cartea albÃ a comunei luciu final comunei luciu.pdf · zonă cu potenţial de dezvoltare a...

C ART E A AL B Ă A C OM UN EI L UC IU D O C U M E N T O N L I N E h t t p : / / w w w . p r i m a r i a - l u c i u . r o

Comuna Luciu – Evaluarea potenţialului de dezvoltare locală

„Subsidiaritate şi Dezvoltare Locală”

Proiect finanţat prin Programul Phare 2005 Consolidarea Democraţiei în România/Componenta 2 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept , independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.

2

1.1 Obiectivele studiului Prezentul studiu serveşte ca document suport în cadrul Proiectului „Subsidiaritate şi Dezvoltare Locală” finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Phare 2005 Consolidarea Democraţiei în România/Componenta 2 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept, independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Proiectul urmăreşte creşterea gradului de implicare a cetăţenilor din comunele judeţului Buzău în deciziile care le afectează viaţa şi se va concretiza în elaborarea a 9 strategii de dezvoltare locală, într-o perioadă de 10 luni pentru 9 comune din judeţul Buzău. Comuna Luciu este una din cele 9 comune cuprinse în acest proiect. Obiectivul direct al studiului este de a pune la dispoziţia participanţilor la activităţile cuprinse în proiect, informaţii de bază din domeniul economic, social, al infrastructurii tehnice şi sociale, al valorilor culturale şi spirituale, cu privire la comuna Luciu care să permită acestora formularea unei Strategii de dezvoltare locală şi a unui Plan de acţiune.

1.2 Metoda folosită Studiul reprezintă o evaluare a situaţiei existente a stării economico – sociale şi administrative a comunei Luciu Pentru elaborarea studiului au fost folosite mai multe metode, şi anume:

Cercetarea unor surse primare de informaţii: date statistice, date puse la dispoziţie de autoritatea publică locală Cercetarea surselor secundare precum documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului, monografii, documente cu caracter strategic sau programatic ale unor instituţii judeţene, regionale sau centrale; Observaţie directă prin deplasări la faţa locului ; Ancheta de opinie realizată în cele 2 sate componente ale comunei Luciu în zilele de 5 şi 6 iunie 2008.

Pe baza datelor colectate şi a anchetei de opinie din comunitate, a fost realizată şi analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări),

1.3. Date, surse, interviuri Principalele surse pentru informaţia statistică au fost anuarele statistice şi datele de recensământ publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău precum şi datele furnizate de Primăria comunei Luciu. Informaţii generale şi de detaliu au fost obţinute din Planul Urbanistic General al comunei Luciu din anul 1998, precum şi din consultarea altor materiale de sinteză întocmite de instituţiile de la nivel de judeţ. Au fost realizate şi discuţii pe probleme specifice cu funcţionarii compartimentelor din Primăria comunei Luciu.




3

2. SINTEZĂ – ANALIZA SWOT1 Analiza prezentată în continuare urmăreşte în general principalele domenii şi sub-domenii de evaluare a situaţiei economico – sociale şi administrative a comunei Luciu şi are scopul de a pune în evidenţă elementele de sprijin pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare locală. Având în vedere numărul mare de puncte slabe identificate, în raport cu cele tari, se poate aprecia că strategia care va fi propusă ar trebui să pună accentul într-o primă etapă, pe contracararea punctelor slabe, înainte de a urmări valorificarea şi maximizarea oportunităţilor. Pe de altă parte, existenţa unor oportunităţi ale mediului extern poate încuraja o strategie tip minim – maxim, respectiv minimizarea punctelor slabe şi maximizarea oportunităţilor.

ANALIZA SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA LUCIU

Resurse umane şi sociale PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Ponderea relativ ridicată a populaţiei active în total populaţie Spor natural negativ al populaţiei

Forţă de muncă accesibilă la costuri reduse Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei manifestat mai pregnant în satul Caragele.

Lipsa serviciilor publice de îngrijire (la domiciliu sau în sistem instituţionalizat) a persoanelor aflate în dificultate( vârstnici fără sprijin, persoane cu dizabilităţi)

Nivel educaţional şi de calificare, scăzute

Sistem medical subdimensionat faţă de nevoile populaţiei din comunitate; lipsa permanenţei medicale în satul Caragele.

Lipsa locurilor de muncă

Ponderea mare a lucrătorilor familiali neremuneraţi şi a lucrătorilor pe cont propriu din agricultură în total populaţie ocupată

Infrastructură şcolară nemodernizată (Şcoala de coordonare Luciu); structura corpului didactic nu acoperă necesarul de educare şi formare a tinerilor

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Programe de formare profesională derulate prin direcţiile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (M.M.F.E.S.), organizate la nivel de judeţ

Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale

Posibilitatea calificării forţei de muncă prin şcoli de arte şi meserii

Migraţia forţei de muncă spre mediul urban şi către spaţiul comunitar

Neadaptarea /adaptarea lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la provocările mediului economic şi social, la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale

1 Acronim în limba engleză, derivat din alăturarea termenilor strengths, weaknesses, opportunities and threats, în traducere: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări




4

Resurse naturale / economice

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Mediu natural nepoluat Ponderea mare a activităţilor agricole şi de creştere a animalelor desfăşurate în gospodării individuale în detrimentul exploataţiilor agricole

Faună diversă, potenţial de dezvoltare a pisciculturii, favorizate de prezenţa pe teritoriului comunei a Bălţii Luciu

Veniturile scăzute ale populaţiei şi implicit putere de cumpărare scăzută.

Existenta unei comunităţi de afaceri reprezentată de agenţi economici cu activitate în zonă.

Activităţi economice foarte puţin diversificate, lipsa celor cu valoare adăugată mare şi a prestărilor de servicii pentru populaţie

Existenţa pe teritoriul comunei a 5002 ha teren arabil

Terenuri necultivate, motivat de costurile mari ale lucrărilor agricole

Prezenţa solurilor cernoziomice levigate, cu grad mare de fertilitate, favorabile culturii mari

Lipsa unităţilor de procesare a produselor primare din zonă

Existenţa a 2663 ha. păşuni naturale Grad scăzut de mecanizare a agriculturii Zonă cu potenţial de dezvoltare a turismului de agrement şi pescuit şi a turismului de tranzit

Lipsa acţiunilor de promovare activă a imaginii şi numelui comunei

Absenţa culturii asociative, a formării de asociaţii OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Programe de finanţare ale Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale

Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună

Disponibilitatea băncilor de a acorda credite pentru dezvoltare atât gospodăriilor cât şi firmelor Exploatarea neraţională a terenurilor agricole

Interes turistic în creştere pentru turismul ecologic, turismul rural, agroturism etc.

Neutilizarea tehnologiilor moderne şi a experienţei specialiştilor în agricultură şi creşterea animalelor,

Subvenţiile acordate agricultorilor şi crescătorilor de animale Concurenţa produselor alimentare importate

Posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile de către întreprinzătorii care activează în mediul rural (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală)




5

Resurse construite şi de administrare PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Comuna este traversată de două drumuri judeţene, DJ 203I şi DJ 214A, dispune de acces rapid la drumul naţional DN 2B Buzău Brăila şi DN 2C Buzău Slobozia

Drumuri săteşti nemodernizate, lipsa trotuarelor, a şanţurilor dalate, a parcărilor, lipsa şi întreţinerea necorespunzătoare a indicatoarelor rutiere.

Acces uşor la calea ferată Lipsa reţelei de alimentare cu apă şi a celei de distribuţie a gazelor naturale.

Administraţia publică locală receptivă şi deschisă Lipsa reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare şi tratare a apelor uzate.

Experienţă în derularea şi implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă sau finanţate din surse proprii

Echipare slabă cu utilităţi a gospodăriilor populaţiei

Lipsa unor oportunităţi de petrecere a timpului liber pentru copii şi adulţi

Lipsa unei strategii de dezvoltare locală OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Înfiinţarea GAL (Grup de Acţiune Locala) care va contribui la atragerea de finanţări şi dezvoltarea de parteneriate pentru implementarea unor proiecte în comun.

Schimbări frecvente şi contradictorii ale cadrului legislativ

Existenta programelor de finanţare care vizează dezvoltarea infrastructurii (alimentare cu apă, canalizare, staţie de epurare ape, drumuri comunale).

Lipsa unei monitorizări continue a oportunităţilor de finanţare a programelor de infrastructură

Existenţa Strategiei Judeţene de Dezvoltare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice

Uzura şi degradarea contunuă a infrastructurii în absenţa investiţiilor pentru modernizare

Resurse financiare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Posibilităţi reduse de cofinanţare a proiectelor din fonduri europene nerambursabile.

Resurse financiare locale insuficiente pentru sprijinirea şi promovarea unor investiţii.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Programe guvernamentale pentru agricultură, mediu, sănătate, turism, învăţământ etc.

