Oibo(T_Ro

DE CURS P-RliiiktiPENTRU ELEVII-ADULTI DIN SECTIA II-A

CANDIDATI LA EXAMENUL DE ABSOLVIREALCATUITÀ. DE

BINASIS1111:10SIER ill111011 EMUIn,stitutori In Constanta

MOTTO Prin $tlin14la lumina".

CETIRE RELIGIEGRAMATICA GEOMETRIE ISTORIECOMPUNERI GEOGRAFIEORTOGRAFIE STIINTE FIZICO-ARITMETICA SI NATURALE

Onor. Minister al Instrucliunil Publice cu ordinullo. 78.985 din 7 Octombrie 1914

Editura CARTEA -ROMANEASCA" S. A., Bucuresti

EDITIA VI-a

LOGRARE APROBATi DB ONOR. MINISTER AL INSTREOTIONII PUBLICE, OE ORDINOL

No. 78.935 DIN 7 OOTOMBRIB 1914

CARTEA ADULTULUIDE CURS PRIMAR

COPRINZAND MATERIILE DE

Limba Romig, Aritmetica î Geometric, Religie, Istorie,

Geografie i Stiinti Fizico-Naturale

previzute Tn Regulamentul $coalelor de Adulti" publIcat Tn Monitorul OficialNo. 49 din 3 lunle 1904 Cu modificirlie introduse pang la 1 lulle 1910.

Intociinitd pentru Adul(ii candidati la examenelede absolvirea cursului primar

de

GH. TANASESCU ION COSTACEA§1

VICTOR STACESCUInstitutori din Constanta

EDITIA VI

BUCURE. T1EDITURA CARTEA ROMANEASCA"

18.624, 926 20,0000 ex,

goporului nostru ¡u bit, clin mijlocul c'grula

am e'it, inchinam aceasta moclesta lucrare.ALITORII

M. Sa Regele Ferdinand I al RornAniei.

TrNiasc6 RegeleIn pace ,si onor,De tard iubitor5i-apeireitor de tar(Y!

Fie domn gloriosPeste noiliFie 'n veci norocosIn rdzboiA

0! Doamne sfinte,Ceresc pitrinte,Sustine cu-a Ta mina,Coroana romând!

CETIREA

IMNUL NATIONAL.

Tr5iasc5 PatriaCdt soarele ceresc,Raiu vesel plimc'intescCu mare falnic name!

Fie 'n veci feritdDe nevoiliFie 'n veci locuitäDe eroili

0! Doamne sfinte,Ceresc petrinte,Intinde a Ta mad,Pe tara romailA

I. NEVOIA 'DE A INVATA CARTE.

Omul fiind inzestrat de Dtimnezeu cu darulvorbirii, cu minte si cu judecat5, Inca din tim-purile cele mai vechi a simtit nevoia de a invAtàcarte ; de aceea a si nascocit scrisul, pentruca

ti

sh-$i poath arhth gAndirile, $tiinta $i experientaluí in viath, sh le lase $i urma$ilor, ca sh le ce-feasch $i "sh se foloseasch de ele.

Nici nu s'ar fi putut sh ajung-4 omenirea a$àde departe cu $tiintele $i cu descoperirile noui,dach Inváthturile $i comorile de cugethri, adunatede cei dinaintea noastrh, nu s'ar fi phstrat prinscris.

Pe vremurile Vechi, eran rari oamenii, cari $tiaucarte, fiindch pe atunci nu erau chrti tiphrite caacuma. Ele se scriau CII mâna si din aceasa cauzherau foarte rare $i scumpe.

Deaceea erau pe lume $i foarte putini oamenicárturari, adich stiutori de carte.

Decând s'a descoperit hârtia $i apoi tiparul,cártile s'au inmultit si s'au ieftenit ; lar odath cuacestea, s'au inmultit si stiutorii de carte.

Dar, desi sunt mii de ani de and oamenii aunhscocit scrisul, desi au trecut sute de ani delanhscocirea tiparului, totusi, sunt inch pe lumefoarte multi oameni, cari Inch mi $tiu de loc ascrie $i 'a ceti, sau $tiu foarte putin.

Dach in timpurile vechi, oamenii puteau trälCu u$urinth $i fárh $tiinth de carte, fiindch eraumai putini pe lume $i viata nu erà ash de greaca acum, asthzi insh, fath de nevoile de toate z-lele $i de greutatea, cu care omul 1$i agonise$tecele trebuincioase, el nu mai poate trhi tot astfel.

Flea' $tiintá de carte, nimeni nu mai poate in-vhtà astázi niciun meste$ug cum se cade ; nimeninu-1 mai prime$te sh invete, dach nu $tie celputin a scri, a ceti $i a socoti ; acum, la ¡pricemeste$ttg, se cere $tiinth de carte, ca sh-I potiinvhtà bine.

Deci, dupA cum unui om ti trebue aer, luminA$i cAldurà spre a till, tot asA ti trebue si triv6t5-

7

turá, ca sà-si cAstige cele trebuincioase traiuluide toate zilele.

Nestiutorul de carte trdeste astdzi in intuneric,gonit, urgisit, si de multe ori nedreptdtit chiar desemenii lui. Deci e mare nevoie azi de a invAtàcarte, si de aceea proverbul zice:

Ai carie, ai parte".

2. LIMBA ROMANA

N oi suntem Romani. Toti Românii se inteleg invorbd, orideunde ar fi ei.

Toate vorbele romline,sti la un loc alcdtuiesc.91 Limba Romând".

Limba ce o vorbim, am invdtat-o dela pitrinti,,si mai cu seandi dela mama noastrii ; deaceea semai zice si bimba maternii sau strdmo,seascd, pen-trucd ,si pdrintii no,stri au invälat-o dela buniculsi bunica noasträ ,si a,s.d mai departe.

Romlinii au pdstrat limba lor in miflocul multorneamuri barbare.

Dupli ea, noi ne cunoa,stem di suntem strdnepotiiRomanilor, ad vorbim aproape ca ,si ei.

Sli fim mlindri ; sd ne iubim ,i sii invdtdm casit' vorbim limba noastrd ; cdci ea este comoaracea mai scumpd, mo,stenild dela pdrinti.

3. NICIODATA NU-I TARZIU.

$tiinta de carte fiind trebuincioasä in vie*pentru bunul traiu al omului, mai toate tdriledepe lume au infiintat scoli, unde copiii sd poat6

8

invatà de mici, ca sa nu ramana innapoiati, candvor fi mari.

In tara noastra sunt multe scoli prin orase sisate, dar tot nu sunt destule, ca sa." poata invatatoti copiii. Multi din copii pdrasesc apoi scoala,inainte de a fi isprdvit invataturile.

Tog ace,stia sunt ni,ste nenoroeiti.Ei nu-si cunosc nici neamul din care se trag ;

nici tara pe care o locuesc si de unde se hranesc ;nu se cunosc nici pe ei insusi chiar ; si nici nu sepot folosi de invataturile din carti, pentruca sapoata." sa castige mai usor si mai cu belsug celetrebuincioase in viata de toate zilele.

Cat de umilit si rusinat se simte azi omul 1/arsenicramas fail stiinta de carte, cand este nevoit sase duca la copilul vecinului sau ca sa-i citeascaori sa-i scrie o scrisoare, sau sa-i faca o socoteala!

Si and omenirea, prin stiinta si descoperirileei, a ajuns astazi sa strábata ca vântul cu dru-murile de fier: Campine, dealurile, muirtii chiar ;si marile, cu vapoarele ; and a ajuns sä" vprbeascaprin sat-ma si prin aer, la sute si mii de kilometri ;când poate shut-a ca pasarile prin aer cu aeropla-nele, este un mare pacat, cá" se mai gasesc incape pamânt oameni, cari nu stiu nici macar a scrl,a cet1 si a socotl.

Cei mai multi din acestia au credinta, cal omultrecut de varsta copiláriei, nu mai poate invatàcarte. Greseala mare!... Omul daca vrea, poate in-vatà carte, cat traeste in viata si e sanatos, fiechiar batran.

Acei cari, din diferite imprejurari, -Hind copii,nu au putut Inv* carte, nici cel putin claseleprimare, ei pot invaita, daca vor, si cand sunt

9

In etate ; cáci pentru ace5tia s'au infiintat doaracum, scolile de adulti.

A invätd carte, nu-i niciodatel prea tdrziu.

4. PRIVIRE DE PE MUNTELE NEGOIU.

Drept deasupra locului de unde isvorAste Arge-sul se ridicá Negoiul, cel mai inalt munte din ne-sfarsita multime de munti, In ale cdror vá'i locuesteneamul romanesc. El stà ca un urias care s'a ri-dicat In picioare, si se uità dealungul tuturor tà-rilor românesti, ca s'a" vadd math' pe laugh' sineneamul romanesc de pretutindeni.

La picioarele lui se intinde tara lui Negru Voc15.,strâmtul ses al Fäggrasului, pe care Oltulcinge ca un beau si lipit de picioarele pu-ternicului munte.

De pe vârful acelui munte, când e vremea lim-pede si nu e prea mult soare, ca sà-i joacedura prin zári, ochii omului strnat in del-Arad,spre miazà-noapte, peste Valle Ardealului maipanä" la marginile BuzAului ; 5i mai departe spreadânc pâtiál unde lAnuesti a o ceata" alb'a'struieascunde linistita intindere a MArii Negre, a laculuicel moldovenesc de odinioard.

Spre apus vezi tara, care a fost cuib al Dacilorcelor rAzboinici; Hategul cel plin de ruine de ce-täti de ale strAmo5ilor nostri, pArnântul pe care astat Sarmisegetuza lui Decebal.

Acest colt de tail, apgrat de douà Orti demunti, Cu grele treatori 5i o parte cu latul rá'ual Mure5ului, a VAzut pierind un neam, vl5stardin tulpina cea fárA de amarte a Romei. Par'ea"

10

si acum ti se náluceste pe dinaintea ochilor cran-cenele rdsboaie dealungul acestei ; si vezi, rd-sdrind de pretutindeni, Dacii cei cu pletele lungi,svarcolindu-se ca serpii in cuibul lor. Vezi incaie-rarea de viteji cu viteji, si fum, si flácari de cetatiaprinse ; i vuiet de ostiri, si tropote de cai, $iurlete de femei dace, care s'asvarld Cu copii Cutot In apele Cernii si ale Streiului, in sfintele apeale neamului lor, care se stingea depe fata pa-mântului.

lar daca-ti Intorci ochii spre miazazi, vezi de-parte o dunga albá ca de otel, par'ca e un fulger,care, cázand din 'naltul cerului, a ramas inghetatpe locu-i.

lar panà acolo vezi muntii cum scoboard si sefac dealuri, si se fac coline, In urma una cu ne-sfàrsitul ses al Tarii Românesti. Acolo e Dundreasi pdmantul ipana la ea, tara Basarabilor, al carorcuib a fost dincolo de Olt pana. In muntii Severi-nului. E tara lui Mircea cel Mare si a lui MihaiViteazul, dusmanul de moarte al Turcilor, pe careni l'au ncis miseleste hainii de vrajmasi, pâtian'apucase sá-si Intareasca domnia.

De ad, depe Negoiu, cand te uiti roata, ce defrumusete a lui Dumnezeu vezi, pana unde stra-bate puterea ochiului: Munti pádurosi, ce se tinunii de altii, cu sate ascunse prin Valle lor, si lapoalele lor câmpii pretutindeni, udate de rAuri cuorase pe marginile lor si graul pe campii ca aurultopit i revarsat. Ce de pdmant si ce de lume!$i tot acest parnânt, aceasta nesfarsita Intinderede pámânt, e locuit de neamul nostru al Roma-nilor, si toate raurile acestea sunt rauri românestisi toate satele ale noastre sunt!

Pe ad l au trAit strámosii nostri. Ei s'au luptat

11

sg-1 apere §i sá ni-1 lase, §i. iatA, au avut pentruce sá' lupte ; §i nepotii nepotilor no§tri, pe-aicivor ti-Al parid in veac, de-or §ti s'A-1 apere 0-o vreaDumnezeu s'a' le ajute.

5. MANASTIREA COZIA.

C.am la freí ceasuri depártare de Ramnicul-VOIcea, se aflál mAndstirea Cozia. Depe balconuldin dosul mândstirei se vede cum Oltul 4i des-fg§ur'ä cu fald undele sale, i strecurAndu-se caun §arpe printre stâncile, ce par a se impreurapentru a-i inchide drumul, i§i rdsbund prin urletesdlbatice de strânsoarea ce suferd. Apele lui spgr-gandu-se cu furie de pietroasele temelii ale mun-tilor vrdjma0, pare a-i amenintà, cà ajutat devreme, are s'a' le surpe odata cretetul i trufia lor.

Pe langd Olt trece un drum rá'mas din timpulRomanilor ; el incepe dela Dungre, pe malul dreptal Oltului §i tine mereu pe acest mal pâng laGura-Vaii, din sus de RAmnicul-VAlcii, unde apucgpe celalalt mal §i continua astfel spre Turnu-Rop, In Transilvania.

Despre intemeierea acestei mândstiri se pove-ste§te, ea' Mircea fiind Invins de Unguri, ador-mise sub un arbore ; atunci icoana Sf. Treimi ise al-Mg §i 'fi poruncqte sA incerce a doua oaránorocul batgliei. Mircea se scoald, bate pe Un-guri i, In locul unde vAzuse icoana, InAltà altarulmânOstirii. .

In bisericá se afld mormântul lui Mircea ; eleste wzat la dreapta, lângg altar, algturea delocul unde este ingropatá mama lui Mihai-Vodgcel viteaz.

12

O lespede stirbità de timp, abia mai pAstreazAo singurA literd din inscriptiunea de demult.

Cum intri In bisericA, vezi zugrAvit chipul luiMircea ; el tanAr încà, dupal cum erà Intre anii 1385si 1387, cand a zidit-o. Statura lui e de mijloc ;chipul bland i vesel ; ochii mari si albastri.PArul îi este castaniu i buclat. 0 parte din I'm-brAcAmintea lui este vechiul port al cavalerilorcruciati: haina scurtd la genunchi, are cusuti cufir, vulturi cu doted capete, dovadA cà erà In-rudit cu Cantacuzenii, imparatii Bizantului. Pedeasupra poartA hlamiclA rosie, cu marginea au-ritA" ; si pe cap coroand.

La manAstirea Cozia se aflau Inainte vremecloud clopote mari : unul din 1393 si altul din1413, turnat de Mihail, fiul lui Mircea. Pe vre-muri, ele fAceau admiratiunea vizitatorilor si Insunetul lor par'cA auziai destul de lAmurit nu-mele Inteleptului si viteazului voevod, care Intin-sese hotarele tArii pand la Marea cea mare.

Unul din aceste clopote, impreunA cu alte douAmai mici, a fost luat la manástirea Curtea deArges, iar altul la Episcopia dela Ramnic, astfela din splendoarea trecutd nu mai rAmAsese nicimAcar un vestitor, care animand linistea aerului,sA cheme pe credinciosi la rugAciune. Vibratiunile,Incete si grave, umpland sufletul de tristetd, nuse mai auziau; nimeni de prin cdsutele depArtateale cAtunului din preajma manAstirii, nu mai stiàcand moartea a rApus pe vreunul din mijlocullor. Clopotul, falnica podoabd a manAstirilor noa-stre, la Cozia nu mai sunA nici spre a vestl IndepArtare gloria generaVilor de odinioarA, nici sprea aduce aminte oamenilor mArirea atotputerni-cului Creator.

prin stdruintele Episcopului de Ramnic, Ata-

13

nase Mironescu, s'au luat masuri a se turna unclopot pentru biserica mândstrii.

Calugarii manastirii, doi-trei cati au mai ramas,s'au retras In chiliile de Iânga bolnita.

6. CUM SA NE IMBOGAT1M.

Mai zilele trecute, m oprii §i eu la Hala fTraian,unde se stransese o multime de oameni. Se vindekla licitatie cu toba, lucrurile unui datornicde platd. Era cam de dimineatd ; oamenii vorbiaude timpurile cele grele §i unul din ei zise unuibatran care clatina din cap, plin de intristare:

,Ce zici d-ta, Mcs Gheorghe, de timpurileacestea? Nu ti se pare §i d-tale cá dá'rile suntprea grele §i oamenii nuli mai pot Incaputa ne-voile?"

O vorba bund bucuros va pot spune §i eu:cdci celui intelept §i celui cu minte o vorba îi estedeajuns".

Toti se adunará imprejurul lui §i el Incepitastfel:

Iubitii mei!... Ddrile, ce e drept, sunt camgrele, caci §i nevoile tarii sunt mari ; dar dacanu am aveà §i noi alte ddri mai grele deck alestapanirii, am tral destul de wr. AO, lenea, noa-stra ne ja de cloud ori mai mult cleat stdpânirea ;fa dalia, de trei ori ; iar nebuniile, de patru ori.Nu mai socotesc cat ne cere vifiul bduturii i alfumatului.

Toti ar strigi contra stdpânirii, care ar sill peoameni sá munceascd pe gratis a zecea parte dinan ; cu toate acestea, lenea ne i-a mai multe zile.Socotiti numai timpul pe care îl petreceti in le-

14

nevire, §i yeti vedeà cd am dreptate. Lenea esteca rugina care strica fierul. Timpul pierdut nu semai intoarce §i ceeace numim noi timp destul,nu este niciodata de ajuns. Lenea ingreuneazg toate,iar silinta le u§ureazg. Cine se scoalg tarziu, nuisprgve§te nimic. FArà ostenealg, nu e chtig. Cineare meserie, are i avere ; i cine are slujbg, are§i paine i onoare. Cine vrea sà1 lucreze, are tot-deauna paine. La omul harnic, foamea se uita pefereastrg ; dar nu indrgznqte sg intre in casg.

Mai potoliti dorinta de haine scumpe i nu yetisimti lipsa in casele voastre. O nebunie costg maimulti bani decat ati cre0e doi copii. Putinul deastgzi §i de maine face multul de poimaine. Pg-ziti-vg de pheltuelile cele dese. 0 gaurg micg cu-fundg o corabie mare.

Voi, NT'ati 'adunat aici, la licitatie de tot felulde lucruri. Credeti cd se vor vinde eftin ; dar,dacg vouä nu vg trebue, ele tot scumpe suntpentru voi. Cine cumpgrg azi ce nu-i trebue,vinde maine ce-i trebue. Eu cunosc oameni carirabda de foame, §i iau painea dela gura copiilor,numai sa-§i cumpere haine frumoase. Multi dintrecei care se prang de sarácie, moOeniserd averi in-semnate. O cheltuealg micä la o avere mare nuse cunoa0e ; dar dacg tot iei din sac, i de pusnu mai pui, ajungi repede la fund. Apa e pretuitgcum trebuie, numai dupg ce seacg fantana. Dacgcumperi o scula frumoasa in casg, trebuie sg maicumperi zece pe langg dansa, ca sg se potriveascgtoate.

Sgracul, care face pe bogatul, e de ras, ca §ibroasca, care se tot umflg, ca sg ajungä cat boul.

Cine se varg In datorii, ti vinde altora liber-tatea lui. Dacg nu va plgti la termen, ti va firuOne, sg deà ochi cu creditorul sAu. Cand va

vorbl cu el, va fi sfios ; i incetul cu incetul,va pierde simtul ruinii i va incepe sd spunAminciuni. Sacul gol nu poate sá" stea drept in sus.Deaceea Ostra-ti-Va' libertatea i neatarnarea ; fitiharnici ca sà fiti liberi!

Ntania e scumpá, dar tot e buná" ; cäci numaidin pAtanie invatd câte cevà i nebunii".

Astfel isprávi vorba mo Gheorghe. Oameniiascultarà cu mare bAgare de seam4 invAtAturilelui, i ti fdcurd loc s'a' se depgrteze.

Dulce Bucovind,Veseld grddindCu pomi roditori

mândri feciori!Tu e,sli o /loareCtizutä din soareCu trei alle flori,A tale suroriAEle aire tinePrivesc cu sus pine

tu le zdmbeACu ziimbiri cereA.Dulce Bucovinel,Viintul ce incline'.Cu aripa luilarba climpului,

15

BUCO VINA.

Cuib de piisiireleAlbe, sprinteneleCare'n ochii lorAu focNa,ste prin ,soptireScumpa amintireDe-un trecut frumos,Mare glorios.Fii in veci voioasiiPre cid e#i frumoasii!Fie traiul idaDallà gandul mea!Ah! cine te vedeChiar in'raiu se crede.Cine-i trecittorTe pltinge cu dor!

16

7. DESCOPERIREA AMERICEI.

America a fost descoperitá la anul 1492. Cri-stofor Columb este invátatul si navigatorul in-dráznet, cáruia i se datoreste aceastá descoperire.El a trecut prin foarte multe peripetii. Iatá isto-risirea celor intamplate lui, cu cAtevà zile inaintede a clà de pámântul ata de mult cAutat.

Cu di inaintà, cu atit dovezile erau mai pu-ternice cà pámantul este aproape. Pásárile in-cepurá a se arda in stoluri, sburand spre SV.Columb, urmând exemplul navigatorilor portu-ghezi, ordoná sä" se deà drumul vaselor spre SV.adia incotro sburau pásárile. Dar, dupá ce finùmai multe zile aceastá cale Mi-A a vedeà nimicdecat cerul i apa, matelotii pierdurá cu totulonce nAdejde. Frica ii cuceri, nelinistea, furia,descuraiarea se aráltau pe fetele lor. Toatá supu-nerea era pierdutá. Ofiterii vaselor, cari pinäatunci se incredeau in Columb si in succesul cá-látoriei lor, se retraserd si se revoltard Cu totiicontra lui. Columb vedeà bine cá." este cu nepu-tinta de a incera. Incá, sá le mai spund de gloriace-i asteaptá. El simtià cá nici bunátatea, niciautoritatea lui nu mai puteau impiedecá o ráscoaldatat de puternicá a tuturor celor cari erau cu el.Se vázit deci nevoit a-i rugh sa-1 asculte inca treizile ; si, dacá dupd acest timp nu vor vedeà pà-mânt, sál se intoara in Europa.

Aceastá rágaduialá incluid pe toti oamenii sáimerserá. inainte. Din norocire, semnele ce se

arátau Il incredintard din ce in ce, cà pámântulerà aproape, de oarece ardurile de pásári se in-multiserá i nu erau numai pásári de mare, cide acelea care tráiesc pe uscat. Unul din naviga-

17

torii säi vazù o bucatd de lemn, lucratá de maná'omeneasa ; altul prinse de pe apä o ramurl depom. Norii din jurul soarelui erau cu totul altfel.Aerul erà mai dulce, mai cald ; si at a tinutnoaptea, vântul erà schimbäcios. Columb erà asäde Incredintat cä pámantul e aproape, Inat Inseara de 17 Octomvrie, dupd ce-si fácurà rugd-ciunea cu totii a-i ajutà Dumnezeu, puse sä sestrâng4 pAnzele si sá ancoreze cele trei vase careformau aceastä mdreatá expeditiune.

Noaptea Intreag5 nimeni n'a inchis ochii. Totisedeau pe puntea vaselor, cu privirile atintite sprelocul unde credeau cá. este pämântul dorit. Pela10 ore noaptea, Columb zárl o luminä la o micidistantd. El chiearná la o parte pe unul din tova-räsii lui i i-o ardtá.. Numai decát toti väzurd lu-mina, ce acum päreä cA se miscsá dela un loc, laaltul. Putin dupál miezul noptii, se auzirá" stri-Ole de: pämânt! pämânt ! In fine ziva venì, i

toate indoelile se nimicird. Se väzit foarte bine,la o micA depártare, o insulä pliná de pkluri, strà-bAtute de ape si care, In fine, ayeà toate semneleunui frumos pämânt.

Marinarii din ate trele vasele, Incepurà a antàun Te-Deum, drept multumire lui Dumnezeu. La-crämile curgeau de bucurie si toti se rusinau acumde nechibzuinta lor de acum cAtevá zile. Trebuiausä-si cearà iertare dela Columb. Ispaniolii se arun-cara' la picioarele lui si-1 rugarä sä-i ierte. Totipriviau acum cu uimire pe marele om, care prinInváfátura si curajul ski supraomenesc, descope-rise bogatul si mdretul continent al Americei.

C'Artna Coetacea:qt V. Stacescu. VI. 20.00. ex.

18

8. SALBATICII.

Nu-i asà, cál nu v'ati inchipuit eh' sunt si oamenisAlbateci? Dupà um sunt animalele sálbatice, totasà gisim faTáciti pe pAmânt si oameni sAlbatici.In partea cea mai de jos a Americei de miazAzi,se gAsesc tin fel de oameni nutpiti fue gieni. Eisunt de statursa" mijlocie ; cu pa'rul negru si lins ;cu ochii oblici si umerii obrazului iesiti afard. Ca-pul li-i lungiret ; nasul turtit si buzele groase. Co-loarea pielii li-e negricioasl-rosieticA, bdtand innegru ; n'au nici barbA, nici mustäti. In loe dehaind poara o piele de animal pe care o aruncA,cand pe un umAr cand pe altul, cand pe spate.

Au arcuri si ságeti ; cunosc si prastia de aruncatpietre ; au si carlige de prins peste. Cat e zivade mare, umblA dupà vanat. MAnâneä peste friptpe arbuni, sau chiar crud. Cand n'au ce manca,se vâneazà si se mAnâncá unii pe altii.

Locuiesc in colibe de lemn, acoperite cu crengi.In mijlocul colibelor isi fac focul, In jurul cAruiase grgmAdesc. Dar poate credefi, di aprind foculcu chibrituri? Nu! Ei freacd una de alta douàbuati de lemnn uscate, care dela o vreme, dinpricina fierbintelei, se aprind.

Le place dantul, lupta si jocul cu mingea. Ausi felurite cantece ; cred In farmece si In descân-tece. Pe morfi ii ard ; si odatà cu ei, ard si toatelucrurile lor. Dacä se Intamplà de moare o mam4,atunci Ingroapd gle vii, alAturea de (lama ,pe toti copiii ei.

CAVA' deosebire intre dânsii si noi! $i cat denenorociti sunt! N'au nici sate ; n'are nici cine-i1nv5tà ; aci ei fug de noi, ca de niste dusmani.

19

9. MUNCA CHIBZUITA SI MUNCAPROASTA.

Unul dintre marii agricultori, depe timpul Re-publicei romane, ,a fost dat in judecata de ve-cinii sài, pentru vrdjitorie.

,,El face vrAji i descAntece pe cAmpiile lui ;aruncA faptul i rAul pe câmpiile noastre. Ne jamana semändturilor ; ne furd cu farmece, laptelevacilor ; i ne sldbeste cu ape descAntate, vitele.Acelas pdmAnt 11 avem noi, ca si el ; dece grAulnostru e asA de slab si Cu pufin spic, iar al lui efrumos si dd de zece ori mai mult rod cleat alnostru? 5i dece vacile noastre n'au lapte, iar dinugerul vacilor lui curge pArAu? Il furA dela alenoastre! 5i ce boj frumosi are ; si ai nostri cadde präpAdifi! A gdsit o comoard, tAlharul de el ;cd de unde are atAta avere, cAnd el n'a mostenitnimic dela tatAl sdu? L-am vAzut noi noaptea,cAutAnd locuri unde necuratul are comori ascunse.5i are legAturi cu dracul ; cdci nu doarme noapteasi d'A ocoale pe la grajduri. 5i e suflet indrAcit,cA e aspru cu slugile si le fine din scurt pentrutot nimicul".

PAritul a venit la judecatd, in fafa poporului.5i-a adus incd cu el si vitele de munch' i uneltelede gospoddrie: pluguri, grape, tArnAcoape, si cAtealtele. Acestea le-a Idsat afarA, si a intrat la jude-cAtor, avAnd lute° mand un obiect oarecare

,Toatd vrdjitoria mea, judecAtorilor, stä inlucrul acesta, si pe care cei cari mà pArAsc nu-1intrebuinfeazd de loc. IatA-1!" TO se uitarA mi-rafi, sA vadd ce-i. ErA o fesald. E numai osaid judecAtorilor. Boii mei de munch' o vAd intoate zilele ; boii vecinilor mei n'au vdzut-o nici-odatA. SA spue vecinii mei, cArora le fur mana

20

holdelor si a laptelui, cu ce gandesc ei sd-si alungesdrAcia, dacá" nu cu vitele? i cum si-le ingrijesc?Le adapd la vreme ca mine? Umbld noaptea pringrajduri, sà vadd dacd vitele au ieslea plind denutref i dacd au asternut trebuincios si aer dindestul?

Toatd grijea mea, ca a oricdrui lucrAtor de pd-mânt, trebue sd fie vitele de muncd. A vecinilormei insd, toatd grija e numai sd mA pAndeascd pemine cu ochi rdi, in vreme ce vitelor lor le daugoz si le cula in cosare färd asternut i necurdtitcu lunile. Le adapd numai când isi aduc amintede ele ; incarcd pe urma lor carul, de nu-I poturni ; i le bat fdrd milA, cA sunt nardvase si nuvor sd tragd. lar asta, teala asta, n'o stiu veciniimei câtd putere are! Da, vrdjesc cu ea si apArde atâtea boale de pide, vitele ce le am ; dar eipe ale lor cu ce le apärd?

Nu; ei sunt vrdjitorii, cA umbld cu descântecebdbesti, ca sä.i vindece boalele vitelor. Vacilemele nu le pun la plug si la car; si le Ingrijesctot asà de bine ca si pe boii de muna ; i decevd e mirare a laptele lor curge ca pdraul?"

La semnul lui, slugile aduserd in fata judecdto-rilor uneltele de muncd.

IAA' taina frumusetii holdelor mele! Ve-cinii mei scurmd numai pämântul, ca sál nu sezicd cd n'au arat ; nu sparg bulgdrii cu grapa defier ca mine, ci ca una de nuele ; nu plivesc grAuldeck numai cu numele de plivit. lar pdmantulmeu acum nu mai e la fel cu al lor ; cdci eu 1-amingrAsat tot anul cu gunoiu. Când vrea Dumne-zeu, creste graul si pe piatrd", zic ei. O zic si eu;dar Dumnezeu e cu mult mai intelept, decAt sä"facd minuni de dragul lenesilor si al nepricepu-tilor!

21

Da; am pomi frumo0 i plini de rod. SA-mispue, culeg vreodatd vecinii mei, omizele depepomi? Ii curAtA de uscdturi? li apArd de furnici ?De; asvArl cu pietre §i cu lemne in ei ; §i pentruo singurd poamd, rup o creangd intreagd.

Da; sunt aspru cu slugile §i le urmdresc de-aproape, ca sd-§i facd datoria §i sà tie anumece lucru are sd facä.

Tin orAnduialA In gospoddrie, ca sä meargAtoate strund. Eu §tiu fiecare lucru in casd §i incurtea mea, unde std ; §i dece este acolo §iaiurea ; §i decuiarnd le am toate pregAtite pentruprimdvard.

N'am mo#enit dela pärinti nimic, e adevArat ;iar comoara pe care o cred dumanii mei c'amgäsit-o, e ad l inteaceste cloud palme bdtute demuncd ; §i ad in inimä, i ad in cap. Munca fd-cutd cu inimd §i minte!

Cu inima intreagd, nu numai de mAntuiald ; cuminte §i chibzuinfd, nu numai cum o da Dumnezeu.

1). ARDEALUL.

Pe culmea cea mai inaltA a munfilor Carpaftse intinde o tard mAndrd §i binecuvAntatA intretoate prile semänate de Domnul pe pdmAnt. Easeamänd a fi un mdref palat, unde sunt adunate§i a§ezate cu mAndrie toate frumusetile naturalece impodobesc celelalte tinuturi ale Europei. UnbrAu de munfi ocole§te precum zidul o ce-tate toatá aceastd tarA, §i dinteinsul, ici, colease desfac, intinzAndu-se pAnA in centrul ei, cani§te valuri proptitoare, mai multe §iruri de dea-luri inalte §i frumoase.

22

Mai presus de acel brau muntos se inaltà douäpiramide mari de munti, cu crestele incununatede o ve§nicA diademd de ninsoare, cari ca doiurii stau la ambele capete ale OM, caltandunul in fata altuia. PAduri stufoase, In care ursulse preumblä" in voie ca un domn stäpanitor, um-bresc culmea acelor munti.

nu departe de aceste locuri care iti aducaminte natura tdrilor de miazá.-noapte dai cala portile Romei, peste campii arse §i vairuiteunde bivolul dormiteazä alene. Astfel, miazà-noapte §i miazd-zi träesc inteacest tinut, aldturiuna cu alta §i armonizand impreund.

Ad, stejarii, brazii i fagii trufa0 inaltà capetelelor spre cer ; alAturi, te afunzi intr'o mare degrau §i de porumb, din care nu se mai vede calul§i cdläretul. Ori incotro te vei uita, vezi colorifelurite, ca un Intins curcubeu, §i tabloul ce! maiIncantátor farmecd vederea: stand prápdstioase,munti uriaA ale cáror varfuri mângaie norii, pà-duri intunecoase, lunci inverzite, livezi mirosi-toare, väi rAcoroase, garle a cáror limpede apäcurge prin campii inflorite, parae repezi, care mu-gind groaznic se prävälesc In cataracte printre aceleamenintátoare stânci de piatrd ce plac vederii §io inspaimântai totdeodatá..

Apoi In tot locul dai de fauri mari cu numearmonioase, ale aror uncle poartá aurul. In pan-tecele acestor munti zac comorile minerale celemai bogate §i mai felurite din Europa: sarea,fierul, argintul, arama, plumbul, mercurul...In sfar§it, metalul cel mai imbelugat cleat toate,aurul, pe care-I vezi strälucind panä" §i In noroiuldrumuri I or.

11. STEJARUL DIN BORZESTI.

Din tatá In fiu rknas-a vorlA, cum cá' un jocde copii se Incinsese odinioard pe $esul Trotusului,nu departe de satul Borzesti, sub un soare fru-mos de primávará'. In douá tabere erà despktitàceata copiilor: una infátiO talAra THarilor, subcomanda lui Gheorghe, un copilandru cu pletenegre si cu ochi de mure, iute $i neastampkat,casi. Trotusul ce se práválià dela munti ; cealaltáerà tabka Moldovenilor, sub comanda lui Stefan,un copilandru cu plete blonde, cu ochi albastriginditori $i cu ininA. cutezkoare. Cel dintaiu eràfiu de táran, cel de-al doilea fiu de domn.

Ei Insä se jucau la un loc pe iarbá" verde, Infácoarea aerului, sub stdpanirea dreaptd a soa-relui de prinfávará. Si ambele tabere InarmateOdd In dinti cu pusti de soc, cu sábii de sindrilá$i cu suliti de trestie, se bdteau amarnic Intre ele,de clocotià valea Trotusului $i se speriau totigraurii din tufisuri.

A tinut cAt a tinut báTália nehotkità, dar InsfArsit, copilul cel cu ochi albastri, gAnditori, careaveá darul de a se rásbol, mostenit dela tan.'

Invinse pe Tátari, iirinse pe hanul lor, nea-stAmpkatul Gheorghe, i Il legá de un stejar 1A-tran, martor de cea dintaiu izbandd a viitoruluidomn.

Apoi toti hatmanii si Cápitanii lui Stefan seadunará Imprejurul stejarulti $i. prinserà sá' ju-dece pe hanul táTáresc ; unii pentru vreo mingefuratá ; altii, pentru vreo cetate de hartie &ti-med ; tot fapte rele, ce nu puteau fi ertate ; iarbietul han, cu ochii plecati In jos, Isi usteptàosAnda, abia sapAnindu-se de ras.

24

Insfârsit, $tefan, dupà ce ascultá párerea maimarilor ostirii sale, zise Cu sprâncenele incretite:

)3Porunca domniei-mele este sái-1 spanzurati decreanga cea de sus, ca sä fie pildà si altor nea-muri!"

Apoi nenorocitul han fu legat cu fringhie desubsoarä si ridicat pe creang5. In sus, In salvelepustilor de soc si in striggele de bucurie ale o.ste-nilor învìngàtori. Joc nebunatec, copiläresc, lacare, soarele, in mgretia lui, se uità zambind ; el,care vAzuse alte multe pe coaja noasträ Otnin-teascä"...

....Dar, o Doamne, ce se aude?... Un viforse starneste de puterea eäruia se legára In aermicul han tätäresc. In timp ce micul Gheorghe,In bratele vAzduhului, se gändià la cei spanzurati,aevea, deodatà se vázil o ceata nenumáratä deadevárati irátari, venind In goana cailor spreclansii... si atunci... Vai! toti copiii, cuprinsi degroazá, apucará la fugA, uitând pe micul Gheorghe,care afarnat de creanga stejarului, zâmbià inc5In nevinovätia lui, nestiutor de urgia ce-1 ame-ninfa. In acel moment o sub.' de sAgeti, o sutáde suliti se Infipserä in trupul

Treizeci de ani au trecut dela aceastá intam-piare, si micul $tefan, schimband sabia de lemnpe palosul de otel, se urcA depe treaptä pe treaptä,pe scara lumei, parid ce ajunse sä fie domnul täriiMoldovei.

Un gänd 11 urmdrià din copildrie ; gAndul mi-cului Gheorghe ucis de Tätari.

Iatá cA inteuna din 7ile i se aduce vestea, cumcA o multime de oaste tätäreascA a nävälit Intará peste apa Nistrului, pustiind pámântul, rd-pind cArdurile de vite, (latid foc satelor, robindfemeile si copiii.

25

lute Stefan i§i intocml oastea §i le ie§1 inaintela satul ,Lipinti. 0! astddatd nu mai erä ca acumtreizeci de ani, pe §esul Trotu§ului, la stejaruldin Borze§ti ; erà o adevdratà bdtdlie cu irdtarii.$tefan cel blond, cu ochii alba§tri, ginditori, c5.-ldrià, nu ca atunci, pe o nuea de alun ; CI pe uncal aprig, de soiu moldovenesc, §i alergi ca unfulger la toate punctele de bdtaie, varindu-se undeprimejdia erà mai mare. $i in loc de sdbii de lemn,se incruci§eau acum sdbii de fier, §i in loc de pu§tide soc, detunau tunuri de schijd ; incät se ine-grid vdzduhul de fum, de uneori nu se mai vedeäom cu om.

$i In ,adevär, sigurd §i desávár§ità a fost bi-ruinta. N'apucase a asfinti soarele §i intreagaordie tätäreascd a fost sfärämatà §i lovitä, prin-zändu-le pe insu§i §eful lor, fiul hanului tdtdrescde peste Volga.

Erà o zi frumoasd, adevdratd zi de primAvard,ziva in care Stefan i§i adunä hatmanii §i cdpi-tanii pe malul iTrotu§ului, sub bAtrantul stejar,unde micul Gheorghe fusese ucis de Tätari. Deacela§ stejar, stà acum legat un adevdrat Tdtar,fiul hanului Mengli Gherei, de peste Volga, §iroan' imprejurul lui, erau mai marii o§tilor lui$tefan.

12. STEAGUI; WI STEFAN CEI.1 MARE.

Dintre toate steagurile care au dus la luptào§tile, de cele mai multe ori biruitoare, ale luiStefan Vodd cel Mare, unul singur s'a pästrat, §iIn acest an al celor mai mari sperantet §i al celarmai adânci desiluzii el rdsare, din coltul lui delaAthos, unde stätuse intre cálugari, ca sä aducdaminte urma§ilor säi prin ce sperante §i prin ce

desiluzii a trecut, fatà de crestinatate, sufletullui innalt curat panä ce i-a fost dat sd se odih-neasa de durerile psdmântului.

Pe vechea mAtasä" in litere de fir e scrisä o rugl-ciune. Ea se adevereste, in vechea limbá" a litur-ghiei slavone, atre sfantul ostas care a strApunscu sulita, gatlejul balaurului cumplit si a sapatdin temnita ei de piatrà pe Domnita de mullascunsd lumii, ca si cum, iarAsi, ar fi vorbade rdzboiul de astAzi impotriva unui ash de cum-plit balaur si de ideala intà cAtre care se indreaptdsilintile vitejilor. Pe flamura dela Muntele Athosinssá avem a face cu Sfântul Gheorghe luptAto-rul, i cu biruitorul sfânt. Balaurul cu trei ca-pete stä" supus sub Ocioarele lui infAsurate cucnemide, sabia care a lovit cá'ci e o sable, nuo sulifà, se cumpAneste pe mana stangl, ca sicum eroul s'ar gAti sà taie cele trei gituri incor-date. lar doi ingeri in zbor aseazá" cununa lorpe capul tAnAr a1 triumfátorului.

Inscriptia are acest cuprins:O sfinte indurAtorule si biruitorule, mare

Gheorghe, care, in nenorociri i In nápálsti, daiun grabnic i calduros ajutor si celor necAjiti ne-spusA bucurie, primeste dela noi aceastá rugAciune,dela smeritul tä'u rob al lui Dumnezeu.

lo 5tefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnal Terii Moldovei, si fine-1 nevAtAmat in acestveac i in veacurile viitoare, pentru rugAciunileacelor ce ti se inchinsá, ca sä te slujim vesnic,Amin. In anul 7008, iar al Domniei Mele al 37-lea".

7)Nenorociri si nàpästi"... Cei ,Ungrabnic si cálduros ajutor"... War zice cinevàsunt cuvinte ca pentru ziva de azi?...

Or, dacd ar puteà ajutà cei morfi, cu credintasi cu norocul lor!

27

13. ECATERINA TEODOROIU.

In timpul ciocnirei de eri noapte, pe Dealul Se-cului, a cAzut in fruntea plutonului s'áu, lovitáIn inima-i generoasá, de douál gloante de mitra-

voluntara Ecaterina Teodoroiu, din com-pania 7-a.

Pildd rará' a unui cald entuziasm, unit cu ceamai stáruitoare energie, aceea, pe care unii aunumit-o cu drept cuvânt Eroina dela Jiu" si-adat jertfa supremg, lipsità de once trufie, deonce desartá ambifie, numai din dragostea de-aapärà pámântul tárei noastre, cotropit de du$-mani.

Ecaterina Teodoroiu a fost la ináltimea celormai viteji apárátori ai tá'rei sale, pe cari i-a in-trecut prin puterea, cu care infrangeh slá'bi-ciunea femeiascá, stiind sá' dovedeascá' vigoareabárbáfiei de trup $i de suflet $i calitátile Intregiale unui osta$ indr`áznet, neobosit si plin de en-tuziasmul de-a se face folositor cu once pret.

Aceea care a luptat ca un viteaz din alte vre-muri la Tg.-Jiu, aceea care $i-a desfásurat o ener-gie rará'. impotriva mortei albe" care a seceratpe camarazii si bolnavi de tifos exantematic, por-nise din nou in lupta cu un avânt renáscut, cunAdejdea cá' va contribui $i ea la opera cea mare arázbunárei, la a cárei pregátire a luat parte activá.

A cázut inainte de a ajunge la telul acestei re-vat-Ise. Si-a dat viata cu simplicitatea eroizmu-lui adevá'rat, nu pentru a obtine apoteoza de vorbe,ci pentru cá a$à cereà inima ei pentru a$àcredeà sufletul i se implineite datoria vietei.Aceasta, in vitejiea-i comunicativá, a murit inclipa când se descopereA spre a-si IndemnA osta0

28

cu vorbele: Inainte neti, nu va lásati sunteticu mine" are drept, din clipa aceaSta, la cin-stirea ve$nica a tuturor Románilor.

Pentru dragostea-i de tara, pentru simtu-i raral datoriei, pentru energia $i avantul cu care si-aImplinit, ceeace socoteà misiunea ei, pând lajertfa suprema, o citez la ordin de zi pe Regiment,dand-o ca pilda tuturor osta$ilor.

Comandantal Regimentului 43159 InfanterieColonel (ss) POMPONIU

Nota autoritor: Chipul acestei sublime eroine meritàfie turnat in bronz in cat mai multe centre ale Romaniei in-tregite, ca un simbol al dragostei de neam si de mosie.

14. CUVANTA1REA M. S. REGELUI TINUTALA 22 MARTIE 1917, TRUPELOR DE PE

FRONTUL ARMATEI II-a.

OstaV,

Cu inima plina de ngdejde và salut azi pe voi, ostasidin armata H-a, cari de mai multe luni a-ti opus o re-zistentg nebiruità tuturor Incercgrilor vrAjmasului de arupe liniile voastre; voi stati aci la un post de onoare,pgzitori neobositi ai hotarului Tàrii, expusi la atacurileunui vràjmas care In trufia, lui crede cà toate trebuiese inchine lui, cä toate drumurile, toate sunt de0schise lAcomiei sale de stäpanire; prin vitejia voastrdbgrbgteascg 1-ati Invgtat cg pe aici nu se trece.

Am venit azi intre voi sg vä aduc prinosul Meu derecunostintä pentru modul cum v'ati luptat pang acumsi sä impart acelora cari s'au distins, In deosebi, rgs-plata pentru faptele lor; dar multumirea Mea vgbrat!$eaz4 pe voi toti cad v'ati condus ca ni§te ostasi

29

vrednici de dragostea ce Tara vd poartá si dela careTara si Regele vostru mai asteaptA multe fapte eroice.

Dincolo In tinuturjle bogate, dar pustiite, acuma staufratii nostri i suferd sub jugul nemilos al unui vr5jmascare f5rd erutare a cotropit o mare parte a iubiteinoastre Tdri si care sage pAred la cea din urmA pied-tur5 de viat5 a unei populatii chinuite si batjocorite Incele mai sfinte sentimente ale ei.

Acolo zac, sub tarinele sfintite de sdngele lor, miide viteji cari si-au dat viata pentru mrtrirea patriei, eitoti v5 cheamd, ei toti asteaptA dela voi sä goniti dinpAmAntul romdnese armatele vr5jmase, s5. Infigeti dra-pelelo.voastre victorioase iarAsi In pAmântul strämosesc.

VA mai asteaptA lupte grele, cAci drumul este lungdar, cu ajutorul lui Durrmezeu, 11 veti strAbate ca bi-ruitori.

Voug, fiilor de tarani cari ati ap5rat cu bratul vos-tru p5mAntul unde v'ati ndscuti unde ati crescut,spun Eu, Regele vostru, c'd pe láng5 rásplata cea morea isbAnzil, care v5 asigurá fiecArula recunostinta neamu-lui nostru Intreg, ati astigat totdeodatá dreptul astApanì trite° m5surd mai 1arz5 pämântul pe carev'ati luptat. Vi se va da p5mânt. Eu, Regelevostru, voiu fi intAiul a dà pilda ; vi se va dà si olargA participare la beneficiile Statului.

Argtiti-v5. scumpii Mei ostasi, demni de Incredereace Tara si Regele vostru pun In voi i Indepliniti-vA, capánä acum, datoriile voastre ca sfinfenie.

