cartea carierei - colegiul tehnologic „spiru haret ... · întreb dacã eu fac ce trebuie sau fac...
TRANSCRIPT
Cartea Carierei
Cluj-Napoca2006
Dorim sã mulþumim tuturor celor care au sprijinit ºi au
contribuit la realizarea acestui material:
Oana Antonaº – Marketing Manager, Centrul de Dezvoltare a Carierei filiala Cluj
Dorin Arion – Consultant independent
Mihaela Bele – Center Manager, Centrul de Dezvoltare a Carierei Cluj
Adina Boeru – Marketing Manager
Mãdãlina Ciocodan – Manager Resurse Umane
Michael A. Draut – Preºedinte, Decision Technology USA; CEO – Decision Technologies International SRL România
Andrea Filip – Preºedinte, Centrul de Dezvoltare a Carierei
Tiberiu Filip - Managing Partner, ON Active
Adela Fofiu – Director, Iris HR Services
Cosmin Ionescu – Project Manager
Camelia Miniºan – Consultant Resurse Umane
Alexandru Mironov - Secretar General al Comisiei Naþionale a României pentru UNESCO
Adrian Mitroi - Director Regiunea Vest, Bancpost
Gabriel Moldovan – CEO, RRVBIUM hr
Sorin Prada – Consultant Marketing, Iulius Mall
Alina Rusu – Recruiting Manager, Procter & Gamble
Patrick ªtefãnescu – Preºedinte Liga Studenþilor din Facultatea de Management în Producþie ºi Transporturi
Ana Maria Bunyi – Director, Fundaþia „Ajutaþi Copiii România”
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
CARTEA CARIEREI 2006
Cuprins
IntroducereBine ai venit..................................6Profesia mea.................................7
AngajareGãseºte-þi pasiunea......................10Când cauþi de lucru.......................11CV-ul nostru cel de toate zilele.......13Intenþii scrise...............................16Exemplu de CV.............................18Exemplu de scrisoare de intenþie....19De la scrisoarea de intenþie la interviu....................................20Transformând factorii de succes ai interviului în poveºti de succes.......22
AntreprenoriatAntreprenoriat!La ce te gandeºti?...28Antreprenorul-singur împotriva lumii?..................30Alegerea afacerii potrivite..............34
InvestiþiiRiºti ºi câºtigi...............................54Unde nu-i cap vai de investiþie........56
Firme interesa(n)te Ce-ºi doresc angajatorii?...............60Când începem o carierã de succes...61Ce face o firmã interesa(n)tã..........64
Dezvoltare personalã ºi profesionalãProgramele pentru studenþi-un real ºoc electric........................68Pe gratis da' nu degeaba................70Atitudinea-calea spre succes..........71Certificãri europene care dau valoare ºi credibilitate CV-ului tãu..............72Despre virtuþiile culturale ale maºinii de spãlat.....................................74Faceþi egomarketing......................76Radiografie..................................78Lumea e a mea............................80Living the American dream!...........83Mesaj cãtre tine...........................84
Experienþã practicãArxia.....................................38Energobit...............................40Iris HR...................................41Foreground.............................42ONG-uri... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43
6 7
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
Bine ai venit!Profesia meaAna Maria Bunyi – Director Fundaþia „Ajutaþi Copiii România”
Chiar dacã la 18 ani nu ºtii cu adevãrat ce vrei, poþi sã ajungi sã faci cu adevãrat ceea ce îþi place. Dar cum poþi sã afli cã ceea ce faci deja , este ºi ceea ce îþi place. Sau…din cauzã cã pãrinþii vor sã fii doctor, avocat, profesor, inginer, te îndeamnã mereu sã faci ceea ce trebuie, pentru cã astfel îþi vei mãri ºansele de a fi acceptat de societate mult mai uºor, ºi vei place tuturor…Pe tine cine te întreabã ce îþi place?
Dacã ai o meserie în care faci ceea ce trebuie ºi îþi aduce satisfacþii, înseamnã cã ai ales bine.
Dacã ai o meserie în care faci ceea ce îþi place, pentru cã tu ai ales cã trebuie, ai ales la fel de bine.
Condiþia esenþialã este ca, orice vei face în profesia sau meseria ta, sã fie bine fãcut pentru cã trebuie sau îþi place. Ambele îþi vor aduce satisfacþii nebãnuite, pentru cã tu ai ales.
Mã uit la mine dupã atâþia ani, ºi mã întreb dacã eu fac ce trebuie sau fac ce îmi place. Rãspunsul?... Mult timp am fãcut ceea ce trebuie, pentru ca acum sã constat cã fac ce îmi place. Ce îmi place? Îmi place sã lucrez cu oamenii. Acest obiect de activitate este o trebuinþã continuã a fiinþei sociale…OMUL…mai apoi devine ºi o plãcere, pentru cã surprizele sunt nenumãrate.
Sunt director la o fundaþie de ajutor umanitar, care are ca principal obiect de activitate serviciile sociale pentru tineri cu nevoi speciale. De-a lungul anilor am cunoscut multe categorii de tineri, care
în final se confruntã cu aceleaºi probleme existenþiale , la 18 ani. Acum eu trebuie sã îi ajut, sã îºi rãspundã la întrebarea... Fac ceea ce trebuie, sau fac ceea ce îmi place?. Satisfacþiile profesionale nu vin în clipa în care afirm cã am rezolvat o problemã, am clarificat o situaþie, sau am orientat un destin. Satisfacþia profesionalã vine în ani, când poþi sã urmãreºti viaþa tânãrului, sã vezi cã a reuºit, ºi sã te feliciþi cã sfaturile pe care le-ai dat odatã, cu ani în urmã, au contat; ºi acum cineva îþi spune sau îþi aratã cã… “dacã nu erai acolo, poate nu reuºeam sã ajung unde trebuie, aºa cum îmi place”. Anii de muncã presãraþi cu piedici, se transformã în clipe de mulþumire pline de satisfacþie.
Acum, fac în continuare ceea ce îmi place, mai ales pentru convingerea cã fac … si ceea ce trebuie.
Am creat aceastã Carte a Carierei pentru a-þi oferi punctul de pornire, un ghid de
care sã te foloseºti de fiecare datã când ai nevoie de o informaþie care sã te sprijjine
în carierã.
Cu ajutorul unor oameni extraordinari care au acceptat sã contribuie cu
experienþa lor, cu convingerile ºi valorile lor la acest material, s-a construit o Carte
în care poþi explora diferitele opþiuni pe care le ai in carierã.
Fie cã alegi sã te angajezi, sau sã porneºti pe drumul antreprenoriatului sau al
investiþiilor, succesul depinde doar de tine. Dacã ai atitudinea potrivitã, dacã îþi
doreºti suficient de mult, cu siguranþã îþi vei gãsi ºi resursele necesare.
În Cartea Carierei vei gãsi exemple de oameni care au îndrãznit sã-ºi urmeze
visul ºi au reuºit. Ei au acceptat invitaþia noastrã ºi au împãrtãºit momente din
drumul parcurs. Au oferit cu aceastã ocazie rãspunsuri la multe dintre întrebãrile ºi
preocupãrile pe care cu toþii le avem referitor la viitorul nostru profesional.
Andrea Filip, preºedinta CDC, spunea în deschiderea primului Ghid al Carierei cã
„niciodatã nu e prea devreme pentru a ne începe cariera. Pentru fiecare dintre noi
ziua are 24 de ore. Modul în care alegem sã le petrecem face diferenþa între un om
de succes ºi unul oarecare”.
Te invit ºi eu sã fii receptiv la tot ce este de învãþat ºi apoi sã ACÞIONEZI !
O carierã extraordinarã te aºteaptã!
Cu prietenie,
Mihaela Bele
Center Manager
Centrul de Dezvoltare a Carierei filiala Cluj
6 7
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
Bine ai venit!Profesia meaAna Maria Bunyi – Director Fundaþia „Ajutaþi Copiii România”
Chiar dacã la 18 ani nu ºtii cu adevãrat ce vrei, poþi sã ajungi sã faci cu adevãrat ceea ce îþi place. Dar cum poþi sã afli cã ceea ce faci deja , este ºi ceea ce îþi place. Sau…din cauzã cã pãrinþii vor sã fii doctor, avocat, profesor, inginer, te îndeamnã mereu sã faci ceea ce trebuie, pentru cã astfel îþi vei mãri ºansele de a fi acceptat de societate mult mai uºor, ºi vei place tuturor…Pe tine cine te întreabã ce îþi place?
Dacã ai o meserie în care faci ceea ce trebuie ºi îþi aduce satisfacþii, înseamnã cã ai ales bine.
Dacã ai o meserie în care faci ceea ce îþi place, pentru cã tu ai ales cã trebuie, ai ales la fel de bine.
Condiþia esenþialã este ca, orice vei face în profesia sau meseria ta, sã fie bine fãcut pentru cã trebuie sau îþi place. Ambele îþi vor aduce satisfacþii nebãnuite, pentru cã tu ai ales.
Mã uit la mine dupã atâþia ani, ºi mã întreb dacã eu fac ce trebuie sau fac ce îmi place. Rãspunsul?... Mult timp am fãcut ceea ce trebuie, pentru ca acum sã constat cã fac ce îmi place. Ce îmi place? Îmi place sã lucrez cu oamenii. Acest obiect de activitate este o trebuinþã continuã a fiinþei sociale…OMUL…mai apoi devine ºi o plãcere, pentru cã surprizele sunt nenumãrate.
Sunt director la o fundaþie de ajutor umanitar, care are ca principal obiect de activitate serviciile sociale pentru tineri cu nevoi speciale. De-a lungul anilor am cunoscut multe categorii de tineri, care
în final se confruntã cu aceleaºi probleme existenþiale , la 18 ani. Acum eu trebuie sã îi ajut, sã îºi rãspundã la întrebarea... Fac ceea ce trebuie, sau fac ceea ce îmi place?. Satisfacþiile profesionale nu vin în clipa în care afirm cã am rezolvat o problemã, am clarificat o situaþie, sau am orientat un destin. Satisfacþia profesionalã vine în ani, când poþi sã urmãreºti viaþa tânãrului, sã vezi cã a reuºit, ºi sã te feliciþi cã sfaturile pe care le-ai dat odatã, cu ani în urmã, au contat; ºi acum cineva îþi spune sau îþi aratã cã… “dacã nu erai acolo, poate nu reuºeam sã ajung unde trebuie, aºa cum îmi place”. Anii de muncã presãraþi cu piedici, se transformã în clipe de mulþumire pline de satisfacþie.
Acum, fac în continuare ceea ce îmi place, mai ales pentru convingerea cã fac … si ceea ce trebuie.
Am creat aceastã Carte a Carierei pentru a-þi oferi punctul de pornire, un ghid de
care sã te foloseºti de fiecare datã când ai nevoie de o informaþie care sã te sprijjine
în carierã.
Cu ajutorul unor oameni extraordinari care au acceptat sã contribuie cu
experienþa lor, cu convingerile ºi valorile lor la acest material, s-a construit o Carte
în care poþi explora diferitele opþiuni pe care le ai in carierã.
Fie cã alegi sã te angajezi, sau sã porneºti pe drumul antreprenoriatului sau al
investiþiilor, succesul depinde doar de tine. Dacã ai atitudinea potrivitã, dacã îþi
doreºti suficient de mult, cu siguranþã îþi vei gãsi ºi resursele necesare.
În Cartea Carierei vei gãsi exemple de oameni care au îndrãznit sã-ºi urmeze
visul ºi au reuºit. Ei au acceptat invitaþia noastrã ºi au împãrtãºit momente din
drumul parcurs. Au oferit cu aceastã ocazie rãspunsuri la multe dintre întrebãrile ºi
preocupãrile pe care cu toþii le avem referitor la viitorul nostru profesional.
Andrea Filip, preºedinta CDC, spunea în deschiderea primului Ghid al Carierei cã
„niciodatã nu e prea devreme pentru a ne începe cariera. Pentru fiecare dintre noi
ziua are 24 de ore. Modul în care alegem sã le petrecem face diferenþa între un om
de succes ºi unul oarecare”.
Te invit ºi eu sã fii receptiv la tot ce este de învãþat ºi apoi sã ACÞIONEZI !
O carierã extraordinarã te aºteaptã!
Cu prietenie,
Mihaela Bele
Center Manager
Centrul de Dezvoltare a Carierei filiala Cluj
8
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
ANGAJARE
• Gãseºte-þi pasiunea
• Când cauþi de lucru
• CV-ul nostru cel de toate zilele
• Intenþii scrise
• Exemplu de CV
• Exemplu de scrisoare de intenþie
• De la scrisoare de intenþie
la interviu
• Transformând factorii de succes
ai interviului în poveºti de succes
8
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
ANGAJARE
• Gãseºte-þi pasiunea
• Când cauþi de lucru
• CV-ul nostru cel de toate zilele
• Intenþii scrise
• Exemplu de CV
• Exemplu de scrisoare de intenþie
• De la scrisoare de intenþie
la interviu
• Transformând factorii de succes
ai interviului în poveºti de succes
10 11
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Când cauþi de lucru...Dorin Arion – Consultant independent
Am rãspuns invitaþiei de a scrie un
articol, din dorinþa de a transmite un
mesaj cãtre tineri, cãtre acei oameni
care bat la porþile carierei ºi încã nu ºtiu
exact cum sã o facã.
A gãsi un model de succes în viaþã,
nu este tocmai un lucru la îndemana
oricui. Presupune sã cunoºti bine
alchimia mai multor ingrediente cum ar
fi: pasiune, multã muncã, perse-
verenþã, talentul de a-þi face noi
cunoºtinþe.
Pasiunea fiind ingredientul de bazã,
este sursa de inspiraþie ºi creativitate,
Gãseºte-þi pasiuneaAdina Boeru – Marketing Manager
formeazã voinþa interioarã, speranþe ºi
aspiraþii. Fãrã pasiune este greu sã-þi
stabileºti scopuri realiste ºi sã-þi
dezvolþi planuri pentru a atinge acele
scopuri.
Odatã descoperitã pasiunea, ea te
va ajuta sã dai un sens existenþei tale.
Acum, intervin celelalte ingrediente
(muncã, perseverenþã), care vor
sprijini ºi completa succesul.
Un vechi proverb ne spune cã nu
este bine sã pleci la rãzboi de unul
singur! Vorbeam despre talentul de a-þi
face noi cunoºtinþe ºi relaþii. Acest lucru
este extrem de important într-o carierã
de succes întrucât fãrã sprijinul celor
din jur, oricât de pregãtit ai fi, reuºita nu
poate fi garantatã. De aceea este
important sã nu-þi fie teamã sã-þi faci
relaþii, deoarece acestea te vor ajuta
sã-þi creascã sfera de influenþã.
Chiar experþii spun cã cea mai
potrivitã metodã de a gãsi o slujbã sau
de a te lansa în afaceri este de a-þi face
noi cunoºtinte.
Conºtientizate toate aceste lucruri,
dragã tinere, nu-þi rãmâne decât SÃ
DOREªTI, SÃ CAUÞI, SÃ GÃSEªTI ºi SÃ
NU RENUNÞI !
MULT SUCCES!
Un om rãmane în panã, roata de
rezervã dezumflatã, noaptea la douã,
mobilul e descãrcat; vede o casã pe un
deal. O casã!! poate are o pompã, mã
duc sã-i cer pompa sã-mi umflu roata.
Porneºte, dar gândurile… sigur o sã mã
întrebe, “Ce, n-ai roatã de rezervã?”…
sau o sã se enerveze, “Mã trezeºti
pentru cã þi-ai uitat tu pompa?!”, sau
“Ce, n-ai telefon mobil sã chemi pe
cineva?”… în sfãrºit omul nostru ajunge,
tensionat, plin de anxietãþi ºi
sentimente de vinovãþie, sunã, aude
paºi, se deschide uºa, ºi tensiunile îl fac
sã izbucneascã înainte ca celãlalt sã
apuce sã spunã ceva : “ªtii ceva, n-am
nevoie de pompa ta ºi de criticile tale,
þine-þi pompa cã mã descurc ºi
singur!!!” .
Are vreo legãturã cu realitatea
interviurilor scena de mai sus? Din
experienþa mea are. Gândindu-mã la
situaþiile în care mi-am cãutat un post,
cel mai important a fost:
?Sã-mi sting gândurile, presupu-
nerile, scenariile… ufff de-aº fi putut
sã suflu ca într-o lampã sã le sting,
sã rãmân cu capul limpede, sã mã
bazez doar pe interacþiune,
întrebãri, informaþii culese, concluzii
ºi acþiuni, alte informaþii, probabil
feedback, alte concluzii… cu capul
golit de presupuneri…alte acþiuni, ca
un robot fãrã opinii, doar cu
experienþa curentã ºi relevantã,
mergând, ricoºând din aplicaþie în
aplicaþie, din interviu în interviu.
?Sã continui indiferent de
rezultat, dar ajustat în funcþie de
rezultat, desigur uºor de spus, mai
greu de fãcut, dar nu imposibil, ba
chiar o datã depãºite primele
prejudecãþi intri pe o pantã sau
spiralã ascendentã.
Spre exemplu, cãutând o bursã de
doctorat în Anglia, am extras de pe
Internet toate universitãþile, mi-am dat
seama din alte discuþii care sunt
10 11
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Când cauþi de lucru...Dorin Arion – Consultant independent
Am rãspuns invitaþiei de a scrie un
articol, din dorinþa de a transmite un
mesaj cãtre tineri, cãtre acei oameni
care bat la porþile carierei ºi încã nu ºtiu
exact cum sã o facã.
A gãsi un model de succes în viaþã,
nu este tocmai un lucru la îndemana
oricui. Presupune sã cunoºti bine
alchimia mai multor ingrediente cum ar
fi: pasiune, multã muncã, perse-
verenþã, talentul de a-þi face noi
cunoºtinþe.
Pasiunea fiind ingredientul de bazã,
este sursa de inspiraþie ºi creativitate,
Gãseºte-þi pasiuneaAdina Boeru – Marketing Manager
formeazã voinþa interioarã, speranþe ºi
aspiraþii. Fãrã pasiune este greu sã-þi
stabileºti scopuri realiste ºi sã-þi
dezvolþi planuri pentru a atinge acele
scopuri.
Odatã descoperitã pasiunea, ea te
va ajuta sã dai un sens existenþei tale.
Acum, intervin celelalte ingrediente
(muncã, perseverenþã), care vor
sprijini ºi completa succesul.
Un vechi proverb ne spune cã nu
este bine sã pleci la rãzboi de unul
singur! Vorbeam despre talentul de a-þi
face noi cunoºtinþe ºi relaþii. Acest lucru
este extrem de important într-o carierã
de succes întrucât fãrã sprijinul celor
din jur, oricât de pregãtit ai fi, reuºita nu
poate fi garantatã. De aceea este
important sã nu-þi fie teamã sã-þi faci
relaþii, deoarece acestea te vor ajuta
sã-þi creascã sfera de influenþã.
Chiar experþii spun cã cea mai
potrivitã metodã de a gãsi o slujbã sau
de a te lansa în afaceri este de a-þi face
noi cunoºtinte.
Conºtientizate toate aceste lucruri,
dragã tinere, nu-þi rãmâne decât SÃ
DOREªTI, SÃ CAUÞI, SÃ GÃSEªTI ºi SÃ
NU RENUNÞI !
MULT SUCCES!
Un om rãmane în panã, roata de
rezervã dezumflatã, noaptea la douã,
mobilul e descãrcat; vede o casã pe un
deal. O casã!! poate are o pompã, mã
duc sã-i cer pompa sã-mi umflu roata.
Porneºte, dar gândurile… sigur o sã mã
întrebe, “Ce, n-ai roatã de rezervã?”…
sau o sã se enerveze, “Mã trezeºti
pentru cã þi-ai uitat tu pompa?!”, sau
“Ce, n-ai telefon mobil sã chemi pe
cineva?”… în sfãrºit omul nostru ajunge,
tensionat, plin de anxietãþi ºi
sentimente de vinovãþie, sunã, aude
paºi, se deschide uºa, ºi tensiunile îl fac
sã izbucneascã înainte ca celãlalt sã
apuce sã spunã ceva : “ªtii ceva, n-am
nevoie de pompa ta ºi de criticile tale,
þine-þi pompa cã mã descurc ºi
singur!!!” .
Are vreo legãturã cu realitatea
interviurilor scena de mai sus? Din
experienþa mea are. Gândindu-mã la
situaþiile în care mi-am cãutat un post,
cel mai important a fost:
?Sã-mi sting gândurile, presupu-
nerile, scenariile… ufff de-aº fi putut
sã suflu ca într-o lampã sã le sting,
sã rãmân cu capul limpede, sã mã
bazez doar pe interacþiune,
întrebãri, informaþii culese, concluzii
ºi acþiuni, alte informaþii, probabil
feedback, alte concluzii… cu capul
golit de presupuneri…alte acþiuni, ca
un robot fãrã opinii, doar cu
experienþa curentã ºi relevantã,
mergând, ricoºând din aplicaþie în
aplicaþie, din interviu în interviu.
?Sã continui indiferent de
rezultat, dar ajustat în funcþie de
rezultat, desigur uºor de spus, mai
greu de fãcut, dar nu imposibil, ba
chiar o datã depãºite primele
prejudecãþi intri pe o pantã sau
spiralã ascendentã.
Spre exemplu, cãutând o bursã de
doctorat în Anglia, am extras de pe
Internet toate universitãþile, mi-am dat
seama din alte discuþii care sunt
12 13
categoriile ºi diferenþele între ele, mi-
am ajustat CV-ul ºi am fãcut o primã
PhD Research Proposal, orientându-mã
dupã modele, de pe Internet, din mai
multe cãrþi din biblioteci, la fel ºi cu CV-
ul. M-am bazat pe bunul simþ, pe
scanarea mai multor cãrþ i º i
compararea variantelor de CV, m-am
pus în pielea evaluatorilor, din toate am
fãcut o “medie”, tot bazându-mã pe
bunul simþ. Am cerut ºi sfaturi,
feedback de la alþii, dar în final mi-am
spus cã, în cele mai multe cazuri,
feedback-urile spuneau mai mult
despre cei care le dãdeau decât sã fie
ceva de ajutor, îmi dãdeau feedback-ul
ca sã se simtã bine, importanþi, experþi.
Am luat ceva, puþin, din aceste sfaturi,
dar hotãrâtor a fost tot bunul meu simþ.
Am primit însã feedback-uri
valoroase chiar de la evaluatorii
propunerilor mele, ca urmare a
propunerilor trimise prin email ºi ca
urmare a interviurilor. De fapt le-am
cerut feedback. Atunci am re-fãcut
propunerile de cercetare, am citit mai
mult pe domeniul propunerii, am gãsit
autorii de referinþã, cei care apãreau
mai des, am împrumutat cãrþi, am
downloadat articole ºi am refãcut din
nou propunerea, am trimis-o din nou,
altor universitãþi. În sfârºit primul
interviu. Din interviuri inveþi enorm, îþi
dai seama ce cautã evaluatorii. Cel mai
mult îi interesa dacã sunt într-adevãr
motivat sã-mi schimb stilul de viaþã, de
fapt viaþa, ºi sã intru în viaþa
academicã, cu tot ce înseamnã ea, scris
de articole, cercetare, ore, studenþi,
bani mai puþini la început, capacitatea
de te descurca singur, printr-o lume în
care se trag multe sfori, cu multe
interese ºi orgolii. M-am gândit atunci ºi
eu serios dacã vreau asta sau sunt
disperat si vreau orice. M-am prins
astfel cã dacã eºti disperat ºi vrei orice,
spui ca poþi orice, încerci sã ghiceºti ce
vrea celãlalt ºi îi cânþi în strunã,
eventual mai distorsionezi realitatea,
spirala este de fapt în jos, nu în sus.
Spirala este în sus, adicã spre un post
pentru tine, dacã din eveniment în
eveniment, fie cã este interviu,
modificare de CV, o nouã aplicare, o
nouã organizaþie, înveþi ceva despre
tine, îþi dai seama mai bine ce vrei de
fapt ºi cauþi în consecinþã.
Dupã multe luni de cãutare ºi
ricoºaje, din interviu în interviu, am
cãºtigat o bursã de doctorat, chiar pe
ceva care mi-ar fi plãcut sã fac. Apoi,
neprevãzutul m-a adus în þarã ºi am
renunþat la bursã. Experienþa însã nu o
voi uita. Am ieºit din lunga experienþã
cu mintea mai clarã, cu hotãrârea mai
întãritã, cu stima de sine crescutã. ªi
cred cã ãsta este cel mai de preþ lucru
pe care îl avem, stima de sine.
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
CV-ul nostru cel de toate zilele
Ce este un CV ?
CV-ul sau Curriculum Vitae este un instrument de comunicare între tine ºi un angajator, de promovare a propriei tale persoane ºi o manifestare a interesului tãu de a lucra pentru acesta. Scopul CV-ului este de a te ajuta sã ajungi la un interviu.
De ce e important CV-ul?
CV-ul este un instrument esenþial în cãutarea unui loc de muncã deoarece atunci cand aplici pentru un post se solicitã sã-l trimiþi angajatorului.
Astfel, „banalul” CV, devine un real instrument de marketing prin
intermediul cãruia trebuie sã faci faþã competiþiei (ceilalþi candidaþi). Datoritã lui, angajatorul va decide dacã te cheamã, sau nu, la interviu.
Cum se face un CV?
Anterior plasãrii unui CV, e necesar sã faci un studiu al companiei ºi al postului disponibil pentru a avea o imagine orientativã asupra calificãrilor ce se cautã. Dacã eºti pregãtit pentru post, „fabricã-þi” CV-ul în aºa fel încât sã subl in iez i totate abi l i tãþ i le º i experienþele pe care le ai în domeniu.
Un CV eficient nu este nici povestea vieþii tale, de la A la Z, dar nici o simplã enumerare de activitãþi ºi date.
Angajatorul nu va avea niciodatã rãbdarea de a analiza ºi interpreta experienþele tale. El va presupune cã informaþiile pe care i le oferi tu sunt cele mai relevante pe care i le poti furniza în raport cu cerinþele sale. În principiu trebuie sã ai un CV pentru fiecare job pentru care aplici pentru a rãspunde clar cerinþelor specifice.
Un CV bine realizat rãspunde cerinþelor prin forma ºi conþinutul sãu. Cum? CV-ul este îngrijit ºi bine structurat, datele menþionate sunt adaptate cerinþelor postului, abilitãþile sunt susþinute prin enumerarea unor experienþe relevante.Cel mai important lucru pe care trebuie sã-l ai in vedere este cã acesta va fi CV-
12 13
categoriile ºi diferenþele între ele, mi-
am ajustat CV-ul ºi am fãcut o primã
PhD Research Proposal, orientându-mã
dupã modele, de pe Internet, din mai
multe cãrþi din biblioteci, la fel ºi cu CV-
ul. M-am bazat pe bunul simþ, pe
scanarea mai multor cãrþ i º i
compararea variantelor de CV, m-am
pus în pielea evaluatorilor, din toate am
fãcut o “medie”, tot bazându-mã pe
bunul simþ. Am cerut ºi sfaturi,
feedback de la alþii, dar în final mi-am
spus cã, în cele mai multe cazuri,
feedback-urile spuneau mai mult
despre cei care le dãdeau decât sã fie
ceva de ajutor, îmi dãdeau feedback-ul
ca sã se simtã bine, importanþi, experþi.
Am luat ceva, puþin, din aceste sfaturi,
dar hotãrâtor a fost tot bunul meu simþ.
Am primit însã feedback-uri
valoroase chiar de la evaluatorii
propunerilor mele, ca urmare a
propunerilor trimise prin email ºi ca
urmare a interviurilor. De fapt le-am
cerut feedback. Atunci am re-fãcut
propunerile de cercetare, am citit mai
mult pe domeniul propunerii, am gãsit
autorii de referinþã, cei care apãreau
mai des, am împrumutat cãrþi, am
downloadat articole ºi am refãcut din
nou propunerea, am trimis-o din nou,
altor universitãþi. În sfârºit primul
interviu. Din interviuri inveþi enorm, îþi
dai seama ce cautã evaluatorii. Cel mai
mult îi interesa dacã sunt într-adevãr
motivat sã-mi schimb stilul de viaþã, de
fapt viaþa, ºi sã intru în viaþa
academicã, cu tot ce înseamnã ea, scris
de articole, cercetare, ore, studenþi,
bani mai puþini la început, capacitatea
de te descurca singur, printr-o lume în
care se trag multe sfori, cu multe
interese ºi orgolii. M-am gândit atunci ºi
eu serios dacã vreau asta sau sunt
disperat si vreau orice. M-am prins
astfel cã dacã eºti disperat ºi vrei orice,
spui ca poþi orice, încerci sã ghiceºti ce
vrea celãlalt ºi îi cânþi în strunã,
eventual mai distorsionezi realitatea,
spirala este de fapt în jos, nu în sus.
Spirala este în sus, adicã spre un post
pentru tine, dacã din eveniment în
eveniment, fie cã este interviu,
modificare de CV, o nouã aplicare, o
nouã organizaþie, înveþi ceva despre
tine, îþi dai seama mai bine ce vrei de
fapt ºi cauþi în consecinþã.
Dupã multe luni de cãutare ºi
ricoºaje, din interviu în interviu, am
cãºtigat o bursã de doctorat, chiar pe
ceva care mi-ar fi plãcut sã fac. Apoi,
neprevãzutul m-a adus în þarã ºi am
renunþat la bursã. Experienþa însã nu o
voi uita. Am ieºit din lunga experienþã
cu mintea mai clarã, cu hotãrârea mai
întãritã, cu stima de sine crescutã. ªi
cred cã ãsta este cel mai de preþ lucru
pe care îl avem, stima de sine.
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
CV-ul nostru cel de toate zilele
Ce este un CV ?
CV-ul sau Curriculum Vitae este un instrument de comunicare între tine ºi un angajator, de promovare a propriei tale persoane ºi o manifestare a interesului tãu de a lucra pentru acesta. Scopul CV-ului este de a te ajuta sã ajungi la un interviu.
De ce e important CV-ul?
CV-ul este un instrument esenþial în cãutarea unui loc de muncã deoarece atunci cand aplici pentru un post se solicitã sã-l trimiþi angajatorului.
Astfel, „banalul” CV, devine un real instrument de marketing prin
intermediul cãruia trebuie sã faci faþã competiþiei (ceilalþi candidaþi). Datoritã lui, angajatorul va decide dacã te cheamã, sau nu, la interviu.
Cum se face un CV?
Anterior plasãrii unui CV, e necesar sã faci un studiu al companiei ºi al postului disponibil pentru a avea o imagine orientativã asupra calificãrilor ce se cautã. Dacã eºti pregãtit pentru post, „fabricã-þi” CV-ul în aºa fel încât sã subl in iez i totate abi l i tãþ i le º i experienþele pe care le ai în domeniu.
Un CV eficient nu este nici povestea vieþii tale, de la A la Z, dar nici o simplã enumerare de activitãþi ºi date.
Angajatorul nu va avea niciodatã rãbdarea de a analiza ºi interpreta experienþele tale. El va presupune cã informaþiile pe care i le oferi tu sunt cele mai relevante pe care i le poti furniza în raport cu cerinþele sale. În principiu trebuie sã ai un CV pentru fiecare job pentru care aplici pentru a rãspunde clar cerinþelor specifice.
Un CV bine realizat rãspunde cerinþelor prin forma ºi conþinutul sãu. Cum? CV-ul este îngrijit ºi bine structurat, datele menþionate sunt adaptate cerinþelor postului, abilitãþile sunt susþinute prin enumerarea unor experienþe relevante.Cel mai important lucru pe care trebuie sã-l ai in vedere este cã acesta va fi CV-
14 15
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
ul TÃU. Il poþi folosi în orice mod crezi cã este corespunzãtor pentru compania ºi postul la care aplici ºi pe care îl doreºti. Nu copia modele propuse în reviste de specialitate sau în ghiduri practice. Inspirã-te din ele ºi adapteazã-le personalitãþii ºi pregãtirii tale.
Datele personale
Pot fi trecute în antetul documentului, sau chiar între primele informaþii din CV. Ai grijã sã fie vizibile, dar asta nu presupune sã concureze în mãrime vreun antet de companie multinaþio-nalã.
Ar trebui sã includã numele tãu, adresa curentã, data naºterii ºi numerele de telefon. Mai nou, adresa de e-mail sau chiar pagina web personalã sunt extrem de apreciate.
Obiectiv de carierã
În ceea ce priveºte obiectivele, nu este obligatorie introducerea unei astfel de rubrici, pentru cã ea poate fi prea larga sau prea exclusivã. Pe de altã parte, dacã ai un obiectiv care puºcã cu postul ºi cu pregãtirea ta, eºti pe drumul cel bun. Dacã menþionezi un obiectiv, ai grijã sã adaugi tipul poziþiei þintite, tipul organizaþiei în care îþi doreºti sã lucrezi ºi aptitudinile necesare postului.Ex: Obþinerea unei poziþii de analist financiar cu accent pe evaluãri, într-o firmã comercialã sau într-o bancã de investiþii.
Studii
Recomandabil este sã începi cu cel mai recent grad academic obþinut sau cu programul de studii la care eºti înscris în momentul respectiv.
Prezintã celelalte grade în ordine invers cronologicã. Include ariile de interes, onoruri, premii academice ºi bursele primite. Menþioneazã cursuri le relevante dacã simþi nevoia sã îþi construieºti un profil convingãtor în ceea ce priveºte aptitudinile / cunoºtinþele tale într-un domeniu anume.
Studiile în strãinãtate pot fi subliniate; asigurãte însã cã ai inclus numele universitãþii / programului, localizarea, o descriere scurtã (o propoziþie) a temelor acoper i te º i a date i desfãºurãrii.
Experienþa
Rubrica de experienþã ar trebui sã includã orice poziþie / funcþie în care þi-ai format aptitudini profesionale. Acestea pot fi nu doar full-time (cu program de 8 ore), part-time (cu program limitat) sau job-uri de varã, dar ºi stagii le de practicã ºi voluntariatul.
Cunoºtinþe IT&C
Vor fi menþionate atât cunoºtinþele teoretice, cât ºi cele practice. Poate fi
realizat un tabel cu secþiunile: Hardware, Software, Limbaje de programare.
Abilitãþi / Aptitudini
Enumerã cele mai relevante puncte forte pe care le deþii pentru locul de muncã solicitat. Descrie avantajele tale competitive - valorile pe care le oferi.Accentueazã aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaþii lor interpersonale, organizaþionale ºi mentioneazã formele de educaþie / training formale sau profesionale prin care le-ai obþinut.
Enumerã ºi caracteristicile tale personale care sunt potrivite pentru poziþia pe care o soliciþi (ex. entuziasm, flexibilitate, atenþie la detalii etc.).
Referinþele
Sunt recomandãrile date de regulã de foºti angajatori sau profesori din universitate care aratã felul cum te-ai descurcat la locurile de muncã anterioare ºi cum ai fost de folos firmei la care ai lucrat. Mulþi dintre potenþialii angajatori, mai ales cei strãini, vor dori sã “verifice” recomandãrile tale inainte de a te angaja.
Alte recomandãri:
• Nu pune titlu CV sau C.V. pe CV-ul tãu. Nu o sã pici pentru asta dar nu se mai practicã.
• Scrie-þi CV-ul la calculator.
Personalizarea lui prin scrierea de mânã nu mai prinde la nimeni.
• E o idee bunã sã pui o pozã în care arãþi cât de serios poþi tu undeva într-un colt. Face cât o mie de cuvinte.
Vrei sa sti mai multe?intra pe www.odisee.ro
14 15
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
ul TÃU. Il poþi folosi în orice mod crezi cã este corespunzãtor pentru compania ºi postul la care aplici ºi pe care îl doreºti. Nu copia modele propuse în reviste de specialitate sau în ghiduri practice. Inspirã-te din ele ºi adapteazã-le personalitãþii ºi pregãtirii tale.
Datele personale
Pot fi trecute în antetul documentului, sau chiar între primele informaþii din CV. Ai grijã sã fie vizibile, dar asta nu presupune sã concureze în mãrime vreun antet de companie multinaþio-nalã.
Ar trebui sã includã numele tãu, adresa curentã, data naºterii ºi numerele de telefon. Mai nou, adresa de e-mail sau chiar pagina web personalã sunt extrem de apreciate.
Obiectiv de carierã
În ceea ce priveºte obiectivele, nu este obligatorie introducerea unei astfel de rubrici, pentru cã ea poate fi prea larga sau prea exclusivã. Pe de altã parte, dacã ai un obiectiv care puºcã cu postul ºi cu pregãtirea ta, eºti pe drumul cel bun. Dacã menþionezi un obiectiv, ai grijã sã adaugi tipul poziþiei þintite, tipul organizaþiei în care îþi doreºti sã lucrezi ºi aptitudinile necesare postului.Ex: Obþinerea unei poziþii de analist financiar cu accent pe evaluãri, într-o firmã comercialã sau într-o bancã de investiþii.
Studii
Recomandabil este sã începi cu cel mai recent grad academic obþinut sau cu programul de studii la care eºti înscris în momentul respectiv.
Prezintã celelalte grade în ordine invers cronologicã. Include ariile de interes, onoruri, premii academice ºi bursele primite. Menþioneazã cursuri le relevante dacã simþi nevoia sã îþi construieºti un profil convingãtor în ceea ce priveºte aptitudinile / cunoºtinþele tale într-un domeniu anume.
Studiile în strãinãtate pot fi subliniate; asigurãte însã cã ai inclus numele universitãþii / programului, localizarea, o descriere scurtã (o propoziþie) a temelor acoper i te º i a date i desfãºurãrii.
Experienþa
Rubrica de experienþã ar trebui sã includã orice poziþie / funcþie în care þi-ai format aptitudini profesionale. Acestea pot fi nu doar full-time (cu program de 8 ore), part-time (cu program limitat) sau job-uri de varã, dar ºi stagii le de practicã ºi voluntariatul.
Cunoºtinþe IT&C
Vor fi menþionate atât cunoºtinþele teoretice, cât ºi cele practice. Poate fi
realizat un tabel cu secþiunile: Hardware, Software, Limbaje de programare.