Competiţia altor comune, oraşe, asociaţii intercomunale etc. pentru obţinerea de fonduri europene

Lansarea Programelor Operaţionale Sectoriale (P.O.S.) care oferă posibilitatea accesării de finanţări nerambursabile

Competiţia altor localităţi pentru obţinerea de resurse din redistribuţia bugetară




6

3. DATE GENERALE Comuna Luciu este aşezată în partea de sud a judeţului Buzău, pe, la o distanţă de 39 km de municipiul Buzău. Comuna este străbătută de două drumuri judeţene: DJ 203I pe care este aşezat satul Caragele şi DJ 214A pe care este aşezat satul Luciu. Teritoriul administrativ al comunei Luciu are o suprafaţa totală de 8674 ha. şi cuprinde un număr de 2 localităţi: localitatea reşedinţă, satul Luciu şi satul Caragele ca sat aparţinător, situate la o distanţă de 5 km una de cealaltă. Comuna Luciu se învecinează cu :

- comuna Cilibia şi comuna CA Rosetti cu o populaţie de 1940 locuitori şi respectiv 4254 locuitori, în partea de nord

- comuna Gălbinaşi şi comuna Smeeni, cu o populaţie de 4067 locuitori şi respectiv 7067 locuitori, în partea de vest

- comuna Largu şi comuna Padina, cu o populaţie de 1790 locuitori şi respectiv 4854 locuitori, în partea de est

- oraşul Pogoanele, cu o populaţie de 7795 locuitori în partea de sud

Ocupaţiile principale ale locuitorilor sunt: cultivarea terenului agricol şi creşterea animalelor. Principalele activităţi economice, Amplasarea comunei într-o puternică zonă agricolă a condus la dezvoltarea agriculturii (cultivarea porumbului, grâului, florii soarelui, pepenilor şi tutunului), ca principală ramură economică în zonă şi adiacent la dezvoltarea zootehniei şi a pisciculturii

Nr. crt. Localitate (sat) Populaţie *

1992 Populaţie *

2002 Populaţie **

2007 1. Luciu 2094 2045 20312. Caragele 963 932 9203. Total 3057 2977 2951

* Date recensământ 1992, 2002 ** DJS Buzau, Primăria Luciu, date la 01.07.2007

Repartitia populatiei pe sate in anul 2007

69%

31%

LuciuCaragele




7

Relieful Teritoriul comunei Luciu face parte din punct de vedere geomorfologic din Câmpia Română, caracterizată prin suprafeţe relativ plane, cu largi zone ridicate şi coborâte specifice. Pe teritoriul comunei întâlnim două tipuri de formaţiuni geologice:

- zona de luncă, cu depozite aluvionare de mâluri, nisipuri şi pietrişuri - zona de câmpie, care ocupă cea mai mare parte din teritoriu şi care este alcătuită din depozite

eoliene, nisipuri de dune afânate şi depozite loessoide. O caracteristică a acestei regiuni o reprezintă stagnarea apei freatice la suprafaţă, care conduce la formarea de lacuri şi bălţi, elemente ale unui microrelief negativ local. Pârâul Călmăţui străbate comuna de la vest la est şi are un traseu sinuos, în zonele mai coborâte formând lacuri piscicole, cum este cazul Bălţii Luciu. Solurile dominante din această zonă sunt: cernoziomul levigat, pământul nisipos-lutos sau luto-nisipos, formate pe microrelief pozitiv(dune sau movile). Resursele subsolului şi solului

Amplasată în Câmpia Bărăganului, comuna Luciu dispune de structura de gaze, orizontul geologic „C”, dar principala resursă o constituie solurile cernoziomice levigate, apte pentru cultura mare agricolă. Tot ca resursă importantă se poate înscrie şi Balta Luciu, care în prezent este în proprietatea Agenţiei Domeniilor Statului. Vegetaţia

În acest relief de câmpie sunt caracteristice vegetaţiile de stepă şi silvostepă, modificate de activităţile antropice, majoritatea suprafeţelor ocupate cu acest tip de vegetaţie fiind transformate în terenuri agricole. Fauna

Animalele cel mai frecvent întâlnite sunt popândăul, şoarecele de câmp, şerpii neveninoşi, şopârlele şi iepurele. În iernile grele apar sporadic şi vulpile. Dintre păsări, trebuie menţionate vrabia, cioara, graurul, mierla, turturica şi fazanul. Prezenţa bălţii influenţează fauna din zonă, aici întâlnindu-se specii caracteristice precum: raţele şi gâştele sălbatice, lebedele, pescăruşii şi mai rar pelicanii. Speciile de peşti cele mai des întâlnite care trăiesc în apa Bălţii Luciu sunt crapul şi fitofagul.

Clima este temperat – continentală moderată. Temperatura medie anuală a aerului este de 11,40C, iar a solului de 12,70C. Temperatura medie a verii este de 270C iar iarna se înregistrează o temperatură medie de -50C. Numărul de zile tropicale este cuprins între 30 şi 35 de zile/an, iar îngheţ la sol se înregistrează aproximativ 100 zile/an. Vântul dominant este Crivăţul care bate din direcţia NE, cu o viteză medie de 25m/s, iar media anuală a precipitaţiilor este de 500mm

4. SCURT ISTORIC Săpăturile arheologice atestă că zona actuală a comunei Luciu a fost locuită încă din epoca bronzului (2000 – 1200 î.Hr., sfârşitul neoliticului, începutul epocii bronzului), primele aşezări fiind identificate pe locul actualului sat Caragele. Obiectele de silex, ceramică şi bronz descoperite în zonă sunt atribuite culturii Gumelniţa. De asemenea, în zona satului Caragele, istoricii au identificat o necropolă ce ar aparţine secolelor II – V d.Hr., iar în zona actualului sat Luciu au fost scoase la suprafaţă urme ale culturii Carpice. Obiectele de ceramică daco-romană descoperite în zonă confirmă, de altfel, teoria specialiştilor.




8

Documentele de arhivă consemnează, la începutul sec. XVIII, existenţa unei înşiruiri de târle (târlaşi), de-a lungul şoselei de astăzi, mai precis pe traseul Caragele – Luciu – Largu. Târlaşii erau păstori munteni care îşi organizau stânele în mici grupuri, relativ izolate, în apropierea drumului oilor (al transhumanţei). Se pare că în jurul anului 1755, moşierul Cristache Chirculescu a grupat şerbii din zona Târleşti lângă conacul său, astfel luând fiinţă satul. În 1860 moşia trece în proprietatea lui Alexandru Nicolescu, pentru ca, treizeci de ani mai târziu, în 1891, aceasta să fie vândută moşierului şi cunoscutului om politic Alexandru Marghiloman. În urma aplicării reformei agrare din 1920, moşia lui Alexandru Marghiloman este împărţită ţăranilor localnici. Consemnată în hărţile istorice ca aşezare mai veche decât actuala reşedinţă a comunei, satul Caragele era cunoscut până în timpul domniei lui Vodă Caragea, sub denumirea de Ţuguiaţi. Acest din urmă nume se trăgea, se pare, de la căciulile negre cu ţugui, pe care locuitorii de aici le purtau pe cap. În timpul unui scurt popas făcut de domnitorul fanariot Vodă Caragea, acesta s-a hotărât ca de atunci satul să poarte un nou nume: Caragele.

Vatra satului Luciu a început să se contureze un secol mai târziu, după 1755, o parte din vechii târlaşi preferând să populeze malurile bălţii actuale, Luciu, istoricii fiind de acord că vechimea bălţii este de aproximativ 250 de ani. În opinia lor, malurile înalte cu stuf, sunt de fapt malurile râului Buzău, care ulterior şi-ar fi schimbat cursul. Balta, poziţionată în nordul satului Luciu, şi-a păstrat de-a lungul timpului un luciu curat, fără iarbă, localnicii numind-o „Luciul bălţii” sau „Lumina luciului”. Mai târziu, pornind de aici, locuitorii au dat propriului lor sat denumirea de Luciu.

De meleagurile comunei Luciu se leagă şi câteva nume de marcă. Este vorba despre finanţistul şi omul politic Muşat Bivolaru, născut la 26 septembrie 1876 în comuna Caragele, despre biologul Ion Anghel, născut la data de 4 noiembrie 1934 în comuna Luciu şi despre interpretul de muzică populară şi compozitorul Ştefan Lăzărescu, născut la data de 18 iunie 1913 în satul Caragele.




9

În perioada 1950 – 1968, comuna Luciu a fost cuprinsă în Raionul Pogoanele, cu sediul administrativ în actualul oraş Pogoanele. . Din 1968, după aprobarea Legii nr. 2 privind organizarea administrativ-teritorială a României (în vigoare şi în prezent), s-a revenit la sistemul de organizare pe 2 paliere: judeţ şi oraş-comună şi, până în anul 1989 Luciu a fost comună componentă a judeţului Buzău. În 1989, pentru o perioadă de 9 luni, comuna Luciu a fost unificată cu actuala comună Largu. Din 1990, se reînfiinţează comuna Largu, comuna Luciu funcţionând de atunci în actuala componenţă.

5. COMUNA ÎN SISTEMUL LOCAL ŞI ZONAL DE AŞEZĂRI Rolul teritorial al comunei şi relaţii teritoriale Comuna Luciu se află la o distanţă de 39 km de municipiul Buzău şi la 12 km de oraşul Pogoanele Prin DJ 203 I, care străbate satul Caragele, se face legătura cu cu DN 2 B Buzău – Brăila, de care se află la o distanţă de aproximativ 12 km şi cu DN 2 C Buzău – Slobozia, situat la o distanţă de 10 km de comuna Luciu. Cea mai apropiată staţie de cale ferată, Gara Cilibia, se află la o distanţă de 12 km de satul de reşedinţă al comunei şi la 5 km de satul Caragele, legătura cu aceasta realizându-se prin DJ 203I. Ca localităţi partenere ale comunei Luciu se înscriu cele care au încheiat Acordul de asociere pentru realizarea investiţiei „Sistem de management integrat al deşeurilor, cu staţie de transfer în oraşul Pogoanele”, respectiv, comunele Brădeanu, Largu, Glodeanu Siliştea, Padina, Ruşeţu, Scutelnici, Smeeni şi oraşul Pogoanele.

Fig.1 Comuna Luciu în sistemul local de aşezări din care face parte

6. RESURSE UMANE

Comuna Luciu este una dintre cele 82 comune ale judeţului Buzău. Devenită comună în 1968, Luciu este astăzi a 49-a comună din judeţ, după populaţie. Conform legii 351/2001 privind aprobarea Secţiunii IV a PATN, Luciu cuprinde o localitate de rangul IV, respectiv satul reşedinţă de comună şi o localitate de rangul V, respectiv un sat component. Elementele şi nivelul de dotare ale localităţilor rurale de rang IV şi de rang V sunt redate mai jos: Rangul IV este atribuit satelor reşedinţă de comună. Dotările minime obligatorii necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt:




10

- sediu de primărie; - grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială; - dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; - poştă, servicii telefonice; - sediu de poliţie şi de jandarmerie; - cămin cultural cu bibliotecă; - magazin general, spaţii pentru servicii; - teren de sport amenajat; - parohie; - cimitir; - staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto; - dispensar veterinar; - sediu al serviciului de pompieri; - puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor; - alimentare cu apă prin cişmele stradale. Rangul V este atribuit satelor componente ale comunelor şi satelor aparţinând municipiilor sau oraşelor. Existenţa unor dotări publice sau comerciale şi dimensiunea acestora sunt determinate de numărul de locuitori şi de specificul aşezării. Dotările minime obligatorii în satele având peste 200 de locuitori sunt: - şcoală primară; - punct sanitar; - magazin pentru comerţ alimentar şi nealimentar. Aceste dotări sunt necesare şi în cazul satelor având o populaţie de până la 200 de locuitori, când satele respective sunt izolate, situate la distanţe de peste 3-5 km faţă de satul cel mai apropiat care dispune de astfel de dotări. 6.1 Populaţia