,,S5 trAiascA scumpa noastr5 Tard si viteaza ei ar-mat5, ngdejdea si fala ei".

30

EROILOR PELA MARMESTI.

In ceimpia d'asteizi scumpa sufletelor romcinestiIn ceimpia inverzild din seitucul Miragesli,Voi Romänistretjeri ai lumiimari in cuget qi in fapteCu ceileiii omenirii v'ati luptat si zi si noapte.

V'ati, luptat cuan Viu sci lupte inimile de Titani,Biruind pe Turd, pe Unguri, pe Bulgari si pe GermaniCe vroiau set 'nceituseze tot peinzdniul prin robie,Sei distrugei libertatea, cum si dreptul, pe vecie.

Si'n aceastei Epopee uriasei'n Univers,N'ati infrant nunzai dusmanii in neipraznicul lor mers ;Ci 'nlesnircIti pacea lumii, iar Romelnilor, Unirea,Pentru care noi cu totii, am fi dat chiar Nenturirea !

Pradä insei cruntei lupte, multi di zureiti dintre voi;Sublimi martiri ai ontenirii, pentru Romani, eroi.Eroi, ale ceiror fapte relmäneet-vor legendareDela Dmneire la Nistru, dela Tisa pdn' la Mare.

lar ampia inverziti din seitucul MareisestiUnde-ati re'nvial virtutea sufletelor strämosesti?uncle voi dormiti d'apururi in istorice morminte,Va fi pentru Românime, un loo sfant de azi inainte I_

15. AM SCAPAT DE SARACIE.

Vremurile sunt grele, timpul nu ne mai ajutà; p5-mântul e sArac 5i nu putem prinde mai nimic depe dân-sul. Am 20 pogoane de pàmânt; iarba creste rarg;de arAturá nu e bun. Nu stiu de ce sd mai má' jan".

31

Cam asa vorbià lute() zi un Oran dela munte, dinjudeful Prahova.

Eu", zise un alt Oran dintr'un sat vccin, eramintr'o carte, cum s'a imbogafit un om, sadind pe un loenumai un pogon de pam:rit toctnai asa cum spui eaera al d-tale. Inteo zi invatatorul din sat mi-a cititlute° carte, cum s'a imbogafit un om, sadind pe un loetot ca al nostru, mai multi pomi. Am mai prins pufinainima; si in Martie m'am apucat de lucru, dupa cum mapovätuise bunul nostru invafator. Am sadit pe po-gonul mea de pan-lard 125 meri de toate felurile.Nu-i vorba am avut multa munca, ca pomisorii mei sase poata prinde si s'a creasca inteun astfel de pamant.

Am sapat fiecare groapa de doi metri largime si deun metru adancime; pe fundul i marginile ei am pusun strat de gunoiu putred cam de o palma si jumatatede grosime. Pamantul scos din groapa, fiind pietros,1-am cernut si 1-am pus d'asupra gunoiului. Am ingro-pat fiecare pom, turnand totodata 4-5 vedre de apäla radacina ca sa" se aseze bine pamantul; am batut lafiecare pom cate un par ca sa nu se miste de \rant; amspoit coaja cu un amestec facut din baliga, pamant, apdsi var. In toate primaverile, cand n'aveam altceva deMatt, intram in gradina, tundeam cu foarfecile crädu-tele starpiarn omizile, sapam locul la radacinamerilor, pe departe; puneam gunoiu in toli anii; ii udamla radacina pe vremuri secetoase; i an cu an merii meicresteau väzand cu ochii.

Sunt 15 ani .d'atunci. Acum 4 ani, am cules cam cate150 kilograme din fiecare; peste tot 18.750 kilogramepe cari le-am vandut unui negustor din Ploesti, Cu 10lei suta. Am pus mana pe 1.500 lei si mi-au mai fa-mas si mie destule mere pentru casa. ACUM" trei anis'au facia mai pufine; dar tot am luat vreo 750 lei. Anulacesta cred ca o sa pun mana pe mai bine de 2.000 lei.Mulfumesc lui Dumnezeu, cä acum imi merge foarte

32

bine. De unde mai inainte nu ma folosiam dupa loculmeu nici cu 15 lei pe an, acum, vezi bine, ca-mi vinepe an peste mia de lei, una peste alta. Cu acest venitam scapat de saracie.

Cat pamant ai dumneata, daca ai face ca mine,peste cativá ani cred cud nimeni nu te-ar ntrece in bo-gatie prin imprejurimi"

Pomii bine ingrijiti sunt cea mai mare bogatie.

16. CUM TRAEsc OAMENII IN ALTE TARI.(Scrisoarea unui flu eiltre phrintii sal).

Scunzpii mei parinti,

MA tin de vorba. Cand mi-am luat ramas bun delascumpa mea tard, spre a ma duce la in\ atatura instrainatate, và fagaduisern sà vA scriu cum este peacolo, in acea parte", cum obisnuim a zice noi. Dreptsa \TA spun, de mult imi arda inima sa vad si eu cuocliii, cum e pe la strainii dinspre soare-apune.

Auzisern mult bine despre dansiii. De cand mä afluprin locurile aceste am umblat cat am putut in toatepartite; am vazut sate de munte ca si de ses, locuri la-sate de Dumnezeu manoase, ca-$1 locuri sterpe si stan-coase. La urma m'am incredintat eu ca altfel traiescoamenii pe aici §i altfel pe la noi; altfel stiu sA mun-ceascä cei de prin Wile pe unde mA gasesc 5i altfel ainostri; cA munca lor e rdsplatita, pe cand a bietilor no-stri tarani se risipeste casi apa ce curge pe nisip.

83

Ti-e mai mare dragul sä stai 5i sd prive5ti la tin atdepe aici.

Un raiu de verdeata nu altcevA; färà nici un coltsterp, pdrAsit sau plin de pAlAmidA. Pare cd peste tot,pAmAntril e acoperit eu un covor de verdeatA; pare cAnu te gAse5ti inteun 'sat, ci inteo grAdinä boereasca.

Drumuri brine, tdiate drept ca ni5te 5uvite de pAnzAintinse la soare sA se albeascd.

Ai intrat in sat; ceeace-ti opre5te intAiu ochii, e lAca-sill Domni

Biserica Malta de piatrd, imprejrnuita de toate par-tile de o gradinä trumoasA cu flori 5i verdea, subcare se odinesc de veci cei adormiti in pace.

Cand rriA gAndesc la bisericuta de lemn din sari]nostru, cu turnurile gata s'A cada, in care abiA incapcativa oameni, nu mA pot opri sA nu zic cd, unde casalui Dumnezeu nu e cum trebue, nici harul lui nu se sco-board asupra oamenilor.

Cakle locuitorilor de pe aicea sunt adevdrate case.Dacd intri inteo curte a tAranilor, vezi cA e altfel. IngrAdinita hii vezi ca el cautA sA aibA de toate pentruiarnA, spre a nu curnpArA dela strAini cu pretul Indoit.

Ad i un strat de ceapA; dincolo o bucatA de pAmAntcu varzd (curechiu); mai dincolo alta cu cartofi; toateingrijite, curAtite de ti-e mai mare dragul sA te uiti laele.

Gunoaiele i bAlegarul vitelor sunt strAnse ca iarbade leac; 5tiind sA le pretuiascA, le pun grAmadA inteuncolt al ogrä7ii (curtii), le lasd sA se dospiascA i apoi lecall 5i le imprA5tie pe ogoare. Astfel nu-5i tin numaiograda curatA; ci ingra5A si câmpurile, din cari scot

Cartea Adrutulut.Gh. Tanasescu Costace si V. Stitcescu

84

mai multe roade cleat de obiceiu. Ogoarele for sunt ase-zate la rand ca niste straturi i cu santuri printre ele, peunde sa se adune apa; lanul de grau e ca pena de des,iar spicele unul i unul. Negliind ori alte burueni ne-trebnice nu se pomenesc. Iti ia ochii mandretea holde-lor; iti vine a crede cà i pamantul are simtire; si dacaii Ingrijesti cum se cade, Iti da si el mai multa paine,iar dacá- iai in parasire, te pedepseste.

Pe aici biserica i coala sunt cdutate: preotul si in-vatatorul sunt in mare cinste. Mai tot omul stie sä sefoloseasca de cdrti, si, in loc sa se adune la carciuma,care nu lipseste nici aici, se strang la cate o casa degospodar, unde unul citeste gazeta ori vreo carte cusfaturi bune, iar altii 13 asculta.

Stau de vorba, ba una, ba alta si vremea trece fail" sadeà bani in mana Ovreiului, sau a Grecului dela car-ciurna.

Ceeace mi-a placut mai mult pe aicea, e respectullegi si de averea altuia.

Prin multe locuri, soselele sunt plantate pe ambelelor parti, cu pomi roditori, cari pe langd cä adapo-stesc de arsita soarelui pe calatorul ostenit, dar aducdin vânzarea roadelor, un venit bun comunei.

Ei bine, poamele stau de se coc pe pom, fara sa fiestricate, cand sunt crude; nimeni nu se ating de ele,nici cand s'au copt, caci fiecare isi dà seama, a nu ebunul sau.

Am vazut si pe la noi, prin tinutul Falciu, pe langao bucata de osea din preajma unui sat, niste visini siciresi. Dar vai de halul lor, saracii: erau Stalciti, pare

35

Ca'-i arsese focul; crengile rupte, frunzile sfarcuite; nielurme de roadc, dei treceam prin acele locuri, tocmaialud se coceau visinile.

Pe cei din strainatate, scoala si biserica 1-au invatatminte intru toate:

Sa stie cum sa se ingrijeascd de viata lor, casi de avitelor depe ranga casa; s'a stie ce-i munca, 5i cum s'a'munciasca mai cu socoteala; dar in acelas timp, s'a' pre-tuiasca si 'nunca altuia.

Dorind sd aud de bine si sanatate, raman al d-voa-stra fiu.

Vas ile

17. LUPTELE DE PE JIU.

Multe victorii au avut trupele noastre, dar cea maifrumoasa dintre toate a fost victoria dela Jiu, intre 1316 Octomvrie 1916, obtinuta atat asupra unor trupeaustro-ungare, cat si asupra diviziei 11 bavareza, carea fost aproape complet distrusa.

Inca dela inceputul lunei Octomvrie, inamicul strán-sese forte numeroase in valea Jiului románesc, futrePetrosani si frontierd, In scopul de a pdtrunde in tarape valea Jiului.

Atacul inamicului incepe in ziva de 9 Octomvrie.Luptele sunt darze si inamicul reuseste Sa respingatrupele noastre spre interior.

In seara zilei de 11 Octomvrie, generalul Dragalinala comanda arniatei 1-ia si in aceeas seard pleacd laJiu, spre a-si da seama, in persoana, de situatie.

Comandamentul armatei I-ia a luat in acela$ timp,dispozitii de a trimite ad ajutoare dela Cerna, delaDunare si chiar dela Olt, unde luptele erau deji destul

36

de Inversunate. Toate aceste ajutoare au fost Indreptateeu trenul la Targu-Jiu, In timp ce trupele dela Cernainergeau In mars fortat zi si noapte, prin Baia de A-

spre flancul drept al inamicului.In ziva de 12 Octomvrie, generahl Dragalina, mer-

gaud pe $oseaua Jiului spre Lainici, dupä ce a ImMr-Mat trup i ofiterii, Inaintând prea mult fri defile%pe sosea, a fost atacat de mitraliere'e dusmane de susdin munte, si gray ränit. Dupä cateva zile isi d'ä du-hut, fericit cä trupele sale I-au rAzbunat si au astigatfrumoasa victorie dela Jiu.

Inc. un erou care ne pArAsià prea de thnpuriu. Su-fletul lui cinstit i drept, caracterul lui deschis si hog-

valoarea lui netägliduit5, ar fi putut sà ne fie demare folos in zilele grele care au urmat. El ImpreunilCu generaltil Praporgescu, ambii dela armata I-la,acolo unde au fost luptele cele mai zrele, cele maiinversunate si unde s'au fäcut cele mai mari jertfe deeroism. si-au dat viata In mijlocul trunelor, pe cAmpulde glorie si al neuitgrii eternc. Numele lor vor r5mtlneserse adânc In inimile tuturor Românilor si in mareacarte a vietei neamului, aläturi de marii oameni ai tre-cutului nostru.

In zitia de 13 Octomvrie, inamicul Isi strânp,-e merentrupele din munti si se predteste pentru lupta mare.

In dimineata de 14 Octomvrie. Insg. Ii lusám Inainteinamicului. Detasamentul venit dela Cerna Tsi Incepeatacul cu o furie neIntrecutA. Toti soldatii strigau: Mz-bunare pentru iubittil nostru general Dragalina, penttp5rintele nostru". Atacul este dat cu a-Ma energiedispretul de moarte fu asA, de mare, Mat dusmanuleste Ingrozit si incepe retragerea aripei sale drepteinare dezordine.

In zorii zilei de 15 Octomvrie, dusmanul este din nonatacat, de toate pártile. Luptele sunt desperate si de oparte si de alta: pe vieatä $i pe moarte. Dusmanul

R7

bägd in foc toate rezervele. Spre seard, atacul nostrilreuseste si dusmanul este aruncat in munti In cea maimare dezordine. Fugiau cu totii, care unde vedeà enochii. Nici comandd, nici randuiald, nici ordinele $efl-lor nu se mai ascultau. Fugiau soldatii, fugiau ofiterii,a fugit insusi comandantul diviziei 11 bavarezd. Fugiaucu totii $i se Ingrämddeau in roiu nebun, pe $oseauaJiul ui.

18. LIBERTATEA.

Bund zilia, vec!ne! Ce ai de te ardti a$A de supgrat?Ce sd am? Boclucuri, procese... naiba sd le ja!Ce proces?Proces de contraventie! Auzi colo, sd te dea in

judecatd pentru un fleac!Dar ce s'a intâmplat ?Ascultd, d-le. Zilele trecute, un comisar comunal

trece p'aici $i vede in curte grámada asta de gunoiu.Nu, cd s'o ridici". NI, zic, voiu ridica-o eu.

Când?" Cand mi-o veril la socoteald...Am sà te dau in judecatd!" Poftim eld-rnA!...

Si te-a dat in judecatd ?Fireste... Uite citatia. 'ti place, domnule? De! Apoi

n'am drept s'd md supdr? N'am dreptul sd strig? Ce areguleratul, cu curtea ruca? Nu sunt eu slobod sd fac cevoiu? Auzi! Ci-cd e libertate! Procese de contraventie!Ce libertate e asta, domnule?

Nu te supdrà vecine, cd n'ai dreptate.N'am dreptate? ! Poftim $i dumneata acum! Cum?

38

Avem libertate, ori n'avem?Avem.Atunci ce e libertatea? Nu pot eu sá fac ce vreau

in casa mea, in curtea mea?Nu poi.Dar.., nu e libertate.

- Ba este!Dumnezeu sä te inteleaaAscultd-mä Iìnitit, sd te ldmuresc. D-ta zici bine.

and zici CA este liber, cel ce are ,dreptul sà facd cevoe5te...

Pdi atunci?...- Dar uiti un lucru. Zici ca i-ar veni vecinului din co[,

poftd, sd-ti tragd o bdtae; ar fi liber s'o facd?lacá vorbd! Ce se potrive5te?Val sä zicd, el nu e liber, sd faca acest lucru, chiar

de 1-ar vol.Vezi bine, a nu.Sd mai zicem cà acest vecin pune un clopot in

curtea lui 5i toatd noaptea: balanga-balanga... L iber

este sd o facd?Fire5te cd nu e fiber; fiinda irni stria mie soninul.Ce-ti pasd? Nu e in curtea lui? Nu e stdpan? Nu

poate sd facd ce vrea?Da, da; poate, dar sd nu rnd supere pe mine!A! Te-am prins.Cum?Va sd zicd ai spus cA sunt lucruri pe cari cinevt.. nu

e liber A. le faa, mäcar cd vrea, fiinda supard pealtul.

A5a este.A cum ne-am inteles. Prin urmare, liber éste, cine

39

are dreptul sd facd ce voeste, numai sd nu supere pealtul.

Da, da...E! acum sá venim la gunoiul d-tale.Ei?...De ce nu tii d-ta gunoiul in cash'. ?Cum dracu tiu, sd mä imbolndvesc !...De ce ?Fiindcd ies din el mirosuri grele.Dar dacd e in curte nu ies mirosuri ? Nu te imbol-

ndvesti ?Ba da..4 dar vezi cà in curte e aer mult, i grd-

mada nu e prea mare.Dar dacd toti locuitor.ii din strada asta, ar pune

cdte o gramada la fel in curte; nu ti-ar mirosi, cand aitrece p'acolo ? Si dumitale, care stai aici, ti-ar pldceh ?

Fireste cd nu; dar ceilalti nu au gunoiu; l'au ri-dicat...

Apoi vezi ? Si a-ta liber esti; dar nu poti sä ti i gu-howl in curte, pentru ca superi pe altul.

Ai dreptate. Chiar astdzi o sd chem un cárutas casd-1 ridice i sd-1 scoatd afard din oras.

Vezi ash. Acum ne-am lamurit despre libertate.Ne-am ldmurit.Si Hristos tot ash a zis: Ce tie nu-ti place, altuia

nu face". Aceasta este libertatea.

19. DESPRE INGRASAMINTE.

Sunt unele sohiri de pdmAnt, cari, ash cum se esesc,nu sunt priitoare agriculturii. De multe ori, apoi

40

pàmfihtutile, In care se cultivA mai multi ani deardn-dul acelas soiu de plante, incep a nu mai fi roditoare,din pricinA cí toate sucurile priitoare plantelor, au fostsupte de ele, asà ca Oniânturile au rdmas secàtuite.

Asemenea pgmanturi se pot imburfaTall sau prinamestecare cu alte soiuri de pdmânt, sau prinsare.

ingtsäsarea pArnânturilor slabe se poate face ameste-candu-se cu sue, cenusä, gips, oase mAcinate, Oinatulunor pasen i si alte materii. Acestea insri costa" scumpdeci sunt anevoie de intrebuintat.

Ingrá'sarea cea mai build si cea mai iOtinA a piiinân-turilor se face cu ajutorul gunoiului dela vite (a Mliga-rului) pe care multi oameni nestiutori de foloasele, cepoate aduce, Il aruna, ca cevA netrebuincios.

aáligarul, inainte de a fi intrebuintat la ingrasatulpaindntului; trebuie supus la oarecare pregAtire.

Indatd ce se scoate din grajduri, suri, sau ocoale, seadunsä In gràmadg, sau se pune in niste gropi, a ciirorfund a fost bine bdtut cu maiul, pentruca sà impiedicesucurile ce cuprinde gunoiul, de a se scurge in Ornant.Apoi, innainte de a se addoià alt gunoiu peste celstrans in grAmadA, se toarnd peste acela, udul anima-lelor, strâns in anumite vase, in care s'a scurs in graj-duri. Când grdinada s'a fAcut destul de mare, se aco-perà cu o pAturà de pAmânt hleios, care impiedia iesi-rea gazurilor din gunoiu.

Caldura, care se produce inAuntrul grAmezii, dos-peste i putrezeste bàligarul.

Toamna, sau iarna, se incarcd bAligarul In care si seduce de-se imprAstie pe ogoare, potrivindu-se ca sä. fie

41

totuna de gros in toate pärile. Ogoarele trebuie arateinainte de a fi gunoiete. In timpul iernii, gunoiul dege-rand se inarunteste de tot, si prin at-Mum de prima-yard, amestecandu-se bine cu pdmântul, Ii dä acestuiadin nou puterea de a hrdni plantele ce se seamsdnil inel. Pentru un hectar de pAtnant, ajung 20-50 care degunoiu; si un ogor gunoit °data', numai are nevoie degunoit 5---6

Painantul se mai poate imbunAta.ti dacd se lasà uhulsau mai multi ani toloacg, adicd frä nici o semAndturàpe el. Atunci buruenile crescute si putrezite pe el, saugunoiul format de vitele ce le-au pascut, îi fac aproapeacelas serviciu casi gunoirea

Unii oameni mai imbunalgtesc pAmantul sernamIndhi el plante grose, ca: rapitd, trifoiu, mdzgriche, bobsau linte, pe care, dupd ce au inflorit, le culc6 la pd-rant cu tävalugul, sau le taie cu coasa si apoi arà pa"-mantul adânc, asa ca sa se amestece bine cu el.

20. DREPTURILE CONSTITUTIONALE.

M. S. Regele Ferdinand I, domneste in tara noastrAconducand o dui:$[1 o lege numita Constitutie, pe carea jurat sri o pä'zeascA, la suirea Sa pe tron.

In Constitinia tarii noastre sunt trecute toate dreptu-rile si libertatile cet5tenilor, numite drepturi constitu-(ionale.

Aceste drepturi sunt:1) Egalitatea inaintea legilor; adicg, inaintea legilor,

42

toti sunt deopotrivd de mari; toti au aceleasi drepturisi aceleasi indatoriri;

Libertatea individuate! ; adicd fiecare locuitor esteliber de a face once; numai sí nu fie Impotriva leg,ilortärii i sd nu vateme pe altul;

Inviolabilitatea domiciliului. Aceasta insemneazdcd fiecare e stdpan in casa lui i nimeni nu poate inträcu sila inteinsa; in unele cazuri insd pot intrà unii oa-meni de-ai autoritätilor, insd trebuie sd indeplineascdanumite forme ardtate de lege;

Garan(ia proprietd(ii. Aceasta insemneazd cd fie-care e stdpän pe avutul sdu; casd, bani, mosie, pdclure;si nimeni nu are dreptul sd se a tingd de avutul lui. Sta-tul chiar, când are nevoe sd ik ceva din avutul nostrilpentru binele public, trebuie sd ne plAteascd in bard totceeace ia;

Libertatea cultului; Insemneazd cd oricine poateereadd i sd se inchine lui Dumnezeu dupd vointd,

Libertatea invd(dmántului; adicd, toti au dreptiilsä invete i sd se lumineze prin scoli. Cei ce vor, potdeschide scoli particulare spre a luminä pe altii,

Libertatea tiparului; adicd toti oamenii pot zit-5i

arate ideile lor tipárindu-le prin cArti sau ziare, numaisä nu atingd bunele moravuri;

Libertatea infrunirilor. Romanii au dreptul &ft.' seadune mai multi intr'un local oarecare, pentru a hordeiOva in folosul lor, sau al tdrii, Îfls cu conditiunea de afi linistiti si a nu fi armati. Intrunirile sub cerul libernu sunt permise;

Libertatea asocierilor. Aceasta insemneazd .cd oa-menii se pot intovdrdsl prin muncd, sau cu capitalurile

43

lor, cu scopul de a face negot, societati de binefacere,de asigurare 5i diferite alte societati;

Dreptul de a petitiona.,Orice cetatean are dreptulde a-5i arata inscris, catre once autoritate publica", odorintd sau o neVoie a sa;

Secretul scrisorilor. Once Roman poate scri in-tr'o scrisoare tot ce vrea, fàrä ca cineva sa aibri drep-tull de a-i deschide,scrisoarea;

Res ponsabilitatea func(ionardor publici; adica°rice functionar este raspunzator de faptele sale, si le-gea Il pedepse5te dacà nu lucreazä dupa cum se spuncin ea.

21. DATORIA DE A FI SOLDAT.

Ce te face, vecine, sà fii a5a posomorat pe zivade azi ?

la, necazurile ! Pe fiiii meu o sa-I ja acum ina rmatd.

Ce sd faci ? Asta e datorie de cetatean.Datorie... datorie... s'o faca altii, nu zic; dar eit

nädajduesc sa-mi scutesc baiatul !Si cine sa apere Tara ?laca vorba ! Tocinai pe baiatul meu l-a gasit ?

Sunt ei destui !...Dacd or zice toti asa, atunci ?De ! Adeivarat este cd daca or zice toti... Dar

omul cata sd-5i faca' treaba lui, cum ii vine la socoteard.Dar la socoteala Tarii nu te gande5ti ?

44

Auzi vorbd ! par'cd Tara se gandeste la mine.Dar cine e Tara, vecine Nitd ?Cine? jaca nal.. Cine sd fie? Guvernul.Vezi cd nu este asd. Tara o formam noi cu to(ii IBine, bine, asd o fi; dar dacd sunt eu Tara, de ce

n'am voie s'd fac ce reau ?Pentrucd i cel de dincolo, ar face tot ce vred; si,

in loc sd fie intelegere intre noi, ar fi numai aceava.De, asta e cam asa...Ca sd meargd Tara bine, trebue ca fiecare om sd

cugete çà lucreazd pentru sine; cdci, dacd o fi Statul,Tara, in belsug, si noud o sa ne meargä bine.

Ce? Ifni dd mie Statul parale ?ItiHei ! bata-te norocul !... Mai auzii una ! Adicdte-

lea dacd or fi parale multe in vistirie, o sd md chemesi pe mine si o sa-mi zica: Na si tie Nita, ca avem baniberechet !"

Nu asa vecine...Da cum ?Dad. Statul are destui bani, nu-ti pune birari;

daa nu-ti id, insemneazd ca-ti da. la vezi acum cândStattil are nevoie, n'auzi pe toatd ziva de biruri si dechte altele ?

Asta a5ti este, zdu...Vezi dar ca Statul, cand e In nevoie, f(i ia mai

mult. Dacd fi merge bine Statului, le merge bine tutu-ror. Prin urinare si d-ta ai interes ca Statul sà meargdbine...

De, cam asa...Apoi nu e tot ash cu militia ? De ce avem serviciu

militar ?Pentrucd e nevoie ca Tara noastrd s'd fie gata sd se

apere and ar fi atacatd. Ti-ar piked sd te pomenestiacum, and stam colea de vorbd linistiti, cà vin niste

45

soldati turci, oti bulgari, ori muscali, ori mai 5tiu euce ?... i sa te apuce la b'atae, sà-ti ja din casi ce-orgasi, ori sä te omoare ?

Ce tot spui brawave ? Cum au sä ajunga pánala Bucure5ti ?

Bine, pe drum...Pe drum, pe drum... ; dar soldatii dela granitá au¡ase?A, te-am prins ! Vezi, nu poti sä-ti inchipue5ti o

tara nepazitä la granitä.!Fire5te...Ei ! bine ! Cine s'o päzeasca ?Soldatii !Dar soldatii cine sunt ? Nu suntem noi, nu sunt

copiii no5tri ?Ba, cam a5a..tVezi dar ed avem noi singuri interes ca Tara sa

fie apsärata. Fiecare om se simte mai sigur In casa lui,cand 5tie ca Tara are armata. Ai auzit d-ta de 1,Temu-rile mai vechi, and n'aveam o5tire, cum veniau Tur-cii 5i Muscalii, 5i era vai de bietii cre5tini ! Deabiaaveau vreme sa. fugA cu ce puteau apua.

Da, mi-a spus bunia-mea, Dumnezeu s'o ierte !...Ci-c6 a5a era pe vremea ei. Zice:t ca odatä a fugit cupdrintii ei pela Bra5ov; altddatä au stat in pivnitä osAptämänd 5i le era frica sa" iasil de acolo; 5i la urmaisprAviserd mâncarea 5i era sa moard de foarne.

E! Vezi vecine, cum erA pe vremea and n'a-veam o5tire ?

AO e; ai dreptate!Trebue dar sei mergem cu tofii la ostire; sà ne tri-

mitem bucuros copiii; cdci la urma urmei, aptirdnd(ara, ne apardm pe noi lnsine.

De-acum am inteles a 5i fiu-men trebuie sA n-leargäfaa serviciul militar.

46

22. DUSAIANII $1 PRIETENII AGRICULTURIL

SAteanul Vasile Arhip, din comuna BAleni, judetulCovurlui, erd cel mai coprins din tot satul.

Intr'o zi, dupd iesirea din bisericd, pe cAnd sdienii sefndreptau spre casd, vecinul sdu Marin Florea, opr;h-du-1 In drum, ii zise:

Frate Vasile, cum se face cd ogorul tdu, careeste vecin cu al meu, intotdeauna-i mai frumos si tu C11-legi mai mult iod depe el ?"

Ei, frate Marine, asA este; ogorul meu totdeaunaimi va aduce mai mult rod, pentrucd ett stiu ceeace nustii tu hied, si nici nu ti-ai dat osteneald vreodatà sdafli.

Eu stiu CA un plugar priceput, pe ldngd munca carn-pului, trebue sa mai cunoascà incd cari sunt dusmaniisi cari sunt prietenii plugdriei.

Si fiindcd sunteti ad de fatd mai multi, sd mergemacasä la mine si acolo la umbra nucului VA voiu InvWpe toti ca sä-i cunoasteti".

Asezati la umbra nucului din fata casei, s'Atenii ascul-tard cu bdgare de seamd povetile lui Vasile:

Dusmanii plugariei sunt, frati sAteni, boalele decare se Imbolndvesc semAndturile noastre de tot felul,buruenile vdtdmdtoare, ce cresc printre sem'Andturi siglingdniile, depe camp.

Ca sd putem scdpà de acesti dusmani, trebuie sd stimleacul si sd ne folosim de el.

Asa, boalele de cart suferd semdndturile noastre dintarind, precum sunt: mrilura, tdciunile, pintenul, ruginasi putrezirea coceanului, pe cari le cam cunoasteti cu

47

totii, se pot vindech prin svântarea pArnântului i stAr.pirea firelor bolnave.

Buruenile vAtAmAtoare ce cresc printre semäniituri,cum sunt: iarba aineasc6, scaetii, macul sAlbatec,ghina, mu5tarul i altele, toate acestea trebhesc stAr-pite la burp; a5A bungoarà, iarba ctiineascd se stIr.,pe5te prin 3rAturi 5i grAp'ári; scaetii se taie In lunaAprilie; iar toate celelalte se smulg cu mâna In lunaMaiu.

GAngdniile xrgtà.'mà'toare plughiei ca : larvele,g5inu5ii, zabrul coco5at, csgrAbu5u1, pAduchele, g5r-gb."rita, raia, 5oarecele de câmp, p`ásdrile ce se ha-nesc cu grAunte, ca: turturica 5i gugusciuca; mel-cul Mid ghioace, pentru toate acestea leacurile suntdiferite.

Ca sà". sffirpim larvele, gäinuii, leacul este s',1

sernsánAm pe acel ogor bucate cari se pil5esc;pentru Orgdrità 5i raie, sii. Ontuedm semintele;pentru 5oarecele de câmp, gugusciuca, turturica

melcul, ssä Impr65tiern pe ogor var; iar pentruzabrul cocosat, cárnu5u1 5i Oduchele, leacul lorsunt pAssárile 51 psdsá'relele, ca ghionoaia, cucul,privighetoarea, pitigoiul, presura, graurul, pituli-cea, prigoriul, codobatura 51 alte multe, cari toate se.hednesc cu gandkei 5i omizi.

Faceti 5i voi ca mine, feriti-và ogoarele de du5maniice vi-i spuseiu; nu starpiti pásArile 51 p`ásàrelele caresunt cei mai buni prieteni ai plugAriei; i atunci, ogorulsemAnat cu muncA priceputd, va aduce mai mult rod.

Toate cele ce VA povestii eu pând acum le-am citit

48

eu intr'o carte ce mi-a dat-o domnul Invatator dincal-tile ce le pastreazd in dulapul scoalei.

Daca vrem sa 5tim si noi satenii multe lucruri de lo-los, pentru nevoile noastre, trebuie sä citim in cart; cade... citirea cartilor si la batranete nu stria; vorbaceca: omul traqte".

Toti satenii multumira lui Vasile Arhip pentru sfa-turile lui, si plecara spre casä, incredintati cä numaicel ce stie sà citeasca In carti, poate munci azi mai cufolos pentru el si ai lui.

23. DREPTURILE POLITICE ALE ROMANILOR.

Cetatenii romani au drppturi politice, adica pot fifunctionari ai Statului, pot alege pe deputati, senatorisi consilieri, san pot fi alesi In aceste functiuni (dem-nitati), Indeplinind anumite conditiuni.

Cetatenii, carr au dreptul de alegatori, formeaza cor-pul electoral.

Pentru a fi cineva alegator, trebuie sa fie cetateanroman si sa aiba varsta de 21 ani. Votul este secret,direct si obligatoriu.

Nu pot fi alegatori: cersetorii, servitorii, negustoriifaliti i toti cari au fost Inchisi pentru furt, crime, etc.

Ca sà fie ales cineva deputat, trebuie sä fie Roman,sa aiba cel putin 25 ani i sa locuiasca In Romania.

Senatorilor li se cer tot aceleasi conditiuni cal de-putatilor; dar varsta sa fie de 40 ani. Sunt de dreptsenatori: Mostenitorul Tronului, dela varsta de 18 ani.Mitropolitii si Episcopii.

Deputatii la un loe compun Camera sau AdunareaDeputatilor; lar senatorii, Sena tul. Camera si Senatuiformeaza Corpurile legiuitoare.

4'

24. IMP 0 ZITELE.

Pentruca Statul nostru, adicd Tara Româneasc6 säpoatä intretine armata pentru apArarea tarii,bisericile, drumurile de fier si podurile, soselele, vapoa-/Tie, spitalele si pentru ca sa' poatä pläti functionariicari aduc la Indeplinire legile tärii, cari dau dreptatealocuitorilor, cari Ingriiese de buna stare si linfrtea tu-turor, el este nevoit sä punä ddri oe toti cuitoriitärii.

Aceste däri se mai numesc si impozite sau contri-butiuni.

lmpozitele puse de Stat sunt de douà feluri: imp. zitesau contributiuni directe 5i impozite sau conti ibuttmiindirecte.

Impozitele directe sunt acelea pe cari le plätim dea-dreptul la perceptorul insärcinat cu strângerea lor, sianume: impozitul personal, datorit de once locuitordela etatea de 21 de ani; fonciera, pe care o plätesctoti proprietarii de case, mosii, vii si grädini; patenta.pe care o plätesc negustorii, dupä negotul ce-1 fac; siticenta, pe care o plAtesc toti acei ce Vaud bäuturispirtoase.

Impozitele indirecte sunt acelea pe cari le plätim ne-gustorilor dupä voie, atunci cand cumpäräm lucruripentr.0 cari i ei plätesc däri, cum e zahärul, petrolul.spirtul, 5i toate mä'rfurile strä'ine, aduse in tarà, pentrucari se pläteste yawl, pe care ne-o pune tot In so-coteala noasträ.

Tot impozite indirecte sunt i banii cari-i dam pen-tru lucrurile pe cari le vinde numai Statul, adicä mo-nopolurile, cum e: tutunul, hârtia de tigarà, chibritu-rile, praful de pusca' 5i sarea.

Toti banii stransi din impozitele directe i indirecte,lela mosiile Statuluf, dela b5lti, dela poOl i telegraf,Cartea Adaitmei - Gh. Tinisescu, 1. Costacea si V. Sficescu, ed. VI, 20.000 ex, 4

50

dela drumul de fier, dela vapoare, dela vami 5. a., for-meaza impreuna veniturile Statului. Cu ace5ti bani sefac toate cheltuelile Statului, pentru trebuintele al-Matela inceput.

Fard venituri, Statul nu ar aveà de unde sa chel-tuiasca pentru lini5tea, progresul 5i apararea rii; deaceea suntem datori sa le pldtim cu voie bunä, caci totpentru folosul nostru le platim.

25. INTOVARMIRI SNTENI.

Suntem in toiiil iernii. Un 5ir de care yin din padureincarcate cu leinne. Sosesc la un deal repede. Boii stintosteniti, carul e greu i drumul lunecos. Muncitoriiopresc putin, apoi mand la coasta... Bat in dreapta,bat in stanga, degeaba; pana nu se intovara5esc doicate doi, imprumutandu-5i boii, carele nu pot urea invarful dealului.

Vine vremea aratului. Badea Gheorghe, care are nu-mai doi bol, nu-5i poate arà singur tarina; dar nici ve-cinul sail, care are tot 2 boi, nu se poate apuca singurde munca. Se intovara5esc insä amandoi, fac un plugcu patru boj i lucru merge de minune.

Departe in pustiurile nisipoase ale Africei, drumu-rile sunt foarte nesigure din pricina facatorilor derele. Negustorii, ca sa' poata trece färd peritol cumarfurile lor, se intovara5esc mai multi, se inar-meazá 5i astfel uniti pot sa mearga fara fried.

Daca unui om singur Ii e greu sa sávar5easca o lu-crare; dacà doi, ori trei pot face cu inlesnire ceeace nuera in stare unul, apoi negre5it cá toti oarnenii dinteunsat, daca' s'ar intovarzisi, ar putea savar5l foarte usorlucruri cari ar fi imposibile pentru unul, doi sau maimulti oameni,

51

SAtenii din alte tgri stau mult :mai bine decat cei delanoi, fiindcd ei au inteles demult zicdtoarea: Unde-iunul nu-i putere; unde-s doi puterea creste".

In Elvetia, Germania si Franta de exemplu, sgteniise Intovdrdsesc pentru exploatarea unei pdduri, uneimosii, pentru cumpgrarea de instrumente agricole,pentru fabricarea brAnzeturilor, etc. Cred cà i la noi,s'ar puteà face astfel de Intovdrdsiri.

lath' cum s'ar puteà procedd pentru a strdnge capi-talul trebuincios unor astfel de Intreprinderi:

SA ne inchipuim o societate tdrdneascd formatg. din100 de metnbri. Fiecare asociat sà depund la Cassasocietgtii 15 bani pe zi. La sfdrsitul sdptdmânii s'ar de-pune de fiecare, 1 leu si 5 bani; sau, dacd s'ar facevdrsarea lunar, fiecare ar da 4 lei si 50 bani. La sfdr-situl anului, fiecare asociat ar aved In casd 54 lei; sisocietatea ar dispune de 5.400 lei. Urmándu-se tot asasi In anul al doilea, capitalul societAtii imprettnA cudobdnda s'ar .urcd aproape la 12.000 de lei.

Sá vedem acum ce ar puteà face la noi o societatetdrgneased cu un asemenea capital.

Iatg. ce: Mosiile Statului sail ale proprietarilor, in locde a fi arendate strdinilor, car: n'au nici o mild de sd-teni, ar puteà fi luate In arendd de asociatie. CA'stigulrezultat din exploatare, In loe de a Imboeitì pe strdini,ar indulci traiul bietilor thrani. Dacd asociatii ar fi rd-zesi sau mosneni, cu capitalul strAns, s'ar puteg Im-bunátati pgmantul, s'ar cumpArd diferite unelte si ma-

ini prin ajutorul cdrora munca s'ar face matbine si mai cu inlesnire. Produsele agricole ale tdrani-lor ar fi atunci tot asa de bune casi ale proprietarilormari; iar tdranii nu s'ar mai terne nici de concurentace le-o fac marii

Asociatia ar mai puteà veni in ajutorul tdranilor mainevoiasi, pedeoparte dAndu-le de muncd, pedealta Im-nrumutandu-le la nevoie bani cu dobanzi mici. In mo-

52

dul acesta säteanul nu si-ar mai vinde de cu iarnämunca lui, pe un pret de nimic.

Si multe, multe .altele s'ar mai pute..ä face cu capitalulsträns.

Iatä dar cum, cu o cotizatie foarte micA, depusä re-gulat In timp de doi, ori mai multi ani, se pot strängecapitaluri insemnate, cu cari se pot intreprinde lucruridestul de mari.

O NOAPTE LA PLEVNA.

La Plevna, pe dimpuri, zefirul suspind$i 'n taind opteae... E noapte senind;lar luna, ce pare c'ascunde-un mister,In viu neastampar se plimbd pe cer,Cu oclii de vapaie, privind Romdnia;De-o dulce lumind e alba cdmpia.

sgomot de arme, de cai $i de care,Pe aripi de vanturi se scurge din zare;$i-o doind topitii din vis i durere,inunda de farmec a noplii tdcere.

Dar par'cd o voce £e.ì din pdmánt!Acuma e ceasul i tainic $i sfdn't,Cand mortii din groapii vorbesc, i cand unii.Ca albe fantome, la razele lunii,Se strting laolalici ioind din mormiitte,$i schimbd 'ittre dânii ciudate cuvinte.

La Plevna, Thrimiintul in stinu-i pdstreazdEroi, dintr'a noastrd °Vire viteaili,Ce 'n vremuri, in lupte, ad au pierit,Ddnd Patriei cinste 0-un rang strdlucit.

53

$1 vocea intreabd: Auzi tu, vecitte,Un tropot ce bilnic s'apropie, vine !Tresare veizduhul de-un sunet de goarneiCe pare cd viata 'in pieptu-mi o 'ntoarnd,Sunt turcii, bulgarii, ori cine sei fie I...?"

Seirmane !" rdspunde de-aleituri bdtrilmilSchelet; dar uitat-ai cunz calcd romana!,Deand p'aste plaiuri ad i putreze$ti?Uitat-ai $i doina, ce face sti cre$ti,Si goarna cum surte" ceind strigd-adunarea0$tirilor noastre, ce'ntunecei zarea ?Ai no$tri sunt, Doamne, vldstare jubile!"A zis... $i-o vdpaie 'ir arde 'n orbite:O, nu ! fii pe pace ! Nu-i oaste pagana;Ci marea $i milndra o$tire romana !"Multi martori, l'aceste cuvinte frumoase,Prelung rdsunard albitele oase.De viul flor ce cuprinse mormlintul;Parea caz e gata sei crape patneintul.

Si goarna s'ande mai vie, mai clard,In lini$tea dulce a noptii de vard...

Ca din vis, reisdrirei pe-un vásrf de colind,Fantastice chipuri; celtnpia e plindDe albe schelete al fetele vimbre,Peirand o grozavd armatd de umbre.

Si luna prive$te din cer ne'ntreruptd,Ciudata cohortd 'in $iruri de luptd.Ai no$tri sunt, Doamne; ei trebue sd fie !"De voci se 'nfioarei sinistra ciimpie.

54

Si goarna rdsund mai vie, mai clara...- ,,Tii minte mal Vlade, cand ve$ti ne chemaraLa oaste, sd 'nvingenz pe cruzii dusmani ?Sunt treizeci imi pare, $i sase de ani;Voinic eram, mare ! Gandesc $i mi-e mita!Leisasem acasei nevasta: o copitaCu unul de maná $i altu 'n copaie...Si-apoi porniram, cantand, la bataie.A pldns ea sdrmana; eu insu-mi am pldns;

De dragoste multa, la pieptu-mi i-am strâns;Si 'n urma... La Plevna, cu gloantele 'n piept,Murii... $i d'atuncea, meren ti a$tept.Trell-vor ei ocre...? Sdrmana nevastei !Ce jale, 'tzdurtindu-5i grozava napastei !...

voce ce n'are nirnic omenesc,¡mi spune, o Doamne, ca fii-mi &diese !Cei 'n oastea ce vine mdreatd si vie,In primele rdnduri ei trebui' sei fie,Frumo$i 5i puternici $i mándri ca lei,C'a$a e raptara copiilor mei !"

sgoinot de tunuri, de cai $i de care;Si goarna acum rasunei mai tare...O, Doamne, al vietii si-al mortii pdrinte,Ascultd-ale mete arzdtoare cuvinte:

clipd aprinde a vieti-mi simtire,Sel-i veid si la pieptu-mi sd-i strdng en iubire;Si-apoi, pentru tara A' moarei $i ei...C'acesta a visul copiilor mei .1"

55

Si vocea se stinge Meet pe colMe...Intinsa climpie-i un cor de suspine.Dar ceasnl trecuse; ceici tirnpu-i greibit,Si triste le umbre ca'n vis au pierit.

Zdmbind, se iveste-aurora divinely..$i varfuri de arme sclipirei 'n lumincl.Un steag isi Malta 'n vclzduh tricolorul.Privindu-1, ce dulce-i in pie ptu-ti florid !Si meindru 'mbreicatei, pe soartei-i steipeinei,In zare s'aratei ostirea romfind.

La Plevna, pe cdmpul mormintelor sfinte,In trecerea oastei nzereu inainte,Ostasul se 'ntreabd in gdnd cu mirare,De ce sub picioru-i, peimeintul tresare ?...

GRAMATICA si COMPUNERI.

Lectia 1.

E-XERCITII GRAMATICALEPropozitiunea.

EXEMPLE. Scoala de adulti s'a deschis. A-dultii vin cu placere la scoalà. Ei invata pe carte.Omul cu stiintà de carte tráete mai bine. El efis-tigfi cele trebuincioase mai usor. Invfitfitura estefolositoare.

Dtslu§iri. In jurul nostru sunt fiinte 5i lucruri.Mispre fiinte 5i lucruri, noi putem gandi §i apoi

putem spune sau serie, ce am gandit.REGULA. Gfindirea noastrA spusfi sau scrisfi

se uumeste propozitiune.Propozitiunea se incepe en literfi mare si Se

teiminA cu punct.EXERCITII. Ganditi .5i spuneti propozitiuni

despre lucrurile din clasà, de acasa, etc.TEME.Scriti cinci propozitiuni despre fiinte

§i cinci despre lucruri.

EXERCITII DE SCRIERE CORECTASunetele A, II O.

EXEMPLE. Saca, para, basma, invAtà, cilia,scrià, dedea, citi, socoti, i'mmulti, fugi, 5e4, tdcii,&Mil, §. a.

57

DE TINUT MINTE. Toale vorbele, care setermina cu a, i, u, daca in vorbire apas'am tonulpe aceste sunete, atunci in scriere se pune deasuprasemnul (accent gray).

SCRIERE CORECTA.Ucenicul silitor.

Butoiu Nicolae nu isprävise clasele primare dinsatul lui i tatäl säu Il dAdù ca ucenic la o -täin-plärie din orasul Constanta.

Patronul sätt Ii arätä in toate zilele la lucrusi el tineä minte i cAutà sä invete tot ce i se arätz\-.

Seara, Nicolae veniä si la scoalaa de adulti,pentru ca sä poatà invätà i termilià cele patruclase primare.

Invätätura Ii fäcù bine, cäci el dobändi certi-ficat i asä putù sä ajung4 calfg întrun timpscurt.

Acum el muncià mai cu folos, si castigà banidestui fiind in stare sä ajute si pe pdrintii

O meserie prefuqte cdt o mqie.

Le ctia 2.

EX ERCITII GRAAIATICALE.

Subiectul si Predicatul.EXEMPLE. Traian a liatut pe Dad. El a

cuprins tara lor. Decebal, fiind invins, s'a ucissingur. In Dacia au lost adu0 de Traian multiRomani. Din amestecul Romanilor ci Dacilor s'anascut poporul roman. Romdnii au aparat cu vi-tejie mo0a stramopasca.

58

Des1u0ri.--Cine a bAtut pe Daci? Traian. Cese spune de Traian ? a bdtut. Cine a cuprins taralor? El. Ce se spune despre el? a coprins, §. a. m. d.