Abilitãþi / Aptitudini
Enumerã cele mai relevante puncte forte pe care le deþii pentru locul de muncã solicitat. Descrie avantajele tale competitive - valorile pe care le oferi.Accentueazã aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaþii lor interpersonale, organizaþionale ºi mentioneazã formele de educaþie / training formale sau profesionale prin care le-ai obþinut.
Enumerã ºi caracteristicile tale personale care sunt potrivite pentru poziþia pe care o soliciþi (ex. entuziasm, flexibilitate, atenþie la detalii etc.).
Referinþele
Sunt recomandãrile date de regulã de foºti angajatori sau profesori din universitate care aratã felul cum te-ai descurcat la locurile de muncã anterioare ºi cum ai fost de folos firmei la care ai lucrat. Mulþi dintre potenþialii angajatori, mai ales cei strãini, vor dori sã “verifice” recomandãrile tale inainte de a te angaja.
Alte recomandãri:
• Nu pune titlu CV sau C.V. pe CV-ul tãu. Nu o sã pici pentru asta dar nu se mai practicã.
• Scrie-þi CV-ul la calculator.
Personalizarea lui prin scrierea de mânã nu mai prinde la nimeni.
• E o idee bunã sã pui o pozã în care arãþi cât de serios poþi tu undeva într-un colt. Face cât o mie de cuvinte.
Vrei sa sti mai multe?intra pe www.odisee.ro
16 17
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Intenþii scrise
Scrisoarea de intenþie sau de
motivaþie (denumitã ºi scrisoare de
prezentare) este prima modalitate de a
te prezenta, de a-þi face cunoscute
„punctele forte” care te fac un candidat
favorit pentru jobul solicitat.
Scrisoarea trebuie sã fie funcþionalã,
uºor de citit ºi de înþeles, iar tonul ei
trebuie sã fie plãcut ºi pozitiv.
Þine minte: f iecare act de
comunicare este un mesaj despre tine.
Existã 7 tipuri de scrisori de bazã pe
care probabil le vei folosi în procesul de
cãutare a unui job:
• de intenþie (“application letter”)
• de prospectare (“prospecting letter”)
• de networking
• de mulþumire (“thank-you letter”)
• de confirmare (“acceptance letter”)
• de retragere (“withdrawal letter”)
• de respingere (“rejection letter”)
Fiecare din ele are propriul scop si
trebuie utilizatã ca atare.
1. Scrisoarea de intenþie
Scopul acestei scrisori este de a-þi
face citit CV-ul, pentru ca mai apoi sã
obþii un interviu. Trimite acest tip de
scrisoare pentru un job publicat de
firma respectivã într-un anunþ. Prin
intermediul ei demonstrezi cã eºti
calificat pentru postul respectiv.
O scrisoare de intenþie eficientã
trebuie sã conþinã trei “zone”:
Identificarea
Trebuie sã te prezinþi ºi sã scrii
motivele care te-au determinat sã aplici
pentru postul vizat. Spune exact de ce
ai trimis CV-ul tãu: eºti interesat de
firma respectivã ºi vrei sã ocupi postul
pe care îl au ei disponibil.
Promovarea
Sublinirerea calitãþilor care fac din
tine candidatul ideal, într-un mod
succint. CV-ul tãu va face restul
laudelor. Aici trebuie sã incluzi
esenþialul.
Continuarea
Încheie scrisoarea specificând ce ai
dori sã se întâmple în viitor. Nu lãsa
mingea în terenul angajatorului.
Spune-i angajatorului unde te poate
contacta, atât prin telefon cât ºi prin e-
mail, dar nu te aºtepta sã te sune. Dacã
în câteva zile nu te contacteazã îi vei
putea da un telefon pentru a te asigura
ca CV-ul ºi scrisoarea ta de intenþie au
ajuns unde trebuia ºi cu ocazia asta le
sugerezi din nou cât de dornic eºti sã
faci parte din echipa lor.
2. Scrisoarea de prospectare
Poþi lua iniþiativa ºi trimite firmelor
care îþi trezesc interesul CV-ul însoþit de
o astfel de scrisoare. Structureazã
scrisoarea la fel ca pe cea de intenþie,
însã în loc sã foloseºti informaþiile
specifice ale postului, focuseazã-te pe
aspectele ce caracterizeazã domeniul
de activitate al firmei ºi modul în care
pregãtirea ta se potriveºte acelui
domeniu. (exemple gãseºti pe
www.odisee.ro)
3. Scrisoarea de networking
Scopul acestei scrisori este acela de
a genera “interviuri informative” ºi nu
interviuri de angajare. Interviurile
informative îþi oferã oportunitatea de a
te întâlni cu o persoanã care îþi poate
oferi informaþii specifice legate de locul
de muncã pe care intenþionezi sã îl ai.
În mod normal acestui tip de scrisoare
nu I se ataºeazã un CV, însã se poate
prezenta unul în cadrul interviului,
pentru a ajuta intervievatorul sa îþi
adreseze întrebãri. (exemple gãseºti
pe www.odisee.ro)
4. Scrisoarea de mulþumire
Acest tip de scrisoare este foarte
important. Trimite aceastã scrisoare
pentru a-þi manifesta bunãvoinþa,
aprecierea ºi pentru a-þi întãri
candidatura. Scrie o astfel de scrisoare
fiecãrei persoane care te-a sprijinit. În
urma unui interviu de angajare
scrisoarea de mulþumire trebuie
trimisã în decurs de 24 de ore tuturor
celor care te-au intervievat. În cazul în
care nu ai posibilitate sau nu se cade sã
trimiþi scrisori de mulþumire tuturor
celor pe care i-ai întâlnit în cadrul
interviului, trimite scrisoarea “gazdei”
tale sau persoanei cu cel statutul cel
mai înalt, cu rugãmintea de a transmite
întregului grup mulþumirile tale.
(exemple gãseºti pe www.odisee.ro)
5. Scrisoarea de acceptare
Foloseºte aceastã scrisoare pentru a
accepta o ofertã de muncã, pentru a
confirma condiþiile de angajare ºi
pentru a întãri decizia angajatorului de
a te angaja. (exemple gãseºti pe
www.odisee.ro)
6. Scrisoarea de retragere
Odatã ce ai acceptat un job, anunþã-i
pe toþi ceilalþi angajatori la care ai
aplicat, decizia ta de a-þi retrage
candidatura. Aceastã scrisoare trebuie
sã exprime aprecierea ta pentru timpul
ºi amabilitatea angajatorului. Este
indicat sã argumentezi opþiunea ta de a
accepta oferta altei organizaþii
motivând faptul cã aceasta se
potriveºte mai bine etapei în care te aflii
în acest moment în carierã. (exemple
gãseºti pe www.odisee.ro)
7. Scrisoarea de respingere
Uneori, nu doar angajatorii trimit
scrisori de respingere, ci ºi candidaþii
atunci când oferta de angajare nu
corespunde obiectivelor lor.
Respingerea unei oferte de angajare
trebuie facutã cu mare grijã. Subliniazã
faptul cã ai evaluat atent propunerea ºi
ai decis sã nu o accepþi. De asemenea
mulþumeºte-i angajatorului pentru
propunerea fãcutã. (exemple gãseºti
pe www.odisee.ro)
Mult noroc!
16 17
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Intenþii scrise
Scrisoarea de intenþie sau de
motivaþie (denumitã ºi scrisoare de
prezentare) este prima modalitate de a
te prezenta, de a-þi face cunoscute
„punctele forte” care te fac un candidat
favorit pentru jobul solicitat.
Scrisoarea trebuie sã fie funcþionalã,
uºor de citit ºi de înþeles, iar tonul ei
trebuie sã fie plãcut ºi pozitiv.
Þine minte: f iecare act de
comunicare este un mesaj despre tine.
Existã 7 tipuri de scrisori de bazã pe
care probabil le vei folosi în procesul de
cãutare a unui job:
• de intenþie (“application letter”)
• de prospectare (“prospecting letter”)
• de networking
• de mulþumire (“thank-you letter”)
• de confirmare (“acceptance letter”)
• de retragere (“withdrawal letter”)
• de respingere (“rejection letter”)
Fiecare din ele are propriul scop si
trebuie utilizatã ca atare.
1. Scrisoarea de intenþie
Scopul acestei scrisori este de a-þi
face citit CV-ul, pentru ca mai apoi sã
obþii un interviu. Trimite acest tip de
scrisoare pentru un job publicat de
firma respectivã într-un anunþ. Prin
intermediul ei demonstrezi cã eºti
calificat pentru postul respectiv.
O scrisoare de intenþie eficientã
trebuie sã conþinã trei “zone”:
Identificarea
Trebuie sã te prezinþi ºi sã scrii
motivele care te-au determinat sã aplici
pentru postul vizat. Spune exact de ce
ai trimis CV-ul tãu: eºti interesat de
firma respectivã ºi vrei sã ocupi postul
pe care îl au ei disponibil.
Promovarea
Sublinirerea calitãþilor care fac din
tine candidatul ideal, într-un mod
succint. CV-ul tãu va face restul
laudelor. Aici trebuie sã incluzi
esenþialul.
Continuarea
Încheie scrisoarea specificând ce ai
dori sã se întâmple în viitor. Nu lãsa
mingea în terenul angajatorului.
Spune-i angajatorului unde te poate
contacta, atât prin telefon cât ºi prin e-
mail, dar nu te aºtepta sã te sune. Dacã
în câteva zile nu te contacteazã îi vei
putea da un telefon pentru a te asigura
ca CV-ul ºi scrisoarea ta de intenþie au
ajuns unde trebuia ºi cu ocazia asta le
sugerezi din nou cât de dornic eºti sã
faci parte din echipa lor.
2. Scrisoarea de prospectare
Poþi lua iniþiativa ºi trimite firmelor
care îþi trezesc interesul CV-ul însoþit de
o astfel de scrisoare. Structureazã
scrisoarea la fel ca pe cea de intenþie,
însã în loc sã foloseºti informaþiile
specifice ale postului, focuseazã-te pe
aspectele ce caracterizeazã domeniul
de activitate al firmei ºi modul în care
pregãtirea ta se potriveºte acelui
domeniu. (exemple gãseºti pe
www.odisee.ro)
3. Scrisoarea de networking
Scopul acestei scrisori este acela de
a genera “interviuri informative” ºi nu
interviuri de angajare. Interviurile
informative îþi oferã oportunitatea de a
te întâlni cu o persoanã care îþi poate
oferi informaþii specifice legate de locul
de muncã pe care intenþionezi sã îl ai.
În mod normal acestui tip de scrisoare
nu I se ataºeazã un CV, însã se poate
prezenta unul în cadrul interviului,
pentru a ajuta intervievatorul sa îþi
adreseze întrebãri. (exemple gãseºti
pe www.odisee.ro)
4. Scrisoarea de mulþumire
Acest tip de scrisoare este foarte
important. Trimite aceastã scrisoare
pentru a-þi manifesta bunãvoinþa,
aprecierea ºi pentru a-þi întãri
candidatura. Scrie o astfel de scrisoare
fiecãrei persoane care te-a sprijinit. În
urma unui interviu de angajare
scrisoarea de mulþumire trebuie
trimisã în decurs de 24 de ore tuturor
celor care te-au intervievat. În cazul în
care nu ai posibilitate sau nu se cade sã
trimiþi scrisori de mulþumire tuturor
celor pe care i-ai întâlnit în cadrul
interviului, trimite scrisoarea “gazdei”
tale sau persoanei cu cel statutul cel
mai înalt, cu rugãmintea de a transmite
întregului grup mulþumirile tale.
(exemple gãseºti pe www.odisee.ro)
5. Scrisoarea de acceptare
Foloseºte aceastã scrisoare pentru a
accepta o ofertã de muncã, pentru a
confirma condiþiile de angajare ºi
pentru a întãri decizia angajatorului de
a te angaja. (exemple gãseºti pe
www.odisee.ro)
6. Scrisoarea de retragere
Odatã ce ai acceptat un job, anunþã-i
pe toþi ceilalþi angajatori la care ai
aplicat, decizia ta de a-þi retrage
candidatura. Aceastã scrisoare trebuie
sã exprime aprecierea ta pentru timpul
ºi amabilitatea angajatorului. Este
indicat sã argumentezi opþiunea ta de a
accepta oferta altei organizaþii
motivând faptul cã aceasta se
potriveºte mai bine etapei în care te aflii
în acest moment în carierã. (exemple
gãseºti pe www.odisee.ro)
7. Scrisoarea de respingere
Uneori, nu doar angajatorii trimit
scrisori de respingere, ci ºi candidaþii
atunci când oferta de angajare nu
corespunde obiectivelor lor.
Respingerea unei oferte de angajare
trebuie facutã cu mare grijã. Subliniazã
faptul cã ai evaluat atent propunerea ºi
ai decis sã nu o accepþi. De asemenea
mulþumeºte-i angajatorului pentru
propunerea fãcutã. (exemple gãseºti
pe www.odisee.ro)
Mult noroc!
18 19
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Exemplu de CV Exemplu de scrisoare de intenþie
Prenume NUME
DATE PERSONALE ? Adresa: [Str., nr., cod poºtal, oraº, judeþ, þara]? Telefon: ? E-mail: ? Naþionalitatea: ? Data naºterii:
EXPERIENÞÃ 200x – 200x Numele Companiei Oraº
Ocupaþia sau Poziþia Detinuþã
? Responsabilitate 1
? Responsabilitate 2
EDUCAÞIE 200x – 200x Numele Instituþiei Oraº
? Diploma/Certificare Obþinutã nota
199x – 200x Numele Instituþiei Oraº
? Diploma/Certificare Obþinutã nota
ABILITÃÞI ªICOMPETENÞE
[Obþinute pe parcursul vieþii sau carierei, dar nu neapãratatestate prin diplome sau certificate]
LIMBI STRÃINE Specificã limba
? Citit: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã
? Scris: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã
? Conversat: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã
OPERARE PC Specificã programele cunoscute þi nivelul
PERMIS AUTO Specificã data obþinerii ºi categoria
ALTEINFORMAÞII
[Noteazã aici orice informaþii care ar putea fi relevante,de exemplu referinþe, etc.]
Rodica Andreescu
Str. N. Bãlcescu nr. 28A
12852 Caransebeþ
Tel.:0214-45.15.15
20.09.2006
Computers Continental
B-dul Arinii Banatului nr. 2
3122 – Reþiþa
În atenþia domnului Director
al Departamentului de Resurse Umane
Stimate Domnule Horia Marinescu,
Doresc sã-mi exprim interesul pentru postul de secretarã a directorului executiv,
anunþat în ziarul „Socialul” din 25 iunie a.c.
Având o experienþã de 4 ani pe posturi similare sunt capabilã sã îndeplinesc funcþii
de reprezentare ºi sã accept anumite delegãri de responsabilitate în absenþa
directorului. Întrucât aþi menþionat în mod special limbile strãine, doresc sã
subliniez cã pot conversa ºi scrie în limbile englezã ºi germanã ºi pot efectua
traduceri din francezã ºi italianã. Stãpânesc sistemul de operare Windows ºi cunosc
în detaliu pachetul de programe microsoft Office. De altfel, pentru actualizarea
cunoºtinþelor în acest domeniu am urmat în fiecare an un curs. În plus printre
pasiunile mele se numãrã tehnologia informaþiei, astfel încât m-aº putea acomoda
relativ repede la cerinþele companiei pe care o reprezentaþi.
Vã rog sã mã înºtiinþaþi dacã doriþi sã vã ofer informaþii suplimentare.
Cu stimã,
Rodica Andreescu
18 19
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Exemplu de CV Exemplu de scrisoare de intenþie
Prenume NUME
DATE PERSONALE ? Adresa: [Str., nr., cod poºtal, oraº, judeþ, þara]? Telefon: ? E-mail: ? Naþionalitatea: ? Data naºterii:
EXPERIENÞÃ 200x – 200x Numele Companiei Oraº
Ocupaþia sau Poziþia Detinuþã
? Responsabilitate 1
? Responsabilitate 2
EDUCAÞIE 200x – 200x Numele Instituþiei Oraº
? Diploma/Certificare Obþinutã nota
199x – 200x Numele Instituþiei Oraº
? Diploma/Certificare Obþinutã nota
ABILITÃÞI ªICOMPETENÞE
[Obþinute pe parcursul vieþii sau carierei, dar nu neapãratatestate prin diplome sau certificate]
LIMBI STRÃINE Specificã limba
? Citit: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã
? Scris: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã
? Conversat: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã
OPERARE PC Specificã programele cunoscute þi nivelul
PERMIS AUTO Specificã data obþinerii ºi categoria
ALTEINFORMAÞII
[Noteazã aici orice informaþii care ar putea fi relevante,de exemplu referinþe, etc.]
Rodica Andreescu
Str. N. Bãlcescu nr. 28A
12852 Caransebeþ
Tel.:0214-45.15.15
20.09.2006
Computers Continental
B-dul Arinii Banatului nr. 2
3122 – Reþiþa
În atenþia domnului Director
al Departamentului de Resurse Umane
Stimate Domnule Horia Marinescu,
Doresc sã-mi exprim interesul pentru postul de secretarã a directorului executiv,
anunþat în ziarul „Socialul” din 25 iunie a.c.
Având o experienþã de 4 ani pe posturi similare sunt capabilã sã îndeplinesc funcþii
de reprezentare ºi sã accept anumite delegãri de responsabilitate în absenþa
directorului. Întrucât aþi menþionat în mod special limbile strãine, doresc sã
subliniez cã pot conversa ºi scrie în limbile englezã ºi germanã ºi pot efectua
traduceri din francezã ºi italianã. Stãpânesc sistemul de operare Windows ºi cunosc
în detaliu pachetul de programe microsoft Office. De altfel, pentru actualizarea
cunoºtinþelor în acest domeniu am urmat în fiecare an un curs. În plus printre
pasiunile mele se numãrã tehnologia informaþiei, astfel încât m-aº putea acomoda
relativ repede la cerinþele companiei pe care o reprezentaþi.
Vã rog sã mã înºtiinþaþi dacã doriþi sã vã ofer informaþii suplimentare.
Cu stimã,
Rodica Andreescu
20 21
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
De la scrisoarea de intenþie la interviuGabriel Moldovan – CEO RRVBIUM hr
În cadrul RRVBIUM hr, timpul meu
este pretios. Apreciez din acest
motiv oamenii care pot sa se faca
u s o r î n t e l e s i . Î n m e d i u l
organizational, o comunicare
eficienta care sa reduca posibili-
tatea unor erori este vitala.
Daca ar fi sa realizez o sinteza a
mesajului de baza a unei scrisori de
intentie de succes, acesta ar suna cam
asa: “Sunt exact omul pe care îl cautati.
Aptitudinile mele sunt unice si
experienta mea va contribui la
cresterea organizatiei dumneavoastra.
Îmi exprim încrederea ca si dumnea-
voastra veti fi la fel de entuziasmat
precum sunt eu”. Bineînteles, CV-ul tau
va trebui sa sustina acest mesaj.
O comparatie pe care am citit-o undeva
si care m-a facut sa zâmbesc este ca
scrisoarea ta de intentie este ca un
mesaj publicitar pentru CV. Scopul
scrisorii de intentie este sa stabileasca o
legatura între cel care evalueaza
aplicatiile si candidat. Aceasta trebuie
sa fie destul de interesanta pentru a iesi
din tipare si a stârni curiozitatea.
Îti pun la dispozitie sase pasi care sa
transforme scrisoarea ta de intentie
într-o unealta puternica al carui scop
major este acela de a te conduce la
interviu.
• Axeaza-te pe problemele cu
c a r e a n g a j a t o r u l s e
confrunta. Cum poti sa rezolvi
TU aceste probleme? Motivul
pentru care se fac angajari este
pentru a se solutiona anumite
probleme. Scrisoarea ta trebuie
sa spuna “Sunt raspunsul la
problemele dumneavoastra”.
• Arata ca posezi informatii
d e s p r e c o m p a n i a
angajatoare. Cu resursele
aproape nelimitate pe care ti le
pune internetul la dispozitie, asta
ar trebui sa fie partea cea mai
usoara. Nu trebuie decat sa
pomenesti unul sau doua lucruri
despre companie, care sa arate
ca ti-ai facut temele. De ce poate
fi acesta un avantaj? Cei mai
multi aplicanti vor doar un job.
Tu, aratând ca posezi informatii
despre angajator, arati ca esti
motivat.
• Specifica pe scurt cele mai
bune calificari si realizari.
Scopul acestui pas nu este sa mai
scrii înca o data CV-ul tau, ci sa
incluzi suficiente informatii încât
sa trezesti interesul cititorului. De
obicei scrisoarea de intentie se
termina cu un paragraf de genul
“atasez acestei scrisori un CV
care sa…”. Acum un exercitiu:
daca scrisoarea ta nu ar avea
anexat un CV, ea ar fi suficient de
interesanta încât sa-l determine
pe evaluator sa te sune?
• Arata-ti enuziasmul fata de
postul pe care îl vrei! Daca tu
doresti sa fii diferit de restul celor
90% din aplicatii al caror mesaj
de baza este “dati-mi un job unde
pot sa avansez si sa pot face
bani”, încearca varianta “sunt
entuziasmat de posibilitatea de
a-mi valorifica potentialul si
expert iza, lucrând pentru
dumneavoastra”.
• Mentioneaza ca vei suna în
câteva zile. Poate tie ti se pare
acest gest ca fiind lipsit de tact.
Însa daca tu specifici într-un mod
politicos ca vei reveni cu un
telefon în câteva zile pentru a
raspunde unor eventuale
întrebari si a stabili un interviu, cu
siguranta te vei diferentia de
restul candidtilor prin încrederea
în sine si determinarea de care
dai dovada. Perseverenta ta se va
materializa, în cele mai multe
cazuri într-un interviu. Iar
interviul este obiectivul major al
oricarei scrisori de intentie, nu-i
asa?
• Scrisoarea ta trebuie sa fie
scurta si la obiect. Stiu din
experienta ca acesta este cel mai
provocator aspect. Însa mai stiu
ca acei oameni care pot sa fie
focalizati, au o exprimare cursiva
si îsi argumenteaza afirmatiile,
au numai de câstigat. Trei, maxim
20 21
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
De la scrisoarea de intenþie la interviuGabriel Moldovan – CEO RRVBIUM hr
În cadrul RRVBIUM hr, timpul meu
este pretios. Apreciez din acest
motiv oamenii care pot sa se faca
u s o r î n t e l e s i . Î n m e d i u l
organizational, o comunicare
eficienta care sa reduca posibili-
tatea unor erori este vitala.
Daca ar fi sa realizez o sinteza a
mesajului de baza a unei scrisori de
intentie de succes, acesta ar suna cam
asa: “Sunt exact omul pe care îl cautati.
Aptitudinile mele sunt unice si
experienta mea va contribui la
cresterea organizatiei dumneavoastra.
Îmi exprim încrederea ca si dumnea-
voastra veti fi la fel de entuziasmat
precum sunt eu”. Bineînteles, CV-ul tau
va trebui sa sustina acest mesaj.
O comparatie pe care am citit-o undeva
si care m-a facut sa zâmbesc este ca
scrisoarea ta de intentie este ca un
mesaj publicitar pentru CV. Scopul
scrisorii de intentie este sa stabileasca o
legatura între cel care evalueaza
aplicatiile si candidat. Aceasta trebuie
sa fie destul de interesanta pentru a iesi
din tipare si a stârni curiozitatea.
Îti pun la dispozitie sase pasi care sa
transforme scrisoarea ta de intentie
într-o unealta puternica al carui scop
major este acela de a te conduce la
interviu.
• Axeaza-te pe problemele cu
c a r e a n g a j a t o r u l s e
confrunta. Cum poti sa rezolvi
TU aceste probleme? Motivul
pentru care se fac angajari este
pentru a se solutiona anumite
probleme. Scrisoarea ta trebuie
sa spuna “Sunt raspunsul la
problemele dumneavoastra”.
• Arata ca posezi informatii
d e s p r e c o m p a n i a
angajatoare. Cu resursele
aproape nelimitate pe care ti le
pune internetul la dispozitie, asta
ar trebui sa fie partea cea mai
usoara. Nu trebuie decat sa
pomenesti unul sau doua lucruri
despre companie, care sa arate
ca ti-ai facut temele. De ce poate
fi acesta un avantaj? Cei mai
multi aplicanti vor doar un job.
Tu, aratând ca posezi informatii
despre angajator, arati ca esti
motivat.
• Specifica pe scurt cele mai
bune calificari si realizari.
Scopul acestui pas nu este sa mai
scrii înca o data CV-ul tau, ci sa
incluzi suficiente informatii încât
sa trezesti interesul cititorului. De
obicei scrisoarea de intentie se
termina cu un paragraf de genul
“atasez acestei scrisori un CV
care sa…”. Acum un exercitiu:
daca scrisoarea ta nu ar avea
anexat un CV, ea ar fi suficient de
interesanta încât sa-l determine
pe evaluator sa te sune?
• Arata-ti enuziasmul fata de
postul pe care îl vrei! Daca tu
doresti sa fii diferit de restul celor
90% din aplicatii al caror mesaj
de baza este “dati-mi un job unde
pot sa avansez si sa pot face
bani”, încearca varianta “sunt
entuziasmat de posibilitatea de
a-mi valorifica potentialul si
expert iza, lucrând pentru
dumneavoastra”.
• Mentioneaza ca vei suna în
câteva zile. Poate tie ti se pare
acest gest ca fiind lipsit de tact.
Însa daca tu specifici într-un mod
politicos ca vei reveni cu un
telefon în câteva zile pentru a
raspunde unor eventuale
întrebari si a stabili un interviu, cu
siguranta te vei diferentia de
restul candidtilor prin încrederea
în sine si determinarea de care
dai dovada. Perseverenta ta se va
materializa, în cele mai multe
cazuri într-un interviu. Iar
interviul este obiectivul major al
oricarei scrisori de intentie, nu-i
asa?
• Scrisoarea ta trebuie sa fie
scurta si la obiect. Stiu din
experienta ca acesta este cel mai
provocator aspect. Însa mai stiu
ca acei oameni care pot sa fie
focalizati, au o exprimare cursiva
si îsi argumenteaza afirmatiile,
au numai de câstigat. Trei, maxim
22 23
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Transformând factorii de success ai interviului înpoveºti de successMãdãlina Ciocodan
Indiferent de slujba pentru care
participi la interviul de angajare,
evaluatorul va cãuta mereu în
rãspunsurile tale anumite poveºti de
succes care au ca puncte centrale unul
din urmãtorii factori: capacitatea de a
rezolva probleme, abilitatea de a gândi
independent, puterea de a lua iniþiativã,
abilitatea de a comunica eficient etc.
În principiu existã 5 factori de succes
pe care majoritatea angajatorilor îi
urmãresc în relatãrile participanþilor la
interviu:
• Rezultate ºi realizãri
• Preluarea iniþiativei
• Abilitãþi de comunicare
• Capacitatea de a rezolva
probleme
• Gândire inovativã
Sarcina personalã a fiecãrul
candidat este aceea de a îngloba aceºti
factori în propriile lor poveºti de succes.
Indiferent de experienþele profesionale
pe care le-am avut în trecut, fiecare
dintre noi poate identifica întâmplãri
care sã evidenþieze aceºti factori. În
continuare vom analiza mai în detaliu
fiecare dintre aceºti factori pentru a ne
crea o imagine mai amplã asupra
atuurilor pe care fiecare dintre noi le
poate etala pentru a obþine job-ul mult
dorit.
• Rezultate i realiz ri. Una
dintre întrebãrile care nu lipseºte mai
º ã
niciodat dintr-un interviu de angajare
este urmãtoarea: “Care consideri cã
reprezintã cea mai mare realizare a ta?”
Scopul pentru care angajatorul te
întreabã acest lucru este acela de a
determina dacã obþii satisfacþie în urma
atingerii rezultatelor dorite ºi care sunt
eforturile pe care eºti dispus sã le faci
pentru a le atinge. Existã numeroase
tipuri de realizãri pe care le poþi numi ca
rãspuns la aceastã întrebare. De
exemplu: faptul cã þi-ai terminat
studiile este o realizare, faptul cã ai
reuºit sã economiseºti bani într-o
circumstanþã dificilã sau cã þi-a fost
publicatã o lucrare pe care ai scris-o
sunt de asemenea realizãri ce pot fi
menþionate.
• Initia iva. În noul mediu de
afaceri competitiv din societatea
actualã, oamenii care sunt capabili sã ia
frâiele în mâini ºi sã acþioneze când
situaþia o cere sunt foarte valoroºi.
Iniþiativa presupune sã acþionezi când
este necesar fãrã a aºtepta ca altcineva
sã o facã înaintea ta.
• Comunicarea. Modul în care îþi
prezinþi rãspunsurile în cadrul unui
interviu este foarte important si face cu
siguranta diferenta intre niste relatari
de succes si unele care nu prezintã
credibilitate. Cheia unei comunicãri
eficiente o reprezintã capacitatea de a fi
concis. Nu te abate de la cursul
povestirii insistând pe detalii care nu au
ã
þ
r þã
care vrei sã o transmiþi.
• Capacitatea de a rezolva
probleme. Pentru a evidenþia aceastã
abilitate trebuie sã te gândeºti la o
poveste care sã demonstreze
capacitatea ta de a gândi independent,
concentrându-te asupra obstacolelor
pe care a trebuit sã le depãºeºti precum
ºi paºii pe care i-ai urmat pentru a
rezolva situaþia problematicã.
• Inovaþia. Trãim într-o lume în
care schimbarea e singurul lucru care
nu se schimbã. Din acest motiv,
majoritatea companiilor cautã angajaþi
care sã fie capabili sã gândeascã în
afara tiparelor acceptate. Poate nu te-ai
gândit niciodatã la tine care fiind o
persoanã creativã doar pentru cã nu ai
un talent special precum scrisul sau
pictatul. Vestea bunã este cã toatã
lumea poate fi creativã în aria rezolvãrii
de probleme!!
Dupã ce ai citit aceste informaþii,
sarcina ta este aceea de a identifica în
viaþa ta întâmplãrile ºi experienþele
care reflectã cel mai bine aceºti factori.
Faptul cã te-ai gândit în prealabil ºi ai
identificat aceste experienþe te poate
ajuta în cazul interviului propriu-zis sã
te simþi mai pregãtit, mai relaxat, mai
încrezãtor ºi în control. Mai exact, te vei
simþi exact ca genul de persoanã pe
care intervievatorul tãu o cautã!
elevan pentru a sublinia ideea pe
22 23
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Transformând factorii de success ai interviului înpoveºti de successMãdãlina Ciocodan
Indiferent de slujba pentru care
participi la interviul de angajare,
evaluatorul va cãuta mereu în
rãspunsurile tale anumite poveºti de
succes care au ca puncte centrale unul
din urmãtorii factori: capacitatea de a
rezolva probleme, abilitatea de a gândi
independent, puterea de a lua iniþiativã,
abilitatea de a comunica eficient etc.
În principiu existã 5 factori de succes
pe care majoritatea angajatorilor îi
urmãresc în relatãrile participanþilor la
interviu:
• Rezultate ºi realizãri
• Preluarea iniþiativei
• Abilitãþi de comunicare
• Capacitatea de a rezolva
probleme
• Gândire inovativã
Sarcina personalã a fiecãrul
candidat este aceea de a îngloba aceºti
factori în propriile lor poveºti de succes.
Indiferent de experienþele profesionale
pe care le-am avut în trecut, fiecare
dintre noi poate identifica întâmplãri
care sã evidenþieze aceºti factori. În
continuare vom analiza mai în detaliu
fiecare dintre aceºti factori pentru a ne
crea o imagine mai amplã asupra
atuurilor pe care fiecare dintre noi le
poate etala pentru a obþine job-ul mult
dorit.
• Rezultate i realiz ri. Una
dintre întrebãrile care nu lipseºte mai
º ã
niciodat dintr-un interviu de angajare
este urmãtoarea: “Care consideri cã
reprezintã cea mai mare realizare a ta?”
Scopul pentru care angajatorul te
întreabã acest lucru este acela de a
determina dacã obþii satisfacþie în urma
atingerii rezultatelor dorite ºi care sunt
eforturile pe care eºti dispus sã le faci
pentru a le atinge. Existã numeroase
tipuri de realizãri pe care le poþi numi ca
rãspuns la aceastã întrebare. De
exemplu: faptul cã þi-ai terminat
studiile este o realizare, faptul cã ai
reuºit sã economiseºti bani într-o
circumstanþã dificilã sau cã þi-a fost
publicatã o lucrare pe care ai scris-o
sunt de asemenea realizãri ce pot fi
menþionate.
• Initia iva. În noul mediu de
afaceri competitiv din societatea
actualã, oamenii care sunt capabili sã ia
frâiele în mâini ºi sã acþioneze când
situaþia o cere sunt foarte valoroºi.
Iniþiativa presupune sã acþionezi când
este necesar fãrã a aºtepta ca altcineva
sã o facã înaintea ta.
• Comunicarea. Modul în care îþi
prezinþi rãspunsurile în cadrul unui
interviu este foarte important si face cu
siguranta diferenta intre niste relatari
de succes si unele care nu prezintã
credibilitate. Cheia unei comunicãri
eficiente o reprezintã capacitatea de a fi
concis. Nu te abate de la cursul
povestirii insistând pe detalii care nu au
ã
þ
r þã
care vrei sã o transmiþi.
• Capacitatea de a rezolva
probleme. Pentru a evidenþia aceastã
abilitate trebuie sã te gândeºti la o
poveste care sã demonstreze
capacitatea ta de a gândi independent,
concentrându-te asupra obstacolelor
pe care a trebuit sã le depãºeºti precum
ºi paºii pe care i-ai urmat pentru a
rezolva situaþia problematicã.
• Inovaþia. Trãim într-o lume în
care schimbarea e singurul lucru care
nu se schimbã. Din acest motiv,
majoritatea companiilor cautã angajaþi
care sã fie capabili sã gândeascã în
afara tiparelor acceptate. Poate nu te-ai
gândit niciodatã la tine care fiind o
persoanã creativã doar pentru cã nu ai
un talent special precum scrisul sau
pictatul. Vestea bunã este cã toatã
lumea poate fi creativã în aria rezolvãrii
de probleme!!
Dupã ce ai citit aceste informaþii,
sarcina ta este aceea de a identifica în
viaþa ta întâmplãrile ºi experienþele
care reflectã cel mai bine aceºti factori.
Faptul cã te-ai gândit în prealabil ºi ai
identificat aceste experienþe te poate
ajuta în cazul interviului propriu-zis sã
te simþi mai pregãtit, mai relaxat, mai
încrezãtor ºi în control. Mai exact, te vei
simþi exact ca genul de persoanã pe
care intervievatorul tãu o cautã!
elevan pentru a sublinia ideea pe
24 25
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Iatã o listã cu cele mai frecvente întrebãri care apar pe parcursul interviurilor:
1. Încearcã sã te descrii puþin.
2. Ce calitãþi ºi defecte crezi cã ai?
3. Descrie cel mai dificil proiect la care ai lucrat.
4. De ce ai aplicat pentru acest post?
5. De ce aþi ales aceastã poziþie tocmai la compania noastrã?
6. De ce crezi cã tu eºti cel mai bun pentru acest post?
7. Ce aºteptãri ai tu de la acest post?
8. Ai lucrat în echipã? Ce rol aveai? Cum a decurs colaborarea? Ce þi-a placut cel mai mult? Ce te-a nemulþumit cel mai mult?
9. Ai fost pus în situaþia de a îndeplini singur o sarcinã? Descrie acest lucru.
10.Acceptaþi deplasãrile în þara/în strãinatate?
11.Cum te vezi peste 5 ani? Dar peste 10 ani?
12.De ce vrei sã pãrãseºti actualul loc de muncã?
13.Ce nu-þi place la actualul loc de muncã?
14.Ce îþi place la actualul loc de muncã?
15.Care a fost cea mai mare realizare la actualul loc de muncã?
16.Ce responsabilitãþi ai la actualul loc de muncã?
17.Ai mai aplicat ºi pentru alte companii?
18.Vrei neapãrat sã îþi schimbi actualul loc de muncã ºi cauti în permanenþã noi oportunitãþi sau doar ocazional?
19.Ce tip de companie preferi (mare, micã, multinaþionalã)?
20.Ce pasiuni ai? De ce îþi plac aceste lucruri?
Evident, pe lângã acestea vor exista ºi întrebãri de clarificare a informaþiilor furnizate de tine în CV.
Cum rãspundem acestor întrebãri?
- concis, clar, scurt, fãrã minciuni ºi exagerãri ( reþinem totuºi cã trebuie sã avem o discuþie, nu sã rãspundem sec la întrebãri – “da”, “nu”, “de ani” )
- fii tot timpul conºtient cã trebuie sã îi vorbeºti celui care te intervieveazã cu convingere, accentuând pãrþile tale bune, chiar dacã eºti nevoit sã admiþi cã ai ºi defecte.
- dacã nu ai înþeles o întrebare roagã ca aceasta sã fie repetatã înainte de a rãspunde. Ia-þi timpul necesar de gândire pentru a formula rãspunsul.
- referindu-te la activitãþi trecute, aratã cum au sprijinit ele activitatea firmei în care ai lucrat; raporteazã-te la rezultate mãsurabile ºi concentreazã-te asupra punctelor tale forte.
- vorbeºte în termeni buni despre tine, experienþele pe care le-ai avut ºi foºtii tãi ºefi.
- dovedeºte cã te-ai informat în prealabil despre activitatea companiei ºi despre domeniul ei de activitate.
Reguli de comportament
1. Îmbracã- te în stil “conservator”.
2. Bunul sim? = nici un miros.
3. Acordã mare importan?ã interviului
eliminând nepãsarea trãdatã de
înfã?iºare.
4. Nu întârzia la interviu, dar nici sã
nu ajungi cu prea mult timp înainte.
5. Nu fi prea familiar, dar nici prea
rezervat.
6. Nu te uita la ceas în timpul
interviului.
7. Fii sigur cã ºtii exact numele pe
care le pronun?i.
8. Fii politicos cu oricine, toatã lumea
de acolo conteazã.
9. Fii destins dar pãstreazã aerul
profesional.
10. Nu mesteca gumã, nu fuma.
11. Fii atent la tot ce faci, cum te
miºti, cum vorbeºti, cum reac?ionezi.
12. Considerã cã toate întrebãrile sunt
puse cu bunã conduitã ºi rãspunde în
consecin?ã.