Nr. crt. Localitate (sat) Populaţie 1992* Populaţie 2002* % din total

populaţie 2002 1 Luciu 2094 2045 68,702 Caragele 963 932 31,30Total 3057 2977 100

* Date recensământ 1992, 2002

Repartizarea populaţiei comunei pe cele 2 sate componente indică o concentrare a populaţiei în satul reşedinţă (68,70%). Structura pe vârste şi sexe a populaţiei în anul 2002 Populaţia după sexe Populaţie

totală Grupe de vârstă

0-15 % 16-40 % 41-60 % Peste 60 %

TOTAL 2977 592 19,89 996 33,46 638 21,43 751 25,22 Masculină 1520 304 20,00 559 36,78 315 20,73 342 22,50 % din total 51,06 51,35 - 56,13 - 49,38 - 45,54 - Feminină 1457 288 19,5 437 29,59 323 21,87 409 27,70 % din total 48,94 48,65 - 43,87 - 50,62 - 54,46 -

Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002




11

Structura pe vârste şi sexe a populaţiei în anul 2002

2977

592

996

638

751

1520

304

559

315

342

1477

288

437

323

409

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

0-15

16-40

41-60

Peste60

Pop

ulaţ

ieto

tală

Gru

pe d

e vâ

rstă

FemininăMasculinăTOTAL

După structura pe sexe, comuna Luciu cu 51,06% populaţie masculină şi 48,94% populaţie feminină, nu se înscrie în tendinţa manifestată la nivelul judeţului pentru populaţia rurală, respectiv 49,15% masculin şi 50,85% feminin; pe total comună diferenţa între populaţia feminină şi cea masculină nu indică totuşi un dezechilibru major. Analizând situaţia pe grupe de vârstă, se constată următoarele:

Grupele de vârstă 16-40 ani şi 41-60 ani, care pot fi asimilate în principiu populaţiei în vârstă de muncă, reprezintă 54,89% din populaţia comunei şi este sub media pe judeţ (59%), ponderea, adică 33,45%, regăsindu-se la grupa de vârstă 16-40 ani (pe judeţ 34%); la grupa de vârstă 41-60 ani, structura pe sexe este relativ echilibrată, un dezechilibru constatându-se la grupa de vârstă 16-40 ani, cu 56,13% populaţie masculină faţă de 43,87% populaţie feminină.

Ponderea cea mai mică în total populaţie se regăseşte la grupa de vârstă 0-15 ani, respectiv 19,89% din total, dar superioară mediei pe mediul rural, 11,1% precum şi cele pe judeţ, 19%, ceea ce indică o vitalitate superioară.

Grupa de vârstă de 60 de ani şi peste înregistrează o pondere superioară mediei pe judeţ (25,22% faţă de 22%), tot aici constatându-se un dezechilibru între populaţia masculină şi cea feminină (54,46% femei faţă de 45,54% bărbaţi), procentul ridicat al populaţiei feminine din această grupă de vârstă regăsindu-se în valorile specifice atât pe total judeţ cât şi pe mediul rural. În concluzie, putem spune că populaţia comunei Luciu prezintă un echilibru relativ atât din punct de vedere al structurii pe sexe cât şi pe grupe de vârstă şi nu este lipsită de o anumită vitalitate, deşi în perioada 1998 – 2007 s-a înregistrat un spor natural constant negativ, cu două excepţii, anii 2000 şi 2005. Din punct de vedere etnic şi confesional populaţia comunei Luciu este în proporţie foarte mare de etnie română (peste 93%) şi de religie ortodoxă. Populaţia de etnie romă, trăieşte în comunitate compactă în satul Luciu şi numără aproximativ 200 persoane.




12

Evoluţia principalilor indicatori demografici în ultimii ani*

Anul Natalitate Mortalitate Spor natural Spor natural la 1000 loc. 2007 12,5 15,6 -9 -3.05 2006 8,8 15,6 -20 -6.81 2005 10,4 15,1 +1 +0.33 2004 12,7 14,0 -1 -0.33 2003 10,0 12,0 -6 -2.01 2002 13,3 13,3 0 0 2001 12,4 16,6 -13 -4.27 2000 15,3 12,4 +9 +2.96 1999 13,7 17,6 -12 -3.96 1998 8,7 16,3 -24 -7.83

Natalitate, Mortalitate, Spor natural, Spor natural la 1000 locuitori

-30.00

-25.00

-20.00

-15.00

-10.00

-5.00

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

Natalitate

Mortalitate

Spor natural

Spor natural la 1000loc.

Evoluţia populaţiei legale în ultimii ani*

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total 3137 3161 3109 3079 3087 3057 3115 3056 3066 3030 3041 3046 2994 2972 2987 2980 2937 2951

Masculin 1601 1609 1587 1582 1573 1573 1599 1561 1561 1536 1554 1558 1532 1510 1525 1520 1515 1512 Feminin 1536 1552 1522 1497 1514 1484 1516 1495 1505 1494 1487 1488 1462 1462 1462 1460 1422 1439

*Sursa: DJS Buzău, populaţia legală la data de 01.07




13

Evoluţia populaţiei legale în ultimii ani

1300

1350

1400

1450

1500

1550

1600

1650

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

MasculinFeminin

Migraţia de lungă durată a populaţiei comunei Luciu Analizând migraţia de lungă durată, se constată că numărul persoanelor plecate din localitate îl depăşeşte pe cel al persoanelor care şi-au stabilit domiciliul în localitate în anii 2000, 2003, 2005 şi 2006. Ceilalţi ani din perioada considerată înregistrează valori mai ridicate ale stabilirilor pe teritoriul localităţii comparativ cu plecările. Dacă avem în vedere faptul că pe parcursul perioadei 2000-2006, diferenţa dintre total plecaţi şi total stabiliţi este de 2 persoane în favoarea primei categorii, putem concluziona că explicaţia trendului descrescător al populaţiei se regăseşte în sporul natural negativ înregistrat aproximativ constant.

Populaţie* Stabiliţi cu

domiciliul pe teritoriul comunei

Soldul stabilirilor de

domiciliu2

Plecaţi cu domiciliul de pe teritoriul

comunei

Soldul plecărilor cu domiciliul3

2000 3041 20 6,5 27 8,8 2001 3046 59 19,2 39 12,7 2002 2994 54 18,0 40 13,3 2003 2972 37 12,4 44 14,7 2004 2987 50 16,7 49 16,3 2005 2980 23 7,7 44 14,7 2006 2937 40 13,6 42 14,2 * Populaţia la data de 01.07.

2 Stabiliri de domiciliu la 1000 locuitori 3 Plecări cu domiciliul la 1000 locuitori




14

Migraţia de lungă durată a populaţiei comunei Luciu

20

59

54

37

50

23

40

27

39

40

44

49

44

42

0 20 40 60 80

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Plecaţi cu domiciliul depe teritoriul comuneiStabiliţi cu domiciliul peteritoriul comunei

Populaţia pensionară Din situaţia statistică a populaţiei pensionare a comunei Luciu, rezultă că din numărul total al pensionarilor (936 persoane), 71,3%, adică 667 persoane, se regăsesc în satul de reşedinţă al comunei şi 28,7%, adică 269 persoane, în satul Caragele. Analizând ponderea pensionarilor în total populaţie, se constată un nivel peste media pe comună (31,72%) în satul Luciu (32,84%), iar în satul Caragele un nivel inferior acesteia, adică 29,24%. Cifra de pensionari, 936, este superioară cifrei persoanelor din grupa de vârstă de 60 de ani şi peste, 751, indicând fie un număr mai mare de pensionări înainte de vârsta limită de pensionare (la bărbaţi) precum şi o pondere ridicată a populaţiei feminine în grupele de vârstă cuprinse între 50 şi 60 de ani (lucru posibil având în vedere procentul, constant mai ridicat al populaţiei feminine, la categoriile superioare de vârstă). Populaţia pensionară a localităţilor comunei Luciu*

Nr. crt. Localitate Populaţie 2007 % Pensionari % din total

pensionari % din total populaţie

1. Luciu 2031 68,83 667 71,3 32,842. Caragele 920 31,17 269 28,7 29,24 Total comună 2951 100,00 936 100,0 31,72

*Sursa: Casa Judeţeană de pensii Buzău




15

6.2 Forţa de muncă La recensământul populaţiei din anul 2002, comuna luciu avea o populaţie activă de 1275 persoane, respectiv 42,83% din populaţia totală. Numărul de şomeri înregistrat la acea dată era 162 persoane, respectiv 12,71% din total populaţie activă. Comparând datele de la nivel de comună cu cele înregistrate pe judeţ şi pe mediul rural din judeţ, se constată următoarele: Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie activă este de 87,30%, înregistrându-se un nivel superior

mediei pe judeţ (78,66%) precum şi celei pe mediul rural (76,75%) Ponderea şomerilor în total populaţie activă (12,70%), este inferioară atât mediei pe judeţ cât şi mediei pe

rural (21,22% şi respectiv 23,24%) Nivel inferior, 12,00%, al ponderii populaţiei salariate, faţă de media înregistrată pe rural (40,08%) Populaţia activă la recensământul din 2002*

Judeţul Buzău

% din total activi Mediul rural % din

total activi LUCIU % din total activi

Populaţie activă 177983 100,00 94116 100,00 1275 100,00 Populaţie ocupată 140014 78,66 72243 76,75 1113 87,30 Şomeri 37769 21,22 21873 23,24 162 12,70 Populaţie salarială 102031 57,32 37722 40,08 153 12,00

*Sursa de date DJS Buzău

La recensământul din anul 2002, structura populaţiei ocupate stabilită prin anchetă indică o dominanţă netă a sectorului Agricultură silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului – 86,89%, urmat la mare distanţă de sectorul industrie prelucrătoare, 2,88%. Ponderi aproximativ egale deţin comerţul şi serviciile, administraţia publică şi învăţământul(aprox. 2,25%) Populaţia ocupată civilă a comunei Luciu, pe activităţi ale economiei naţionale

ACTIVITATE Populaţia ocupată - persoane-

Salariaţi - persoane-

Agricultură Silvicultură, Exploatare forestieră şi economia vânatului 967 24

Industrie extractivă 3 3 Industrie prelucrătoare 32 28 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3 3 Construcţii 8 6 Comerţ si servicii 24 20 Hoteluri şi restaurante 1 1 Transport şi depozitare 10 8 Administraţie publică 26 26 Învăţământ 24 24 Sănătate şi asistenţă socială 6 6 Alte activităţi ale economiei naţionale 9 4 TOTAL 1113 153

Prezentăm mai jos o serie de date referitoare la structura populaţiei după nivelul de instruire, precum şi structura populaţiei ocupate după statutul profesional.