In propozitiunile de mai sus, vorbele : Traian,El, Decebal, Romani, poporul, Romdnii, sunt su-biecte pentrucA ne aratà despre cine se spunecevA, iar vorbele : a bdtut, a coprins, s'a ucis, aulost adu0, s'a ndscut, au apdrat,sunt predicate,pentrucA aratd ce se spune despre subiect.

RE GULA. Subiectul este partea propozitiuniicare ne aratfi despre cine Se spuue cevà. El se 9A-se§te en intrebarea : cine?

Predicatul este partea propozillunii, care ne aratAce se spune despre subiect. El se gfiseste cu intre-barea : Ce se spune ? (despre subiect).

Once propozifiune are doud ptirfi principale: su-biectul i predicatul.

TEME. Sä se gdseascA subiectele si predi-catele din propozitiunile urmAtoare : Dundrea, Ma-rea, Nistru i Tisa sunt hotarele fdrii romdne0i.Paloole Voevozilor no0ri s'au invdrtit 0 pesteCarpafi 0 peste Prut. 0 mulfime de neamuri bar-bare s'au revdrsat incoace. Romdnii 0-au pdstrat(ara 0 limba strdmopascd.

Lectia 3.

EXERCITH GRAMATICALE.

Propozitiunea simpl& *i dezvoltata.Propozitiuni simple: Propozitiuui dezvoltate :

Exemple.CAnele latra. CAncle nostru latra noapen.Boul muge§te. Boul mugeste pe °Amp.

59

Calul necheaza. Calul vecinului nechia,za tare.Magarul zbiara. Magarul cel mic sbiara urit.Cocosul canta. Cocosul nostru canta dimineata.

Propozitiunile : Cânele latrá, Boulmugege, Calul necheazá, Mágarul sbiarcl, Cocoplcata*, au numai subiect sj predicat ; iar pro-pozitiunile : Ceinele nostru latrd noaptea, Boul mu-gote pe ceimp, Calul vecinului necheaza tare, Me,-garul cel mic sbiarti urlt, Cocopil nostru canta' di-mine*, pe lâng5. subiect §i predicaf mai au §ialte vorbe.

REGULA. Propoziliunea, cure are numai su-bieet j predieat, se numete propozitiune simplít.

Propozitiunea, eare pe ranga subieet §i predieatmai are §i alte vorbe, se nume.:5te propozitiunedesvoltatil.

Subiectul §i predicatul se numesc pàri prinei-pale din propozitiune.

Toate celelalte vorbe se numesc piírti secundare.TEMA. Sá se inlocuiascá punctele din pro-

pozitiunile, urmätoare, printr'o parte secundarà :Plugarii ies Ei muncesc . . . . Aratul . . .

se face Plugarii se intorcd ela

PR OPOZITIUNEA DESVOLTATA.

Atributul.EXEMPLE. V feota dela fard este frumoasei.Plu-

garul harnic o iubeVe. Bogeitia f diii noastre este-plugäria. Meseriqii din orao i safe muncesc. Unmqtqugar priceput cdytigel mult. Munca meseria-

60

ului este folositoare tuturor. Mii de meseria§i har-nici sunt in tara noastr6.

Deslu§iri.Care vieatd ? de tara. Ce fel de plu-gar ? harnic. A cui bogatie? a leirii. A carei tari?a noastre. Care meseriasi? din orao fi din sate. Cefel de me§te§ugar? priceput. A cui munc6 ? mese-ria§ului. Cati meseria§i? Mii.

VORBELE : de tarti, harnic, filrii noastre, dinorao §i din sate, priceput, meseriaplui, hiii, 16-muresc subiectele (substantivele) : vieata, pluga-rul, bogsätia tarii, meseria§ii, me5te§ugar, munca,meseria§i, din propozitiunile de mai sus.

REGULA. Partea secundarii a propozitiuniicare lámure§te pe substantiv (subiect), se numOtatribut.

Atributul se gdseVe cu intrebtirile : Care? ce f el?a cuí? cáti? cate ?

TEMA. SA se puna atribute in locul punc-telor din propozitiunile urmatoare : Invatatura . . .

este de folos. Adultul se sile5te. Euam o carte . . .. . . carti sunt folositoare omului.

Lectia 4.

EXERCITII GRAMATICALE.

PROPOZITIUNEA DESITOLTA ti.

Complimentul.EXEMPLE. Negoiul se Malta deasupra Ar-

ge§ului. El st6 ca un uricq in picioare. Privigheazelpe Rorneinii de pretutindeni. La picioarele lui se

61

intinde tara lui Negru-Voda. Oltul incinge aceastatara ca u breiu.

Deslu*i. Unde se inalta ? deasupra Argep-lui. Cum AA ? ca un uriay. Cum mai sta. ? in pi-cioare. Pe cine privigheaza ? pe Romeinii. Undese Intinde? la picioarele. Ce Incinge ? tara. Cumo incinge ? ca un brâu.

VORBELE : deasupra Arge§ului, ca un uria,In picioare, pe Românii, la picioarele, tara, ca unbreiu, lamuresc pe predicatele (verbele) : se in-

sta, privegheaza, se intinde, incinge, dinpropozitiunile de mai sus.

REGULA. Partea secundarA a propozitiunii,care 16mureste pe predicat (verb), se numeste com-pliment.

Complimentul se gase§te cu intrebarile : Pe cine?ce? cu cine? de cine? dela cine? de ce? unde?de unde? cad? de cad? cum? pentru ce? §. a.

TEMA. Sä se faca analizä la bucata de ce-tire : Privire depe muntele Negoiul" cauteindu-secomplimentele.

EXERCITII DE SCRIERE CORECTA.

Sunetul â, I.EXEMPLE. Sambata, vant, fântana, a§eza-

mânt, Barlad, cant, laudând, mergand, mormant,a§ezand.

Inger, invat, inteleg, impartire, impac, innot,fnainte, in, fnsu§i, Indulcire, fnnaltare, intampin,Invatatura.

NeIntelegerile, neimpacare, subimpartire, nein-dulcit, preintampinare, reinviere, reinnoire, urf,doborl, hotari, hofärind, hotarit, hotarfre, hota-

62

ritor, scobori, omori, pîrI, târî, scoborit, tarit,omorire, tOritor, omoritor.

DE TINUT MINTE.Sunetul fi se scrie cu âla miflocul tuturor vorbelor.

Se scrie cu I: 1. la inceputul tuturor vorbelor,2. in bate vorbele compuse, care aveau un î lainceput yi 3, la srduitul verbelor care au inaintede î un r, peistrtindu-se i In bate vorbele formatedin aceste vorbe.

Lupul i barza.(Dictare)

Un lup mOnease cu lacomie o &ea'. El ingbitiun os §i era s'A moard. Tocmai atunci se intalnicu o barzA. El se botad ca s'A se roage de ea,ca sA-i scoata osul din gat, fágaduindu-i cá o varOsplati.

Barza se increzù in lup i, bsAgAnd ciocul eicel ascutit in gAtul lui, îi scoase osul.

Acum ea îi cerù rasplata ; dar lupul neindu-plecat o croni zicand : multume§te-te ca nu temänânc §i pe tine ca pe o &CA".

Lupul schimba, dar nAravul ba

Lectia 5.

EXERCITII GRAMATICALE.PROPOZITIIINEA DESITOLTATÄ.

Analizsa.EXEMPLE Oltul iyi desfeiyoarei cu undele

sale. Pe leingti 011 trece un drum ramas din timpulRomanilor.

63

Oltul I§i desfa§oarä

0...)

cu falä undele

/..q (2:.'\''

sale.

Trece un drumrl'r

Pe lang'ä Olt ramas

c49CV

.09>)

din timpulV

Romanilor.

RECAPITULATIE. Intr'o propozifiune des-voltatil surd doutt ptirti principale : subiectul i pre-dicatul ; i cloud parti secundare : atributul i coin-plimentul.

Mat pdrtile principale cat §i partile secundarese pot gasi cu uprinta, dacd ne deprindem silpunem intrebarile cuvenite.

TEMA. SA se faca analiza de propozitiunila bucata 1116nc7stirea Coziei".

64

Lectia 6.

EXERCITII GRAMATICALE.Pitrtile vorbirii.

(Repetire sumar6)

Toate vorbele romane§ti la un loc formeazälimba româneasca ; ele sunt intelese de Romani§i le vorbesc cu totii la f el. Fiecare vorbd insai§i are intelesul ei deosebit §1 ca sa ne putem damai bine searnä de rostul vorbelor noastre dinlimba românä, ele au fost impartite in mai multegrupe sau categorii.

A§A vorbele : Om, invdtator, §colar, inger, Dum-nezeu, Alecu, cal, bt u, minte, intelepciune, carte,banca, Elena, §. a., arata nume de fiinte §i delucruri.

Vorba care arata nume de Iiintei ori nume delucru se nume§te substantiv.

Vorbele : dulce, frumos, acru, ro§u, alb, mare,lung, lat, prost, de§tept, iute, §. a., arata ce felsunt fiintele §1 lucrurile, adicà fnsuirea lor.

Vorba care arata ce /el sunt iiintele i lucrurileadicel insuirea lor se numeVe adjectiv.

Vorbele : scrie, cite§te, invata, fuge, manânca,doarme, ade, este, iube§te, §. 'a. arata lucrarea,starea §i. fired fiintelor §i. lucrurilor.

Vorba care aratel lucrarea, starea §i firea /Un-telor i lucrurilor se nume0e verb.

EXERCITIU. SA se caute §i sä se spunasubstantivele, adjectivele §i verbele din bucata decetire Ardealul", spunandu-se §i pentru ce suntsubstantivele, adjectiVe §i verbe.

65

EXERCITII DE SCRIERE CORECTA.

Litera mare.EXEMPLE.Dela Nistru pAn' la Tisa,

Tot RomAnul plAnsu-mi-s'a,CA nu mai poate strAbateDe-atAta strAinAtate.

Once RomAn e dator iubeascA tara lui.RomAnia e tara noastrà.

Litera mare. Dor de frati.REGULA. S'A se scrie cu literd mare :

Inceputul rand (vers) dintr'o poezie.Numele pro prii.Vorba care urmeaza dupä punct.Titlul unei buctifi de citire sau capitol.

Lectia 7.

EXERCITII GRAMATICALE.

Partile vorbirii (urmare).Vorbele : El (Alecu), ea (Natalia), noi (Ion 5i

Vasile), Ei (oamenii), ele (frunzele); acela, acesta,eu, tu, dAnsul, voi, ne, 5. a., se pun in locul nu-melor de fiinte 5i de lucruri.

Vorba care fine locul unui nume de fiinf'd saude lucru se numeVe pronume.

Vorbele : patru, opt, 25, 326, al treilea, tAiu,al nou'Alea, mult, putin, cat, atAt, destul, 5. a.,aratà numeirul fiintelor i lucrurilor.

Vorba care aratti numcCrul fiinlelor i lucrurilorse nume#e numeral.CArtea .1dultulut.Gh. Tinisescu, I. Costacea qi V. StIcescu. ed. VI, 20.000 ex. 5

66

Adaosul, ce se pune ceiteodata la urma substan-tivelor §i adjectivelor spre -a le hotäri, se numeVearticol.

EXEMPLE.-0m, omu/, omu/ui, invatAtor, 1,n-vatAtori/or, invAtatorti, minte, mintea, minti/e,carte, cartea, cdrlile, cartil/or, bancg, banca, cane,cane/e, §i a.

Articolele sunt : l, le, lui, ion, i, a, puse lasfar§it.

Vorbele : Acum, cand, inainte, nu, da, sau, ori,totdeauna, dela, peste, ah ! vai ! pst ! nu se schimbdniciodatà. Ele rAman a§A cum sunt serse.

Vorbele, care nu se schimbä, se numesc vorbeneschimbiltoare.

TEME. SA' se caute pronumele, numeralul,articolul §i vorbele neschimbdtoare din bucatade citire Descoperirea Americei".

EXERCITIU DE SCRIERE CORECTA.

Litera K.Litera K se scrie numai in cuvinte sträine i in

nume proprii de familii româneVi :EXEMPLE. Cuvinte streine : Kant, Kaolin,

Kediv, Peking, §. a.Se mai scrie : kilogram, kilometru, kilolitru, s.a.Nu se serie insa : Mihalake, Take, Sake, Pe-

trake, §. a. ci Mihalache, Tache, Sache, Petrache.

Litera X.Litera x insemneazä es se scrie cu x in toate

cuvintele romei null §i sträine.EXEIIIPLE.Alexandru, examen, exemplu, exa-

gon, lexicon, Xerxe, Xantip, Xilograf, Xenofil,Xenofob, vax, vAxuesc, vaxuitor.

67

Dictare.

Kant a fost un mare Silosof. Kaolinul este unfel de pgmânt. Domnitorul Egiptului se numesteKediv. Peking este capitala Chinei.

Kilogramul §i kilometrul sunt niste mAsuri me-trice.

Alexandru Ioan Cuza a fost cel dintAiu domnal României. Din exemple se invatà usor. Exa-gonul este un poligon. Xenofil se numeste iubi-Lorul de stedini.

Lectia 8.

ACORDUL.

1. Citnd predicatul este verb.

EXEMPLE.Eu eitese o poveste din curte.Tu aseulti Cu bAgare de seamA.E1 serie o scri-soare acasä.Noi eitim aseultatiin seriu tema la gramaticä.

Deslu*i : In propozitiunile de mai sus, vedemc6 predicatele : citesc, asculti, scrie, citim, ascul-tati, scriu, se potrivesc in numgr si in persoane cusubiectele : eu, tu, el, noi, voi, ele.

REGULA. Potrivirea futre subiect i predica/se numege acord.

DE TINUT MINTE.Când predicatul este verbse acordei cu subiectul in numeir i persoanti.

TEME.S6 se acorde subiectul cu predica tulIn urm`átoarele propozitiuni :

Sälbatecii trtie§te in America de sud. Ei are

68

o staturA mijlocie. PArul lor cresc negru i lins.SAlbatecul n'au barba, nici mustAti. El se ser-.vesc cu SAlbatecii poate s'A arunce i cuprastia.

2. Când predicatul este substantivsau adlectiv.

EXEMPLE.Fratele meu es te eizmar.nostri sunt eizmari. Sotia lui e eroitoreasA.Sotiile lor sunt eroitorese. Copiii lor sunt me-seriasi. Copilul lor este meserias. Uneltelemeseriasului sunt lueruri trebuincioase. Ionel esteharnie i prieeput. Fetele sunt harniee i pri-cepute. Marioara. es te silitoare.Nicu este silitor.

Deslu§iri. In propozitiunile de mai sus pre-dicatele : cizmar, cizmari, croitoreasà, croitorese,meseriasi, meserias, lucruri, sun t substantive sise potrivesc cu subiectul in numgr, iar cAteodatA

In gen ; predicatele : harnic i priceput, har-nice si pricepute, silitoare, silitor sunt adjectivesi se potrivesc cu subiedele in numAr si gen.

DE TINUT MINTE. Ceind predicatul estesubstantiv, se acordä cu subiectul in nutria'. i cede-odatei §i in gen.

Ceind predicatul este adiectiv, se acordei cu su-biectul totdeauna in numeir in gen.

TEMA. SA se indrepteze greselile de acorddin propozitiunile urmAtoare :

Dacii locuiet in Dacia. Ei eret viteaz. In rAz-boaie a lost indraznele §i crud. Femeile lor eretkind' gospodind.Dacii acopereei casele Cu sità.Curtile lor eret ingräditä cu uluci. Dacii credeetin nemurirea sufletului. Decebal au fost Regiilor vestifi.

69

LecOa 9.

EXERCITH GRAMATICALE.Fraza.

EXEMPLE. 1. negele Solomon stet °clan devorbg cu Ingerul mortii,=pe care-1 trimisese Dum-nezeu.

Atunci infra In cas6 ministrul Regelui,care erà Mira, = §i ingerul s'a uitat cu mirarela el, = inat bAtranul incepù = sä tremure.cre-zand cä" ingerul a venit = iee zilele.

Dupke ingerul a plecat, = ministrul s'a ru-gat de Solomon, = sä-i dee cel mai bun cal dingrajd, = ca sti MO departe, = set se ascunda,=sti nu-1 gäsiased ingerul mortii.

DESLU5IRI. S'ä cäutdm toate predicateledin propozitiunile de mai sus §i sä unim apoitoate propozitiunile intre ele ca sá aibà intelesdeplin.

REGULA. O unire de mai multe propozitiimiculnfeles deplin se numeyte fraza.

Intr'o frazil se gäsesc ateitea propozifiuni, cedepredicate sunt.

TEME. SA' se caute fraze in bucata de citireSteagul lui ,S'lefan cel Mare" §i ssä se &easedpropozitiunile din ele.

EXERCITH DE SCRIERE CORECTA.Cuvinte compuse.

Toate cuvintele compuse din mai multe cuvinte,dacA au un singur inteles, se scriu intr'un singurcuvânt.

EXEMPLE. Budávointä, binef acere, pri CA-yard, pierdevarsä, atotputernic, astäzi, totdeauna,

70

fiindcd, deoarece, cutoateca, multeori, papAlapte,gurkascä, niciodatà, deocamdatà, §. a.

Cuvintele ce se "incep cu n sau m daca se com-pun Cu in atunci litera n sau m se scrie de dona' ori.

EXEMPLE : nod, innod, non, hubiese, noapte,innoptez, negru, innegresc, nor, innorat, näscut,inndscut, nebun, innebunit, ndmol, Inn'Amolesc,nisip, innisipat.

Mult, Immultesc, §i inmultire, mormânt, im-mormantez §i inmormântare, mAnA, immânez §iinmânare, magazie, immagazinez §i inmagazinare.

Dictare.Atotputernicul Dumnezeu vede toate §i este

pretutindeni. Binefacerile lui le simte totdeaunaomenirea, deoarece el ne ocrote§te pe toti.

Omul nebágnor de seam6, la cele ce i se spun,este un gurAcascA.

Lene§ul este un pierdevarà la toate.Noaptea se apropie §i nori negri, se aratà despre

miazäzi. Acum cerul s'a innorat de tot. Trebuiesä ne grgbim ca sä nu innoptAm. Eu, de iutece-am mers, am

Plantele se îmmultesc din seminte. Cerealelese immagazineazA In silozuri. Citatiile se filma-neazd la locuintà. *tefan-cel-Mare a fost inmor-mântat la mânästirea Putna.

Lectia 10,

EXERCITII GRAMATICALE.Fraza.

Propozitiuni principale *i secundare.EXEMPLE. La §coala de adul ti vin oamenii

In varstà, ca s`á invete ceeace n'au putut InvAta,

71

cánd erau mici; multi se silesc din toate puterilela invätäturà, c'äci numai astfel vor dobändi cer-tificatele, ce le sunt trebuincioase.

DESLU5IRI. In aceastä frazA sunt §aptepropozitiuni, pentrucg sunt §apte predicate (verbecu persoang).

PROPOZITIUNILE : La roala de adulfi vinoamenii in vârstä, mulfi se silesc din toate pu-tenle la 1nveireiture1,au infeles chiar cdnd le spu-nem singure; iar propozifiunile :ca sei i.nvefe,ceeace n'au putut inväte4ceind erau mici., didnumai astfel vor dobeindi certificatele, ce le surdfrebuincioase, dac'ä le spunem singure nu auInteles.

REGULA. Propozitiunile dinir'o /raza, carespuse sin gure au infeles, se numesc propozilluniprineipale ; iar propozifiunile care spuse sin guren' au infeles, se numesc propozitiuni secundare.

TEMA. In fraze luate din bucata de citireSlejarul din Borze#i", sä.. se caute propozitiu-nile principale §i secundare.

FRAZA.

Analiza.EXEMPLE. 1. Regele Solomon sta °data' de

vorb4 cu Ingerul mortii, pe care-1 trimisese Dum-nezeu.

Regele Solomon stà odatd de - vorbä cu inge-rul mortii.

pe care-1 trimisese Dumnezeu2. Atunci inteä In casä. ministrul Regelui, care

erà batran §i ingerul s'a uitat la el, fricat bAtränul

72

incepa s'A tremure, crezAndiee zilele.

Atunci intrà in cassä ministrulgerul s'a ultat la el.

ve/

care el-A bAtrAn

Lectia 11.

EXERCITII GRAMATICALE.

Punctuatia.Desluiri.Pentru ca s'A putem cal §i scrie in-

tocmai cum vorbim, se intrebuinteazd in scriere,ni§te semne numite semne de punetuatie.

Aceste semne sunt :Punctul (.),

vira6ula(,), punct virgula ( ;), douà

puncte ( :), semnu1 intrebArii (?), semnulsau chemArii ( 1), paranteza (), semnul intreru-peril (. . ..), apostroful ('), liniu.a (-) i semnulcitàrii ( ).

ingerul a venit

Regelui, §i in-

incA t bAtrAnul incepa

cRysà tremdre

crezAnd cA ingerul a venit

iee zilele.

73

Punctul (4.Punctul se pune : 1. La sfeiuitul unei propo-

zifiuni sau /raze.EXEMPLE. Meseria§ul harnic munceste. El

îi castig4 hrana zilnicA.Gheorghe n'a venit la scoalà, fiindcA erà bol-

nav si a trebuit sä steA in casà.Dupä un titlu.

EXEMPLE. Bucovina. Descoperirea Ame-ricei. Fraza. Punctul.

Dupä cuvinte scrise numai cu o literd sau cumai multe hiere dela inceput.

EXEA1PLE. I. (Ion) ; V. (Victoria) ; N. (Na-talia) ; S. M. R. (Serviciul Maritim Rometn); C.F. R. (CAile Perate RomAne) ; C. P. C. (Construc-ia Constanta) ; Prop. (propozitiune) ;

Inv. (InvAtAtor) ; F. P. Z. O. (FelicitAri pentruziva onomasticA).

Dupe" raspunsuri scurte.EXEMPLE. Da. Nu. Nimeni. Eu. Asa.In cetire, la punct se lasA glasul jos si se opreste.

Virgula (,).

Virgula se pune :Intre pärtile de acelcu /el alt unei propoziliuni.

EXEMPLE. Canele, pisica, calul, boul, vacaoaia sunt animale domestice. --Scolarul ci-

teste, serie, deseneazA i cantA.Nu se pune virgula inaintea lui sr.

Dupä sau ingintea vorbelor, care aratti stri-gäri sau chemäri.

EXEMPLE.roanQ, ce faci acolo? Ce faci acolo,Vasile ? Ti»am spus, frate Vasile, s'A nu pleci de-acas4

74

Dupti complimentele scrise fnaintea predica-telor, cum i inaintea i in urma atributelor for-mate din mai multe vorbe.

EXEMPLE. Vara, plugarii muncesc la camp.Tarziu noaptea, m'de5teptat goarna. Liton Vodä,intemeietorul Munteniei, a pierit in luptä cu Un-gurii.

Intre propozitiunile din frozd.EXEMPLE. Am venit, am vAzut, am invins.Cine se amestec'ä in t'Arate, il mAnancA porcii.

Dupäce ai plecat dela mine, mi-am scris lectiile.Omul, care se poartà cinstit, este respectat.

Punctul Virgula (0.Punct virgula se pune :

Intre cloud propozitiuni dezvoltate i lungi;Intre cloud fraze.

EXEAIPLE. Pässärile cAlAtoare stau numaivara in tara noastrd ; cele domestice stau InsAin tot timpul anului.

S,tefan cel Mare, care Muse pe Turci la PodulIrian, pierdù hätälia dela Valea albà ; oastea-iera risipità, iar el cutreera muntii.

Lectia 12,

EXERCITII GRAMATICALE

Semnul intrebitrii (?).Semnul mirarii (!).

Semnul IntrebArii se pune : dupti vorbe, propo-zitiuni sau fraze intrebtlloare.

75

EXEMPLE. Da? Pentruce? C"And ai venit?Dece nu rAspunzi, cAnd te 'ntreb ?

Semnul nairfirii se pune : dupti vorbe, pro pozi-fiuni sau /raze, care aralti : durere, mirare, che-mare §. a.

EXEMPLE. Vai ! A! Ei I Ho l StAi I Vino'ncoace ! Ti-am zis °data', sA nu vorbe§ti maimult !

Dou& puncte (:).Data' punete se pun : 1) Inaintea unei enumtirtiri.

EXEMPLE. In tara noastrA, trAiesc urmA-toarele animale sAlbatice : lupi, ur§i, iepuri, porcimistreti, vulpi, cAprioare. §. a. In §coala deadulti, noi invAtAm : Cetire, GramaticA, Religie,Istorie, AritmeticA §i Geometrie, Geografie §iStiinIe Naturale.

2) Inainlea un i ciitiri.EXEMPLE. Isus a zis : Iube§te pe aproapele

-Mu, ca pe tine insuti. Ce tie nu-ti place, altuianu face".

SEMNUL CITARII ( ")

Paranteze ( ).SEMNUL SUSPENSIIINII (...)

Semnul eitarii se pune : Cad se scriu vorbelealluia cqe( cum le-a spus.

EXEMPLE. Isus a zis : LAsati copiii s'A viela mine, cA a lor este impArAtia cerurilor". Co-drul zice :i Domn viteaz ! Ce-ti curg lacrimi peobraz ?"

Paranteza se pune : Pentru a explicei o vorbti .

Exemple. Porumbul (pápupiul) se sea-mdn'ä prim'Avara. Alcoolul (spirtul) este otfävitor.Onoarea (cinstea) omului este o avere nepretuit'A.

Semnul suspensiunii (gAndirii) se pune : Ctindne oprim / &ti sti spunem tot ce am voit sau amgeindit.

, EXEMPLE. Vorb'A multà Ei asta-i alt'AgAscd Mor.... Ajutor....

APOSTROFUL (').

Liniuta (-).Apostroful se pune : Ceind se da' afarti o literase unesc douei vorbe, c re se spun Mata .

EXEMPLE.M'am (m'A am) dus acasà" devreme51 m'am culcat. and te'ntorci (te Intorci) dinBucure5ti? Frate-meu s'a (se a) inapoiat asearà.

Liniuta se pune : 1) Ceind despeirtim o vorbet lacapdtul unui rônd. In acest caz vorba trebuiedespártità in silabe.

EXEMPLE. Mihai Viteazul a b'Atut pe Un-guri la 5elimberg 5i a coprins Transilvania.

Intre doutí vorbe care se spun odatd.EXEMPLE. Te-ai dus azi la serviciu? Noi

Românii ne-am Iátut eu multe neamuri bar-bare. Din parte-ne putin ne pas'A, ce-aveti s'A

faceti voi.La inceputul fiectirui rand cdnd, ne

puim ce' vorbesc doud persoane (dialog).

-Iscal itura.

Adresa.

77

Lectia 13.

COMPUNERE.

BILETUL.

Locu I §i data. Constar*, 20 Octomvrie 1923

Titlul. Dragei Petre,

Introducere. Aseará am lipsit dela §coalá fiindbolnav.

Cuprinsul. Te rog sá fii bun ca sà--mi ráspunzice lectie ni s'a dat la limba románá.

Incheiere. Multumiri.

Al tau prieten,

Ion

D-SaleD-lui C. Radu

Loco

DE TINUT MINTE. Biletui este o scrisoaremica pe care o trimitem unui prieten sau cunoscut,rugandu-1 de cevet, cerd ndu-i ceva sau comuni-candu-i ceini.

El se poate serie §i pe o carte de vizità §i setrimite printr'o persoaná cunoscutá.

Un bilet cuprinde urmátoarele párti :

Locul §i data.

Titlul.

Introducerea.

Cuprinsul.

78

Locul ci data se scriu sus in dreapta.Titlul, se sale la mijloc.Introducerea, unde se aratA cauza pentru

care se serie.Cuprinsul, unde scrim ceeace voim a serie

(cererea, rugAmintea, §. a.).Incheierea, unde multumim sau cerem ràs-

punsul.Iscellitura, care se serie in drep tul ti Llului §iAdresa, unde se serie numele persoanei cAreia

ii adresAm biletul.TEMA. SA se facA un bilet cerAndu-se cu

imprumut o carte de cetire.

Lectia 14.

COMPUNERE.

SCRISORI FAMILIARF.

Constanta, 24 Noemvrie, 1924.

Iubite irate,

DecAnd am plecat de acasà, numai §tiu nimic de tine, de§1 ti-amscris pAnA acum trei scrisori.

'FlAspunde-mi te- rog, ce faci §ice te-a oprit s'A-mi scrii?

Incheiere.

Iscalitura.

Adresa.

Eu o duc bine in atelierul decismArie, unde am intrat.

Patronul este foarte bun, imi arata-in toate zilele la lucru da po-yeti. Sper sà invAt mestesugul catde curand, ca sà ajung calla i sà potcastigà si eu ceva, ea sà ajut peiubita noastra mama.

Sarutgri de maini mamei, i tiefratesti imbfätiOri.

Al tau frate,

Vasile

1.111

79

D-Sale126 bani Marca

Thnbru deaJutor 1 leu

D-lui Alecu IlieCom. Carol I.

Jud. Constanta.

DE TINUT MINTE. Serisorile catrefrati §i rude se numesc scrisori tamiliare.

O scrisoare familiar% are aceleasi p'ärti casi unb:let. Pe o scrisoare trimisä" in once oras sau co-munä" din tail, se pune o marca' posta de 1 leusi un timbru de ajutor de 25 bani.

Pentru o scrisoare recomandatà se mai pldteste2 lei si se ia recipisa dela postà.

Se pot face scrisori si pe carti postale de 50 baniIn toata tara, aplicand pe fiecare si un timbru deajutor de 25 bani.

TEMA. SA' se facd o scrisoare de felicitarepentru ziva numelui, care o ruda.

80

SCRISOARE DE MULTUAIIRELocul §i data. Constanta, 27, Septemvrie, 1924

Titlul. Stimate Domnule Director,

Introducere. O datorie de recuno5tintd md facesd-mi iau curajul, ca sá vä scriu a-ceastd respectoasd scrisoare.

Cuprinsul. Din cauza unor imprejurdri neno-rocite, atunci cand eram copil nu amputut invdtà carte; ca sà termin celepatru clase primare.

Datoritä 5coa1ei de adulti, unde atatDv. cat 5i ceilalti d-ni institutori v'atidat silinta sà ne luminati pe noi, astdzirecunosc 5i eu, ce trebue sä" 5tie onceroman, pentru Muele sdu 5i al tdrii sale.

Acum, dupdce am primit certificatulde absolvire, imi permit a vd arda sen-timentele mele de profunda recuno-5tintd a-tat D-v. cat i D-lor institutori.

Incheierea Multumindu-vd de osteneala ce v'atidat, sunt 5i rdman.

Al. D-v. devotat,IscAlitura.

G. Paveleseu.

25 baniMarciUmbra1 louajutor Domniei-Saie

D-lui V. PetreseuDirectorul §coalei do adulti

PLOW'

TEMA. SA se facd o scrisoare de multumirepentru gäsirea unui loc de ucenic la un atelier deleranArie.

Isalitura.

Adresa

81

Lec¡ia 15.

COMPUNERE

SCRISORI DE AFACERI.

Ph ma. MAGAZIN DE COLONIALELooul 0 data I. DUMITRIU

Strada Carol, No. 68FOC$ANI

Foqani, 28 N-vrie 1924

Adresa. D-lui V. Tomescu, angrosistGALATI

Introducere. Rog trimeteti cAt se oate de urgen turm5toarele màrfuri :

Cuprinsul. 3 saci orez turcesc ;2 saci cafea moca ;3 saci orez indian ;

20 pachete ceaiu rusesc ;1 butoiu mdsline mici ;6 l'Azi zahAr cubic ;

50 kg. zahAr csápAtAnA.Incheierea. Costul 11 voiu plAtl la primirea ink-

furilor dupa factura ce-mi veti trimite.Cu stimä,

loan Dimitriu

mama 25 banitimbru1 leu autor 1 Domniei SaleD-lui V. TomescuAngros ist de colonials

Str. Portului, 28 GALATI

TEMA. SA se facA o comandd pentru ink.-furi de n nufacturà ,

Firma.Locul

Adresa.

Adresa.

SCRISOARE DE AFACERE.

MAGAZIN DE COLONIALEdata V. TOMES CU

28, Strada Portului, 28GALATI

1111

D-lui loan Dimitriu, comerciantF0qANI

Primind scrisoarea D-v. din 28 Noem-vrie a. c.

VA in§tiintez cA v'am expediat mAr-furile comandate.

VA' alAtur ad factura pentru costullor, spre achitare.

In a§teptarea altor c,omenzi.

V. salut cu stima,V. Tomescu

MarcL1 leu

82

26 banTimbruajutor

Galati, 1 D-vrie 1924.

D-lui

loan DimitriuComerciant

Str. Carol No. 68 FOCSANI

DE TINUT MINTE.Scrisorile schimbate In/recomercianti pentru afacerile lor, se numesc serisoride afaceri sau scrisori comerciale.

Ele au acelea5i pdrti ca§i scrisorile familiare,Cu deosebire cà titlul se serie ca§i adresa.

TEMA. SA se facA un rAspuns pentru trimi-terea uuor mArfuri de manufactua

Introducere.

Cuprinsul.

Incheiere.

I scAlitura.

Achitat.

83

Adía lei nota mii §apte sute.

TEMA. Sä se facA o facturá pentru märfuride manufacturà

DE TINUT MINTE. Factura este o scri-soare in care se trec meirfurile trimise sau veindutecu preful lor.

Pe o facturà se pune un timbru dupà valoarea

Data MARFURI L. B.

30 3 saci orez turcesc, a 50 kg. a 10 500Noemb. 2 saci cafea moca, 100 kg. a 40 40001924 20 pachete ceaiu rusesc, a 25 500 -

1 butoiu mäsline, 80 kg. a 10 800Cuprinsul 6 lazi zahar cubic, a 25 kg. 20 3000

5..) kg. zahär capätina a 18 . . . 900 -De plata . . 9700 -

Magazin de eolonialeFirma. V. TOMESCU

Str. Portului No. 28GALATI

Titlul. FACTURA

Adresa. D-1 loan Dimitriu,.comerciant, Foc-§ani. S'a' dea pentru urmAtoarelemärfuri :

Timbru fiscals'i de ajutor

V. Tome SCU

84

totala a marfurilor trecute in factura, socotin-du-se cate 10 bani pentru fiecare s'AA de lei;osebit, se aplica §i un timbru de 25 bani.

Iscalitura se face pe timbru, dupa cura sevede In Factura datà mai sus, ca model.

Lectia 16.

C OMPUNERETELEGRAME

G. StAteseuUnirii, 67

CRAIOVASosesc diseaed.

Alecu

Ion CosteseuGrivitei, 38

BUCUREgI

Vino imediat ; tata bolnavTeodor

Ilie TutoveanuDomneasca, 35

GALATI

Trimis banii astazi.Maria

DE TINUT MINTE. Telegram& sunt n4tescrisori scurte; care se trimit prin lelegraf, sautelefon.

0 telegarmA cuprinde : adresa, cuprinsul §iiscalitura.

Un cuvAnt se p1Ate5te 50 de bani.Pentru- telegramele ce se transmit 5i prin te-

lefon, se plAte5-te o suprataxA.TEMA. SA se facA diferite telegrame.

ANUNCIUBI1. De inchiriat. 2. De vii nzare.

Ucenici se cautA la atelierul de fierArie dinstrada Stefan cel Mare No. 45 Constanta. A seadresa la atelier.

S'a pierdut un ceas de aur culant, monogramaI. C. Cine-1 va aduce In strada Numa Pompiliu, 6,va primi o bunA recompensä.

5.Ca/fti in croitorie bArbAteascA, cautA loc la unatelier modern, Pretentiuni modeste.

A se adresa, strada Valea AM, No. 8.DE TINUT MINTE. Anunciurile sunt in-

Viinftiri, ce se lac pentru afacerile si trebuinfelecomercia le, industriale, protesionale, etc., etc.

85

LecVa 17.

COMPUNERE.

ACTE PUBLICE.

CHITANTA.Lei Banr

100. AdicA lei una sun, am primit dela D-1N. ButurugA, in socoteala sumei de 800

lei ce-mi datoreazd ca arena, pentru te-renul de 20 hectare ce i-am inchiriat insatul Palaz, pe anul agricol 1914/15.

30 Noembrie, 1922.E42 PO4

-E4

86

e P.M. Bou.

DE TINUT MINTE. Chitan fa este un act pu-blic ce se cla pentru primirea unei sume de bani.

Pentru primirea unor lucruri se del o dovada.Intr'o chitantä se trece in cifre §i in litere suma

primitä, numele persoanei dela care s'a primit,pentru ce s'a primit, data §i locul primirei §isemnAtura celui ce a primit banii.

Pe o chitantä se pune un tinbmru fiscal dui:avaloarea ei, socotindu-se cAte 10 bani pentrufiecare sutä de lei; osebit se aplia .5i un timbrude ajutor de 50 bani.

Semnätura se face pe timbru.TEMA. Sä se Led o chitantà pentru pri-

mirea unei arvune de vänzare a unei case.PETITIA

Locul §i data. Constanta, 7 Decem. 1922.

Titlul. Domnule Primar,

Cuprinsul. Binevoiti a-mi eliberà un extract dena§tere dupà actele Stärii Civile dinanul 1883 luna Decembrie 17, fiindu-minecesar la cdsätoria mea.

Incheiere. Cu stimA,

SemnAtura. N. Ciobanu

Domniei-Sale

Domnului Primar al ComuneiCERNAVODA.

87

DE TINUT MINTE. Petifia este un act pu-blic adresat unei autorit ali, prin care cerem cudsau ne plemgem pentru

Ea se face pe o coalti intreagel ci trebuie scrisacurat i frumos.

Pe once petitie se pune un timbru de 1 leu §iun timbru de ajutor de 50 bani.

Sunt scutite de timbru : petitiunile adresate M.S. Regelui; cele adresate Corpurilor Legiuitoare ;petitiunele de inscriere in listele electorale ; celeadresate Directiunilor de §coli primare; petitiu-nile celor sAraci, cati cer ajutoare ; precum §i pe-titiunile cAtre perceptori, pentru addogirea, sauscAderea d'ärilor.

TEMA. SA se facd o petitie cAtre perceptor,prin care sA se cear'ä un certificat de ddrile ceplAte§te la Stat.

Lectia 18.

COMPUNERE.ACTE PUBLICE : OBLIGATIE (inseris)

Titlul. OBLIGATIE.Miele 1mprunuF Subsemnatul G. .5'erban, comerciant

titoruld Qi al Im-prumutatalui. domiciliat in comuna Hairanchioi, ju-

detul Constanta, declar eh' la nevoiace am avut, m'am imprumutat delaD-1 Constantin Vleidoianu, agricultor,domiciliat in aceea§ comunA, cu sumade 3000 (trei mii) lei.

Conditianile 1m- Termenul imprumutului este de 3priunutulnl. (trei) cu tncepere de azi 6 De-

88

cembrie 1923 §i cu procent de 8%(opt la sun) pe an.

DobAnda o voiu pläti in fiecare an,In ziva de 6 Decembrie.Pentru asigurarea plAtii banilor la

termen, constituiu ipotech" D-lui Const.Vlddoianu, casele mele din satul Ar-mutlia.

In caz de neplata sumei la termenulfixat, D-1 C. Vlddoianu este in drept,sà-mi scoatà in vanzare casa mea, fdràj udecatd.

Eu Const. Vrädoianu declar cä amdat cu imprumut D-lui G. ,5'erban sumade lei 3000 (trei mii) in conditiunilede mai sus, numArându-i banii acumla facerea acestei obligatii.

Locul §i data. Fäcut _in Constanta, astAzi 6 De-cembrie 1923.

SemnAturile. Am primit banii, G. erban.Am imprumutat, C. Vlildoianu.

DE TINUT MINTE. Obligatia sau inscrisuleste un act public incheiat inire cloud sau mai multepersoane pentru imprumut de bani.

Ea coprinde : Titlul, numele persoanelor, con-ditiunile imprumutului, locul i data i semndturile.

Inscrisurile se mai numesc §i zapise. Ele se facpe coli timbrate. In lipsd de coli timbrate, se potface §i pe hartie simpld, lipindu-se pe hartie, tim-brul legal. Sunt scutite de timbru, inscrisurileMatte intre sneni, 'And la o sutà de lei. Dease-menea sunt sc.utite de timbru, inscrisurile 'Andla 300 lei, fAcute intre sneni §i BAncile populare.

TEMA. Sd se facä o obligatie pe suma de1000 lei, cu 8 la sutd, pe 3 ani.

89

Lectia 19.

CO31PUNEREACTE PUBLICE : CONTRACT DE INCHMIERE.

Titlul. CONTRACT DE INCHIRIERE.

Intre subsemnatii : Gheorghesceanu, proprietar, domiicliat in Con-stanta, strada Alexandru ce! BunNo. 15 §i Mihail Ionescu, functionar,s'a incheiat astäzi urmdtorul con-tract :

Conditiunile Eu, G. Vläsceanu, inchiriez D-luicontractului. Mihail Ionescu, casele mele din str.

Basarab No. 30, compuse din 4 ca-mere de locuit, bucsátdrie, pivnitä §imagazie in curte.

Timpul inchirierei este de doi ani,incepand dela 1 Aprilie 1923 panäla 1 Aprilie 1925.

China anualä este de 9000 (nouàmii) lei prätità inainte in patru ratetrimestriale in fiecare an.

Casele le-am predat in bunä stare,färä nici o lipsä ; §i tot astfel mi sevor preda la expirarea contractului.

Chirinul va plàtì apa, lumina elec-tricA §i gunoiul.

Toate strickiunile de al araprivesc pe mine proprietarul ; iarstricAciunile dinäuntru, pe chiria5.

In caz de neplata chiriei la ter-men, contractul de falA se rezilieazAde drept.

90

Eu, Mihail Ionescu, declar cä amluat cu chirie casele din strada Ba-sarah No. 30, in conditiunile demai sus.

Incheierea. Drept care s'a fOcut acest contractIn cloud exemplare, luandu-se de fie-care cate un exemplar.

Locul i data. FAcut in Constanta, astOzi la 1

Martie 1923.Proprietar G. Vhiseennu.

Chiria§, M. Ioneseu.

DE TINUT MINTE. Contractul este un actpublic facut intre douit sau mai multe persoanepentru inchirieri de case, arendAri de mo§ii, pentrutofärä'Oe §. a. El are acelea§i pärti ca §i inscrisul.

El se face in atatea exemplare cdte persoanecontracteaza. Unul din exemplare se face pe bailietimbrata i trebuie vizat la Administrfia fi-nanciara.

TEMA. Sd se facA un contract pentru inchi-rierea unui loc de grddinArie.

LecOa 20.

COMPUNERE.ACTE PUBLICE : CONTRACT DE TOVARi$IE.

Titlul. CONTRACT DE TOVARAVE.

Pfirtile con- Intre subsemnatii : N. Popa, V,.tractante. Brdnzeanu §i t. Timo/ti, domiciliati

In comuna Caramurat, jud. Con-

Conditiunilecontractului.

Incheierea.

Locul §i data.

SemnIturile

91

stanta, s'a incheiat astazi urmAtorulcontract de tovara§ie :

Ne asociem toti trei pentru a des-chide o Meanie in satul Caramurat.

Timpul tovara§iei este de cinci ani,cu incepere dela 1 Martie 1923.

Fiecare din noi va pune un capitalde 3000 (trei mii) lei.

Cu conducerea prAvaliei §i cu ti-nerea socotelilor insarcinam pe to-vara§ul nostru N. Popa, care, pentrumunca sa, va primi o suta cincizecilei lunar din ca§tigul tovära§iei.

Ca§tigul sau paguba ce va rezultàdupd terminarea contractului, va fiimpartita deopotriva intre noi, lasfar§itul tovara§iei.

Drept care s'a incheiat acest con-tract, in trei exemplare, din careunul timbrat, luandu-se de fiecarecate unul.

Fdcut in Constanta, astäzi 15 Fe-vruarie 1923.

N. Popa.V. Brimzeanu.St. Timofti.

TEMA. SA se facA un contract de tovärà§iepentru descbiderea unui birt.

Repetire generala.

Dictare, analizA, punctuatiune din, once bucat4de cetire.

ARITMETICA SI GEOMETRIA

Lecti a I.

Ullitate, !filar, Zecime, Silk°, Mime, Fractillne

mimed, Numir zecimal.

Serierea §i eitirea fraetiunilor zeeimale.

Mid voim s'A affam cate fiii4e sau cate lucrurise gAsesc undevb, le nun-It-in:Cm,

wouttomomom

miumnitinnumunimumimummumitionnumulaniiimp

11010.11111111.11111".wirelaw

INN

vizanamommailer

lorwmms""."

alliamommimm

IMI111111111111111111111111111111111111111111111111111111111amehpanu

00

4

8

asessoursuoMMIAmma¡hodu;

95

Lectia 2.

S URI METR I CE

Când voim sd afläm lungimea unui lucru, omäsurAm cu metrul liniar.. El se aran pe scurtprin litera m.

Metrul se face de lemn,ca o rigid in 4 muchii, sauimpärtit in 10 buchti egale ;de pänz'ä, infä5urat intr'ocutie (ruletd), sau de fierin formA de lant.

lun gime de 10 ori mai mare decn metru sechiamä. decametru : dam = 10 m.

lungime de 100 de ori mai mare decAt metruse chiamä hectometru : hm=100 m.

,

)

lungime de 1000 ori mai mare cleat metruse chiamä kilometru : km 1000 m.

Kilometrul, hectometrul §i decametrul se nu-mesc multiplii metrului

Decimetrul, centimetrul §i milimetrul, desprecare am vorbit mai sus, se chiamä submultipliim efrului

Multiplii i submultiplii metrului liniar mergdin 10 in 10 ori crescând, ori descrescand.

ExereitiiCAti metri fac : 20 dm, 60 dm, 100 dm?CAti decimetri fac : 30 cm, 80 cm, 200 cm?

96

0 camera e lungä de 8 m, 3 dm §i 8 mm.Spuneti lungimea ei in din, in cm §i apoi in mi-limetri ?

Un put are o adancime de 18 m §i.,9 cm. Cal-culati aceasta adâncime in mm?

Numarul 1384956 mm se poate cid a§a : 6mm, 5 cm, 9 dm, 4 m, 8 dam, 3 hm §i 1 km.

Cititi dupa acest model :30698 dm 19628 cm

* *In riperea unui vas (camera, magazii, §ant), li-

chid le §i cerealele le masuram cu litrul.E se arata pe scurt prin litera 1.Litrul pentru lichide se face din metal ; cel

pentru cereale, din lemn.Litrul are aceia§i multipli §i submultipli ca §i

metrul.