13. Acordã- ?i o pauzã scurtã înainte
de a rãspunde, pentru a- ?i aranja
ideile.
Greºeli ale unui interviu de
angajare:
1. Vorbeºti prea mult
2. Nu ascul?i suficient de atent
întrebãrile intervievatorului
3. Cazi în capcana relaxãrii uitând cât
de important este interviul
4. Încerci sã preiei conducerea
interviului
5. Nu pui întrebãri
6. Întârzii
Interviul de angajare
24 25
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE
Iatã o listã cu cele mai frecvente întrebãri care apar pe parcursul interviurilor:
1. Încearcã sã te descrii puþin.
2. Ce calitãþi ºi defecte crezi cã ai?
3. Descrie cel mai dificil proiect la care ai lucrat.
4. De ce ai aplicat pentru acest post?
5. De ce aþi ales aceastã poziþie tocmai la compania noastrã?
6. De ce crezi cã tu eºti cel mai bun pentru acest post?
7. Ce aºteptãri ai tu de la acest post?
8. Ai lucrat în echipã? Ce rol aveai? Cum a decurs colaborarea? Ce þi-a placut cel mai mult? Ce te-a nemulþumit cel mai mult?
9. Ai fost pus în situaþia de a îndeplini singur o sarcinã? Descrie acest lucru.
10.Acceptaþi deplasãrile în þara/în strãinatate?
11.Cum te vezi peste 5 ani? Dar peste 10 ani?
12.De ce vrei sã pãrãseºti actualul loc de muncã?
13.Ce nu-þi place la actualul loc de muncã?
14.Ce îþi place la actualul loc de muncã?
15.Care a fost cea mai mare realizare la actualul loc de muncã?
16.Ce responsabilitãþi ai la actualul loc de muncã?
17.Ai mai aplicat ºi pentru alte companii?
18.Vrei neapãrat sã îþi schimbi actualul loc de muncã ºi cauti în permanenþã noi oportunitãþi sau doar ocazional?
19.Ce tip de companie preferi (mare, micã, multinaþionalã)?
20.Ce pasiuni ai? De ce îþi plac aceste lucruri?
Evident, pe lângã acestea vor exista ºi întrebãri de clarificare a informaþiilor furnizate de tine în CV.
Cum rãspundem acestor întrebãri?
- concis, clar, scurt, fãrã minciuni ºi exagerãri ( reþinem totuºi cã trebuie sã avem o discuþie, nu sã rãspundem sec la întrebãri – “da”, “nu”, “de ani” )
- fii tot timpul conºtient cã trebuie sã îi vorbeºti celui care te intervieveazã cu convingere, accentuând pãrþile tale bune, chiar dacã eºti nevoit sã admiþi cã ai ºi defecte.
- dacã nu ai înþeles o întrebare roagã ca aceasta sã fie repetatã înainte de a rãspunde. Ia-þi timpul necesar de gândire pentru a formula rãspunsul.
- referindu-te la activitãþi trecute, aratã cum au sprijinit ele activitatea firmei în care ai lucrat; raporteazã-te la rezultate mãsurabile ºi concentreazã-te asupra punctelor tale forte.
- vorbeºte în termeni buni despre tine, experienþele pe care le-ai avut ºi foºtii tãi ºefi.
- dovedeºte cã te-ai informat în prealabil despre activitatea companiei ºi despre domeniul ei de activitate.
Reguli de comportament
1. Îmbracã- te în stil “conservator”.
2. Bunul sim? = nici un miros.
3. Acordã mare importan?ã interviului
eliminând nepãsarea trãdatã de
înfã?iºare.
4. Nu întârzia la interviu, dar nici sã
nu ajungi cu prea mult timp înainte.
5. Nu fi prea familiar, dar nici prea
rezervat.
6. Nu te uita la ceas în timpul
interviului.
7. Fii sigur cã ºtii exact numele pe
care le pronun?i.
8. Fii politicos cu oricine, toatã lumea
de acolo conteazã.
9. Fii destins dar pãstreazã aerul
profesional.
10. Nu mesteca gumã, nu fuma.
11. Fii atent la tot ce faci, cum te
miºti, cum vorbeºti, cum reac?ionezi.
12. Considerã cã toate întrebãrile sunt
puse cu bunã conduitã ºi rãspunde în
consecin?ã.
13. Acordã- ?i o pauzã scurtã înainte
de a rãspunde, pentru a- ?i aranja
ideile.
Greºeli ale unui interviu de
angajare:
1. Vorbeºti prea mult
2. Nu ascul?i suficient de atent
întrebãrile intervievatorului
3. Cazi în capcana relaxãrii uitând cât
de important este interviul
4. Încerci sã preiei conducerea
interviului
5. Nu pui întrebãri
6. Întârzii
Interviul de angajare
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
ANTREPRENORIAT
• Antreprenorul-singur împotriva lumii?
• Alegerea afacerii potrivite
• Antreprenoriat! La ce te gandeºti?
26
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
ANTREPRENORIAT
• Antreprenorul-singur împotriva lumii?
• Alegerea afacerii potrivite
• Antreprenoriat! La ce te gandeºti?
26
28 29
Antreprenoriat! La ce te gândeºti?Cosmin Ionescu
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT
Antreprenoriat! La ce te gândeºti? ...
la bani ... la faimã ... putere ... poate
fiecare dintre noi se gândeºte la altceva
când aude cuvântul menþionat mai
devreme. Un lucru e cert: nu ajunge sã-
l rosteºti, nu ajunge sã-l admiri ci
trebuie sã te trezeºti ºi sã faci ceva
pentru tine ºi pentru cei din jur. ªi sã
faci ºi niºte bani din asta. :-) Poate cã
acesta nu e genul de articol sobru, sec ºi
la obiect cu care sunteþi obiºnuiþi din
rubricile de profil. Ceea ce încerc sã
spun ºi sã demonstrez e faptul cã
antreprenoriatul nu e doar pentru cei
„iniþiaþi”, pentru cei ce au terminat ASE,
ISE ºi alte „Studii economice” sau
pentru cei ce nu mai ºtiu ce sã facã cu
banii primiþi de la tata. Antreprenoriatul
te vizeazã pe tine, pe mine, pe noi, pe
oricine care vrea sã fie ceva mai mult
decât un simplu angajat de la 8 la 17, o
faþã mohorâtã în tramvai, o rotiþã
insignifiantã ºi înlocuibilã oricând într-
un sistem rece si impresonal. Daca te
regasesti in ce am scris mai sus, nu
dispera. E o sansa pentru fiecare.
Trebuie doar sa vrei, sa ai o idee de
afacere si sa nu te temi sa-ti dezvolti
acea idee, oricat de ciudata sau
nerealizabila ar parea la prima vedere.
Singurul lucru pe care-l risti, este sa ai
succes. Desigur, seful iti va spune sa
stai linistit, ca nu vei reusi, poate acest
lucru ti-l vor spune si prietenii dar
important e ceea ce crezi tu, dorinta ta
de a ajunge la un alt nivel profesional,
financiar si de ce nu, personal. Poate ai
auzit ca „banul e ochiul dracului”. Un
autor renumit, Kiyosaki, spunea ca
„Lipsa banului e ochiul dracului”. Tind
sa-i dau dreptate. Scrierile sale, pot sa
zic ca m-au inspirat de-a lungul
timpului.
Ce vad eu prin antreprenoriat? Vad
curajul de a face ceva, vad ceva mai
mult decat un simplu angajat, vad
daruire si implicare totala intr-o idee. Si
in primul rand vad un om care vrea,
poate, si stie cum sa se ridice in cazul
unui esec. Antreprenorul nu are in
vocabular cuvantul „esec”. Orice
experienta, buna, rea, il ajuta sa treaca
mai departe si intr-un final sa-si atinga
scopul. Ce face cand ajunge aici? Isi
consolideaza afacerea si o preda unui
manager de incredere. Urmeaza o noua
idee, o noua provocare. Iar de data
aceasta, cu experienta, cu contactele
realizate anterior, totul se va desfasura
mult mai usor.
Acum, hai sa-ti spun si vestile
proaste. 80% din noile afaceri sunt
sortite esecului. Majoritatea celor ce au
reusit, au facut-o dupa ce au trecut prin
aproximativ 5 esecuri. Aceste lucruri nu
sunt inventii ci statistici dure, statistici
ce au rolul de a-ti arata adevarata fata a
societatii in care toti traim.
Te-ai descurajat? ... sper ca nu.
Incearca ... risti sa ai succes :-)
Bun ... sa zicem ca ai ideea geniala.
Ideea care va face din tine urmatorul
Tiriac sau de ce nu, urmatorul Gates.
Teoretic, „the sky is the limit”. Practic,
traim in Romania si s-ar putea sa fie
ca teva l im i te s i ca teva coz i
interminabile dar speram in mai bine si
in faptul ca poate vom intra in
normalitate in viitorul apropiat. Nu te
avanta inca sa-ti inregistrezi firma. Mai
e cale lunga pana acolo. Cel mai
important lucru, care nefacut cu
seriozitate maxima la timpul lui poate
sa duca la esecul firmei tale, e planul de
afaceri. Acest plan de afaceri, prin
structura sa (un exemplu ar fi: I.
Descrierea Afacerii, II. Planul de
Marketing, III. Planul Managerial, IV.
Planul Financiar) te va face sa vezi
afacerea ta din mai multe privinte, sa
vezi ce lucruri ai desconsiderat, unde
mai trebuie sa cizelezi si ce ar trebui
schimbat pentru ca firma ta e un sistem,
in care fiecare componenta trebuie sa
functioneze perfect pentru a avea
succes.
Nu sta prea mult pe ganduri. Nu
cauta nod in papura. Concurentul tau
lucreaza. Nu uita acest lucru. Ce nu faci
tu acum, va face altcineva. Iar tu vei
ramane cu ideea, iar celalalt se va
bucura de laurii gloriei - daca si-a facut
bine temele.
O afacere e ca un copil. Trebuie s-o
„cresti”, s-o „ajuti” sa se dezvolte
pentru ca, apoi, sa poata „sta singura”
pe picioare. Ce vreau sa spun: singurul
mod in care te poti dezvolta si in care
poti ajunge la libertate financiara e sa-ti
pui banii sa lucreze pentru tine. Nu
invers!! Afacerea ta trebuie proiectata si
gandita in asa fel incat sa poti „pleca in
vacanta” 6 luni si firma ta sa continue sa
functioneze ca si inainte. Nu lucrezi tu
pentru bani ci banii tai (firma in
ansamblul ei cu patrimoniul si angajatii
proprii) lucreaza pentru tine. Am amintit
de libertate financiara. Oare ce-o fi si
asta? Gandeste-te putin. Cati bani ai in
portmoneu? Aduna-i cu cei din banca.
Acum gandeste-te cati bani iti trebuie sa
traiesti decent, fara a renunta la ceva,
timp de o luna. Sa zicem ca am in total
4000 lei (noi). Pe luna cheltuiesc 2000
lei. Asta inseamna ca eu pot rezista timp
de 2 luni cu banii care-i am si cu acest
nivel al cheltuielilor. Pentru a fi liber din
punct de vedere financiar trebuie sa poti
trai decent si fara a face economii, pentru
tot restul vietii cu banii care-i ai. Este
momentul in care nu mai depinzi de
afacerea ta, de salar, de orice alt venit
extern. Este momentul in care te poti
retrage pe o insula si sa-ti traiesti tot
restul vietii linistit pentru ca ai fost
destept si banii tai au lucrat pentru tine.
Iti doresc sa ajungi la libertate
financiara cat mai repede si sa te bucuri
de tot ce are viata de oferit. Gandeste-te
apoi cum ai fost un simplu om cu o idee,
un om care si-a fructificat ideea si a
reusit. Incearca sa dai mai departe si
altora din experienta si know-how-ul
acumulat in anii in care-ti dezvoltai
afacerea. Te va face un om mai bun, un
om mai implinit.
28 29
Antreprenoriat! La ce te gândeºti?Cosmin Ionescu
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT
Antreprenoriat! La ce te gândeºti? ...
la bani ... la faimã ... putere ... poate
fiecare dintre noi se gândeºte la altceva
când aude cuvântul menþionat mai
devreme. Un lucru e cert: nu ajunge sã-
l rosteºti, nu ajunge sã-l admiri ci
trebuie sã te trezeºti ºi sã faci ceva
pentru tine ºi pentru cei din jur. ªi sã
faci ºi niºte bani din asta. :-) Poate cã
acesta nu e genul de articol sobru, sec ºi
la obiect cu care sunteþi obiºnuiþi din
rubricile de profil. Ceea ce încerc sã
spun ºi sã demonstrez e faptul cã
antreprenoriatul nu e doar pentru cei
„iniþiaþi”, pentru cei ce au terminat ASE,
ISE ºi alte „Studii economice” sau
pentru cei ce nu mai ºtiu ce sã facã cu
banii primiþi de la tata. Antreprenoriatul
te vizeazã pe tine, pe mine, pe noi, pe
oricine care vrea sã fie ceva mai mult
decât un simplu angajat de la 8 la 17, o
faþã mohorâtã în tramvai, o rotiþã
insignifiantã ºi înlocuibilã oricând într-
un sistem rece si impresonal. Daca te
regasesti in ce am scris mai sus, nu
dispera. E o sansa pentru fiecare.
Trebuie doar sa vrei, sa ai o idee de
afacere si sa nu te temi sa-ti dezvolti
acea idee, oricat de ciudata sau
nerealizabila ar parea la prima vedere.
Singurul lucru pe care-l risti, este sa ai
succes. Desigur, seful iti va spune sa
stai linistit, ca nu vei reusi, poate acest
lucru ti-l vor spune si prietenii dar
important e ceea ce crezi tu, dorinta ta
de a ajunge la un alt nivel profesional,
financiar si de ce nu, personal. Poate ai
auzit ca „banul e ochiul dracului”. Un
autor renumit, Kiyosaki, spunea ca
„Lipsa banului e ochiul dracului”. Tind
sa-i dau dreptate. Scrierile sale, pot sa
zic ca m-au inspirat de-a lungul
timpului.
Ce vad eu prin antreprenoriat? Vad
curajul de a face ceva, vad ceva mai
mult decat un simplu angajat, vad
daruire si implicare totala intr-o idee. Si
in primul rand vad un om care vrea,
poate, si stie cum sa se ridice in cazul
unui esec. Antreprenorul nu are in
vocabular cuvantul „esec”. Orice
experienta, buna, rea, il ajuta sa treaca
mai departe si intr-un final sa-si atinga
scopul. Ce face cand ajunge aici? Isi
consolideaza afacerea si o preda unui
manager de incredere. Urmeaza o noua
idee, o noua provocare. Iar de data
aceasta, cu experienta, cu contactele
realizate anterior, totul se va desfasura
mult mai usor.
Acum, hai sa-ti spun si vestile
proaste. 80% din noile afaceri sunt
sortite esecului. Majoritatea celor ce au
reusit, au facut-o dupa ce au trecut prin
aproximativ 5 esecuri. Aceste lucruri nu
sunt inventii ci statistici dure, statistici
ce au rolul de a-ti arata adevarata fata a
societatii in care toti traim.
Te-ai descurajat? ... sper ca nu.
Incearca ... risti sa ai succes :-)
Bun ... sa zicem ca ai ideea geniala.
Ideea care va face din tine urmatorul
Tiriac sau de ce nu, urmatorul Gates.
Teoretic, „the sky is the limit”. Practic,
traim in Romania si s-ar putea sa fie
ca teva l im i te s i ca teva coz i
interminabile dar speram in mai bine si
in faptul ca poate vom intra in
normalitate in viitorul apropiat. Nu te
avanta inca sa-ti inregistrezi firma. Mai
e cale lunga pana acolo. Cel mai
important lucru, care nefacut cu
seriozitate maxima la timpul lui poate
sa duca la esecul firmei tale, e planul de
afaceri. Acest plan de afaceri, prin
structura sa (un exemplu ar fi: I.
Descrierea Afacerii, II. Planul de
Marketing, III. Planul Managerial, IV.
Planul Financiar) te va face sa vezi
afacerea ta din mai multe privinte, sa
vezi ce lucruri ai desconsiderat, unde
mai trebuie sa cizelezi si ce ar trebui
schimbat pentru ca firma ta e un sistem,
in care fiecare componenta trebuie sa
functioneze perfect pentru a avea
succes.
Nu sta prea mult pe ganduri. Nu
cauta nod in papura. Concurentul tau
lucreaza. Nu uita acest lucru. Ce nu faci
tu acum, va face altcineva. Iar tu vei
ramane cu ideea, iar celalalt se va
bucura de laurii gloriei - daca si-a facut
bine temele.
O afacere e ca un copil. Trebuie s-o
„cresti”, s-o „ajuti” sa se dezvolte
pentru ca, apoi, sa poata „sta singura”
pe picioare. Ce vreau sa spun: singurul
mod in care te poti dezvolta si in care
poti ajunge la libertate financiara e sa-ti
pui banii sa lucreze pentru tine. Nu
invers!! Afacerea ta trebuie proiectata si
gandita in asa fel incat sa poti „pleca in
vacanta” 6 luni si firma ta sa continue sa
functioneze ca si inainte. Nu lucrezi tu
pentru bani ci banii tai (firma in
ansamblul ei cu patrimoniul si angajatii
proprii) lucreaza pentru tine. Am amintit
de libertate financiara. Oare ce-o fi si
asta? Gandeste-te putin. Cati bani ai in
portmoneu? Aduna-i cu cei din banca.
Acum gandeste-te cati bani iti trebuie sa
traiesti decent, fara a renunta la ceva,
timp de o luna. Sa zicem ca am in total
4000 lei (noi). Pe luna cheltuiesc 2000
lei. Asta inseamna ca eu pot rezista timp
de 2 luni cu banii care-i am si cu acest
nivel al cheltuielilor. Pentru a fi liber din
punct de vedere financiar trebuie sa poti
trai decent si fara a face economii, pentru
tot restul vietii cu banii care-i ai. Este
momentul in care nu mai depinzi de
afacerea ta, de salar, de orice alt venit
extern. Este momentul in care te poti
retrage pe o insula si sa-ti traiesti tot
restul vietii linistit pentru ca ai fost
destept si banii tai au lucrat pentru tine.
Iti doresc sa ajungi la libertate
financiara cat mai repede si sa te bucuri
de tot ce are viata de oferit. Gandeste-te
apoi cum ai fost un simplu om cu o idee,
un om care si-a fructificat ideea si a
reusit. Incearca sa dai mai departe si
altora din experienta si know-how-ul
acumulat in anii in care-ti dezvoltai
afacerea. Te va face un om mai bun, un
om mai implinit.
30 31
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT
Antreprenorul - singur împotriva lumii?Andrea Argintariu - Preþedinte, Centrul de Dezvoltare a Carierei
Te-ai hotãrât… Vrei sã ai o afacere pe cont propriu! Super.
Ce ai nevoie þi de unde?1. Idee care creazã valoare
adaugatã pentru consumator.
Oportunitãþile sunt peste tot. Oriunde te uiþi ºi pe oricine asculþi, poþi constata o mulþime de produse sau servicii care nu existã sau nu sunt suficiente. Tot ce e necesar ca sã prinzi o idee geniala e sã asculþi ºi sã priveºti, cu adevãrat. Important este sã crezi în ceea ce faci, sau fã altceva.
2. Planul de Afaceri
Te pune sã analizezi contextul în care ideea ta ar trebui sã funcþioneze. Te ajutã sã î nveþi regulile fundamentale ºi limbajul afacerilor. Resursele pe care trebuie sã le ai în vedere sunt: timp, oameni ºi bani.materiale ºi resurse relevante gãsiþi:
• pe site-ul Agenþiei Naþionale pentru Întreprinderi mici ºi mijlocii ºi Cooperaþii:
http://www.animmc.ro/info_util/planificarea_afacerilor/
Vã recomand articolul “10 cauze de eºec al companiilor mici”, unde acestea sunt foarte bine punctate ºi explicate: amânarea, ignorarea competiþiei,
marketing ineficient sau “alunecos”, ignorarea nevoilor consumatorului, incompetenþa angajaþilor, orientarea multi lateralã, locaþia, f luxuri le financiare, prejudecãþi când începi o afacere, obiective ºi termene limitã nerealiste.
• Cel mai util site pentru Imm-uri. Un fel de consultant gratuit, aº spune. Legislaþie, programe de pregãtire în domeniul afacerilor ºi de instruire profesionalã (bucãtar, cofetar), programe de finanþare pentru Imm-uri.
• la Camera de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã Timiº sau pe site-ul lor: www.cciar.ro.
Vã recomand sã descãrcaþi Planul de Afaceri propus de ei ºi sã parcurgeþi aspectele financiare pe care ei le recomandã în secþiunea: Iniþierea în afaceri. Sunt un foarte bun punct de plecare.
3. Acþiune
Nimic nu existã în lumea aceasta doar pentru cã cineva s-a gândit cã ar fi o idee bunã ºi a fãcut un plan de afaceri pe tema ei. Acþiunea face ca o idee sã prindã contur în universul fizic.
Ce îi împiedicã pe oameni în general sã ia acþiune: frica, amânarea ºi resemnarea.
Cum treci peste acestea? Cu ajutorul unor mentori, antrenori ºi a echipei cu care lucrezi.Mentori.
Gãseºte pe cineva care deja are succes în acel domeniu sau în afaceri în general. Afacerile, ca orice joc, au regulile lor scrise ºi, chiar ºi mai multe, nescrise. Un mentor este o persoanã care deja a câºtigat jocul afacerilor dupã regulile lui. E mult mai grozav sã fii iniþiat, decât sã fii exlus din joc pentru
cã nu ai jucat dupã reguli. De asemenea, ei, la fel ca tine, ºtiu ce înseamnã frica de eºec ºi amânarea. Dar nu s-au lãsat opriþi de ele.
Antrenorii (coach).
Antrenorii sunt persoane care au pregãtire în acest domeniu sau care au un talent natural de a te sprijini sã adresezi o provocare, folosind resursele pe care deja le ai: cunoºtinþe tehnice, experienþã, oameni. Sunt o structurã de sprijin care nu îþi permite sã fii victima chefurilor ºi mofturilor tale. Ei te þin responsabil faþã de angajamentele pe care þi le-ai asumat.
Echipa ta.
Echipa cu care lucrezi sunt oglinda ta cea mai bunã în afaceri. Ai o echipã puternicã de încredere, poþi fi sigur cã tu eºti puternic ºi de încredere în ochii clienþilor. Ai o echipã slabã, oameni care nu îºi asumã responsabilitãþi, amânã, nu au încredere în ei, uitã-te dacã nu cumva ºi tu eºti la fel... În momentul în care începi sã ai pretenþia ca oamenii sã producã rezultate, tu însuþi va trebui sã fii în acþiune, sã uiþi de fricã, sã nu mai amâni ºi pur ºi simplu sã produci rezultate. Un alt fapt bine cunoscut este cã devii maestru în ceea ce faci nu învãþând mai mult, ci învãþând pe alþii. Doar atunci informaþia începe sã aibã valoare: când este asumatã ºi împãrtãºitã de echipa cu care lucrezi.
Marile provocãri ale afacerilor1. Consumatorul
Clientul nemulþumit este cel mai frumos cadou pe care îl poþi primi. El este acela care îþi spune ce lipseºte în afacerea ta, pentru ca el, ca ºi client, sã revinã la tine. Ascultând la ce spun
clienþii nemulþumiþi, luaþi mãsuri rapide ºi adaptaþi-vã afacerea încât sã creºteþi în fiecare zi nivelul lor de satisfacþie. Ei vã vor rãsplãti ascultarea revenind.
Recomandãri:
Oferã produse de care clientii chiar au nevoie;
Nu încerca sã manipulezi clienþii sã cumpere ceea ce vrei tu sã le vinzi, nici þie nu îþi place sã te simþi manipulat;
Personalizeazã pe cât posibil produsele sau serviciile, pentru ca fiecare sã se simtã special;
Gândeºte-te la fiecare client ca la un partener.
2. Conducerea oamenilor
Majoritatea lucrurilor pe care le vei învãþa despre conducerea oamenilor vor veni din a face. Pentru aceia din voi care se gândesc sã îºi creeze o echipã ºi sã creeze o afacere, vã spun: “Fã-o!”. Crearea unei echipe este una din cele mai valoroase experienþe.
Câteva recomandãri:
Fii un lider grozav, oamenii sã se simtã excelent în prezenþa ta: încurajaþi, provocaþi, apreciaþi.
Ia-þi oameni bazîndu-te pe nevoile actuale, nu pe cele previzionate pentru viitor.
Ascultã. Ascultã. Ascultã. Chiar ascultã la ce îþi comunicã oamenii, fãrã sã judeci, fãrã sa evaluezi, fãrã sã îi desconsideri.
Ascultã. Cu toþii ne dorim ca punctul nostru de vedere sã fie ascultat. E primul semn cã contez, cã sunt acceptat aºa cum sunt ºi cã sunt respectat.
Creeazã-þi o viziune clarã ºi fii în stare sã o exprimi în maximum trei fraze. Dacã nu poþi, înseamnã cã eºti încã confuz.
30 31
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT
Antreprenorul - singur împotriva lumii?Andrea Argintariu - Preþedinte, Centrul de Dezvoltare a Carierei
Te-ai hotãrât… Vrei sã ai o afacere pe cont propriu! Super.
Ce ai nevoie þi de unde?1. Idee care creazã valoare
adaugatã pentru consumator.
Oportunitãþile sunt peste tot. Oriunde te uiþi ºi pe oricine asculþi, poþi constata o mulþime de produse sau servicii care nu existã sau nu sunt suficiente. Tot ce e necesar ca sã prinzi o idee geniala e sã asculþi ºi sã priveºti, cu adevãrat. Important este sã crezi în ceea ce faci, sau fã altceva.
2. Planul de Afaceri
Te pune sã analizezi contextul în care ideea ta ar trebui sã funcþioneze. Te ajutã sã î nveþi regulile fundamentale ºi limbajul afacerilor. Resursele pe care trebuie sã le ai în vedere sunt: timp, oameni ºi bani.materiale ºi resurse relevante gãsiþi:
• pe site-ul Agenþiei Naþionale pentru Întreprinderi mici ºi mijlocii ºi Cooperaþii:
http://www.animmc.ro/info_util/planificarea_afacerilor/
Vã recomand articolul “10 cauze de eºec al companiilor mici”, unde acestea sunt foarte bine punctate ºi explicate: amânarea, ignorarea competiþiei,
marketing ineficient sau “alunecos”, ignorarea nevoilor consumatorului, incompetenþa angajaþilor, orientarea multi lateralã, locaþia, f luxuri le financiare, prejudecãþi când începi o afacere, obiective ºi termene limitã nerealiste.
• Cel mai util site pentru Imm-uri. Un fel de consultant gratuit, aº spune. Legislaþie, programe de pregãtire în domeniul afacerilor ºi de instruire profesionalã (bucãtar, cofetar), programe de finanþare pentru Imm-uri.
• la Camera de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã Timiº sau pe site-ul lor: www.cciar.ro.
Vã recomand sã descãrcaþi Planul de Afaceri propus de ei ºi sã parcurgeþi aspectele financiare pe care ei le recomandã în secþiunea: Iniþierea în afaceri. Sunt un foarte bun punct de plecare.
3. Acþiune
Nimic nu existã în lumea aceasta doar pentru cã cineva s-a gândit cã ar fi o idee bunã ºi a fãcut un plan de afaceri pe tema ei. Acþiunea face ca o idee sã prindã contur în universul fizic.
Ce îi împiedicã pe oameni în general sã ia acþiune: frica, amânarea ºi resemnarea.
Cum treci peste acestea? Cu ajutorul unor mentori, antrenori ºi a echipei cu care lucrezi.Mentori.
Gãseºte pe cineva care deja are succes în acel domeniu sau în afaceri în general. Afacerile, ca orice joc, au regulile lor scrise ºi, chiar ºi mai multe, nescrise. Un mentor este o persoanã care deja a câºtigat jocul afacerilor dupã regulile lui. E mult mai grozav sã fii iniþiat, decât sã fii exlus din joc pentru
cã nu ai jucat dupã reguli. De asemenea, ei, la fel ca tine, ºtiu ce înseamnã frica de eºec ºi amânarea. Dar nu s-au lãsat opriþi de ele.
Antrenorii (coach).
Antrenorii sunt persoane care au pregãtire în acest domeniu sau care au un talent natural de a te sprijini sã adresezi o provocare, folosind resursele pe care deja le ai: cunoºtinþe tehnice, experienþã, oameni. Sunt o structurã de sprijin care nu îþi permite sã fii victima chefurilor ºi mofturilor tale. Ei te þin responsabil faþã de angajamentele pe care þi le-ai asumat.
Echipa ta.
Echipa cu care lucrezi sunt oglinda ta cea mai bunã în afaceri. Ai o echipã puternicã de încredere, poþi fi sigur cã tu eºti puternic ºi de încredere în ochii clienþilor. Ai o echipã slabã, oameni care nu îºi asumã responsabilitãþi, amânã, nu au încredere în ei, uitã-te dacã nu cumva ºi tu eºti la fel... În momentul în care începi sã ai pretenþia ca oamenii sã producã rezultate, tu însuþi va trebui sã fii în acþiune, sã uiþi de fricã, sã nu mai amâni ºi pur ºi simplu sã produci rezultate. Un alt fapt bine cunoscut este cã devii maestru în ceea ce faci nu învãþând mai mult, ci învãþând pe alþii. Doar atunci informaþia începe sã aibã valoare: când este asumatã ºi împãrtãºitã de echipa cu care lucrezi.
Marile provocãri ale afacerilor1. Consumatorul
Clientul nemulþumit este cel mai frumos cadou pe care îl poþi primi. El este acela care îþi spune ce lipseºte în afacerea ta, pentru ca el, ca ºi client, sã revinã la tine. Ascultând la ce spun
clienþii nemulþumiþi, luaþi mãsuri rapide ºi adaptaþi-vã afacerea încât sã creºteþi în fiecare zi nivelul lor de satisfacþie. Ei vã vor rãsplãti ascultarea revenind.
Recomandãri:
Oferã produse de care clientii chiar au nevoie;
Nu încerca sã manipulezi clienþii sã cumpere ceea ce vrei tu sã le vinzi, nici þie nu îþi place sã te simþi manipulat;
Personalizeazã pe cât posibil produsele sau serviciile, pentru ca fiecare sã se simtã special;
Gândeºte-te la fiecare client ca la un partener.
2. Conducerea oamenilor
Majoritatea lucrurilor pe care le vei învãþa despre conducerea oamenilor vor veni din a face. Pentru aceia din voi care se gândesc sã îºi creeze o echipã ºi sã creeze o afacere, vã spun: “Fã-o!”. Crearea unei echipe este una din cele mai valoroase experienþe.
Câteva recomandãri:
Fii un lider grozav, oamenii sã se simtã excelent în prezenþa ta: încurajaþi, provocaþi, apreciaþi.
Ia-þi oameni bazîndu-te pe nevoile actuale, nu pe cele previzionate pentru viitor.
Ascultã. Ascultã. Ascultã. Chiar ascultã la ce îþi comunicã oamenii, fãrã sã judeci, fãrã sa evaluezi, fãrã sã îi desconsideri.
Ascultã. Cu toþii ne dorim ca punctul nostru de vedere sã fie ascultat. E primul semn cã contez, cã sunt acceptat aºa cum sunt ºi cã sunt respectat.
Creeazã-þi o viziune clarã ºi fii în stare sã o exprimi în maximum trei fraze. Dacã nu poþi, înseamnã cã eºti încã confuz.
32 33
Sã înþelegi valoarea unei echipe excepþionale, cu oameni talentaþi. Dacã ai oameni care nu sunt de primã clasã, este aproape imposibil sã construieºti o afacere realã, de valoare ºi de succes.
Adapteazã-te situaþiilor pe masurã ce ele se schimbã. Aºteaptã-te la lucruri neaºteptate. Când începi o afacere, singurul lucru sigur este nesiguranþa.
Nu munci din greu. Oamenii nu sunt interesaþi de cât de mult munceºti, ci de ceea ce le oferi. Foloseºte pârghiile oferite de tehnologie, internet, sisteme pentru a simplifica munca ta ºi a oamenilor tãi. Administreazã timpul oamenilor din echipa ta într-un mod eficient. Eliminã munca de rutinã sistematizând-o ºi lasã oamenilor timp sa creeze.
Fã ceea ce promiþi, fii onest cu tine ºi cu oamenii cu care lucrezi.
3. Finanþarea
Provocarea mare a tuturor este legatã de managementul financiar al afacerii. mai ales la început, asigurã-te cã ai suficient capital pentru a trece prin perioada neprofitabilã.
Existã un vocabular specific pentru acest univers al banilor. Pentru a avea o afacere stabilã ºi prosperã, este necesar sã f i i responsabil de acumularea de “ºtiinþã” a gestionãrii banilor. Investitori i, bancheri i, angajaþii, finanþele, fiscul, organele de control ºi mulþi alþii sunt foarte interesaþi de cum îþi administrezi resursele financiare.
Termeni precum: “flux de numerar”, “rentabil itate”, “productivitatea muncii”, “controlul costurilor”, “rata
profitabilitãþii” e necesar sã devinã pentru tine la fel de simpli ºi clari precum: “apã”, “televizor”, “îngheþatã”. Altfel, vei fi mereu la “cheremul” consultanþilor ºi al contabililor.
Nu înseamnã cã trebuie sã ºtii totul, dar este necesar un anumit nivel de competenþã în acest domeniu încat sã ºtii sã evaluezi ºi interpretezi “sãnãtatea financiarã” a afacerii tale.
Mai ales la început, îþi recomand sã fii un burete în prezenþa “finanþiºtilor”, sã întrebi totul despre tot, toate detaliile, tot ce nu îþi este clar.
4. Cum îþi finanþezi ideile?
Capital de pornire: prieteni, familie, cunoºtinþe care sunt dispuse sã riºte.
Mai existã categoria investitorilor privaþi, persoane care de cele mai multe ori sunt antreprenori de succes, au un simþ dezvoltat al afacerilor ºi sunt dispuºi sã riºte sume de bani chiar ºi destul de mãricele pentru o idee bunã.
Unde îi gãseºti? La întâlniri de afaceri, cursuri de lidership, conferinþe pe teme financiare. Cum îi convingi? Cu un Plan de Afaceri clar din care sã reiasã în cât timp îºi pot recupera investiþia, profitabilitatea afacerii sã fie mai mare decât câºtigul pe care ei l-ar obþine þinând banii într-un cont bancar ºi ÎNCREDERE în tine ºi în ideea ta. Oricât de bun e planul, dacã ei nu sunt convinºi cã tu eºti “vândut” ideii tale ºi cã vei face orice pentru ca ea sã fie un succes, nu vor investi.
Altã sursã parþialã de finanþare ar fi granturi ale ANIMMC, sau ale instituþiilor care oferã credite pentru start-up. Atenþie, când solicitaþi un
credit, luaþi în considerare toate costurile: dobânzi, comisioane, comisioane pentru rambursare anticipatã. Citiþi cu mare atenþie contractul. Acolo sunt trecute toate costurile, dar citiþi-le cu mare atenþie, iar dacã ceva nu este foarte clar, întrebaþi.
Un site foarte bine fãcut, unde puteþi sã vã extindeþi orizonturile referitoare la surse de finanþare concrete ºi modalitãþi de a le obþine este www.finantare.ro.
Valorile unei afaceri de succes1. Integritate
Sã faci ceea ce spui cã faci, atunci când spui cã faci. Sã îþi þii toate promisiunile fãcute faþã de clienþii tãi. Onoreazã-te ºi onoreazã-þi clienþii.
2. Inovaþie
Sã aduci mereu îmbunãtãþiri produselor ºi serviciilor tale. Cum? Ascultã clientii nemulþumiþi. Ei sunt cea mai valoroasã resursã a ta. Ei îþi spun ce lipseºte afacerii tale pentru a fi perfectã din punctul de vedere al consumatorului.
Sã fii primul. Cine ºtie care a fost a treia persoanã care a aterizat pe Lunã? Unii ar rãspunde: Cui îi pasã? Exact. Trebuie sã fii primul în lista opþiunilor clienþilor, astfel încât pentru ei sã fie clar de ce cumpãrã de la tine ºi nu de la concurenþa ta. Ce oferi tu? Ce este acel ceva care este: cel mai bun, cel mai mare, cel mai frumos, cel mai sofisticat, cel mai rapid... cel mai...
Atenþie, nu este suficient sã fii cel mai bun, trebuie sã fii ºi perceput ºi cunoscut ca fiind cel mai bun.
3. Profit
Profitul îþi permite sã dezvolþi afacerea încât sã satisfaci cerinþele din ce în ce mai mari ºi mai diversificate ale clienþilor, îþi stimuleazã creativitatea ºi îþi sporeºte satisfacþia de a fi proprietar. E valabil ºi pentru persoanele care lucreazã în sectorul non-profit.
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT
Cele 10 Porunci în afaceri.Perle de înþelepciune culese din cãlãtoria mea antreprenorialã:
1. Stabileþte-þi obiectivul ºi treci la acþiune;
2. Savureazã ºi bucurã-te de ceea ce faci;
3. Fii perseverent, hotãrât ºi implemen-teazã decizii rapid;
4. Fii prezent. Cunoaºte fiecare aspect al afacerii tale;
5. Ascultã ºi rãspunde clienþilor, furnizorilor, angajaþilor ºi investitorilor;
6. Menþine fluxul de numerar pozitiv ºi învaþã sã citeºt i documentele financiare;
7. Inoveazã;
8. Minimizezã nivele manageriale;
9. Maximizeazã profitul, þinând costu-rile scãzute ºi productivitatea ridicatã;
10. Crezi în tine.
32 33
Sã înþelegi valoarea unei echipe excepþionale, cu oameni talentaþi. Dacã ai oameni care nu sunt de primã clasã, este aproape imposibil sã construieºti o afacere realã, de valoare ºi de succes.
Adapteazã-te situaþiilor pe masurã ce ele se schimbã. Aºteaptã-te la lucruri neaºteptate. Când începi o afacere, singurul lucru sigur este nesiguranþa.