16

Structura populaţiei de peste 10 ani după nivelul de instruire*

Nivel de instruire Număr persoane

Superior de lungă durată 15 Superior de scurtă durată 3 Postliceal şi de maiştri 9 Liceal 208 Profesional, complementar sau de ucenici

224

Gimnazial 938 Primar 927 Fără şcoală absolvită 292 Nedeclarat - TOTAL 2616

* Sursa: DJS Buzău, recensământ 2002

Se remarcă ponderea populaţiei cu instruire elementară (primară şi gimnazială) 71,30% din totalul populaţiei în vârstă de peste 10 ani, această categorie fiind urmată de cea cu studii profesionale, complementare sau de ucenici (8,57%) şi de cea cu studii liceale (7,96%). Ponderi reduse deţin persoanele cu studii superioare şi cele cu studii postliceale şi de maiştri. Structura populaţiei ocupate după statutul profesional*

Statutul profesional Număr persoane % din total populatie ocupată

Salariat 153 13,75 Patron 1 0,09 Lucrător pe cont propriu 393 35,31 Lucrător familial neremunerat 562 50,50 Membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative

4 0,35

TOTAL 1113 100,00 * Sursa: DJS Buzău, recensământ 2002

În structura populaţiei ocupate după statutul profesional, se remarcă ponderea covârşitoare deţinută de lucrătorii familiali neremuneraţi (50,50%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (35,31%) şi la mare distanţă de salariaţi.

7. ACTIVITĂŢI ECONOMICE Dezvoltarea sectorului economic se poate realiza în principal printr-o valorificare superioară a resurselor locale de care dispune comuna Luciu, precum şi prin revigorarea unor activităţi abandonate după anul 1990. O importantă resursă care ar trebui valorificată în beneficiul comunităţii este Balta Luciu, cu o suprafaţă de aproximativ 20kmp., în prezent în proprietatea Agenţiei Domeniilor Statului. În această direcţie, administraţia locală face demersurile necesare pentru a intra în posesia terenului aferent bălţii, în prezent cauza fiind pe rol la Judecătoria Pogoanele.




17

7.1 Principalele sectoare economice Activităţile economice care s-au dezvoltat în comuna Luciu s-au bazat în mare măsură pe valorificarea resurselor locale. Principalele ocupaţii ale locuitorilor comunei sunt legate de agricultură şi de creşterea animalelor . Ambele su fost favorizate în principal de aşezarea comunei în zona de câmpie şi de faptul că aproximativ 58% din suprafaţa totală a comunei Luciu o constituie de terenul arabil. Terenul este lucrat atât individual cât şi în asociaţii agricole, pe teritoriul comunei Luciu desfăşurându-şi activitatea 27 asociaţii agricole, din care 26 familiale şi una cu statut juridic. Asociaţia agricolă cu statut juridic are un număr de 9 salariaţi şi are în administrare 300 ha teren. Sectorul zootehnic este reprezentat de un complex de creştere şi îngrăşare a porcinelor (satul Caragele), iar în satul Luciu funcţionează o fermă piscicolă.

7.2 Sectorul IMM şi alţi agenţi economici (AF şi PF) Activităţile de producţie şi în special cele cu valoare adăugată mare, sunt slab reprezentate în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, pe teritoriul comunei desfăşurându-şi activitatea 2 agenţi economici, în domeniul confecţiilor textile (45 salariaţi, urmând ca în viitorul apropiat extinderea activităţii să permită mărirea numărului de angajaţi la 80) şi al distribuţiei de pesticide. Acestora li se adaugă activitatea a 10 persoane fizice autorizate, care desfăşoară activităţi în sectorul comerţ cu amănuntul mixt 8. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Administraţia publică a comunei Luciu este organizată în conformitate cu prevederile Legii 215 /2001 privind administraţia publică locală. Conform art. 29, numărul corespunzător de consilieri locali este de 11. Potrivit art. 36, Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

In principal acestea se referă la:




18

- avizarea sau aprobarea, după caz, de studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;

- administrarea domeniul public şi domeniul privat al comunei

- înfiinţarea de instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local;

- înfiinţarea şi reorganizarea regiilor autonome de interes local, protecţia şi refacerea mediului înconjurător, protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;

- cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

- cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

- asigurarea libertăţii comerţului şi încurajarea liberei iniţiative, în condiţiile legii.

Conform art. 66 din acelaşi act normativ, primarul este "şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează". Atribuţiile acestuia sunt stabilite la art. 68 şi sunt în număr de 26. Atribuţiile Primarului se referă în general la probleme de administrare curentă şi control. O serie de atribuţii pot fi delegate viceprimarului (art. 70). Aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei Luciu, cuprinde în prezent un număr de 14 posturi, din care la data de , vacante 1 în următoarea structură:

- 2 funcţii de demnitate publică - 6 funcţii publice, din care o funcţie publică de conducere - 4 funcţii pe contract de muncă.

Acestora, în cadrul statului de funcţii, li se mai adaugă 13 asistenţi personali ai persoanelor cu handicap sever şi un bibliotecar, care îndeplineşte şi funcţia de director de cămin cultural

Aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei Luciu este organizat pe 6 compartimente funcţionale, în raport de activităţile specifice desfăşurate conform atribuţiilor stabilite prin actele normative din domeniu.

În anexa 1 este prezentată organigrama aparatului propriu al Consiliului Local al Comunei Luciu. Principalele probleme sunt legate de funcţionalitatea relaţiilor dintre compartimente, de lipsa unor compartimente cu rol de pregătire a unor documente strategice, prognoze, întreţinerea unei bănci de date locale, dialog cu agenţii economici şi de promovare locală.




19

9. RESURSE NATURALE 9.1. Resurse de mediu

Teritoriul comunei Luciu face parte din punct de vedere geomorfologic din Câmpia Română, caracterizată prin suprafeţe relativ plane, cu largi zone ridicate şi coborâte specifice. Din punct de vedere al reliefului, se diferenţiază clar două zone:

- zona de luncă, cu depozite aluvionare de mâluri, nisipuri şi pietrişuri - zona de câmpie, care ocupă cea mai mare parte din teritoriu şi care este alcătuită din depozite

eoliene, nisipuri de dune afânate şi depozite loessoide. Ambele sunt favorabile culturilor agricole, predominante fiind cele de grâu, porumb, orz, soia, floarea soarelui, tutun şi pepeni. De asemenea trebuie menţionat aici potenţialul piscicol al zonei, reprezentat de Balta Luciu şi faptul că adiacent acestuia se pot dezvolta şi activităţi turistice şi de agrement.

9.2. Resurse de teren Comuna Luciu administrează în prezent un teritoriu de 8674 ha, reprezentând aproximativ 1,43% din suprafaţa judeţului Buzău4. Structura terenului după modul de folosinţă precum şi evoluţia structurii terenului agricol în intervalul 1990 – 2006, sunt prezentate în tabelele de mai jos

Structura terenului după modul de folosinţă UM –ha-

Folosinţa terenului 1990 2000 2006

1. Arabil 5263 4765 5002 2. Păşuni naturale 2547 2785 2663 3. Livezi 5 1 6 4. Pădure 14 14 14 5. Vii si pepiniere viticole 99 127 127 6. Curţi şi clădiri 160 160 160 7. Alte terenuri 597 822 659 Total 8674 8674 8674

Evoluţia structurii terenului agricol în perioada 1990-2006 UM –ha-

Folosinţa terenului 1990 2000 2006

AGRICOL, din care: 7914 7678 7798 1. Arabil 5263 4765 5002 2. Păşuni 2547 2785 2663 3. Vii si pepiniere viticole 99 127 127 4. Livezi si pepiniere pomicole 5 1 6

Se constată că cea mai mare parte a teritoriului o reprezintă terenul arabil, 57,70%, adică 5002 ha la nivelul anului 2006. Putem aprecia că fondul funciar nu a suferit modificări majore în ultimii ani, în sensul creşterii sau descreşterii semnificative a suprafeţelor.

4 Judeţul Buzău are o suprafaţă de 610255 ha şi cuprinde un număr de 5 centre urbane si 82 de comune.




20

Pentru comuna Luciu, o importantă resursă de teren o constituie de asemenea păşunile, care reprezintă 30,70% din total suprafaţă, ocupând al doilea loc, după terenul arabil, ca pondere în total suprafaţă. În ceea ce priveşte suprafaţa de păşune trebuie menţionat faptul deşi se regăsesc pe teritoriul administrativ al comunei Luciu, 175 ha aparţin comunei C.A. Rosetti, 639 ha oraşului Pogoanele, 126 ha comunei Cilibia şi 622 ha Romagribuz Cilibia, acestea din urmă fiind în curs de retrocedare către proprietari. Structura fondului funciar după proprietari în anul 2006

Grupe de proprietari /categorii de folosinţe

Tota

l loc

alita

te (h

a)

%

Pro

prie

tate

pub

lică

(ha)

Pro

prie

tate

pub

lică

a st

atul

ui (h

a)

Pro

prie

tate

pub

lică

a U

AT

(ha)

Jude

ţean

ă(ha

)

Oră

şene

ască

-co

mun

ală

(ha)

Pro

prie

tate

priv

ata

(ha)

Pro

prie

tate

priv

ată

a U

AT

(ha)

Pro

prie

tate

priv

ată

a pe

rsoa

nelo

r fiz

ice

(ha)

Pro

prie

tate

co

oper

atis

tă (h

a)

Pro

prie

tate

ob

ştea

scă

(ha)

Terenuri arabile 5002 57,67 - - - - - 5002 - 5002 - -

Păşuni 2663 30,70 2322 2322 - 2322 341 - 341 - -Livezi 6 0,07 - - - - - 6 - 6 - -Vii şi pepinere viticole