Kilolitru (kl) =-- 1000 1Hectolitru (hl) = 100 IDecalitru (dal) 10 1Decilitru (dl) =-- 0,1 1Centilitru (cl) = 0,01 1Mililitru (ml) = 0,001 1

O m'Asura mai des intrebuintata este dublu de-calitrul (banita) care are 20 litri sau 2 decalitri.

93

O singurà fiintd sau un singur lucru se chiamäunitate sau Intreg : un copil, o gutuie.

O reunire de mai multe unitäti se numeste nu-meir : patru soldati, eineizeci nuci.

A zecea parte dintr'o- unitate sau dinte un intregse chiamä zeeime.

Zecimile se scriu la dreapta unitätilor §i se des-part de ele prin virguld :

1 zecime = 0,12 zecimi = 0,27 zecimi = 0,7

Zecimile de metru se chiamd deeimetri (dm).

numnumimillimmumummuun mmummilimmunumminumffilmi

Decimetrul, centimetrul, milimetrul.

Fiecare decimetru este imp'ätit in 10 pärti maimici, a§à cä unitatea intreagä are 100 de ase-menea pärti :

A suta parte dinte o unitate se chiamdSutimile se scriu la dreapta zecimilor :

1 sutime = 0,012 sutimi = 0,029 sutimi = 0,09

Sutimile de metru se chiamä centimetri (cm).

Fiecare centimetru este impärtit in 10 pärti maimici, .a§à cä' intreaga unitate are 1000 asemeneapärti :

A mia parte (finte() unitale se chiamd lame,

10

suliire.

z

94

1 miime = 0.0012 miimi = 0,0029 miimi = 0,009

Miimile de metru se chiamd milimetri (mm).Din cele spuse mai sus rezultà1 metru=10 decimetri = 100 centimetri =1000

milimetri.Zecimile, sulimile fi miimile se numese fractiuni

Zecimale, fiindc'ä ele merg din 10 in 10 ori cres-cAnd, ori descrescand.

Fractiune zecimalA numim una sau mai multeparti luate dintr'o unitate impartitti in 10, in 100sau tn 1000 p&i egale.

La o fractiune zecimalä, deosebim 2 pärti : par-tea intreagti §i partea zecimald ; ele se despartuna de alta prin virgulli.

0,3 0,85 0,735

Läng6 o fractiune zecimald putem sá adsäugdmuna sau mai multe unitgi :

7,03 207,85 3000,735O reunire de intregi de fractiuni zecimale .se

chiamti numAr zecimal.

Regulfi. Ca sti scriem o iractiune zecimald,scriem intaiu parka intreagti i punem virgulä ;apoi scriem pe Mild zecimile, sutimile miimile

dad" lipse§te vreunr! o inlocuim cu zero.8 unitäti si 3 zecimi = 8,36 unitäti si 9 sutimi = 6,09100 unitäti si 4 miimi 100,004

Regulà. Ca sti citim o Iractiune zecimalä, ci-tim mai inteliu partea intreagä, spunem vorbaapoi citim par/ea zecimalä, tot ca pe un numtir in-fre, spunând i felul cifrei din urmti.

ExereitiiIntr'un vas se aflà 3579 ml lapte. Sä se spunä

cAti litri, decalitri, centilitri §i mililitri de laptesunt in acel vas ?

0 magazie cuprinde 26493 litri de grAu.Spuneti acest numgr in hectolitri.3 Cititi in mul Liplii §i submultiplii litrului

546297 dl 1234567 cl.4. CAP dublidecalitri incap In:

1 h 1, 2 h 1, 5 h 1, 10 h 1?1 k 1, 3 k 1, 5 k 1?

Lectia 3.Masud metriee (urmare)

CAnd voim sA alfärn greutatea unui corp,Malarial cu gramul : punem inteo parte a ba-

%Wail

Gram ul Decagram ul

97

Hectogramul KilogramulCartes Adultului.Gh. Ttinisescu. I. Costacea ei V. Stkeseu. Ed. VI. 7

98

lanfei corpul de cantdrit §i in cealaltà, greutateacorespunatoare.

Gramul are aceia§i multipli §i submultipli ca §imetrul :

Kilo gramul (kg) --.--

Ilectogramul (hg) =Decagramul (dag) =decigramul (dg)centigramul (cg)mili gramul (mg) =

Bascula.

1000 g100 g10 g0,1 g0,01 g0,001 g

, r.111[11111,11T,,co,-

Balanti.

=

99

Pentru greuntile mari, avem 2 multipli :Tona = 1000 Kg.

Cdntarul = 100 Kg.O tonsá are 10 cantare.

Prefaceti in tone : 20 cântare, 70, 90, 10.1cântare ?

Prefacell in tone : 7500 kg, 8000 kg, 12000 kg ?Un ceasornic de buzunar cântAre§te 1 dg §i

8 cg. Spuneti greutatea lui in centigrame ?Cititi in multiplii §i sub multiplii gramului

2675 g 13796 dg 198795 cg.

* *

Unitatea de moned'd este leul.El cantäre§te 5 grame §i e fdcut din argint

amestecat Cu putind aramA.Leul are 100 bani.Sunt bani de nichel, de ararnä, de aluminiu,

de. argint, de aur §i de hârtie.Banii fiind sutimi de leu, se scriu cu 2 zecimale1 ban =0,01 lei 50 bani =0,50 lei

13 bani=0,13 lei 30 bani=0,30 lei3 bani=0,03 iei.

Prefaceti in bani 8 lei §i jum6tate ?Un plugar a dat 700 lei pe un plug §i 250

lei pe o grapà.Cali lei i-au mai rämas dela 10 hârtii de ente

20 lei fiecare ?Un sdtean cumpArà din targ : o csäciulä cu

30 lei, o pereche de opinci cu 20 lei i un mintean 24,50 lei. Ce rest i se cuvine dela 2 hârtiide cAte 100 lei ?

100

Lec tia 4.

Exereitii asupra serierii ndisurilor metrice.

1. Decimetrii, decilitrii si decigramele sunt ze-cimi de metru, de litru, si de gram ; deci se vorserie, Cu o singura zecimala :

2. Centimetrii, centilitrii i centigramele, suntsutimi de metru, de litru si de gram ; deci sevor serie cu 2 zecimale

3. Milimétrii, mililitrii i miligramele, fiind miimide metru, de litru si de gram se vor serie cu 3zecimale.

1 m ni = 0,Q01 m2 m m = 0,002 m7 m m = 0,007 m

4. Scrieti In fractiuni zecimale :5 metri si 5 c m = 5,05 ni

70 1 si 6 c 1 = 70,06 1

80 m si 9 m m = 80,009 m5. Scrieti îfl. fractiuni zecimale :

8 metri si un sfert9 metri si jumnate =

O jumdtate de litru =7 kilograme si 50 grame =

14 tone si 850 kg6. Cititi in multiplii corespunzdtori :24695 m 13689 1 29758 g 18,6 lei

1 cm = 0,01 m 1 cl = 0,01 1 1 cg = 0,01 g3 cm 0,03 m 3 cl = 0,03 1 3 cg = 0,03 g8 cm = 0,08 m 8 cl = 0,08 1 8 cg = 0,08 g

dm = 0,1 m 1 dl = 0,1 1 1 dg = 0,1 g2 dm = 0,2 m 2 dl = 0,2 1 2 dg = 0,2 g8 dm = 0,8 m 8 dl = 0,8 1 8 dg = 0,8 g

101

Lectia 5.

ADUNAREA \NUAIERELOR INTREG1.

1. Populatia unui ora este compusei din 13645barbati, 14756 femei i 9859 copii.

Cate saflete sunt in acest ora.?13645 + 14756 + 9859 ,---- 38260

13645 +147569859

38260

Rfispuns : In acest orq. sunt 38260 suflete.Rezultatul la adunare se chiamà suma sau total.Semnul adunárii este o cruce ; -ERegulA. Ca s'd adundm mai multe numere de

cáte mai multe cifre, le scriem unele sub altele, qei caunitätile sei vie. ub uniteiti, zecile sub zeci, sutelesub sute, miile sub mil, etc. Tragem o linie orizon-tald sub cel din turna numdr i adundm dela dreaptaspre steinga.

Ceind suma unei coloane trece peste 9, scriemnumai unitdfile ; iar zecile le adundm la coloanaurmdtoare.

Exereitii 0 probleme.

59 +728 =34+85+9027=

Tara Munteniei s'a intemeiat la anul 1290.Cand se implinesc 1500 ani de atunci?

Plátind 4965 lei dinteo datorie, mai am deplata 11700 lei, CAt datoram?

102

5. Dela isvor 'And la granita Munteniei, Oltulare o lungime de 270 km si de ad i pändla Du-näre 230 km.

Calculati lungimea lui totalä ?

Lec#a 6.

ADUNAREA NUMERELOR ZECIMALE.

1. Un seitean cumpeirei un plug cu 795,50 leii o mcqinei de beitut porumb cu 2400,75 lei.

Celli lei va plan pentru aceste unelte?' 795,50+2400,75=3196,25 lei.

795,50 +2400,753196,25

Rfispuns : Va pleiti peste tot 3196,25 lei.2) Intre Constanta i statia Murfallar sunt 18,480

Km. i de aci peinella Cernavoda 45 Km.Aflati deptirtarea din/re Constanta i Cernavoda?

18,480+45=63,480 Km.18,480 +4563,480

Rfispuns : Deptirtarea ceiutatei este de 63,480 Km.Regulfi. Adunarea numerelor zecimale se face

intocmai ca0 la numerile intregi, punand virgula,la suma, in dreptul virgulelor.

24,7 +0,95 + 1,420=0,8 +0,08+ 0,008 =

Un podgorean cumpArd o vie cu 31745,75 leisi mai cheltue§te 8370,90 lei du facerea unei crame.

103

at 11 costä via si crama?Un sàtean vinde la oras : 86 hectolitri grâu,

435,625 decalitri orz si 48,5 hectolitri rapiP.Cati hectolitri de grdunte a vândut peste tot?

8,8 +88,08+888,008 =3709 +0,995+0,9 =

Un vas cuprinde 466,3 litri de spirt. CAtidecalitri de amestecilturA dobAndim, dacd turnAm7 decalitri apg ?

0 lad6 goald cantdreste 18,480 Kg. CAt vascântdri, dacA punem inteinsa : 52,250 kg. zahAr38 kg. cafea si 79,29 kg. orez ?

Intr'un camion se pun 4 baloturi cu marfd,din care unul cantAreste 248,5 kg, al doilea 485kg, al treilea 186,650 kg si cel din urm6 138,750kg. Ce greutate are maría din camion? ArAtati-osi in tone?

Lectia 7.

SCADEREA NUMERELOR INTREGI.

1. Reizboiul pentru neatarnare s'a felcut la 1877.ceili ani sunt de atunci?

1925 . . . DescAzut1877 . . . . ScAzAtor=48 . . . Diferentd

Riíspuns. De atunci sunt 48 ani.Regula. Ca sei scaclem 2 numere de mai multe

cifre, scriem numärul cel mai mic sub cel mai marecasi la adunare; tragem o linie sub cel din urmei 0fncepem a scadeet, dela dreapta la steinga.

Cad vreo cifret a sceizeitorului nu se poate seddeetdin cifra desclizutului, ne imprumutam la cifra al&turatet din steinga.

104

Rezultatul la scgdere se nume5te dif erenfti saurämä4itä.

Semnul scAderii e o liniutä (), care se cite§teminus sau mai putin.

Numgrul cel mai mare se chiam5 descazut §icel mai mic, scazeitor

3709 85 = 1000 723 =5Lefan-Von cel Mare a intrat in viata de

veci, la anul 1504. CAti ani au trecut de a tunci?1000-79= 70000-8000-432=

La 1866, erau In tara noastrg 1068 km de§osele ; azi avem 26543 km.

Cu câti kilometri a sporit lungimea soselelor?

Lectia 8.

SCADEREA NUAIERELOR ZECIMALE.

Un sätean vinde la obor 3 cärufe eu rapitä,pe care prinde 3520,65 lei. Din acuti bani, el cu.m-Ora o mqinti de bätut porumb, plätind 986,75 lei.

bani i-au mai ramas?3520,65-986,75=2533,90 lei

3520,65986,75

2533,90IlAspuns. I-au mai ramas 2533,90 lei.

Un färan are depui la Banca din satulsuma de 1700 lei. El ridica din acuti bani 960,80lei. CY-4i bani mai are in Banca?

1700 960,80 =739,20 lei1700,00960,80739,20

105

Rfispuns. Mai are in Banca 739,20 lei.Amändoud aceste problen-ie le-am deslegat fa-

cand scddere.

Regula. Scdderea numerilor zecimale se faceca §i scdderea numerilor intregi, puneind virgula,la rest, in dreptul virgulelor.

Dacd desceizutul este numeir intreg sau are maipufine zecimale dealt sceizeitorul, Ii addogdm edam.zerori, ceite Ii trebuesc.

480,5 0,996 =450,65 0,9 --0,83 =-

Un cdldtor pleacg din satul sdu la targulvecin §i face un drum de 6,425 km. CRA cale maiare de fdcut, dac'd dep'ärtarea intre sat §i ora§este de 13 kilometri?

0 putinä cu branzd cantare§te 24,720 kilo-grame ; iar goalà, 3,9 kg. ate kilograme de branzäcoprinde?

7. 0 persoanä are uri venit de 410000 lei pe andin care cheltue§te: 36000 lei pentru intretinereasa §i 1960 lei pentru säracii din ora.

SA se afle :care este cheltuiala sa pe an ; §ice economie îi rämtme din venitul säu?

8. 10759,8-49,298=26796 0,99 1,756 =

9. Un boloboc coprinde 728,450 litri de otet.CâÇi hectolitri au mai rämas IntrInsul, dacd

am scos 63,85 decalitri?

6. 1001000

10000

2,4 =82,46 =

426,853 =

106

Lectia 9 .

INMULTIREA NUMERELOR INTRE GI

1. S6plitmâna are 7 zile. Cate zile sunt in 5saptelmeini?

7+7 +7 +7 +7=35 zile7 x . . . Deinmultit5 . . . Iumultitor

35 . . . . ProdusRAspuns. In 5 stiptelmeini sunt 35 zile.

Inmultirea e o adunare scurtatti.RegulA. Inmulfirea numerelor de o sin gura

cifra' se lace din gand, invelfând tabela de inmultiresau tabla lui Pitagora.

Tabla lui l'Un ora

1 2 ' 4 5 6 7 8 9 10 1

1 2 4 6 8 10 12 14 16 '18 20

3 6 9 12 15 18 21 24 27 30

4 8 12 16 20 "24 28 32 36 40

5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

6 12 18 24 30 36 42 48 54 60

7 14 21 28 35 42 49 56 63 70

8 16 24 32 40 48 56 64 72 80

9 18 27 36 45 54 63 72 81 90

107

1. Problema: Un miel se vinde cu 85 lei. Cdfilei vom Win pentru 9 miei?

85 x9=765 lei85x

9765

Rfispuns : Am aflat, ca vom pleiti 765 lei.Regulil. Ca sti fnmultim un numtir de mai

multe cifre, cu unul de o singurei cifrei, scriem peinmulfitor sub deinmultit, i "inmultim bate cifreledeinmultitului cu fnmultitorul, incepánd dela dreaptaspre sidnga.

728 x 4= 1296 x 8=967 x 5= 17905 x 7=

Mietrul de postav se vinde cu 490 lei. Cat vomplAti pentru 7 m?

Decalitrul de untdelemn cost:6735 lei. Cat vorcosta 7 dal ?

3700 x 6= 72600 x 3=18000 x 4= 5980 x 7=

Kilogramul de icre de stiuca ,se vinde cu240 lei. Cati lei vom da pe 8 kg?

** *

1. Problema : Heciarul de Omani se vinde cu2345 lei. Cdt vom plcitl peniru 64 ha?

2345 x64=150080 lei2345x

649380

14070150080

Raspuns : Vom pleiti 150080 lei.Regula. Ca sti inmultim 2 numere de cede mai

multe cifre, scriem pe fnmullitor sub deinmullit ,si,

tncepd nd dela dreapia spre steinga, inmultim cufiecare cifra a inmulfitorului bate cifrele deinmul-fitului, scriind produsele sub cifra fnmulfitoruluicu care lucram. Adunam produsele aflate si sumalor va fi produsul cautat.

376 x 425= 40000 x 75=Cat pretuiesc 286 hl de rapita, daca hecto-

litrul se vinde cu 537 lei?4) Calculati costul a 426 tone carbuni, daca

tona costa 3450 lei?Decalitrul de vin se vinde cu 80 lei. Calculati

valoarea unui vas, care cuprinde 79 hl vin?Personalul unui vapor de calatori se plate§te

lunar cu 61500.Calculati cheltuiala pe an §i apoi pe 3 ani 'I

Lectia 10.

INMULTIREA NUMERELOR ZECIMALE.

1. Un Wan se invoiqte sa are un petec de pa-mânt de 28 ha. Ceili lei i se cuvine, daca pentruaratul unui hectar se plateVe 78,25 lei?

Daca pentru 1 ha se plate§te 78,25 lei,28 se va plati de 28 ori mai mult

78,25 x28=2191 lei78,25 x

2862600

156502191,00

RAspuns : Se cuvine 2191 lei.

109

Tona de ctirbuni costa 1448,50 lei. CCU vompleiti pentru 7,320 tone?

DacA 1 -Wild cost6 1448,50 lei,7,320 tone vor costà de 7,320 ori mai .mult

1448,50 x 7,320=10603,02 lei1448,50 x

7,3228970

4345510139510603,020 lei.

lifispuns : Vom pläti 10603,02 lei.Regulfi Ca sd facem o inmultire cu numere

zecimale, scoatem virgulele . i inmultim intocmai cala numerile intregi ; iar la produs despartim deladreapta spre steinga atcitea cifre, cede cifre zecimaleau avut factorii.

76 x 3,85 = 780 x 0,03Litrul de untdelemn se vinde cu 74,80 lei.

CA t vor cosià 38,250 1?Un drum de fier face 32,600 km pe orA.

Ce distantd strAbate inteo .zi ?4 x 0,03 x 0,07= 1000 x 0,5 x 2,4

Un dubludecalitru de grAu dd 12,700 kg fäinäCRA fdinA vom scoate din 32 hl grAu ?

1000 (7 x 0,08).3000(24,5 x 0,09) =

Un soldat prime§te pe zi 0,250 kg carne.CAte kilograme trebue sä" se cumpere pentru 285soldati ?

4,5 x 0,07 x 0,003 =900 x 0,0008 =

0 persoanA, care cheliuieste zilnic 3,70 lei

110

pe tutun, se lasá de fumat si depune acesti banila Casa de economie a Statului. Ce economie vaaveà in 5 ani?

Un mic funcionar economiseste pe sAptà-rnând 54,30 lei. Ce capital va aveh in 7,5 ani?

Un cal consumä 6,250 kg ovAz pe zi. Cecantitate ne trebuie, ca sA hfänim 13 cai; si careva fi costul pe zi, dacA kilogramul de ovAz costa'2,85 lei?

** *

MUTAREA VIII GULEI SPRE DREAPTA.

1. Un kilogram de zalitir se vinde cu 27,25 leiUd vor costa 10, 100, 1000 kg?

10 kg vor costà 272,50 leiLucrare orará : 100 2725 lei

1000 27250 leiComparall numArul : 27,25 costul unui kg, cu :

272,50 a 10 f f

2725 10027250 1000

.§i spuneti, care e mai rnare si ce schimb are devil-gura' s'a fAcut?

Regula' . Daca mutam virgula unui num& ze-cimal spre dreapta cu o cifra, cu 2 cifre, ,3 cifre,acel numär se face de 10 ori, de 100 ori, de 1000ori mai m'are.

2.MAriti de 10 ori, apoi de 100 si 1000 orinumerile :

4,386; 0,75; 0,9ati bani fac 8,65 lei?Scoateti virgulele dela numerile : 0,1, 4,80

i 9,680 si spuneti de cilte ori s'a fácut fiecarenai mare?

6. Prefaceti in centimetri 178,06 ni?

Lectia 11.

IM PAR TIREA NUMEREL OR INTRE GI.

Cineva plate* 20 lei pe 4 kg ceapti. Cedcosta kilogramul?

dacd 4 kilograme costä 20 lei,1 t, va costà de 4 ori mai putin,

Deimptirtit Impartitor Cat

20 : 4= 520

= =Itäspuns : Kilo gramul de ceapel costa 5 lei.L. se dau 2 numere : unul numit

Deimpartit §i altul Imptirtilor.Deimpeigitul e numArul, pe care il impArtim;

el se a§eaz6 totdeauna la steinga lucfärii.Imptigitorul este numärul, cu care impàrtim;

el se a§eazd la dreapta luceärii.Semnul impgrtirii este ( : ) = imp'ágit la.Rezultatul aflat la impä'rtire se chiamd cal; iai

ceeace r'ämâne, rest.0 persoanti a cheltuit 12375 lei in 9 luni. Care

e cheltuiala sa pe lunti?12375 : 9=1375

9=33

27=67

63=45

45= =--

111

RAspuns : Cheltuiala lunarti a fost de 1375 lei.

112

RepIA. Ca sä impartim un numär printr'alluldespartim dela steinqa deimptirlitului atatea cifre,cede pot coprinde .pe imparfitor ; cu caul aflat in-multim pe imptirtilor . i produsul il scädem din ci-frele despartite dela deimpärtit. La rest cobortm unaceite una i celelalte cifre, faceind imptirtirea camai sus.

64: 8= 1000: 10=400: 5= 100: 10=

Un sdtean intrebuinteazd 64 decalitri sà-manta', ca s4 semene 32 hectare. CAM sAmântàvine de hectar?

Intre 2 orase e o depArtare de 448 kilometri,pe care drumul de fier o strälate in 14 ore. Cal-culati iuteala lui pe orä si pe minut?

3978: 42= 10009: 63=164309: 248= 11111 : 99=

ImbrAcknintea unui soldat costA 1040 lei.Cati soldati se pot imbràcà cu 440320 lei?

CAti hectolitri rapità putem cumpArà cu9594 lei, dacd hectolitrul se vinde cu 523 lei?

0 masind consumA 328 kg cdrbuni pe zi.Câte zile vor ajunge 17350 kg?

Câti litri de untdelemn putem cumpArà cu12605 lei, dacsä litrul cost5 74 lei?

Un morun In g.reutate de 328 kg s'a vandutcu 3936 lei. -ati lei costd kilogramul?

Le ctia 12.

IMPARTIREA NUMERELOR ZECLUALE.

ImpArtitorul numar intreg.1. ProblemA. Cinci sateni cumpärd in loviir4ie

o mqinä de secerat cu 6400,75 lei. Cett trelmie stipleiteascei fiecare?

113

Dach" 5 s'Ateni pldtesc impreund 6400,75 lei,1 snean va plAti de 5 ori mai putin :

640&,75: 5=1280,15514104040

==0752525

= =Rfispuns : Fiecare sedean va pltiti 1280,15 lei.

Regulfi. Dacti Imptirfitorul este numeir intreg,'11720 rtim casi la tntregi; ceind ajungem la virgula,punem virgula la Mt i urrnam cu Impeirtirea maideparte.

6,48: 4=3,796: 9=

CAL costá metrul de stambd, dacA s'au pldtit347,75 lei pentru 26 metri?

Ce leafA primeste pe lund un functionar, care.e plAtit anual cu 23648,75 lei?

0,008: 4=0,904 : 83 =

Un plugar plAteste 4665,60 lei pentru pdsu-natul a 208 vite mici. Cât cbstA pe an pksunatulunui cap de \Tin micd?

Un meserias face o economie de 3320,45 leiintr'un an. CAti lei ii rdmAn pentru intretinerealui pe zi, dacA cAstigA 2300 lei pe lung ?

42608,904 : 86=13206,85: 1000=

Carte& Tinrksescu, T. Costacea i V. Sacescu.

114

Un econom de vite prime§te 16932,80 lei pen-tru 170 kg land. Cat costa kilogramul ?

0 putina' cu 49 kg unt s'a vândut cu 3744,80lei. Care e pretul unui kilogram ?

Lectia 13.

IMPARTITORUL NUMAR ZECIMAL.

Problema. Un salean vinde 28,250 kg lein'dcu 776,90 lei. Care este pretul pe kilogram?

Daca' 28,25 kg au costat 776,90 lei1 kg va costa de 28,25 mai putin :

776,90: 28,25=Daca scoatem virgula dela impartitor, el se face

de 100 ori mai mare (2825) ; §i ca sa nu se schimbecaul, ma'rim §i pe deimpartit tot de 100 ori, mu-tandu-i virgula spre dreapta cu 2 cifre :

77690 :.2825=27,556502119019775

=1415014125

= = =25Rfispuns : A veindut kilogramul cu 27,50 lei.

Problema. Un soldat primote 0,250 kg carne.pentru tirana sa zilnicti. Ceiti solda (i putem hraniintr'o zi, cu 50 kg carne?

50: 0,250=50000: 250 =200500= =

Rfispuns : Putem hrani 200 soldati.

115

Exercitii de ealcul.

a) 0,08: 0,00020=400b) 8000: 20 =400a) 5: 0,004=1250b) 5000: 4=1250

4lo82020

Regulfi. Dac6 fmpetrtitorul este numeir zecimalfl prefacem In numeir fntreg scotându-i virgula;apoi, mttrim §i pe deimptirtit tot de atatea oriurmeim cu fmpsdrfirea ca mai sus.

0 bucatd de postav de 28,75 metri, s'a cum-pdrat cu 6325,45 lei. CAt costd metrul?

Un c616tor a mers 734,000 km in 4 sàptgmâni.CAti kilometri a fAcut pe zi, stiind ca Duminicase odilmià?

48,05: 0,20=47,138: 8,4=

Decalitrul de untdelemn se vinde cu 774,25lei. CAti litri vom cumpArà cu 329,60 lei?

Inteo sticld incap 0,750 litri. Câte sticle imivor trebui, ca sä" pun 18 decalitri de vin?

7 : 0,0025=1: 0,48=-

Intre 2 ora§e, este o depärtare de 18,245km. ati pa§i vom face, ca sä strAbatem aceastddistantà, dacg un pas are 0,60 m?

Pentru 13 duzini de batiste, s'au plätit1160,40 lei. at costà batista?

(24,84: 0,8)+(100: 0,06)=-42000(1 : 0,008)

Suta de kilograme de fasole se vinde cu930,20 lei. CAte kilograme se vor cumpà'rà cu280 lei?

Un lucrgtor a primit 721,60 lei ca salariupentru 6 zile de lucru, fiind ocupat 9 ore pe zi.Care e cA5tigul ski pe orA?

116

Lectia 14.

VOLUAI, SUPRAFATA, LIME, PUNCT,UN GHIURI.

Volum se chiamA locul ocupat de un corp inspatiu. Volumele au 3 dimensiuni : lungime,time 5i ingltime (adâncime sau grosime).

Supra/ala se nume5te partea de dinafard a unuicorp. 0 suprafatä are 2 dimensiuni : lungime silAtim e.

Linie se chiamA muchia unui corp. Liniile auo singur5 dimensiune : lungimea.

Punct se chiamA capAtul uneiLinie dreaptti se chiamA

drumul cel mai scurt dela un punct la altul.Liniile drepte le tragem

Cu rigla.O linie dreaptä e per-

pendicular "c-t pe alta, cAnd

117

cade drept pe ea, adicd nu se apleaca nici ladreapta nici la stAnga.

Paralele sunt linii drepte deopotrivd depArtateunele de altele ; ele nu se pot intAlni, °lien le-amprelungi.

A

o

8

Unghiu se chiamd spatiul cuprins intre 2 liniidrepte, care se intretaie. Liniile, care formeaz5unghiul, se chiamA laturi.

Dupà metrimea lor, sunt 3 feluri de unghiuri.Unghiu drept când laturile hji cad drept una

IA

pe alla, adicil nu se apleacA nici la drepata, nicila stânga.

Liniile AO i BO se zic perpendiculare una pe alta

A 8

Unghiu ascutit, cand e mai mic cleat unghiuldrept.

A

Unghiu obius, cand e mai mare decat unghiuldrept.

Suprafefe plane.

0 suprafafd pland (netecla) este aceea, pe careputem a5terne o rigid in once sens, cum voim.

Cele mai insemnate suprafete plane sunt :Pedratul este o suprafata planä, care are patru

laturi egale 5i patru unghiuri drepte.Linia dreapta, care u-

4 Itnne§te 2 varfuri opuse, se

nume5te diagonatd.Dreplunghiul este o su-

v prafata plana marginitade 4 linii drepte, 2 cate2 egale 5i paralele, for-mal-id 4 unghiuri drepte.

Lungimea BC se0 chiamd 5i bazti, iar läti-

mea A B "¡I-010nm.Spuneti asemanarile 5i deosebirile dintre patrat

5i dreptunghiu ?Paralelo gramul este o suprafaia plana, märgi-

118

119

nita de 4 linii drepte, 2 cate 2 egale, formand2 unghiuri ascutite §i 2 obtuse.

Baza numim una din laturi : CD.

A

,; .....--

.,. o N -P--.... ,,G -.-x O 1."----

-----8

BAZA' cInállime numim perpendiculara dusa din latura

opus a pe baza.

7t

BAZA

A

Po triviti : patratul, dreptunghiul §i paralelogra-mul §i spuneti asemanarile i deosebirile dintre ele ?

4. Triunghiuleste o suprafatäplana märginitade 3 linii drepte.

Baza la un tri-unghiu numimoricare din latu-rile sale.

Intiltime se chiamavarful opus, pe baza.

S'A ludm un patrat, un dreptunghiu, un parale-logram §i s'a le ducem cate o diagonal:A.

80 rntr.

perpendiculara dusa din

120

Vedem ca' fiecare se desparte astfel in 2 triun-ghiuri egale; prin urmare :

Un triunghiu este jumatate dintr'un patrat, drep-

tunghiu sau paralelo gram, cu aceeayi bazaDi cuacee'qi frie-Mime.III

5. Cercul este o suprfatà pland, mdrginità de olinie curbd inchisà, ale cgrei yuncte sunt deopo-triyä depArtate de un punct din mijloc numitcentru (o).

Raza se chiam6 distanta dela centru panA lamarginea cercului.

Le ctia 15.

Mfisurarea suprafetelor.

Suprafetele se mAsoard cu metrul patrat (m2) ; eleste mare cat un patrat cu laturile de 1 metru liniar,

121

Metrul patrat are 2 multiplii 5i 2 submultipliimai intrebuintati :

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2 3 4 5 6

I7 8 9 10

Decimetru pitrat.

Hectometrul plitrat = hm2 = 10000 ni2.Decarnetrul pdtrat = dam2 =- 100 m2.Decimetrul peltrat = dm2 = 0,01 1112.Centimetrul piitrat = cml = 0,0001 m2.Ei se scriu cu ate 2 zecimale :1 dm2=0,01 m2 1 cm2=0,0001 m24 dm2=0,04 m2 25 cm2=0,0025 m2

60 dm2=0,60 m21. NumArul 3 748 9 6 5 m2 -se desface astfel :

65 m2, 89 dam2 374 hm2.

122

Cititi In multirli §i submultipli metrului pà-trat :

1 2 3 4 5 6 7 8 m2 2 4 9 8 6 4 8 3 dm21 9 8 7 3 2 6 9 cm2

Cand mAsurAm mo§iile, pAdurile, livezile, atunci :Metrul ptitrat ja numirea de centiar = 1 m2.Decametrul patrat ja numirea de ar = 100 m2.HectomEtrul ptitrat ja numirea de halar 10000m2.

Numdrul 758432 m2 se desface a§a : 32 ca,84 arii, 75 hectarii.

Desfaceti in multipli numerile urninoare :26409840 m2 26798432 dm2.

Suprafata Dreptunghiului.

1. Problema': O camera este lungei de 10 ni Olata de 6 m. Aflati suprafata pardoselei?

ImpArtim baza in 10 m §i in'ältime in 6 m.a 11) en. Prin punctele de impdr-

tire, ducem linii drepteparalele .§i astfel des-

': 3facem suprafata cAu-

; r tan in 6 rAnduri decae 10 metri pätrati :Sup. dr.=10 x 6=60m2

60m2 = B x I.Regula. Supralafa dreptunghiului este egalá cu

lungimea inmullittl cu lafimea, sau B X/.

Suprafa¡a Patratului.

Patratul este un dreptunghiu cu laturi egale ;prin urmare se va mAsura ca §i acesta :

Supra. patr. = 1 xlRegula. Supra/ala patratului este egald cu o

latura inmultitä prin ea insd§i.

I

i3t 7 e sIT 3

7

123

2. Curtea unui satean are forma unui drep-tunghiu cu B=58 m §i 1=42 m. Care e suprafataei in m2?

3. Un loe de casä, dreptunghiular, are B =-24,75 m §i e lat de 18,2 m. Care e valoarea lui,daca metrul patrat se vinde cu 20,40 lei?

4. Un pärinte lash' mo§tenire la 3 copii o fa-neap in forma de dreptunghiu, lunga de 748 m§i latä de 320,51 m. SA se afle :

Care e este in hectare partea fiecarui copil ; §icat pretue§te fiecare parte, dacd hectarul

costä. 2380 lei?5. Un agricultor voie§te sa semene cu orz un

loe dreptunghiular, cu B=385,5 m §i 1=260 m.Calculati :

Can samanta Ii trebue§te, daca pe un hectarse pun 18 decalitri ;

Ce recolta va aduna, daca hectarul produce22 hl ; §i

Cali lei va primi pe orz, daca hectolitrul sevinde cu 325 lei?

Probleme. 1. Un perete patrat are latura de2,35 m. Care e suprafata lui in centiare?

Un sätean cumpara o gradina patratd culatura de 120,6 m, platind 342,50 lei arul. Ce sumatrebuie sa dea vanzatorului?

0 vie patratd are latura de 130,50 m. Cal-culati :

Cali decalitri de vin produce, daca arul49 litri ; §i

Care e valoarea vinului, daca hectolitrul sevinde cu 980,50 lei.

124

Lectia 16.

SUPRAFATA PARALELO GRAMULUI.

1. Problema'. 0 gradind are forma unui pa-ralelogram cu B=42 m §i. 1=5,2 m. Aflati va-barca ei, dac6 centiarul se vinde cu 2,40 lei?

Paralelogramul se mAsoarà ca5i dreptunghiul?Supr. par. =B x 1=-42 x5,2=218,40 m2.Valoarea =218,40 x 2,40 =524,16 lei.Waspuns : Valoarea greidinei este de 524,16 lei.

Calculati In hectare, apoi in arii 5i centiarii,suprafata unei pAduri paralelogramice, cu B =175,60.m 5i 1=97,50 m?

0 livede de pruni are forma unui paralelogramcu baza de 275 m 5i indltimea de 87,25 m.

SA se afle :suprafata ei in hectare ;valoarea livedei, dacA arul se vinde cu

417,50 lei?

SUPRAFATA TRIUNGHIULUI.

1. Problemfi. Un loc de casti are forma unuitriunghiu, Cu .13---=80m §i /-----30,5 m,

Calculafi supra-/4a lui?

Triunghiul estej umAta te dintr' unparalelogram Cuaceeni baz6 §iaceeni indltime,deci :

B x I 80 x 30,5 24402 2 2

Supr. tr. = 1220 m2.Reguld. Supra/ata unui triunghiu este egala Crt,

jumeitate din produsul bazei cu intilfimea.2. Aflati valoarea acestui loe, dacä arul costä

942 lei ?3. 0 magazie are un acoperi§ triunghiular cu

B=12,60 m §i 1=6,30 m. Voim s'ä o acoperimcu tigle in suprafatà fiecare de cate 0,0143 m2.Cate tigle ne vor trebui ?

4. 0 faneatà triunghiularà are B=246,75 m §iindltimea de 167,5 m.

SA se afle :Cat fan va produce, dacd de pe un är se

adunä 32,750 kg;Valoarea fânului recoltat, §tiind eä suta de

kilograme costä 260,80 lei?5. Un triunghiu are aceea§i baz6 ca§1 un pdtrat

cu latura de 8,40 m; iar ca indltime, a cincea partedin lungimea bazei. Cu cat e mai mare suprafatapätratului decat aceea a triunghiului?

Supr. tr.

125

126

Lectia 17.

SUPRAFATA CERCULUI.

Problema'. Fundul unui butoiu are o razade 0,6 m. Sa se afle suprefafacercului?

Regula. Suprafafa unui cerceste egalä cu numärul 3,14 In-multit cu raza ridicata la pa-trat (adica raza inmultita prinea instki).

Supr. cerc. =3,14 x 0,6 x 0,6 =1,1304 m2.Raspuns : Supra/ata cercului este de 1,1304 m2.

Capacul unei putini de branza are o raza 'de0,2 m. Care e suprafata lui in decimetri patrati?

0 tava rotunda are un diametru de 0,4 m.Calculati suprafata ei?

Cadranul unui ceasornic de perete este de0,2 m. Aflati suprafata lui?

Un ele§teu circular are un diametru de172 m. Calculati suprafata lui in hectare?

Un loe circular cu diametrul de 20,60 m estesemanat cu cartofi. Mea depe metru patrat deloe se- scot in mijlociu 1,800 kg cartofi, cate kilo-grame de cartofi se vor puteà scoate depe loculintreg?

Un rond de flori are diametrul de 1,80 m.Ce suprafata de loe ocupa el inteo gradilla lungade 16 m §i lata de 10,50 m §i cati metri patratide loe mai l'Aman liberi in acea gradinä?

Imprejurul unui basin circular cu diametrulde 4,20 m se face o §oselut5 lata' de 1,30 m. S'Ase alfe suprafata acestei §oselute?

127

Lectia 18.

UNITATI DE VOLUM.

Volumele se m6soarà cu metrul cub=ms.Metrul cub are forma §i.mArimea unei läzi sau

a unei gropi cubice cu muchiile de ate un metruliniar fiecare.

Metru cub.

Cu metrul cub mAsurAm : aerul dinteo camera,cerealele din magazii, grAmezi de lemne, de nisip,de pietris, si altele.

Multiplii metrului cub nu se intrebuinteazd.El are 2 sub multiplii :Decimetrul cub (dms), care pretueste a mia parte

din ms; siCentimetrul cub (cm), care pretueste a milioana

parte din ms.

128

Decimetrul cub se scrie cu 3 zecimale §i centimetrul cub cu 6 zecimale :

1 dm3=0,001 ms30 dms=0,030 m3

400 dm8=0,400 ms596 dms=0,596 ms

1 cm3=0,000001 m8300 cm 8 -= 0,000300 m8

4526 cm8=0,004526 m30000 cm3=0,030000 m3

8

Decimetrul cub se mai chiamä .si litru.Un centimetru cub de apä curatil cântäre§te un

gram.Un decimetru cub de apä curatä cântäreste 1 kg.Un metru cub 7, I, 9! Pf i fond.

sau 1000 kg.

Exereitii.Cáti dm8 fac : 3 m8, 7 m3, 10 ms?

cm8 fac : 4 din3, 6 dais, 8 dms?litri de apà incap inteun metru cub ?decalitri de al:4 incap intr'un metru cub ?hectolitri de apä Incap 1ntr'un metru

cub ?Prefaceti 250 m8 In litri?Cgi hectolitri fac 324658 -litri 2ate kilograme cântdresc 372 litri de apà?

kilograme cânätresc 7,840 litri de ap5 ?

Lectia 19.

ir OLUMUL PAR ALELIPIPEDULUI.DREPTUNGHIU.

Paralelipipedul dreptunghiu este un corp informa unei crutimizi, care are 6 fete, toate die pi-

129

unghiuri, 2 cede 2 egale §iparalele. El are trei di-mensiuni : lungime, latime 5i inaltime.

Mai au forme de paralelipipede : camerele, scan-durile, 5anturi1e, grinzile de lemn ì altele.

Regula. Volumul unui paralelipiped drept-unghiu este egale cu L xlx/.

1. Problema. Sala noasträ de clasä estede 10 m, laid de 6 in i tnaltä de 4 m.

Calcula ti volumul ei?Vol. par..L xl x I.Vol..10 x 6 x 4.240 m3.

Rfispuns : Volumul camerei este de 240 m3.Insemnare. Acest volum se poate aratà in litri

dacd Il inmultim cu 1000:Vol. =240000 1.

Numarul acesta se poate cal 5i a5A :24000 dal sau 2400 hl.

Daca camera ar fi plina cu apä, aceasta apäar cantari 240000 kg =240 tone.

2. Problema. O grindä de fier este lunge*" de3,5 m., laid de 0,6 m §i groasä de 0,4 m. Care evaloarea ei, daca dma de fier cantärqte 7,700 kg,iar kilo gramul de tier se vinde cu 7,40 lei?

Vol. par..-L x 1 x I.Vol. par. -=3,5 x0,6 x 0,4.0,840 m3=840 dms.Gr. par. fier =840 x7,700=6468 kg.Valoarea =6468 x7,4==47863,20 lei.3. Un jghiab are forma unui paralelipiped lung

de 4,20 m, lat de 0,90 m i adanc de 0,40 m.Galculati :

Cali hectolitri de apa cuprinde :In cat timp se umple dela o fan Land, care

da. 10,45 decalitri pe ora?4. Ni5te lucratori imi sapa un 5ant lung de

240 m, lat de 1,40 m i adanc de 0,80 m.Cartea Adultului.Gh. Mason% L Costacee, Qi V, Sticeecu. ed. VI. 9

130

Ce platd li se cuvine, daeä metrul cub de sdpd-turà costa' 11,20 lei?

5. Câti hectolitri de porumb incap inteo ma-gazie lung'ä de 26 m, lata de 14 m §i inaltà de8,5 m?

Lectia 20.

CALCULAREA D OBANZIL

Nevoile vietii ne silesc, uneori, sä ne imprumuttimcu bani, la alte persoane. Nimeni nu ne &A' insäbani numai din dragoste ; ci ne cere un di §tigoarecare.

Dolgindcl se chiamä folosul sau c4tigul, ce aduceo sumä de bani datà cu imprumut.

Capital se nume§te suma de bani, ce se (Id cuimprumut.

CAnd luAm bani cu imprumut, ne Invoim säplätim (Nita la mkt' pe an, bundoarà 8 lei la sun.

Procent se nume§te dobända la o sun de leipe timp de un an. Pe scurt se serie a§a : %.

Exemple : 6%-7%-8%-10%-12,50%.

Exereitii orale.

Dacd procentul este 8%, calculati :1. Ce dobändd aduc 400 lei Intr'un an?

2. Problemil. Ce dobeindd ne aduce capitalul de3600 lei, dat cu procent de 6%, 'in limp de 8 ani?

2 39 9, 3000 99 99 93

3. 99 9, 99 250 99 39 99

4. 39 99 99 20 In timp de 4 ani?5. 99 97 6000 39 99 97 59 10 99

131

Ca Sà deslegam problema, ne folosim de formula :CxPxTD 100

.r.1 3600 x 6 x 8

.1_, 1728 lei100

Räsimms : Va aduce o dobeindä de 1728 lei.

Insemnare : Ca sa" afram dobanda unui capitalpe luni, ori pe zile, ga'sim dobanda pe un an, apoipe o luna sau o zi (i'mpartind-o la 12, sau la 360);5i apoi, prin inmultire, pe mai multe luni sau pemai multe zile.

3. Problema : Aflati dobeinda capitalulai de 800lei, cu procent de 4%, pe 7 luni?

Socotind ca mai sus, gasim :

D C xP xT 800 x4 xl100 100

D=32 lei pe un an.DobAnda pe 1 lunA =32 lei : 12 =2,67 lei

24=80

7280

Dobeinda pe 7 luni = 2,67x7=18,69 lei.3. Calculati dobeinda capifalului de 42000 lei cu

5% pe 82 zile?

D=CxPxT 42000 x5 x1-2100 lei100 100

132

DolAnda pe 1 zi --,- 2100: 360=5,831800

=30002880

=1200Dobada /4 82 zile 5,83 x82=478,06 lei.

0 persoana depune suma de 2800 lei la Bancadin satul sail, care plate.ste 8% pe an.

Ce venit are pe luna?Un parinte depune pe seama baiatului s'au,

In varsta de 14 ani, suma de 4650 lei, cu 7,50%pe an.

La majoratul copilului, ridica capitalul i do-hända.

Ce sum'ä va primi ?6. 0 casa a costat 74200 lei. Cu cat -trebuie

inchiriata, ea sa aducd 9% pe an?

PROBLEME PRACTICE CU APLICATIUNILA MASURARI DE TERENURI, EVALUAR!

DE RECOLTE, DE MATERIAL DE LUCRU.

I. Un loc de casa are forma unui patrat culatura de 48,50 m.

Caleulati valoarea,daca centiarul costa 18,20 lei?0 gradina dreptunghiulara are B=180 m

1=64,50 m.UV lei pretue5te ea, daca arul se vinde cu -

240 lei?0 vie in forma de paralelogram, are B=75 m

§i 1=140,60 m. Sa se afleekti decalitri de vin va produce, daca arul

clA 52 litri?ekti lei pretue§te vinul produs, daca litrul

se vinde cu 9,45 lei.

133

c) ce dobAndA vor aduce, In 8 ani ace§ti bani,dacA procentul este 6% pe an?

4. Ce valoare are o mo§ie dreptunghiularA, cuB=1000 m §i 1=2500 m, dacA hectarul se vindecu 3450 lei?

5. Ca s'A semAnAm un hectar de grAu, Intre-buintAm 180 litri s'AmAntA.

CAtA sAmAntä va trebui, pentru un teren para-lelogramic cu B=2400 §i 1=480,60 m?

6. Un hectar de orz produce, in mijlociu, 22,40hectolitri. Calculati :

ce recoltà vom aveA dela 720,40 hectare, §icare va fi valoarea ei, dac'A hectolitrul se

vinde cu 312,20 lei?7. Cineva voie§te s'A pardoseascA o camerA drept-

unghiularA cu B=8,50 ni, 1=6,30 m, cu scAnduride aceea§ formA, lungi de 3,50 m §i late de 0,20 m.ate scAnduri va trebui s'A cumpere?

8. 0 fAneatA, In formA de dreptunghiu areB=480 m §i 1=160,40 m. SA se afle :

cat .fAn va produce, dacA arul dA 28 kg; §ivaloarea fAnului, dacA mia de kg costa

3060,601ei?9. Kilogramul de uleiu de in pentru vopsele, se

vinde cu 47,40 lei. CAt costA 26,750 kg?10. Un me§te§ugar cumpArA 42 kg päinAnt co-

lorat, cu 16,30 lei kg §i 7 kg cuie, cu 18,50 lei kg.Ce rest va primi dela o hArtie de 1000 lei?11. CAt pretue§te un butoiu cu 75,800 kg uleiu

mineral pentru ma§ini, dacA kg se vinde cu 46,60 lei.12. Kilogramul de fier brut se vinde cu 7,25 lei.CAti lei vom da pentru 38 grinzi de fier, avAnd

fiecare 78,400 kg?13. 0 varnità paralelipipedicA este lungA de

6 m, latA de 3,5 m §i adAnc6 de 2,80 m. Calculati :a) cAti metri cubi de var cuprinde :

134

b) cati lei cos-CA varul, dacA metrul cub se vindecu 732 lei?