Nu munci din greu. Oamenii nu sunt interesaþi de cât de mult munceºti, ci de ceea ce le oferi. Foloseºte pârghiile oferite de tehnologie, internet, sisteme pentru a simplifica munca ta ºi a oamenilor tãi. Administreazã timpul oamenilor din echipa ta într-un mod eficient. Eliminã munca de rutinã sistematizând-o ºi lasã oamenilor timp sa creeze.
Fã ceea ce promiþi, fii onest cu tine ºi cu oamenii cu care lucrezi.
3. Finanþarea
Provocarea mare a tuturor este legatã de managementul financiar al afacerii. mai ales la început, asigurã-te cã ai suficient capital pentru a trece prin perioada neprofitabilã.
Existã un vocabular specific pentru acest univers al banilor. Pentru a avea o afacere stabilã ºi prosperã, este necesar sã f i i responsabil de acumularea de “ºtiinþã” a gestionãrii banilor. Investitori i, bancheri i, angajaþii, finanþele, fiscul, organele de control ºi mulþi alþii sunt foarte interesaþi de cum îþi administrezi resursele financiare.
Termeni precum: “flux de numerar”, “rentabil itate”, “productivitatea muncii”, “controlul costurilor”, “rata
profitabilitãþii” e necesar sã devinã pentru tine la fel de simpli ºi clari precum: “apã”, “televizor”, “îngheþatã”. Altfel, vei fi mereu la “cheremul” consultanþilor ºi al contabililor.
Nu înseamnã cã trebuie sã ºtii totul, dar este necesar un anumit nivel de competenþã în acest domeniu încat sã ºtii sã evaluezi ºi interpretezi “sãnãtatea financiarã” a afacerii tale.
Mai ales la început, îþi recomand sã fii un burete în prezenþa “finanþiºtilor”, sã întrebi totul despre tot, toate detaliile, tot ce nu îþi este clar.
4. Cum îþi finanþezi ideile?
Capital de pornire: prieteni, familie, cunoºtinþe care sunt dispuse sã riºte.
Mai existã categoria investitorilor privaþi, persoane care de cele mai multe ori sunt antreprenori de succes, au un simþ dezvoltat al afacerilor ºi sunt dispuºi sã riºte sume de bani chiar ºi destul de mãricele pentru o idee bunã.
Unde îi gãseºti? La întâlniri de afaceri, cursuri de lidership, conferinþe pe teme financiare. Cum îi convingi? Cu un Plan de Afaceri clar din care sã reiasã în cât timp îºi pot recupera investiþia, profitabilitatea afacerii sã fie mai mare decât câºtigul pe care ei l-ar obþine þinând banii într-un cont bancar ºi ÎNCREDERE în tine ºi în ideea ta. Oricât de bun e planul, dacã ei nu sunt convinºi cã tu eºti “vândut” ideii tale ºi cã vei face orice pentru ca ea sã fie un succes, nu vor investi.
Altã sursã parþialã de finanþare ar fi granturi ale ANIMMC, sau ale instituþiilor care oferã credite pentru start-up. Atenþie, când solicitaþi un
credit, luaþi în considerare toate costurile: dobânzi, comisioane, comisioane pentru rambursare anticipatã. Citiþi cu mare atenþie contractul. Acolo sunt trecute toate costurile, dar citiþi-le cu mare atenþie, iar dacã ceva nu este foarte clar, întrebaþi.
Un site foarte bine fãcut, unde puteþi sã vã extindeþi orizonturile referitoare la surse de finanþare concrete ºi modalitãþi de a le obþine este www.finantare.ro.
Valorile unei afaceri de succes1. Integritate
Sã faci ceea ce spui cã faci, atunci când spui cã faci. Sã îþi þii toate promisiunile fãcute faþã de clienþii tãi. Onoreazã-te ºi onoreazã-þi clienþii.
2. Inovaþie
Sã aduci mereu îmbunãtãþiri produselor ºi serviciilor tale. Cum? Ascultã clientii nemulþumiþi. Ei sunt cea mai valoroasã resursã a ta. Ei îþi spun ce lipseºte afacerii tale pentru a fi perfectã din punctul de vedere al consumatorului.
Sã fii primul. Cine ºtie care a fost a treia persoanã care a aterizat pe Lunã? Unii ar rãspunde: Cui îi pasã? Exact. Trebuie sã fii primul în lista opþiunilor clienþilor, astfel încât pentru ei sã fie clar de ce cumpãrã de la tine ºi nu de la concurenþa ta. Ce oferi tu? Ce este acel ceva care este: cel mai bun, cel mai mare, cel mai frumos, cel mai sofisticat, cel mai rapid... cel mai...
Atenþie, nu este suficient sã fii cel mai bun, trebuie sã fii ºi perceput ºi cunoscut ca fiind cel mai bun.
3. Profit
Profitul îþi permite sã dezvolþi afacerea încât sã satisfaci cerinþele din ce în ce mai mari ºi mai diversificate ale clienþilor, îþi stimuleazã creativitatea ºi îþi sporeºte satisfacþia de a fi proprietar. E valabil ºi pentru persoanele care lucreazã în sectorul non-profit.
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT
Cele 10 Porunci în afaceri.Perle de înþelepciune culese din cãlãtoria mea antreprenorialã:
1. Stabileþte-þi obiectivul ºi treci la acþiune;
2. Savureazã ºi bucurã-te de ceea ce faci;
3. Fii perseverent, hotãrât ºi implemen-teazã decizii rapid;
4. Fii prezent. Cunoaºte fiecare aspect al afacerii tale;
5. Ascultã ºi rãspunde clienþilor, furnizorilor, angajaþilor ºi investitorilor;
6. Menþine fluxul de numerar pozitiv ºi învaþã sã citeºt i documentele financiare;
7. Inoveazã;
8. Minimizezã nivele manageriale;
9. Maximizeazã profitul, þinând costu-rile scãzute ºi productivitatea ridicatã;
10. Crezi în tine.
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT
34 35
Alegerea afacerii potriviteGabriel Moldovan – CEO RRVBIUM hr
Vrei sã-þi porneºti propria afacere?
Aceste linii directoare îþi vor fi utile în
recunoaºterea oportunitãþilor care þi se
deschid ºi atingerea obiectivelor tale.
Alegerea afacerii potrivite ÞIE
Citesc mailuri în care tineri
întreprinzãtori întreabã: “Dispun de
suma X, în ce afacere mã sfãtuiþi sã
investesc?”. Pentru a identifica tipul de
afacere care þi se potriveºte, începe cu
ceea ce ºtii. Dacã ai petrecut ultimii 4
ani învãþând despre contabilitate sau
hobby-ul tãu este construirea unor
trenuleþe de lemn, de ce nu iei în vedere
respectiva experienþã pe care o ai ºi sã o
transformi într-o afacere de succes?
Priveºte în jurul tãu: existã nevoi pe
care TU le-ai putea satisface? Sunt
lucruri pe care TU le-ai putea face mai
bine? Dacã e aºa, atunci poate tocmai
eºti pe punctul de a pune bazele unei
afaceri profitabile.
Fã ceea ce îþi place, ceea ce
iubeºti, ceea ce te pasioneazã
Este vital sã începi o afacere pe care
îþi face placere sã o conduci. Mulþi
oameni încep afaceri urmãrind un gând
obsesiv: “SÃ MÃ ÎMBOGÃÞESC”. Atunci
când am pus bazele RRVBIUM hr, iniþial
ºi eu mã gândeam sã scot profit cât mai
repede, sau cu alte cuvinte “sã mã
îmbogãþesc”. Mi-am dat seama însa cã
lucrul la care mã pricep cel mai bine ºi
pe care îl fac cu plãcere este lucrul cu
oamenii. Sã porneºti afacerea ta,
presupune mult sacrificiu dar si multe
împliniri pentru cã ceea ce faci - faci cu
pasiune. Când mai am câte un moment
de respiro ºi privesc în urmã, îmi dau
seama cât de inspiratã a fost alegerea
mea de a nu-mi deschide un magazin IT
de exemplu sau un atelier auto.
Imagineazã-þi cã lucrezi într-un loc pe
care îl urãºti dar eºti plãtit regeºte. Aºa
e ºi cu afacerea ta, atunci când nu-þi
place ce faci, în loc sã fie o
recompensã… devine o pedeapsã.
Nu trebuie sã reinventezi roata,
dar poþi sã o faci mai bunã
Din discuþiile cu diferiþi prieteni am
desprins o idee: pentru a începe o
afacere trebuie sã ai o idee nouã, de
succes. Pãrerea mea personalã,
verificatã în practicã, este cã o afacere
nu se naºte din inovaþie, ci din
necesitate. Cum am spus mai devreme,
priveºte în jur… sunt lucruri pe care tu
le-ai putea îmbunãtãþi? Sunt nevoi
cãrora le-ai putea rãspunde? Sunt
lucruri de care alþii au nevoie iar tu le-ai
putea realiza?
Concentreazã-te pe un serviciu
sau produs
Îmi vine în minte o întâmplare.
Terminasem facultatea ºi am mers în
vizitã la niºte prieteni. Acolo am întâlnit
un domn care s-a arãtat interesat de
subsemnatul, în momentul în care am
spus cã obiectivul meu profesional este
o carierã în Resurse Umane. Dupã mai
multe discuþii, tratative, negocieri… mi-
a dat o carte de vizitã ºi mi-a spus sã-l
sun în câteva zile ca sã stabilim o
întâlnire. Eram bucuros. Apoi am
studiat cartea de vizitã. Pe un carton
alb, plastifiat, scria: recrutare &
selecþie, comerþ en-gros, materiale de
construcþii. Mesajul pe care mi-l
transmitea era “vreau sã fac bani ºi fac
de toate”. Mulþi antreprenori încearcã
sã ofere totul, la toatã lumea. În cazul
acesta, calitatea produsului cam are de
suferit, mai ales dacã este o firmã la
început de drum. O întrebare pentru
tine: personal, ai pune un grãdinar sã-þi
angajeze directorul administrativ? Cred
cã ai prins ideea. Concentreazã-te pe o
niºã ºi încearcã sã ajungi expert în ceea
ce faci! În situaþia în care te gândeºti la
o francizã, studiazã cu atenþie
contractul. Sunt tot felul de clauze care
pot sã nu te avantajeze. Vorbeºte cu alþi
patroni care au luat franciza respectivã.
Sunt mulþumiþi?
Tu cu ce eºti diferit de
competiþie?
Dacã piaþa localã de afaceri este
saturatã cu firme care fac cam ceea ce
faci tu, ºansele de eºec sunt destul de
mari. Este necesar sã faci ceva diferit
pentru a te diferenþia de mulþime. Îþi voi
da un exemplu: ia o foaie de hârtie ºi un
creion. Acum deseneazã multe
cerculeþe, pânã umpli foaia. Ceea ce
obþii reprezintã piaþa localã de afaceri.
Acum umple un cerculeþ ºi transformã-l
într-o bulinã neagrã. Asta eºti tu cu un
produs diferit. Priveºte foaia. Ce îþi
atrage atenþia?
Graba stricã treaba
Gândeºte-te la a începe o afacere ca
la un serviciu part-time în timp ce ai
job-ul curent. Mai mult de atât,
vorbeºte cu toþi cei pe care îi cunoºti.
Vorbeºte despre produsul pe care îl vei
oferi. Cere pãreri. Ar plãti pentru ceea
ce tu oferi?
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT
34 35
Alegerea afacerii potriviteGabriel Moldovan – CEO RRVBIUM hr
Vrei sã-þi porneºti propria afacere?
Aceste linii directoare îþi vor fi utile în
recunoaºterea oportunitãþilor care þi se
deschid ºi atingerea obiectivelor tale.
Alegerea afacerii potrivite ÞIE
Citesc mailuri în care tineri
întreprinzãtori întreabã: “Dispun de
suma X, în ce afacere mã sfãtuiþi sã
investesc?”. Pentru a identifica tipul de
afacere care þi se potriveºte, începe cu
ceea ce ºtii. Dacã ai petrecut ultimii 4
ani învãþând despre contabilitate sau
hobby-ul tãu este construirea unor
trenuleþe de lemn, de ce nu iei în vedere
respectiva experienþã pe care o ai ºi sã o
transformi într-o afacere de succes?
Priveºte în jurul tãu: existã nevoi pe
care TU le-ai putea satisface? Sunt
lucruri pe care TU le-ai putea face mai
bine? Dacã e aºa, atunci poate tocmai
eºti pe punctul de a pune bazele unei
afaceri profitabile.
Fã ceea ce îþi place, ceea ce
iubeºti, ceea ce te pasioneazã
Este vital sã începi o afacere pe care
îþi face placere sã o conduci. Mulþi
oameni încep afaceri urmãrind un gând
obsesiv: “SÃ MÃ ÎMBOGÃÞESC”. Atunci
când am pus bazele RRVBIUM hr, iniþial
ºi eu mã gândeam sã scot profit cât mai
repede, sau cu alte cuvinte “sã mã
îmbogãþesc”. Mi-am dat seama însa cã
lucrul la care mã pricep cel mai bine ºi
pe care îl fac cu plãcere este lucrul cu
oamenii. Sã porneºti afacerea ta,
presupune mult sacrificiu dar si multe
împliniri pentru cã ceea ce faci - faci cu
pasiune. Când mai am câte un moment
de respiro ºi privesc în urmã, îmi dau
seama cât de inspiratã a fost alegerea
mea de a nu-mi deschide un magazin IT
de exemplu sau un atelier auto.
Imagineazã-þi cã lucrezi într-un loc pe
care îl urãºti dar eºti plãtit regeºte. Aºa
e ºi cu afacerea ta, atunci când nu-þi
place ce faci, în loc sã fie o
recompensã… devine o pedeapsã.
Nu trebuie sã reinventezi roata,
dar poþi sã o faci mai bunã
Din discuþiile cu diferiþi prieteni am
desprins o idee: pentru a începe o
afacere trebuie sã ai o idee nouã, de
succes. Pãrerea mea personalã,
verificatã în practicã, este cã o afacere
nu se naºte din inovaþie, ci din
necesitate. Cum am spus mai devreme,
priveºte în jur… sunt lucruri pe care tu
le-ai putea îmbunãtãþi? Sunt nevoi
cãrora le-ai putea rãspunde? Sunt
lucruri de care alþii au nevoie iar tu le-ai
putea realiza?
Concentreazã-te pe un serviciu
sau produs
Îmi vine în minte o întâmplare.
Terminasem facultatea ºi am mers în
vizitã la niºte prieteni. Acolo am întâlnit
un domn care s-a arãtat interesat de
subsemnatul, în momentul în care am
spus cã obiectivul meu profesional este
o carierã în Resurse Umane. Dupã mai
multe discuþii, tratative, negocieri… mi-
a dat o carte de vizitã ºi mi-a spus sã-l
sun în câteva zile ca sã stabilim o
întâlnire. Eram bucuros. Apoi am
studiat cartea de vizitã. Pe un carton
alb, plastifiat, scria: recrutare &
selecþie, comerþ en-gros, materiale de
construcþii. Mesajul pe care mi-l
transmitea era “vreau sã fac bani ºi fac
de toate”. Mulþi antreprenori încearcã
sã ofere totul, la toatã lumea. În cazul
acesta, calitatea produsului cam are de
suferit, mai ales dacã este o firmã la
început de drum. O întrebare pentru
tine: personal, ai pune un grãdinar sã-þi
angajeze directorul administrativ? Cred
cã ai prins ideea. Concentreazã-te pe o
niºã ºi încearcã sã ajungi expert în ceea
ce faci! În situaþia în care te gândeºti la
o francizã, studiazã cu atenþie
contractul. Sunt tot felul de clauze care
pot sã nu te avantajeze. Vorbeºte cu alþi
patroni care au luat franciza respectivã.
Sunt mulþumiþi?
Tu cu ce eºti diferit de
competiþie?
Dacã piaþa localã de afaceri este
saturatã cu firme care fac cam ceea ce
faci tu, ºansele de eºec sunt destul de
mari. Este necesar sã faci ceva diferit
pentru a te diferenþia de mulþime. Îþi voi
da un exemplu: ia o foaie de hârtie ºi un
creion. Acum deseneazã multe
cerculeþe, pânã umpli foaia. Ceea ce
obþii reprezintã piaþa localã de afaceri.
Acum umple un cerculeþ ºi transformã-l
într-o bulinã neagrã. Asta eºti tu cu un
produs diferit. Priveºte foaia. Ce îþi
atrage atenþia?
Graba stricã treaba
Gândeºte-te la a începe o afacere ca
la un serviciu part-time în timp ce ai
job-ul curent. Mai mult de atât,
vorbeºte cu toþi cei pe care îi cunoºti.
Vorbeºte despre produsul pe care îl vei
oferi. Cere pãreri. Ar plãti pentru ceea
ce tu oferi?
CARTEA CARIEREI 2006
36
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Experienþã practicã
• ONG-uri studenþeºti
• Companii
CARTEA CARIEREI 2006
36
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Experienþã practicã
• ONG-uri studenþeºti
• Companii
s.c. Iris HR Services s.r.l. Tel. :0745-248122Cluj-Napoca Fax :0264-545737E-mail : [email protected] http://www.hr-services.ro
D e z v o l t a m P o t e n ţ i a l U m a n
Stimaţi studenţi,
Compania noastră a apărut pe piaţa serviciilor de pregătire şi selecţie de personal ca o urmare firească a dezvoltării pe parcursul ultimilor 10 ani a unor noi concepte de eficientizare a activităţilor de business.
Tot mai mulţi tineri au înţeles că dincolo de diplome, burse, medii onorabile, resursa esenţială care diferenţiază în ultim grad pe o piaţă tot mai acut concurenţială o reprezintă abilităţile profesionale şi capacitatea de integrare pe piaţa muncii cu profesionalism.
Cristalizarea conceptelor de educaţie nonformală şi de dezvoltare profesională în cadrul echipei noastre au generat un val de idei prin care, în mod profitabil, punem la dispoziţia voastră următoarele servicii:
◊ Programe de training, adaptate nevoilor voastre, pe comunicare, management de proiect, lucrul în echipa, vânzări, gestiunea timpului, ş.a.m.d.
◊ Suport informaţional (cv-uri, scrisori de intenţie, recomandări, ş.a.m.d.) în domeniul ocupării forţei de muncă prin intermediul forumului nostru de internet: http://www.hr-services .ro/forum
◊ Recrutare si selectie de personal, atât în mod proactiv, pe mediile de comunicare consacrate în domeniu, cât şi prin prezentarea pe forumul nostru de internet a ofertelor de muncă disponibile
Târgul de Cariere * Recrutare în Campus * Dezvoltare în Carierã
Cretea le
dersa
tcre
ae
to
iso
cet
ies
Do
yo
u w
an
t to
Me
et,
Le
arn
, G
row
an
d h
av
e f
un
?D
o y
ou
wa
nt
to b
ec
om
e a
be
tte
r le
ad
er
an
d c
rea
te a
be
tte
r s
oc
iety
?
Join us! www.jci.cc/cluj-napoca
44 45
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI CLUJ
AEGEE Cluj-Napoca (Forumul Studentilor Europeni) a fost infiintata in 9 mai 1990, fiind cea de-a doua antena infiintata in estul Europei. Parte din familia AEGEE Europe (infiintata la Paris in 1985), una din cele 240 filiale AEGEE din Europa, AEGEE are ca scopuri pricipale combaterea stereotipurilor asociate diferitor tari europene, educatia nonformala, pace si stabilitate la nivel european si de asemeni implicarea activa a studentilor europeni in problemele existente. Departamente: FR, HR, Erasmus, PR, SU (Summer University)Proiecte desfasurate in 2006: Conferinta pe tema " Toate drumurile duc la...Bruxelles?";
International COOking Night - proiect cu studentii ERASMUS;International Dancing Night - proiect cu studentii ERASMUS;Summer University - Cluj si imprejurimi (Maramures, Belis, Salina Turda, Cheile Turzii)Summer University - In colaborare cu AEGEE Bucuresti (Bucuresti, Brasov, Sighisoara, Cluj)NetComm Meeting;RTC ( Regional Training Course).
Proiecte viitoare: Nicolas Party;Exchange cu o alta antena AEGEE;ConferintaSummer University
Selectia si recrutarea noilor membrii: in fiecare an in noiembrie. pot deveni membri toti cei care au pana in 35 ani si sunt studenti,masteranzi sau doctoranziAvantajele membrilor:
- participarea activa intr-a asociatie europeana- formarea profesionala- lucrul in echipe multiculturale- posibiliatea de a invata limbi straine ( perfectiona cele cunoscute)- posibilitate de a calatori ieftin oriunde in Europa unde exista AEGEE
Presedinte: Anastasia AndoniiContact: Adresa Str B.P Hasdeu, camin XIV, parterTelefon: 0741 67 07 27Persoana de contact: Anastasia Andonii
Cine suntem…Suntem una dintre cele mai tinere asociaþii studenþeºti din România, înfiinþatã în urmã cu un an la Cluj-Napoca. De atunci ne-am extins în alte 5 oraºe: Timiºoara, Constanþa, Bucureºti, Galaþi ºi Baia Mare.
Evenimente:• Stãrile generale ale francofoniei 20-28
martie 2006 - un eveniment organizat cu pr i le ju l anulu i in terna þ ional a l francofoniei, în 4 oraºe: Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi ºi Timiºoara
• Întâlnirile europene – ediþia a 8-a 19-21 octombrie 2006 cu tema „Societate ºi sãnãtate”, care s-a bucurat de prezenþa unor distinºi invitaþi din þarã ºi din strãinãtate
• Participarea la programul european “Jeunesse” (Germania) pe tema „Implicarea tinerilor în societate”, cu part iciparea Germaniei , Franþei , Finlandei ºi României
Conferinþe ºi training-uri:• Cafenea de discuþii (în limba francezã)
“Ceauºescu – un monstru care ºi-a meritat soarta?”
• Cafenea de discuþii (în limba francezã) “Paºaportul european”
• Training pe vânzãri 11-12 mai 2006• Conferinþa: “Puterea credibilitãþii”27
februarie 2006 – o conferinþã interactivã prezentatã de domnul René Desharnais, director general al societãþii Réseau DOF Montréal Québec despre importanþa credibilitãþii organizaþiilor ºi implicaþiile acesteia
• Dezbatere „Resursele umane – viitorul întreprinderii” cu participarea domnului Benoît HOFFMANN, Director Resurse umane Camera de comerþ ºi Industrie Strasbourg, Franþa.
Ce am realizat:
Petreceri tematice:• Seara francofonã • Seara tunisiano-românã • Balul Francofoniei
ØTinerilor entuziaºtiØDornici sã se afirmeØIubitori de limba ºi cultura francezãØCreativiØCare vor sã fie cei mai buni
5 departamente:• Proiecte• Administrativ• Marketing• Tehnic• Resurse umane
¢ Promovarea ºi relansarea culturii francofone în România¢ Crearea unei legãturi între firmele francofone ºi mediul de afaceri român, facilitându-le inserþia pe piaþ㢠Identificarea unor parteneri din mediul economic ºi cultural¢ Participarea la programe locale, naþionale ºi internaþionale pentru studenþi¢ Organizarea de conferinþe, colocvii ºi seminarii cu tematicã divers㢠Elaborarea unei publicaþii lunare
Ina Malanca – Preºedinte
Cristian Grui – Vicepreºedinte
Tamara Senatovici – ªef dep. Resurse Umane
Cui ne adresãm:
Scopul nostru:
www.asfr.ro
Cum ne organizãm:
Ne gãsiþi pe:
44 45
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI CLUJ
AEGEE Cluj-Napoca (Forumul Studentilor Europeni) a fost infiintata in 9 mai 1990, fiind cea de-a doua antena infiintata in estul Europei. Parte din familia AEGEE Europe (infiintata la Paris in 1985), una din cele 240 filiale AEGEE din Europa, AEGEE are ca scopuri pricipale combaterea stereotipurilor asociate diferitor tari europene, educatia nonformala, pace si stabilitate la nivel european si de asemeni implicarea activa a studentilor europeni in problemele existente. Departamente: FR, HR, Erasmus, PR, SU (Summer University)Proiecte desfasurate in 2006: Conferinta pe tema " Toate drumurile duc la...Bruxelles?";
International COOking Night - proiect cu studentii ERASMUS;International Dancing Night - proiect cu studentii ERASMUS;Summer University - Cluj si imprejurimi (Maramures, Belis, Salina Turda, Cheile Turzii)Summer University - In colaborare cu AEGEE Bucuresti (Bucuresti, Brasov, Sighisoara, Cluj)NetComm Meeting;RTC ( Regional Training Course).
Proiecte viitoare: Nicolas Party;Exchange cu o alta antena AEGEE;ConferintaSummer University
Selectia si recrutarea noilor membrii: in fiecare an in noiembrie. pot deveni membri toti cei care au pana in 35 ani si sunt studenti,masteranzi sau doctoranziAvantajele membrilor:
- participarea activa intr-a asociatie europeana- formarea profesionala- lucrul in echipe multiculturale- posibiliatea de a invata limbi straine ( perfectiona cele cunoscute)- posibilitate de a calatori ieftin oriunde in Europa unde exista AEGEE
Presedinte: Anastasia AndoniiContact: Adresa Str B.P Hasdeu, camin XIV, parterTelefon: 0741 67 07 27Persoana de contact: Anastasia Andonii
Cine suntem…Suntem una dintre cele mai tinere asociaþii studenþeºti din România, înfiinþatã în urmã cu un an la Cluj-Napoca. De atunci ne-am extins în alte 5 oraºe: Timiºoara, Constanþa, Bucureºti, Galaþi ºi Baia Mare.
Evenimente:• Stãrile generale ale francofoniei 20-28
martie 2006 - un eveniment organizat cu pr i le ju l anulu i in terna þ ional a l francofoniei, în 4 oraºe: Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi ºi Timiºoara
• Întâlnirile europene – ediþia a 8-a 19-21 octombrie 2006 cu tema „Societate ºi sãnãtate”, care s-a bucurat de prezenþa unor distinºi invitaþi din þarã ºi din strãinãtate
• Participarea la programul european “Jeunesse” (Germania) pe tema „Implicarea tinerilor în societate”, cu part iciparea Germaniei , Franþei , Finlandei ºi României
Conferinþe ºi training-uri:• Cafenea de discuþii (în limba francezã)
“Ceauºescu – un monstru care ºi-a meritat soarta?”
• Cafenea de discuþii (în limba francezã) “Paºaportul european”
• Training pe vânzãri 11-12 mai 2006• Conferinþa: “Puterea credibilitãþii”27
februarie 2006 – o conferinþã interactivã prezentatã de domnul René Desharnais, director general al societãþii Réseau DOF Montréal Québec despre importanþa credibilitãþii organizaþiilor ºi implicaþiile acesteia
• Dezbatere „Resursele umane – viitorul întreprinderii” cu participarea domnului Benoît HOFFMANN, Director Resurse umane Camera de comerþ ºi Industrie Strasbourg, Franþa.
Ce am realizat:
Petreceri tematice:• Seara francofonã • Seara tunisiano-românã • Balul Francofoniei
ØTinerilor entuziaºtiØDornici sã se afirmeØIubitori de limba ºi cultura francezãØCreativiØCare vor sã fie cei mai buni
5 departamente:• Proiecte• Administrativ• Marketing• Tehnic• Resurse umane
¢ Promovarea ºi relansarea culturii francofone în România¢ Crearea unei legãturi între firmele francofone ºi mediul de afaceri român, facilitându-le inserþia pe piaþ㢠Identificarea unor parteneri din mediul economic ºi cultural¢ Participarea la programe locale, naþionale ºi internaþionale pentru studenþi¢ Organizarea de conferinþe, colocvii ºi seminarii cu tematicã divers㢠Elaborarea unei publicaþii lunare
Ina Malanca – Preºedinte
Cristian Grui – Vicepreºedinte
Tamara Senatovici – ªef dep. Resurse Umane
Cui ne adresãm:
Scopul nostru:
www.asfr.ro
Cum ne organizãm:
Ne gãsiþi pe:
46 47
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
Contact:Organizatia Studentilor din Universitatea Tehnica
str. Ceahlãu Nr. 72 la capatul aleii din Campusul Observatoremail: [email protected]
http://www.osut.utcluj.rohttp://groups.yahoo.com/group/OSUTCN
Organizaþia Studenþilor din Universitatea Tehnicã Cluj(OSUT Cluj)
OSUT Cluj Napoca este o organizaþie non-profit, cu activitate civicã ºi sindicalã, datând din 01.10.2003. Organizaþia reprezintã ºi apãrã drepturile studenþilor, contribuie la nevoile educaþionale, sociale ºi culturale ale acestora. Obiectivul nostru este dezvoltarea de proiecte pentru îmbunãtãþirea condiþilor sociale, profesionale si de divertisment ale studenþilor, oferirea de noi oportunitãþi prin implicarea într-o structurã neguvernamentalã, implementarea unui sistem eficient de stabilire a contactului dintre firme ºi studenþi în vederea obþinerii unui loc de muncã.Grup þintã: studenþii din Universitatea Tehnicã de la anul I la master.
Principalele proiecte realizate de OSUT sunt: 1. Revista PoliTech 2. Construct Info (prezentare firme de constructii, seminarii, locuri de muncã) 3. ElectroTech (prezentare firme din domeniul elctric, seminarii, locuri de muncã) 4. MecanicTech(preyentare firme din domeniul mechanic, seminarii, locuri de muncã)
5. "8 judete" (promovarea UTCN in liceele din judetele limitrofe Clujului) 6. Zilele Universitãþii Tehnice(ZUT+desfãºurate pe durata a douã sãptãmâni) 7. Conferinþe si concursuri anti-drog
Alte ONG-uri studenþeºti
46 47
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
Contact:Organizatia Studentilor din Universitatea Tehnica
str. Ceahlãu Nr. 72 la capatul aleii din Campusul Observatoremail: [email protected]
http://www.osut.utcluj.rohttp://groups.yahoo.com/group/OSUTCN
Organizaþia Studenþilor din Universitatea Tehnicã Cluj(OSUT Cluj)
OSUT Cluj Napoca este o organizaþie non-profit, cu activitate civicã ºi sindicalã, datând din 01.10.2003. Organizaþia reprezintã ºi apãrã drepturile studenþilor, contribuie la nevoile educaþionale, sociale ºi culturale ale acestora. Obiectivul nostru este dezvoltarea de proiecte pentru îmbunãtãþirea condiþilor sociale, profesionale si de divertisment ale studenþilor, oferirea de noi oportunitãþi prin implicarea într-o structurã neguvernamentalã, implementarea unui sistem eficient de stabilire a contactului dintre firme ºi studenþi în vederea obþinerii unui loc de muncã.Grup þintã: studenþii din Universitatea Tehnicã de la anul I la master.
Principalele proiecte realizate de OSUT sunt: 1. Revista PoliTech 2. Construct Info (prezentare firme de constructii, seminarii, locuri de muncã) 3. ElectroTech (prezentare firme din domeniul elctric, seminarii, locuri de muncã) 4. MecanicTech(preyentare firme din domeniul mechanic, seminarii, locuri de muncã)
5. "8 judete" (promovarea UTCN in liceele din judetele limitrofe Clujului) 6. Zilele Universitãþii Tehnice(ZUT+desfãºurate pe durata a douã sãptãmâni) 7. Conferinþe si concursuri anti-drog
Alte ONG-uri studenþeºti
48 49
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
Centrul de Dezvoltare a Carierei
Centrul de Dezvoltare a Carierei
Centrul de Dezvoltare a Carierei
Avantajele membrilor CDC§
este prima organizaþie creatã pentru a sprijini tinerii în crearea unor cariere de succes prin consiliere, informare ºi facilitarea accesului pe piaþa muncii.
este o organizaþie non-profit, creatã în anul 2002 de cãtre studenþi, oameni de afaceri ºi cadre didactice din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara. Începând cu luna mai 2006, a fost creatã o filialã ºi în Cluj-Napoca.
este un partener al sistemului de învãþãmânt completând oferta educaþionalã cu traininguri, conferinþe ºi alte tipuri de proiecte menite sã dezvolte competenþe necesare pentru piaþa muncii.
Peste 20.000 de studenþi au beneficiat de sprijin în carierã prin proiectele CDC - 300 de participanþi la TRAINING-URI - 2000 de participanþi la CONFERINÞE - 200 de studenþi ANGAJAÞI - alte 30 de PROIECTE diferite, pentru mii de tineri- 45 de parteneri: 3 Universitãþi, 30 de companii multinaþionale ºi locale ºi 15 ONG-uri partenere în crearea ºi implementarea proiectelor.
oportunitatea de a se dezvolta pe plan profesional pe diverse domenii de actualitate: management de proiecte, managementul resurselor umane, rela?ii publice§contactul cu mediul de afaceri §posibilitatea de a lucra în echipã
Persoanã de contact CDC Cluj:MIHAELA-RAMONA BELE - Center Manager
e-mail: [email protected] Tel: 0740 849 846
web: www.careercenter.ro www.odisee.ro;
48 49
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
Centrul de Dezvoltare a Carierei
Centrul de Dezvoltare a Carierei
Centrul de Dezvoltare a Carierei
Avantajele membrilor CDC§
este prima organizaþie creatã pentru a sprijini tinerii în crearea unor cariere de succes prin consiliere, informare ºi facilitarea accesului pe piaþa muncii.
este o organizaþie non-profit, creatã în anul 2002 de cãtre studenþi, oameni de afaceri ºi cadre didactice din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara. Începând cu luna mai 2006, a fost creatã o filialã ºi în Cluj-Napoca.
este un partener al sistemului de învãþãmânt completând oferta educaþionalã cu traininguri, conferinþe ºi alte tipuri de proiecte menite sã dezvolte competenþe necesare pentru piaþa muncii.
Peste 20.000 de studenþi au beneficiat de sprijin în carierã prin proiectele CDC - 300 de participanþi la TRAINING-URI - 2000 de participanþi la CONFERINÞE - 200 de studenþi ANGAJAÞI - alte 30 de PROIECTE diferite, pentru mii de tineri- 45 de parteneri: 3 Universitãþi, 30 de companii multinaþionale ºi locale ºi 15 ONG-uri partenere în crearea ºi implementarea proiectelor.
oportunitatea de a se dezvolta pe plan profesional pe diverse domenii de actualitate: management de proiecte, managementul resurselor umane, rela?ii publice§contactul cu mediul de afaceri §posibilitatea de a lucra în echipã
Persoanã de contact CDC Cluj:MIHAELA-RAMONA BELE - Center Manager
e-mail: [email protected] Tel: 0740 849 846
web: www.careercenter.ro www.odisee.ro;
50
50
CARTEA CARIEREI 2006
INVESTIÞII
52
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
?Riºti ºi câºtigi
?Unde nu-i cap, vai de investiþie
CARTEA CARIEREI 2006
INVESTIÞII
52
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
?Riºti ºi câºtigi
?Unde nu-i cap, vai de investiþie
54 55
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ INVESTIÞII
Risti si câstigiPatrick Þtefãnescu - Preþedinte Liga Studenþilordin Facultatea de Management în Productie þi Transporturi
A juca la bursa de valori Bucureþti (B.V.B.) nu este aþa de greu cum pare. Vã spun toate astea pentru cã, atunci când am început, asta fiind acum trei ani, eram la fel ca þi voi. Pentru a deveni un investitor pe bursa de valori Bucureþti, trebuie sã urmezi uramatorii paþi, þi anume:
1. Trebuie sã urmãreþti timp de câteva sãptãmâni pagina 156 de teletext de la TVR1, care îþi va spune denumirea firmei cotate la bursã, valoarea de închidere din ziua respectivã pentru fiecare acþiune ºi i n d i c e l e d e v a r i a þ i e f a þ ã d e z i u a anterioarã. De ce trebuie sã urmãreºti aceastã paginã? Explicaþia este foarte simplã: pentru cã numai aºa îþi vei putea face o imagine despre fluctuaþiile de preþ la Bursa de Valori Bucureºti, ºi tot de aici, în timp, îþi vei da seama care sunt acþiuni speculative ºi care sunt pe termen lung.
2. Dupã ce te-ai hotãrât cam ce acþiuni meritã cumparate ºi ce gen de investitor eºti, mai precis dacã investeºti pe termen lung, atunci vei alege o acþiune sigurã, cu o fluctuaþie mai micã, cu un venit mai mic, dar foarte sigur. Dacã vei fi un speculator la bursã, atunci vei alege o acþiune cu fluctuaþii mari, nesigurã, dar cu venit, pe moment, mare. Pasul doi constã în faptul cã te pune sã îþi faci niºte mici calcule de buget. Aceºti bani, fiind dispus sã îi investeºti, indiferent de consecinþe, sunt banii de care te poþi dispensa fãrã a mai depinde de ei ºi fãrã sã îþi influenþeze
cheltuielile curente de zi cu zi. Dupã ce þi-ai fãcut un mic calcul cam de câþi bani dispui ºi ce acþiuni doreºti sã achiziþionezi, treci la pasul urmãtor.
3. Vei lua legatura cu un broker. Acesta va fi omul tãu de legaturã între B.V.B. ºi contul tãu. Unde poþi gãsi un broker? Nimic mai simplu: la una din cele 68 de S o c i e t ã þ i d e S e r v i c i i d e I n v e s t i þ i i Financiare (S.S.I.F.) din România. Una dintre ele este ºi Romcapitalul, cu sediul în Timiºoara. De asemenea, mai sunt ºi multe filiale care lucreazã pentru alte S.S.I.F. din þarã.
4. Acest broker îþi va deschide, la cererea ta, un cont la S.S.I.F., contra unei s u m e î n t r e 1 0 s i 2 0 R O N . D u p ã deschiderea de cont, îi vei spune ce acþiuni doreºti sã cumperi (la ce societate) ºi în ce cantitate (nu uita, un numãr multimplu de 500). Dupã ce i-ai spus toate datele, întreabã, înainte de a lansa brokerul ordinul în piaþã (pe B.V.B.), cât este comisionul perceput de el (broker). Acesta poate fi negociat. Apoi, tot brokerul, înainte de a lansa ordinul în piaþã, te va întreba la ce preþ doreºti sã cumperi acþiunile. Ai douã alternative, ºi anume:
a) la preþul pieþii, adicã la preþul la care este cotatã acþiunea în momentul lansãrii ordinului de catre broker în piaþã;
b) la un pret fixat de tine, dar acesta nu poate fi mai mic de 15% din valoarea actuala a acþiunii.