127 1,46 - - - - - 127 - 127 - -

Terenuri agricole total

7798 89,90 2322 - 2322 - 2322 5476 - 5476 - -

Păduri şi alte terenuri forestiere

14 0,16 - - - - - 14 - 14 - -

Terenuri cu ape şi ape cu stuf

519 5,98 519 519 - - - - - - - -

Căi de comunicaţii 96 1,10 96 46 50 8 42 - - - - -

Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi

160 1,85 18 1 17 - 17 142 - 142 - -

Terenuri degradate şi neproductive

87 1,01 - - - - - 87 - 87 - -

Terenuri neagricole total

876 10,10 633 566 67 8 59 243 - 243 - -

Terenuri TOTAL 8674 100 2955 566 2389 8 2381 5719 - 5719 - -

% 100,00 - 34,07 6,53 27,54 0,10 27,44 65,93 - 65,93 - -*Sursa: Primăria Comunei Luciu

Din datele prezentate în tabelul de mai sus se observă că terenul agricol, în proporţie de 70,23% se află în proprietate privată, iar terenurile neagricole în proporţie de 27,74%. La nivelul comunei Luciu, zona în care se pot dezvolta activităţi economice, în suprafaţă de 45 ha, este repartizată pe satele componente astfel:

Luciu 25 ha Caragele 20 ha




21

Un handicap major din acest punct de vedere îl reprezintă lipsa infrastructurii de utilităţi publice, respectiv a reţelei de alimentare cu apă, a reţelei de canalizare, a staţiei de tratare/epurare şi a reţelei de gaze naturale. O altă problemă legată de resursele de teren, este lipsa evidenţei cadastrale, care influenţează atât asigurarea unei impozitări corecte a proprietăţilor, utilizarea eficientă a terenului agricol cât şi dezvoltarea unei politici de terenuri la nivelul administraţiei locale şi promovarea activă a valorilor funciare disponibile. Acest fapt, coroborat cu fragmentarea proprietăţii agricole precum şi cu inexistenţa unor forme asociative în domeniul activităţilor agricole, constituie piedici în utilizarea resurselor de teren. 10. RESURSE FIZICE ŞI DE PRODUCŢIE

10.1 Terenuri în intravilan Structura terenurilor cuprinse în intravilan poate fi urmărită prin analiza bilanţului teritorial întocmit şi cuprinse în Planul urbanistic general (PUG) al localităţii. Bilanţul teritorial pe localităţi componente ale comunei Luciu conform PUG elaborat în anul 1998 este prezentat în Anexa 2. Intravilanul comunei Luciu este de 203 ha, iar repartiţia pe sate este următoarea:

Luciu 148 ha Caragele 55 ha

Bilanţul teritorial întocmit pentru PUG, indică faptul că 72,91 % din intravilanul comunei se regăseşte în satul Luciu, restul de 27,09%, revenind celuilalt sat component al comunei, satul Caragele. 10.2 Terenuri în proprietate publică Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei, a fost aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1348/2001 si însuşit de Consiliul local al comunei prin Hotărârea nr. 25/1999 (modificată şi completată de hotărârile 12/2000).

Acesta cuprinde ca bunuri imobile suprafeţe de teren plantat, terenuri libere, căi de circulaţie, poduri, reţele tehnico-edilitare şi clădiri de interes public cu terenul lor aferent. Ca principale terenuri şi construcţii de interes public pot fi menţionate:

- piaţa agro-alimentară şi târg săptămânal 4000 mp - construcţii de învăţământ (şcoli, grădiniţe): teren 4000 mp, suprafaţă construită de 500 mp - construcţii pentru sănătate (cabinete medicale): teren 300 mp, suprafaţă construită 140 mp - clădiri cu funcţie culturală: 600 mp teren, suprafaţă construită 320 mp - clădiri pentru funcţiuni administrative: 1000 mp teren suprafaţă construită 160 mp

10.3. Infrastructură tehnică 10.3.1. Alimentare cu apă şi salubrizare

În prezent, comuna Luciu nu dispune de sistem de alimentare cu apă. Singura sursă de apă pentru gospodăriile populaţiei o constituie fântânile.

Din totalul de 128 fântâni publice existente pe teritoriul comunei Luciu, sunt monitorizate permanent 30. Analiza apei din fântânile selecţionate în anul 2007, a relevat faptul că nici o fântână nu are apa potabilă, în sensul că din punct de vedere chimic (conţinutul de nitriţi, nitraţi şi substanţe organice) şi bacteriologic, apa nu




22

se încadrează în parametrii de potabilitate prevăzuţi de Legea nr 458/2002. Riscul major este pentru populaţia din grupa de vârstă 0-3 ani, la care consumul apei din aceste surse poate duce la intoxicaţie cu nitriţi, afecţiune ce poate fi letală. Soluţia este înlocuirea este înlocuirea acestui sistem de alimentare cu apă cu sistemul centralizat care poate să asigure treptele de tratare în vederea potabilizării apei precum şi un control permanent al parametrilor de potabilitate. Această problemă este în atenţia autorităţii locale, fiind făcute demersurile necesare obţinerii finanţării pentru realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă. Pentru salubrizarea localităţii, există trei rampe neecologice, două în satul Luciu şi una în satul Caragele şi este în curs de implementare Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor cu Staţie de Transfer la Pogoanele”. Până în prezent a fost realizat studiul de fezabilitate, prin Programul PHARE CES 2005 - Schema de granturi pentru sectorul public pentru pregătirea de proiecte în domeniul protecţiei mediului, pentru care s-au cheltuit 19.950 euro. În urma implementării proiectului menţionat, comuna Luciu va dispune de 9 rampe ecologice (5 în satul Luciu şi 4 în satul Caragele) pentru colectarea gunoiului menajer, care, prin mijloace auto, va fi transportat la Staţia de transfer Pogoanele. Mai precizăm că în conformitate cu Directiva Consiliului nr.91/271/CEE privind epurarea apelor uzate în localităţile cu aglomerări de peste 2000 locuitori echivalenţi, trebuie să existe staţie de epurare cu tratare secundară a apelor uzate, realizarea reţelei de alimentare cu apă, a celei de canalizare şi utilarea corespunzătoare a acestora înscriindu-se din această perspectivă ca principale probleme de rezolvat în viitorul apropiat. De asemenea, prezenţa apelor uzate menajere laolaltă cu cele meteorice reprezintă un factor de risc major pentru sănătatea populaţiei şi conduc la degradarea mediului înconjurător.

10.3.2. Reţeaua de drumuri

În prezent căile de comunicaţie satisfac o bună parte a necesităţilor comunităţii. Teritoriul comunei este străbătut de 2 drumuri judeţene, ambele modernizate, iar drumurile săteşti sunt nemodernizate, de pământ sau balastate. Este de remarcat aici lipsa trotuarelor şi marcajelor corespunzătoare, lipsa parcărilor amenajate, lipsa sau întreţinerea necorespunzătoare a indicatoarelor rutiere precum şi starea necorespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere. Repartiţia reţelei de drumuri pe satele componente ale comunei Luciu este următoarea:

Localitatea Drumuri judeţene Drumuri săteşti Luciu 6 10 Caragele 10 4

10,4. Infrastructură socială 10.4.1.Educaţia

În comuna Luciu există unităţi de învăţământ preşcolar, şcolar primar şi şcolar gimnazial.

În prezent, procesul de învăţământ se desfăşoară în două unităţi şcolare: Şcoala generală cu clasele. I – VIII Luciu (cu personalitate juridică) şi Şcoala generală cu clasele I –IV Caragele; în ambele sate componente ale comunei funcţionează câte o grădiniţă.




23

Unităţile de învăţământ din comuna Luciu sunt deservite de 24 cadre didactice, din care, 5 în învăţământul preşcolar şi 19 în învăţământul primar şi gimnazial. Activitatea şcolară se desfăşoară în 8 săli de clasă şi cabinete şcolare.

Din anul 1988, Şcoala generală cu clasele I –VIII din satul Luciu poartă numele renumitului biolog Ion Anghel, fiu al satului Luciu, care pe tot parcursul vieţii sale a ţinut legătura cu locul şi oamenii unde s-a născut şi a dotat şcoala cu aparate şi ustensile pentru desfăşurarea orelor de biologie. 10.4.2. Sănătatea

Referitor la infrastructura din domeniul sănătăţii, în prezent în comuna Luciu sunt amenajate 2 cabinete medicale de familie, în fiecare din satele componente ale comunei. Acestea sunt deservite de un singur medic şi un cadru mediu sanitar. Activitatea se desfăşoară în satul Luciu, o zi din săptămână personalul medical deplasându-se în satul Caragele. În satul reşedinţă de comună funcţionează o farmacie. Serviciile stomatologice sunt asigurate de un Cabinet stomatologic înfiinţat de curând, care funcţionează 2 zile pe săptămână. Deşi s-au realizat paşi importanţi în ceea ce priveşte extinderea şi modernizarea infrastructurii din domeniul sănătăţii, sistemul medical al comunei rămâne subdimensionat şi nu acoperă integral necesităţile populaţiei. 10.4.3. Cultura În comună funcţionează în prezent 2 biblioteci, din care una şcolară (la şcoala de coordonare) şi una publică. Biblioteca publică a comunei Luciu dispune de 4310 unităţi de bibliotecă şi are 162 utilizatori activi. Oferă publicului cititor servicii de împrumut la domiciliu. Comuna Luciu are două cămine culturale, câte unul în fiecare sat. Ambele sunt modernizate şi sunt în administrarea primăriei.




24

10.5. Locuirea şi resursele din gospodării Principalii indicatori privind locuirea şi resursele pe gospodării, înregistraţi la recensământul din anul 2002, se prezintă după cum urmează: Indicatorii consideraţi în aprecierea locuirii şi resurselor pe gospodării nu prezintă diferenţe semnificative între satele componente ale comunei. Din punct de vedere al statutului juridic, fondul de locuit este în totalitate privat ceea ce ridică problema asigurării necesarului pentru locuinţe sociale, acţiuni de relocare, sau situaţii de forţă majoră din fondul public. Sub aspectul confortului în locuinţă, putem menţiona că aproximativ, 95% din locuinţe au instalaţie electrică, şi 65,25% au bucătărie în interiorul locuinţei.