Ce valoare are grAul din& o magazie lung6de 32 m, latä de 6,5 m §i inaltä de 4 m, dac6 hec-tolitrul se vinde 735,60 lei?

CumpAr 360 scAnduri, lungi de 4,60 m, latede 0,20 m §i groase de 0,06 m. CAti lei vom präti,dacsä metrul cub de lemnArie costd 1670,50 lei?

0 c6rAmidà are forma unui paralelipipedcu dimensiunile urmAtoare : L=0,28 m, 1=0,13m §i gros.=0,07 m.

CAte cArAmizi intrà inteun metru cub de zi-dArie ?

ate c6rAmizi imi trebuie ca sä ridie un zidlung de 9,5 m, lat de 0,56 m §i inalt de 4,20 m,§tiind &A in metrul cub de zidárie intrà 330 &A-rdmizi ?

Un antreprenor intrebuinteazä pentru o clà-dire 48 grinzi de brad, de formä paralelipipedicka-valid urmAtoarele dimensiuni : L=4,80 m, 1=0,15 m §i gros.=0,08 m.

Calculati valoarea lor, §tiind c6 metrul cub delemndrie costà 1670,20 lei?

PR OBLEIIIE REPETITOARE.

0 persoansä pläte§te 748,50 lei dinteo datorie§i-i mai rAmâne O. dea 1960,78 lei. Ce sum6 de banidatorà?

Inteun depozit se aflà 485 tone càrbuni, dincare s'au vandut : odatg, 70,850 tone §i altAdatd24680 kg. Calculati :

câte tone s'au vândut peste tot ; §icâti lei pretuiesc càrbunii rAma§i, dacä mia

de kilograme se vinde cu 4452,60 lei?

135

0 persoand depune lunar la Bailed cate 175lei. Ce economie va aveà dupd 8,50 ani?

Un morun cantäre§te 368,700 kilograme.Cati lei pretuie§te, §tiind cà kilogramul se vinde

cu 22,40 lei?Kilogramul de zahAr costa' 27,25 lei.

Cat vom pläti pentru 275 grame?Cati decalitri de untdelemn se pot cumpAra.

cu 100 lei, dacä litrul se vinde cu 71,80 lei?Calculati cate kilograme de lemne. se vor lua

cu 917 lei, dacd tona se vinde cu 832,50 lei?Un drum de fier face 64 km, in 2,5 ore.

Aflati iuteala lui pe minut?Un dreptunghiu are aceea§ bazd ca§1 un

pdtrat : 160,5 m; §i ca inältime, jumätate din lun-gimea bazei.

Cu cat e mai mare suprafata pdtratului decataceea a dreptunghiului?

0 pädure are forma unui paralelogram cuB=2460 m §i 1=620,80. Calculati valoareadacd hecatrul se vinde cu 11480 lei?

Cat pretue§te un loe de casà, de formä tri-unghiularà, cu B=42,50 m §i 1=19 m, dacd cen-tiarul se vinde cu 20,40 lei?

0 curte triunghiular5 are B=180 m §i1=60,20 m.

Cate cärämizi imi trebuiesc ea sà o pavez, dacdo cgrämidà e lungd de 0,28 m §i latd de 0,13 m?

arie are un diametru de 13 m. Calculatisupra fata ei in aril?

16. 0 magazie este lung5. de 20 m, latä de 11,50m §i inaltä de 5 m. Calculati :

cati hectolitri de rapità cuprinde, dacA eplinä Oda' la indltimea de 3 m §i :

ce valoare are aceastä rapità, dacä hectolitrulse vinde cu 620 lei?

136

0 persoand vinde, cu 18 lei metrul pätrat,jumdtate dinteun loc In formA de triunghiu cuB==30,50 m §i 1.18,20 m.

Banii prin§i din aceastd vnzare Ii depune lao Banc6, care plsäte§te 7% pe an.

Ce dobAndd va ridicA peste 8 luni?Un meseria§ dore§te sä-§i clddeascà o cas4

micd ; 2 camere §i o salsa' Lungimea zidurilor estede 36 m, inAltimea lor de 3,80 m §i grosimea0,56 m. Calculati :

cAte cdrAmizi trebuie sA cumpere, dacd Inmetrul cub de zidArie inträ 330 c6r6mizi ; §i

câti lei va plAti pentru ele, dacg mia se vindecu 942 lei?

RE_LIGIA

Lectia 1.

RUGACIUNEA D OMNULUI.

In vremea aceea, dupdce Isus Hristos Isi isprdviserugdeiunea, unul din ucenicii sal li zise:

Doarnne, Invatd-ne si pe noi, cum sa ne rugdm !"Mântuitorur le-a spus: Rugáciunea voastrd sd fie

asa:TatAl nostru, carele esti in ceruri, sfinteascd-se nu,.

mele Tdu ! Vie impArdtia Ta! Fie voia Ta, precum Incer asa si pre pämant ! Painea noastrd cea spre fiintd,da"-ne-o noud astdzi ! Si ne ¡arta noud gresalele noastre,precnm si noi iertdm gresitilor nostri ! Si nu ne ducepe noi In ispitd. Ci ne mântuieste de ce! viclean !

C6 a Ta este ImpArdtia si puterea si mdrirea In veci,Atnin !"

Rugdciunea TOW Nostru" se mai chiamd si Ru-gilciunea Domnului", fiindcd ne-a dat-o Isus Hristos.

EXPLICAREA RUGII DOMNULUI.

Când crestinul spune cuvintele Midi Nostru, cardeeVi in ceruri", el cltiamd pe Dumnezeu In ajutorul säu,ca sd'i asculte ruga.

I. ,,Sfinteascei-se numele Tau". Omul sfinteste nu-tilde lui Dumnezeu: dacd isi lumineazd mintea prinscoald, dacd face fapte bune; dacd se poartd bine cusemenii säl.

138

Vie impeedlia Ta". Prin aceste vorbe, crestinulse roagd lui Dumnezeu, ca intre oameni sä fie iubire,pace si dreptate, asä precum este in impä'rätia ce-reased; ca religia crestind sd se intindä peste tot pd-mântul.

Fie Voia Ta precum in cer asd $i pre pilnitint".rog lui Dumnezeu, ca sí indeplinesc voia Lui, asä

cum o indeplinesc ingerii in cer, adicd si fac bine si sdfug de rele.

Päinea noastrei cea spre dei-ne-o noud as-tdzi". Prin aceste vorbe cereal dela Dumnezeu, hrandpentru corp i pentru suflet. Pentru corp cerem: sänd-tate, putere de muncd, ploaie i adurd la &rip, cacreased holdele; iar pentru suflet, putere de a invätäcarte. Cine are carte, are parte".

Si ne iartä nouti gre$elele noastre, precum $i noiiertdm gre$itilor no$tr i". Omul cel mai de treabd facegreseli, cu voia sau fdrd voia lui. Deaceea, e dator,:eard iertare dela Dumnezeu. Ca sd ne asculte insdbunul Dumnezeu, trebuie sä iertdm i noi pe cei cene-au gresit.

$i nu ne duce pe noi in ispitd,". Cer dela Dumne-zeu sä.' Ind fereascd de oamenii rdi si de patimile, cariIndeamnd pe om spre fapte rele.

Ci ne mäntueste de cei rdu". Nth' rog lui Dumne-zeu, sä. Ind fereascä: de foc, delnnec, de foamete, de rds-boiu, de boale, de mânie, de lene si de minciuni.

Rugä'ciunea domneascd coprinde 7 cereri.

Lectia 2.

SEUBOLUL CREDINTIL

Ca sd am dreptul, sd zic: eu sunt creVin", trebuiesd credem in Dumnezeu (dupd cum ne-a Invdtat Iisus),

139

sg cred in sfintele taine, in invierea morfilor si invieafa de veci.

Credinta cresting se coprinde in ,)Crez" sau in Sim-bolla credinfii".

Once crestin e dator sA-1 stie si sa-1 priceapg.Crezal a fost statornicit de Sf. PArinti i cuprinde

12 articole:Cred inteunul Dumnezeu, TatAl, atottiitorul, fg-

cAtorul cerului si al pgmântului, vgzutelor tuturornevAzutelor.

$i inteunul Domn Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu,unul nAscut, carele din TatAl s'a nAscut mai inainte detoti vecii; luminA din luminä, Dumnezeu adevdrat, dinDumnezeu adevárat, nAscut, nu fgcut; cel de o fiintgcu Tatgl, prin carele toate s'au fAcut.

Carele pentru noi oamenii si pentru a noastrA mân-tuire s'a pogorit din ceruri, s'a intrupat dela DuhulSfânt si din fecioara Maria, si s'a fgcut om.

$i s'a rAstignit pentru noi in zilele lui Pilat dinPont, si-a pAtimit si s'a ingropat.

Si a inviat a treia zi, dupg Scripturi.$i s'a suit la ceruri i ade de-a dreapta Tatálni.

i iargsi va sá. vie cu mgrire, sá." judece viiimorth, a cgrui impgrAti.. nu va aveg sfArsit.

Si intru Duhul SfAnt, Domnul de vieatA fácdtorul,carde dela TatAl purcede, cela ce impreunA cu Tatgl

cu riul este inchinat i mgrit, carele a grgit prinprooroci.

Si inteuna sfantA, soborniceascg si apostoleascABisericA.

MArturisesc un botez, intru iertarea pgcatelor.A.ste.pt invierea mortilor.Si vieata veacului ce va sg vie. AMIN !

140

Lectia 3.

EXPLICAREA SIMBOLULUI CREDINTII.Art. 1. Eu cred, cA este un singur Dumnezeu, nu mai

multi, care a fäcut din nimic: cerul, pämântul si toatefiintele si lucrurile din lume. Il numesc l'atar Mudael a fdcut pe cei dintai odrneni din cari ne tragem si noi.

Art. 2, 3, 4, 5, 6 si 7. Cred, ea' 'sus Hristos este fiullui Dumnezeu, cA el s'a näscut din Tatäl inainte de fa-cerea lumii, cá este Dumnezeu adevärat ca si TataMai cred, eh' ¡sus Hristos, s'a coborit din cer pe pà-mänt, ca sä mântuiascä lumea si cá s'a näscut din Sf.Duh si din fecioara Maria. Cred, apoi, a pe vremeacând era Pontiu Pilat guvernator In Iudeea, trimis deRomani, ¡sus a fost bAtut, rastignit pe cruce, cä a mu-rit si a a fost inmormantat ca once orn.

Asemenea, mai cred, eh' ¡sus Hristos a stat 3 zile inmormânt si a a inviat a treia zi, asa cum spun cärtileserse de prooroci, cu sute de ani mai inainte. Dupd in-viere, 'sus a petrecut pe pämlint inca' 40 zile si apoi s'ainältat la cer, unde sade la dreapta Tafälui, aditä inlocul de cinste. Invierea Domnului o serb'äm la Si.Paste.

Cred, cd ¡sus va veril incdodatd pe pdmânt (a donainviere), ca s'a' judece pe cei vii si pe cei morti, cariatunci vor invia. Pe cei buni ti va trimite in raiu, iarpe cei rai, in iad.

Nimeni nu stie ceasul si minutul, când va veni Dom-nul ¡sus Hrstos iaräsi pe pämânt. Deaceea; tot cresti-nul s'a' fie totdeauna gata, adicä impAcat cu cugetul aa implinit voia lui Dumnezeu, dupä Invätäturile Bi-sericii.

141

Lectia 4.EXPL1CAREA SIMBOLULUI CREDINTII.

Art. S. Eu mai cred, cá Si. Duh este Dumnezeu ade-vdrat ca si 'Fatal si Fiul; cd a luat parte cu ei la f a-cerea lumii; cd el a descoperit proorocilor poruncilelui Dumnezeu adevdrat si a invdtat pe Sf. Apostoli sipe Evanghelisti, cum sd lumineze pe oatneni si cum sdserie in Evanghelie. Pe icoane, Sf. Duh, e ardtat une-ori ca un porumbel, alte ori ca niste limbi de loc.

Art. 9.-Cred asemenea, cA Biserica Cre$tinii (adu-narea tuturor crestinilor cari cred in Iisus Hristos) estesfantd; e soborniceascd, fiindcd ea primeste la sine petoti oamenii; fArd deosebire de neam i varstd; cd eapostoleascd, fiindcd este intemeiatd pe invdtAturileSf. Apostoli.

Art, 10. Mai cred, cA crestinii se boteazd pentru caDumnezeu sd le ierte pdcatele.

Taina aceasta este rdnduitd de Isus Hristos, care s'abotezat insusi in apa Iordanului de cdtre Sf. loan Bo-tezdtorul.

Art. 11 i 12. Cred, in fine, cd la a doua venire mor-tii vor invia si vor primi rdsplata dupd faptele lordin viata pdininzteascd: cei buni, fericirea vesnica; iarcei 1'4 chinuri nesfdrsite.

Vorba Amin" insemneazd: Asa sd fie !

Lectia 5.

PUTEREA RUGACIUNII.(Lecturi din Evanghelie).

Ca s;.1. arate oamenilor ce putere mare are rugdciunea.stdruitoare, Isus Hristos a spus pilda aceasta:

142

Inteo cetate, traia odata un judeator, care nicide Dumnezeu nu se temeh, nici de oameni nu se mina.

Tot acolo, eta o vadma, care se rugh mereu pe laugh'judecator, ca sh" o scape de un om, care o dusmania.

Dar judecatorul cel aspru si nedrept nu voih sal facadreptate.

Dupa catva limp, dorind sa scape de rugamintile ei,isi zise: Desi de Dumnezeu nu ma tem si de oameninu mi-e rusine, totusi, ca sa scap de rugamintile ei, fivoiu face dreptate".

Dacà un judecator nedrept, In urma unei rugäciunistaruitoare, a facut dreptate vaduvei; oare bunul Dum-nezeu nu va asculta mai degraba pe cei ce i se rc.)agaLui neincetat si cu credintä ?"

Lectia 6.

ISTORIA VAMEKLUI ST A FARISEULUI.(Lectura din Evanghelie).

Mufti oameni socotesc, a ei sunt buni, drepli si cin-stiti si dispretuesc pe ceiialti, crezandu-i fal si pacätosi.

Pentru acest soiu de oatneni. Mantuitorul a spusparabola aceasta:

Doi oameni au intrat ()data in Biserica sä se in-chine; unul erh fariseu (om de seama); iar altul eravames (om pacatos).

Fariseul era mandru si inchinandu-se se rugh a0:Dumnezeul, iti multumesc, ea nu sunt ca alti oa-

meni: eau, nedrept si nerusinat; sau ca vamesul dea-

143

láturi. Postesc de douà ori pe s'AptámAnA i dau ze-ciuialA din tot ce cAstig !"

lar vamesul, stà deoparte i nici macar ochii nu In-drAzniA ridice In sus. Smerit, el isi bAteh pieptulcu mAinile si se rugA asA: Doamne, fii milostiv cumine, pAcatosul". AdevAr va spun: CA mai Indreptats'a Intors vamesul cel smerit. decAt fatiseul cel trufas;cAci cel ce se Inaltä pe sine, se .v a smeri: iar cel ce sesrnereste, se va InAlth".

Lecti a 7.

DESPRE AIILOSTENIE, RUGACIUNE,POST.

Lecturá dih Evanghelie).

Luati aminte s'a' nu faceti milostenia voastra" hm-tea oamenilor, spre a fi vAzuti de dânsii; iar de nu,plat'A nu veti aveA dela TatAl vos!ru, cuele este in ce-ruri. Deci, cand faci milostenie sa nu trAmbitezi, inain-tea ta, precum fac fAtarnicii in adunAri si In uliti, ca sAse mAriascA de oaineni. Amin zic voud, cä isi iau platalor. lar tu fAcAnd milostenie, sA nu stie stAnga ta ceface dreapta ta, ca sà fie :nilcstenia ta In ascuns;tatAl tätt, ce vede Inteascuns, iti va rAsplAti tie la arA-tare".

Si cAnd te rogi, nu fii ca fAtarnicii, cari obisnuiescsd se roage prin adunAri si prin unghiurile stradelor, casA se arate oamenilor.

Jan tu cAnd te rogi, infra in camera ta, i incuindusa ta, roaa-te TatAlui täu intr'ascuns; i TatAl t'Auce vede Inteascuns, iti va rAsplAti tie la arAtare. SirugAndu-te, s'A nu spui vorbe multe precum fac pAgA-

141

nii. Deci, nu vd asemAnati lor, cästie Tatal vostru dece aveti trebuintA, mai inainte de a cere voi dela On-sul".

Si când postesti, nu fii trist, ca fAtarnicii cari-sismolesc fetele lor, ca sà arate oamenilor CA postesc.Amin zic you'd, cA-si iau plata lor !

,,Iar tu, cAnd postesti, unge-ti capul tau si fata ta ospalA, ca sA nu le arAti oamenilor cá postesti; si Tatd1tAu, cel ce vede inteascuns, va rAsplAti tie la arAtare.

Nu vA qdunati vouà comori pe pAmánt, unde moliilesi rugina le stied si unde furii le sapd si le furA. Ci vAadunati vouà comori in cer, unde nici rnoliile nici ru-gina nu le stria, unde furii nu le sapA si nici nu lefurA. CA unde este comoara voastrA, acolo va fi si inimavoastrà !"

LecIia 8.

NA rl'EREA D OMNULUI ISUS IIRIST 0 S.

Cesar August, impAratul Romanilor, voind sA stiecati oameni sunt in impArAtia lui, a dat ordin ca toti sAmeargA sA-si Thscrie numele, In satul ori orasul, deunde li se trage neamul lor.

Iosif, impreunA cu logodnica sa, S-ta fecioarA Ma-ria, care locuiA. in Nazaret, au plecat scrie numeleIn orasul Betleern, fiindcà se trAgeau din familia luiDavid. Ad, sosind tarziu, n'au gAsit loc de gAzduit Inoras, fiindcA venise foarte multA lume; si au fost ne-voiti a petrece noaptea intr'un staul de vite. In acesttimp, Sfânta fecioarA Maria nälscii pe Isus Hristos,invell In scutice si-1 culcA in iesle. Un Inger se arAtä

145

unor pästori, cari se aflau cu turmele lor In partea aceea.Ei s'au speriat grozav; dar Ingerul le-a zis: Nu vd te-meti, late!' ví aduc veste mare, de care se va bucurdlumea intreaga, ,cd astdzi s'a ndseut in Betleem, Mdn-tuitorul lumii. Merge(i si yeti gàcì pruneul inflisatculcat in iesle !"

Tot atunci o ceatä de ingeri s'a arätat cAntând: Md-rire intrtz cei de sus lui Dumnezeu, pe ptimant pace siMire oameni bundvoire !"

Dupäce frigerii s'au urcat la cer, pästorii au plecat5i au aflat acolo pe Sfanta Maria, pe Iosif 5i pe pruneculcat In iesle.

Pästorii au spus ceeace auziserä ei dela Ingeri, de-spre pruncul acesta. Toti cei de fatä s'au mirat de celeauzite dela pästori; iar S-ta Fecioarà pdstrà acele cu-Ante in inima sa.

Lectia 9.

JUDECAREA DOIVINULUI ISUS HRISTOS.

S'au adunat arhiereii, arturarii i fatiseii poporului,5i au fäcut sfat sä prindà pe ¡sus cu viclesug 5i 0-1ornoare. Si dupä ce 1-au prins ca aiutorul trklätotuluiluda, 1-au adus la arhiereul Caiafa uncle erau adunatiarturarii i batranii poporului 5i tot sfatul lor. Si 1-aacuzat pe ¡sus, cá ar fi zis a poate sä strice Bisericalui Dumnezeu i In trei zile sä 5i-o zideascd iarä5i; 1-auacuzat incä pentru hulä impotriva lui Dumnezeu, fiindc'ä ¡sus a rgspuns arhiereului cà dAnsul este Hristos,fiul lui Dumnezeu

Si intreg sfatul, la intrebarea arhiereului a hotä'ritfatäl de Isus, cd este vinovat i vrednic sei moan?". Atunci

Cartea Adultulat.Gh. Vánrtseecu, T. Costacea si V. Stitcescu. ed VI le

146

1-au scuipat pe ¡sus in obraz si 1-au bgtut cu pumnii sicu palmele.

A doua zi dimineata, sfatul evreiesc a dus pe 'susdreggtorului Pilat, dela care certi sg." aprobe judecata,ca sa-1 omoare pe Isus. lar arhiereii edspunserg, ea'Isus amggeste poporul, si-1 opreste sd deA dare impd-ratului, zicand Ca el este Hristos, este impsáratul. SiPilat 1-a intrebat pe Isus: Tu eVi Impdratul ludedor ?"Isus rgspunse: Imparlifia mea nu este din lumeaaceasta". Atunci a zis Pilat arhiereilor, eh' dânsul nicio vinä nu aflg In Isus; iar ei strigau si invinovAtiau pe¡sus ca' WO poporul la rgscoale. Ceeace i-a zis Pilat:Nu auzi ate marturisesc asupra ta ?" ¡sus nu a rgs-puns nimic, Incgt si Pilat s'a ruirat.

Arhierii si bgtrAnii au atdtat poporul, ca sg cearà Cutotii dela Pilat sg Tilstigneascg. pe ¡sus pe cruce. Si ar-hiereii amenintau pe Pilat. csá vor argtg impgiratuluiAugust, cd tine cu trgelgtorul. Auzind aceasta, Pilats'a temut si le-a dat pe ¡sus sg.-1 rgstigneascg dupg cumcereau, declarând evreilor: Nevinovat sunt .de sari-gele acestui drept ! Voi yeti veded 1"

Astfel, pe nedrept, nevinova tul si dreptul Isus a fostjudecat si condamnat la moarte.

Lectia 10.

MOARTEA DOMNULUI NOSTRU ISUSHRISTOS.

Dupg ce guvernatorul Pilat a aprobat sentinta demoarte a lui lsus si dupgce evreii 1-au batjocorit si 1-aubgtut, li puserg o cruce grea in spate si 1-au dus sg-1

147

rgstigneascg. Iesind afarg din oras au intalnit un omanume Simon, pe care 1-a silit sà aducg crucea lui Isus,fiindcg el nu o puteg duce de obosit si sldbit ce erg.

Si, ajungând la locul, ce se numeste Golgota sau lo-cul Cgpgtânii, i-au dat sg bea otet amestecat cu fiere;dar Isus gustând nu a voit sg beg.

Apoi, 1-au desbrAcat de vestminte, 1-au Intins pecruce si i-au bgtut In maini si In picioare cuie de fier.

Dui:ace 1-au rgstignit, au impgrtit hainele lui prinsorti.

Atunci s'au rdstignit impreund cu ¡sus i doi tglhari,unul deadreapta i altul deastânga. Si au pus deasu-pra capului o tablg cu aceste cuvinte: Acesta este ¡susImpiiratul ludeilor". Apoi, evreii se asezard sg.-1 pri-veascd, iar cei ce treceau, îl huiduiau zicând: Dacaesti fiul lui Dumnezeu, pogoard-te de pe cruce". Altiiziceau: Pe altii a miintuit, dar pe sine nu poate sti semeintuiascei". lar Isus s'a rugat pentru ei, zicând: Pei-rinte, iartii-le lor, cei nu stiu ce fac !"

Dupg cgtva timp, ¡sus zise: Mi-e sete". Si indatäun ostas a luat un burete, 1-a umplut cu otet i punan-du-I Hite° trestie, i 1-a Intins la gull. Cam pe la orele5 dupg amiazg, a strigat cu glas tare: Pdrinte in/Winne tale imi dau sufletul". Si zicând acestea amurit.

Catapiteasma bisericii s'a rupt In douäl, de sus pângjos; p'gmantul s'a cutremurat; pietrele s'au despicat;mormintele s'au deschis si multe trupuri ale sfintilors'au sculat i s'au arätat in Ierusalim, iar cApitanulcei ce erau impreund cu ei pgzind pe ¡sus, vggind celece s'au Intâmplat, s'au infricosat strigând: Adevd-rat fiul lui Dumnezeu a fost".

148

Facanclu-se seal* losif din Arimateea, cu voia lui

Pilat, a luat trupul Domnului depe cruce, 1-a InfäsuratIn giulgiu curat i 1-a pus Inteun mormant sa.'pat inpiatra. Apoi a pravalit o piatra mare pe usa morman-tului i a plecat.

Lectia 11.

INVIEREA DOAINULUI NOSTRU ISUS IIIIISTOS(Din Evangholie).

Si daca a trecut Sambata, femeile, care urmasera peDomnul nostru Isus Hristos au venit sa vada morman-tul, and rasária soarele; i ziceau una catre alta:Cine ne va präväll piatra de pe usa mormdntului?"Si un cutremur mare sa fäcut. Ingerul Domnului, po-gorindu-se din cer, a pravalit piatra depe usal 5i sedeadeasupra ei. Si era vederea lui ca fulgerul i imbracd-mintea lui alba ca zapada. Si de frica lui s'au cutremu-rat cei ce paziau mormantul si s'au fault ca niste morti.

Si s'au spaimantat i femeile la vederea Ingerului.Iar Ingerul le-a zi: Nu vet temeti; cclutati pe ¡sus Na-zarineanul ce! rdstignit ? S'a sculat; nu este ad; iatdlocul unde a fost. Mergeti i spuneti ucenicilor lui,s'a sculat din morti si va merge tnaintea voastra inGalileea; acolo it yeti veded precum v'a spus voull !"

Si plecand degrabd dela mormant, cu frica si cu bu-curie mare au alergat sà vesteasca ucenicilor lui. Sicand mergeau ele, iata. Isus le-a 1ntampinat zicandu-le:Bucurati-vd !" Si mergand ele au spus acestea apos-tolilor. Si le-au parut ca o minciund, cuvintele femei-lor §i nu le-au crezut. lar Petru sculându-se a aler-

149

gat la mormant; i plecdndu-se a vdzut giulgiurile sin-gure zdcdnd; si s'a depdrtat de acolo miranda-se.

lar dupd aceea, doi dintre apostoli mergeau in ace-iasi zi la un sat. Pe cand vorbeau ei despre cele petre-cute, iat'd cA ¡sus se apropiè si merse impreund cu dan-sii, iar ei nu l-au cunoscut.

Si dup'd ce au mers cu dansii pana cdtre seard, standimpreund la cind, li s'a fdcut cunoscut prin frdngereapainei; dar indatd s'a fdcut nevdzut; i atunci ei s'auintors in Ierusalim i u spus celorlalti, cele ce li s'auintamplat pe drum.

Si pe cand vorbiau ei, iatd cd insusi ¡sus a stat inmijlocul lor si le-a zis: Pace vou'd !" Si le-a zis lor:Ce suntefi turburati ? Mergefi in toata lumea $i pro-povdduifi evanghelia. Gel ce va crede $i se va botezd,se va mantui; iar cel ce nu va crede se va ()sanca. 51voi. $edefi in cetatea lerusalimului, peina va yeti im-brticd cu puf ere de sus!"

lar dupd aceea, i-a scos afard pe muntele Olivelor,dupäce a mai vorbit cu ei, i-a binecuvantat si s'a

indliat la cer, unde sade deadreapta lui Dumnezeu; iarapostolii s'au intors In Ierusalim cu bucurie mare.

Lectia 12.

DIN FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI

In zilele acelea, zis-a Petre cdtre popor:Pocditi-vd i sd se boteze fiecare dintre voi intru

numele lui ¡sus Hristos, spre iertarea pdcatelor, i vetilud darul Sfantului Duh. Pentrucd voud Vd este fsägd-

150

duinta si fiilor vostri si tuturor celor de departe, ori pechti va cherna Domnul, Dumnezeul vostru".

Si cu alte cuvinte mai multe mArturisia si-i indemnape dânsii zicând: Mântuiti-và de acest neam indd-ratnic". Deci ei Cu dragoste primind cuvântul lui, s'aubotezat, si s'al' adhogat In ziva aceea suflete ca la 30(1.Si erau stAruitori Intru InvAtAtura apostolilor, si intruImpArtAsire si Intru frängerea pAinei si intru ruga"-ciuni. Si s'a fAcut fricA peste tot sufletul, ea' unele mi-nuni si semne se fAceau prin apostoli.

** *

In zilele acelea, Petru si loan, suindu-se In bisericAla rugAciune, In ora a 9-a, si un bArbat oarecareschiop din pantecele mamei sale fiind, se purth, pecare II puneau in toate zilele inaintea usii bisericii, cese cherna Frumoasa, ca sA ceard milostenie dela cei ceintrau In biseria. Petru si loan cAutand la dânsul auzis: Cautei la noi ! lar el cu luare aminte cAutä ladAnsii asteptAnd sA ja ceva dela ei. lar Petru a zis:,,Argint si anr nu este la mine iar ceeace am, aceea ifidau ! Pentru numele lui ¡sus Nazarineanul scoalti-te siamblar Si apucându-1 pe dAnsul .:",e mana cea dreapta,l-a ridicat; si indatA i s'au intárit lui tálpile si fluierele.Si a intrat cu dAnsii In bisericä, umbland si sArind silAudAnd pe Domnul Drunnezeu.

Lectia 13.

DIN SCRISORILE SFINTILOR APOSTOLLDin cartea catre Romani a Sfantului ApostollPavel, catire.

Fratilor, spre aceasta liristos a murit si a Inviat, casä stApaneascA si pe coi vii. Dar tu, ce judeci pe fratele

151

tdu ? Sau, si tu ce defdimezi, cà toti voim sá stdm In-naintea judecAtii lui liristis, pentrucd este scris: viusunt eu", zice Domnul, cd mie se va pleccl tot genun-chiul i toatei lumea se va marturisi lui Dumnezeu".Deci, sd nu mai judecsárn unul pe altul,- ci aceasta maivârtos sd judecati, ca O. nu puneti Impiedecare sausminteald fratelui. Stiu, i bine adeverit sunt In Hristos¡sus, cd nimeni nu este spurcat prin sine, fdrd numaicelui ce i se face a fi cevà spurcat, acela este spurchwt.lar de se mdhneste fratele täu, pentru bucate, iartd-1dupd dragoste. Nu-I pierde cu bucatele tale pe acela,pentru care lir!stos a murit. Sd nu se huliascd dar lu-crul cel bun al vostru, csd nu este Impdfdtia lui Dumne-zeu mgincare si bdutursd, ci dreptate si pace si bucurieIn Duhul Sfilnt; eh' cel ce cu aceasta serveste lui ¡iris-tos, acela este pldcut lui Dumnezeu si ales la oameni".

Din cartea Intaia, cea catre Tesaloniceni, a Sfintilor Apostoli Pavel ei Petre.

Fratilor, yà rugdm, sfdtuiti pe cei fiird de ordndu-laid; mângAiati pe cei putini la suflet; sprijiniti pe ceineputinciosi; fiti räbddtori spre toti. Socotiti sd nu rd-splAteascd cinevh rdu prin rdu, cuivà; ci pururea celebune sä" urmati i unul spre altul si spre toti. Purureavä bucurati. NeIncetat vd rugati. Intru toate multumiti,cà aceasta este voia lui Dumnezeu. Duhul sh' nu-1stingeti, profetiile sd nu le defdimati. Toate sà le cer-cetati, ce este bun sd tineti. De tot felul de lucru rdu,A. yá feriti; far Insusi Dumnezeul pAcei sà và sfin-teascd intru toate desdvdrsit".

15

Lectia 14.

DATORIILE OMULUI CATRE DUMNEZEU.

Dumnezeu a fä'cut pe cei dintäi oameni, din cari netragem si noi. Dumnezeu este dar Tatiil nostru"; deaceea avem chtre El mai multe datorii.

Sh iubim pe Dumnezeu mai presus de once; s'a' spu-nem numele S'U cu respect; s'A Implinim, voia I.ui; shfacem fapte_bune si s'A nu nedrepthtim pe nimeni.

In zilele de shrbätoare, sh ne ducem la Biserich; shasculthm Sfânta Leturghie si sh-i multumim; pentrutoate câte ne-a dat Dânsul.

DATORIILE CATRE APROAPELE.

Aproapele nostru este once om din lume, de onceneam si de once lege ar fi el.

Oamenii sunt fiii lui Dumnezeu, deci frati Intre ei.Deaceea trebuie sit' treiiascii ca frafii, adich sh se ajutesi sh se iubeasch unii pe altii, duph cum se iubesc si seajuth bunii frati inteo familie.

Isus Hristos ne-a Invätat cum sh ne iubim:lube$te pe aproa pele tau, ca pe tine insufi !" Ce

(le nu-fi place, altuia nu face !"Minunath invhthturd, care ar duce lumea la o viath

cu adevärat fericitä, dach omul ar Indeplini-o !Sh respecthm persoana 5i averea altuia, iar In caz

de primejdie sh-1 ajutäm. Cea mai frumoash fapth estesh schphm pe cinevh dela moarte (înnec, foc si a.)

S'a' nu vorbim de rdu pe nimeni; sh nu ne atingemde onoarea (cinstea) altuia. Cinstea omului este o co-

153

moard, ce nu se poate pretul; fArA cinste, omul este camort intre cei vii.

S'A ajutArn pe cei nevoiasi, pe bAtrAni 5i pe orfani; s'Aincuraiám pe cei bolnavi. Pe cei slabi la minte, sd-isfAtuim la bine.

Oamenii cu avere s'A facä asezAminte folositoarepentru semenii lor: aziluri pentru orfani si infirmi,scoale, spitale 5i altele. In tara noastra, avem multespitale intretinute din averile l'Asate de boerii depe vre-muri: Spitalul Eforiei din Bucarest, spitalul BrAnco-venesc si spitalul Sf. Spridon din Iasi. In fiecare an,mii de bolnavi, de toate neamurile, isi castigA ad sA-nAtatea, fArd nici cea mai micA cheltuialA.

Si pe dusmani trebuie sä-i iubim; fiindc'A 5i ei suntfratii nostri.

Lectia 15.

DATORIILE CATRE SINE.

Legea noastrd crestineascá ne invatà, cA omul esteformat din corp si din suflet: dupà moarte, corpul pu-trezeste; iar safletul viazA.

De aceea avem datorii cAtre corpul nostru si cAtresufletul nostru.

1. SA ne pAstrAm corpul intreg si sAndtos, caci sti-Witatea este cea mai mare avere. Cine vreA sA fie sán6-tos, sà pAzeascd buna orAnduiald: s'A fie cumpAtat lamAncare si la bAuturA, cAci lAcomia pierde omenia; sámunciascA regulat in fiecare zi, cAci munca intAresteputerile noastre; sA se odihneasa noptile, de vreme,In casa si in patul sAu. Cine se tine numai de petreceriprin cafenele, prin cluburi, prin localuri de petrecere

154

de noapte, imbátrane5te inainte de vreme, 15i práprt-de5te sAnAtatea, punga 5i sufletul.

2. S'A ne luminAm mintea prin invdtAturA. Omul rárá5tiintA de carte, duce un traiu greu in lume; e mereusub ascultarea altora, 5i adeseori suferd lipsuri grele.

Cine n'a invAtat carte in copildrie sau in tinerete,poate invAta 5i mai tarziu, ca adult: pentru a5à cevaniciodatel nu este prea tdrziu.

Invardtura, ins6 trebuie sä faca pe om mai bun lainimd, mai milos.

SA fim economi; sä inbim binele, adevdrul i drep-latea.

Lectia 16.

PATRIA.

Patria este leagAnul párintilor, locul de odihnA alstrAbunilor. Ce nume frumos 5i dulce este ! La acestcuvant, imi navalesc in minte toate amintirile fericitedin copilarie. MA vád i acum mic de tot, sdrind degatul lui tata-mo5u 5i mangaindu-i barba alba colilie.Mi-e atat de scump locul copilAriei mele ! Nu 1-a5 dape comorile lui 1ov !

Un dor nAprasnic mA cuprinde de locul copilAriei, decasa pArinteascd, de limba dulce a t'Ad.", zicea un VA-tran luptätor, albit in lupta pentru patrie.

Numai cei du5i in tAri strAine au simtit cat de puter-nic este dorul de patria iubitä.

Patria mea este Tara Romdneascd", cu pdmantulei roditor, cu muntii ei frumo5i, cu dealurile, valle, 5e-

155

surile i pAdurile, cu apele, cu cerul ei cel albAstrui.Pentru mine, cea mai frumoasA, cea mai minunatd (arildin lume este patria mea, este Romilnia".

DATORIILE CATRE PATRIE.

Românul are cAtre patrie datorii ca ceatean, ca sol-dat, ca crqtin.

Ca cetdrean: sä ne iubim tara i neamul, sA netrAm lirnba §i obiceiurile strAbune, sà plAtim cu bucurieddrile, fiindcA cu acesti bani se fac lucruri pentru folo-sul tuturor: osele, cäi ferate, vapoare; sá plAtesc func-tionarii se Intretine armata; sä ne supunem legilor,fiindcA ele apärA persoana, cinstea i averea fiecAruia.

SA trAim in pace cu concetAtenii no$tri; sA nu in-demnAm pe nimeni la nesupunere, ori la rAsvrAtire. SAmuncim cu §tiinta i Cu averea noastrA, ca patria säInainteze §i s'A fie respectatd In afarg.

Ca soldafi: sà pAzim tara cu credintA i sA nevieata pentru apArarea ei. Iubirea nemArginità detara am mWenit-o dela strAmoii no$tri Romani, cariziceau:

E dulce i tramos a muri pentru patrie !"

Ca creVini: suntem datori sä tinem la legea noasträstrAmoeascA, s'A rAmânem cregini ortodoxi. PiIdafrumoasA ne-a lAsat Domnitorul Brâncoveanu, caresi-a dt viata, dar n'a vrut sA se turceascA, sA se le-pede de legea lui:

aini turbati, Turoi, Iift rea!De-ati mincà i pielea mea......Sä. stiti o'a murit orestinBrAn coves n u Constantin".

156

LecOa 17.

IUBIREA DE MUNCA.

Inteo zi, feciorul unui proprietar bogat, se plimbApe mosia pärinteascA, Insotit de invátAtorul s5u. Nistetärani, cari lucran la Camp, cum II v5zursä, îi scoaseràcàciulile si-1 salutarä cu respect. Tângrul, Ingâmfat deaverea tatAlui sAu, nu numai a nu le multuml, cumcálcà datoria, dar nici nu se uitä la bietii tärani.

InvAtátorul povestl proprietarului purtarea necuviin-cioas5 a fiului su. Taal chemä" pe servitori si le spuseIn tain5, ca la mas5 sA nu-i dea paine.

Veni timpul pränzului. Tângrul celù de mai multeori päine dela servitori, dar acestia se prefAcuránu-1 aud. In cele din urmA se plânse tatglui s5u. Dacdvrei st mänûnci i pdine, sd nu desprefuesti pe ((Irani,cari cu sudoarea frunfii lor, ne dau grtiul din care seface pclinea".

Tângrul Intelese mustrarea si din acea zi î.i schimbäpurtarea.

LecOa 18.

MUNCA ESTE UN TOVARA$ PRETIOS.

Nimeni, In lume, nu produce singur Toate lucrurilede cari are nevoie. Trebuintele noastre fiind multe sifelurite, oamenii au Imbráltisat diferite ocupatiuni,muncind i pentru ei, i pentru societate,

157

Sä nu creadä nimeni, insä, ea' un fel de munca enobild si ca o alta e infositoare. Nu, nicidecum. Munca,oricare ar fi ea, este nobila prin sine insasi, si Innobi-leaza si pe cel ce o practica. Pentru societate, muncaunui simplu odaias, sau a unuf maturator de strada,este tot atat de nobild casi aceea a unui profesor, avo-cat, inginer, etc. Nimeni sa nu se rusineze de meserialui, de munca depe urma carefa isi castiga traiul Inmod cinstit.

De ras, mai bine zis de plans este vagabondul,care n'are nici o meserie, este lenesul, care fuze demunca.

Munca .este un tovaras nepretuit: ea da omului pu-tell noui si-i pastreaza sanatatea; ne apara de lipsa siscuteste pe om de multe ispite, de multe rele, chiar.Ce repede trec ceasurile, cand muncim, cand lucram !Tot ce vieaza, prin munca traeste: mnnca este chiarvieafa.

Sä iubirn dar munca; sa fugim de lene, care este unprieten periculos, un dusman nelmpacat al bunului trai.

Leqia 19.

INLATURAREA LEGILOR $1 A AUTORITAT1-LOR PUBLICE DUCE Mina-REA LA PIEIRE.

Departe, fare departe de noi, Inteo tarä spre Soare-Rasare, se ea si astazi un orasel, ai carui locuitorisunt In mare parte comercianti si meseriasi. Targulacesta se chiama Prosperitatea". Locuitorii sunt oa-meni ?cu stare si au trait totdeauna In liniste, In deplinäIntelegere. Rareori procese, ori certuri Intre ei. Judea-torii asteaptg zadarnic pe Impricinati, cari nu se zg-

158

resc Cu lunile; politia i alte autoritdti nu prea au deluau.; trgiesc oamenii ca buni frati, fgrA supgrgri, ca insanul lui Avram.

Dar... omul se salved' si de bine ! Ash au pdtit 5i pros-peritenii nostri. N tiu dela cine auziserd ei, cä peaiurea, in alte pdrti, nu sunt legi, nici autoritdti.

lute° burfd dimineatg, ce le dete In gAnd : Padand ca atátea legi, ca attitea autoritafi ? Ce meren satreiim ca grila lor ? Nu este oare mai bine, sei fim liberi,sa treliascel fiecare ¿unit plac ?

Zis si fgcut: legile i autoritátile de tot felul furdpedatd desfiintate; schimbard i numele orasului, cd-ruia Ii ziserd ,,Libertatea".

*

Dead In colo, Insg, Incep timpuri grele pentru bietiioameni.

Un cetdtean, nu tocmai de ispravd, om rgu ngrAvit,din cei ce cautd ceartd cu lumdnarea, pled In piatfidupd thrguialg; intrd lute() bdcdnie, Isi Marcä co5u1cu diferitc articole. Când negustorul Ii cere plata, elIi rdspundc cu indrgsnealg, amenintându-1:

,.Ce, nu stii cg suntem liberi, cd nu mai avein nicilegi, nici autoritäti, cari sg ne sileascd a le respectà ?"

Si bietul negustor, neavând cui sd se plângd 5i maimult de teamg... tace.

Omul nostru se mai intalneste cu alti tovardsi de fe-lul lui, intrg in cel mai mare magazin de haine si seimbrad toti, dela cap, phng la picioare. CAnd fu vorbade platg, se purtard casl cu bdcanul.

Peste drum, erh un zaraf. Ceata pdtrunse In birou,

159

ia banii aflati In vitrinä si sileste pe vänzsätorul debani, sí deschidä cassa, pe care o goleste.

Când zaraful inceareä sä se Impottiveascä, estetrântit, bAtut, legat de mdini si de picioare si aruncatinteun colt al oddii. Dupä plecarea hotilor, vrea omulsä se plângä. Dar cui ? Cine sä-I audä ? Nu mai suntlegi, cari sä pedepseasca pe hoti, nici autoritäti, carisä le aplice, sä apere vieata si averea cetätenilor !

Si ceata de hoti creste, creste mereu, jefuind case sidughene, fiirä sä-i impiedice cinevä.

La mi colt de stradà, unul din cetasi, väzand pe tinvechiu dusman, II omoarà cu focuri de revolver. Cinesä pedepseascá pe criminali ? Nimeni; nu sunt legi, nusunt autoritäti !

lar ceata de talhari, de criminali, isi urmeazA jafu-rile; nimic nu o impiedicä in mersul ei nebunesc.

Si alte cete opereazä la fel in alte pärti ale orasului.Peste tot este jaf, crimä si nebunie ! Fata târgului s'aschimbat cu tcnul.

Lectia 20.

NEVOIA DE A FI CARMUITI DE LEGI I DA-TORIA NOASTRA FATA DE ELE.

Când omul nostru, capul primei cete de hoti, se in-toarce acasä incärcat ca präzi, ce vede ? Usile si fe-restrele stricate; lucrusoarele lui aruncate prin curte;magazia din fund In fläcäri. Ntrunde In casä. Nevasta

160

sa zace intr'un lac de sane; copilasii tipa langd mamalor, care nu-i rnai aude.

Nemernicul, buimacit, ingrozit de aceasta priveliste,isi descarca in cap gloantele ce-i mai rdmäseserd sicade mort alaturi de sotia lui. Copiii lor raman pe dru-muri.

De asa zile, cu deplina libertate, multa vreme isivor aduce aminte locuitorii din targul Prosperi/atea".

PAM spre seal* cetatenii detreaba ai orasulu; se or-ganizarä', se Marmara, pun mana pe hoti, restabilescordinea, adica domnia legilor si respectul autoritatilor.Libertatea se stinge si in locul ei renaste iardsi ,,Pro-speritatea", cu vieata ei tihnita si linistita.

Ca sa tralasa in pace si In liniste, oamenii si-au fa-cut legi, cari sa-i apere, si autoritaii, cari sa aplice

c este legi.0 lege este o regula de purtare, cäreia trebuie s'a se

&Tuna oricine.Cine calca legile, este pedepsit, dupd greutatea gre-

selilor, cu amendar cu inchisoare usoara, sau cu muncasilnica. In alte tari, criminalii sufera pedeapsa cumoartea.

Once ceteitean este dator, sa Sc supunel legilor $i seirespecte autoritatile din stat, fiindcei ele ne asigureipersoana, averea, precum si cinstea noastrii $i a fami-liilor noastre.

1ST 0 RIA.

Le cIla 1

ORiGiNA POPORULU1 ROMAN

cum 2000 de ani, pe tot coprinsul dela Tisa pA0la Nistru, din Carpati pAnA la Dundre si Marea NeagrA,locuià un popor viteaz si rkboinic nunait poporul dac;iar toate Wile lo-cuite de acest po.por purtau pe a-tunci numirea de

Dacia.Pe malul

drept al Dundrii-,unde este astä'zitara bulgAreascAsi sArbeascä, seintindea pe vre-mea aceea o im-pdrAtie f oar temare numità im-pd'rli(ia Romani-lor, care stápa-nea aproape petoatä lumea cu-noscua pe a- )tunci si care a-va capitala laRoma, in Italia.