Observaþii:Contul este format din portofoliul tãu
de acþiuni (nr. de acþiuni deþinute) ºi banii care urmeazã a fi livraþi la cel de la care ai cumpãrat acþiunile.
Comisionul perceput de broker este întotdeauna în funcþie de valoarea ºi cantitatea de acþiuni cumpãrate, respectiv vândute, ºi anume: numãr mic de acþiuni cumpãrate la preþ mic, comision mare ºi
numãr mare de acþiuni cumpãrate la preþ mare, comision mic. Comisionul poate începe de la 2%, pânã la 12% din valoarea tranzacþionatã. Se pot achiziþiona ºi pachete mai mici decat pachetul standard de acþiuni, care este de 500 de acþiuni, numai cã trebuie ca brokerul sã fie de acord, pentru cã aceste resturi, cum sunt denumite ele pe bursã, au un regim mai delicat de achiziþionare ºi necesitã o muncã mai migãloasã din partea brokerului.
5. Dupã ce s-a dat ordinul în piaþã, adicã brokerul a lansat cererea ta de achiziþie de acþiuni la Bursa de Valori Bucureºti, tot ce îþi rãmâne de fãcut este sã aºtepþi ca ordinul tãu sã se execute, pentru a intra în posesia acþiunilor.
6. Dupã ce ai aflat cã acþiunile tale au fost cumpãrate, trebuie sã depui banii în contul tãu deschis la S.S.I.F., asta bineînþeles dacã nu ai lãsat banii înainte de a lansa brokerul ordinul. Termenul de a depune banii se calculeazã cu formula T+3, unde T este ziua achiziþiei acþiunilor, ºi la aceastã zi se mai adaugã încã trei zile
Observaþie:S-ar putea ca la început, mai precis la
primele tranzacþii, sã þi se cearã de cãtre broker banii în avans, asta pânã când îi câºtigi încrederea.Aceºtia sunt paºii de achiziþionare a acþiunilor pe Bursa de Valori Bucureºti.
Cateva remarci: Existã trei pieþe în România la ora actualã: B.V.B., R.A.S.D.A.Q. ºi FUTURE SIBIU.Se preconizeazã cã B.V.B. ºi R.A.S.D.A.Q. vor fuziona. Pentru început, vã recomand B.V.B., pentru cã este cea mai simplã piaþã de capital. Ce vã pot recomanda din propria experienþã este sã începeþi cu achiziþia de acþiuni sigure, cu un venit mai mic dar sigur, în detrimentul celor speculative, pentru cã la cele speculative trebuie sã ai o inspiraþie foarte bunã, intuiþie ºi sã deþii informaþii cheie la
adresa firmei care emite acele acþiuni pe piaþã, ceea ce este greu la început. Totodatã, v-aº mai sugera sã nu începeþi cu o investiþie mare; sã încercaþi pe cât se poate sã diversificaþi portofoliul ºi anume sã aveþi acþiuni achiziþionate la cât mai multe firme, pentru cã aºa aveþi mai multe ºanse de câºtig ºi de a acoperi eventualele minusuri pe care le înregistreazã unele acþiuni la un moment dat. Existã ºi asemenea situaþii, cu plusurile celorlalte acþiuni, faþã de preþul de achiziþie.
Cãutaþi un broker care sã accepte sã daþi ordine ºi prin telefon, nu numai prin prezenþa fizicã la S.S.I.F., pentru cã economisiþi timp ºi de multe ori ºi bani, acþiunile fluctuând de la minut la minut. Dupã ce aveþi un cont deschis la una din S.S.I.F., veþi avea ocazia de a vedea tranzacþiile on-line .Tot pe Internet puteþi lansa ordine la unele S.S.I.F. ºi puteþi citi unele ziare de specialitate, cum sunt: Ziarul Financiar, Bursa, Capital. Toate aceste date vã vor ghida ce acþiuni sã cumpãraþi, când ºi care sunt cele speculative ºi care sunt cele pe termen lung. Tot pe Internet veþi putea vedea mersul bursei pe zile, ºi analize facute de analiºti financiari, indicii Bet ºi multe altele. De reþinut cã B.V.B. se deschide în fiecare zi, de luni pânã vineri, la ora 10, ºi se închide la ora 14:30. Cotaþia unui tip de acþiune începe la preþul de închidere a aceleiaºi acþiuni din ziua anterioarã.La vânzarea de acþiuni sunt parcurºi aceiaºi paºi, cu excepþia cã nu mai trebuie sã îþi deschizi cont. De ºtiut cã statul mai introduce un impozit de 1% din câºtigul tãu dupã ce ai vândut, asta, bineînþeles, dacã existã câºtig. Dacã câºtigul tãu este 0, atunci statul nu îþi va mai percepe nici un comision, ci numai brokerul, care îþi va lua comision pentru fiecare operaþiune de cumpãrare respectiv vânzare de acþiuni, comisionul fiind negociat între tine ºi broker, aºa cum am mai spus.
54 55
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ INVESTIÞII
Risti si câstigiPatrick Þtefãnescu - Preþedinte Liga Studenþilordin Facultatea de Management în Productie þi Transporturi
A juca la bursa de valori Bucureþti (B.V.B.) nu este aþa de greu cum pare. Vã spun toate astea pentru cã, atunci când am început, asta fiind acum trei ani, eram la fel ca þi voi. Pentru a deveni un investitor pe bursa de valori Bucureþti, trebuie sã urmezi uramatorii paþi, þi anume:
1. Trebuie sã urmãreþti timp de câteva sãptãmâni pagina 156 de teletext de la TVR1, care îþi va spune denumirea firmei cotate la bursã, valoarea de închidere din ziua respectivã pentru fiecare acþiune ºi i n d i c e l e d e v a r i a þ i e f a þ ã d e z i u a anterioarã. De ce trebuie sã urmãreºti aceastã paginã? Explicaþia este foarte simplã: pentru cã numai aºa îþi vei putea face o imagine despre fluctuaþiile de preþ la Bursa de Valori Bucureºti, ºi tot de aici, în timp, îþi vei da seama care sunt acþiuni speculative ºi care sunt pe termen lung.
2. Dupã ce te-ai hotãrât cam ce acþiuni meritã cumparate ºi ce gen de investitor eºti, mai precis dacã investeºti pe termen lung, atunci vei alege o acþiune sigurã, cu o fluctuaþie mai micã, cu un venit mai mic, dar foarte sigur. Dacã vei fi un speculator la bursã, atunci vei alege o acþiune cu fluctuaþii mari, nesigurã, dar cu venit, pe moment, mare. Pasul doi constã în faptul cã te pune sã îþi faci niºte mici calcule de buget. Aceºti bani, fiind dispus sã îi investeºti, indiferent de consecinþe, sunt banii de care te poþi dispensa fãrã a mai depinde de ei ºi fãrã sã îþi influenþeze
cheltuielile curente de zi cu zi. Dupã ce þi-ai fãcut un mic calcul cam de câþi bani dispui ºi ce acþiuni doreºti sã achiziþionezi, treci la pasul urmãtor.
3. Vei lua legatura cu un broker. Acesta va fi omul tãu de legaturã între B.V.B. ºi contul tãu. Unde poþi gãsi un broker? Nimic mai simplu: la una din cele 68 de S o c i e t ã þ i d e S e r v i c i i d e I n v e s t i þ i i Financiare (S.S.I.F.) din România. Una dintre ele este ºi Romcapitalul, cu sediul în Timiºoara. De asemenea, mai sunt ºi multe filiale care lucreazã pentru alte S.S.I.F. din þarã.
4. Acest broker îþi va deschide, la cererea ta, un cont la S.S.I.F., contra unei s u m e î n t r e 1 0 s i 2 0 R O N . D u p ã deschiderea de cont, îi vei spune ce acþiuni doreºti sã cumperi (la ce societate) ºi în ce cantitate (nu uita, un numãr multimplu de 500). Dupã ce i-ai spus toate datele, întreabã, înainte de a lansa brokerul ordinul în piaþã (pe B.V.B.), cât este comisionul perceput de el (broker). Acesta poate fi negociat. Apoi, tot brokerul, înainte de a lansa ordinul în piaþã, te va întreba la ce preþ doreºti sã cumperi acþiunile. Ai douã alternative, ºi anume:
a) la preþul pieþii, adicã la preþul la care este cotatã acþiunea în momentul lansãrii ordinului de catre broker în piaþã;
b) la un pret fixat de tine, dar acesta nu poate fi mai mic de 15% din valoarea actuala a acþiunii.
Observaþii:Contul este format din portofoliul tãu
de acþiuni (nr. de acþiuni deþinute) ºi banii care urmeazã a fi livraþi la cel de la care ai cumpãrat acþiunile.
Comisionul perceput de broker este întotdeauna în funcþie de valoarea ºi cantitatea de acþiuni cumpãrate, respectiv vândute, ºi anume: numãr mic de acþiuni cumpãrate la preþ mic, comision mare ºi
numãr mare de acþiuni cumpãrate la preþ mare, comision mic. Comisionul poate începe de la 2%, pânã la 12% din valoarea tranzacþionatã. Se pot achiziþiona ºi pachete mai mici decat pachetul standard de acþiuni, care este de 500 de acþiuni, numai cã trebuie ca brokerul sã fie de acord, pentru cã aceste resturi, cum sunt denumite ele pe bursã, au un regim mai delicat de achiziþionare ºi necesitã o muncã mai migãloasã din partea brokerului.
5. Dupã ce s-a dat ordinul în piaþã, adicã brokerul a lansat cererea ta de achiziþie de acþiuni la Bursa de Valori Bucureºti, tot ce îþi rãmâne de fãcut este sã aºtepþi ca ordinul tãu sã se execute, pentru a intra în posesia acþiunilor.
6. Dupã ce ai aflat cã acþiunile tale au fost cumpãrate, trebuie sã depui banii în contul tãu deschis la S.S.I.F., asta bineînþeles dacã nu ai lãsat banii înainte de a lansa brokerul ordinul. Termenul de a depune banii se calculeazã cu formula T+3, unde T este ziua achiziþiei acþiunilor, ºi la aceastã zi se mai adaugã încã trei zile
Observaþie:S-ar putea ca la început, mai precis la
primele tranzacþii, sã þi se cearã de cãtre broker banii în avans, asta pânã când îi câºtigi încrederea.Aceºtia sunt paºii de achiziþionare a acþiunilor pe Bursa de Valori Bucureºti.
Cateva remarci: Existã trei pieþe în România la ora actualã: B.V.B., R.A.S.D.A.Q. ºi FUTURE SIBIU.Se preconizeazã cã B.V.B. ºi R.A.S.D.A.Q. vor fuziona. Pentru început, vã recomand B.V.B., pentru cã este cea mai simplã piaþã de capital. Ce vã pot recomanda din propria experienþã este sã începeþi cu achiziþia de acþiuni sigure, cu un venit mai mic dar sigur, în detrimentul celor speculative, pentru cã la cele speculative trebuie sã ai o inspiraþie foarte bunã, intuiþie ºi sã deþii informaþii cheie la
adresa firmei care emite acele acþiuni pe piaþã, ceea ce este greu la început. Totodatã, v-aº mai sugera sã nu începeþi cu o investiþie mare; sã încercaþi pe cât se poate sã diversificaþi portofoliul ºi anume sã aveþi acþiuni achiziþionate la cât mai multe firme, pentru cã aºa aveþi mai multe ºanse de câºtig ºi de a acoperi eventualele minusuri pe care le înregistreazã unele acþiuni la un moment dat. Existã ºi asemenea situaþii, cu plusurile celorlalte acþiuni, faþã de preþul de achiziþie.
Cãutaþi un broker care sã accepte sã daþi ordine ºi prin telefon, nu numai prin prezenþa fizicã la S.S.I.F., pentru cã economisiþi timp ºi de multe ori ºi bani, acþiunile fluctuând de la minut la minut. Dupã ce aveþi un cont deschis la una din S.S.I.F., veþi avea ocazia de a vedea tranzacþiile on-line .Tot pe Internet puteþi lansa ordine la unele S.S.I.F. ºi puteþi citi unele ziare de specialitate, cum sunt: Ziarul Financiar, Bursa, Capital. Toate aceste date vã vor ghida ce acþiuni sã cumpãraþi, când ºi care sunt cele speculative ºi care sunt cele pe termen lung. Tot pe Internet veþi putea vedea mersul bursei pe zile, ºi analize facute de analiºti financiari, indicii Bet ºi multe altele. De reþinut cã B.V.B. se deschide în fiecare zi, de luni pânã vineri, la ora 10, ºi se închide la ora 14:30. Cotaþia unui tip de acþiune începe la preþul de închidere a aceleiaºi acþiuni din ziua anterioarã.La vânzarea de acþiuni sunt parcurºi aceiaºi paºi, cu excepþia cã nu mai trebuie sã îþi deschizi cont. De ºtiut cã statul mai introduce un impozit de 1% din câºtigul tãu dupã ce ai vândut, asta, bineînþeles, dacã existã câºtig. Dacã câºtigul tãu este 0, atunci statul nu îþi va mai percepe nici un comision, ci numai brokerul, care îþi va lua comision pentru fiecare operaþiune de cumpãrare respectiv vânzare de acþiuni, comisionul fiind negociat între tine ºi broker, aºa cum am mai spus.
56 57
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ INVESTIÞII
Unde nu-i cap, vai de investiþieAdrian Mitroi - Director Regiunea Vest, Bancpost
Reguli de abordare raþionalã a procesului de decizie financiarã:
1. Defineºte obiectivele corecte, accesibile ºi fezabile; fericirea ºi plãcerea nu sunt identice cu performanþa; la fel de importante sunt emoþiile, distracþia (don’t forget the fun), statusul social, apartenenþa socialã (belongingness). Economisirea ºi consumul nu sunt în mod necesar douã alternative mutual exclusive. Investiþia în acþiuni poate fi ºi privitã ca un demers interesant, distractiv.
2. Don’t worry, be happy – the brain runs on fun. Stãrile psihologice pozitive, optimiste îmbunãtãþesc abilitatea ºi flexibilitatea mentalã, capacitatea de a gãsi soluþii la probleme, fie ele intelectuale sau interpersonale.
O modalitate eficientã de a introduce pe cineva în rezolvarea unei probleme este aceea de a începe printr-o glumã. Râsul ºi relaxarea par sã ajute oamenii într-o abordare mai largã, flexibilã ºi asociativã a unei probleme. Starea de relaxare ajutã creierul sã gaseascã soluþii, relaþii, asocieri care nu ar fi putut fi imaginate într-o stare mai tensionatã. Abordarea optimistã ºi pozitivã (the can do attitude) induce abilitatea mentalã, de mare preþ, de creativitate sporitã ºi abilitate de recunoaºtere a unor soluþii, relaþii, cauze, efecte ºi consecinþe ale unei decizii.
3.Analiºtii financiari sunt vulnerabili la erori cognitive ºi emoþionale, pentru cã exprimarea unei opinii investiþionale
asertive pune raportul risc-rentabilitate în afara domeniului optim: valoarea prezentã a profitului obtenabil dintr-o opinie corectã (dar diferitã de cea a pieþei) este mai micã decât valoarea prezentã a pierderii ce poate deriva dintr-o opinie incorectã (divergentã iniþial faþã de cea a pieþei). Dacã ºi analiºtii profesioniºti sunt supuºi aceloraºi greºeli psihogice, atunci se pune întrebarea „care este valoarea adãugatã a sfatului investiþional profesionist?”
O explicaþie ar putea fi datã de faptul cã investitorilor le plac amãnuntele ºi detaliile, interpretãrile ºi povestirile. Oamenii au nevoie de motive serioase pentru a întreprinde o decizie investiþionalã, ºi raportul analiºtilor se poate constitui într-o poveste interesantã ºi atractivã, o confirmare sau infirmare a unei opinii formate iniþial.
4.Recunoaºte ºi cunoaºte-þ i emoþiile. Ascultã-i pe cei care nu sunt de acord cu tine. Ai o atitudine deschisã, conducivã la ideile care nu se bazeazã pe informaþii certe (think out of the box, think laterally), pe logica conºtientã (brainstorm you brain). Ai încredere în intuiþie. Ascultã-þi subconºtientul.
5 . C o n s t r u i e þ t e u n r e g i s t r u emoþional propriu (Antoine Bechara). Prin instituirea unui registru emoþional propriu, o persoanã poate sã conºtientizeze reacþiile psihologice, somatice ºi vegetative, ºi deci sã neutralizeze prejudiciile pe care le pot
aduce emoþiile ne(re)cunoscute, necontrolate.
Pune întrebãrile clasice: "Cum m-am simþit ultima datã când am luat o decizie similarã?" ºi "Care a fost rezultatul deciziei mele?"
Rãspunsul la prima întrebare sugereazã de ce doreºti sã acþionezi aºa, sã decizi în acest fel, iar cel la cea de-a doua întrebare poate fi baza deciziei împotriva impulsului emoþional.
Complementar, pe lângã situaþia detaliatã a poziþiei portofoliului investiþional al unui individ, un registru emoþional poate înregistra ºi emoþiile asociate fiecãrei decizii financiare. 6. O emoþie sau sentiment, din momentul în care persoana reflectã asupra acestora, nu mai este aceeaºi niciodatã, atât calitativ cât ºi cantitativ.
7.Abordarea contrarianã este profitabilã. Investitorul considerã întotdeauna, mai mult sau mai puþin conºtient, riscul cartoforului (the maverik risk) – riscul de a fi greºit într-o decizie ºi de a fi singurul care a fãcut acest lucru; acest risc este real ºi omniprezent – o dovadã cã în timpul exuberanþei iraþionale a erei de început a internetului, managerii de fonduri de investitii care au prevãzut balonul de sãpun al preþurilor astronomice pentru firmele de IT&C ºi au refuzat sã cumpere acþiunile acestor firme (contrar a ceea ce fãcea toatã lumea) nu mai erau în business la momentul când s-a dovedit cã aveau dreptate (mijlocul anului 2000).
Deºi logica s-ar fi putut dovedi de
succes pe termen lung, pe termen scurt era aparent cã managerii s-ar putea sa nu aibã dreptate, iar clienþii acestora nu erau dispuºi sã aºtepte verdictul sau sã tolereze o asemenea atitudine conservatoare, când toþi ceilalþi jucãtori erau în poziþii de câºtiguri substanþiale.
8.Sentimentul de conformitate cu grupul social sau profesional este foarte puternic, mai ales la nivel subconºtient. Comportamentu l dev iant este considerat de cãtre ceilalþi membri ai grupului (conformiºtii) ca o ameninþare ºi o punere sub semnul întrebãrii a intereselor grupului pentru decizii uniforme, conforme ºi non-deviante de la ceea ce este cutuma general acceptatã. Investitorul contrarian trebuie sã considere ºi sã administreze riscul cartoforului, ºi mai ales trebuie sã lupte împotriva impulsului ºi înclinaþiei emoþionale foarte puternice de a se conforma grupului.
Bibliografie Selectivã
CFA Publications by AImR/CFA Institute, Charlottesville, VA, USA
NOFSINGER, J. The Psychology of Investing, Prentice Hall, NJ, USA. 2002
ROGERS, J. Adventure Capitalist, the Ultimate Road Trip. Random House, New York, USA. 2003
SHILLER, R. Irrational Exuberance, Broadway Books, NY USA. 2000
STANCU, I. Finanþe. Pieþe financiare ºi gestiunea portofoliului. Investiþii reale ºi finanþarea lor. Analiza ºi gestiunea fianan-ciarã a întreprinderii. Ed. Economica 2002
56 57
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ INVESTIÞII
Unde nu-i cap, vai de investiþieAdrian Mitroi - Director Regiunea Vest, Bancpost
Reguli de abordare raþionalã a procesului de decizie financiarã:
1. Defineºte obiectivele corecte, accesibile ºi fezabile; fericirea ºi plãcerea nu sunt identice cu performanþa; la fel de importante sunt emoþiile, distracþia (don’t forget the fun), statusul social, apartenenþa socialã (belongingness). Economisirea ºi consumul nu sunt în mod necesar douã alternative mutual exclusive. Investiþia în acþiuni poate fi ºi privitã ca un demers interesant, distractiv.
2. Don’t worry, be happy – the brain runs on fun. Stãrile psihologice pozitive, optimiste îmbunãtãþesc abilitatea ºi flexibilitatea mentalã, capacitatea de a gãsi soluþii la probleme, fie ele intelectuale sau interpersonale.
O modalitate eficientã de a introduce pe cineva în rezolvarea unei probleme este aceea de a începe printr-o glumã. Râsul ºi relaxarea par sã ajute oamenii într-o abordare mai largã, flexibilã ºi asociativã a unei probleme. Starea de relaxare ajutã creierul sã gaseascã soluþii, relaþii, asocieri care nu ar fi putut fi imaginate într-o stare mai tensionatã. Abordarea optimistã ºi pozitivã (the can do attitude) induce abilitatea mentalã, de mare preþ, de creativitate sporitã ºi abilitate de recunoaºtere a unor soluþii, relaþii, cauze, efecte ºi consecinþe ale unei decizii.
3.Analiºtii financiari sunt vulnerabili la erori cognitive ºi emoþionale, pentru cã exprimarea unei opinii investiþionale
asertive pune raportul risc-rentabilitate în afara domeniului optim: valoarea prezentã a profitului obtenabil dintr-o opinie corectã (dar diferitã de cea a pieþei) este mai micã decât valoarea prezentã a pierderii ce poate deriva dintr-o opinie incorectã (divergentã iniþial faþã de cea a pieþei). Dacã ºi analiºtii profesioniºti sunt supuºi aceloraºi greºeli psihogice, atunci se pune întrebarea „care este valoarea adãugatã a sfatului investiþional profesionist?”
O explicaþie ar putea fi datã de faptul cã investitorilor le plac amãnuntele ºi detaliile, interpretãrile ºi povestirile. Oamenii au nevoie de motive serioase pentru a întreprinde o decizie investiþionalã, ºi raportul analiºtilor se poate constitui într-o poveste interesantã ºi atractivã, o confirmare sau infirmare a unei opinii formate iniþial.
4.Recunoaºte ºi cunoaºte-þ i emoþiile. Ascultã-i pe cei care nu sunt de acord cu tine. Ai o atitudine deschisã, conducivã la ideile care nu se bazeazã pe informaþii certe (think out of the box, think laterally), pe logica conºtientã (brainstorm you brain). Ai încredere în intuiþie. Ascultã-þi subconºtientul.
5 . C o n s t r u i e þ t e u n r e g i s t r u emoþional propriu (Antoine Bechara). Prin instituirea unui registru emoþional propriu, o persoanã poate sã conºtientizeze reacþiile psihologice, somatice ºi vegetative, ºi deci sã neutralizeze prejudiciile pe care le pot
aduce emoþiile ne(re)cunoscute, necontrolate.
Pune întrebãrile clasice: "Cum m-am simþit ultima datã când am luat o decizie similarã?" ºi "Care a fost rezultatul deciziei mele?"
Rãspunsul la prima întrebare sugereazã de ce doreºti sã acþionezi aºa, sã decizi în acest fel, iar cel la cea de-a doua întrebare poate fi baza deciziei împotriva impulsului emoþional.
Complementar, pe lângã situaþia detaliatã a poziþiei portofoliului investiþional al unui individ, un registru emoþional poate înregistra ºi emoþiile asociate fiecãrei decizii financiare. 6. O emoþie sau sentiment, din momentul în care persoana reflectã asupra acestora, nu mai este aceeaºi niciodatã, atât calitativ cât ºi cantitativ.
7.Abordarea contrarianã este profitabilã. Investitorul considerã întotdeauna, mai mult sau mai puþin conºtient, riscul cartoforului (the maverik risk) – riscul de a fi greºit într-o decizie ºi de a fi singurul care a fãcut acest lucru; acest risc este real ºi omniprezent – o dovadã cã în timpul exuberanþei iraþionale a erei de început a internetului, managerii de fonduri de investitii care au prevãzut balonul de sãpun al preþurilor astronomice pentru firmele de IT&C ºi au refuzat sã cumpere acþiunile acestor firme (contrar a ceea ce fãcea toatã lumea) nu mai erau în business la momentul când s-a dovedit cã aveau dreptate (mijlocul anului 2000).
Deºi logica s-ar fi putut dovedi de
succes pe termen lung, pe termen scurt era aparent cã managerii s-ar putea sa nu aibã dreptate, iar clienþii acestora nu erau dispuºi sã aºtepte verdictul sau sã tolereze o asemenea atitudine conservatoare, când toþi ceilalþi jucãtori erau în poziþii de câºtiguri substanþiale.
8.Sentimentul de conformitate cu grupul social sau profesional este foarte puternic, mai ales la nivel subconºtient. Comportamentu l dev iant este considerat de cãtre ceilalþi membri ai grupului (conformiºtii) ca o ameninþare ºi o punere sub semnul întrebãrii a intereselor grupului pentru decizii uniforme, conforme ºi non-deviante de la ceea ce este cutuma general acceptatã. Investitorul contrarian trebuie sã considere ºi sã administreze riscul cartoforului, ºi mai ales trebuie sã lupte împotriva impulsului ºi înclinaþiei emoþionale foarte puternice de a se conforma grupului.
Bibliografie Selectivã
CFA Publications by AImR/CFA Institute, Charlottesville, VA, USA
NOFSINGER, J. The Psychology of Investing, Prentice Hall, NJ, USA. 2002
ROGERS, J. Adventure Capitalist, the Ultimate Road Trip. Random House, New York, USA. 2003
SHILLER, R. Irrational Exuberance, Broadway Books, NY USA. 2000
STANCU, I. Finanþe. Pieþe financiare ºi gestiunea portofoliului. Investiþii reale ºi finanþarea lor. Analiza ºi gestiunea fianan-ciarã a întreprinderii. Ed. Economica 2002
58
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
FIRMEINTERESA(N)TE
?Ce-ºi doresc angajatorii?
?Când începem o carierã de succes?
?Ce face o firmã interesa(n)tã?
58
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
FIRMEINTERESA(N)TE
?Ce-ºi doresc angajatorii?
?Când începem o carierã de succes?
?Ce face o firmã interesa(n)tã?
60 61
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ FIRME INTERESA(N)TE
Când începe o carierã de succes?Ce îºi doresc angajatorii?Rãzvan Ogîrcin – Managing Partner, AIMS Human Capital Carmen Cazan – Director General la Banatim SA
?Poate te întrebi “Cum este acest
candidat ideal în viziunea angajato-
rilor?”. Noi credem cã este aºa:
1. Angajatorii vor sã ºtie cã ai
dorinþa ºi capacitatea de a învãþa lucruri
noi, precum ºi capacitatea de a le aplica
cu succes.
2. Angajatorii doresc sã ºtie cã vei
livra rezultatele aºteptate, te vei
integra în echipã, cooperând eficient cu
supervizorii, colegii, clienþii.
3. Angajatorii cautã persoane
mature, pregãtite, profesioniste, etice,
plãcute.
De exemplu, angajatul ideal pentru
Siemens VDO Automotive Timisoara,
dupã cum ne împãrtãºeºte doamna
Adriana Bãdescu, manager de Resurse
Umane, are urmãtoarele caracteristici:
iniþiativã, spirit de echipã, orientare
cãtre client, abilitãþi de comunicare,
capacitate de a învãþa. În plus, trebuie
sã fie un bun profesionist în domeniul lui
de expertizã ºi sã cunoascã bine limba
englezã.
Doamna Carmen Cazan, Director
General la Banatim SA ne dezvãluie
opinia dumneaei despre angajatul
ideal.
Pentru fiecare om existã un drum
cãtre un anume þel: acel drum pe care
este chemat sã meargã. Mulþi nu îl
gãsesc niciodatã, alþii încearcã pânã la
moarte iar cei slabi se plâng cã sunt
nenorociþi. Ideal ar fi sã lucrãm cu acei
oameni care îºi gãsesc imediat
menirea, drumul. Acest lucru este însã
imposibil, de aceea prefer luptãtorii
care îºi gãsesc fericirea în avânt, în
faptã, cel mult în beþia de mulþumire
dupã fapta sãvârºitã. Acesta este
angajatul ideal.”
Ca sã te ajute pe drumul tãu, îºi
oferim ºi opinia psihologilor care au
dedus cã angajatorii îºi formeazã prima
impresie, în ordinea propriilor prioritãþi,
pe baza urmãtorilor factori: Implicare,
M o t i v a þ i e , I n i þ i a t i v ã , E n t u z i a sm ,
Aptitudini interpersonale.
Atunci când, dupã terminarea
studiilor, proaspãtul absolvent pune pe
masã potenþialilor angajatori un CV
aproape imaculat, pe care stau aºezate
trei-patru rânduri timide consemnând
puþinele sale “fapte de arme” de pânã
atunci, se întâmplã frecvent sã resimtã
din plin ºocul unor refuzuri în serie,
unele chiar categorice.
“Nu ai nici un fel de experienþã!” “Nu
ai fãcut nimic pânã acum!” “Ai doar
informaþii teoretice” “Revino peste vreo
doi ani!” sunt replicile pe care le înfruntã
candidatul, elanul ºi entuziasmul sãu de
proaspãt “om pe picioarele sale”
spulberându-se iremediabil dupã
câteva încercãri.
Pasul imediat urmãtor e relativ trist,
dar de cele mai multe ori inevitabil:
acceptarea unui job sub calificarea sa,
mai prost poziþionat ºi mai prost plãtit
decât sperase, uneori chiar într-un cu
totul alt domeniu decât cel în care este
pregãtit.
Apare o întrebare legitimã din partea
celui aflat în aceasta ipostazã: Bine ºi ce
ar putea include CV-ul unui proaspãt
absolvent de facultate, altceva decât
studiile ºi eventual ceva practicã de
varã? Rãspunsul greºit e: nimic altceva!
Rãspunsul corect din perspectiva unei
cariere ar fi: multe, multe altele în plus.
Ce anume în plus ? Credeþi cã se
poate pune un semn de egalitate între
CV-ul unui absolvent care consemneazã
doar studiile ºi cel al unuia care include
participarea la diverse proiecte,
asociaþii studenþeºti profesionale,
burse sau perioade de practicã, slujbe
temporare de vacanþã, seminarii,
simpozioane, work-shopuri, traininguri,
etc? În nici un caz.
Lucrez de zece ani în calitate de
consultant ºi trainer pe piaþa forþei de
muncã ºi pot sã afirm cu toatã siguranþa
din lume cã cei care au reuºit sã-ºi
contureze o carierã excepþionalã încã
de la vârste tinere, sunt cei care au
început sã se preocupe de acest lucru
foarte devreme, din primii ani de
facultate !
Responsabilitatea acestei preocu-
pãri stã în totalitate pe umerii
studentului. Nimeni nu îi va spune sã
aleagã aceastã cale mult mai dificilã a
preocupãrilor extra-universitare (le-aº
numi mai curând complementare
programei universitare) faþã de postura
infinit mai comodã a atitudinii „trec anul
cu bine...ºi atât”.
60 61
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ FIRME INTERESA(N)TE
Când începe o carierã de succes?Ce îºi doresc angajatorii?Rãzvan Ogîrcin – Managing Partner, AIMS Human Capital Carmen Cazan – Director General la Banatim SA
?Poate te întrebi “Cum este acest
candidat ideal în viziunea angajato-
rilor?”. Noi credem cã este aºa:
1. Angajatorii vor sã ºtie cã ai
dorinþa ºi capacitatea de a învãþa lucruri
noi, precum ºi capacitatea de a le aplica
cu succes.
2. Angajatorii doresc sã ºtie cã vei
livra rezultatele aºteptate, te vei
integra în echipã, cooperând eficient cu
supervizorii, colegii, clienþii.
3. Angajatorii cautã persoane
mature, pregãtite, profesioniste, etice,
plãcute.
De exemplu, angajatul ideal pentru
Siemens VDO Automotive Timisoara,
dupã cum ne împãrtãºeºte doamna
Adriana Bãdescu, manager de Resurse
Umane, are urmãtoarele caracteristici:
iniþiativã, spirit de echipã, orientare
cãtre client, abilitãþi de comunicare,
capacitate de a învãþa. În plus, trebuie
sã fie un bun profesionist în domeniul lui
de expertizã ºi sã cunoascã bine limba
englezã.
Doamna Carmen Cazan, Director
General la Banatim SA ne dezvãluie
opinia dumneaei despre angajatul
ideal.
Pentru fiecare om existã un drum
cãtre un anume þel: acel drum pe care
este chemat sã meargã. Mulþi nu îl
gãsesc niciodatã, alþii încearcã pânã la
moarte iar cei slabi se plâng cã sunt
nenorociþi. Ideal ar fi sã lucrãm cu acei
oameni care îºi gãsesc imediat
menirea, drumul. Acest lucru este însã
imposibil, de aceea prefer luptãtorii
care îºi gãsesc fericirea în avânt, în
faptã, cel mult în beþia de mulþumire
dupã fapta sãvârºitã. Acesta este
angajatul ideal.”
Ca sã te ajute pe drumul tãu, îºi
oferim ºi opinia psihologilor care au
dedus cã angajatorii îºi formeazã prima
impresie, în ordinea propriilor prioritãþi,
pe baza urmãtorilor factori: Implicare,
M o t i v a þ i e , I n i þ i a t i v ã , E n t u z i a sm ,
Aptitudini interpersonale.
Atunci când, dupã terminarea
studiilor, proaspãtul absolvent pune pe
masã potenþialilor angajatori un CV
aproape imaculat, pe care stau aºezate
trei-patru rânduri timide consemnând
puþinele sale “fapte de arme” de pânã
atunci, se întâmplã frecvent sã resimtã
din plin ºocul unor refuzuri în serie,
unele chiar categorice.
“Nu ai nici un fel de experienþã!” “Nu
ai fãcut nimic pânã acum!” “Ai doar
informaþii teoretice” “Revino peste vreo
doi ani!” sunt replicile pe care le înfruntã
candidatul, elanul ºi entuziasmul sãu de
proaspãt “om pe picioarele sale”
spulberându-se iremediabil dupã
câteva încercãri.
Pasul imediat urmãtor e relativ trist,
dar de cele mai multe ori inevitabil:
acceptarea unui job sub calificarea sa,
mai prost poziþionat ºi mai prost plãtit
decât sperase, uneori chiar într-un cu
totul alt domeniu decât cel în care este
pregãtit.
Apare o întrebare legitimã din partea
celui aflat în aceasta ipostazã: Bine ºi ce
ar putea include CV-ul unui proaspãt
absolvent de facultate, altceva decât
studiile ºi eventual ceva practicã de
varã? Rãspunsul greºit e: nimic altceva!
Rãspunsul corect din perspectiva unei
cariere ar fi: multe, multe altele în plus.
Ce anume în plus ? Credeþi cã se
poate pune un semn de egalitate între
CV-ul unui absolvent care consemneazã
doar studiile ºi cel al unuia care include
participarea la diverse proiecte,
asociaþii studenþeºti profesionale,
burse sau perioade de practicã, slujbe
temporare de vacanþã, seminarii,
simpozioane, work-shopuri, traininguri,
etc? În nici un caz.
Lucrez de zece ani în calitate de
consultant ºi trainer pe piaþa forþei de
muncã ºi pot sã afirm cu toatã siguranþa
din lume cã cei care au reuºit sã-ºi
contureze o carierã excepþionalã încã
de la vârste tinere, sunt cei care au
început sã se preocupe de acest lucru
foarte devreme, din primii ani de
facultate !
Responsabilitatea acestei preocu-
pãri stã în totalitate pe umerii
studentului. Nimeni nu îi va spune sã
aleagã aceastã cale mult mai dificilã a
preocupãrilor extra-universitare (le-aº
numi mai curând complementare
programei universitare) faþã de postura
infinit mai comodã a atitudinii „trec anul
cu bine...ºi atât”.
62 63
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ FIRME INTERESA(N)TE
A alege între a-þi petrece fiecare orã
liberã la o bere cu colegii sau a sacrifica
(din când în când) aceasta alegere în
contrapartida participãrii la un proiect,
un training, o conferinþã etc e decizia
exclusivã a fiecãruia.
Oferte existã, diverse organizaþii
studenþeºti sunt prezente ºi active,
proiectele nu lipsesc, nimeni nu are
scuza inexistenþei acestor oportunitãþi.
Ba dimpotrivã, am întâlnit mulþi
reprezentanþi ai acestor organizaþii,
asociaþii care mi s-au plâns de lipsa
totalã de interes a multor studenþi faþã
de orice acþiune de acest gen.
Trist !
Discutaþ i cu or i ce s tudent
occidental. Nu cred cã veþi gãsi unul
care sã vã spunã cã cei 4-5 ani de
facultate sunt ani destinaþi numai unei
comode ex is tenþe în campus
„sponsorizate” de pãrinþi ºi atât. Cei mai
mulþi, încã din primii ani de facultate,
cautã ºi se implicã în diverse proiecte,
acþiuni, part-time job-uri, asociaþii, etc.
ªi nu datoritã banilor în primul rând (am
discutat cu studenþi extrem de activi în
asemenea activitãþi ai cãror pãrinþi
aveau o situaþie materialã de excepþie ºi
nu se punea problema finanþãrii
studiilor) ci pentru a se asigura cã
terminarea studiilor îi va gãsi deja în
posesia unui CV consistent ºi
interesant, de naturã sã contracareze
lipsa experienþei profesionale. Am
vãzut CV-ul unor asemenea tineri de
22-23 ani (din fericire nu numai in
strãinãtate) care m-au lãsat fãrã
respiraþie. Prima întrebare care mi-a
venit pe buze a fost: când ai avut timp
sã le faci pe toate? Sã nu uitãm cã existã
chiar exemple (unele celebre) ale unor
studenþi care au pus la cale afaceri de
mare succes din perioada anilor de
studiu.
Ce presupune asta? Nimic mai
simplu ºi mai complicat în acelaºi timp
pentru tânãrul aflat la început de drum:
responsabilitatea planificãrii
carierei de foarte devreme. Dacã
vreþi, mai simplu ºi mai clar, ar trebui sã
fiþi în mãsurã, încã din primii ani de
facultate sã rãspundeþi la câteva
întrebãri esenþiale:
Ce vrei sã faci dupã studii? Cum va
arãta viitorul tãu profesional? Unde
vrei sã ajungi? Ce þi-ar plãcea mai mult
sã faci? Unde te vezi peste câþiva ani?