10.5.1. Animalele din gospodării pe localităţi

La sfârşitul anului 2007, efectivele de animale din gospodării, pe sate componente ale comunei Luciu, se prezintă astfel:

Localitatea Bovine Ovine şi caprine

Porcine Păsări Cabaline Familii albine

Luciu 410 2800 470 10200 280 13 Caragele 382 2000 300 7000 160 10 Total comună 792 4800 770 17200 440 23

Faţă de anul 2002 se înregistrează descreşteri de efective la porcine, păsări, cabaline şi familii de albine, celelalte două categorii, respectiv, bovine şi ovine şi caprine, înregistrând efective superioare anului 2002.

Indicatori principali Luciu Caragele Total comună

Număr clădiri 704 366 1070 Număr locuinţe 705 366 1071 Număr camere de locuit 2136 1146 3282 Suprafaţa locuibila (mp) 24645 15083 39728 Suprafaţa medie locuinţa 34,96 41,21 37,09 Suprafaţa medie camera 11,54 13,16 12,10 Suprafaţa medie persoane 12,05 16,18 13,34 Numărul gospodăriilor populaţiei 658 315 973

Numărul persoanelor înregistrate in gospodărie 2080 936 3016

Numărul mediu de persoane pe o gospodărie 3,11 2,96 3,06

Numărul mediu de persoane pe locuinţă 2,90 2,55 2,78

Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată 35 4 39

Persoane venite pentru o perioadă îndelungată 6 1 7

Numărul populaţiei stabile 2045 932 2977




25

10.5.2. Populaţia afectată de sărăcie

La nivelul Comunei Luciu, la data de 01.01.2008, nu se înregistrau cereri de lociunţe sociale şi beneficiau de prevederile legii venitului minim garantat un număr de 219 familii.

În conformitate cu harta sărăciei - Programul Naţional de Dezvolatre Rurală/ Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală, indicii de sărăcie (date 2003) la nivelul comunităţii rurale Luciu sunt: rata sărăciei 57,5% profunzimea sărăciei 18,2%, severitatea sărăciei 8,3% număr de săraci 1712

Rata sărăciei la nivelul comunităţii Luciu depăşeşte atât media pe judeţ (35,2%), precum şi rata medie a sărăciei aferente spaţiului rural din judeţul Buzău (43,7%). 10.6. Valori ale fondului construit

Fondul construit al comunei Luciu are o vechime medie. Conform datelor statistice de la recensământul din 2002, ponderea o deţin locuinţele construite în perioada 1900 – 1970 (64,96%). La nivel mediu se situează ponderea locuinţelor construite în intervalul 1971 – 1991 (17,01%) şi a celor construite în perioada 1992 – 2000 (16,92%). Ponderile menţionate se regăsesc la nivel de comună, dar sunt urmate îndeaproape de cele înregistrate pe sate componente.

Dacă se consideră că 20-30 de ani este un interval de timp care implică lucrări de reparaţii majore sau consolidări atunci se poate observa că aproximativ 82% din locuinţe au o vechime mai mare de 30 de ani.

Vechimea fondului construit* Localitate/ Număr de locuinţe

>1900 1900 – 1970 1971 – 1991 1992 - 2000 2001 Total

Luciu 0 428 136 130 10 704 Caragele 0 267 46 51 2 366 Total comună 0 695 182 181 12 1070 * Date recensamant 2002

11. RESURSE FINANCIARE Una dintre problemele cu care se confruntă Primăria comunei Luciu o reprezintă valoarea scăzută a resurselor financiare publice de care dispune administraţia locală.

Sistemul de colectare şi cuantumul taxelor şi impozitelor locale sunt reglementate prin Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006 şi Codul fiscal.

Impozitele şi taxele locale la nivel de unitate administrativ-teritorială, se stabilesc şi se aprobă anual prin hotărâre a consiliului local

Principalele taxe şi impozite care se colectează local sunt: - Impozitul pe clădiri - Impozitul şi taxa pe teren - Taxa pentru mijloace de transport - Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor - Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate - Taxe extrajudiciare de timbru




26

Bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei în anii 2007 si 2008 2007 % din total 2008 % din total INDICATORI Mii. lei Mii. lei A. VENITURI Impozit pe profit - - Impozite şi taxe de la populaţie 186,87 5,53 310,00 6,50 Taxe folosire teren - - - - Impozit pe clădiri şi terenuri persoane juridice 3,30 0,10 - -

Taxe mijloace de transport persoane juridice 6,60 0,20 - -

Alte impozite directe - - - Impozit pe spectacole - - - Alte impozite indirecte - - - Vărsăminte din profitul net - - - Vărsăminte de la instituţiile publice - - - Diverse venituri 22,40 0,67 - - Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului 188,27 5,57 916,00 19,20

Sume defalcate 1622,71 48,01 1770,00 37,00 Subvenţii 922,31 27,28 1331,00 27,90 Sume din TVA 427,54 12,64 450,00 9,40 TOTAL 3380,00 100,00 4777,00 100,00 B. CHELTUIELI Autorităţi executive 724,00 22,30 615,00 12,90 Învăţământ 1175,00 36,19 1571,00 32,90 Sănătate - - - Cultură 93,00 2,87 440,00 9,20 Asistenţă socială 728,00 22,42 921,00 19,30 Servicii şi dezvoltare publică 527,00 16,23 1210,00 25,30 Transporturi şi telecomunicaţii - - - - Alte acţiuni economice - - 20,00 0,40 TOTAL 3247,00 100,00 4777,00 100,00 C. DISPONIBILITĂŢI LA FINELE ANULUI (FOND DE RULMENT) 133,00 -

Analiza bugetului de venituri şi cheltuieli pune în evidenţă dependenţa semnificativă de sumele primite de la bugetul de stat şi care reprezintă aproximativ 88% din totalul veniturilor, la nivelul anului 2007.. Pe de altă parte aceste sume sunt cu destinaţie precizată şi nu pot fi cheltuite pe programe şi proiecte de dezvoltare locală. Colectarea veniturilor locale se realizează în proporţie de 70 %.




27

12. MEDIUL EXTERN Conjunctura macro-economică, caracterizată printr-un amplu proces de restructurare, la toate nivelurile, nu reprezintă un mediu favorabil unui proces de dezvoltare locală, decât în condiţiile în care ar exista o strategie specifică, menită să ajute administraţia locală să facă faţă provocărilor acestei perioade. Principalele caracteristici sunt: privatizarea întreprinderilor de stat, modificarea pieţelor locale şi regionale, înăsprirea şi schimbările rapide ale mediului concurenţial, slaba dezvoltare a capacităţilor antreprenoriale la nivel local, mediul inflaţionist, decapitalizarea întreprinderilor şi accesul dificil la credite bancare. Acestora li se adaugă un context legislativ şi instituţional în continuă transformare, cu modificări frecvente şi în general perturbatoare şi care sporesc birocraţia internă a organizaţiilor publice şi private. Principalele relaţii instituţionale ale administraţiei locale se stabilesc cu Consiliul Judeţean şi Prefectura Judeţului, cu structurile deconcentrate ale Guvernului la nivel local precum şi cu companii naţionale sau judeţene care asigură anumite servicii de administrare şi distribuţie a unor resurse (energie electrică, gaze naturale, supravegherea resurselor de apă şi a mediului, a pădurilor, întreţinerea drumurilor naţionale şi judeţene etc.). Procesul de aderare la Uniunea Europeană, pe lângă dificilele şi costisitoarele adaptări ale cadrului normativ şi legislativ, a adus şi beneficiile directe ale politicii de dezvoltare regională şi ale instrumentelor financiare aferente. Oportunitatea oferită de instrumentele structurale aferente perioadei 2007-2013, vine în sprijinul rezolvării problemelor cu care se confruntă comunităţile rurale, cum este şi cazul comunei Luciu.

13. CONCLUZII După cum o demonstrează datele statistice, dar şi opinia locuitorilor, comuna Luciu traversează o perioadă de transformări socio-economice caracteristice pentru: - forţa de muncă; populaţie în descreştere, spor natural negativ, locuri de muncă insuficiente, în raport

cu cererea existentă, lipsa furnizorilor locali de formare profesională, paleta de meserii existentă necorelată cu calificările cerute de agenţii economici, migraţia forţei de muncă active către mediul urban şi spaţiul comunitar;

- sectorul economic a cunoscut din 1990 un declin continuu, favorizat de prăbuşirea sectorului de stat cu o serie de activităţi economice de tradiţie, cum ar fi: mecanizarea agriculturii, prelucrarea produselor specifice zonei, activităţi de mică industrie. Deşi se manifestă o uşoară revigorare a sectorului economic, demonstrată de apariţia unor agenţi economici privaţi, totuşi, sectorul economic este insuficient dezvoltat, creşterea acestuia fiind strict legată de realizarea investiţiilor publice, în special a celor de infrastructură;

- investiţii publice: au fost realizate câteva obiective: reabilitarea Şcolii cu clasele I-IV şi a Grădiniţei din satul Caragele, reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti, amenajare cabinet stomatologic în satul reşedinţă şi a dispensarului uman pentru satul Caragele, extinderea reţelei de electrificare stradală, amenajare teren de sport precum şi extinderea şi modernizarea sediului primăriei; trebuie menţionat faptul că numai obiectivele din domeniul infrastructurii de educaţie au fost realizate cu fonduri guvernamentale şi de la Banca Mondială, celelalte având ca sursă de finanţare bugetul propriu al comunei; Totuşi, investiţiile publice realizate nu acoperă necesităţile comunităţii, fiind necesare cu prioritate realizarea următoarelor obiective:

Realizarea sistemului de alimentare cu apă în satele comunei; Realizarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale Realizarea sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate şi pluviale.