Un rege vestit al Dador, numit Decebal, a bAtut pea, ea Adultulul.Gh. TrinAseseu. 4t,Gostaceat to V. Sam med. V, U

Impfiratal Traían.

162

Romani, cari au fost nevoiti sd le pldteascd o dare, nu-mai ca sd-i lase in pace.

Rusinea aceasta pentru Romani a tinut insä numaipad la viteazul Impdrat Traian.

Impdratul Traian n'a voit sd mai pldteascd nici odare Daeilor si pornind cu räsboiu impotriva lui Dece-bal, l-a batut.

Decebal s'a supus atunci Romanilor. Indatd insä ceTraian a plecatcu ostirea sa dinDacia, Decebalnu s'a tinut decuvdnt si a ince-put sd se prega-teased din nou derdsboiu impotri-va Romanilor.

Atunci impa-ratul Traian aven it a doua oaráin Dacia cu o ar-matd mare, a ba-tut pe Decebal sia prefdcut Daciain provincie

El a adus intara aacilor omultime de Ro-

mani din toate pdrtile impärdtiei sale, dar mai cu seamädin Italia; i-a asezat in orase si sate, le-a dat pdmdnt,a Idsat ad ostire multd fdednd ceti si santuri de apd-rare, ca sA nu poatd nvàlì alte neamuri streine, si ainfiintat astfel o tara numità Dacia lui Traian.

Regale Depebal.

mand.

163

Romanii adusi de impäratul Traian i Dacii, cari,mairdimAseserd, au träit In pace si liniste peste 150 de ani,in care timp s'au imprietenit i s'au imbogdtit, lute-meind sate si orase mari i frumoase, Cu teatre, tem-ple si canaluri de apd. ale cdror ruine se vdd si astd-ipe tot cuprinsul Daciei.

Dela un timp Ins'ä, Dacia ne mai fiind apdratd de ostire destulä, au inceput sä ndvdleascd ad multe neamuri barbare atrase de bogAtiile aflate In aceste locue,

Atunci un impdrat roman, Aurelian, a dat ordin osti-ru i functionarilor sä pdedseased Dacia, si sà treac'iiin dreapta Dundrii.

Locuitorii Dacici, cari se imprieteniserd de mult sicari se inrudiserd Intre ei, imprumutându-si unii altorglimba si obiceiurile, au rdmas insd In Dacia; ei nu s'audus dupd ostire, neputând sd-si pdrdseascd pämAntu-rile i avutul lor, orasele si satele unde au crescut.

Acesti locuitori rdmasi ad, acum nu mai semdnau,nici a Romani, nici a Dad; din legdturile dintre ei, stndscuse un nou popor, poporul Daco-Roman sau Popo-rul Roman de azi.

Frumoasa 51 dulcea limbá pe care o vorbim noi Ro-mânii de prertutindeni, se aseamdnd foarte mult culimba ce vorbeau strdmosii nostri Romanii; obiceiurilenoastre, desteptdciunea Romdnului, vitejia sa pentruapdrarea pdmântului strämosesc, sunt dovezi neperi-toare CA' suntem urmasii poporului Roman; iar portulnostru tdrdnesc dela munte, iubirea de libertate, indär-jirea cu care tinem la neamul i legea noastrd dovedesccà suntem strdnepotii poporului Dac.

Aceasta este origina poporului Romdnesc.

164

L ectia 2.

INTEMEIEREA PRINCIPATEL OR.

Dupgce Romanii si-au retras °stile din Dacia, si dinamestecul Dacilor si Romanilor s'a nascut ad l poporulRoman. timp de o mie de ani aproape, au navalit InDacia feldefel de neamuri, unele mai salbatice decat al-tele.

Cea mai mare parte din aceste neamuri barbare autrecut numai prin tgrile noastre, pustiind totul in calealor si in urrng, totele s'au fntors inapoi, iar altele s'aupierdut intre alte popoare, asg cg nu le-a ramas decknumele.

Numai Slavii, Bulgarii i Ungurii s'au asezat In tg-rile din apropierea noastrA si au rgmas si pang astazica popoare de sine stiltatoare.

In tot timpul nävàlirii barbarilor, Romanii au stat re-tra5i in munti. Acum nemai avand- ostire romang case apere de dusmani, ei au intemeiat.aci niste tärisoaremici, alegandu-si cate un conducgtor de care ascultausi care erg i capitanul lor In rgsboiu.

Acesti conducgtori se numiau pe atunci Cnezi, vorbgImprumutata dela Slavi, ftigiti i ei in tnunti alaturi deRomâni, din cauza nAvalirii altor barbari.

DupAce au mai incetat Insg navglirile barbarilor,aceste tarisoare s'au mai marit, scoborind pang' la poa-lele muntilor.

Mai multi Cnezi s'au unit intre ci, formand täri maimari i alegand pe until din ei ca Voevod sau Don-in.

Intenzeierea Muntenid. Intre tgrile romanesti inte-meiate la inceput, a fost Banatul Severinului, avand

165

ca voevod pe I.iton Vod5, care azuse sub ascultareaUngurilor.

Acest voevod a link In urmil sub st5panirea sa Zoatetárisoarele romanesti din Oltenia, si a intemeiat o taràmai mare numità Banatul Craiovei, cu capitala In ora-sul Craiova.

Nemai voind acum sà fie supus Ungurilor, a purtatfásboiu cu ei $i a fost ucis in luptd.

In unnil n5vAlind Tätarii In Oltenia, un urmas al luiLiton Vodd, anume Basarab Ban, i-a bAtut, i-a gonit si,trecand Oltul dupd ei, a gdsit In stanga Oltului, altivoevozi romfini.

Unindu-se ad cu acesti voevozi si luptand Impreun5,au gonit pe Tätari din tar5 si a rgmas singar stäpanpe o tail mare care se Intinde5 acum dela Severinpand in muntii Vrancei.

Liton Vodà si Basarab Ban au fost intemeietoriiMunteniei sau TArii Romanesti.

Intemeierea Moldovei. Dupd n5vA1irea Ungurilor,Orisoarele romanesti Intemeiate de Romani In muntiiMaramuresului au c5zut sub sapanirea acestora; iarla n5v51irea Ttarilor, OrisGarele din Moldova au ea-zut sub stApanirea ior.

Un voevod din Maramures, anume Drago Vodd, avenit In Moldova cu ajutorul dela Unguri, a gonit petdtari si s'a fácut domn peste toatd partea de sus aMoldovei. El a rAmas Ins5 i ad, tot sub ascultareaUngurilor.

Nu a trecut mult Ins5, 5i un alt Voevoa al Romanilordin Maramures, anume Bogdan Vodd, auzind de iru-musetea i bog5tiile tárii lui Dragos Vod5 veni In Mol-dova, bAtu pe Sas, urmasul lui Dragos Vod5, si sef5.cti domn, In locul lui.

Sas se duse la regele Ungariei si ii cerù ajutor ca

166

&Ali cuprinda tara; dar a fost din nou batut Impreunacu ungurii, cu care venise.

Acum Bogdan Voda nu mai voi sä" fie supus Unguri-lor si isi intinse hotarele tarii Wand la Nistru si pandla Marea Neagra.

Deci adevaratul intemeitor al Moldovei a fost BogdanVoda.

Dupa numele lui, tara Moldovei s'a numit catva timpBogdania, adica tara lui Bogdan.

Leqia 3.

MIRCEA CEL MARE.

Mircea cel Mare a fost unul dintre cei mai Intelepti siviteji voevozi ai Romanilor.

El se tragea din vechea famine a Basarabilor.Pe vremea lui Mircea ce! Mare, tara romaneasca,

adica Muntenia coprindeà: Oltenia si Muntenia de azi,o parte a Transilvaniei, partea de jos a Moldovei si aBasarabiei si Dobrogea asa cum o stapanim noi acum.

Mirea cel Mare a fost cel dintaiu voevod roman, cares'a luptat cu Turcii, aparandu-si cu vitejie tara de co-tropirea lor.

El a purtat urmatoarele rasboaie: la Cosova, In Ser-bia; la Rovine, langa Craiova; la Nicopole, In Bulgaria,si la Rovine, langa apa Ialomitei.

La Cosova (1389). Cand Mircea s'a facut domn altarii Românesti, Turcii Isi Intinsera stapanirea lorWand la Dunare si bagasera spaima printre popoarelecrestine.

167

Tarul sArbesc Lax& se hotAri atunci sA scape de /IA-vAlirea Turcilor 5i unindu-se cu Bulgarii, Bosniacii 5iAlbanezii, el chemA in ajutor 5i pe Mircea Vodd.

Lupta intre cre5tini 5i Turci s'a dat la Cosova, inSerbia unde cre5tinii ;turd bAtuti 5i tarul sarbesc, bd-trtinul Lazar cdza mortpe cAmpul de Mae.

De atunci Sarbii, Bos-niacii, Bulgarii 5i Alba-nezii, au cAzut sub stilpil-nirea Turcilor.

La Rovine ltingd Cra-iova (1349). Dup5. U-tah dela Cosova, sulta-nul Baiazet (Baiazid) atrimis o Wire in taraRomAneascA, ca sd-1 su-

punA 5,i pe Mircea VodA.Mircea VodA insà, care

se a5teptà la aceasta, s'apregAtit de luptA.

Armata turceascA atrecut DunArea in 01-tenia.

Mircea VodA ii ie51inainte in ni5te locuribAltoase numite Rovinelank' Craiova.

Ad l se dete o bátAlie, Mimeo. -eel-Mare.

mare incAt se intunecase soarele de multimeasAgetilor ; Turcii full bAtuti 5i alungati pesteDunAre.

Pentru aceastA bAtAlie, cea dintAiu in care Turcii aufost bAtuti de Cre5tni, Mircea a fost lAudat 5i numit celmai viteaz $i cel mai ager dintre principii creVini.

168

La Nicopole (1396). Regele Ungariei Sigismund,vAzánd cd Turcii si-au Intins stdpánirea pánä. la Du-nAre sí s'au a$ezat cu capitala la Adrianopole, se hordasä se uneasch cu cre$tinli din apus $i cu Mircea celMare, ca sd-i alunge In Asia.

El chemd In ajutor pe Francezi, pe Germani, pe En-glezi i Román.i.

Si formA astfel o armatä numeroasd de peste 60.000oameni, compusd. din: Románi, Unguri, Francezi 5i

Germani, sub comanda lui Sigismund. Aceastd o$tiretrect" Dunä."rea la Nicopole, In fata ora$ului Turnu-Mdgurele.

Sultanul I3aiazid auzind de acestea, sosl $i el cu o ar-matA numeroasä In tata cre$tinilor.

Mircea VodA certi voie sA Inceapd el lupta, ca unulce se mai bdtuse cu Turcii la Cosova 5i la Rovine $i le$tiA felul lor de lupa

Cavalerii Francezi Insd nu voird sd asculte de sfa-tul lui Mircea $i, Inainte de a se da semnalul de atac,se repezird cu t'irle asupra Turcilor, spArgándu-le rán-durile. Cand se crezurd invingAtori, tocmai atunci de-terd peste grosul armatei turce$ti, compusd din Eniceri,cari ii nimicird.

In urrnd, Turcii se repezird asupra cre$tinilor rdmasi,Ii bdturd cumplit i ii puserd pe fugd.

Mircea Vod, vrizánd primejdia, se retrase din luptd$i se intoarse in tal A.

Lectia 4.

MIRCEA CEL MARE.(Urmare.)

Rovine i lalomita (1398). Dupd Malla dela Ni-copole sultanul Baiazid a trecut Dundrea in tara Ro-

169

mâneascd, ca sà batd i pe Români pentru cä driduseajutor crestinilor.

Acum Mircea erd singur i deci nu se mai putedopune In fata ostirii numeroase a lui Baiazid; totusinu-si perdtt curajul.

El dete ordin sí se retragä locuitorii la muntilase satele pustii, pentruca armata lui Baiazid sd nugdsiascd deale má'neärii.

Turcii Meà nevciti sä se imprdstie In tard dupdprdzi; lar Mircea cu ostirea lui atindndu-le calm, leiesid inainte i Il Wed.

Intocmindu-si apoi bine ostirea, i-a atras In niste lo-curi bsältoase, numite Ravine, langä. apa Ialomitei, sfd-rdmându-le toatà armata i silind pe Baiazid sä fugdrusinat peste Duntire.

Tractatul cu 7'urcii. Dupd bdtsälia dela Rovine peapa Ialomitei, Mircea \Todd vdzfind cd puterea Turcilora crescut i cà crestinii nu mai sunt in stare sà se lupteImpotriva lor, s'a hottirdt sd se impace cu ei.

El a Incheiat cu Sultanul Mohamed, urmasul lui Ba-iazid, un tratat prin care s'a hotdrit urmdtoarele:

Tara Romilneascd sà rArndnä de sine stätdtoare casiinainte.

Domnitl tdrii sd fie ales de Mitropolit si de boieri,dupd obiceiul

Turcii sd nu aibti dreptul de a se asezd In tarà niel aface gearnii.

Domnul tàrii srt poatd declarà räsboiu si face pace cuoricine; el sd aibd dreptul de viatd si de moarte asu-pra supusilor sdi.

Pentru toate acestea, Muntenia se Indatoreazd apräti Sultanului pe an, 3000 bani de lard sau 500 leiin argint.

170

In baza acestui tractat incheiat de Inteleptul voevodMircea, tara Romäneasc6 si-a pästrat fiinta si n'a pututfi prefäcutá in pasallic turcesc.

Acest tractat a tinut !Ana la rilsboitil din 1877, cândsub viteazul Rege Carol I, RomAnia a rupt teetturilecu 'Furcia si s'a declarat independentä.

Intocmirile lui Mircea. Dei Mircea Vodà a fostadesea In räsboaie cu Turcii, totusi In vremuri de paceel a 1ngrijit si de tarä.

El a impärtit tara In judete, punând slujitori harnicipriceputi. A rnutat capitala tärii dela Curtea de Ar-

ges la Targoviste si de ad la Bucuresti.A inlesnit comertul tá'rii, hotärind sä nu se ja varnämärfurile aduse, deat numai Tri unele orase; cäci

pänä la dânsul vama se luà In toate orasele.A infiintat armata permanentä.A zidit biserici i mänrtstiri, Inzestrandu-le cu averimosii, infiintänd In unele i scoli pentru preoti de

sate si orase.Cea mai insernnatd mänästire, zidità de Mircea, este

mänästirea Cozia, din judetul Välcea, unde este si mor-mântul srtu.

Mircea Vodd a domnit 32 ani, In care timp a stat caun zid de apärare la Dunäre, pentru toti crestinii.

Pentru faptele sale märete i pentru vitejia sa Inräsboaie, ROMarlii i-au dat numele de Mircea cel Mare

i-au ridicat o statue In orasul Tulcea, ca amintirestäpanitorului Dotrogei de acum 500 de ani.

171

Lectia 5.

ALEXANDRU CEL BUN.

Alexandru cel Bun a domnit In Moldova pe timpuland Mircea cel Mare era domn in Muntenia.

Alexandru ce: Bun a fost un om pasnic, intelept sipriceput.

El isi iubià tara, tinea mult la credinta stramoseascasi ca sí poata tral linistit si sä" Ingrijeasca de trebiledinlauntru ale tarii sale, se inprieteni ca vecinii saiPoloni si Unguri.

Pe vremea aceea, regele Poloniei avand un rasboiuCu Cavalerii Teutoni (germani), Alexandru cel Bun iitrimise in ajutor 500 caläreti moldoveni, sub comandaspatarului Coman, cari au batut pe Teutoni la cetateaMarienburg, Irma Marea Baltica, facand minuni devitejie si dovedind multa pricepere in rasboaie.

Catre sfarsitul domniei sale, Alexandra cel Bun aavut rasboiu cu Polonii, din cattza ca. acestia, In unirecu Ungurii, hotarisera s'a Imparta Moldova Intre ei.

Alexandru cel Bun intrand cu ostire in Polonia a fostbatut. En mina Insa sa impacat din nou cu Regele Po-loniei, pastrandu-si tronul si tara.

Intocmirile lui Alexandru cel Bun. Casi Mircea celMare, Alexandru cel Bun, s'a ingrijit mult de trebiledinlauntru ale tarii, fäcand o multime de intocmiri fo-lositoare.

El a organizat adiminstratia tarii sale, impartind-oIn fara de sus $i fora de jos, puna'nd la fiecare cate uncarmuitor numit vornic.

Pe fiecare din acestea le-a Impartit apol in judete,In capul carora a pus cate un ispravnic (prefect).

172

A infiintat armata permanenta pentru apararea tarii.A inlesnit comertul, hotarind unde si cat sà se pia.-

teasca vama pentru marfurile cari intrau si eseau.Din aceasta cauza, s'au asezat in Ord o multime de

negustori, s'au infiintat multe targuri si orase, si Mol-dova si-a marit veniturile si s'a imbogátit. Deaceea asi avut Alexandra ce! Bun bani ca sal imprumute pePoloni cu 1000 ruble de argint, pentru cari acestia i-audat ca zálog Pocutia.

A iniiintat Episcopii la Roman si Radduti, cum si Mi-tropolia dela Suceava, unde a facut o scoalsa de Inva-taturi inaltc pentru talmacirea legilor.

A zidit mai multe manastiri, intre cari cea mai in-semnata este manastirea Bistrita, din judetul Neamt,unde a fost ingropat, dupd o domnie de 32 ani.

Tot ad se gaseste si pomelnicul neamului lui Alexan-dra ce! Bun.

In timpul ¡ni Alexandra cel Bun s'au asezat in Ora:Armenii, Ciangaii (Unguri) si Tiganii.

Pentru bunatatea, blândetea si intocmirile lui folo-sitoare, noi Romanii i-am dat numele de Alexandracel Bun".

Lectia 6.

$TEFAN CEL MARE

Dupa Alexandra ce! Bun, cel mai vestit, cel mai vi-teaz si cel mai priceput domn al Moldovei, care a fost

173

tala crestinAtabi de pe acele vremuri, a fost $tefan celMare.

El era fiul lui Bogdan Vodd si s'a näscut In satulBorzesti, din judetul Bacgu.

Stefan ce! Mare a fost sin-gurul Domn care, In lunga sadomnie de 47 ani, s'a räsboitcu toti vecinii cu Ungttrii,Cu Tätarii, cu Turcii, cu Polo-nii chiar cu fratii sai Mun-teni, biruindu-i pe toti si apd-rand cu indärjire neatärnarea

märirea tärii sale.'Fatal sau, Bogdan Vodä, -s

fiind ucis de Petru Aron, el ,

a rimas orfan la etatea de Stefan eel Mate16 ani.

Când a ajuns la varsta de 21ani, a taint i a alungat din tail pe Petra Aron si a fostales Domn al Moldovei.

Rilsboaiele lui Stefan cel Mare.

Stefan cel Mare, a avut multe räsboaie cu dusmaniitärii sale, insd cele mai Insemnate sunt: La Baia cuUngurii, la Lipnic cu Tätarii, la Soci si Izvorul Apei cuMuntenii, la Podul Inalt si la Parásul Alb cu TurciiIn Codrii Cosminului cu Polonii.

Beitälia dela Baia. Petru Aron, fost domn al Mol-dovei, fiind alungat dela tron de Stefan cel Mare, afugit In Polonia, de unde a fost alungat de regele Po-loniei, din cauza cA Stefan cel Mare intrase cu ostirdupà el.

Atunci Petra Aron a fugit in Transilvania,

174

Stefan cel Mare s'a dus dupá el i In Transilvania,*i 1-a urmárit.

Atunci Matei Corvin, regele Ungariei, supgrat peStefan cel Mare a i-a cálcat tara, a náválit in Mol-dova cu o o$tire aleasá i numeroasá, i a inaintat pandla Baia (judetul Suceava).

Ad i Stefan veni i el cu ostirea sa pe neateptate,noap tea i dete foc tArgului.

Ungurii furd bátuti i Regele Matei Corvin, ránit desagetile Moldovenilor, abià scapa cil vieatg, fiind duspe targd In tara sa.

Stefan Vodá trea din nou dn Transilvania, prinse pePetru Aron, cdruia Ii táie capul.

Atunci regele Matei Corvin, care erà tot român, seimpaca cu Stefan cel Mare i Ii dete in stdpanire cloudcetáti: Ciceiul i Cetatea de Batt&

&Italia dela Lipnic. Hanul tátáresc trimise pe fiulsAu sä" prade Moldova.

Stefan ce! Mare Ii iesi inainte la Lipnic, pe raul Nis-tru, §i Il Ma.

Insu§i fiul hanului tätäresc fu prins In luptd i ucis,ca pildä pentru Tatari, sä nu mai aibd Indrásnealacalce peste hotarele Moldovei.

&Italia dela Soci 4 lsvorul Apei. In Muntenia fd-cfindu-se Domn Radu ce! Frumos, care era bun prie-ten cu Turd, Stefan ce! Mare s'a hotárit sd-1 scoatadin domnie i sä puná in locu-i pe un prieten al s6u.

Deaceea intrá In Muntenia cu o Wire $i Il batu peRadu ce! Frumos, la Soci §i Isvorul Apei, din judetulRamnicul Srirat.

Radu fugi la Bucure§ti, i de ad la Turci.Stefan cel Mare se duse la Bucure0, *i puse domn

In Muntenia pe Laiot Basaiab; lud pe fata lui Radu ce!

175

Frumos ca sotie si hotäri ca raul Milcov &ä fie deacuminainte hotarul intre Moldova si Muntenia.

Bdtiilia dela Podul Malt (Racova). Tura fiindsupärati pe Stefan cel Mare pentruca alungase dindomnie pe Radii ce! Frumos, prietenul lor, trimiseräin Moldova o armatä numeroasä, ca supuná.

Stefan le iesi inainte la Podul Malt, längá satul UM-täláresti din judetul Vaslui i ad cu ntestesugul lui rus-boinic, in zorii zilei, Ii bätù i Ii alungá din WA'.

Aceasta a fost cea.mai mare izbanda a lui Stefan ce!Mare, pentru care strAinätatea si Papa dela Roma i-amultumit si I-a numit apdreitorul crestintitd(ii".

Lectia 7.

STEENN CEIL MARE.(Urmare).

&Italia dela Pdrdul Alb (Rdsboieni). Sultanul Ma-hornet II, cuceritorul Constantinopolului, neputândsuferi infrangerea dela Podul Malt, se hotäri sä meargáinsusi In persoanä, sä batá pe Stefan cel Mare siprefacä tara in pasalk turcesc.

El porni cu ostire numeroasà, ajutat de Tätari si deMunteni si infra in Moldova.

Stefan cel Mare se aflà de asfädatà in fata unui dus-man mult mai numeros.

Neputând sä se impotriveascä singur, el se retrase

176

cu ostirea lui le boieri cglgreti i cu tunurile Intr'unloe adgpostit, la Pdrdul 'Alb (judetul Neamt), numit Inurmg Rdsboeni sau Valea Mud ordin i locuito-Tilor sg se retragg la munti i sä pugtiiaseä fotul Inurma lor.

Ajungadd la Valea Alba, Turcii, cari suferiserg pangacum de foame, se ngpustirg cu furie asupra Moldove-nilor si se Incinse o luptä pe viatä $i pe mciarte.

Moldovenii, fiind putini la nunfär, furg bgtu-ti.$tefan ce! Mare ling nu-si perdti curajul, el stranse

din nou rgm5sitele ostirii sale Imprgstiate si pe andTurcii se intorceau Inapoi, Ii ajunse la Dungre siataca cu putere, sfäramandu-le toatg ostirea ce le mairamgsese; asa cä nici din aceasta bgtglie, Turcii nu ie-sirg Invinggtori.

Pe locul unde s'a ilat bgtglia, s'a ridicat un monu-ent in amintirea vitejilor cgzuti atunci pentru apä-

rarea Patriei.

Batalla dela Codril rosminului. Dupg bgtglia delaRgsboeni, Turcii rgmaserg stgpani pe Cetatea Alba', dela gura raului Nistru.

Albert, regele Poloniei, prefgcandu-se cg voieste sgalunge pe Turci deacolo, infra In Moldova, cu ostirealeasg tot din boieri de frunte, dar In loe sa se ducgla Cetatea Alba, el se duse la Suceava, capitala Mol-dovei, pa care o Inconjurg 5i o bgtti 15 zile, Mfg sg opoatg Ina.

Atunci el certi pace dela $tefan ce! Mare.$tefan se 'frivol, insg cu conditia ca el sg se Intoarcg

In targ tot pe drmul pe care venise.Regele Poloniei nu ascultg si se intoarse In targ prin

Codrii Cosminului.

tefan ce! Mare trimise afunci (Om sa, de li atind

177

calea; cand Polonii se aflau In padure, Moldovenii auprins a rasturnh copacii peste ei, nimicindu-i.

Pe cei ramasi cu vie*, $tefan Voda i-a pus la jug,ca pe bol. si a arat cu ei un loe, semanand In urmaghindä.

Pe locul acesta a crescut o padure mare numitaDumbrava ro$ie.

Deatunci a ramas zicatoarea la Poloni, cä In vremeacraiului Alberti a pierit sleahta polona, adica boierimea.

Moldovenii din acele locuri, cand pun un lemn verdein foc si nne, zic ca plang Polonii.

Moartea lui Stefan cel Mare. Obosit de atatea rds-boaie, $tefan cel Mare se Imbolnävl de o board grea,care-i pricinul sfarsitul dupa 47 anide domnie.

Inainte de a-si da sufletulL gandul sau fu la scumpalui tara si de aceea el chema pe fiul sau Bogdan, pe Mi-tropolit si pe boierii tarii si le dete sfaturi pentru viitor.

Dupace spuse boierilor ca in locul lui sä aleaga pe fiullui Bogdan, el li sfatui pe toti sä nu aibà incredere niciIn Poloni, nici In Unguri, ci mai bine sä Inchine Mdl-dova Turcilor, daca nu vor fi in stare sa o apere.

Sa-si pastreze insa neatinsa neatarnarea tarii Mann-tru, precum legea i credinta lor; iar daca Turcii vorcere mai mutt, mai bine sa moara cu totii aparandu-si'Ora.

Cu aceste cuvinte el si-a dat sfarsitul, plans de totpoporul, si a fost inmormantat la Manastirea Putna(Bucovina).

Ca recunostinta i s'a ridicat o statuie la Iasi; iar pen-tru vitejiile lui neintrecute, i s'a dat numele de Stefancel Mare $i Sfant".

$tefan cel Mare a fost cel mai vestit donm al Roma-nilor; in 47 de ani de domnie, el a avut aproape 40 de

9artep AdnIt9ul.(1h. Taniameetti I. Coatacea el V, 8t4cepo. ed. V.

Lectia 8.

MIIIA1 V1TEAZUL.

Inainte de a se face Domn.

Mihai Viteazul a fost cel mai falnic si cel mai indraz-net domn al Tarii Românesti.

El este singuruldomn roman, carepentru a-si puteàaparà tara si nea-mul de dusmaniidinprejur, a fduritplanul sä uneasc5sub domnia sa, celetrei täri suroriMuntenia, Moldo-va i Transilva-nia.

Mihai s'a ngscut la TArgoviste; el se trage din fami-lia Basarabilor, fiind fiul lui l'Atrasen Vodä cel Bun.

Inainte de a arunge domn, a fost ispravnic (prefect)la Meliedinti i apoi pan al Craiovei,

Mihai Viteazul.

178

bätälii si a zidil si infumusetat 40 de mänästiri i bi-serici.

In toatsä Moldova, numele lui este pomcnit ca al unuisfà'nt si ca al celui mai viteaz apdrAtor al neamului si'al crestinAtätii.

179

Ca ban al Craiovei, Mihai s'a purtat cu blandeteera foarte iubit de boieri $i de popor.

Peatunci in Muntenia era domn Alexandru ce! RAu.Acesta 11 prinse, 11 aduse la Bucuresti i it °sand' la

moarte.Cand era Insa sä."-i taie capul, caldul domnesc fiind

ingrozit de cautatura mandra $i de infati$area impu-natoare a lui Mihai, svarli securea i fugi.

Boierii $i poporul rugard atunci pe Alexandru celRau sa-1 ierte, $i astf el Mihai scapd dela moarte.

Dupa aceasta el fugl in Transilvania $i de acolo seduse la Constantinopole, unde dupa staruinta unchiu-lui sau, (land banis i daruri Turcilor, fu numit domnin Muntenia, in load lui Alexandru cel Rau.

Cand Mihai Viteazul a venit In tara ca domn, el agasit-o trite° stare de plans.

Armata se desfiintase aproape; o multime de Turci sea$ezaserä prin sate si orase ca sä strangd birurile depe la locuitori, In schimbul banilor pe cari ti fagadui-sera domnii de mar tnainte, ca sà capete domnia dela ei.

Mihai Vacant se hotäri atunci ca mai intaiu detoate sa-5i curete tara de Turci.

Ca sà poata scapà de ei, Mihai se imprieteni maitaiu cu Sigismund Batori, domnul Transilvaniei $i cuAron Vodai domnul Moldovei; adunand apoi la viste-rie pe Turcii din tarä, cari umblau dupà biruri, sub ett-\Pant cà vroe$te sil le pläteasca datoriile, Ii ucise.

Se duse apoi la Giurgiu, care ajunsese sub stgpâni-rea Turcilor; Ii bätti, 1i gonf de acolo i apoi treca Du.llama, coprinse cetatea Silistra i incAlcA tara tur-ceasa dincolo de Balcani, pAnA la Adrianopole.

180

RASBOAIELE LUI MIHAL

La Cdluglireni. Sultanul Turcilor suparat pe Mi-hai pentrud Indrasnise sa tread Dunarea i sä inain-teze pang la Adrianopole, trimise impotriva lui o Wireloarte mare, sub comanda lui Sinan Pasa, cel mai ve-stit general depe acele vremuri. Mihai Viteazul nuaN eh decät 16.000 de Români, pentrud prietenul sduSigismund Batori, domnul Transilvaniei, nu i-a trimisnici un ajutor; iar Aron Vodd, domnul Moldovei, u-

sese scos din domnie.Cu aceasta ostire putinä, el putti sa opreasca pe

Turci aproape o lung de zile, ca sà nu tread Dunarea.Ne mai putându-i insa opri in urma, din cauza

erau .prea multi, el se retrase cu ostirea ja jumatateadrumului dintre Bucuresti i Giurgiu si se opri la Va-dul Cälugdrendor, langa rAul Neajlovului, uncle et% ovale stramta si mlastinoasa.

Ad se dete o luptd inversunata in ziva de 13 Au-gust 1595; multimea Turcilor, -cari nu se mai ispräviavenind mereu, reusi sà treaca podia de lemn de peste11111 Neallov.

Mihai Von' facù atunci minuni de vitejie.Pentru incuraja pe-ai sài, el smulse o secure dela

un soldat si se asvarli singur ca un trasnet In mijloculTurcilor, doborind tot ce intalnia In cale.

Turcii, Ingroziti de spaima, dadura navala inapoi pepod unde venise si Sinr Pasa calare, si in Invalma-seala, trantirA cu cal cu tot in mlastina de sub pod.

Sinan Pasa ar fi pierit acolo, dad nu 1-ar fi scos unsoldat turc.

Innoptându-se insd, lupta a incetat.

181

Peste noapte, Mihai Viteazul, tinAnd sIat cu general:tis'E, a hotdrit sd se retragd In munti, deoarece ostireasa erd cu totul imputinatd.

Sinan Pasa venl atunci la Bucuresti i apoi la n'ir-goviste si le coprinse färd luptd.

Venindu-i in urmä lui Mihai Viteazul ajtitoare delaSigismund Batori 5i dela noul domn al Moldovei, Ste-fan Rázvan, el se duse la Tdrgoviste de unde goni peTurci si apoi se lita' dupd ei i Ii fugdr1 pana la Du-ndre.

Ad, când Sinan Pasa erd sä treacd Dundrea, MihaiViteazul sfArdmä podul cu tunurile i aproape toa táostirea turceascd pieri inecatd, iar Sinan Pasa scdpdrusinat In tara lui.

In amintirea glorioasei lupte dela Cdlugdreni, s'a ri-ilicat acolo un falnic monument.

Le0a 9.MIIIAI VITEAZUL.

(Urmare).

Cuprinderea Transilvaniel. Batalla dela Selim-berg. Nu trecù mult dupd bdtdlia dela CAluareniSigismund Batori, domnul Transilvaniei, se lasa sin-gur de domnie si puse in locul sdu pe Cardinaiul (Epis-copul) Andrei Batori.

Acesta erà prieten cu Turcii si cu Ieremianoul domn al Moldovei, dusmanul Mihai Viteazul.

Atunci Mihai ca sd se poata apdra singur impotrivaTurcilor, isi puse In gdnd sa cuprindd Transilvania siMoldova.

El trecù fdrd veste cu ostirea sa In Transilvania, si

182

se Intalnl cu Andrei Batori la satul $elimbreg, langaSibiu, unde V. bAta cumplit, luandu-i toate tunurile pa-rasite pe campul de lupta.

Mihai infra apoi In Alba lulia, capitala Transilvaniei,facandu-se domn si pe aceasta tara.

0 movila mare rotunda, unde sunt ingropati Mpg-torii dela Selimbergf se vede si astazi intre Turnu-Rosusi Sibiu.

Andrei Batori, fugind prin munti, fu ucis de un sa-cuiu, care a adus capul lui Mihai, crezand cà va primivreo rasplatä bung.. Mihai Insa patruns de durere;dui:des li fu adus si corpul, 11 Inmormanta Cu pompamare si pedepsi cu moartea pe sticuiu.

Coprinderea Moldovei. Dupace Mihai a coprinsTransilvania, a aflat a Sigismund Batori, fostul domnal acestei tdri, s'a unit cu Ieremia Movildi domnul Mol-dovei, §i cu Polonii, cu scopul de a-1 alungd din Tran-silvania §i de a-1 scoate chiar din domnia Munteniei,ca sa punä In locul sau pe Simeon Movila, fratele luiIeremia.

Atunci fat% sa stea pe ganduri, el se repezi ca fulge-.rul cu ostirea sa peste munti si intra In Moldova.

Ajungand la Suceava, Moldovenii 11 parasira pe le-remia Movila, si trecurà de partea lui Mihai. leremiaMovild fugl la Poloni.

Mihai se duse apoi la Iasi, unde fu primit cu marealaiu.

Ad', el lash' sa-i tina locul sau, ca domn, un sfat deboeri in frunte cu boerul Udrea, Banul Olteniei si apoise intoarse din nou la Alba Iulia, unde fu ptimit cu marepompä si se Incoronä ca Donin al Transilvaniei, Man-teniei $i Moldovel.

Astfel acest indraznet si viteaz voevad reusl sa In-

1) Aproape de Alba Zulia.

183

deplineasca, acum 300 de ani visul scunip tuturor Ro-manilor: Unirea intr'o sin gurd NM', a celor trei (drisurori".

Aceasta a fost culmea nririi luí Mitiai.

Lectia 10.

MIHAI VITEAZUL.(Urmare).

Bdteilia dela Mirdsltitz. Un domn roman stà'panpentru întâia oard pe trei tari surori romanesti: Mun-tenia, Moldova si Transilvania, nu puteà fi suferit devecinii sal tinguri, Polonrsi Turci.

Deaceea toti se unirà impotriva lui.Cei dintaiu, cari se revoltarä impotriva lui Ahab au

fost Ungurii, voind goneasca din Transilvania.Dar ei nu avura curajul sa se lupte singuri impo-

triva acestui viteaz, 5i chemara In aiutor pe generalulBasta, cu ostirile imp'dratului Rudolf. GeneraItil purtaura contra lui Mihai, de oarece el mai intrase Incaodatä In Transilvania si vroià sa ramaná stdpiin adldin partea imparatului Rudolf. Deaceea el se unI cuUngurii si scotand prin inseläciune pe Mihai din Inta-riturile lui dela MirdSld'ul), Il loa'tti.

Atunci Mihai parasi Transilvania si veni In tara Ro-mâneascá.

Ieremia Movila, care cu ajutorul Polonilor sefacuse din nou domnul Moldovei, ii iel Inainte in va-lea Teleajenului impreuna cu Polonii si Il 1)4'0.

Si astfel marele i viteazul voevod, pierzand dom-nia celor trei t Ari, fu nevoit sà pribegeascd prin muntisi sä se ducA dupà ajutor tocmai la frripsdratul Rudolf,la Praga.

Media dela Gordsldu. In timpul cand Mihai seaflà la Praga, Sigismund Batori intrase In Transilva-nia, voirid a se face din nou domni cu ajutorul Un-gurilor.

Atunci Impáratul Rudolf stiind vitejia lui Mihai Inedsboaie, fi dete bani ca sA-si adune ostire, 11 impkácu generalul Basta, cáruia Ii dete ordin ca Inpreunä sisub comanda lui Mihai sà batä pe Unguri i sá alungepe Sigismund din Transilvania.

La Gorásláti ostirea lui Mihai In unire cu aceeaa lui Basta, a bAtut ostirea Ungurilor; i, gonind pe Si-gismund, a coprins din nou Transilvania.

Uciderea lui Mihai. Dupd izbanda dela Gorásläu,s'au iscat din non netnelegeri intre Mil-mi si Basta.

Acesta stiindu-1 bun prieten cu impáratul Rudolf, nuputeà suferl ca M-ihai sà rdmand din nou domngransilvania i astfel se hotári s'a' se scape de el, orno-fin du-1.

Pe cand armatele se aflau In corturi pe campia Tur-dei, Basta trimise o ceatd de soldati unguri i nemti laMihai, cari Inconjurard cortul.

Cápitanul Iacob Bon i cativa soldati intrará Incortul lui Mihai i fi spuserá: esti prins".

La auzul acestor vorbe, viteazul voevod punandmâna pe sabie, strigA: Eu prins?" In clipa aceea insá,

1) Pe Valea $omequlut.

184

185

el fu strapuns in piept 5i falnicul säu trup caza, rosto-golindu-se la pamant.

Corpul ramase acolo pe camp; mai tarziu, capulfu adus la Manástirea Dealului, unde se pastreazd 5iastazi.

Astfel se stinse acest mare voevod i erou al Roma-nilor, ucis -mi5e1e5te de dumanii neamului romanesc,flinch-a indraznise sa uneasca sub sceptrul sail pe Ro-mânii din vechea Dacie.

Pentru fapiele sale de rara vitejie el a fost trecut inistorie cu numele de Mihai Viteazul"

Ca amintire de vredinicia lui neintrecutd in rasboafe,i s'a ridicat o falnica statue in Bucuresti, päzita dt, 2tunuri luate dela Plevna, In rasboiul dela 1877-1878.

Lectia 11.

MATE! BASARAB I VASILE LUIT.

Matei Basarab, domnul Munteniei, 5i Vasile Lupu,domnul Moldovei, au fost doi domni insemnati pen-tru a5ezämintele folositoare ce au facut fiecare intara sa.

Amandoi s'au facut domni In urma revolutiei boc-rilor ärii, cari nu mai puteau suferi amestecul straini-lor 5i in special al Turcilor 5i al Grecilor In trebile lor.

De51 amandoi se asemanau in rânduirea trebilor dinMinim ale tarilor !or, era insa o deosebire ¡rarepe când Matei Basarab era om papic i evlavios, Va-sile Lupu era ambitios i pornit pe rasboale.

186

El voiä ca sà scoatä pe Nigel Basarab din domniesä.' punà in locu-i, pe fiul säu Loan.

Din aceastä cauzä, Vasile Lupu sa räsboit cu MateiBasarab in trei rânduri.

Intaia oarä el a intrat cu ostirea in Mutitenia, a Ina-intat pAnäla Buzäu; dar a fost b'ätut i gonit de MateiBasarab pAnAla Focsani.

Cu ajutor dela Turci, a intrat a doua oat-6 in Munte-nia; dar si de astä-'datà a fost bätut la Ojogeni, in ju-detul Prahova, gonit de Matei Basarab.

Murind fiul sdu loan, Vasile Lupu s'a astAmpäratcatva timp si s'a impdcat cu Matei Basarab.

In urmsä Tätarii si Cazacii au nävälit in Moldova.Matei Basarab, ca sä" scape de Vasile Lupu, ajutä

pe boierul Moldovean, Gheorghitä Stefan, sä se facddomn In locul lui Vasile Lupu.

Vasile Lupu fu nevoit sä fugä" din tarä la ginerele säuhatmanul Cazacilor.

Cu ajutorul acestuia el intrà din nou in Moldova,goni din domnie pe Gheorghità Stefan si se Mai dinnou domn.

Dar nici acum el nu se astAmpärä, i cu ajutorul gi-nerului säu, hatmanul Cazacilor, el inträ' a treia oaräin Muntenia, ca sd se räsbune pe Matei Basarab, pen-trucA il scosese din domnie si pusese In locul su peGheorghità Stefan.

Oastea lui Matei Basarab intalnindu-se cu oastea luiVasile Lupu la Finta, In judetul Dâmbovita, s'a incinso luptsä cräncend trite ei, in care Matei Basarab, desibätran, Vaal minuni de vitejie, fiind ränit la picior. Elbata cumplit pe Vasile Lupu si pe Cazaci.

187

Vasile Lupu intorcându-se bätut In Moldova, estedin nou bátut de Gheorghità $tefan.

De astädatä el fu snit sä fugd din tarà, la Turci.Acolo, este pus la inchisoare, unde i moare inainte

de a-si mai puteä vedeä tara sa.Corpul ski fu adus i inmormantat la biserica Trei

Ierarhi din Iasi, ziditä de el.Astfel s'au sfärsit din viatä acesti doi domni buni

ingrijitori de tarä, cari ar fi putut aduce mult mai marebine tärilor române, dacä ar fi träit amândoi in in-telegere.

De ving a fost tusk' Vasile Lupu, care nefiind astâni-pgrat, nu. a dat pace lui Matei Basarab, i deaceea aufost lupte ifitre ei, fäcând mare räu Munteniei i Mol-dovei.

Intoemirile lui Malei Basarab Vasile Lupu.Matei Basarab si Vasile Lupu In timpul când nu an

avut räsboaie, s'au ingrijit de tard fäcând multe faptcmarí-i folositoare neamului.

Ei au adus tipografii in tarä i au pus sä se tipä-reascA arti romänesti, infiintänd i coli unde sä seinvete româneste.

Au inlocuit limba slavonä din bisericä si au hotáritca slujba bisericeascA sä se facá in limba româneasei.

Au micsorat birurile, chemând inapoi in tarä pe lo-cuitorii fugiti peste granitä.

Au ridicat mänästiri i biserici, cum este mdndstireaArnota din judetul Välcea i biserica domneascd dinTargoviste, zidite de Matei Basarab i biserica Treilerarhi din lag unul din monumentele pretioase aleMoldovei, ziditä de Vasile Lupu.

188

Au tipArit cele dintai c'drti de legi scrise, cari nu eraupâtiä la ei in tarN; patfa" attinci, dreptatea se da numaidupg obiceiuri vechi si nu dupA legi.

LecIia 12.

Epoca Fanariotilor.

Dupa Matei Basarab §i Vasile Lupu, donind cani-au urmat, au fost tot mai slabi i din aceas.tà."Turcii au inceput sà se amestece tot mai mult in tre-bile din lduntru ale OHL

Ei având räsboaie cu Ruii i cu Nemtii, intrau intArile române §i cereau dela domni toate proviziunilace le trebuiau pentru armatà.

Domnii români, ca s5. scape -de angaralele cerutede Turci, se hothrirà in ascuns sà deh sprijin cre0,-nilor in rdsboaiele lor cu Turcii, i in special Ruilor,cari erau cre§tini ortodoxi ca0 noi.

Simtând insd Turcii cà domnii români nu le maisunt prieteni, se hothrird s'a nu mai lase in viitor s5se aleag5, domni pämânteni i trimiserà ca domni peni§te greci dintr'o mahala din Constantinopol, numit5,Fanar.

Aceti domni, stiàini de neam, se numir5 Fanario0;iar timpul ch't au domnit ei in táirile Române, s'anumit Epoca Fanariofilor,

Domnia Fanariotilor a tinut mai bine de o sutàde ani.

In acest timp, Turcii schimbau foarte des pedomni, pentru bani; tronurile táirilor Romgne se vin-deau in Constantinopol la mezat; a§h cä in cei iooani kle domnie a Fanariotilor, s'au schimbat 34 domniIn Muntenia si 32 in Moldova.

189

Domnii Fanarioti, dând bani Turcilor, când veniauIn tarà, puneau feldefel de biruri pe popor, cascoatd inzecit §i insutit banii p1tii pentru cgpgtareadomniei. Cu ei aduceau o multime de greci slujitori,ca sg le ajute la, strângerea ba'nilor, dându-le functiuniin tat* in locul boierilor.

Din aceastg cauzg multi locuitori sgteni au pgrgsitsatele lor §i au fugit unii peste hotare, iar altii s'auascuns prin pgduri §i s'au fdcut haiduci, atinând caleagrecilor jefuitori ai poporului.

Boierii tdrii incepurg §i ei a invdtg grecete, iarIn bisericsá §i pe la mángstiri, unde veniserg multimede greci, slujba se fáceä, in bimba greceascg, infiin-tându-se i coli grece§ti in locul colilor române§tiintemeiate de Matei Basarab §i Vasile Lupu.

0§tirea tgrii s'a desfiintat cu totul §i in locul ei eràacum o aclunâturg de greci, bulgari, sarbi i arrauti,cari prgdau §i jefuiau satele impreund cu slugile dom-nilor fanarioti.

Din cauza râzboaielor 0 a angaralelor, putinii lo-cuitori ce mai râmâseserä prin sate, nu mai puturg,lucrä. pgmântul, 5i se ngscit §i foamete ntarâ.

Tot din aceastä, cauzä, se iscarg §i boll, ca: ciuma,holera §i altele.

In urma rgsboaielcor dintre Turci, Ru0 i Nemti,Moldova pierdit mai intAi Bucovina, fiind luatá, deNemti prin viclenie; iar mai pe urmg §i Basarabia,care fit luatâ de Ru0.

Astfel mai mult de jumâtate din trupul Moldovei,lui stefan. \Todd, fit instrginatä cu voia Turcilor, carierau multumiti, cAci nu dädeau nimic din pgmântullor,

Ace§ti zoo ani de suferintd pentru tgrile Românetinu puturg stinge nsà nici de astà datg in sufletul strg-mo0lor no§tri iubirea de neam i mo0e.

199

Lectia 13.

REVOLUTIA PELA 1821.

Tudor Vladimireku.Tudor Vladimirescu a fost fiu de sátean din

satul Vladimir, judetul Gorj. El, invätând carte lapreotul din sat, a ajuns vAtaf de plaiu, adic5 subpre-fect; in anii 1806-1812 a luat parte in fásboiuldintre Rusi si Turci, fiind inaintat de cá'tre Rusi lagradul de parucec (locotenent), pentru vitejia lui.