Încotro o vei lua?
Dacã ai rãspunsuri la toate aceste
întrebãri (ºi trebuie sã ai) atunci mai
pune-þi încã una: cât timp ºi energie
investeºti în aceste planuri?
Timp de cinci ani cât am fost student
al facultãþii de ºtiinþe economice, am
fost membru al unei asociaþii
studenþeºti profesionale, am realizat în
jur de 17-18 proiecte, unele cu bugete
de sute de milioane de lei, am avut câte
o slujbã temporarã aproape în fiecare
varã ºi am participat la câteva
conferinþe internaþionale.
Dacã mã veþi întreba în ce mãsurã
m-a ajutat asta la interviurile de
angajare de dupã facultate nu pot sã vã
rãspund, pentru cã nu am participat la
nici unul. Am fost recrutat direct de
cãtre o companie internaþionalã de
consultanþã încã din anul patru ºi am
început sã lucrez imediat în cadrul ei.
Nu i-am cãutat eu, m-au cãutat ei pe
mine.
ªi pot doar sã vã spun cã nu am fost nici pe departe cel mai activ sau
implicat dintre colegii mei în asemenea
proiecte.
Am exemple ale unora care astãzi
coordoneazã propriile afaceri de sute de
mii de dolari. Erau la fel de activi ºi în
timpul facultãþii ºi ...ºtiau ce vor sã facã
ºi unde vor sã ajungã!
Nu am sã recomand nimãnui sã
treacã prin facultate fãrã sã se bucure
din plin de toatã savoarea vieþii boeme
de student, în nici un caz.
Am sã afirm doar atât, cã, pe lângã
aceasta, existã ºi responsabilitatea
deplinã a construirii propriului viitor. O
responsabilitate care trebuie asumatã
încã din anul întâi de facultate.
Succes !!!
62 63
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ FIRME INTERESA(N)TE
A alege între a-þi petrece fiecare orã
liberã la o bere cu colegii sau a sacrifica
(din când în când) aceasta alegere în
contrapartida participãrii la un proiect,
un training, o conferinþã etc e decizia
exclusivã a fiecãruia.
Oferte existã, diverse organizaþii
studenþeºti sunt prezente ºi active,
proiectele nu lipsesc, nimeni nu are
scuza inexistenþei acestor oportunitãþi.
Ba dimpotrivã, am întâlnit mulþi
reprezentanþi ai acestor organizaþii,
asociaþii care mi s-au plâns de lipsa
totalã de interes a multor studenþi faþã
de orice acþiune de acest gen.
Trist !
Discutaþ i cu or i ce s tudent
occidental. Nu cred cã veþi gãsi unul
care sã vã spunã cã cei 4-5 ani de
facultate sunt ani destinaþi numai unei
comode ex is tenþe în campus
„sponsorizate” de pãrinþi ºi atât. Cei mai
mulþi, încã din primii ani de facultate,
cautã ºi se implicã în diverse proiecte,
acþiuni, part-time job-uri, asociaþii, etc.
ªi nu datoritã banilor în primul rând (am
discutat cu studenþi extrem de activi în
asemenea activitãþi ai cãror pãrinþi
aveau o situaþie materialã de excepþie ºi
nu se punea problema finanþãrii
studiilor) ci pentru a se asigura cã
terminarea studiilor îi va gãsi deja în
posesia unui CV consistent ºi
interesant, de naturã sã contracareze
lipsa experienþei profesionale. Am
vãzut CV-ul unor asemenea tineri de
22-23 ani (din fericire nu numai in
strãinãtate) care m-au lãsat fãrã
respiraþie. Prima întrebare care mi-a
venit pe buze a fost: când ai avut timp
sã le faci pe toate? Sã nu uitãm cã existã
chiar exemple (unele celebre) ale unor
studenþi care au pus la cale afaceri de
mare succes din perioada anilor de
studiu.
Ce presupune asta? Nimic mai
simplu ºi mai complicat în acelaºi timp
pentru tânãrul aflat la început de drum:
responsabilitatea planificãrii
carierei de foarte devreme. Dacã
vreþi, mai simplu ºi mai clar, ar trebui sã
fiþi în mãsurã, încã din primii ani de
facultate sã rãspundeþi la câteva
întrebãri esenþiale:
Ce vrei sã faci dupã studii? Cum va
arãta viitorul tãu profesional? Unde
vrei sã ajungi? Ce þi-ar plãcea mai mult
sã faci? Unde te vezi peste câþiva ani?
Încotro o vei lua?
Dacã ai rãspunsuri la toate aceste
întrebãri (ºi trebuie sã ai) atunci mai
pune-þi încã una: cât timp ºi energie
investeºti în aceste planuri?
Timp de cinci ani cât am fost student
al facultãþii de ºtiinþe economice, am
fost membru al unei asociaþii
studenþeºti profesionale, am realizat în
jur de 17-18 proiecte, unele cu bugete
de sute de milioane de lei, am avut câte
o slujbã temporarã aproape în fiecare
varã ºi am participat la câteva
conferinþe internaþionale.
Dacã mã veþi întreba în ce mãsurã
m-a ajutat asta la interviurile de
angajare de dupã facultate nu pot sã vã
rãspund, pentru cã nu am participat la
nici unul. Am fost recrutat direct de
cãtre o companie internaþionalã de
consultanþã încã din anul patru ºi am
început sã lucrez imediat în cadrul ei.
Nu i-am cãutat eu, m-au cãutat ei pe
mine.
ªi pot doar sã vã spun cã nu am fost nici pe departe cel mai activ sau
implicat dintre colegii mei în asemenea
proiecte.
Am exemple ale unora care astãzi
coordoneazã propriile afaceri de sute de
mii de dolari. Erau la fel de activi ºi în
timpul facultãþii ºi ...ºtiau ce vor sã facã
ºi unde vor sã ajungã!
Nu am sã recomand nimãnui sã
treacã prin facultate fãrã sã se bucure
din plin de toatã savoarea vieþii boeme
de student, în nici un caz.
Am sã afirm doar atât, cã, pe lângã
aceasta, existã ºi responsabilitatea
deplinã a construirii propriului viitor. O
responsabilitate care trebuie asumatã
încã din anul întâi de facultate.
Succes !!!
64 65
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ FIRME INTERESA(N)TE
Ce face o firmã interesa(n)tã?Carmen Cazan – Director General la Banatim SA
In Statele Unite ale Americi ºi în
multe dintre statele europene se poate
observa o concurenþã între marile
companii pentru a recruta cei mai buni
absolvenþi.
Metodele prin care companiile îºi
creeazã reputaþia de cei mai buni
angajatori sunt numeroase, dar toate
au ca fond implicarea activã în
pregãtirea viitorilor absolvenþi. De
exemplu oferã locuri de practicã
plãtitã/neplãtitã, formeazã echipe de
proiect cãrora li se dau obiective clar
definite, organizeazã traininguri,
implica studenþii în rezolvarea unor
studii de caz.
În România, am observat în ultimi
ani cum tot mai multe companii
deruleazã programe ºi proiecte pentru
studenþi ºi viitori absolvenþi.
Procter&Gamble, GlaxoSmithKline,
Orange, Zoppas Industries Romania
sunt câteva exemple de companii
multinaþionale care pregãtesc studenþi.
Proiectele lor sunt oportunitãþi
extraordinare de a câºtiga informaþii
valoroase despre cum se lucreazã în
cadrul acestor firme, despre piaþa pe
care acþioneazã.
Ce câºtigi dacã participi? O reþea de
cunoºtinþe. Vei face parte din echipe
formate din studenþi valoroºi, cu
potenþial. În plus vei cunoaºte angajaþi
ai acestor companii cu ajutorul cãrora
poþi descoperii dacã acea companie þi se
potriveºte ºi în ce departament te-ai
integra cel mai bine.
Cu cât te expui mai mult unor astfel
de activitãþi, cu atât poþi vedea mai clar
ce anume îþi doreºti de la viitoarea
carierã, în ce direcþie sã te îndrepþi, ce
paºi trebuie sã faci pentru a ajunge
acolo unde îþi doreºti.
In general modalitatea de a participa
la aceste proiecte presupune în primã
fazã parcurgerea unor etape de
selecþie. Aceste etape, precum ºi
numãrul lor, diferã de la o companie la
alta (formulare de aplicate, teste,
assessment center, interviuri).
Concurenþa este destul de mare
între studenþi, fiind vorba de un numãr
limitat de locuri. Probabil te întrebi
„Cum sã fac totuºi sã am succes?”.
Într-un cuvânt: PREGÃTIREA.
În primul rând e bine sã încerci sã
aflaþi cât mai multe despre compania
organizatoare. Un lucru esenþial ºi la
care marile companii þin foarte mult
sunt: VALORILE.
Este vorba de valori pe care
angajaþii unei companii le simt ca fiind
coloana afaceri. Poate fi vorba de
iniþiativã, colaborare, implicare,
responsabilitate, leadership, sunt
foarte multe ºi diferã de la o companie
la alta. De regulã aceste valori sunt
enumerate ºi descrise pe paginile web
sau în materialele de prezentare ale
companiilor. În funcþie de aceste valori
va fi realizatã ºi selecþia participanþilor.
Vei fi testaþi dacã aceste valori se
regãsesc în atitudinea ºi comporta-
mentul tãu.
ªi nu uita, prima condiþie ca sã
participi la un proiect este sã ºtii cã
existã. De aceea schimbã permanent
informaþii cu prietenii tãi (mai ales din
Bucureºti dacã ai, pentru cã acolo
informaþia circulã mult, mult mai
repede)
În continuare îþi vom prezenta
câteva exemple de programe excelente
pe care þi le recomandãm. Unele dintre
ele se deruleazã anual, cu mici
modificãri de la un an la altul. Pentru a
ºtii exact perioada de desfãºurare,
perioada de înscriere ºi selecþie a
participanþilor, viziteazã paginile web
menþionate.
64 65
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ FIRME INTERESA(N)TE
Ce face o firmã interesa(n)tã?Carmen Cazan – Director General la Banatim SA
In Statele Unite ale Americi ºi în
multe dintre statele europene se poate
observa o concurenþã între marile
companii pentru a recruta cei mai buni
absolvenþi.
Metodele prin care companiile îºi
creeazã reputaþia de cei mai buni
angajatori sunt numeroase, dar toate
au ca fond implicarea activã în
pregãtirea viitorilor absolvenþi. De
exemplu oferã locuri de practicã
plãtitã/neplãtitã, formeazã echipe de
proiect cãrora li se dau obiective clar
definite, organizeazã traininguri,
implica studenþii în rezolvarea unor
studii de caz.
În România, am observat în ultimi
ani cum tot mai multe companii
deruleazã programe ºi proiecte pentru
studenþi ºi viitori absolvenþi.
Procter&Gamble, GlaxoSmithKline,
Orange, Zoppas Industries Romania
sunt câteva exemple de companii
multinaþionale care pregãtesc studenþi.
Proiectele lor sunt oportunitãþi
extraordinare de a câºtiga informaþii
valoroase despre cum se lucreazã în
cadrul acestor firme, despre piaþa pe
care acþioneazã.
Ce câºtigi dacã participi? O reþea de
cunoºtinþe. Vei face parte din echipe
formate din studenþi valoroºi, cu
potenþial. În plus vei cunoaºte angajaþi
ai acestor companii cu ajutorul cãrora
poþi descoperii dacã acea companie þi se
potriveºte ºi în ce departament te-ai
integra cel mai bine.
Cu cât te expui mai mult unor astfel
de activitãþi, cu atât poþi vedea mai clar
ce anume îþi doreºti de la viitoarea
carierã, în ce direcþie sã te îndrepþi, ce
paºi trebuie sã faci pentru a ajunge
acolo unde îþi doreºti.
In general modalitatea de a participa
la aceste proiecte presupune în primã
fazã parcurgerea unor etape de
selecþie. Aceste etape, precum ºi
numãrul lor, diferã de la o companie la
alta (formulare de aplicate, teste,
assessment center, interviuri).
Concurenþa este destul de mare
între studenþi, fiind vorba de un numãr
limitat de locuri. Probabil te întrebi
„Cum sã fac totuºi sã am succes?”.
Într-un cuvânt: PREGÃTIREA.
În primul rând e bine sã încerci sã
aflaþi cât mai multe despre compania
organizatoare. Un lucru esenþial ºi la
care marile companii þin foarte mult
sunt: VALORILE.
Este vorba de valori pe care
angajaþii unei companii le simt ca fiind
coloana afaceri. Poate fi vorba de
iniþiativã, colaborare, implicare,
responsabilitate, leadership, sunt
foarte multe ºi diferã de la o companie
la alta. De regulã aceste valori sunt
enumerate ºi descrise pe paginile web
sau în materialele de prezentare ale
companiilor. În funcþie de aceste valori
va fi realizatã ºi selecþia participanþilor.
Vei fi testaþi dacã aceste valori se
regãsesc în atitudinea ºi comporta-
mentul tãu.
ªi nu uita, prima condiþie ca sã
participi la un proiect este sã ºtii cã
existã. De aceea schimbã permanent
informaþii cu prietenii tãi (mai ales din
Bucureºti dacã ai, pentru cã acolo
informaþia circulã mult, mult mai
repede)
În continuare îþi vom prezenta
câteva exemple de programe excelente
pe care þi le recomandãm. Unele dintre
ele se deruleazã anual, cu mici
modificãri de la un an la altul. Pentru a
ºtii exact perioada de desfãºurare,
perioada de înscriere ºi selecþie a
participanþilor, viziteazã paginile web
menþionate.
66
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
DEZVOLTAREPERSONALÃ ªIPROFESIONALÃ
?Programele pentru studenþi - un real ºoc electric
?Pe gratis, da' nu degeaba
?Atitudinea - calea spre succes
?Certificãri europene care dau valoare ºi credibilitate CV-ului tãu
?Despre virtuþile culturale ale maºinii de spãlat
?Faceþi egomarketing
?Radiografie
?Lumea e a mea
?Living the American Dream
?Citeºte o carte!
?Mesaj cãtre tine
66
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006
DEZVOLTAREPERSONALÃ ªIPROFESIONALÃ
?Programele pentru studenþi - un real ºoc electric
?Pe gratis, da' nu degeaba
?Atitudinea - calea spre succes
?Certificãri europene care dau valoare ºi credibilitate CV-ului tãu
?Despre virtuþile culturale ale maºinii de spãlat
?Faceþi egomarketing
?Radiografie
?Lumea e a mea
?Living the American Dream
?Citeºte o carte!
?Mesaj cãtre tine
68 69
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Programele pentru studenti – un real þoc electricAlina Rusu - Recruiting manager, Procter & Gamble
În contextul pieþei de muncã
actuale, caracterizatã printr-o
competitivitate din ce în ce mai ridicatã,
tot mai multe companii cer persoanelor
pe care le angajeazã, realizãri, ºi nu
neaparat legate de experienþa
profesionalã.
ªi atunci vine întrebarea, într-un fel
îndreptãþitã, a proaspãtului absolvent
de facultate : « Dacã nu am lucrat în
timpul facultãþii, pentru a mã ocupa de
studii sau pentru cã nu am gãsit ceva
part-time, de unde sã am realizãri ? » Ei
bine, nu este deloc greu sã le
dobândeºti, ºi poþi începe de foarte
devreme.
În primul rând, trebuie clarificat
faptul cã realizãrile nu înseamna
obligatoriu experienþã profesionalã, ºi
cã nu se dobândesc neapãrat în cadrul
unui loc de muncã. Sunt multe
oportunitãþi pentru tineri, pe care însã
mulþi le neglijeazã : activitãþi de
voluntariat, participare în asociaþii
studenþeºti, internshipuri etc.
Multe companii organizeazã
programe speciale pentru studenþi,
care pot fi prezentãri pe teme practice
(nu prezentãri de companie) sau studii
de caz detaliate, pe diferite domenii.
Acestea din urmã au avantajul clar
de a îi pune pe participanþii-studenþi în
ipostaza de «mici oameni de afaceri»,
care, timp de aproximativ o
sãptãmânã, elaboreazã strategii de
marketing, finanþe, vânzãri etc. De
asemenea, studenþii lucreazã pe
echipe, deseori cu colegi de
naþionalitãþi diferite, lucru care va
avea, în timp, o importanþã extrem de
mare în dezvoltarea lor.
La început, unii studenþi sunt mai
timoraþi, nefiind obiºnuiþi cu un astfel
de mediu de lucru.
Mulþi experimenteazã pentru
prima datã posibilitatea de a-ºi
exprima propriul punct de vedere, cu
argumente clare, de a-i convinge pe
ceilalþi sã meargã într-o anumitã
direcþie, de a veni cu idei neobiºnuite.
Studenþii nu mai sunt în mediul
teoretic, specific facultãþii, ci într-un
mediu practic, de afaceri. În cazul în
care organizatorii unui astfel de
eveniment reuºesc sã creeze o
atmosferã foarte deschisã, care sã
încurajeze exprimarea liberã a ideilor ºi
comunicarea între participanþi,
succesul unui astfel de eveniment este
garantat.
Pentru a recapitula, avantajele
participãrii la un program pentru
studenþi, oferit de o companie
renumitã, ar fi urmatoarele :
?Contact cu mediul de afaceri
specific companiei respective;
?Cunoaºterea unui mediu de lucru
concret, deseori internaþional;
?Însuºirea unor cunoºtinþe practice
(întotdeauna astfel de programe
cuprind ºi o parte de training, pe
domeniile în care se va lucra pentru
studiile de caz);
?O serie de calitãþi personale sunt
dobândite în timpul unor astfel de
programe: stimularea creativitãþii,
capacitãþi de lider, abilitãþi de
comunicare;
?De cele mai multe ori, companiile
selecþioneazã studenþii care s-au
descurcat cel mai bine în timpul
studiilor de caz ºi le oferã oportunitãþi
de angajare în interiorul companiei;
? La sfârºitul unui astfel de program,
este imposibil sã nu îþi faci prieteni
printre participanþi, ceea ce nu e putin
lucru.
P&G are deja tradiþie în organizarea
unor programe pentru studenþi, de tipul
studiilor de caz menþionate mai sus. În
prezent, ele sunt organizate atât la
nivel european (European Financial
Seminar, International Business
Decisions Challenge), unde România
trimite câte 1-2 reprezentanþi, cât ºi la
nivel balcanic (P&G Business Week).
Pentru cel din urmã, numãrul
participanþilor este de 20-30 de
studenþi selecþionaþi de P&G, provenind
din diferite þãri din Balcani: România,
B u l g a r i a , S e r b i a º i M u n t e n e g r u ,
A l b a n i a , M a c e d o n i a , B o s n i a º i
Herzegovina.
Timp de aproape o sãptãmânã, ei
locuiesc într-unul din cele mai luxoase
hoteluri din Bucureºti ºi participã la 3
tipuri de activitãþi : trainiguri, lucru în
echipã ºi distracþie. Toate trei joacã un
rol important, studenþii reuºind sã
înveþe multe despre marketing, finanþe
sau vânzãri, dar ºi sã îºi exprime
propriile idei, atunci când lucreazã
pentru soluþionarea studiilor de caz, ºi
sã se cunoascã mai bine ºi sã lege
prietenii, în urma exerciþiilor de
teambuilding sau a petrecerilor pe care
noi le organizãm. La sfârºitul acestor
seminarii, cei mai buni studenþi sunt
angajaþi full-time sau primesc oferte de
internship în P&G.
Anul trecut, spre exemplu, am avut
în jur de 25 de participanþi, 7 au primit
oferte de angajare, iar 3 vor primi
aceste oferte anul viitor, când studenþii
vor absolvi facultatea.
Mai multe informaþii despre
seminarii ºi despre modul de înscriere
gãsiþi pe site-ul www.pgbalkans.com, în
Career Center.
68 69
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Programele pentru studenti – un real þoc electricAlina Rusu - Recruiting manager, Procter & Gamble
În contextul pieþei de muncã
actuale, caracterizatã printr-o
competitivitate din ce în ce mai ridicatã,
tot mai multe companii cer persoanelor
pe care le angajeazã, realizãri, ºi nu
neaparat legate de experienþa
profesionalã.
ªi atunci vine întrebarea, într-un fel
îndreptãþitã, a proaspãtului absolvent
de facultate : « Dacã nu am lucrat în
timpul facultãþii, pentru a mã ocupa de
studii sau pentru cã nu am gãsit ceva
part-time, de unde sã am realizãri ? » Ei
bine, nu este deloc greu sã le
dobândeºti, ºi poþi începe de foarte
devreme.
În primul rând, trebuie clarificat
faptul cã realizãrile nu înseamna
obligatoriu experienþã profesionalã, ºi
cã nu se dobândesc neapãrat în cadrul
unui loc de muncã. Sunt multe
oportunitãþi pentru tineri, pe care însã
mulþi le neglijeazã : activitãþi de
voluntariat, participare în asociaþii
studenþeºti, internshipuri etc.
Multe companii organizeazã
programe speciale pentru studenþi,
care pot fi prezentãri pe teme practice
(nu prezentãri de companie) sau studii
de caz detaliate, pe diferite domenii.
Acestea din urmã au avantajul clar
de a îi pune pe participanþii-studenþi în
ipostaza de «mici oameni de afaceri»,
care, timp de aproximativ o
sãptãmânã, elaboreazã strategii de
marketing, finanþe, vânzãri etc. De
asemenea, studenþii lucreazã pe
echipe, deseori cu colegi de
naþionalitãþi diferite, lucru care va
avea, în timp, o importanþã extrem de
mare în dezvoltarea lor.
La început, unii studenþi sunt mai
timoraþi, nefiind obiºnuiþi cu un astfel
de mediu de lucru.
Mulþi experimenteazã pentru
prima datã posibilitatea de a-ºi
exprima propriul punct de vedere, cu
argumente clare, de a-i convinge pe
ceilalþi sã meargã într-o anumitã
direcþie, de a veni cu idei neobiºnuite.
Studenþii nu mai sunt în mediul
teoretic, specific facultãþii, ci într-un
mediu practic, de afaceri. În cazul în
care organizatorii unui astfel de
eveniment reuºesc sã creeze o
atmosferã foarte deschisã, care sã
încurajeze exprimarea liberã a ideilor ºi
comunicarea între participanþi,
succesul unui astfel de eveniment este
garantat.
Pentru a recapitula, avantajele
participãrii la un program pentru
studenþi, oferit de o companie
renumitã, ar fi urmatoarele :
?Contact cu mediul de afaceri
specific companiei respective;
?Cunoaºterea unui mediu de lucru
concret, deseori internaþional;
?Însuºirea unor cunoºtinþe practice
(întotdeauna astfel de programe
cuprind ºi o parte de training, pe
domeniile în care se va lucra pentru
studiile de caz);
?O serie de calitãþi personale sunt
dobândite în timpul unor astfel de
programe: stimularea creativitãþii,
capacitãþi de lider, abilitãþi de
comunicare;
?De cele mai multe ori, companiile
selecþioneazã studenþii care s-au
descurcat cel mai bine în timpul
studiilor de caz ºi le oferã oportunitãþi
de angajare în interiorul companiei;
? La sfârºitul unui astfel de program,
este imposibil sã nu îþi faci prieteni
printre participanþi, ceea ce nu e putin
lucru.
P&G are deja tradiþie în organizarea
unor programe pentru studenþi, de tipul
studiilor de caz menþionate mai sus. În
prezent, ele sunt organizate atât la
nivel european (European Financial
Seminar, International Business
Decisions Challenge), unde România
trimite câte 1-2 reprezentanþi, cât ºi la
nivel balcanic (P&G Business Week).
Pentru cel din urmã, numãrul
participanþilor este de 20-30 de
studenþi selecþionaþi de P&G, provenind
din diferite þãri din Balcani: România,
B u l g a r i a , S e r b i a º i M u n t e n e g r u ,
A l b a n i a , M a c e d o n i a , B o s n i a º i
Herzegovina.
Timp de aproape o sãptãmânã, ei
locuiesc într-unul din cele mai luxoase
hoteluri din Bucureºti ºi participã la 3
tipuri de activitãþi : trainiguri, lucru în
echipã ºi distracþie. Toate trei joacã un
rol important, studenþii reuºind sã
înveþe multe despre marketing, finanþe
sau vânzãri, dar ºi sã îºi exprime
propriile idei, atunci când lucreazã
pentru soluþionarea studiilor de caz, ºi
sã se cunoascã mai bine ºi sã lege
prietenii, în urma exerciþiilor de
teambuilding sau a petrecerilor pe care
noi le organizãm. La sfârºitul acestor
seminarii, cei mai buni studenþi sunt
angajaþi full-time sau primesc oferte de
internship în P&G.
Anul trecut, spre exemplu, am avut
în jur de 25 de participanþi, 7 au primit
oferte de angajare, iar 3 vor primi
aceste oferte anul viitor, când studenþii
vor absolvi facultatea.
Mai multe informaþii despre
seminarii ºi despre modul de înscriere
gãsiþi pe site-ul www.pgbalkans.com, în
Career Center.
70 71
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃCentrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Pe gratis da’ nu degeaba
• Ce înseamnã o organizaþie
nonguvernamentalã?
Organizaþiile nonguvernamentale
acþioneazã de obicei în domeniul social,
încercând sã ajute la acoperirea unor
nevoi (informare, consiliere în diferite
domenii, protecþia naturii etc).
ONG-urile sunt entitãþi de sine
stãtãtoare, cu statut ºi organizare
proprie ºi nu sunt subordonate
guvernului sau altor foruri ale statului.
Multã lume considerã cã ONG-urile
nu au voie sã desfãºoare activitãþi
comerciale, cã au voie sã obþinã venituri
doar din donaþii ºi sponsorizãri ºi cã nu
au voie sã înregistreze profit. Aceasta
nu este însã chiar aºa. ONG-urile pot
efectua activitãþi lucrative, caz în care
vor plãti impozit pe profit, TVA ºi alte
taxe pe care le plãtesc ºi firmele.
Diferenþa este poate cã profitul nu este
scopul unui ONG, ca în cazul unei firme.
Dar dacã ONG-ul este de asemenea
naturã încât prin activitãþile sale
încaseazã bani, dar nu-i cheltuie pe toþi,
nu este contrar legii.
De asemenea unele ONG-uri preferã
sã angajeze oameni, spre deosebire de
varianta obiºnuitã cu statut de voluntar.
• De ce? ªi de ce eu?
Au fost întrebãrile fiecãrui membru
din ONG-uri, înainte de a deveni
membru.
O organizaþie nonguvernamentalã
îþi oferã posibilitatea de a cunoaºte
unele noþiuni cu privire la management,
marketing, resurse umane, aspecte
legate de activitatea firmelor, sã cunoºti
mediul de afaceri local.
Poþi contribui la dezvoltarea
comunitãþii în care trãieºti. De ce
tocmai tu sã aduci schimbarea? Pentru
cã, nu-i aºa, vrei sã te dezvolþi, sã creºti
alãturi de ceilalþi, sã înveþi lucruri noi ºi
interesante, sã legi prietenii. Într-o
frazã: sã te pregãteºti pentru viitor.
ONG – urile joacã un rol important în
toate domeniile de activitate: servicii
sociale, protecþia mediului, servicii de
sãnãtate, educaþie, educaþie civicã,
dezvoltare economicã dar ºi în
susþinerea elaborãrii de politici publice
în cele mai multe dintre aceste domenii.
Deci, chiar dacã de multe ori o sã
lucrezi pe gratis, niciodatã nu va fi
degeaba…
Michael A. Draut III MBA – Preºedinte - Decision Technology USACEO – Decision Technologies International SRL România
Atitudinea – calea spre succes
Atitudinea este cel mai important
atribut pentru succes, iar atunci când
lipseºte, duce ºi la lipsa rezultatelor.
Dacã atunci când joci golf nu depui
suficient efort în balans, rezultatul pe
care-l vei obþine, va fi mai slab pentru
cã mingea nu va merge foarte departe.
Acelaºi lucru este valabil în viaþã, dacã
nu abordezi o atitudine de învingator în
mod consistent, viaþa ta se va clãtina de
asemenea.
Câºtigul este determinat de cel mai
multe ori de atitudine în evenimentele
sportive ºi chiar mai mult în jocul vieþii.
O persoanã poate fi limitatã, dar cu
atitudinea mentala potrivitã, ea poate
f a c e c a a c e l e l i m i t ã r i sã p a r ã
nesemnificative. Pe de altã parte, o
persoanã poate avea o abundenþã de
talent, dar fãrã atitudinea potrivitã, nu-
ºi va atinge potenþialul niciodatã.
Atitudinea separã excelenþa de
mediocritate.
Citate anonime:
„Atitudinea ta îþ i determinã
altitudinea”
„Atitudinea este un lucru mic, care
face o foarte mare diferenþã”
„Plãcerea pe care o primeºti din
viaþã este egalã cu atitudinea pe
care o ai”
Pentru a-þi dezvolta atitudinea,
trebuie sã-þi fie foarte clar care este
scopul ºi sã ai curajul sã acþionezi în
conformitate cu el. Conditioneazã-þi
mintea sã lege plãcerea de tot ce este
nevoie pentru a-þi atinge scopurile,
incluzând dificultãþile care îþi ies în cale.
Dezvoltã-þi o stare de spirit în care
eºecul nu existã în timp ce esti proactiv.
Rezultatele sunt tot ceea ce conteazã.
Concentreazã-te pe rezultate ºi nu pe
eºec. Dacã nu primeºti rezultatele pe
care le doreºti, evalueazã procesul ºi
formuleazã modificãrile pânã vei reuºi.
Aplicând aceastã stare de spirit, vei
deveni mult mai mulþumit ºi productiv.
Frica de eºec va dispãrea ºi rezultatele
vor apare în acest mediu. Atitudinea
potrivitã te va duce la un nivel de
perseverenþã care sã depãºeascã cele
mai mari provocãri. Convinge-te pe tine
cã ceea ce crezi este posibil ºi realizeazã
progresul pe care þi-l doreºti. Dacã
apare un obstacol în calea ta, schimbã-
þi abordarea, ºi ocoleºte-l. Pânã la urmã
vei reuºi!
Foloseºte informaþia ca un mod de
învãþare ºi pânã la urmã, aceasta te va
duce mai aproape de atingerea
obiectivelor. Atitudinea potrivitã îþi va
maximiza potenþialul.
Îþi poþi asigura reuºita în viaþã doar
dacã ai atitudinea potrivitã!
70 71
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃCentrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Pe gratis da’ nu degeaba
• Ce înseamnã o organizaþie
nonguvernamentalã?
Organizaþiile nonguvernamentale
acþioneazã de obicei în domeniul social,
încercând sã ajute la acoperirea unor
nevoi (informare, consiliere în diferite
domenii, protecþia naturii etc).
ONG-urile sunt entitãþi de sine
stãtãtoare, cu statut ºi organizare
proprie ºi nu sunt subordonate
guvernului sau altor foruri ale statului.
Multã lume considerã cã ONG-urile
nu au voie sã desfãºoare activitãþi
comerciale, cã au voie sã obþinã venituri
doar din donaþii ºi sponsorizãri ºi cã nu
au voie sã înregistreze profit. Aceasta
nu este însã chiar aºa. ONG-urile pot
efectua activitãþi lucrative, caz în care
vor plãti impozit pe profit, TVA ºi alte
taxe pe care le plãtesc ºi firmele.
Diferenþa este poate cã profitul nu este
scopul unui ONG, ca în cazul unei firme.
Dar dacã ONG-ul este de asemenea
naturã încât prin activitãþile sale
încaseazã bani, dar nu-i cheltuie pe toþi,
nu este contrar legii.
De asemenea unele ONG-uri preferã
sã angajeze oameni, spre deosebire de
varianta obiºnuitã cu statut de voluntar.
• De ce? ªi de ce eu?
Au fost întrebãrile fiecãrui membru
din ONG-uri, înainte de a deveni
membru.
O organizaþie nonguvernamentalã
îþi oferã posibilitatea de a cunoaºte
unele noþiuni cu privire la management,
marketing, resurse umane, aspecte
legate de activitatea firmelor, sã cunoºti
mediul de afaceri local.
Poþi contribui la dezvoltarea
comunitãþii în care trãieºti. De ce
tocmai tu sã aduci schimbarea? Pentru
cã, nu-i aºa, vrei sã te dezvolþi, sã creºti
alãturi de ceilalþi, sã înveþi lucruri noi ºi
interesante, sã legi prietenii. Într-o
frazã: sã te pregãteºti pentru viitor.
ONG – urile joacã un rol important în
toate domeniile de activitate: servicii
sociale, protecþia mediului, servicii de
sãnãtate, educaþie, educaþie civicã,
dezvoltare economicã dar ºi în
susþinerea elaborãrii de politici publice
în cele mai multe dintre aceste domenii.
Deci, chiar dacã de multe ori o sã
lucrezi pe gratis, niciodatã nu va fi
degeaba…
Michael A. Draut III MBA – Preºedinte - Decision Technology USACEO – Decision Technologies International SRL România
Atitudinea – calea spre succes
Atitudinea este cel mai important
atribut pentru succes, iar atunci când
lipseºte, duce ºi la lipsa rezultatelor.
Dacã atunci când joci golf nu depui
suficient efort în balans, rezultatul pe
care-l vei obþine, va fi mai slab pentru
cã mingea nu va merge foarte departe.
Acelaºi lucru este valabil în viaþã, dacã
nu abordezi o atitudine de învingator în
mod consistent, viaþa ta se va clãtina de
asemenea.
Câºtigul este determinat de cel mai
multe ori de atitudine în evenimentele
sportive ºi chiar mai mult în jocul vieþii.
O persoanã poate fi limitatã, dar cu
atitudinea mentala potrivitã, ea poate
f a c e c a a c e l e l i m i t ã r i sã p a r ã
nesemnificative. Pe de altã parte, o
persoanã poate avea o abundenþã de
talent, dar fãrã atitudinea potrivitã, nu-
ºi va atinge potenþialul niciodatã.
Atitudinea separã excelenþa de
mediocritate.
Citate anonime:
„Atitudinea ta îþ i determinã
altitudinea”
„Atitudinea este un lucru mic, care
face o foarte mare diferenþã”
„Plãcerea pe care o primeºti din
viaþã este egalã cu atitudinea pe
care o ai”
Pentru a-þi dezvolta atitudinea,
trebuie sã-þi fie foarte clar care este
scopul ºi sã ai curajul sã acþionezi în
conformitate cu el. Conditioneazã-þi
mintea sã lege plãcerea de tot ce este
nevoie pentru a-þi atinge scopurile,
incluzând dificultãþile care îþi ies în cale.
Dezvoltã-þi o stare de spirit în care
eºecul nu existã în timp ce esti proactiv.
Rezultatele sunt tot ceea ce conteazã.
Concentreazã-te pe rezultate ºi nu pe
eºec. Dacã nu primeºti rezultatele pe
care le doreºti, evalueazã procesul ºi
formuleazã modificãrile pânã vei reuºi.
Aplicând aceastã stare de spirit, vei
deveni mult mai mulþumit ºi productiv.
Frica de eºec va dispãrea ºi rezultatele
vor apare în acest mediu. Atitudinea
potrivitã te va duce la un nivel de
perseverenþã care sã depãºeascã cele
mai mari provocãri. Convinge-te pe tine
cã ceea ce crezi este posibil ºi realizeazã
progresul pe care þi-l doreºti. Dacã
apare un obstacol în calea ta, schimbã-
þi abordarea, ºi ocoleºte-l. Pânã la urmã
vei reuºi!
Foloseºte informaþia ca un mod de
învãþare ºi pânã la urmã, aceasta te va
duce mai aproape de atingerea
obiectivelor. Atitudinea potrivitã îþi va
maximiza potenþialul.
Îþi poþi asigura reuºita în viaþã doar
dacã ai atitudinea potrivitã!
72 73
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Certificãri europene care dau valoare si credibilitateCV-ului tauMãdãlina Ciocodan
Dacã esti student ºi vrei sã realizezi
un CV care sã aibã ºanse reale de a
trece de etapa iniþialã de selecþie pentru
a obþine un interviu de angajare, cel
mai probabil însãºi ideea de a te apuca
sã întocmeºti un CV te inhibã.
În principiu, în afarã de educaþia
propriu-zisã ºi de câteva activitãþi
extraºcolare, þi se pare cã nu mai ai
nimic de menþionat care sã facã
distincþia dintre CV-ul tãu ºi maldãrul de
CV-uri care ajung pe biroul evaluato-
rului.
Poate te întrebi ce anume din
experienþa ta poate crea diferenþa care
sã te califice pentru interviul de
a n g a j a r e ? N o i a m p u t e a s ã - þ i
enumerãm doar câteva dintre aceste
lucruri: cunoºtinþe din profilul job-ului
respectiv, implicare într-un ONG local,
participãri la traininguri care sã denote
d o r i n þ a d e d e z v o l t a r e p e r s o n a l ã ,
certificãri europene sau internaþionale
ale cunoºtinþelor ºi aptitudinilor
dobândite.
Mai jos ne-am propus sã vã
prezentãm o listã a celor mai renumite
certificãri europene disponibile la ora
actualã în þara noastrã, pentru a vã
oferi puþinã orientare în domeniul în
care doriþi sã vã afirmaþi.
TOEFL ( “Test of English as a Foreign
Language” ). La ce foloseºte? TOEFL îþi
recunoaºte la nivel internaþional
cunoºtinþele de limba englezã
generalã, fiind de asemenea foarte util
dacã doreºti sã obþii o bursã la nivel
unive rsitar sau postunive rsitar în
Statele Unite sau Europa. Certificatul
are o valabilitate de 2 ani. Pentru
detalii în legãturã cu acest test îþi
sugerãm:
http://www.usembassy.ro/Fulbrigh
t/EAC_Test_TOEFL.html
CAMBRIDGE. La ce foloseºte?
Cambridge reprezintã alãturi de TOEFL
unul dintre cele mai prestigioase
atestate de limba englezã generalã
recunoscute la nivel mondial. Spre
d e o s e b i r e d e T O E F L t e s t u l a r e
reputaþia de a avea o dificultate mai
m a r e , i a r v a l a b i l i t a t e a s a e s t e
nelimitatã. Pentru detalii în legãturã cu
acest test îþi sugerãm:
http://www.britishcouncil.org/ro/r
omania-examene-examene-limba-
engleza-cambridge.htm
DALF ( “Diplome Approfondi de
Langue Francaise” ). La ce foloseºte?