28

Reabilitarea infrastructurii rutiere; Reabilitarea infrastructurii şcolare

- oportunităţi: comuna este eligibilă pentru accesarea finanţărilor disponibile în cadrul PNDR, respectiv, masurile:

111 „ Formarea profesională, informare şi difuzarea de cunoştinţe” 143 „ Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori” 114 “ Utilizarea serviciilor de consiliere” 112 “ Instalarea tinerilor fermieri” 141 “ Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” 121 “ Modernizarea exploataţiilor agricole” 125 “ Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea

agriculturii şi silviculturii” 123 “ Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” 142 “Înfiinţarea grupurilor de producători” 122 “Îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor” 123 “ Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” 312 “ Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” 313 “ Încurajarea activităţilor turistice” 214 “ Plăţi de agro-mediu” 322 “ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi

populaţia rurală şi punerea în valoare o moştenirii rurale” 313 “ Încurajarea activităţilor turistice” 421 “ Implementarea proiectelor de cooperare” 431-1 “ Construcţie parteneriate public private” 431-2 “ Funcţionarea Grupurilor de Acţiune, dobândirea de competenţe şi animarea

teritoriului”




29

ANCHETA DE OPINIE - AXATĂ PE PROBLEMELE DIN COMUNA LUCIU - JUDEŢUL BUZĂU - În cadrul proiectului “Subsidiaritate şi dezvoltare locală” aplicat de Asociaţia Forda Buzău în parteneriat cu Instituţia Prefectului – Judeţul Buzău şi Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală Bucureşti, în zilele de 5 şi 6 iunie 2008 a fost realizată o anchetă de opinie pe un eşantion reprezentativ de 50 persoane din satele componente ale Comunei Luciu. S-a încercat surprinderea percepţiei locuitorilor din comună cu privire la starea actuală a comunităţii.

Tematica abordată în ancheta de opinie aplicată a vizat următoarele aspecte:

Raportarea cetăţenilor la principalele evenimente din comună o laice o religioase

conservarea sau pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor din sate şi comună

care ar fi problemele cele mai importante cu care se confruntă cetăţenii la nivel de sat şi de comună

ce probleme îi preocupă personal

dacă doresc să fie consultaţi de decidenţii politici şi administrativi cu privire la problemele comunităţii

raportarea factorilor locali de decizie la problemele cetăţenilor o dacă organizează reuniuni de consultare a acestora o în ce măsură cunosc problemele comunităţilor satelor componente o în ce măsură se implică în rezolvarea acestora

identificarea liderilor de opinie din fiecare sat şi la nivel de comună Astfel, în cercetarea de faţă ne propunem o armonizare între individ si autorităţile locale, cu privire la elaborarea în comun a unui Plan de dezvoltare locală pe perioada 2008 – 2013.

I.2 Care considerati ca este cea mai mare sarbatoare religioasa din comuna ?

27

2

3

12

1

2

15

1

1

0 5 10 15 20 25 30

Pastele

Hramul bisericii Caragele

Hramul bisericii Sf. Ioan Botezatorul

Craciunul

Sf. Maria

Ziua Eroilor

Inaltarea

Sf. Dumitru

Ziua de Sambata




I.3 Considerati ca traditiile si obiceiurile din sat si din comuna au disparut ?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

satul Luciu

satul Caragele

total pe comuna




I.4 Daca ati raspuns „Nu”, ce traditii si obiceiuri credeti ca s-au pastrat ? Va rugam sa enumerati cateva:

1

2

1

1

10

4

2

0 2 4 6 8 10

Sarbatori religioase

Botezuri, nunti

Hramul bisericii

Mosii de vara

Traditii sarbatori iarna (colinde)

Paparudele

Caloianul




I.5 Care considerati ca sunt cele mai importante probleme cu care se confrunta cetatenii din satul dumneavoastra ?Satul Luciu

3

3

4

3

11

3

5

2

3

6

2

3

1

4

2

1

1

1

0 5 10 15 20 25 30 35

Lipsa canalizare

Lipsa spatii verzi

Sistem alimentare cu apa potabila lipsa

Lipsa alimentare cu gaze

Lipsa locurilor de munca

Nu exista ordine si liniste publica

Gradinite, scoli cu conditii improprii

Drumuri proaste (nepietruite / neasfaltate)

Lipsa subventii agricultura si animale

Lipsa de interes a educatorilor / cadrelor didactice

Mentinerea curateniei

Venitueri mici in raport cu preturile

Terenuri necultivate

Lipsa irigatii terenuri agricole

Sistem de iluminat public (nu acopera f iecare sat)

Lipsa permanentei medicale

Limitarea vitezei / restrictionare traficului pe DJ

Tensiune fluctuanta la reteaua de energie electrica

Costuri mari la lucrarile agricole

Drum din sat la pod Calmatui nepietruit




I.5 Care considerati ca sunt cele mai importante probleme cu care se confrunta cetatenii din satul dumneavoastra ?Satul Caragele

4

18

4

1

4

1

6

5

3

2

1

2

0 5 10 15 20 25 30

Lipsa canalizare



Drumuri proaste (nepietruite / neasfaltate)


Asfaltarea drumului de la DJ la biserica

Venitueri mici in raport cu preturile


Limitarea vitezei / restrictionare traficului greu pe DJ

Lipsa cabinet stomatologic

Lipsa Farmacie

Lipsa utilajelor pentru lucrari agricole

Lipsa lemne de foc




I.6 Care considerati ca sunt cele mai importante probleme cu care se confrunta cetatenii din comuna dumneavoastra ?

8

5

10

9

10

12

5

6

1

3

1

3

1

2

4

2

0 5 10 15 20 25 30

Lipsa canalizare

Lipsa spatii verzi / spatii de joaca pentru copii



Lipsa locurilor de munca

Nu exista ordine si liniste publica / paza

Gradinite, scoli cu conditii improprii

Drumuri comunale neasfaltate


Lipsa de interes a educatorilor / cadrelor didactice

Mentinerea curateniei

Pod Calmatui trebui reparat

Lipsa ingineri agricoli

Rezolvarea problemei cimitirului nou

Iluminat public insuficient


Prezenta administratiei in sat pentru probleme urgente

Necesitate impaduririi pentru ameliorarea solului




I.7 Credeti ca cetatenii din comuna ar fi bine sa fie consultati de catre autoritatile locale cu privire la problemele satului si comunei?

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Luciu

Caragele

Total




I.8 In opinia dumneavoastra credeti ca factorii locali abilitati in rezolvarea problemelor se implica?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Luciu

Caragele

total pe comuna




I.11 Din cate cunoasteti pana acum s-au organizat reuniuni cu cetatenii in cadrul carora acestia sa fi fost intrebati despre

probleme ale satului si ale comunei?

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Luciu

Caragele




I.16 Din lista de mai jos va rugam sa marcati alte trei probleme importante care va doriti sa fie rezolvate pentru comuna si pe care nu le-ati mentionat pana acum

Satul Luciu

14

3

8

2

10

1

10

6

0 5 10 15

Biserica, cimitir (nu sunt in stare buna) nu sunt locuri

Baza sportiva (teren de fotbal, sala de sport....)

Sanatatea populatiei (dispensarul medical este degradat, nu avempersonal medical (medic, asistenta), lipsa cabinet stomatologic

Invatamantul (nu avem invatatori si profesori suficienti si calificatipentru copiii nostri)

Scoli fara toalete cu apa curenta, fara sistem de canalizare

Groapa de deseuri (aruncarea gunoaielor menajere în altă partedecât în locurile special amenajate)

Aruncarea ambalajelor din plastic

Fantanile cu apa (sunt prea putine, apa nu e buna de baut la toate,de curatat, de refacut)

Trotuarele si santurile de pe marginea drumurilor, lipsesc




I.16 Din lista de mai jos va rugam sa marcati alte trei probleme importante care va doriti sa fie rezolvate pentru comuna si pe care nu le-ati mentionat pana acum

Satul Caragele

4

2

10

3

3

1

8

2

9

4

1

0 2 4 6 8 10

Baza sportiva (teren de fotbal, sala de sport....)

Caminul cultural (mobilier invechit)

Sanatatea populatiei (dispensarul medical este degradat, nu avempersonal medical (medic, asistenta), lipsa cabinet stomatologic

Invatamantul (nu avem invatatori si profesori suficienti si calificatipentru copiii nostri)

Groapa de deseuri (aruncarea gunoaielor menajere în altă partedecât în locurile special amenajate)

Aruncarea ambalajelor din plastic

Sistemul de iluminat nu acopera tot satul

Fantanile cu apa (sunt prea putine, apa nu e buna de baut la toate,de curatat, de refacut)

Asfaltarea drumului de la DJ la biserica

Trotuarele si santurile de pe marginea drumurilor, lipsesc

Lipsa cosurilor de gunoi pe DJ

Ajutoare sociale mici




I.17 Credeti ca problemele enumerate mai sus de dumneavoastra sunt cunoscute de factorii locali? - Sat Luciu

51%41%

4% 4% 0%

in foarte mare masurain mare masurain mica masurain foarte mica masuranu stiu




I.17 Credeti ca problemele enumerate mai sus de dumneavoastra sunt cunoscute de factorii locali? - Sat Caragele

