodonosor să rămână credincioși lui Dumnezeu și să nu se închine la idolii acelor popoare.

îi mustră pe cei care au încălcat legământul cu Dumnezeu.

multe profeții a lui Ieremia s-au împlinit încă din timpul vieții sale (16, 9; 20,4; 25, 1-14; 27, 19-22; 28, 15-17; 32, 10-13; 34, 1-5).

Autoritatea cărții Cartea a fost scrisă de Ieremia și de secretarul său Baruh,

sub supravegherea directă a lui Ieremia. Autoritatea cărții este de necontestat. diac. dr. Cătălin Vatamanu


Mărturii din Vechiul Testament

Ezdra 1, 1: „În anul întâi al domniei lui Cirus, regele Perşilor, ca să se împlinească cuvântul Domnului, cel grăit prin gura lui Ieremia” (Ier. 25, 12).

Daniel 9, 2: „În anul întâi al domniei lui - eu, Daniel, am citit în cărţi numărul de şaptezeci de ani, pentru care a fost cuvântul Domnului către proorocul Ieremia, ani care trebuia să se împlinească de la dărâmarea Ierusalimului” (Ier. 25, 12)



Mărturii din Noul Testament

alungarea vânzătorilor din templu Ier. 7, 11: „Templul acesta, asupra căruia s-a chemat numele Meu, n-a ajuns el oare, în ochii voştri peşteră de tâlhari?” Matei 21, 13: „Şi a zis lor: Scris este: "Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari!"”

uciderea pruncilor: Ieremia 31,15: „Aşa zice Domnul: "Glas se aude în Rama, bocet şi plângere amară. Rahila îşi plânge copiii şi nu vrea să se mângâie de copiii săi, pentru că nu mai sunt"”. Matei 2, 18: „Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela îşi plânge copiii şi nu voieşte să fie mângâiată pentru că nu sunt”.

Noul Legământ împlinit în Hristos Ieremia 31, 31: „Iată vin zile, zice Domnul, când voi încheia cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda legământ nou”. Evrei 8, 8-10: „Ci Dumnezeu îi mustră şi le zice: "Iată vin zile, zice Domnul, când voi face, cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda, testament nou, Nu ca testamentul pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână ca să-i scot din pământul Egiptului; căci ei n-au rămas în testamentul Meu, de aceea şi Eu i-am părăsit - zice Domnul. Că acesta e testamentul pe care îl voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: Pune-voi legile Mele în cugetul lor şi în inima lor le voi scrie, şi voi fi lor Dumnezeu şi ei vor fi poporul Meu.”



Hristos este „Păstorul cel bun” Ieremia 23, 1-2: "Vai de părinţii care pierd şi împrăştie oile turmei Mele, zice Domnul. 2. De aceea, aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel către păstorii care pasc pe poporul Meu: Aţi risipit oile Mele şi le-aţi împrăştiat şi nu le-aţi păzit; de aceea, vă voi pedepsi pentru faptele voastre cele rele, zice Domnul.” (Ioan 10, 1-18) Hristos este „Odrasla cea dreaptă a lui David” Ier. 23, 5-6: „Iată vin zile, zice Domnul, când voi ridica lui David Odraslă dreaptă şi va ajunge rege şi va domni cu înţelepciune; va face judecată şi dreptate pe pământ. În zilele Lui, Iuda va fi izbăvit şi Israel va trăi în linişte; iată numele cu care-L voi numi: "Domnul – dreptatea noastră!"” Matei 21, 9: „Iar mulţimile care mergeau înaintea Lui şi care veneau după El strigau zicând: Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!”


Idei teologice ale cărții Ieremia

unicitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu este salvatorul poporului ales (Ier. 2, 6).

Dumnezeu este atotputernic (10, 12), atotștiutor, omniprezent, sfânt și bun. Dumnezeu Cel viu și veșnic a făcut pământul pe care îl ocrotește cu toată puterea și înțelepciunea Sa (27, 5; 32, 17; 51, 15).

El cunoaște și pătrunde cele ascunse în inima omului (12, 3; 17, 10).

El este întotdeauna drept în judecățile Sale (11, 20), milostiv și îndelung răbdător (9, 24), dar îi pedepsește pe cei vinovați (31, 2-3).

Dumnezeu este întotdeauna prezent în istoria poporului ales și a celorlalte popoare pentru că El este Cel care a creat universul și timpul.

Ieremia condamnă pe profeții falși, întrucât aceștia nu sunt trimiși de Dumnezeu (23, 21) și nu au luat parte la „sfatul Domnului” (23, 18, 22). Aceștia au vedenii, care nu sunt revelații de la Dumnezeu, ci sunt vise proprii (23, 25-28), spre înșelarea poporului.


Bibliografie

Constantinescu, Pr., Al. N., Isaia şi Ieremia, în GB, an XXXII, nr. 3-4, 1973, p. 389-402. Cornițescu, Diac. Asist., Emilian, Persoana lui Mesia şi lucrarea Sa în lumina profeţiilor vechi-

testamentare, în ST, an XXXVII, nr. 9-10, 1985, p. 606-615. Popa, Pr. Lect. Drd., Viorel Cristian, Chemări celebre la profeţie, în Orizonturi teologice, an II,

Volum omagial, 2001, p. 131-139. Prelipceanu, Prof. Pr., Vl., Profeţi şi profeţii false după Vechiul Testament, în ST, an I, nr. 5-6,

1949, p. 326-332. Semen, Pr. Prof. Dr., Petre, Combaterea corupţiei morale de către profeţii Vechiului

Testament, în TV, an II (LXVIII), nr. 8-10, 1992, p. 3-14. Petre Semen, Introducere în teologia profeților scriitori, Editura Trinitas, Iași, 2008 SF. IOAN GURĂ DE AUR, La cuvântul profetului Ieremia: ‹‹Doamne, nu-i în puterea omului

calea lui, nici nu-i este dat omului care merge să-şi isprăvească călătoria sa›› (Ieremia X, 23), trad. Pr. D. Fecioru, în O, an XXXII, nr. 2, 1980, p. 321-330.

Freedman, David Noel, ed., The Anchor Bible Dictionary, (New York: Doubleday), 1997, 1992. Wigoder, Geoffrey (coord.), Enciclopedia iudaismului, traducere de Radu Lupan şi George

Weiner, Editura Hasefer, Bucureşti, 2006. Douglas, J.D. (coord.), Dicţionar Biblic, traducere de Liviu Pup şi John Tipei, Editura Cartea

Creştină, Oradea, 1995. Botterweck, Gerhard J.; Ringgren Helmer (Hrsg.), Theologisches Wörterbuch zum Alten

Testament (TWAT), Kohlhammer Verlag, Stuttgart, 1973-2001. Botterweck, Johannes G. (coord.), Theological Dictionary of the Old Testament (TDOT),

translated by David E. Green, William B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan/Cambridge, 1990.


cartea profetului ieremiapastorala-an2.weebly.com/uploads/5/3/9/8/5398315/ieremia.pdf · ieremia...

Documents