Pe acel timp Grecii, ajutati de Rusi, au infiintat la,Odesa o societate numità Elena, unde strAngeaubani, ca s5 poatá adunà ostire si s5 scape tara gre-ceased ¡de sub st5pAnirea Turcilor.

Un grec anume Alexandru Ipsilante, fiind maior inarmata ruseascA, a trecut din Rusia in Moldova cuostire de greci, arnáuti, bulgari si sArbi si a inceputsl jefuiascá tara.

Din Moldova, el a trecut in urmá in Muntenia; siad i a inceput sá jefuiascA tara si s5 porunceasc5 caun domn punând biruri pe popor.

Atunci Tudor Vladimirescu, ca sä scape tara dejaful grecilor eteri,sti, numiti de popor si zavergii,chiam5. pe Români la arme si in cAtevá zile se strán-ser5 sub comanda lui aproape 16.00o panduri in-,narmati cu pusti, cu topoare, sape, furci, s. g.

In fruntea cestor pandivri, Tudor veni la Bucu-resti, unde intAmplandu-se sä moará si. domnul fa-nariot Alexandru utu, mitropolitul si boierii tárii iiiesirá inainte la Cotroceni si ti jurará credintá ca

191

unui domn, numindu-1 Domnul Tudor ci comandirgeneral al adundril poporului.

Alexandru Ipsilante vdzAnd o§tirea ce aveà. Tudorvol sh se inteleagh cu el ca sä lupte impreura impo-

triva Turcior. Tudor insä Ii rhspunse a el nu s'a,sculat impotriva Turcilor, ci in potriva Grecilor je-fuitori i a domnilor fanarioti, poftindu-i sä iasä dintarh.

Tudor se retrase dela Bucure§ti impreunh cu pan-durii sä.i spre Gole§ti, iar Alexandru Ipsilante spreTargovi§te, Ad, acesta vdzAnd cä nu poate si-1 both-rasch pe Tudor sa se uniasca cu el, cumpara cu bani,

Tudor Vladimirescu.

192

pe unul din Cdpitanii lui; cu ajutorul acestuia Il prinse,ti batjocorl, purtAndu-1 legat pe ulitele Thrgovigtei,11 inchise i apoi ti ucise, corpul in buati §iaruncAndu.-1 'kited fanting.

Pandurii lui Tudor, färnAnAnd färä comandant,se impeágtiarg pe la casele lor.

Turcii se intAlnirà cu zavergii la Deágg.gani, unde-ibgturà; iar Alexandru Ipsilante fugl in Transil.vania.

Dupke s'a linigtit tara, Turcii au inteles cä Greciinu le sunt prieteni gi incredintandu-se cá'. RomAniis'au fa'sculat impotriva lor ci impotriva domnilorfanarioti, au hoarit sä nu mai trimitál domni fa-narioti in TArile Românegti gi au lásat pe RomAnisá-gi aleagá singuri domni pämAnteni ca gi mai in-nainte.

Astfel degl Tudor a fost prins i ucis migelegte deIpsilante, via s'angele lui, Românii au scäpat dedomnia stedita a Grecilor din Fanar.

Ca recunogtintl cgtre acest mare RomAn, care aOda cu viata lui seaparea tkilar de Greci fanarioti,Romanii i-au ridicat o statue in Thrgu-Jiu.

Lectia 14.

Revolutia dela 1848.

Dupä xevolutia lui Tudor Vladimirescu, SultanulTurcilor, ascultând plângerile RomAnilor in contradomnilor fanarioti, numl domni pä'mAnteni in Mun-tenia gi Moldova.

193

Ace*ti domni se puserä s. indrepteze tärile §i lo-cuitorii incepurä a träl lini§titi. Dupä 6 ani insä Ru§iideclarând räzboiu Turcilor, ocuparàtsärile Române0,domnii furà sco§i i in locul lor tarul numl guvernatorpeste amandouä tärile pe generalul Chiselef.

Acesta fAcil o lege numità regalamental organic,prin care numai boierii aveau drepturi, fiind scutiti

de biruri; iar tdranii erau considerati ca ni§te robi.Dupà" 6 ani Ru5ii impäcAndu-se din nou cu Turcii,

se retraserä in tarä i in intelegere cu ei numirädomni pämAnteni pe Mihai Starza, in Moldova;Alexandra Ghica, iar mai pe urm5. pe George Bibescu,In Munteia.

Acqti domni fácurä §i ei imbunatät.iri, organizandarmata dorobantilor (gränicerilor), desrobind pe ti-gani, infiintând §coli inalte care au avut ca profe-sorii ioameni invätati ca: Gheorghe Lazdr, Ion EliadeRadulescu, Gheorghe Asachi §i Mitropolitul Venia-min Costache, care a infiintat seminarul dela So-cola din Ia§i.

Tinerii feciori de boieri, cari invätaserä cartein taxi streine, la intoarcerea lor in tall nu puturäsuferi amestecul RuOor in trebile tärii §i se intele-serä intre ei, fAcAnd un partid numit partida nago-nald" cerand sä se facä o lege prin care A, se deälibertate i eg,alitate la toti locuitorii tärii, fie boieri,fie orsa§eni, saten.i.

Ace*ti tineri loierì, pentru ajunge scopul, or-ganizarä revolutia dela 1848.

In Moldova, ei cerurä Domnului sä desfiinteze re-gulamentul organic i sâ facA in loc o altà lege =-Caftan Acialtulut.Gh. Tinisescu, I. Costacea ei V. StEtiCegu. d. y. 18

194

mitä Constitutie, prin care sá se dea libertate i ega-litate tuturor locuitorilor tarii.

Mihai Sturza, de frica Ru0lor, nu se invol.Atunci tinerii boieri se adunara pe ascuns in casa'

lui Alecu Mavrocordat la Copou ca sa facal ei Consti-tutia. Mihai Sturza prinzand de veste, trimise Wire,inconjura casa unde erau adunati, ti prinse §i pe uniiIi inchise in manastiri, iar pe altii Ii isgoni din tara.

Astfel revolutia In Moldova fù Inabu§ita chiar delainceput.

In Muntenia, tinerii boieri in frunte cu Ion EliadeRadulescu, fratii stefan §i Nicolae Golescu §i altii,impreuna cu Mitropolitul tkii, formara un guvern,provizoriu i luarI cArmuireatà.'rii in locul lui VociaBibescu.

Regulamentul organic fù ars filà cu fill, dupà cea fost pus pe un dric i prohodit ca un mort.

Ru0i, infuriati pe Romani din aceasta cauzl, iceruraTurcilor sa' intre in tarà ca sä astampere revolutia.

Turcii intrara in Muntenia, Romanii insa ti primirabine i fara dumanie; in Dealul Spirei, din cauzaunei netntelegeri, Turcii se incaierara cu pompieriiRomani.

Aceasta incaierare dadu prilej Ru0lor de a intrhei in tail; iar revolutionarii au fost siliti sa fugä

In tart streine i revolutia se potoli.In anul urmator, Turcii in intelegere cu Ru0i nu-

mira domni pe Barbu 5tirbei in Muntenia 0 pe Gri-gore Ghica in Moldova.

Tot in anul 1848, Românii din Transilvania s'ausculat impotriva Ung-urilar sub conducerea lui Avram¡anca supranumit Regele Munrilor", and au scapat

195

de robia nemesilor unguri si au dobandit dreptul dea aveg colile lor românesti, preotii i mitropolitii lor.

Lectia 15.

Cuza Vocrä i Unirea Principatelor.

Cinci ani dupg revolutia dela 1848, isbucni un nourgsboiu intre Rusi i Turci.

In ajutorul Turcilor sä.rirg Francezii, Italienii.Englezii i bg.'turg pe Rusi la Sevastopol; ei furg ne-voiti sä cearg pace.

Se adunarg atunci la Paris reprezentantii celorsapte puteri mari din Europa: Anglia, Franta, Ger-mania, Italia, Austria', Rusia si Turcia si incheiargo Invoialä numia, tractatul dela Paris".

Dupg stgruintele Ro-mAnilor fugiti din taràIn urma revolutiei dela1848, cele sapte puteriau hotgrit sà intrebesi pe RomAni cari suntdorintele lor; in urmgs'a decis de cgtre celesapte puteri ca sä." nuse mai amestece ni-meni in trebile tgrilorRomAnesti: Moldova siMuntenia; s'a dat Mol-dovei inapoi trei ju-dete din Basarabia, pecare ne-o luaserg. Rusii

la 1812, si s'a adims ca Moldova si Munte-nia sg-si aleagg domni pärnAnteni pe viatg.

Alexandra loan Cuza

196

Atat Moldovenii cat §i Muntenii, voiau insa sa u-niasca tarile surori inteo singura tara sub numeleRomania".

In acest scop, in zilele de 5 §i 24 Ianuarie 1859, eialeserà un singur domn: pe Colonelul Alexandru I.Cuza, aptuind ,astfel unirea tarilor surori.

Alexandra loan Caza se trageà dintr'o veche fa-milie boiereasca din Moldova.

Acest mare domnitor a pus temelia, României 'deastzi prin faptele sale m'Arete pe cari le-a savar§it.

El a luat pe seama Statului moii1e mdnastirilor §ia timproprietarit pe sateni, dându-le pamant.

A infiintat coli in sate §i ora§e, facând o legeprin care indatora pe toti Românii sa-§i deà copiiila invatatura. A infiintat §i §coli inalte (universitati)la Bucurwi §i la Ia§i.

A organizat armata, hotarind ca tot romanul s fieobligat a face serviciul militar. A facut legi pentrujudecarea pricinilor dintre locuitori, cum §i pedep-sirea raufacatcorilor.

La savar§irea .cestor fapte, el a fost ajutat deMihail Kogdlniceanu, sfetnicul sau invatat, mare pa-triot i cel mai de§tept om de stat.

Dupd §apte ani de domnie Cuza a abdicat in zivade i i Fevruarie 1866 §i a plecat din tarA, lasandRománi sa-§i aleaga dui:4 dorinta un domn strain.

El murl in strdinatate departe de tara lui §i corpulfu adus §i inmormântat la mo0a sa Ruginoasa, dinjudetul Suceava.

Ca recuno§tintà, Românii i-au ridicat o frumoasIstatue in Ia§i.

197

Lectia 16.

CAROL I.R5zboiul pentru Independentà.

Dup. abdicarea lui Alexandru loan Cuza, RomAnnlesera, n ziva de 8 Aprilie 1866, pe Domnilorat

Carol I.In ziva de io Maiu 1866 alesul ta'rii, prin care se

indeplinea cea din urma din dorintele RomAnilor,intra in Bucureti, depuse juramAntul pe Coralilufie§i luà in mlini conducerea tarii.

Din acest moment, RomAnia a facut progrese ui-mitoare.

Pacea §i lin*ea a domnit in tara. Se f5.cutia §coliin toate ornele i prin sate; se facura' osele i dru-,muri .de fier; se organiza armata §i justitia; se nezarä,birurile i vamile; se bätura monede romAne§ti. Ru-mania,. intra. 'de ad inainte, ca stat de sine stáTltor,In legAturá. cu celelalte täri vecine, incheind cu eleinvoeli comerciale.

Rdsboiul pentra Independenflt. In anul 1877,

Regele Carol I. Regina Elisabeta.

19R

Ru§ii declararh rhsboiu Turcilor cu scopul de a schphpe Bulgari de sub sthpAnirea lor. Armatele rusetitrebuiau sä treach prin tara româneasch.

Sultanul trimise atunci §tire Domnitorului Carolca sá opriasch cu wirea sa pe Rui sh nu treat4Prutul, ch-i va trimite mai pe urmho§tire turceasch.

Domnitorul Carol §i tara intreaga nu puturh suferiactun o astfel de umilire §i invoindu-se cu Ru0i,lash sh treacá prin tara noastrà pentru a merge inBulgaria.

Turcii ne socotirh atunci ca du§mani ai lor §iincepurh sA bombardeze ora§ele noastre depe malulDunhrii.

Domnitorul Carol 0 ale0i thrii rupserh vechileleghturi cu Turcii i România se declarà indepen-dentd in ziva de 10 Mai 1877.

Românii se hothrirä apoi s'á deh ajutor Ru0lor§i sA meargh impreura cu ei in contra Turcilor.,

Dar Ru0i nu primirà." ajutorul nostru §i RomâniiIi adunarh armata pe malul Dunhrii in Oltenia, CasA opreasch pe Turd de a intrh in tarh pe act.

Ru0i trecurh Durarea singuri pela Galati-Brhilape la Zimnicea i se duserd 1)5mA la Plevna.Acolo ei fufa.' bätuti de Turci i alungati inapoi

spre Dunke.Atunci marele duce Nicolae, comandantul armatei

ruseti, printr"o telegramh. cerit ajutor DomnitoruluiCarol.

Se fhcii in g,rabä un pod la Corabia pe unde wirearomâneasch trecii Dunk-ea in ajutorul Ru0lor la20 August 1877.

Turcii fuel respini de Români inapoi la Plevna,iar Tarul rusesc Alexandru al II-lea, vá'z5.nd des-toinicia Domnitorului Carol, îi dete comanda §i alarmatei ruseti d.ela Plevna.

199

Luarea Grivifei: In ziva de 30 August se hotärtsä. se atace Plevna, care erà întàrith. dejur-imprejurcu redute puternice.

Românii atacarä in aceasa zi reduta Grivifa, unadin cele mai puternice redute, si dupà patru asalturiIn cari ei fäcurä minuni de vitejie, o luarà din mai-nile Turcilor i implântarä drapelul rom5nesc pe ceamai vajnicá intärire a lor.

Prin aceastä fapta vitejeascä am dovedit EuropeiCà am pästrat incà." neatinsä vitejia strämoseascä sicä meritdm independenta si intAietatea intre popoa-rele balcanice.

La 6 Septernvrie i 7 Octomvrie, Românii deter4un nou asalt redutei Grivita No. 2, pe care Turcii oapsárarà de ast'a datà cu inarjire; la 8 Noemvrieluarä. Rahova din mAinile Turcilor si se hotsári tncon-jurarea Plevnei din toate pärtile.

Lectia 17.

CAROL I.(Urmare).

Cciderea Plevnei. Osman Pasa fiind inchis inPlevna §i rämânand färd proviziuni si fArà munitii, sehotäri sá iasä d'acolo, spre a se duce la Sofia.

In zorii zilei de 28 Noemvrie, el se repezi cu armatasa peste rA.ul Vid, treand peste redutele rusesti ceerau in cale.

Românii insà simtind din timp iesirea lui Osmanrasa din Plevna, ocuparä redutele din jurul ei, pdeä-site de Turci, i incepurä sä bombardeze cu tunurileostirea turceascä, care erà ingrämädità la eau' Vid.

0 parte din 0§tirea romineasa se cobori in vale

200

ca sà intre in Plevna si Osman Pap fit rànit in luptI,la picior.

Atunci el ridicä steagul alb si se predete Domni-torului Carol cu intreaga sa ostire de 40.000 de ow-meni.

Traciatul dela St. 5te fano ,si dela Berlin. Dupg.aderea Plevnei, armata românä se duse la, Vain,care eTà inc5. in Sapânirea Turcilor; iar armata ru-seascä pleCa spre Balcani.

Domnitorul Carol se intoarse in tara.La Vidin, Românii bkurd pe Turci, luându-le re-

dula Sndirdan, in ziva de 12 Ianuarie 1878; apoi in-conjurará." Vidinul, bombardAndu-1 cu tunurile dintoate pArtile.

Rusii trecând Balcanii prin pasul Sipca, ajunseràaproape de Constantinopole, p5.n5. la SI. 5tefano,unde se inchei5. pacea.

Acum Rusii uitara de ajutorul ce 1-am dat i ho-tkirsá, impreun5. cu Turcii, sá ne là cele trei judetedin Basarabia, fà'când si o Bulgatie mare.

Cele sapte Puteri mari ale Europei. nu se invoiràCu acest tractat si se adunará prin reprezenta.ntii lorla Berlin, unde se fa'cii un nou tractat, prin care ni serecunoaste inclependenta; ni se iau totusi cele treijudete din Basarabia, in schimbul ckora ni se dà.Dobrogea.

Astfel se ispràvl ràsboiul din 1877, unde prin sari-gele nostru Vársat pe câmpiile Bulgariei, am do-bandit neatArnarea si am liberat si pe Bulgari desub sapânirea turceaseci..

201

La 14 Mar/le 1881, Corpurile Legiuitoare pro-clamail pe Domnitorul Carol ca Rege i ridicarà,tara la rangul de regat; iar In ziva de 10 Mai, acela§an, Domnitorul Carol se incoroneazd, punându-§i pecap coroana de otel, acutä, din tunurile turce§ti luatedela Grivita, care au fost stropite cu sAngele vitejilorno§tri Dorobanti morti pentru neatArnarea tdrii. M.S. Regina se incoronä" Cu O coroara de aur.

Lectia 18.

CAROL I.(Urmare).

Campania din 1913. In anul 1912, Bulgarii SAr-bii, Grecii §i Muntenegrenii se unirg intre ei cu scopulde a sill pe Turci sà acorde drepturi §i libertálti fra-tilor lor din Macedonia, cari erau asupriti.

Ei declararà. fásboiu Turcilor §i pkrunsefá dintoatelYártile In 11110110a lor.

Turcii nefiind pregàltiti §i istoviti de ràsboiul ce-1avuseserà cu un an mai inainte cu Italienii, furà bA-tuti §i nevoiti sà cearà pace.

Acum aliatii nu se mai multumirá" numai Cu a'cor-darea de drepturi §i libertdti fratilor lor; ci luaràsapAnire toatà Macedonia §i o parte a Traciei.

Bulgarii nemultumiti de aliatii lor Greci §icari ocupaserá." tinuturi, pe cari ei le pretindeausunt Bulgdre§ti, se Intoarserà acum Impotriva lor§i-i atacafä färl veste.

Se nàscii, astfel un räsboiu crâncen, in care s'aucomis cele mai mari barbarii.

Românii, cari rdmàseserà cleoparte cu conditia caMacedonia sà nu fie Impàrtitá', deoarece acolo trà-

202

iesc o multime de Romani macedoneni, väzandBulgarii voiesc sä ià in stäpanire aproape toatä.aceastá tarà, le cerù o indreptare de granitg In Do-brogea, cuprinzand teritoriul dela Durare de dincolode Turtucaia, panä mai jos de Balcic, la MareaNeagrà.

Bulgarii nici nu voirá sà audá de dmptele noastrecereri, crezancl cä in catevà zile ei vor puteà bate sin-guri pe Sarbi i pe Greci.

Atunci Romänia hotki mobilizarea armatei in zivade 20 lunie 1913, §i in câtevä, zile o wire de peste400.000 de oameni sub comanda A. S. R. PrincepeleFerdinand, ,atunci MWenitorul Tronului, fiind gata,trech Dunä.'rea in Bulgaria pe un pod fäcut la Corabia§i pela Nicopoli, iar wirea din Dobrogea ocupd in-tregul teritoriu cerut dela Bulgari.

Iuteala cu care armata rorninA a fost mobilizaa,precum §i repedea ei inaintare spre Sofia §i panäaproape de Filipopoli, ingrozl pe Bulg-ari, cari nu sea5teptau la aceasta; deaceia ei nici nu indrä.znirdse opunä, armatei romane. O intreagd brigadà bul-garb.' s'a predat cavaleriei nóastre la prima int5.1-nire la Ferdinandovo.

De teamä. ca Romanii sà nu intre in Sofia. Bulgariicerurä cu umilintà pace §i cu noi Românii §i cu

cu Grecii.Pacea s'a acut la Bacuresli la 28 lalie 1913 a§a

cum au voit-o Romanii, cari au impä'rtit totodatä.teritoriul ocupat de fo§tii aliati in mod -drept pentrufiecare, acand sá inceteze cel mai s'albatec mIcelce a vä.zut Europa dela nävälirea barbarilor incoace.

* *

Dupà o domnie glorioasä. de 48 ani §i junatate,M. S. Regele Carol I §i-a dat olcfr tescul sfarit, in

203

urna unei crude b'oli 'de care sufera, in'dimineatazilei de 27 Septemvrie, la castelul Peles din Sinaia.

Vestea mortii Aceluia, ce fost cel dintaiu rege alRomâniei, care a condus destinele tArii aproape ju-mAtate de veac spre mä'rire i progres, a aruncatdoliul in sufletul Romár' iilor de pretutindeni.

Trupul neinsufletit al Marelui Rege i Cdpitan afost adus in Bucuresti i de ad, conform dorinseitatd prin testamentul sä.u, a fost transpartat la Curteade Arges i inmormântat In Biserica mAnAstirii, inziva de 2 Octomvrie, aläturi cu Neagoe Basarab,fiind plâns de intreaga

Duminicä 28 Septemvrie 1914, Mostenitorul Tro-nului, dupä" ce a depus jurämantul pe Constitutie, infata Corpurilor Legiuitoare, a luat conducerea fáriisub titlul de Ferdinand I.

Lectia 19.

RASBOIUL PENTRU INTREGIREANEAMULUI.

In luna Iunie 1914, arhiducele Ferdinand, moste-nitorul tronului Austro-Ungariei, fiind asasinat inBosnia de cAtre un tAnAr sArb, monarhia Austro-Ungarà a declarat fäzboiu Serbiei, päsAnd cu ostirilesale pe teritoriul sArbesc.

Rusia luând apkarea Serbiei, impäratul Germa-niei ca aliat al Austro-Ungariei a declarat räzboliuRusiei si a trimis armatele sale la frontiera rusea.scäcum si spre Franta, aliata Rusiei.

Spre a puteä ajunge mai cu usurintä la Paris arma-tele germane au invadat in Belgia färä nici o decla-

ratie de rIz1Soiu. Atunci Anglia, apá.'rând neutralitateaBelgiei a d.eclarat rAztioiu Germaniei si a' trecut departea Franciei. Astfel asasinarea Arhiducelui Fer-dinand, a fost pretextul unui räzboiu cráncen provocatde Austro-Ungaria i Germanio. contra Serbiei, Ru-siei, Franciei, Angliei i Belgiei.

Italia, a declarat si ea râzboiu Austro-Ungariei re-vendicAnd provinciile italiene sapänite de monarhie.

204

M. S. Regele Ferdinand. M. S. Regina Marta.

In urmä.' cruzimile comise de submarinele ger-mane, care scufundau vapoarele cu pasageri si pro-vizii trimise din America in Europa, au hotä.ritpe Statele-Unite ale Americei cum si pe Japoniasä declare rä.zboiu Germaniei, iar de partea Austro-Germanilor s'au aliat Turcii i Bulgarii, atacAnd cuarmatele lor pe nea.5teptate Serbia'.

Tara noasträ stat neutrà la inceput; fAcAnd in

205

urrná alianta Cu Francia, Italia, Anglia, §i Rusia pen-tru intregirea neamului, a declarat rásboiu n ziva de14 August 1916, revendicAnd toate tinuturile locuitede romani aflate sub stdpanirea magbiaro-austria,Cd,iar o§tirea, romaneascá a trecut Carpatii in searaacelei zile §i respingând fortele armatei austro-ungareau pdtruns pan in inima Ardealului.

Germanii §i Austro-Ungarii in unire cu Bulgarii §icu Turcii au trimis atunci in potriva noastrá peste 37divizii de infanterie §i cavalerie, din cele Mai incercateIn luptd §i armate cu tunuri de toate calibrele; cateatacandu-ne din cloud párti la nord in Transilvania§i la sud prin Bulgaria, ne-a fortat sal párdsim Ar-dealul i Dobrogea.

Dupd lupte nria§e in retragere, atat in trecdtorileCarpatilor: la Jiu, Olt, Bran, Predeal, BuzAu dim §ila Turtucaia, Amzaceal, Tropaisar, in Dobrogea, invalea. Arge§ului, Neajlovului, la Pite§ti, la Ploe§ti,in Muntenia, lupte in care soldatii no§tri au fácutminuni de vitejie in a§teptarea sosirii ali4ilor Rusi,armata noastrá a trebuit s`a päfdseased Oltenia, §iMuntenia, xetregAndu-se pe unja Siretului §i Putnei,In Moldova.

Ad ì dupai 5 luni de refacere §i pregátire, a tinutpiept du§manului §i nu l'a lásat sä pát-rundd §i inMold.ova.

In Juptele disperate date in ofensiva noastrd delaMded§ti, Muncel, Oituz, Thrgu-Ocna §i. in rezistentainclArjità dela Márd§eti, unde fiind pdrdsiti de RuO,faptele eroilor no§tri au rdmas legendare, fiind recu-noscute atat de aliatii, ofiteri francezi i englezi, cari

206

au luptat algturi de noi, cum"si chiar del.clusmanii nostri.Adt in ofensiva noastra'. 1dela Mgrgsti cum si in

rezistenta legendarg dela Mgrgsesti, apatitia baio-netei soldatilor nostri ingrozise pe dusmani adt demult inck fugiau in debandadg inspgimântati deadta eroism si dispret de moarte. Asa a siiut Ro-maul sa-si apere de cotropirea dusmanului, Moldova,

singurul col de tara, pe care mai ramlIseseIn urmg, aliatii nostri Rusi, din cauza intrigilor ger-

mane, detronând i asasinând pe tar cu intreaga fa-milie, au proclamat republica comunistg, iar mareaimpgrgtie ruseasck s'a desUcut inteo multime derepublici mici.

Acum Rondnii hind pgrgsiti de rusi, iar armateleaustro-germane amenindnd.u-ne a ne inconjurg pelanord 0 a cgdeg in spatele nostru, am fost nevoitiincheiem i noi o pace umilitoare la Bucuresti, pgs-trAnd jnsä in sufletul nostru credinta cà dreptatea,noastrà tot va triuma in urmg, aláturi de aliatii nostri.

Lectia 20.

RASBOIUL PENTRU INTREGIREANEAMULUI.

(Urmare)

In urma revolutiei rusesti, Imperiul Tarilor desfal-dndu-se inteo anultime de republici, Basarabia s'adeclarat independentg sub denumirea de republicaMoldoveneasca.

Ostirile tusesti, care pgrgsiau frontul, in trecerealor prin Basarabia s'a'u dedat la jafuri, omoruri

207

pradaciuni nemai pomenite. Atunci republica Moldoveneasca a cerut ajutorul armatei noastre caretrecand. Prutul a dezarmat pe rusii revolutionarii-a alungat peste Nistru, restabilind

Adunarea nationala a. Basarabiei sau Tdrei,compus in mare majoritate de Moldoveni, a pro-clarnat realipirea Basarabiei la Patria Muma de carefusese despartita 105 ani de catre Tarismul rusesc.

In acest timp aliatii nostri Francezi, Englezi, Ame-ricani, Italieni i Belgieni au inceput o ofensiva pu-ternica in contra Germaniei, rupânclu-le frontulmai multe puncte i eliberand parte din teritoriuiBelgian ocupat de dusman.

La Sud, in Macedonia, armatele aliate la careacum n urma s'au unit si Grecii, au strapuns de ase-menea frontul bulgá'resc i Bulgarii, istoviti de luptesi ke lipsá, au capitulat cerand pace.

Aliatii nostri inaintand Ora la Dunare, MajestateaSa Regele Ferdinand a decretat din nou mobilizareaIn ziva de 29 August 1918 i armata rolnana 'anddin nou mama cu aliatii sai, armatele dusmane deocupatie au fost nevoite sä pará'seasca tara, iar Ro-manii in unire cu aliatii au trecut in Ungaria, care de.asemenea a fost nevoita sá ceará pacea; si cu ei,Austria si Turcia.

Germania, rvazándu-se acum parasità de aliatii eiAustriaci, Unguri, Bulgari si Turci, a cerut de ase-menea pace si astfel s'a pus capat celui mai grozavmacel cunoscut in istoria omenirei.

Dupa. capitularea Austriei si Ungariei, dulcea Bu-covina, rapita, dela sanul Moldovei de aproape 150ani, fiind scapata de care armata romana de bolce-vicii rusi, a proclamat Tealipirea neconditionata laPatria Murna, iar in urma si Adunarea Nationala dinArdeal cu toate provinciile locuite de Romani, din

208

Carpati Ora la Tisa, a! proclamat unirea pentru tot-deauna cu Patria Murna.

S'a infaptuit deci sub donznia Majesteifei Sale Re-gelui Ferdinand, visul de aur al tuturor Romdnilor:intregirea neamului dela Nistru pc2na la Tisa:

Ostirea romaneasca." aflata in Ardeal a fost atacataIn urma pe neagteptate de Ung-uri, cari nu fuseserádezarmati la timp; i respingändu-i inapoi dincolode Tisa, au fost mnconjura i s'au predat Romänilor,cari dezarmându-i a inaintat spre Budapesta, pe careau ocupat-o in ziva de 4 Aug-ust 1919 restabilindad linistea in potriva rdsvratitilor Unguri, cari carusii bolcevici, declarându-se republica, s'au dedatla cele mai groaznice cruzimi, jafuri i pradlciuni.

S'a dovedit astfel cá numai poporul romän estepoporul de ordine si de dreptate sociala in aceastaparte a Europei, caci numai arrnatele romänegure au fost in stare sa punä, bariera bolcevismuluirusesc la Nistru i sá sdrobeasca bolsevismul ung-u-resc in propria lor tara.

Trdiascli Romiinia Mare, Wiascli poporul romdn,vrednicul i nobilul urnza.,3 al latinitdtei in Orient.

Lectia 21.

ORGANIZAREA VECHIULUI REGATIN TRECUT.

Talile romane, Muntenia si Moldova, au fost cAr-muite in trecut de catre voevozi sau domni, ajutatisi de boierii tar-H.

Domnii se alegeau pe viata de catre mitropolit siboieri, numai dintre fiii sau nepotii fostilor voevozi;mai pe urrná, insa Turcii au inceput a numi deadreptuldomni, pe cine dadeà mai multi bani.

209

Domnul erh *stdp5,nul phmântului thrii §i puteAdärul mo§ii mAnástirilar §i supuilor lui, cari se pur-tau viteje§te in rdshoaie, fkcându-i boieri; el puteksà ih averile, mo§iile §i boieria, acelora pe cari-i so-cotik necredincioi.

Domnul judeck pricinile mari dintre locuitorii tà-rii §i puteh dh pedeapsa cu moartea. Hotkrirea sedh duph obiceiul phmântului, nu dupa legi scrise,care nu erau pänk la Matei Basarab §i Vasile Lupu.

Sfatul boerilor, cu care domnul se chibzuik liT ju-dechti §i in trebile tarii se numik

Boierii de Divan erau numiti bojen mari, cari sin-guri puteau ocuph functiuni inalte pe lángh domni.Astfel erau: Tnarele logorat, marele vornic, marelespktar i marele vistier, cari indeplineau functiunica nit ministri.

Pe längà boieri mari, mai erau §i boieri mai mici,numiti boierána§i, cari indeplineau 'diferite slujbela Curtea domneasch sau pe 1.Ingsá boierii mari.Acetia judecau pricinile mai mici dintre locuitori.

Mai tärziu pe vremea fanariotilor, bbieriile ajunse-serk sk fie cumpkrate pe bani.

Toti boierii alchtuiau in trecut armata de vilejierau d.atori sk meargk la rhsboaie pe cheltuiala lor,formAnd oasteacu curteni, c5.1krimea. Numai boieriiaveau 'dreptul de a ocuph slujbe, numai ei puteauajunge ofiteri in armatä; ei erau scutiti de biruri.

Poporul se compuneh din ork5eni i skteni.Or4enii erau imphrtiti in bresle duph me§teugul

sau negotul ce-1 aceau.Dintre skteni, unii aveau pkomântUl lor mostenit

dela strhmosi §i se numiau mo,sneni dela raze$i;altii neavAnd pArnânt, lucrau pe mosiile boierilor§i inAnástirilor §it se numiau cicka,si; tiganii au fostrobi 'Ankh revolutia dela 1848.Cartea Adultului. Gh. Tánisescu, L Costacea gi V. Strtcescu. Ed. V. 14

210

In timp de rhsboiu tot poporul forma oastea de(ara, care erh datoare s. meargh sh-gi apere mogiastrhmogeasch.

,Scoli nu erau prin sate gi orage; putini invhtauscrie i sà citeasch la preotul din sat, sau la daschluldela biserich. Domnii nu se puteau ingriji de gcoli,fiind vegnic in rhsboaie. In biserich se citeh In limbaslavora p'ânä." la Matei Basarab i Vasile Lupu; iarIn timpul donmilor fanarioti s'au infiintat gcoli gre-cegti gi in biserich se citeh in limba greach. Nu emult timp decând s'au infiintat gcoli romAnegti gi secitegte romanegte in biserich.

Lectia 22.

STAREA ACTUALA A ROMANIEI MARI.

Astki tara noasträ este carmuith de un Rege,duph o lege numith Constitu(ie.

El este aiutat de mini,stri§i de Corpurile legiuitoarecare formeazI guvernul (dril, numit guvern monarbicconstitutional.

Puterile pe care le avea in trecut domnul i boieriiasthzi le are tara intreagä gi se numesc pdterile

Statului.Aceste puteri sunt trei:

Puterea legiuiloare, adich puterea de a facelegi, pe care o. are Regele impreunh cu Camera giSenatul.

Puterea execativei, adich puterea de a aducela indeplinire legile, pe care o are Regele, minigtrii

functionarii Statului;

211

c) Palma judectitoreascd, adich puterea de ajudech pe locuitorii din toata tara i cari clan hoari-rile lor duph legile thrii; iar executarea hothririlorse face in numele Regelui.

Dupä Constitutie, toti locuitorii thrii sunt egaliinaintea legii; toti pot ajunge in demnithtile cele maiMahe; toti plAtesc biruri la stat, duph averea simeseria ce o au; toti sunt datori sä fach serviciulmilitar la etatea de 21 de a'ni si pot inainth In armatäpanh la cel mai inalt grad.

Toti copiii de Romani sunt datori sä invete cartein scoala prirnarh dela varsta de 7 ani.

Asthzi avem scoli de bhieti si fete in toate oraselernai tri toate satele; avem scoli inalte pentru ingi-

neri, doctori, profesori, preoti, avocati, ofiteri, mes-tesugari, agricultori s. a.; avem drumuri de fier,sosele, vapoare, armath bunh si mare, inzestra,th,cu cele trebuincioase; avem multime de fabrici intoatä tara i facem negot intins cu thri dephrtate.

Locuitorii thrii träiesc linititi i nesuphrati denimeni.

Unirea tuturor Românilor inteo singurä tail mareputernich, care s'a infhptuit prin vitejia solda-

tului roman i intelepciunea conduchtorilor nostri,In frunte cu M. S. Regele Ferdinand, cel mai bunRoman, este asthzi un fapt implinit.

Trillascei M. S. Regele Ferdinand, Regele tuturorRomanilor dela Nistru pand la Tisa!

Trdiasccl Familia Regala!Triliascii Romania Mare, una ,si nedesparfita!

GEOGRAFIALectia I.

ROMANIA.Nume. MArime. Hotare.

Tara in care locuim noi Românii, se nume5teRomania. Ea, cuprinde o suprafatä de päimânt depeste 300.000 kilometri pdtrati, §i are ca hotareistorice i naturale, apele: Nistru, Tisa, DuncireaMarea Neagrei.

RomAnia se invecine5te la fasärit, cu Ucraina;la miaz6noapte, cu Polonia §i cu Ceho-Slovacia;la apus, cu Ungaria; iar la miazAzi, cu Jugo-Slav4z

,cu Bulgaria.Muntii 15i apele sale, o impart in Io linuturi sau

regiuni naturale, cunoscute inea" din vechime, suburmAtoarele nume istorice: Oltenia, Muntenia, Mol-dova, Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Maramure5,Cripna, Terni,sana sau Banatul, §i Transilvania sauArdealul. Aceste io tinuturi formeazà.' astAzi un sin-g-ur trup sub numele de Regatul Romdniei. Ele suntlocuite de i5 milioane de Români, .5i de vre-o 3 mi-lioane de streini.

Romdnii stint de vita' latind de religie creAnd.RomA.nia este un stat monarhic constitutional.

Capul statului poartä titlul de Rege; iar capul bise-ricei poartà titlul de Patriarch. Arnbii i5i au re5e-dinta la Bucuresti, capitala tärii 5i ora5u1 cel maimare 5i mai frumos din România.

Lectia 2.

Munti. Dealuri.Muntii cei mai insemnati din România, sunt Car-

Ei au forma unui brat indoit, ocupAnd cu ra-

213

murile lor tot cuprinsul ,dela. Narciorova, p.in5. inMararnure§. IncepAnd dela VATciorova, Carpatiipoartä diferite numiri:

M-tii Mehedinti, m-tii Vulcani, m-tii Paringului,m-tii Feigarasului, m-tii Barsei, m-tii Buzeului, m-tiiVrancei, m-tii Oituzului, m-tii Tarcdului, m-tii Han-

m-tii Dornei i m-tii Maramuresului. Unghiulformat din bratele Carpatilor, este ocupat de tunplatou inalt, numit platoul sau podisul Transilvaniel.In partea de miazánoapte, acest platou se sprijirape m-tii Rodnei i ai Lapusului; iar in partea deapus, pe m-tii Bihorului, m-gil Metalici i m-tii Za-randului. Pe partea rás5..riteaná a platoului, se inaltám-tii Ciucului §i m-tii Harghitei.

Cea mai mare inäiltime, Carpatii o ating in m-tiiFOgdrasului, pride formeazä varful sau pis cut Are-goiul. Dupá el, vin piscurik: Omul i Caraimanul,In m-tii Barsei; Pionul sau Ceahldul, in m-tii Han-gului; §i Piara-Rosie, in Dornei; precum §i omultime de alte piscuri mai mici.

Dealurile imai insemnate din România sunt: Dea-lul Drelled§ianilor, Dealul Mare, Dealul Odobestilor,Dealul Nicorestilor, Dealul Cotnarilor §i Dealu.1 Ba-badagului. Acesta din urm5., are inatiarea unuiidelarat munte.

Cdmpia cea mai intinsá din Ron-fânia, este cdmpia

Lectia 3.

.VAi. Ape. Treatori.Pámântul României este brázdat de foaste multe

vái, prin care '§erpuesc numeroase ape limpezirácoroase. Cele mai insemnate sunt:

214

Valea IDuncirei, 86.1clatl de fluvial Duntlrea.ceasta.' apä.lisvorá."§te din Germania §i se varsàiMarea Neagrä prin trei brate: Chilia, Salina i Sf.Gheorgrhe.

Valea Jiulul, udatä de rdul Jiu. In cursul sàu printarà, Jiul se incarcä pe dreapta cu Tismana §i caMotru; lar pe stânga, cu Gilotru §i Amaradia.

Valea Oltului, udatä, de M'al Olt. Pe dreapta, 01-tul se incarcä cu Lotru i Olteful; iar pe stlinga, Cu.Topologul.

Valea Arge,sului, udatä." de rdul Arge,s. In cursulArgeul se incarcà pe dreapta cu Neajlovul;

iat pe stänga., cu Ddmbovita.Valea lalomitei, cä"lciatà", de rdul Inlomita. Pe

stänga, Ialomita se incara cu Prahova, care udì.cea mai frumoasá." si mai bogarä vale din tarái.

Mea Siretului, udatä de rdul Siret. In cursulsdu, Siretul se incarcà pe dreapta cu Su ce ava, Mol-dova, Bistrita, Trolu,sul, Patita unita cu Milcovul,Ramnicul-Sdrat i Buzeul; iar pe stânga cu Bdr-ladul.

Valea Prutului, udatä de rdul Pral, mdrit pe dreaptacu

Valea Nistrului, scáldatá de fluviul Nistru, iná."ritpe dreapta cu Rclutu §i Bicu.

Valea Tisei, udatg de rdul Tisa märit cu Some,sulCripl §i Murep.d.

Valea Timep.14ui, seäldatà 'de rdulIn valea Dundrei se gäsesc lacurile: Nedeia, Po-

fetal i Suhaea; iar pe tármul Märei Negre, se 0.-sesc lacurile: Razelm §i Liman.

Carpatii sunt intretAiati de foarte multe treatori,printre care, ca mai principale, insemnàm: Lainici-Pietro5ani, strg135.tutá de apa pifia; Caineni-Turna-Ro§, stegbátua de apa Oltului; Predeal, in susul

3215

Váei Prahova; Oituz, sträbätuta de rAusorul Oituz,Ghimes-Palanca, strábàtut5, de apa Trotusului; siTulghes-Prisacani, prin m-tui Hangului.

Lectia 4.

România din dreapta Oltului, sau Oltenia.

Tinutul hoarnicit la miaz5.'noapte de M-tii Car-pati; la apus si miazä'zi, de fluviul Dunárea; iar larasárit de rAul Olt, poartá numele de Oltenia.

Acest tinut cuprinde 5 judete i anume:Judetul Mehedinti, cu capitala T urnu-Seve-

rin, oras frumos si port la Dudäre. La hotarullerAsárit al judetului, in regiunea muntilor, se afráor5selul Baea-de-Aramei; iar la hotarul de apus, pemalul Dudárei, se afla V el' rciorova.

Judetul Gorj, cu capitala Ttirgu-J iu, asezat pemalul stâng al Jiului. Tismana, veche rnhastire, pevalea r5,usorului Tismana.

Judetul Valcea, cu capitala Rdinnicu-Valcei,oras frumos, asezat pe valea Oltului. Acest judet ebogat in ocne de sare, isvoare de apd mineralá sipodgorii renumite. Ca localitáti insemnate, numär`árn:Ocnele-Mari, Cdlimcinesti, Govora, Dritgclsanii i Md-ndstirea Cozia, unde se aflá' inmormantat Mirceacel Mare, vestitul Domn al Munteniei..

Judetul Dolj, cu capitala Craiova, oras marefrumos, asezat pe valea Jiului. Galata, ofäsel si

port la Dunáre, legat de Craiova printr'o linie dedrum de fier.

5 . Judetul Romanati, cu capitala Caracal, orasvechiu. Corabia, or5se1 si port la Duná're, legat cucapitala juderului, printr'o linie de drum de fier.

216

BOgdeille 011eniei. In acest tinut avern: ferestraiemari, In cari se lucreazá lemnul scos din codrii mun-tilor; sare la Ocnele Mari (j. Válcea); lignit laBahria (j. Mehedinti); isvoare de apti mineraldja Cälimäne§ti, Cáciulata, Oläne§ti §i Govora (j.Válcea); pd.,suni grase care hränesc numeroase turmede oi, bol §i cal; vii i livezi renumite ca cele delaDrägA§ani (j. Välcea); cdmpii manoase care pro-duc mult grdu §i porumb; §i bù4i mari in care trdescmulte soiuri de peste.

Lectia 5.

România dintre Olt si rausorul Milcov, sauMuntenia.

Tinutul cuprins intre Olt, Dunärea, Carpati §i Mil-coy, poartá numele de Muntenia.

Acest tinut e impärtit in 12 judete §i anume:r: judetul Arges, cu capitala Pite,sti. La miazá-

noapte de Pite§ti, pe vale-a Arge§ului, se alláCurtea de Arge §i frumoasa M-tire Arge,s, cea

ziditá de Neagoe Ba.sarab, acum 400 de ani in urrnä.Judetul Muscel, cu capitala. Cdmpulung, ora§

frumos §i foarte cercetat vara de numero§i vizitatori,pentru aerul säu curat §i sà.ratos.

Judetul Dâmbovita, cu capitala Tdrgovi5te, ora§vechiu, plin de amintiri, depe vremea and voevoziitárii i§i aveau ad ,re§edinta scaunului domnesc.

Judetul Prahova, cu capitala Ploe§ti, ora § ca-mercial §i industrial, de mána intaia. In acest judetfrumos §i bogat, se aflä: Cdmpin,a, orä§el renumitpentru distiláriile sale de petrol ce se scoate din p5,-

217

mânt Cu ajutorul sondelor; Sinaia, or5.5e1 a5ezat inmunti, este re5edinta de varà. a Familiei Regale; Sid-nicul Prahovei, comunä urband, cu o bogatà °ail desare; Azuga i Buteni, localitàti industriale.

Judetul Buau, cu ca,pitala Buzau, ora 5 frumos,pe valea râului cu Lace1a5 nume. Spre hotarul de apusal judetului se afrá. or5.5elu1 Mizil; iar in mijlocul ju-detului se af15. Sarata-Monteoru, localitate insemnatlpentru puturile sale de pàcurà.

Judetul Wämnicul-Sgrat, cu capitala Ritnnicui-Sarat, a5ezat pe valea Tâului cu ace1a5 nume.

Judetul Olt, cu capitala Sta/liza, ora 5 a5ezatapropierea rAului Olt.

Judetul Teleorman, cu capitala Turnu-Magu-rele, part la Dunà're. in acest judet se aflà: Zimnicea,de asemenea, port la Dunàre; Alexandria §ide Vede, ora5e comerciale.

Judetul V1aca, cu capitala Giurgiu, port la Du-Ware, In fata Rusciucului din Bulgaria. In acest judetse aflg Calugarenii, unde Mihai Viteazu a infrgnt ar-mata turceasCä comandará de Sinan Pa5a.

1o. Judetul 11f ov, Cu capitala Bucure,sti, cel maimare 5i cel mai frumos ora 5 al Rom5niei. Ad. i5i arere5edinta M. S. Regele; ad l sunt Ministerele, Camera

Senatul; 5i tot ad i se va..d 5i cele mai mari aglome-116 de oameni, mAnati spre Capitala Wei, de fel defel de interese 5i afaceri. Bucure5tii e ora5u1 cel maind.ustrial i cel mai comercial din tar5.; dar e inaceta5 timp i ora5u1 Cu cele mai multe 5i cele mal in-nalte 5coa1e din ta,r1 In acest judet se af15. 5i arA.5elulOlianiea, port la Dunke, n fata Turtucati.

218

1. Judetul Ialomita, Cu capitala. Cilleira,si, portla DunAre, p bratul Horcea. Fete,sli, statie de ,drumde fier, pe unja care leag5. Constanta cu Bucure5tii.,

12. Judetul Braila, cu capitala Brdila, ora frumosport la Dunàre. Aproape de ora5u1 Bräila, se aflá.

Lacul-Sdrat, statiune balneall foarte cercetarg. debolnavii cari suferA de reumatism.

Lectia 6.

Romania dintre Milcov si Prut, sau Moldova.Tinutul cuprins intre Carpati, Prut §i Milcov,

se cheatná Moldo va.Acest tinut are 13 judete, §i anume:

Judetul Putna, Cu capitala Fouani. Acest ju-det erenumit pentru podgoriile sale dela Odobeti§i Panciu. Tot in acest judet se aflà §i Märäsestii,pe valea Siretului, unde Românii au infrânt o§-tirile germane, in vara anului 1917.