31%

38%

23%

8% 0%

in foarte mare masurain mare masurain mica masurain foarte mica masuranu stiu




43

I.1- Care consideraţi că este cel mai mare eveniment anual din comună ? Din cei 50 de cetăţeni intervievaţi (respondenţi), nici unul nu a menţionat existenta vreunui eveniment local (laic, edilitar, etc.) la nivel de comună. I.2 – Care consideraţi că este cea mai mare sărbătoare religioasă din comună ? Cetăţenii au identificat 9 sărbători religioase. Sfintele Paşti (27 menţionări), Inălţarea (15 menţionări), Crăciunul (12 menţionări) sunt cele mai importante şi arată o raportare a majorităţii cetăţenilor la sărbătorile de la nivel naţional (nespecifice localităţii, zonei). Urmează hramurile bisericilor din Luciu Sf. Ioan Botezătorul (3 menţionări) şi din Caragele Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril (2 menţionări) şi cu câte o menţionare: Ziua Eroilor, Sfântul Dumitru, Sfânta Maria şi “Ziua de Sâmbătă”. Ultima sărbătoare confirma existenta unei comunităţi religioase adventiste în satul Luciu. I.3 – Consideraţi că tradiţiile şi obiceiurile din sat şi din comună au dispărut ? Majoritatea locuitorilor comunei precizează că tradiţiile şi obiceiurile s-au pierdut (70%). La nivel de sat, în Caragele (comunitate mai mică), 62% dintre respondenţi consideră că s-au pierdut, iar în Luciu 74%. I.4 – Ce tradiţii şi obiceiuri credeţi că s-au păstrat ? Vă rugăm să enumeraţi câteva. În afara sărbătorilor de iarna (Colinde - 10 menţiuni), 2 tradiţii specifice s-au păstrat: Paparudele5 (4 menţiuni) şi Caloianul6 (2 menţiuni). Mai sunt precizate: riturile de trecere (Botezuri şi nunţi – 2 menţiuni) şi Moşii de vară (1 menţiune). I.5 – Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 probleme ale satului dumneavoastră ? 20 de probleme sunt identificate de respondenţii din Satul Luciu. Ordinea priorităţii acestora fiind: “lipsa sistemului de apa potabila” (45 de puncte), “lipsa alimentarii cu gaze” (40 de puncte), grădiniţe si scoli cu condiţii improprii (11 puncte); la aceasta se poate adăuga “lipsa de interes a educatorilor / cadrelor didactice” (2 puncte). Majoritatea problemelor (12 menţionări) ţin de condiţiile de viaţă (infrastructură, urbanism). În satul Caragele 13 probleme sunt identificate de către cetăţeni, 3 predominând: “lipsa apei potabile” (35), “lipsa alimentarii cu gaze” (18 menţionări) şi lipsuri privind asistenţa de sănătate (13 puncte ), care înseamnă: lipsa permanenţei medicale, a unui cabinet stomatologic şi a unei farmacii). O altă problema mentionata este asfaltarea drumului care face legatura intre DJ si biserica din sat O problema comuna a celor 2 sate o reprezintă “circulaţia pe drumul judeţean / restricţionarea traficului greu”. I.6 – Care consideraţi că sunt cele mai importante 3 probleme ale comunei dumneavoastră ? La nivel de comuna sunt precizate 18 probleme, detaşându-se: 1 - “lipsa sistemului de alimentare cu apă (35 puncte)” 2 - “lipsa alimentării cu gaze” (33 puncte) 3 - şi cu 16 puncte “probleme legate de învăţământ ” (10 punte – “grădiniţe şi şcoli cu condiţii improprii ” şi 6 puncte – “lipsa de interes a educatorilor / cadrelor didactice”. La nivel de comună apar probleme noi: “nu exista ordine şi linişte publică / pază” (9 puncte), necesitatea reparării podului peste Călmaţui (3 puncte), necesitatea împăduririi în vederea ameliorării solului (2 puncte), 5 Paparuda (Papalunga) este o veche divinitate locală din mitologia românească, a ploii fertilizante, invocate de grupuri de femei pe timp de secetă şi redusă cu timpul la o schema de ritual. O variantă a versurilor invocate este următoarea: Paparudă rudă / vino de te udă / ca să cadă ploile / cu găleţile / paparudele / să dea porumburile / cât gardurile. 6 Caloianul este tot un obicei de invocare a ploii, care se practica (până de curând) în Oltenia, Moldova şi Dobrogea, în timp de secetă, de către cete de copii.




44

“prezenţa administraţiei în sat pentru probleme urgente” (4 puncte), rezolvarea problemelor legate de noul cimitir (3 puncte) şi lipsa inginerilor agricoli (1 punct). I.7 – Credeţi că cetăţenii din comuna ar fi bine să fie consultaţi de către autorităţile locale cu privire la problemele satului şi comunei ? Aproape toţi cetăţenii intervievaţi consideră că “ar fi bine să fie consultaţi de către autorităţile locale” în procesul de luare al deciziilor care le afectează viaţa. I.8 – In opinia dumneavoastră credeţi că factorii locali abilitaţi în rezolvarea problemelor se implică ? În ceea ce priveşte gradul de implicare al factorilor locali în rezolvarea problemelor - atât la nivel de sat cât şi de comună, aprecierile cetăţenilor intervievaţi sunt pozitive 85% (“se implică foarte mult – 30%, “se implică mult” – 44% şi “destul de mult” – 10-11%. Acest fapt arată că primarul şi Consiliul Local au tratat rezolvarea problemelor în mod nediscriminatoriu în cele 2 sate ale comunei. I.11 – Din câte cunoaşteţi, până acum s-au organizat reuniuni cu cetăţenii în cadrul cărora aceştia să fi fost întrebaţi despre probleme ale satului şi ale comunei ? S-a practicat consultarea cetăţenilor ? Consultarea cetăţenilor de către autorităţile locale este confirmată de respondenţi: 64% în satul Luciu şi de 56% în satul Caragele. Întrebările I.12, I.13 si I.14 au vizat identificarea liderilor de opinie, care s-a făcut sociometric, pe baza analizei cantitative şi calitative a răspunsurilor şi a punctajului obţinut. I.16 – Din lista de mai jos, vă rugăm sa marcaţi alte trei probleme importante care vă doriţi sa fie rezolvate pentru comună, de către autorităţile locale şi pe care nu le-aţi menţionat până acum. “Alte 3 probleme importante” percepute de cetăţenii satului Caragele sunt: 1 - cele legate de gunoaie (21 puncte): “groapa de gunoi, aruncarea gunoaielor menajere în alta parte decât în locurile special amenajate (14 puncte); “lipsa coşurilor de gunoi pe drumul judeţean” (4 puncte) şi aruncarea ambalajelor din plastic (3 puncte); 2 – cele legate de “sănătatea populaţiei” (dispensar, personal, cabinet stomatologic, etc.) – 10 puncte; 3 – “lipsa trotuarelor şi a şanţurilor de pe marginea drumurilor” – 9 puncte. In Satul Luciu, cetăţenii intervievaţi consideră că problemele enumerate mai sus sunt cunoscute de factorii locali (primar, consilieri) “în foarte mare măsură” – 52% şi “în mare măsură” – 41% (total – 93 %), iar în Satul Caragele “în foarte mare măsură” – 31% şi “în mare măsură” – 38% (total 69%). I.17 – Credeţi că problemele enumerate mai sus de dumneavoastră sunt cunoscute de factorii locali ? În proporţie covârşitoare (93% - Luciu şi 69% - Caragele) cetăţenii cred că problemele cetăţenilor sunt cunoscute de către factorii locali. Reunind răspunsurile de la I.11, I.17. şi I.8, rezultă o corelare directă între „gradul de consultare a cetăţenilor de către factorii locali” (64%-Luciu şi 56%-Caragele), „cunoaşterea problemelor cetăţenilor de către factorii locali” (93% - Luciu şi 69% - Caragele) şi „gradul de implicare în rezolvarea problemelor” (85% - total pe comună).




45

Lista liderilor de opinie din comuna Luciu rezultată în urma sondajului de opinie:

Nr. Crt. Lideri de opinie comuna Luciu 1 Fratila Mircea - primar 2 Solca Mariana - secretar primarie 3 Udrea Rodica - contabila primarie 4 Dinu Maria - director scoala 5 Popescu Eugenia - agent agricol 6 Georgescu - sef post 7 State Nicolae - postas 8 Dinu Petrica - preot 9 Dragu Constantin - preot

10 Gheorghe Petre - profesor 11 Diaconescu Nicolae - sef asociatie 12 Selaru Daniela - medic 13 Ganea Daniel - preot 14 Stoica Marcela - as. Social 15 Marinescu Marius - DGA 16 Dragu Alexandrina - preoteasa 17 Vlad Speranta - profesoara 18 Buga Ion - casier 19 Andrei Florin - postas 20 Carbuneanu Ninel - patron 21 Oprea Alexandru - patron 22 Dragu Ionel - sef asociatie 23 Dragu Adrian - sef asociatie 24 Vasile Alexandru - 25 Nedelcu Stelian 26 Apostol Dumitru 27 Barbu Steluta - sef asociatie 28 Cretu Ion - maistru siloz 29 Marinescu Rodica 30 Dumitrascu Viorel 31 Vladut Auras - sef asociatie 32 Cahal Dinu - fost profesor 33 Gheorghe Constantin - asoc. romi 34 Gheorghe Marius - asoc. romi 35 Vasile Adrian - membru asoc. romi 36 Tudor Remus - postas 37 State Cristina 38 Virlean Nicu 39 Stan Alexandru - agricultor 40 Gheorghe Sterian - agricultor




46

ANEXA NR.1 ORGANIGRAMA

CONSILIUL LOCAL PRIMAR

SECRETAR COMPARTIMENT BUGET FINANTE

CONTABILITATE SI ACHIZITII PUBLICE

VICEPRIMAR REFERENT

STARE CIVILA AUTORITATE

TUTELARA ASISTENTA

SOCIALA

REGISTRATURA SI REGISTRU

AGRICOL

REFER

ENT

REFER

ENT

REFER

ENT

CA

SIER

REFERENT REFERENT

ADMINISTRATIV CULTURA GOSP. COMUNALA

GUARD BIBLIOTECAR

MU

NC

ITOR

PAZN

IC




ANEXA NR.2 BILANT TERITORIAL COMUNA LUCIU

ZONE FUNCTIONALE

TOTAL COMUNA SATUL LUCIU SATUL CARAGELEEXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS EXISTE

HA % HA % HA % HA % HA 1 ZONA CENTRALA SI ALTE

FUNCTUNI COMPLEXE DE INTERES PUBLIC

2.4 1.2 7.7 2.9 1.7 1.1 5 2.8 37.1

2 ZONA DE LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 119.27 56.7 191.5 71.5 82.17 55.6 128.5 71.10 0.7

3 ZONA UNITATI ECONOMICE - UNITATI INDUSTRIALE - UNITATI AGRICOLE

22.5 11.1 13 4.8 0.5 15.5

-

10.8

0.5 6

-

3.7

- -

4 ZONA PARCURI, RECREERE, TURISM 0.7 0.3 2 0.7 - - 0.5 0.3 0.7

5 ZONA GOSPODARIRE COMUNALA - CIMITIRE,

PLATFORMA GUNOI 4.1 2.0 7 2.6 1.5 1 2 1.1 2.6

6 ZONA CU DESTINATII SPECALE - CAI DE COMUNICATIE RUTIERE - CONSTR. AFERENTE RETELELOR TH. EDILITARE

22.0

-

10.8

-

28

-

10.4

-

15

-

10.10

-

18

-

10.1

-

7 -

7 APE – ZONE MLASTINOASE 19.5 9.6 19.5 7.3 19.5 13.2 19.5 10.9 - 8 ALTE ZONE (TEREURI

NECONSTRUITE) 12.6 6.3 - - 12 8.2 - - 0.6

TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 203 100 268 100 147.87 100 178 100 55.2

cartea albÃ a comunei luciu final comunei luciu.pdf · zonă cu potenţial de dezvoltare a...

Documents