DALF-ul este un examen oficial al
Ministerului Educaþiei din Franþa,
recunoscut internaþional ºi care îþi
permite nu doar sã demonstrezi cã
stãpâneºti foarte bine limba francezã ci
ºi sã te înscrii la o universitate din
Franþa, fãrã a mai da teste de
cunoaºtere a limbii. Valabilitatea sa
este permanentã. Pentru detalii îþi
sugerãm:
http://www.121.ro/content/show_
article.php3?article_id=971&page_nr
=1
DELE ( “Diploma de Espanol como
Lengua Extranjera” ). La ce foloseºte?
DELE este un document oficial care
atestã gradul de cunoaºtere a limbii
spaniole ºi este acordatã de Ministerul
Învãþãmântului ºi Culturii din Spania.
Este singurul atestat de spaniolã
recunoscut la nivel internaþional iar
valabilitatea sa este permanentã.
Pentru detalii îþi sugerãm:
http://diplomas.cervantes.es/docs/ficheros/200602080001_7_15.pdf#se
arch=%22despre%20DELE%22
ECDL ( “European Computer Driving
Licence” ). La ce foloseºte? ECDL
reprezintã cel mai rãspândit program
de certificare a aptitudinilor de operare
pe calculator recunoscut la nive l
internaþional în peste 140 de þãri. Acest a t e s t a t d o v e d e º t e c a p a c i t a t e a
deþinãtorului de a folosi în mod eficient
calculatorul, oferindu-i în acelaºi timp
mai multã credibilitate. Pentru detalii îþi
sugerãm:
http://www.ecdl.org.ro/
EFCB ( “European Foundation
C e r t i f i c a t e i n B a n k i n g ” ) . A c e s t
certificat este adresat persoanelor
care urmeazã sã activeze în sistemul
bancar ofer ind competen þele
europene de bazã pentru profesiunea
bancarã. Certificatul este eliberat de
Institutul Bancar Român în urma unui
c u r s d e 5 l u n i c a r e a c o p e r ã
u r m ã t o a r e a t e m a t i c ã : s i st e m u l
bancar ºi politica monetarã în UE,
clienþi ºi produse bancare, eticã
bancarã. Pentru mai multe informaþii
accesaþi site-ul Institutului Bancar
Român:
h t t p : / / w w w . i b r -
rbi.ro/prg_ID&el.html
Sperãm cã informaþiile oferite mai
sus sã fie niºte repere utile printre
lucrurile care într-adevãr pot da un
plus de valoare CV-ului vostru!
C o n v i n g e r e a n o a s t r ã e s t e
urmã toarea: cunoºt in þe le º i
aptitudinile atestate european ºi
internaþional persistã în timp ºi în
orice mediu, oricât de cosmopolit ar fi!
Sã nu pierdem din vedere cã ne
î n d r e p t a m î n s p r e o E u r o p ã
cosmopolitã!
72 73
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Certificãri europene care dau valoare si credibilitateCV-ului tauMãdãlina Ciocodan
Dacã esti student ºi vrei sã realizezi
un CV care sã aibã ºanse reale de a
trece de etapa iniþialã de selecþie pentru
a obþine un interviu de angajare, cel
mai probabil însãºi ideea de a te apuca
sã întocmeºti un CV te inhibã.
În principiu, în afarã de educaþia
propriu-zisã ºi de câteva activitãþi
extraºcolare, þi se pare cã nu mai ai
nimic de menþionat care sã facã
distincþia dintre CV-ul tãu ºi maldãrul de
CV-uri care ajung pe biroul evaluato-
rului.
Poate te întrebi ce anume din
experienþa ta poate crea diferenþa care
sã te califice pentru interviul de
a n g a j a r e ? N o i a m p u t e a s ã - þ i
enumerãm doar câteva dintre aceste
lucruri: cunoºtinþe din profilul job-ului
respectiv, implicare într-un ONG local,
participãri la traininguri care sã denote
d o r i n þ a d e d e z v o l t a r e p e r s o n a l ã ,
certificãri europene sau internaþionale
ale cunoºtinþelor ºi aptitudinilor
dobândite.
Mai jos ne-am propus sã vã
prezentãm o listã a celor mai renumite
certificãri europene disponibile la ora
actualã în þara noastrã, pentru a vã
oferi puþinã orientare în domeniul în
care doriþi sã vã afirmaþi.
TOEFL ( “Test of English as a Foreign
Language” ). La ce foloseºte? TOEFL îþi
recunoaºte la nivel internaþional
cunoºtinþele de limba englezã
generalã, fiind de asemenea foarte util
dacã doreºti sã obþii o bursã la nivel
unive rsitar sau postunive rsitar în
Statele Unite sau Europa. Certificatul
are o valabilitate de 2 ani. Pentru
detalii în legãturã cu acest test îþi
sugerãm:
http://www.usembassy.ro/Fulbrigh
t/EAC_Test_TOEFL.html
CAMBRIDGE. La ce foloseºte?
Cambridge reprezintã alãturi de TOEFL
unul dintre cele mai prestigioase
atestate de limba englezã generalã
recunoscute la nivel mondial. Spre
d e o s e b i r e d e T O E F L t e s t u l a r e
reputaþia de a avea o dificultate mai
m a r e , i a r v a l a b i l i t a t e a s a e s t e
nelimitatã. Pentru detalii în legãturã cu
acest test îþi sugerãm:
http://www.britishcouncil.org/ro/r
omania-examene-examene-limba-
engleza-cambridge.htm
DALF ( “Diplome Approfondi de
Langue Francaise” ). La ce foloseºte?
DALF-ul este un examen oficial al
Ministerului Educaþiei din Franþa,
recunoscut internaþional ºi care îþi
permite nu doar sã demonstrezi cã
stãpâneºti foarte bine limba francezã ci
ºi sã te înscrii la o universitate din
Franþa, fãrã a mai da teste de
cunoaºtere a limbii. Valabilitatea sa
este permanentã. Pentru detalii îþi
sugerãm:
http://www.121.ro/content/show_
article.php3?article_id=971&page_nr
=1
DELE ( “Diploma de Espanol como
Lengua Extranjera” ). La ce foloseºte?
DELE este un document oficial care
atestã gradul de cunoaºtere a limbii
spaniole ºi este acordatã de Ministerul
Învãþãmântului ºi Culturii din Spania.
Este singurul atestat de spaniolã
recunoscut la nivel internaþional iar
valabilitatea sa este permanentã.
Pentru detalii îþi sugerãm:
http://diplomas.cervantes.es/docs/ficheros/200602080001_7_15.pdf#se
arch=%22despre%20DELE%22
ECDL ( “European Computer Driving
Licence” ). La ce foloseºte? ECDL
reprezintã cel mai rãspândit program
de certificare a aptitudinilor de operare
pe calculator recunoscut la nive l
internaþional în peste 140 de þãri. Acest a t e s t a t d o v e d e º t e c a p a c i t a t e a
deþinãtorului de a folosi în mod eficient
calculatorul, oferindu-i în acelaºi timp
mai multã credibilitate. Pentru detalii îþi
sugerãm:
http://www.ecdl.org.ro/
EFCB ( “European Foundation
C e r t i f i c a t e i n B a n k i n g ” ) . A c e s t
certificat este adresat persoanelor
care urmeazã sã activeze în sistemul
bancar ofer ind competen þele
europene de bazã pentru profesiunea
bancarã. Certificatul este eliberat de
Institutul Bancar Român în urma unui
c u r s d e 5 l u n i c a r e a c o p e r ã
u r m ã t o a r e a t e m a t i c ã : s i st e m u l
bancar ºi politica monetarã în UE,
clienþi ºi produse bancare, eticã
bancarã. Pentru mai multe informaþii
accesaþi site-ul Institutului Bancar
Român:
h t t p : / / w w w . i b r -
rbi.ro/prg_ID&el.html
Sperãm cã informaþiile oferite mai
sus sã fie niºte repere utile printre
lucrurile care într-adevãr pot da un
plus de valoare CV-ului vostru!
C o n v i n g e r e a n o a s t r ã e s t e
urmã toarea: cunoºt in þe le º i
aptitudinile atestate european ºi
internaþional persistã în timp ºi în
orice mediu, oricât de cosmopolit ar fi!
Sã nu pierdem din vedere cã ne
î n d r e p t a m î n s p r e o E u r o p ã
cosmopolitã!
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
74 75
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Despre virtuþile culturale ale maºinii de spãlat rufeAlexandru Mironov
România, 1946 (sau 1936, 1926,
1916... etc.), într-o familie þãrãneascã
(sau orãºãneascã modestã), cu tatã
lucrând la câmp (sau la fabrica oraºului,
la Cãile Ferate, la mina din apropiere) ºi
mamã având în grijã 8 copii, în vârste
de la 1 la 15 ani. Acceptând cã bugetul –
modest – al familiei este totuºi suficient
pentru a asigura un rând de veºminte,
pantofi, cãmãºi fiecãrui membru al
familiei ºi un minimum de alimente
pentru bucãtãria aflatã, fireºte, în grija
mamei, rezultã cã, zilnic, aceastã
persoanã va avea nevoie de:
- cel puþin 4 ore pentru a curãþi
zarzavaturile (mai rar, carnea), a coace
pâinea, mãmãliga, þestul, a pune la fiert
ºi a urmãri procesul de elaborare a
mesei de prânz (pentru 5-8 persoane,
tatãl ºi fiul/fiica mai mare fiind la
muncã) ºi al cinei (10 persoane).
- cel puþin 4 ore pentru a spãla, în
albia clasicã, cu sodã ºi sãpun
manufacturate în casã, rufele ºi hainele
a cel puþin jumãtate din familie
- circa 1-2 ore pentru a restabili
curãþenia în casã, curte, magazii, etc.
- tot 1-2 ore pentru a face
aprovizionarea cu alimente (de la piaþã,
din propria curte, de la vecini), lemne ºi
crengi pentru foc, gaz lampant
- 1-2 ore pentru cârpit, þesut ciorapi,
rufe, haine, covoraºe, þoale, plapume
- 1-2 ore pentru baia/spãlarea
minimã a membrilor (inevitabil
murdari) dupã joacã, ore de ºcoalã,
muncã
- 1 orã dimineaþa pentru a da
deºteptarea, a-i spãla, îmbrãca ºi
trimite copiii de ºcoalã la ºcoalã
- 1 orã în medie, pentru tors lânã,
împletit, alte munci pe lângã casã
- 4-5 ore de somn, noaptea, dacã
nici un copil nu era bolnav
Total – 18-21 ore. Rest 6-3 ore,
pentru a-ºi desãvârºi cultura ºi a se
pregãti pentru o eventualã carierã, alta
decât aceea de casnicã (peste 95%
dintre românce erau casnice în prima
parte a veacului trecut).
Desigur, nu am vorbit aici despre
femeile bogate, ci despre cele din
famiile simple.
România 2006 (ºi dupã), într-o
familie normalã de astãzi (1-2 copii), cu
ambii pãrinþi salariaþi, locuind la bloc
citadin sau casã ruralã. Având acces la
toate micile invenþii ale civilizaþiei, cele
care ni se par acum fireºti. Timpul
cheltuit de gospodinã cu familia se va
micºora, faþã de lista anterioarã de
obligaþii, astfel:
- 1 orã zilnic, în medie, pentru masa
de prânz ºi seara (cãci alimentele
prefabricate, aragazul, frigiderul
eliminã risipa de timp)
- 1/4 ore zilnic (!), în medie pentru
rufe (pentru cã extraordinara unealtã
care este maºina de spãlat este
abordabilã practic tuturor cetãþenilor
României)
- mai puþin de 1/4 ore pe zi (de fapt,
2-3 ore, în total, pe sãptãmânã) pentru
întreþinerea apartamentului
- 7 ore/zi (40 ore / sãptãmânã)
pentru mers la muncã + 1 orã, în
medie, pentru transport
- 1 orã pentru baia/spãlarea copiilor
(s-a “inventat” apa curentã, sistemul de
canalizare, centrala termicã)
- Eventual, 1/2 ore pentru
recuperarea ºi refacerea hainelor
odraslelor ºi pãrinþilor
Total: 16 ore. Rest: 8 ore.
Aceste 8 ore la discreþia mamei pot fi
socotite drept imensa victorie a femeii
asupra societãþii macho-sclavagiste.
Fireºte, orice mamã va mai acorda din
timpul ei educaþiei copiilor, o va face cu
plãcere, dar suficient de mult timp al
zilei îi rãmâne româncei pentru citit,
televizor, mers la un spectacol ºi –
prioritatea prioritãþilor – pentru a-ºi
construi drumul în viaþã, pentru a-ºi
gãsi locul în societate dincolo de bucuria
familiei.
Iar la “averea” bagajului de timp
liber societatea lui Homo faber –
inginerul care a inventat ºi construit
maºina de splãlat – mai adãugãm
argumentele cã: munca fizicã este tot
mai puþin semnificativã, automatele ºi
roboþii permiþând accesul la locul de
muncã ºi al unor muncitori mai fragili
fizic;
- peste tot munca devine mereu mai
inteligentã (avantaj femeia);
- urmaºele Evei sunt, împotriva
aparenþelor, mult mai rezistente decât
bãrbaþii, mai atente, mai îngãduitoare
cu ceilalþi membri ai echipei din care fac
parte;
- tehnologiile de informatizare ºi
comunicare par croite pentru noua
piaþã a muncii, cea în care femeia
lucreazã la paritate cu bãrbatul;
- l a b o r a t o a r e l e d e c e r c e t a r e
ºtiinþificã, sistemul de sãnãtate dar –
mai ales! - Alma Mater îºi deschid tot
mai larg porþile în faþa specialiºtilor din
sexul frumos.
Pe scurt, dragi soþi ºi fii, acceptaþi
realitatea durã: din 2020 încolo
femeile vor conduce lumea – putem
fi siguri de asta – graþie valenþelor
culturale ale maºinii de spãlat...
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
74 75
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Despre virtuþile culturale ale maºinii de spãlat rufeAlexandru Mironov
România, 1946 (sau 1936, 1926,
1916... etc.), într-o familie þãrãneascã
(sau orãºãneascã modestã), cu tatã
lucrând la câmp (sau la fabrica oraºului,
la Cãile Ferate, la mina din apropiere) ºi
mamã având în grijã 8 copii, în vârste
de la 1 la 15 ani. Acceptând cã bugetul –
modest – al familiei este totuºi suficient
pentru a asigura un rând de veºminte,
pantofi, cãmãºi fiecãrui membru al
familiei ºi un minimum de alimente
pentru bucãtãria aflatã, fireºte, în grija
mamei, rezultã cã, zilnic, aceastã
persoanã va avea nevoie de:
- cel puþin 4 ore pentru a curãþi
zarzavaturile (mai rar, carnea), a coace
pâinea, mãmãliga, þestul, a pune la fiert
ºi a urmãri procesul de elaborare a
mesei de prânz (pentru 5-8 persoane,
tatãl ºi fiul/fiica mai mare fiind la
muncã) ºi al cinei (10 persoane).
- cel puþin 4 ore pentru a spãla, în
albia clasicã, cu sodã ºi sãpun
manufacturate în casã, rufele ºi hainele
a cel puþin jumãtate din familie
- circa 1-2 ore pentru a restabili
curãþenia în casã, curte, magazii, etc.
- tot 1-2 ore pentru a face
aprovizionarea cu alimente (de la piaþã,
din propria curte, de la vecini), lemne ºi
crengi pentru foc, gaz lampant
- 1-2 ore pentru cârpit, þesut ciorapi,
rufe, haine, covoraºe, þoale, plapume
- 1-2 ore pentru baia/spãlarea
minimã a membrilor (inevitabil
murdari) dupã joacã, ore de ºcoalã,
muncã
- 1 orã dimineaþa pentru a da
deºteptarea, a-i spãla, îmbrãca ºi
trimite copiii de ºcoalã la ºcoalã
- 1 orã în medie, pentru tors lânã,
împletit, alte munci pe lângã casã
- 4-5 ore de somn, noaptea, dacã
nici un copil nu era bolnav
Total – 18-21 ore. Rest 6-3 ore,
pentru a-ºi desãvârºi cultura ºi a se
pregãti pentru o eventualã carierã, alta
decât aceea de casnicã (peste 95%
dintre românce erau casnice în prima
parte a veacului trecut).
Desigur, nu am vorbit aici despre
femeile bogate, ci despre cele din
famiile simple.
România 2006 (ºi dupã), într-o
familie normalã de astãzi (1-2 copii), cu
ambii pãrinþi salariaþi, locuind la bloc
citadin sau casã ruralã. Având acces la
toate micile invenþii ale civilizaþiei, cele
care ni se par acum fireºti. Timpul
cheltuit de gospodinã cu familia se va
micºora, faþã de lista anterioarã de
obligaþii, astfel:
- 1 orã zilnic, în medie, pentru masa
de prânz ºi seara (cãci alimentele
prefabricate, aragazul, frigiderul
eliminã risipa de timp)
- 1/4 ore zilnic (!), în medie pentru
rufe (pentru cã extraordinara unealtã
care este maºina de spãlat este
abordabilã practic tuturor cetãþenilor
României)
- mai puþin de 1/4 ore pe zi (de fapt,
2-3 ore, în total, pe sãptãmânã) pentru
întreþinerea apartamentului
- 7 ore/zi (40 ore / sãptãmânã)
pentru mers la muncã + 1 orã, în
medie, pentru transport
- 1 orã pentru baia/spãlarea copiilor
(s-a “inventat” apa curentã, sistemul de
canalizare, centrala termicã)
- Eventual, 1/2 ore pentru
recuperarea ºi refacerea hainelor
odraslelor ºi pãrinþilor
Total: 16 ore. Rest: 8 ore.
Aceste 8 ore la discreþia mamei pot fi
socotite drept imensa victorie a femeii
asupra societãþii macho-sclavagiste.
Fireºte, orice mamã va mai acorda din
timpul ei educaþiei copiilor, o va face cu
plãcere, dar suficient de mult timp al
zilei îi rãmâne româncei pentru citit,
televizor, mers la un spectacol ºi –
prioritatea prioritãþilor – pentru a-ºi
construi drumul în viaþã, pentru a-ºi
gãsi locul în societate dincolo de bucuria
familiei.
Iar la “averea” bagajului de timp
liber societatea lui Homo faber –
inginerul care a inventat ºi construit
maºina de splãlat – mai adãugãm
argumentele cã: munca fizicã este tot
mai puþin semnificativã, automatele ºi
roboþii permiþând accesul la locul de
muncã ºi al unor muncitori mai fragili
fizic;
- peste tot munca devine mereu mai
inteligentã (avantaj femeia);
- urmaºele Evei sunt, împotriva
aparenþelor, mult mai rezistente decât
bãrbaþii, mai atente, mai îngãduitoare
cu ceilalþi membri ai echipei din care fac
parte;
- tehnologiile de informatizare ºi
comunicare par croite pentru noua
piaþã a muncii, cea în care femeia
lucreazã la paritate cu bãrbatul;
- l a b o r a t o a r e l e d e c e r c e t a r e
ºtiinþificã, sistemul de sãnãtate dar –
mai ales! - Alma Mater îºi deschid tot
mai larg porþile în faþa specialiºtilor din
sexul frumos.
Pe scurt, dragi soþi ºi fii, acceptaþi
realitatea durã: din 2020 încolo
femeile vor conduce lumea – putem
fi siguri de asta – graþie valenþelor
culturale ale maºinii de spãlat...
76 77
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Faceþi Egomarketing!Sorin Prada
Altfel de marketing? Aceeaºi Mãrie cu
altã pãlãrie? De ce sã-l mai fac ºi pe
ãsta? Cu ce mã ajutã?
Rãspundem pe rând la toate. În
ordinea numerelor de pe tricou:
1. Ego marketing nu e un altfel de
marketing. E marketing, doar cã
produsul eºti TU.
2. De ce sã-l faci? Pentru cã dacã nu
ºtii sã „te vinzi pe tine”, sã-þi promovezi
abilitãþile, aptitudinile, cunoºtinþele, nu
vei fi capabil sã vinzi altceva.
3. Cu ce te ajutã? Te ajutã sã „creºti”,
sã-þi atingi obiectivele, sã ajungi sã fii
ceea ce vrei sã fii.
Tot ceea ce trebuie sã faci, e sã-þi
acorzi mai multã atenþie, sã afli ce vrei,
sã afli ce „costum” þi se potriveºte pe
piaþa muncii.
Pentru asta, e necesar în primul rând
sã aplici funcþiile EGOMARKETINGULUI,
respectiv:
1. sã cercetezi piaþa ºi sã identifici
nevoile de pe piaþa forþei de muncã.
2. Sã te adaptezi la dinamica
mediului.
3. Sã satisfaci cerinþele pieþei cât
mai bine.
4. ªi totul, ca sã-þi maximizezi
bene f i c i i l e , cã doa r nu f ac i
EGOMARKETING din filantropie. Nu eºti
filantropul tãu.
Iar teorie? Deloc. La concret.
Trebuie sã rezolvi problemele mixului
de EGOMARKETING, cei 4 P.
Eºti PRODUSUL pãrinþilor, celor ce
te-au învãþat (fie cã-þi place, fie cã nu),
al societãþii din care faci parte. Toþi au
aºteptãri de la tine, pânã ºi societatea.
Toþi te vor sus, iar dacã nu e aºa, celor
care nu te vor acolo ar fi bine sã le faci în
ciudã. Prin urmare, când þi-ai fãcut
primul CV? Când ai fost la primul
interviu? Fii sigur cã alþii au fãcut-o mai
repede. Grãbeºte-te! De ce sã te duci la
un interviu când nu vrei un job? Simplu,
te duci sã vezi cum e un interviu. Te duci
sã faci greºelile pe care le-ai face mai
târziu, probabil atunci când chiar þi-ai
dori un job.
PREÞUL e cel pe care-l vrei pentru
ceea ce oferi. Dacã nu îþi ºtii preþul, cine
sã þi-l ºtie? Când intri pe piaþã ai un
preþ, nu eºti o marcã dar ceri un preþ. Tu
cât ai plãti pentru marca „no name”?
Problema nu-i cã nu poþi cere un preþ
bun deoarece nu eºti marcã, e cât de
mult timp îþi trebuie pânã devii marcã?
Cu cât mai puþin, cu atât mai bine
pentru tine.
PLASAREA. Aici e aici. E mai uºor sã
te plasezi unde habitezi, dar ce-ar fi sã
habitezi unde te plasezi? Prieteni,
familie, iubiri sau ... amintiri? Asta-i
dilema. Dacã eºti sau nu dispus sã pleci
pentru un job departe de tot ceea ce azi
te înconjoarã decizi în funcþie de ce-þi
doreºti pe termen lung. Înainte sã pleci,
un sfat: încearcã sã vezi jobul
dinãuntru, ca sã eviþi proverbul „afarã-i
vopsit gardul, înãuntru-i leopardul”.
PROMOVAREA sau comunicarea.
Eºti cel mai bun produs, cu cel mai mare
potenþial, eºti extraordinar. O ºtii tu,
mama, tata, prietenii ... Nu înseamnã
nimic. Eºti zero, nu exiºti pe piaþã. Nu tu
ºi ai tãi trebuie sã ºtie ce poþi, sau ce vei
putea. Clientul trebuie sã o ºtie. Nu eºti
Mahomed, deci nu va veni muntele la
tine decât dacã-s alunecãri de teren.
Trebuie sã te duci tu la munte, la client.
Fii cu ochii pe ziare, pe ãlea care
trebuie, ãlea cu oferte de job-uri, fii cu
nasu-n site-uri specializate. Vâneazã
firme de recrutare, nu aºtepta pânã vor
ajunge sã te vâneze ele pe tine. Nu o vor
face. Înebuneºte-i pe toþi cu CV-uri.
Dacã faci toate astea fãrã sã lupþi sã-þi
mai pui câte un rând la CV, câte-o
colaborare, o experienþã practicã, o
diplomã, un curs de perfecþionare, o
participare într-un proiect etc., poþi sã-
þi pui degeaba poza-n fiºierele altora. Ai
nevoie sã îi cauþi ºi sã le arãþi cã nu stai,
cã eºti proactiv, cã vrei sã creºti.
Dupã atâta mixat, mã duc sã-mi
scriu în CV ºi de aceastã colaborare, de
acest editorial. Voi staþi?
76 77
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Faceþi Egomarketing!Sorin Prada
Altfel de marketing? Aceeaºi Mãrie cu
altã pãlãrie? De ce sã-l mai fac ºi pe
ãsta? Cu ce mã ajutã?
Rãspundem pe rând la toate. În
ordinea numerelor de pe tricou:
1. Ego marketing nu e un altfel de
marketing. E marketing, doar cã
produsul eºti TU.
2. De ce sã-l faci? Pentru cã dacã nu
ºtii sã „te vinzi pe tine”, sã-þi promovezi
abilitãþile, aptitudinile, cunoºtinþele, nu
vei fi capabil sã vinzi altceva.
3. Cu ce te ajutã? Te ajutã sã „creºti”,
sã-þi atingi obiectivele, sã ajungi sã fii
ceea ce vrei sã fii.
Tot ceea ce trebuie sã faci, e sã-þi
acorzi mai multã atenþie, sã afli ce vrei,
sã afli ce „costum” þi se potriveºte pe
piaþa muncii.
Pentru asta, e necesar în primul rând
sã aplici funcþiile EGOMARKETINGULUI,
respectiv:
1. sã cercetezi piaþa ºi sã identifici
nevoile de pe piaþa forþei de muncã.
2. Sã te adaptezi la dinamica
mediului.
3. Sã satisfaci cerinþele pieþei cât
mai bine.
4. ªi totul, ca sã-þi maximizezi
bene f i c i i l e , cã doa r nu f ac i
EGOMARKETING din filantropie. Nu eºti
filantropul tãu.
Iar teorie? Deloc. La concret.
Trebuie sã rezolvi problemele mixului
de EGOMARKETING, cei 4 P.
Eºti PRODUSUL pãrinþilor, celor ce
te-au învãþat (fie cã-þi place, fie cã nu),
al societãþii din care faci parte. Toþi au
aºteptãri de la tine, pânã ºi societatea.
Toþi te vor sus, iar dacã nu e aºa, celor
care nu te vor acolo ar fi bine sã le faci în
ciudã. Prin urmare, când þi-ai fãcut
primul CV? Când ai fost la primul
interviu? Fii sigur cã alþii au fãcut-o mai
repede. Grãbeºte-te! De ce sã te duci la
un interviu când nu vrei un job? Simplu,
te duci sã vezi cum e un interviu. Te duci
sã faci greºelile pe care le-ai face mai
târziu, probabil atunci când chiar þi-ai
dori un job.
PREÞUL e cel pe care-l vrei pentru
ceea ce oferi. Dacã nu îþi ºtii preþul, cine
sã þi-l ºtie? Când intri pe piaþã ai un
preþ, nu eºti o marcã dar ceri un preþ. Tu
cât ai plãti pentru marca „no name”?
Problema nu-i cã nu poþi cere un preþ
bun deoarece nu eºti marcã, e cât de
mult timp îþi trebuie pânã devii marcã?
Cu cât mai puþin, cu atât mai bine
pentru tine.
PLASAREA. Aici e aici. E mai uºor sã
te plasezi unde habitezi, dar ce-ar fi sã
habitezi unde te plasezi? Prieteni,
familie, iubiri sau ... amintiri? Asta-i
dilema. Dacã eºti sau nu dispus sã pleci
pentru un job departe de tot ceea ce azi
te înconjoarã decizi în funcþie de ce-þi
doreºti pe termen lung. Înainte sã pleci,
un sfat: încearcã sã vezi jobul
dinãuntru, ca sã eviþi proverbul „afarã-i
vopsit gardul, înãuntru-i leopardul”.
PROMOVAREA sau comunicarea.
Eºti cel mai bun produs, cu cel mai mare
potenþial, eºti extraordinar. O ºtii tu,
mama, tata, prietenii ... Nu înseamnã
nimic. Eºti zero, nu exiºti pe piaþã. Nu tu
ºi ai tãi trebuie sã ºtie ce poþi, sau ce vei
putea. Clientul trebuie sã o ºtie. Nu eºti
Mahomed, deci nu va veni muntele la
tine decât dacã-s alunecãri de teren.
Trebuie sã te duci tu la munte, la client.
Fii cu ochii pe ziare, pe ãlea care
trebuie, ãlea cu oferte de job-uri, fii cu
nasu-n site-uri specializate. Vâneazã
firme de recrutare, nu aºtepta pânã vor
ajunge sã te vâneze ele pe tine. Nu o vor
face. Înebuneºte-i pe toþi cu CV-uri.
Dacã faci toate astea fãrã sã lupþi sã-þi
mai pui câte un rând la CV, câte-o
colaborare, o experienþã practicã, o
diplomã, un curs de perfecþionare, o
participare într-un proiect etc., poþi sã-
þi pui degeaba poza-n fiºierele altora. Ai
nevoie sã îi cauþi ºi sã le arãþi cã nu stai,
cã eºti proactiv, cã vrei sã creºti.
Dupã atâta mixat, mã duc sã-mi
scriu în CV ºi de aceastã colaborare, de
acest editorial. Voi staþi?
78 79
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Radiografie!Tiberiu Filip - Managing Partner, ON Active
Cum mi-am început cariera?
Acum 5 ani, fiind în ultimul an de
studenþie, deabia aºteptam sã termin
facultatea, pentru a fi independent
financiar de pãrinþii mei.
Îmi era foarte clar ce anume
doream, ºi îmi doream foarte mult sã
am succes. Lipsea ceva, doar: Un Lider
pe care sã îl urmez, care sã îmi arate
calea. Nu ºtiam cum aratã unul, nu
stiam când, cum… ci doar vroiam o
persoanã care sã fie deja acolo unde
doream eu sã fiu, din punct de vedere
profesional.
Dupã o scurtã perioadã, l-am gãsit:
un lider extraordinar, care mi-a
influenþat decisiv cariera, modul de
gândire în business ºi, practic, a avut o
mare contribuþie la cine sunt eu astãzi.
Pe durata acestor ani, l-am urmat ºi am
a b s o r b i t e n o r m d e s p r e c e e a c e
înseamnã a fi un business man.
Paradoxal, foarte rar mi-a spus sã
fac într-un anumit fel ceva. Valoarea ce
am primit-o nu a fost din ceea ce mi-a
spus, ci din cine este el în faþa
provocãrilor ºi situaþiilor din viaþã.
Ce am primit de la el? Am învãþat sã
nu lucrez niciodatã în primul rând
pentru bani. Banii sunt o consecinþã, nu
un scop.
Am învãþat cã, în orice mediu,
comunicarea este cheia ce descuie
toate uºile.
Am învãþat cã politica internã este
un element fundamental în obþinerea
rezultatelor de business ºi cã ignorarea
existenþei acesteia duce la insucces.
Am învãþat cã adevãrul nu are cum
sã te lase descoperit ºi nesigur, ci îþi
conferã putere ºi siguranþã, chiar cu
riscul de a pãrea slab sau nestiutor.
Am învãþat cã nu este absolut nimic
în neregulã cu a fi puþin nebun pentru
ceva în care crezi ºi cã, de fapt, asta e o
calitate mai degrabã decât un defect.
Am învãþat cã nimeni nu e perfect, ºi
a-þi recunoaºte lipsurile îþi dã
oportunitatea de a le umple.
Am învãþat cã oricine îmi poate da
valoare adãugatã, chiar dacã
profesional, social sau financiar este
mai slab situat. Am învãþat sã îmi urmez
instinctul fãrã teama cã s-ar putea sã
greºesc.
Am învãþat enorm, ºi îi mulþumesc
pentru toate acestea.
Când mi-am definit ce îmi doresc de
la cariera mea, nu fãcea parte din plan
sã nu reuºesc, dar mai ales nu fãcea
parte din plan sã existe cãderi ºi eºecuri
pe drumul pe care tocmai îl începusem.
Însã au fost ºi esecuri, iar acum,
dupa 5 ani, aºtept cu braþele deschise
orice eºec. De ce? Pentru cã fiecare eºec
este o ocazie extraordinarã de a afla
ceva despre mine ºi despre ce mã
opreºte în viaþã.
În orice domeniu profesional în care
m-am implicat, am cãutat mentori ºi
lideri pe care sã îi urmez. Am avut
plãcerea sã urmez un mentor
extraordinar în Resurse Umane care mi-
a dat valoare enormã în acest domeniu.
Ce am primit de la el, pe lângã
cunoºtinþele tehnice de Resurse
Umane, au fost niºte principii de viaþã ºi
de business de o integritate neºtirbitã,
ºi îi mulþumesc pentru acestea.
A m u r m a t u n p r o f e s i o n i s t
extraordinar în domeniul manage-
mentului de gestiuni, de la care am
învãþat cã perseverenþa este calea cãtre
rezultatele ce dãinuie în timp.
Acþionând aºa cum am promis, indiferent de cheful de moment, duce la
succesul oricãrui proiect. Am învãþat cã
doar privind înainte faci paºi înainte, ºi îi
mulþumesc pentru acestea.
Urmez un lider extraordinar ºi un
exemplu pentru mine în a trãi viaþa cu
pasiune. Ce am primit de la ea este cã,
dacã nu aduc graþie ºi recunoaºtere
pentru cine sunt, viaþa se transformã
într-un haos ºi într-o continuã cursã
pentru supravieþuirea a ceea ce nu
sunt, ceea ce nu fac ºi ceea ce nu am.
Am mai învãþat de la ea cã, spiritual,
dacã pãstrez doar pentru mine lucrurile
extraordinare pe care le primesc în
viaþã, ele nu valoreazã nici doi bani,
neîmpãrtãºite.
Am învãþat cã cine sunt nu este
mãsurat de ceea ce am, ci viceversa.
Am înþeles cã, dacã tot îmi trãiesc viaþa,
sã o fac sã merite trãitã prin a juca
jocuri mãreþe, care sã nu mã þinã mic,
într-o cutiuþã de carton, ºi îi mulþumesc
pentru acestea.
Doresc sã dedic aceste rânduri
liderilor care mi-au luminat calea în
primii 5 ani ai carierei mele
profesionale, ºi te invit, dacã eºti la
începutul carierei, sã cauþi ºi sã urmezi
liderii care vor face potenþialul tãu sã
explodeze.
Lasã-te inspirat de ei, onoreazã-i ºi
dã-le putere, pentru cã, fãrã puterea pe
care tu le-o dai liderilor tãi, valoarea lor
pentru tine este foarte micã. Fii sprijinul
ºi fanul numãrul unu al liderilor tãi,
pentru ca ei sã te poatã crea pe tine în a
fi cine te inspirã sã fii.
Eu … îmi continui începutul carierei
de antreprenor, trãind cu pasiune ºi
p u t e r e s u c c e s e l e , d a r m a i a l e s
eºecurile. Þie îþi þin pumnii, îþi urez cât
mai multe eºecuri ºi cât mai multe
succese !
78 79
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Radiografie!Tiberiu Filip - Managing Partner, ON Active
Cum mi-am început cariera?
Acum 5 ani, fiind în ultimul an de
studenþie, deabia aºteptam sã termin
facultatea, pentru a fi independent
financiar de pãrinþii mei.
Îmi era foarte clar ce anume
doream, ºi îmi doream foarte mult sã
am succes. Lipsea ceva, doar: Un Lider
pe care sã îl urmez, care sã îmi arate
calea. Nu ºtiam cum aratã unul, nu
stiam când, cum… ci doar vroiam o
persoanã care sã fie deja acolo unde
doream eu sã fiu, din punct de vedere
profesional.
Dupã o scurtã perioadã, l-am gãsit:
un lider extraordinar, care mi-a
influenþat decisiv cariera, modul de
gândire în business ºi, practic, a avut o
mare contribuþie la cine sunt eu astãzi.
Pe durata acestor ani, l-am urmat ºi am
a b s o r b i t e n o r m d e s p r e c e e a c e
înseamnã a fi un business man.
Paradoxal, foarte rar mi-a spus sã
fac într-un anumit fel ceva. Valoarea ce
am primit-o nu a fost din ceea ce mi-a
spus, ci din cine este el în faþa
provocãrilor ºi situaþiilor din viaþã.
Ce am primit de la el? Am învãþat sã
nu lucrez niciodatã în primul rând
pentru bani. Banii sunt o consecinþã, nu
un scop.
Am învãþat cã, în orice mediu,
comunicarea este cheia ce descuie
toate uºile.
Am învãþat cã politica internã este
un element fundamental în obþinerea
rezultatelor de business ºi cã ignorarea
existenþei acesteia duce la insucces.
Am învãþat cã adevãrul nu are cum
sã te lase descoperit ºi nesigur, ci îþi
conferã putere ºi siguranþã, chiar cu
riscul de a pãrea slab sau nestiutor.
Am învãþat cã nu este absolut nimic
în neregulã cu a fi puþin nebun pentru
ceva în care crezi ºi cã, de fapt, asta e o
calitate mai degrabã decât un defect.
Am învãþat cã nimeni nu e perfect, ºi
a-þi recunoaºte lipsurile îþi dã
oportunitatea de a le umple.
Am învãþat cã oricine îmi poate da
valoare adãugatã, chiar dacã
profesional, social sau financiar este
mai slab situat. Am învãþat sã îmi urmez
instinctul fãrã teama cã s-ar putea sã
greºesc.
Am învãþat enorm, ºi îi mulþumesc
pentru toate acestea.
Când mi-am definit ce îmi doresc de
la cariera mea, nu fãcea parte din plan
sã nu reuºesc, dar mai ales nu fãcea
parte din plan sã existe cãderi ºi eºecuri
pe drumul pe care tocmai îl începusem.
Însã au fost ºi esecuri, iar acum,
dupa 5 ani, aºtept cu braþele deschise
orice eºec. De ce? Pentru cã fiecare eºec
este o ocazie extraordinarã de a afla
ceva despre mine ºi despre ce mã
opreºte în viaþã.
În orice domeniu profesional în care
m-am implicat, am cãutat mentori ºi
lideri pe care sã îi urmez. Am avut
plãcerea sã urmez un mentor
extraordinar în Resurse Umane care mi-
a dat valoare enormã în acest domeniu.
Ce am primit de la el, pe lângã
cunoºtinþele tehnice de Resurse
Umane, au fost niºte principii de viaþã ºi
de business de o integritate neºtirbitã,
ºi îi mulþumesc pentru acestea.
A m u r m a t u n p r o f e s i o n i s t
extraordinar în domeniul manage-
mentului de gestiuni, de la care am
învãþat cã perseverenþa este calea cãtre
rezultatele ce dãinuie în timp.
Acþionând aºa cum am promis, indiferent de cheful de moment, duce la
succesul oricãrui proiect. Am învãþat cã
doar privind înainte faci paºi înainte, ºi îi
mulþumesc pentru acestea.
Urmez un lider extraordinar ºi un
exemplu pentru mine în a trãi viaþa cu
pasiune. Ce am primit de la ea este cã,
dacã nu aduc graþie ºi recunoaºtere
pentru cine sunt, viaþa se transformã
într-un haos ºi într-o continuã cursã
pentru supravieþuirea a ceea ce nu
sunt, ceea ce nu fac ºi ceea ce nu am.
Am mai învãþat de la ea cã, spiritual,
dacã pãstrez doar pentru mine lucrurile
extraordinare pe care le primesc în
viaþã, ele nu valoreazã nici doi bani,
neîmpãrtãºite.
Am învãþat cã cine sunt nu este
mãsurat de ceea ce am, ci viceversa.
Am înþeles cã, dacã tot îmi trãiesc viaþa,
sã o fac sã merite trãitã prin a juca
jocuri mãreþe, care sã nu mã þinã mic,
într-o cutiuþã de carton, ºi îi mulþumesc
pentru acestea.
Doresc sã dedic aceste rânduri
liderilor care mi-au luminat calea în
primii 5 ani ai carierei mele
profesionale, ºi te invit, dacã eºti la
începutul carierei, sã cauþi ºi sã urmezi
liderii care vor face potenþialul tãu sã
explodeze.
Lasã-te inspirat de ei, onoreazã-i ºi
dã-le putere, pentru cã, fãrã puterea pe
care tu le-o dai liderilor tãi, valoarea lor
pentru tine este foarte micã. Fii sprijinul
ºi fanul numãrul unu al liderilor tãi,
pentru ca ei sã te poatã crea pe tine în a
fi cine te inspirã sã fii.
Eu … îmi continui începutul carierei
de antreprenor, trãind cu pasiune ºi
p u t e r e s u c c e s e l e , d a r m a i a l e s
eºecurile. Þie îþi þin pumnii, îþi urez cât
mai multe eºecuri ºi cât mai multe
succese !
80 81
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Lumea e a mea…Adela Fofiu – Cluj-Napoca, Antreprenor
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
ªi ce facem astãzi ? Unde mergem, ce vedem, ce mâncãm, despre ce povestim, ce mai meºterim ?
Azi, de exemplu, sã mergem la ºcoalã sau la serviciu pe un alt drum decât cel pe care îl urmãm zilnic. Sã nu luam maºina sau autobuzul, ci sã plecãm pe jos, pe aleile dintre case ºi blocuri, unde e atât de liniºte.
Dupã ce ne terminãm treaba sau în prima pauzã ceva mai lungã, sã fugim pânã în parcul cel mai apropiat sã mâncãm o îngheþatã. Sau sã mergem pânã la muzeul de peste drum, unde afiºele de pe stâlpi ne anunþau de vreo sãptãmânã cã este o expoziþie de fotografie.
Când ne e foame, sã renunþãm la sandwich-ul cu pui ºi maionezã ºi sã bem un pahar cu iaurt. Sau sã mergem pânã la italianul de pe colþul strãzii care are în vitrinã salate de legume atât de arãtoase, dar pe care nu ne-am oprit nicicum sã le încercãm. Sau sã oprim la chinezi, pentru cã au o supã de porumb nemaipomenitã ºi ananas pane cu caramel atât de bun !
Sã invitãm cu noi la masã un prieten sau un coleg vechi pe care nu l-am vãzut de mult. Sã povestim amândoi apoi despre vrute ºi nevrute, despre ultimele cãrþi apãrute sau despre cãrþile nostalgice care ne-au clãdit adolescenþa. Sã ne vorbim unul altuia despre ce ne-a mai adus viaþa, ce ne-a adumbrit sau luminat privirea, ce ne-a încântat inima ºi ce ne-a înþelepþit cugetul... "Tu cum mai eºti ? Ce mai e cu viaþa ta ? Eºti bine ?" - ce întrebãri calde... V-a întrebat cineva asta în ultima vreme ?
Dacã dupã-masã avem în plan sã umblam prin magazine dupa o lustrã care sã se potriveascã în camerã, mai bine sã mergem pânã la un magazin de electrice ºi sã luam o dulie ºi ceva cablu electric, la mercerie sã luãm câteva papiote de aþa coloratã aºa cum ne place ºi pânã la un magazin de chimicale sã luam un borcan de
aracet. Pe undeva sã vedem cum gãsim ºi un balon... ªi cu toate astea sã mergem acasã, sã ne meºterim lustra care ne place, aºa cum ne place. Pe balonul umflat, înfãºurãm multã aþã în toate direcþiile pânã acoperim toatã suprafaþa. Apoi ungem bine cu aracet ºi lãsãm sã se uste. ªi când e gata, spargem balonul: iatã ºi abat-jour-ul ! Mai rãmâne doar instalaþia electricã. Ce model ! Aºa ceva sigur nu mai are nimeni !
Apoi, am auzit de cafeneaua aceea literarã. Ce-ar fi pe la 7 seara sã mergem sã vedem cum e ? Sau poate mergem la un film, la cinema-ul acela obscur... aþi observat cã filmele de acolo nu se prea promoveazã ? Interesant: ori sunt foarte bune, cu valoare artisticã ºi aproape non-comerciale, ori sunt eºecuri totale. Nimeni nu poate garanta pânã nu probeazã, nu ? Pe de altã parte, oare a început stagiunea la teatru ?
Seara... avem atâtea opþiuni... Sã ieºim cu un prieten bun sau sã stãm acasã, sã citim o carte, sã urmãrim subiecte neabordate pânã acum pe net, sã ascultãm muzica încet, în surdinã. Acesta e timpul nostru. Al nostru ºi numai al nostru, special acordat nouã. Aºa cã... facem ce vrem ºi ce ne place cel mai mult !
Iar la culcare, eu o sã-mi amintesc acel cântecel din copilãrie, pe care ni-l cântase doamna învãþãtoare:
« Când te duci seara la culcare
ªi-þi pui o mânã sub obraz
Sã te întrebi cu-ngrijorare
Ce am fãcut eu oare azi ? »
ªi mã voi întreba:
Ce am fãcut astãzi mai nou ºi mai frumos decât ieri? Ce am schimbat în mine? Ce am întãrit în mine? Am bucurat pe cineva astãzi? Am simþit un grãunte de fericire sau de bucurie astãzi? Am aflat încã ceva ?
Iar când toate întrebãrile acestea vor
primi un rãspuns, voi adormi liniºtitã ºi mulþumitã. ªtiu cã mãine dimineaþã, când voi deschide ochii, prima întebare va fi "ªi ce facem astãzi?"
Într-adevãr... lumea e a mea...
ªi vreau sã o descopãr cu mintea, cu ochii, cu auzul, cu spiritul meu critic ºi cu nevoia de frumos. Toate astea le-am cultivat cu boabe de savoare, fiecare cu numele sãu :
Cãrþi
Frank Herbert – Dune – pentru cã e o saga S.F. complexã ºi atât de vie.
Yasunari Kawabata – Vuietul muntelui, Frumuseþe ºi Întristare, O mie de cocori – o nostalgie dulce însoþeºte paginile cãrþilor lui Kawabata. Vrei sã iubeºti ºi sã plângi. Pentru cã e frumos.
Edgar Allan Poe – Opere – un univers a n g o a s a n t , d a r c a r e c o m p e n s e a z ã « normalitatea » noastrã.
Sartre – Cãile libertãþii – o operã în tradiþie europeanã, cu inflexiuni psihologice, analitice, poetice…
Nichita Stãnescu – probabil voi repeta asta, dar… nu uitaþi poezia…
Muzicã
Bel Canto – o voce eterealã care cântã parcã din vis despre lucruri umane : iubire, libertate, împlinire.
Anja Garbarek – nu te poþi opri sã nu o compari în prima fazã cu tatãl ei, Jan Garbarek, ºi sã descoperi cu încântare cã îi seamãnã... ºi nu prea. O muzicã rafinatã, ce-þi aminteºte de jazz, rock, ambiental, traditional…
A d i e m u s – u n p r o i e c t a m p l u , c u Filarmonica din Londra, dar care oricum sunã, numai a muzicã clasicã nu. Mie îmi amintesc de o pereche de delfini care se joacã.
Jethro Tull – un iz nostalgic de anii '70… frumos.
Luar Na Lubre – muzicã tradiþionalã spaniolã.
Dead Can Dance – un conglomerat de influenþe tradiþionale, medievale, jazz, lounge, cultivat de douã voci inconfundabile : Brendan Perry ºi Lisa Gerrard. Vocea ei o veþi recunoaºte din coloanele sonore ale unor filme precum The Galdiator, Requiem For A Dream, Layer Cake…
Filme
What The Bleep Do We Know ? – e bine sã ne punem întrebãri. Desigur, nu avem toate rãspunsurile, dar… nu credeþi cã mai sunt limite de depãºit ?
Baraka – omenirea care cântã, plânge, se bucurâ ºi trãieºte prin imagini ºi sunete.
L'Amant – iubirea cruda dintre o adolescentã albã ºi un bãrbat matur chinez. O poveste fierbinte ºi intensã… Poate veþi citi apoi ºi cartea cu acelaºi titlu, care a stat la baza scenariului : Amantul, de Marguerite Duras.
The Royal Tenenbaums – o distribuþie de înaltã clasã, pentru un film despre… oameni ºi slãbiciunile lor. Trist, frumos ºi foarte adevãrat. Cu o muzicã superbã.
Thank You For Smoking – nu despre þigãri e vorba. Ci despre a gândi liber ºi puternic.
Site-uri
www.dbrom.ro – o comunitate care s-a stins. Dar o generaþie de minþi vii ºi tinere, care aveau ceva de spus. Citiþi ºi întrebaþi-vã : se mai aplicã si acum ce spuneau ei ?
www.deviantart.com – o combinaþie între artã urbanã ºi fotografie.
www.poetseers.org – nu uitaþi poezia lumii…
www.bozzetto.com – niste filmuleþe simpatice ºi… cu învãþãminte.
www.powa.org – sã învãþãm cum sã scriem corect o argumentaþie… e atât de important !
80 81
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Lumea e a mea…Adela Fofiu – Cluj-Napoca, Antreprenor
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
ªi ce facem astãzi ? Unde mergem, ce vedem, ce mâncãm, despre ce povestim, ce mai meºterim ?
Azi, de exemplu, sã mergem la ºcoalã sau la serviciu pe un alt drum decât cel pe care îl urmãm zilnic. Sã nu luam maºina sau autobuzul, ci sã plecãm pe jos, pe aleile dintre case ºi blocuri, unde e atât de liniºte.
Dupã ce ne terminãm treaba sau în prima pauzã ceva mai lungã, sã fugim pânã în parcul cel mai apropiat sã mâncãm o îngheþatã. Sau sã mergem pânã la muzeul de peste drum, unde afiºele de pe stâlpi ne anunþau de vreo sãptãmânã cã este o expoziþie de fotografie.
Când ne e foame, sã renunþãm la sandwich-ul cu pui ºi maionezã ºi sã bem un pahar cu iaurt. Sau sã mergem pânã la italianul de pe colþul strãzii care are în vitrinã salate de legume atât de arãtoase, dar pe care nu ne-am oprit nicicum sã le încercãm. Sau sã oprim la chinezi, pentru cã au o supã de porumb nemaipomenitã ºi ananas pane cu caramel atât de bun !
Sã invitãm cu noi la masã un prieten sau un coleg vechi pe care nu l-am vãzut de mult. Sã povestim amândoi apoi despre vrute ºi nevrute, despre ultimele cãrþi apãrute sau despre cãrþile nostalgice care ne-au clãdit adolescenþa. Sã ne vorbim unul altuia despre ce ne-a mai adus viaþa, ce ne-a adumbrit sau luminat privirea, ce ne-a încântat inima ºi ce ne-a înþelepþit cugetul... "Tu cum mai eºti ? Ce mai e cu viaþa ta ? Eºti bine ?" - ce întrebãri calde... V-a întrebat cineva asta în ultima vreme ?
Dacã dupã-masã avem în plan sã umblam prin magazine dupa o lustrã care sã se potriveascã în camerã, mai bine sã mergem pânã la un magazin de electrice ºi sã luam o dulie ºi ceva cablu electric, la mercerie sã luãm câteva papiote de aþa coloratã aºa cum ne place ºi pânã la un magazin de chimicale sã luam un borcan de
aracet. Pe undeva sã vedem cum gãsim ºi un balon... ªi cu toate astea sã mergem acasã, sã ne meºterim lustra care ne place, aºa cum ne place. Pe balonul umflat, înfãºurãm multã aþã în toate direcþiile pânã acoperim toatã suprafaþa. Apoi ungem bine cu aracet ºi lãsãm sã se uste. ªi când e gata, spargem balonul: iatã ºi abat-jour-ul ! Mai rãmâne doar instalaþia electricã. Ce model ! Aºa ceva sigur nu mai are nimeni !
Apoi, am auzit de cafeneaua aceea literarã. Ce-ar fi pe la 7 seara sã mergem sã vedem cum e ? Sau poate mergem la un film, la cinema-ul acela obscur... aþi observat cã filmele de acolo nu se prea promoveazã ? Interesant: ori sunt foarte bune, cu valoare artisticã ºi aproape non-comerciale, ori sunt eºecuri totale. Nimeni nu poate garanta pânã nu probeazã, nu ? Pe de altã parte, oare a început stagiunea la teatru ?
Seara... avem atâtea opþiuni... Sã ieºim cu un prieten bun sau sã stãm acasã, sã citim o carte, sã urmãrim subiecte neabordate pânã acum pe net, sã ascultãm muzica încet, în surdinã. Acesta e timpul nostru. Al nostru ºi numai al nostru, special acordat nouã. Aºa cã... facem ce vrem ºi ce ne place cel mai mult !
Iar la culcare, eu o sã-mi amintesc acel cântecel din copilãrie, pe care ni-l cântase doamna învãþãtoare:
« Când te duci seara la culcare
ªi-þi pui o mânã sub obraz
Sã te întrebi cu-ngrijorare
Ce am fãcut eu oare azi ? »
ªi mã voi întreba:
Ce am fãcut astãzi mai nou ºi mai frumos decât ieri? Ce am schimbat în mine? Ce am întãrit în mine? Am bucurat pe cineva astãzi? Am simþit un grãunte de fericire sau de bucurie astãzi? Am aflat încã ceva ?
Iar când toate întrebãrile acestea vor
primi un rãspuns, voi adormi liniºtitã ºi mulþumitã. ªtiu cã mãine dimineaþã, când voi deschide ochii, prima întebare va fi "ªi ce facem astãzi?"
Într-adevãr... lumea e a mea...
ªi vreau sã o descopãr cu mintea, cu ochii, cu auzul, cu spiritul meu critic ºi cu nevoia de frumos. Toate astea le-am cultivat cu boabe de savoare, fiecare cu numele sãu :
Cãrþi
Frank Herbert – Dune – pentru cã e o saga S.F. complexã ºi atât de vie.
Yasunari Kawabata – Vuietul muntelui, Frumuseþe ºi Întristare, O mie de cocori – o nostalgie dulce însoþeºte paginile cãrþilor lui Kawabata. Vrei sã iubeºti ºi sã plângi. Pentru cã e frumos.
Edgar Allan Poe – Opere – un univers a n g o a s a n t , d a r c a r e c o m p e n s e a z ã « normalitatea » noastrã.
Sartre – Cãile libertãþii – o operã în tradiþie europeanã, cu inflexiuni psihologice, analitice, poetice…
Nichita Stãnescu – probabil voi repeta asta, dar… nu uitaþi poezia…
Muzicã
Bel Canto – o voce eterealã care cântã parcã din vis despre lucruri umane : iubire, libertate, împlinire.
Anja Garbarek – nu te poþi opri sã nu o compari în prima fazã cu tatãl ei, Jan Garbarek, ºi sã descoperi cu încântare cã îi seamãnã... ºi nu prea. O muzicã rafinatã, ce-þi aminteºte de jazz, rock, ambiental, traditional…
A d i e m u s – u n p r o i e c t a m p l u , c u Filarmonica din Londra, dar care oricum sunã, numai a muzicã clasicã nu. Mie îmi amintesc de o pereche de delfini care se joacã.
Jethro Tull – un iz nostalgic de anii '70… frumos.
Luar Na Lubre – muzicã tradiþionalã spaniolã.
Dead Can Dance – un conglomerat de influenþe tradiþionale, medievale, jazz, lounge, cultivat de douã voci inconfundabile : Brendan Perry ºi Lisa Gerrard. Vocea ei o veþi recunoaºte din coloanele sonore ale unor filme precum The Galdiator, Requiem For A Dream, Layer Cake…
Filme
What The Bleep Do We Know ? – e bine sã ne punem întrebãri. Desigur, nu avem toate rãspunsurile, dar… nu credeþi cã mai sunt limite de depãºit ?
Baraka – omenirea care cântã, plânge, se bucurâ ºi trãieºte prin imagini ºi sunete.
L'Amant – iubirea cruda dintre o adolescentã albã ºi un bãrbat matur chinez. O poveste fierbinte ºi intensã… Poate veþi citi apoi ºi cartea cu acelaºi titlu, care a stat la baza scenariului : Amantul, de Marguerite Duras.
The Royal Tenenbaums – o distribuþie de înaltã clasã, pentru un film despre… oameni ºi slãbiciunile lor. Trist, frumos ºi foarte adevãrat. Cu o muzicã superbã.
Thank You For Smoking – nu despre þigãri e vorba. Ci despre a gândi liber ºi puternic.
Site-uri
www.dbrom.ro – o comunitate care s-a stins. Dar o generaþie de minþi vii ºi tinere, care aveau ceva de spus. Citiþi ºi întrebaþi-vã : se mai aplicã si acum ce spuneau ei ?
www.deviantart.com – o combinaþie între artã urbanã ºi fotografie.
www.poetseers.org – nu uitaþi poezia lumii…
www.bozzetto.com – niste filmuleþe simpatice ºi… cu învãþãminte.
www.powa.org – sã învãþãm cum sã scriem corect o argumentaþie… e atât de important !
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
82 83
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Citeþte o carte!
Cãrþi recomandate de Centrul de Dezvoltare a CariereiDe ce sã citim? Unii oameni au descoperit deja cum funcþionãm ca fiinþe umane ºi ce e
necesar pentru a avea succes. Cãrþile sunt hrana minþii ºi a spiritului. Atitudinea orientatã
spre reuºitã nu este un bun dat, care se pãstreazã indiferent de circumstanþe ºi de consecinþe,
ci se hrãneºte ºi se dezvoltã precum un copil. Luând propria valoare intrinsecã ºi hrãnind-o
continuu prin cuvintele celor mai de succes oameni contemporani ai planetei, nu facem decât
sã ne dezvoltãm, luând puþin din spiritul lor ºi din pasiunea lor. Noi vã recomandãm cu cãldurã
câteva titluri care au fãcut o contribuþie majorã la cine suntem astãzi:
Leadership:
John C. Maxwell
1. Dezvoltã liderul din tine
2. Dezvoltã liderii din jurul tãu
3. Cele 21 de legi supreme ale liderului
Nole M. Tichy
4. Liderul si arta de a conduce
Jack Welch
5. Straight From the Gut
Relaþii interpersonale:
Dale Carnegie
6. Secretele succesului
Les Giblin
7. Arta dezvoltãrii Relaþiilor Interumane
Florence Littauer
8. Personalitate plus
Motivaþionale:
Skip Ross
9. Valorificã-þi potenþialul
Dale Carnegie
10. Lasã grijile ºi începe sã trãieºti
Zig Ziglar
11. Dincolo de vârf
Anthony Robbins
12. Putere nemãrginitã
13. Descoperã forþa din tine
Brian Tracy
14. Viitorul depinde de tine
Steven K. Scott
15. Paºi simpli cãtre vise imposibile
David J. Scwartz
16. Puterea magicã a gândului
Napoleon Hill
17. De la idee la bani
Planificare, productivitate ºi eficienþã personalã
Steven Covey
18. Managementul timpului
19. Cele 7 trepte ale eficienþei
Roger Dawson
20. Start spre eficienþã
Jinnys S. Ditzler
21. Cel mai bun an
Inteligenþã financiarã
Robert T. Kyiosaki
22. Tatã bogat, tatã sãrac
23. Cadranul banilor
24. Afaceri interactive
25. Ghidul investitorului
26. Tânãr ºi bogat
Inteligenþa emoþionalã
Daniel Goleman
27. Inteligenþa emoþionalã
28. Inteligenþa emotionalã, cheia succesului în viaþã
Steven J. Stein ºi Howard E. Book
29. Forþa inteligenþei emoþionale
Vânzãri
Dale Carnegie
30. Tehnici de a vinde
Alan Pease
31. Întrebãrile sunt de fapt rãspunsuri
Og Mandino
32. Cel mai vestit vânzãtor din lume
Management
Ken Blanchard ºi Spencer Johnson
33. Manager la minut
Michael Gerber
34. Mitul managerului
35. Mitul întreprinzãtorului
Gallup Insitute
36. Manager contra curentului
Living the American dream!
Aceasta nu e o poveste despre un
succes extraordinar, ci doar despre o
varã cât se poate de... NORMALÃ, într-
un loc cât se poate de obiºnuit.
Acum 3 ani am fost plecatã cu un
program Work and Travel în Statele
Unite ale Americii. M-am dus ºi eu, ca
mai mult de jumãtate dintre studenþii
clujeni, pentru a face bani. Am vândut
îngheþatã timp de 4 luni, am lucrat 60
de ore ºi am avut doar o singurã zi liberã
pe sãptamanã, dar tot ce am câºtigat
nu se poate cuantifica în dolari.
Era pentru prima datã când eram
singurã ºi când trebuia sã lucrez pentru
a mã întreþine. Dar deºi nu aveam deloc
experienþã, am fost promovatã, dupã
mai puþin de o lunã de lucru, la poziþia
de Store Manager – doar pentru cã am
lucrat din greu ºi pentru cã am avut
contribuþii la schimbarea strategiei de
marketing a magazinului (chestii
simple, legate de poziþionarea
anunþurilor promoþionale, oferirea de
mostre gratuite, organizarea de
evenimente pentru copii). Toate
acestea au fost posibile pentru cã
patronul, deºi nu avea studii superioare
în management, a fost cel mai bun
manager pe care l-am cunoscut. Am
învãþat fantastic de multe lucruri de la
acest om, mult mai multe decât în toþi
cei 4 ani de facultate. Am învãþat sã
apreciez munca subalternilor, pentru cã
ei sunt în contact direct cu clienþii ºi de
ei depinde succesul sau eºecul afacerii.
Am învãþat sã fiu cu ochii deschiºi ºi sã
observ concurenþa ºi nevoile pieþei. Am
primit în 4 luni, un adevãrat training în
management ºi conducerea echipei. ªi
asta pentru cã scopul meu nu a fost
doar sã fac bani acolo.
Trãiam ºi lucram alãturi de oameni
din 7 þãri. Diferenþele culturale erau
extraordinare ºi asta a dus la multe
divergenþe de opinii, dar în final am
realizat cu toþii cât de multe se pot
învãþa dintr-o asemenea experienþã. ªi
am învaþat. Lucruri pe care le voi duce
cu mine toatã viaþa. Lucruri care m-au
schimbat ºi m-au ajutat sã cresc. Îmi e
uºor acum de exemplu, sã ofer un
zâmbet – oricui ºi oriunde – pentru cã
nu costã nimic, dar poate schimba ziua
unui om trist.
Toatã vara a fost plinã de experienþe
legate de compasiune, acceptare,
maturizare...
În plus, am zburat cu elicopterul pe
de-asupra cascadei Niagara, am
supravieþuit uraganului Isabel, am
fãcut baie în Ocean, am vãzut delfini
atât de aproape de þãrm...
A fost cea mai extraordinarã varã din
viaþa mea !
ªi tot ce am învãþat acolo, am adus
cu mine ºi mã sprijinã în tot ceea ce fac,
de la viaþa personalã - pe care o trãiesc
bucurându-mã mai mult de tot ceea ce
este în jurul meu, pânã la propria
carierã pe care mi-o construiesc oferind
ºi fiind atentã la LUME.
Mihaela Bele – Center ManagerCentrul de Dezvoltare a Carierei filiala Cluj
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
82 83
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Citeþte o carte!
Cãrþi recomandate de Centrul de Dezvoltare a CariereiDe ce sã citim? Unii oameni au descoperit deja cum funcþionãm ca fiinþe umane ºi ce e
necesar pentru a avea succes. Cãrþile sunt hrana minþii ºi a spiritului. Atitudinea orientatã
spre reuºitã nu este un bun dat, care se pãstreazã indiferent de circumstanþe ºi de consecinþe,
ci se hrãneºte ºi se dezvoltã precum un copil. Luând propria valoare intrinsecã ºi hrãnind-o
continuu prin cuvintele celor mai de succes oameni contemporani ai planetei, nu facem decât
sã ne dezvoltãm, luând puþin din spiritul lor ºi din pasiunea lor. Noi vã recomandãm cu cãldurã
câteva titluri care au fãcut o contribuþie majorã la cine suntem astãzi:
Leadership:
John C. Maxwell
1. Dezvoltã liderul din tine
2. Dezvoltã liderii din jurul tãu
3. Cele 21 de legi supreme ale liderului
Nole M. Tichy
4. Liderul si arta de a conduce
Jack Welch
5. Straight From the Gut
Relaþii interpersonale:
Dale Carnegie
6. Secretele succesului
Les Giblin
7. Arta dezvoltãrii Relaþiilor Interumane
Florence Littauer
8. Personalitate plus
Motivaþionale:
Skip Ross
9. Valorificã-þi potenþialul
Dale Carnegie
10. Lasã grijile ºi începe sã trãieºti
Zig Ziglar
11. Dincolo de vârf
Anthony Robbins
12. Putere nemãrginitã
13. Descoperã forþa din tine
Brian Tracy
14. Viitorul depinde de tine
Steven K. Scott
15. Paºi simpli cãtre vise imposibile
David J. Scwartz
16. Puterea magicã a gândului
Napoleon Hill
17. De la idee la bani
Planificare, productivitate ºi eficienþã personalã
Steven Covey
18. Managementul timpului
19. Cele 7 trepte ale eficienþei
Roger Dawson
20. Start spre eficienþã
Jinnys S. Ditzler
21. Cel mai bun an
Inteligenþã financiarã
Robert T. Kyiosaki
22. Tatã bogat, tatã sãrac
23. Cadranul banilor
24. Afaceri interactive
25. Ghidul investitorului
26. Tânãr ºi bogat
Inteligenþa emoþionalã
Daniel Goleman
27. Inteligenþa emoþionalã
28. Inteligenþa emotionalã, cheia succesului în viaþã
Steven J. Stein ºi Howard E. Book
29. Forþa inteligenþei emoþionale
Vânzãri
Dale Carnegie
30. Tehnici de a vinde
Alan Pease
31. Întrebãrile sunt de fapt rãspunsuri
Og Mandino
32. Cel mai vestit vânzãtor din lume
Management
Ken Blanchard ºi Spencer Johnson
33. Manager la minut
Michael Gerber
34. Mitul managerului
35. Mitul întreprinzãtorului
Gallup Insitute
36. Manager contra curentului
Living the American dream!
Aceasta nu e o poveste despre un
succes extraordinar, ci doar despre o
varã cât se poate de... NORMALÃ, într-
un loc cât se poate de obiºnuit.
Acum 3 ani am fost plecatã cu un
program Work and Travel în Statele
Unite ale Americii. M-am dus ºi eu, ca
mai mult de jumãtate dintre studenþii
clujeni, pentru a face bani. Am vândut
îngheþatã timp de 4 luni, am lucrat 60
de ore ºi am avut doar o singurã zi liberã
pe sãptamanã, dar tot ce am câºtigat
nu se poate cuantifica în dolari.
Era pentru prima datã când eram
singurã ºi când trebuia sã lucrez pentru
a mã întreþine. Dar deºi nu aveam deloc
experienþã, am fost promovatã, dupã
mai puþin de o lunã de lucru, la poziþia
de Store Manager – doar pentru cã am
lucrat din greu ºi pentru cã am avut
contribuþii la schimbarea strategiei de
marketing a magazinului (chestii
simple, legate de poziþionarea
anunþurilor promoþionale, oferirea de
mostre gratuite, organizarea de
evenimente pentru copii). Toate
acestea au fost posibile pentru cã
patronul, deºi nu avea studii superioare
în management, a fost cel mai bun
manager pe care l-am cunoscut. Am
învãþat fantastic de multe lucruri de la
acest om, mult mai multe decât în toþi
cei 4 ani de facultate. Am învãþat sã
apreciez munca subalternilor, pentru cã
ei sunt în contact direct cu clienþii ºi de
ei depinde succesul sau eºecul afacerii.
Am învãþat sã fiu cu ochii deschiºi ºi sã
observ concurenþa ºi nevoile pieþei. Am
primit în 4 luni, un adevãrat training în
management ºi conducerea echipei. ªi
asta pentru cã scopul meu nu a fost
doar sã fac bani acolo.
Trãiam ºi lucram alãturi de oameni
din 7 þãri. Diferenþele culturale erau
extraordinare ºi asta a dus la multe
divergenþe de opinii, dar în final am
realizat cu toþii cât de multe se pot
învãþa dintr-o asemenea experienþã. ªi
am învaþat. Lucruri pe care le voi duce
cu mine toatã viaþa. Lucruri care m-au
schimbat ºi m-au ajutat sã cresc. Îmi e
uºor acum de exemplu, sã ofer un
zâmbet – oricui ºi oriunde – pentru cã
nu costã nimic, dar poate schimba ziua
unui om trist.
Toatã vara a fost plinã de experienþe
legate de compasiune, acceptare,
maturizare...
În plus, am zburat cu elicopterul pe
de-asupra cascadei Niagara, am
supravieþuit uraganului Isabel, am
fãcut baie în Ocean, am vãzut delfini
atât de aproape de þãrm...
A fost cea mai extraordinarã varã din
viaþa mea !
ªi tot ce am învãþat acolo, am adus
cu mine ºi mã sprijinã în tot ceea ce fac,
de la viaþa personalã - pe care o trãiesc
bucurându-mã mai mult de tot ceea ce
este în jurul meu, pânã la propria
carierã pe care mi-o construiesc oferind
ºi fiind atentã la LUME.
Mihaela Bele – Center ManagerCentrul de Dezvoltare a Carierei filiala Cluj
84
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
85
CARTEA CARIEREI 2006
Mesaj cãtre tine
”Cineva a strigat, 'eu am un vis'. Acel vis astãzi pare aproape ridicol.
Atunci era inimaginabil sã te gândeºti cã poate fi atins chiar si parþial. Idea
este cã toþi trebuie sã avem un vis, un mare vis. Nu vorbim despre dorinþe
sau despre simple situaþii materiale, ci vorbim despre vise care astãzi par
de neatins.
Dacã citeºti aceste cuvinte eºti interesat sã devii regizorul timpului tãu
ºi ai înþeles cã lumea este plinã de figuranþi ºi de actori care valoreazã
puþin, foarte puþin. Toate acestea se transpun în oportunitãþi, în mari ocazii
care chiar aici la câþiva paºi de tine aºteaptã doar sã fie fructificate ºi
dezvoltate.
Nu am pierdut niciodatã o secundã sã-mi plâng insuccesele sau
problemele pe care le-am avut; acestea cu siguranþa nu se vor termina
niciodatã. Am înþeles cã greºeala, insuccesul este o ocazie favorabilã
pentru a gãsi ºi parcurge noi cãi pentru a gãsi noi soluþii.
Am înþeles cã viitorul meu depinde de mine, de modul în care
interacþionez cu lumea care mã înconjoarã ºi mai mult decât atât depinde
de modul în care reuºesc sã accept schimbarea. Bineînþeles cã a trebuit sã
mã hotãrãsc ce vreau sã devin ºi ce eram dispus sã plãtesc pentru a obþine
ceea ce doream. Am plãtit ºi mai plãtesc încã un preþ foarte ridicat. In
definitiv munca mea e viaþa mea ºi viceversa.
Tu ce vrei de la viaþa ta, ce te aºtepþi de la propriile forþe, ce eºti dispus
sã pierzi ºi sã investeºti? Puneþi aceste întrebãri ºi dã-le un rãspuns, dar fã-
o în faþa unicei persoane care te poate ajuta necondiþionat, fã-o în faþa ta.
Acestea vor da forþã visului tãu, sau îl vor anula pentru eternitate.
Tu vei putea continua sã dai vina pe altcineva, fie pe… Guvern, pe
partid, pe Papa sau pe societate, dar fãcând aºa, sincer sã ºtii cã te vei
minþi doar. Trãieºte-þi visul, elibereazã enorma energie cu care eºti
înzestrat, înfruntã lumea ºi orice lucru care þi se aratã ca o splendidã
oportunitate, nu fã dificile lucrurile care îþi intersecteazã drumul, acceptã-
le complexitatea analizând posibilele cãi pentru a gãsi soluþii ºi acþioneazã.
Când porneºti tot acest proces nu accepta compromisuri de la propriile
principii, cine te va judeca nu va putea sã te judece niciodatã atât de bine
cum o poþi face tu pentru propria persoanã. Priveºte lumea surâzând,
pentru cã tu ºtii… existã întotdeauna o soluþie, existã o soluþie pentru tot.
Intr-o lume în care dificultãþile sunt multe ºi unde majoritatea graviteazã în
mediocritate absolutã, tu nu poþi decât sã gãseºti calea pentru a-þi
dezvolta visul, e suficient sã crezi cã va fi posibil ºi aºa va fi. In fond ai
înþeles cã toate marile cuceriri încep cu un prim pas ºi cã nimeni nu era un
super erou.
Ce îþi lipseºte pentru a putea fi unul dintre cei cãruia îi va aparþine o
parte din succesul care este de împãrþit ?
Poate peste câþiva ani îþi va cãdea în mâini acest manuscris ºi dacã vei
reciti aceste cuvinte, voi putea sã îþi dau dreptate, voi putea sã-þi spun cã ai
fãcut bine crezând în tine însuþi.”
Gianluca Testa – Administrator Unic, Zoppas Industries România
84
Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
85
CARTEA CARIEREI 2006
Mesaj cãtre tine
”Cineva a strigat, 'eu am un vis'. Acel vis astãzi pare aproape ridicol.
Atunci era inimaginabil sã te gândeºti cã poate fi atins chiar si parþial. Idea
este cã toþi trebuie sã avem un vis, un mare vis. Nu vorbim despre dorinþe
sau despre simple situaþii materiale, ci vorbim despre vise care astãzi par
de neatins.
Dacã citeºti aceste cuvinte eºti interesat sã devii regizorul timpului tãu
ºi ai înþeles cã lumea este plinã de figuranþi ºi de actori care valoreazã
puþin, foarte puþin. Toate acestea se transpun în oportunitãþi, în mari ocazii
care chiar aici la câþiva paºi de tine aºteaptã doar sã fie fructificate ºi
dezvoltate.
Nu am pierdut niciodatã o secundã sã-mi plâng insuccesele sau
problemele pe care le-am avut; acestea cu siguranþa nu se vor termina
niciodatã. Am înþeles cã greºeala, insuccesul este o ocazie favorabilã
pentru a gãsi ºi parcurge noi cãi pentru a gãsi noi soluþii.
Am înþeles cã viitorul meu depinde de mine, de modul în care
interacþionez cu lumea care mã înconjoarã ºi mai mult decât atât depinde
de modul în care reuºesc sã accept schimbarea. Bineînþeles cã a trebuit sã
mã hotãrãsc ce vreau sã devin ºi ce eram dispus sã plãtesc pentru a obþine
ceea ce doream. Am plãtit ºi mai plãtesc încã un preþ foarte ridicat. In
definitiv munca mea e viaþa mea ºi viceversa.
Tu ce vrei de la viaþa ta, ce te aºtepþi de la propriile forþe, ce eºti dispus
sã pierzi ºi sã investeºti? Puneþi aceste întrebãri ºi dã-le un rãspuns, dar fã-
o în faþa unicei persoane care te poate ajuta necondiþionat, fã-o în faþa ta.
Acestea vor da forþã visului tãu, sau îl vor anula pentru eternitate.
Tu vei putea continua sã dai vina pe altcineva, fie pe… Guvern, pe
partid, pe Papa sau pe societate, dar fãcând aºa, sincer sã ºtii cã te vei
minþi doar. Trãieºte-þi visul, elibereazã enorma energie cu care eºti
înzestrat, înfruntã lumea ºi orice lucru care þi se aratã ca o splendidã
oportunitate, nu fã dificile lucrurile care îþi intersecteazã drumul, acceptã-
le complexitatea analizând posibilele cãi pentru a gãsi soluþii ºi acþioneazã.
Când porneºti tot acest proces nu accepta compromisuri de la propriile
principii, cine te va judeca nu va putea sã te judece niciodatã atât de bine
cum o poþi face tu pentru propria persoanã. Priveºte lumea surâzând,
pentru cã tu ºtii… existã întotdeauna o soluþie, existã o soluþie pentru tot.
Intr-o lume în care dificultãþile sunt multe ºi unde majoritatea graviteazã în
mediocritate absolutã, tu nu poþi decât sã gãseºti calea pentru a-þi
dezvolta visul, e suficient sã crezi cã va fi posibil ºi aºa va fi. In fond ai
înþeles cã toate marile cuceriri încep cu un prim pas ºi cã nimeni nu era un
super erou.
Ce îþi lipseºte pentru a putea fi unul dintre cei cãruia îi va aparþine o
parte din succesul care este de împãrþit ?
Poate peste câþiva ani îþi va cãdea în mâini acest manuscris ºi dacã vei
reciti aceste cuvinte, voi putea sã îþi dau dreptate, voi putea sã-þi spun cã ai
fãcut bine crezând în tine însuþi.”
Gianluca Testa – Administrator Unic, Zoppas Industries România