Judetul Bacau, cu capitala Bacifu. Acest ju-det e bog,at in sare care se scoate dela Tg.-Ocna;

In peicutä, tare se scoate dela MoineA§i Coma.-no.ti. Din pàmânt isvorásc ape mtnerale. Cele mairenumite sunt cele dela Slänicul Bacäului.

Judetul Neamt, cu capitala Piatra-Neamf,ora § frumos §i curat, a§ezat pe valea raului Bistrita.In acest judet se aflsä: Tg.-Neamf, org§el cu aer cu.rat §i sànätos, in apropierea cAruia se vAd ruineleCetàlei Neamf ; BegfäteA i Oglinzi, localitäfi cuisvoare minerale ; Varatec, Agapia i Neamfu, inA-nästiri foarte vizitate in timpul verii.

219

Judetul FAIticeni, cu capitala Fiilliceni. Inapropierea acestui oras, se aft& Baea, unde Un-gurii comandati de Matei Corvin, au fost cruntbAtuti de Stefan cel Mare.

Judetul Dorohoi, cu capitala Dorohoi, orasasezat pe valea rausorului Jijia.

Judetul Botosani, cu capitala Bolosani, orasmare, frumos si curat. Are multe fabrici de fá.'inä.".La hotarul de miazAzi a judetului se afla ordselul.Ildrliiu, renumit pentru pietrele sale de moar5.

Judetul Iasi, cu capitala Iasi, oras vechiu,mare si frumos. Are o mitropolie, o universitatesi o multime de alte scoale pentru Mieti si fete.Inainte de 1859, aici el-A scaunul DomnitoruluiMoldovei.

Judetul Roman, cu capitala Roman, oras cu-rat, asezat pe valea rAului Siret, aproape de guraMoldovei. .

Judetul Vaslui, cu capitala Vaslui, oras ase-zat pe Valea raului BArlad. In apropierea acestuioras se aflà localitatea istoria Rahova, unde 5t-fan cel Mare a sdrobit ostirea turceascd trimisAde Mahomed II, ca sà-i cucereasa tara.

Judetul FAlciu, cu capitala Hui. In apro-piere de acest oras, la Sidniteti, a avut loc unmare edzboiu intre Rusi si ifurci.

Judetul Tutova, cu cap itala Ba'rlad, orasasezat pe Vale a rklui Cu acelas nume.

Judetul Tecuci, cu capitala Tecuci, In acestjudet se af Id Nicore,siii, targ inconjurat de pod-gorii renumite.

Judetul Covurlui, cu capitala Galati, orasvechiu si port insemnat la Dunare.

220

Lectia 7.

Rom-Aida din dreapta Dungrei, sau Efobrogea.

Tinutul cuprins Intre Dunare, Marea Neagrasi unja conventionala ce-1 desparte de Bulgaria,poarta numele de Dobrogea.

Acest tinut are 4 judete, si anume:Judetul Tulcea, cu capitala Tulcea, oras si

port la Dunare. O bund parte din suprafataacestui judet este ()cupid de delta Dundrei si delacul Raze1m. Locuitorii din delta se ocupa cuvandal ge,stelui ; 'cei dela dealuri, se ocupa cu cul-tura vitei de vie, care creste foarte bine mai alespe dealurile Babadagului i Niculitelului. Viiledela Sarica, dau un vin foarte cautat In comert.

Judeful Constanta, cu capitala Constanta,oras frumos i cel mai insemnat port al Roma-niei, la Marea Neagra. In apropierea acestui orasse afla Lacul Techirghiol, renumit pentru puterealui tdmäduitoare. La Cernavoda, °easel si port laDunare, se afla Podul Regele Carol I", careleaga Dobrogea cu Romania din stanga Dunarei.In tot cuprinsul judetului se gasesc ruini de ce-täfi La Adamclisi .se afla un mare mo-nument, ridicat ide stramoisii nostri In onoareaImparatului Traian, fostul stapanitor al acestortinuturi.

Judetul Durostor, cu capitala Silistra, oraselsi port la Dunare. Are scoale mari, frumoasebine Inzestraze. Turtucaia, In fata Oltenitei, e portJa Dunare.

Judetul Caliacra, cu capitala Bazargic, oralcomercial. Balcic, orasel si port la Marea Neagra",are o mare fabrica de Ma,

221

Leqia 8.

Transilvania sau Ardealul.

Acest tinut ocupà tot podi§ul Transilvaniei,sprijinit la rasdrit §i miazdzi de m-tii Carpati;la miazanoapte de m-tii Rodnei; iar la apusde m-tii Bihoru4ui, m-tii Meta m-tii Za-ratidului. El este brIzdat de 3 cursuri de apg,

anume: Muresul, Oltul i Some$ul.Transilvania cuprinde 15 judete:

Judetul Huniedoara, cu capitala Deva.Acest judet pAstreaza In sanul säu, ruinile cetAtiiSarmisegetuza, capitala Daciei. Tot in acest judetla Pietro,s-ani, se afla cea mai 'mare minA de arbunidin tara.

Judetul Sibiu, cu capitala Sibiu ora § vechiu,mare §i frumos, a§ezat pe valea Oltului. Ad seand re§edinta mitropolitului roman-ortodox. Sd-14tea i iRdsinari sunt sate mari §i frumoase.Langa Sibiu e o mare °end de sare.

Judetul Fäggrasului, cu capitala Fdgdras.Judetul Brasov, cu capitala Bra,sov, oras

industrial §i comercial de manaJudetul Trei-Scaune, cu capitala Sf. Gheor-

ghe.Judetul Alba-de-jos, cu capitala

5i martora unirii Ardealului cu Vechiul Regat alRomâniei. La Abrud se gasesc mine de aur.

Judetul TArnava-mic5, cu capitala Diciu-Sdn-Martin. In acest judet se afla ora§ul Blabre§edinta mitropolitului român-unit.

222

Judetul Tfirnava-mare, cu capitala Seghi-soara.

Judetul Odorheiu, cu capitala Odorheiu.Judetul Ciucului, cu capitala Ciuc-Sereda.

In acest judet se afla localitatea Borsec, renu-mita pentru ,apele sale minerale.

Judetul Mure§-Turda, cu capitala Targu-Muresului.

Judetul Arie-Turda, cu capitala Tarda.Judetul Cojocna, cu capitala Cluj, ora

mare §i frumos. Are o universitate i mai multelicee.

Judetul Solnoc-Dobâca, cu capitala Dej.Judetul Bistrita-NgsAud, cu capitala Bislrita.

iTransilvania este bogatá in tot felul de produsevegetale, animale §i minerale, i are o industriedesvoltata.

Lectia 9.

Bucovina i Maramurqui.Buco vina ocupa unghiul cuprins intre Nistru,

Prut, Ceremu§, Carpati i hotarul de miazdnoapteal Moldovei. Pamantul sau este muntos i brazdatde frumoase cursuri de apa: Prutul, Cu afluentulsu Ceremusul; Siretul; Sueeava; Moldova i Bi-slrita.

Bucovina cuprinde 11 judete:Judetul Câmpulung, cu capitala Campulung.Judetul Gura-Humorului, cu capitala Gura-

Humorului.Judetul Suceava, cu capitala Suceava, ora§

vechiu, care a fost multa vreme i capitala Mol-dovei.

223

Judetul Siret, cu capitala Siret, orAsel micsi prima icapitalä a Moldovei.

Judetul RAdAuti, cu capitala Rlidduti. Inacest judet se aflä M-tirea Putna, unde odihnestede veci Stefan cel Mare, cel mai vestit Domn alMoldovei.

Judetul V4nita, cu capitala Vi,snita, pe valeaCeremusului.

Judetul Storojinet, cu capitala Storojinet, pevalea Siretului.

Judetul CernAuti, cu capitala Cernduti, celmai mare si cel mai frumos oras, al Bucovinei'.Are o mitropolie, o universitate si alte asezAmintede culi-in-A.

Judetul VAsauti, cu capitala Vdsciduti.Judetul Cotmani, cu capitala Cotmani.Judetul Zastavna, cu capitala Zastavna, pe

valea Nistrului.Bucovina este bogatà In peiduri. In pá'mântul

ei se gAsesc multe soiuri minerale, mai ales sare.

Maramure§ul, este un tinut muntos, strgbAtutprin mijloc de raul Tisa cu afluentii sAi. El for-meazA un singur judet, cu capitala In orasulSighet. Inmântul acestui tinut este acoperit deintinse pdduri i bogate puni. In sanul lui, segisesc mine de fier, aur §i argint.

L e ctia 10.

Cr4ana i Tem4ana.

Tinutul cuprins intre Somes, Tisa, Mures sk

Aguseni ai Transilvaniei, poartà numele de

224

Cr4ana. El este strAbAtut prin mijloc de apa Cri-.Cuulai bratele sale: Crisul alb, Crisul negru §i

Crisul repede.Cr4ana cuprinde 4 ¡lid*.

Judetul Arad, cu capitala Arad, ora in-dustrial i comercial.

Judetul Bihor, cu capitala Oradia Mare,ora § frumos, wzat pe valea Criului repede.

Judeful SäIaj, cu capitalaJudetul SAtmar, cu capitala Baia Mare.

Cri ana e bogatg in campii mdnoase i in pguni.

* *

Temi5ana, cuprinde tot tinutul dintre MurmTisa, DunArea i Carpati. Ea este rrAmtoasg inpartea de rAsArit, i cAmpoasA In partea de apus.Prin mijloc, este strgbdtutg de apacare se varsg. In DunAre.

Acest tinut e format din 2 judete:Judetul Cara§-Severin, cu capitala Lugoj,

oras wzat pe valea Timeului. In acest judetse aflA Caransebe,sul, reedintA episcopalA ; Me-hadia, statiune balnearg; Re,sita, Anina i Ora-vita, localitAti bogate in mine de fier §i decArbuni.

Judetul Times, cu capitala remipara, oramare i frumos, renumit pentru pepinierile salede pomi.

Temi§ana este un mare grânar, in care se cul-EVA tot félul de cereale. GrAul sgu, cunoscut In

225

comer t sub numele de grdu de Banat, este de ceamai superioard calitate.

Lectia. 11.

BASARABIA

Tinutul cuprins Intre Prut, Dundrea, Nistru $iMarea Neagrd, poartd numele de Basarabia. Pd-mântui sdu este mai peste tot deluros, afard deregiunea Bugeacului, unde pdmintul este câmpos$i udat de numeroase cursuri de apd. Pe lângdDundrea $i Marea Neagrd, pdmântul Basarabieieste Milos.

Acest tinut este Ifni-Ai-tit In 9 judete:Judetul Hotin, Cu capitala Hotin, oras a$ezat

pe malul Nistrului.Judetul Soroca, cu capitala Soroca, pe malul

Nistrului ca$1 Hotinul.Judetul 13611i, cu capitala Bdlti, oras insem-

nat pentru comertul sdu de cal.Judetul Orheiu, cu capitala Orheiu, oras In-

semnat pentru comertul sdu cu var.Judetul ChiOnAu, cu capitala Ch4intru, cel

mai mare $i mai frumos oras din Basarabia.Judetul Tighina, cu capitala Tighina, oras

pe malul Nistrului.Judetul Cetatea-allA, cu capitala Cefalea-

.Alba, la gura Nistrului. Are prin imprejuri'miapodgorii mari.

Canes Aduitultd.Oh. Tinisacu, I. Contact& oi V. SUCCOCU. Ed. V. 16

226

Judetul Cahul, cu capitala Cahul, aproapede- malul Prutului.

Judetul Ismail, cu capitala Ismail.Basarabia e bogatä in pámanturi bune pentru

cultivarea cerealelor ; In vite frumoase, mai alescai; si 'in balti pline cu tot soiul de peste.

Lectia 12.

Organizatia Statului Roman.

Romania numarA in total 76 de judete, in frun-tea fiecarui judet se afla cate un prefect. Fiecareprefect in judetul sdu, reprezinta guvernul. Gu-vernul este compus din mini$tri. Tara noastrd are12 ministri:

Ministrul de interne sub ordinele caruia stautoti functionarii administrativi: prefecti, primari,politai, jandarmi, etc.

Ministrul de externe, insarcinat cu trebile ceprivesc tara, in afara de hotarele ei.

Ministrul instrucgiunii, sub ordinele caruia stiintreg personalul invatatoresc.

Ministrul de rdsboiu, sub ordinele caruia seafla intreg personalul ostasesc.

Ministrul de finange, sub ordinele caruia stàintreg personalul fiscului: perceptori, cassieri, ad-ministratori financian, etc.

Ministrul de justigie, care are sub ordinelesale, personalul judecatoresc de toate gradele.

Ministrul de lucriiri pub/ice are sub ordinelesale tot personalul ingineresc dela poduri si sosele.

Ministrul de agriculturd $i domenii, sub ordi-

227

nete artila stá personaitil moiilor, pAdurilor $1pescAriilor Statuiui.

Ministral de industrie i comert, Insgrcifiafcilincurajarea desvoltarea industriei si comertului.In legAtura' cu el stau fabricile si Camerele decomert.

Ministrul cultelor c1 al atlelor, care are Ingrija sa bisericile, mânAstirile si scoalele de artefrumoase.

Ministrul munch si al ocrotirilor sociale,care se ocupd cu, reglementarea mllncii i apAta-tea Intereselor ce stau In legAturà cu produc-fiunea #i munca.

1 2. Ministrul comunicatiilor, care are In grijasa bunul mers al comanicatiilor pe -al-A si peuscat. De el tin: CAile ferafe, Serviciul fluvialsi maritim. Serviciul de postà, telegraf $i telefon.

In afarà de acesti 1 2 ministri tara mai are sialti ministri cari indeplinesc anumite functiuni InlegAturà cu interesele sale din ra'untru si dinafard.

Ministri se numesc de Rege. Reger6 este capulStatului si seful suprem al armatei. Ministrii Infrunte cu Regele, au datoria de a cArmult taradupà legile sale. Legile se fac de atre deputati$i senatorii alesi de popor prin vot obstesc, obli-gator si secret.

Toti locuitorii tarii sunt datori s'a" se supunglegilor.

Lectia 13.

EUROPA.Limite. Europa se mdrgineste : la miazanoapte,

cu Oceanul'inghetat de Nord ;la apus, cu Oceanul

228

Atlantic ; la miazdzi cu Marea Mediterand, MareaNeagrd $i manta Caucazi; iar la rdslirit, cu muntiiUrali, fluvial Ural, $i Marea Caspicd,

Mil. Mgrile Europei sunt : Marea Albd, formatgde Oceanul Inghetat de Nord: Marea Nordului,Marea Baltia $i Marea Manecei, formate de Ocea-nul Atlantic ; Marea Adriatia, Marea Ionia $iMarea Egee formate de Marea Mediterand ; Ma-rea Neagrd $i Marea Caspia.

Intre Marea Egee $i Marea Neagrg se aflg MareaMarmara; iar 'in partea de miazgnoapte a MgreiNegre se aflg Marea de Azov.

Strâmtori. Mgrile Europei comunicg intre eleprin ni$te limbi de apg inguste, numite stramtori.Cele mai insemnate sunt: Bost orul, intre MareaNeagrg. $i Marea Marmara ; Dardanelele, intre Ma-rea Marmara $i Marea Egee si Gibraltarul, intreMarea Mediterang $i Oceanul Atlantic.

Insule. Insulele, care tin de continentul Euro-pei, sunt: Islanda, Britania Mare $i Irlanda, InOceanul Atlantic ; lutlanda, intre Marea Nordului$i Marea Balticg ; Corsica, Sardinia $i Sicilia, inMarea Mediterang ; Moreea, intre Marea Ionia ,siMarea Egee ; Arhipelagul, In Marea Egee ; Candia(Creta), in Marea Mediterang ; $i ínsula 5erpilor,In Marea Neaigrg.

Peninsule. Peninsulele cele mai insemnate aleEuropei sunt: Scandinavia, intre Marea Balticg $iOceanul Atlantic; Peninsula Iberia, intre Ocea-nul Atlantic $i Marea Mediterang; Italia, intre Ma-rea Mediterang. $i Marea Adriatia ; Peninsula Bal-cania, intre Marea Adriatia, Marea Ionia, Ma-rea Egee $i Marea Neagrái ; $i Crimeea, In MareaNeagrg la gura Mgrei de Azov.

Capuri. Pe unele locuri, uscatul iese a$g de multIn Mare, incat ja infgti$area unor capuri, care decele mai multe ori sunt ascutite i stancoase,

229

Cele mai insemnate capuri ale Europei sunt:Capul Nord, pe coasta de miazanoapte a Penin-

sulei Scandinavice ; Capul St. Vicentiu, pe coastade apus a Peninsulei Iberice ; i Capul Matapan, lasudul insulei Moreea.

Lectia 14.

Muntii §i apele Europei.

In partea de rasárit $i miazanoapte, pamantulEuropei este Ises intins; lar in partea de- apus $imiazazi, este muntos.

Munti.Muntii cei mai insemnati din Europa,sunt: Alpii, la nordul Italiei ; Pirineii, la nordulPeninsulei Iberice ; Apeninii, In Italia ; Carpagii,In Romania ; Baleanii si Pindul, In Peninsula Bal-canica; Alpii Scandinavici, In Scandinavia; Uraliila botarul de rasarit al Europei ; $i Caucazii,intre Marea Neagra $i Marea Caspica.

Ape. Pamântul Europei este udat de ur-matoarele ape mai principale: Uralul si Volga,care se varsa in Marea Caspica; Nisirul si Du-area, in Marea Neagra ; V ardarul, Struma si Ma-rita, In Marea Egee ; Padul, In Marea Adriatica ;Tibrul in Marea Mediterana ; Tagul, In OceanulAtlantic ; Sena si Tamisa, In Marea Manecei ;Elba si Rinul, In Marea Nordului ; $i Vislula, InMarea Baltica. Volga este cel mai mare curs deapa din Europa.

Lacuri. In afard de apele curgatoare, Europaeste scaldatä si de numeroase lacuri. Cele maiinsemnate sunt: Ladoga si Onega, In Rusia ; $iLemanul (Geneva) In Elvetia.

230

Le Oa 15.

Impsirtirea politic5 a Europei.

Europa este impartità in 28 de tá'xi sau State.Cele mai mari si mai insemnate sunt:

Franta, cu capitala Paris, unul dintre celemai mari si mai frumoase orase din Europa. Arescoale de inváTáturi inalte, la care vin sä se lumi-neze elevi din toate cele patru pärti ale lumii.Lion, oras comercial si industrial. Are mari fa-brici de mAtAsurii. Marsilia, port de mana Intaia,la Marea Mediterand. Are multe fabrici de sh'pun

untdelemn.Belgia, cu capitala Bruxel, oras foarte fru-

mos, renumit pentru fabricele sale de dantele.Olanda, cu capitala Haga, oras comercial.

Rolerdam i Amsterdam orase mari comerciale siporturi insemnate la Marea Nordului.

Germania, cu capitala Berlin, oras mare sifrumos. Lipsca, orasul cu cele mai mari tipografii$i librArii din lum. Munchen, cu frumoase muzeede tablouri si picturi. Hamburg, port mare lagura Elbei.

Danemarca, cu capitala Copen/zaga, oras co-erci al.

Anglia, Cu capitala Londra, orasul cel maimare din lume. Are muzee bogate si bibliotecimulte si frumoase. Edinburg in nordul Angliei $iDublin in insula Irlanda, sunt orase insemnate.Liverpol, oras si port de mâna

Suedia, cu capitala Stokolm, oras frumos,dit pe insule ; deaceea i se mai zice si VenetiaNordului.

Norvegia, cu capitala Oslo (Cristiania), orassi port insemnat.

Portugalia, cu capitala Lisabona, port la

231

Oceanul Atlantic. Are biblioteci $i biserici multe.Spania, cu capitala Madrid. Are castele ftu-

moase $i muzee bogate. Barcelona, port la MareaMediteranA.

Italia, cu capitala Roma, oras vechiu, cumulte $i frumoase monumente. Ad se aflä" Bise-rica Sf. Petru In care pot inca'peà 70.000 de oameni.Venetia, oras clklit pe insule. Neapole $i Triest,porturi mad.

Elvetia, cu capitala Berna. Geneva, oras fru-mos, renumit pentru atelierele sale de ceasor-nicArie.

Austria, cu capitala Viena, oras comercial$i industrial.

Ceho-Slovacia, cu capitala Praga.Ungaria, cu capitala Bada-Pesta, oras fru-

mos, cu clàdiri mari $i fabrici multe.Jugo-Slavia, cu capitala Belgrad.Grecia, cu capitala Atena, ora $ vechiu cu

monumente multe $i frumoase.Bulgaria, cu capitala Sofia.Turcia, cu ora$ul Constantinopol. Are clàdiri

mari $i muzee bogate.România, cu capitala Bacaresti, oras fru-

mos, cu---$coale multe $i muzee bogate.Polonia, cu capitala V arsovia, oras vechiu.Ucraina, cu capitala Kiev, oras mare cu

$coale multe. Odesa port la Marea Neagrà.Rusia, cu capitala Moscova, oras bogat cu

clAdiri mari $i biserici frumoase. Petrograd, fostacapitalä a tarilor, oras $i port la Marea BalticA.

232

Lecila 16.

Geografia economia a Europei.

Productiuni. In Europa, se cultiva acelea§i ce-reale ca §i in tara noastra: grdu, orz, °wiz, po-rumb, secarä, etc. Traesc acelea§ animale care sevad §i pela noi; oi, bol, cal, bivoli, etc. Pe dea-luri, se cultivä' aceea§i pomi: meri, peri, pruni, etc.In partile muntoase, se intalnesc acelea§i pdduride brazi, fagi i ste jan, care cresc §i la noi ; traescacelea§i animale salbatice ; iar din parnant se scotacelea§i minerale, care se gasesc §i in tara noastra.

La aceste productiuni naturale ale solului, semai adaugd §i unele productiuni ce nu se vad, orinu se gasesc in tara la noi. Aà, in 'Arnie de mia-zäzi ale Europei, prin Turcia, Grecia, Italia, Spa-nia, Portugalia §i sudul Frantei, se cultiva: ore-zul, bumbacul, mitslinul, portocalul, smo-chinul, curmalul i migdalul.

De prin muntii Germaniei se scot multi cdrbunide pämâni, precum i mult tier, aramd, zinc §i sane;din muntii Angliei se scot cantitati mari de ceirbuni,fier, plumb, ci aramd ; din muntii Norvegiei sescoate de asemenea mult fier, aramd i argint.

In pämantul Austriei §i Ungariei se gasesc totfelul de minerale: sare, tier, cdrbuni de Omani,aramil, plumb, zinc, argint i mercar. Din muntiiUrali se scoate argint, fier, aur, i platind ; iar inregiunea muntilor Caucazi se gasesc terenuri pe-trolifere, din care se extrage petrolul.

Partea de miazanoapte a Europei este mai pu-fin productiva; prin partite acestea nu cre§te de-cat orzul, secara i oveizul. In nordul Rusiei, Su-ediei §i Norvegiei, trae§te renal; iar prin apele

233

Oceanului inghetat trAeOe balena, cel mai mareanimal de apà.

Industria. Cele mai industriale täri din Europasunt: Germania, in care se fabrid tot felul dema,sini, arme, tuburi, mansuri, postavuri, dantele

i altele ; Franta unde se fabricA arme, tunuri,fel de fel de ma,sini, vapoare, mansuri, postavuri,dantele renumite §i altele ; Anglia, In care se fa-bria cele mai multe i mai bune postavuri dinlume, precum §i foarte multe arme, ma,sini i va-poare ; Austria i Ungaria, unde se fabrid fel defel de tesauri de in, ctinepli, tan i bumbac, precum

i mansard, ma,sini, portelanuri, incatiiminte ialtele; Italia, unde se fabrid mdtdsdrii, catifele,dantele, plinzeturi de bumbac, paste alimentare,lo-comobile i locomotive, sticliirii, etc.; Belgia, undese fabricA: arme, ma,sini, tesdturi de bumbac , de in,clinepli i de llind, dan/ele renumite i altele; 0-landa, in care se fabrid: renumite branzeturi,vase plutitoare, etc.; Elvetia, In care se fabridmdtlisdrii, ceasornice i foarte bune brânzeturi.

Comertul. Europa are legAturi comerciale cubate Wile din lume. In fruntea comertului cutara noastr5 stà Belgia ; apoi vine: Olanda, Ita-lia, Franta, Austria, Ungaria, Anglia, Germania.iTurcia, Rusia §i Elvetia.

Lectia 17,

ASIAAsia este cel mai mare continent. Ea se in-

tinde la rásAritul Europei, de care se desparteprin muntii Urali, fluviul Ural, Marea Caspid,muntii Caucaz si Marea NeagrA.

co.

mm

naT

UR

CiA

AS

IAT

ICA

!

se

leru50/5.74

G

V

!SO

CE

cA N

A

4-

ç'

DT

eheran ''.

ID' P

ER

SIA

(16"'".

o/A

FG

AN

isTA

rpi

<4

(...lfc2141/45i,'A

siriZT

.4,C

.

'-'All

UL

ING

liEN

N1

dí)R

ood Sem

i!;', o

.1

obolsk

,Irkuta

1o

n

s'

\P

olki. E

ST

AN

Gef-

e\-'

TR

e

\ 3 I.°

CH

Ti

B;17.

aa

41A

m,,,'

iu ridV

ladivostok

A

Canto

CR

Sang-hai

o4.

o.roc)o rob° 0_

0,, Form

osaC

>

zr

Luzono

.4f-;nila

Mindanao

41/°G

0c,EA

NU

L AN

LAtstric

Fan alut

2>73

denB

ombay

Marea O

man

CanoeC

ain/IN

DIA

'

Q.,

madras ,..,enga

0PCellon

5urnatC

,FA1,11.11.

11'1D1r\

Is\

I

235

nut cel Mare scut Pacific ; la miazázi, Cu OceanulIndian; iar la apus, Cu Europa i cu Africa.

Munti. Muntii cei mai insemnati din Asia suntmuntii Himalai. Ei sunt cei mai inalti muntide pe fata pAmântului.

Ape. Cele mai insemnate ape din Asia sunt:Indul i Gangele, care se varsA in Oceanul Indian ;Hoangho, in Oceanul Pacific ; $i Eufratul, in golfulPersic.

Pri. Siberia, stApanità de Rusi ; China, cucapitala Peking ; Japonia, tu capitala Tokio; In-dochina, stApanità parte de Francezi, parte deEnglezi ; India, tu capitala Delhi, stdpânità deEnglezi ; Persia, cu capitala Teheran; Turcia A-afia, In care se Old I erusalimul, orasul sfânt alcrestindtátii ; si Arabia, cu capitala Meca, patrialui Màhomed.

Locuitorii. Turcii, Arabii, Persii si Indieniisunt de ras6 all* Chinezii si Japonezii sunt derasä galbend ; iar Indochinezii sunt de rasa' brunä(malaezà). Cei mai multi sunt mahometani.

Productiuni. In Asia se cultivA: orezul, bum-bacul, ceaiul, cafeul, piperul i lrestia de zandr. Dinmuntii Siberiei se scoate aur, ; iar din India, pie-tre scumpe.

In Siberia trAesc ursi albi i reni ; In India, ele-fanti, lei i tigri. In China si Japonia se fabricAportelanuri scumpe i mlitasuri ; iar In Persia, co-voare de pret.

Lectia 18AFRICA.

Acest continent se Intinde la sudul Europei, decare se desparte prin Marea MediteranI

236

Hotare. Africa se margineste cu Oceanul A-tlantic, Oceanul Indian, Marea Ro$ie i MareaMediteranti.

0

0mARE4 c...,

Fe

ki-JEelger.9 7',V.,---.

y..,:..,, ,, .-..y..4.1.gerla ,. illexa dria,fvlarde. '`...-'- (

ripoli ,..._...,., Cairo/ i ,,i i \\Egip 147-v

., , ...' .9. . , i \

- rVESERTUL 5 i-1-1-4 R A -..'s.-- ,.,/ ...-- . i o

TA buctu A> 1./.soVvz.

' 'P'9,.,:,r.,

AFricaGerman

Monti. Cei mai insemnati munti din Africasunt muniii Atlas, in nord-vestul continentului.

-

'.;

-...!57

-

237

Pustiuri. In Africa se afla pustiul sau duertulSahara, o campie nisipoasa, aproape cat Europade mare.

Ape: Nilul, care" se varsa In Matea Mediterana ;Nigerul §i Congo, In Oceanul Atlantic.

Tad: Egiptul, cu capitala Cairo. In aceastätara se afro' si orasul Alexandria, port insemnnat laMarea Mediterand ; Algeria, stapanita de Francezi ;Marocul, cu capitala Fez; Abisinia, tarez libera;Congo, tot tara libera, pusa sub protectiunea Bel-giei ; si Colonia-Capului, cu capitala Capto vn, sa-l-Anita de Englezi.

Locuitorii. Mara de Arabi si Europeni, locui-torii Africei sunt de rasa neagrd. Unii sunt maho-metani ; altii sunt crestini ; iar altii sunt pagani.

Productiuni. In Africa se cultiva curmalul, smo-chinul, portocalul, §i lzi /Italia. 'Tot ad creste si ar-borele din care se scoate cauciucul. Din pämantse scoate mult aur i diamant.

In acest -continent traesc: lei, tigri, girafe, mai-mute, hiene, elefanti §i camile ; In apele Niluluitrdeste crocodilul si hipopotamul. Pe uscat maitraeste si strutul, care e cea mai mare pasere depefata pamantului.

Lectia 19.

AMERICA.

Acest continent e format din doua mari insuleAmerica de Nord §i America de Sud, despartiteprin canalul Panama.

Hotare. La miazanoapte, America se hotar-niceste cu Oceatzul inghetat de Nord ; la rasarit, cu

Oceanul Atlantic; la apus, Cu Oreanul Pacific ; larla miazAzi, cu Oceanul inghetat de Sud.

Munti. - Cei mai Insemnati munti din America

¡Orono.-

Oc ,t,nrKet,

,o

AM E R

238

c.

41 4, sT .Nalt

N nTRALA -R

(Oa\

Quito

13 Nou5

O.Yr.o;ento

F-7'

rorkFdark/fla

Wasington

5:dObag

^aces

e

CeOrgetarn

.2,nd

sien/leo

trrara n FocC Horn

RC t 'UAW. \NO1T1 RTATMITIC

C

o Lang

239

sunt Cordillera cari o sträbat pe toatä lungimeade apus.

Mare platou. In America de Sud se afla unmare platou, numit Platoul Braziliei.

Ape. Misisipi, In America de Nord si Amazo-nul in America de Sud. Primul, este cel mai lungfluviu din lume ; iar a1 doilea, este cel mai volu-minos $i mai lat. fluviu din lume.

Täri. In America de Nord: Canada, cu ca-pitala Otava, stapânitá de Englezi ; Statele-Unite,cu capitala V asington ; $i Mexicul, cu capitalaMexic. In Statele-Unite se afla $i orasul New-Yorkcare este al treile,a port mare din lume. In Ame-rica de Sud sunt douà tail mai insemnate: Bra-zilia, cu capitala Rio-de-Janeiro;$i Argentina, cucanitala Buenos-Aires.

Locuitori. Populatia bastinag a Americei ede rasa rosie (arámie). Astazi insa n'au mai 11-mas deck foarte putini locuitori din aceastä rag.America este locuita astazi mai mult de Europeni.

Productiuni. In America se cultiva; grdul,orzul $i porumbul; apoi cartoful si fu/anal. Inacest continent creste bumbacul, orezul, trestiade zandr. arborele de vanille, de cauciuc si dechinind. Din parnânt se scoate: aur, argint, aramd,pie/re prefioase, fier si cdrbuni de Omani; ase-menea se mai scoate si mult petrol. In Ame-rica traeste: tapirul, jaguarul, sarpele boa, pa-pagalul si mai toate pdsdrile si animalele care sevad $i pela noi.

Industria $i comertul. Americanii, fiind oa-Meni foarte priceputi i harnici, au o industriefoarte desvoltata i fac un intins comert cu toatetarile din lumc.

240

Lectia 20.

OCEANIAAcest continent e format dinteo mare insulà nu-

mad Australia, i dinteo multime de alte insule,unele mai mari iar altele mai mid, fa'spandite peo mare suprafatà din Oceanul Pacific. Cele maimulte din aceste insule sunt stdpânite de Europeni.

Australia e st5panit5 de Englezi. In aceastä in-sulà se gisesc doted marl orase: Melburn si Sidnei,care inttec In màrime si frumusete, multe orasedin Europa.

Borneo, lava i Stimatra sunt trei insule stäpa-nite de Olandezi.

Restul insulelor din Oceania, parte sunt stApâ-nite de Francezi, parte de Germani, iar parte dealte neamuri din Europa.

Locuitorii. Locuitorii bAstinasi ai Oceanieisunt de rasd neagrii. In Oceania trAiesc $i multilocuitori de rasa' bruna (malaezà) veniti din Indo-china ; precum $i un neam de oameni s6lbatici,numiti papua,si. NumArul lor scade tns5 pe fiecarezi, ca $i cel al pieilor ro,311, din America ; iar golulse complecteaz4 cu Europeni.

Productiuni. In Oceania se cultivA bumba-cal, arborele de cafea, arborele de chinind si altele.Din p5mânt se scot tot felul de minerale: aur, fier,cdrbuni de Omani, petrol, mercur si altele. Prin-cipala bogAtie a Oceaniei constà insá" in vite: oi,boj $i cal. In Oceania mai trAesc rinoceri,tami, elefanti, urangutani, canguri, papagall sialte soiuri de animale.

Unele din productiunile Oceaniei, ajung panA lanoi. Printre acestea, ca mai de seam4, numnlm:cafeaua, bumbacul i chinina.

,..1

CH

INA

1

L.-.

..If

ono*

u...,

. --

Ifi

ávai

MIn

Li.

1 n

a 0

\Chi

naM

anila

Luto

n , .....

N

sinc

orne

o

Ne/

burn

iseb

eso

oo

o C>

So

aO

dei

Is N

oua

Gui

nea

Ade

lad'

;

ooc4

`

Sal

omon

4,

Sid

nel

Tas

rnan

ia

OC

EA

N1.

31. G

I_ A

C11

\1_

OE

. S1.

10

Ins,

Heb

ride.

. 0°N

oua

`,"a

Cal

edon

ia

o

0

I%Sa

mos

ba If ....

242

INCHEIERE. PAMANTUL

Cele 5 continente: Europa, Asia, Africa, Ame-rica si Oceania, impreund cu cele 5 oceane: Ocea-nul inghetat de Nord, Oceanul inghetat de Sud,Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific si Oceanul In-dian, alcdtuesc la un loe Omaha: Pa' mlintul areforma unui glob. (Fig. 1).

Inatisarea in plan a globului pgmântesc, se nu-meste planiglob. (Fig. 2).

Pig. 1. Globul pimitnteso.

R.Sa Rosie

Iliii111111ilk

..11111 IIIIIIIIIIIII

N U I_ li'

SII . ,.,k!12

likl 'hi

li

i ym'

1111 v 1... i 1 /4

1

INDIAN11/11/1111 I

4.31YRasa Ala(Caucava,d;** SlitirI°i I Rasa Galbeni

' (Mong0,0Rasa Neap,

ifthiopric,,/Rasa Ros,

(ArimielIH Rasa Malaesi

Pa-rel ne/ocuite

Rasa Maisesd

§TIINTELE FIZICO-NATURALE

LecOa 1.

CORPUL I ORGANELE OMULUI.

Omul gandeste cu capul, lucreazA cu mâinile§i umblä cu picioarele. Capul, mainele i picioa-rele n'ar puteà face irisa nici una din acesteslujbe, dacd n'ar fi la mijloc trunchiul, cu orga-nele dinlduntrul

Capul se leagd cu trunchiul, prin gât. La cap,deosebim: ochil, nasul, gura i urechile. Mainilese leagä de trunchiu, prin amen. La mâna cleo-sebim: bratul, ante bratul i palma ca degetele.

Picioarele se leagd de trunchiu, prin olduri. Lapicior deosebim: coapsa, fluerul (turloiul)talpa cu cdlcdial §i degetele.

Capul, trunchiul i membrele sunt acoperite cuo piele subtire i moale. Sub piele se afld cdr-nurile, care acopad oasele.

Incdperea trunchiului e despArtità in dotá,printeun muschiu lat, numit diafragm. In des-pdrtitura de sus, numitä co,sul pieptului, se afldpld mana i mima; in despArtitura de jos, numitdabdomen (pantece) se aflà: stomacul, ficatul(maiul), rinichii, splina i intestinele (matele).

'Mate organele omului sunt strAbAtute de tevipline cu sânge, i de nervi. Sangele hräneste siincalzeste corpul. El pleacd dela inimä. Nerviiajutà omului la simtire. Ei pleacá" din crelerdin lndduva

Ca sa putem &AIhranqte Cu:ne, carne, brazil,lapte, ou'd i altealimente. Acestealimente nu pot sapatrunda in sang;In starea in care segásesc, cand le ba."-Om in gurd ; eleau nevoie sä fiemai untite i prefa-cute in materii ase-manatoare ea celeafleitoare in corpulnostru. MaOna in-särcinata ca acea-std slujba, se- nu-me0e aparatul di-gestiv (mistuitor).

Aparatul diges-tiv se comp une dinguilt, eso fag, sto-mac, intestinedin ni§te glande(ghinduri) mici Informa de ciorchinide struguri af la-toare in peretii gull',

245

Caput, trunchiul §i membrele impreuna cu or-ganele numite mai sus, alcatuesc la un loc corpulomuluii.

Lectia 2.APARATUL DIGESTIV. DIGESTIUNEA.

trebuie sa mancam. Omul se

stomacului i intestinelor.

24,3

La aceste glande mid se mal adaogg ficatulcare se aflg in abdomen, in partea dreaptg a sto-macului. Glandele au slujba de a fabrich su-curile (zemurile) trebuitoare pentru preface:ea ali-mentelor.

In gurd, alimentele se mgruntesc cu dintii $i cumdselele §i se inmoaie Cu o zeama curatá numitgsalivii, fabricatä de ghindurile gurii. Saliva pre-face pAinea $i celelalte alimente fdinoase, in ma-terii dulci $i zaharoase. Din gurg alimentele trecprin inghigitoare intr'im tub scurt $i cgrnos numiteso fag. Esofagul strgbate diafragmul $i rgspundeIn stomac. Alimentele trec prin esofag $i ajung instomac, Mfg' nici o schimbare. Aci, alimentele semgruntesc bine de tot $i se ame§tecál cu o zeamgacrisoarg, numit suc gastric (stomacal) fabricat deghindurile aflgtoare in peretii musculo$i ai stoma-cului. Stomacul preface alimentele Inteo materiemoale $i subtire ca smântina.

Din stomac, alimentele trec inteun tub lung $isubtire, numit intestinal (matal) subfire. Aci, elese amestecg cu zemurile fabricate de ghindurileintestinului subtire, precum $i cu fierea ce vinedela ficat. Zemurile acestea prefac alimentele in-teo materie subtire de tot, ca apa.

Partea bung' Isi hrgnitoare a alimentelor treceprin peretii intestinului subtire, in sange ; partearea $i nefolositoare trece In intestinal (matal) grosiar de ad e data' afarg sub numele de escremente.

Prefacerea aceasta pe care o suferd alimenteleIn trecerea lor prin aparatul digestiv, se nume$tedigestiune (mistuire). Mistuirea alimentelor se facecam in 3 ore si junatate.

247

Leqia 3.

APARATUL CIRCULATOR. CIRCUIATIUNEA.

Cand ne taiem la un deget sau in alta parte acorpului, vedem cä ne curge sange. Sangele nu segaseste liber Incorp ; ci se aflainchis In nistetevi, numite vasesa,zguine. San-gele pleacä delain im Vaselesanguine caredu sange:e dela

de-1 ras-pandesc in totcorpul, se nu-mesc artere ; laracelea care 11 a-duc indärat lainimA, se numescvine.

Sangele trecedin artere invine prin nistetevi subtiri cafirul de par, nu-mite vase capi-

Circul4fia sdngelui. 1. Inima, 2. Auriculullare. dr. 3. Auriculul st. 4. Ventrioulul dr. 5. Ven-Inima omului trioulul st. 6. Artera aorta., 7. Vase capilare

8. Vina oav5,. 9. Arterapulmonara. 10. M-are m ari m ea mini'. 11. Vana pulmonar.unui pumn siforma unei pare cu varful In jos. Ea se gasesteasezatä In cosul pieptului, intre plamani.

mima e alcatuita din niste muschi grosi i elas-

248

tici. Ea cuprinde 4 camarute: cloud sus $i cloud jos.Camarutele de sus, intre ele, precum $i camdrutelede jos, intre ele, sunt despartite prin ni$te peretide mu$chi, care nu le lasa sa." comunice unelecu altele. Fiecare camarutd de sus poate comunichinsa cu camaruta ce se and dedesubtul sau.

Sà. urmärim ce se intampla cu sangele carepleaca din camáruta stangd de jos.

Cand aceasta se strange, sangele strabate inteoteava elasticd numita artera aortd.

Din artera aorta, sangele da in alte artere maimici, pana cand ajunge de se raspande$te in totcorpul. Sangele care curge prin artere è sangehranitor $i bun ; el are o culoare ro$ie deschisa.Din artere, sangele trece in vasele capilare ; iardin vasele capilare in vine. Sangele care curgeprin vine, e sange ro$u inchis incarcat cu materiiotravitoare: acid carbonic, vapori de apa" $i al-tele. Vinele aduc sangele rat', in camdruta dreapta,de sus, $i iara$i iese din inimä prin ni$te tevi, careil duc la plamani, spre a se curati de materiileotravitoare ce se afla inteinsul.

La plamâni, sangele se descarca de acidul car-bonic precum $i de celelalte materii otrdvitoare$i se incarca cu o materie din aer numita oxigen,care-i recta' culoarea ro$ie deschisa 01 face din noubun $i hranitor.

Dela plämâni, sangele trece iara$i la inima, adusde alte tevi care iaspund in camaruta stanga, desus. De ad trece in camaruta stânga de jos, deunde i$i reia din nou drumul aratat.

Mersul acesta al sangelui prin corp, se nume$tecirculatiune. mima, impreuná cu arterele, vinele §ivasele capilare, alcatuesc aparatul circulator.

249

Lectia 4.

APARATUL RESPIRATOR. RESPIRATIUNEA.

Daca ne astupam gura si nasul, asà fel ca sii numai putem rasuflà, simtim ca ne inabusim. Lu-crul se explica foarte usor. Aerul bun si curai dingall nu mai poate infra in corpul nostru ; dupäcum nici aerulflu si stricat dincorp, nu mai arepe unde iesi a-fara. Masina in-sarcinata Cuslujba de a pri-meni aerul dincorpul nostru, serumqte aparatrespirator.

Aparatul res-pirator se com-pune dintr'oteava sgircioasariumitä traheeaarterd (beregata")si din plii /mini(bojogi). La in-trarea sa in plamâni, traheea artera se desparteIn cloud tevi, numite bronchi i ; una strábate inplamanul drept si alta, in plamanul gang.

Fiecare bronchie se ramifica' la randul sau in altetevisoare mai mici, si din ce in ce mai mici, numitebroncheole. Broncheolele raspund in niste básicutemici, numite vesicule pulmonare. Peretii acestorbasicute, sunt foarte subtiri i intesate de vase san-guine. Am vAzut ca sangele and vine la plAmini

Aparatul respirator. gatlejul, beregatasi plAmanii.

250

e Incdrcat Cu materii otrdvitoare: acid carbonie,vapori de apd i altele. Aceste materii oträvitoaredin singe strdbat prin peretii subtiri ai vesiculelorpulmonare, intocmai cum strdbate sudoarea prinpiele. Odatd ce aceste materii au ajuns inlduntrulvesiculelor pulmonare, sunt impulse In sus, prinbroncheole si bronchii, In traheea arterd ; iar d'aclsunt date afard prin deschizaturile nasului si gurii.

Indatd dupd aceasta, cosul pieptului se ldrge-ste, pldminii se umflá, iar aerut bun de afara pa-trunde prin aceleasi CA pind ajunge in vesiculelepulmonare, unde prin peretii acestora strdbate ins'Auge. Schimbul acesta de gaze, care se petrece Invesiculele pulmonare, adia darea afard din singea aerului stricat si intrarea In singe a aeruluibun si curat, se numeste respiratiune.

Lectia 5.

SISTEMUL OSOS, SCHELETUL.

PArtile tari si pietroase din corpul nostru se numescoase. Oasele sunt formate din materii vdroase ameste--cate Cu fosfor, un corp simplu, solid, de culoare gdlbue.

Unele oase sunt lungi si pline cu o materie rnoale,grasd si abuie, numità mdduvd; altele sunt late si

ciuruite de o multime de gaurele mici, pline deaseme.nea Cu miduvd. Oasele alcdtuiesc sistemul osos al cor-pulid. Unele din ele intrd in alcdtuirea capului; altelein alcAturrea trunchiului; iar altele In alcdtuirea mem-brelor (m5ini si picioare).

La cap deosebim: tidva i tata. Tidva are forma uneicutii rotunde si inchise. Ea se compune din S oase late,bine imbucate miele intealtele, asà cd par a fi fdcutedintr'o singurd bucatá.

Para cuprinde orbiteleoasele nasului si celedona maxitate (fälci):de sus si de jos. Oaselefetei sunt fixe casi Oa-sele craniului, Mark' defalca de jos, care e mo-bilà (misatoare). InM'id se gäsesc dinriiindselele, in ruar& de39.

La trunchin, deose-bire iret gpmarti, coa-5telP si ovil (f urca) pico-tata(' $ira spinärii eformatà din 33 oasescurte, numite vertebre.Ele stau asezate unel2peste altele in formäde stillp (coloanA). Prinmijlocul lor strAbatemdduva spinärii. Coa-stele sunt oase lungi,acuite si turtite. Elesunt in numär de 24:12 pe dreapta si 12 pestänga. Coloana verte-bralà (ira spindrii)im-preund cu coastele si cuosul pieprtilui alcAtuiesecosul

Membrete sunt for-mate din oase lungi,pline cu mäduvä. Celede sus (mainile) se leagA

51

ochilot, umerii obrailior,

Oasele eorpului omeneee sausc,heletul.

de trunchiu prin ajutorul a

252

doud oase late numite spete i doud oase arcuiteturtite, numite andreiele giltului; cele de jos (picioa-rele), se leagd de trunchiu tot prin ajutorul a doud oasemari si late, numite $olduri. La inAini deosebim: bra-tele, antebratele si palmele cu degetele. La picioaredeosebim: coapsele, furloaiele (fluierile) ì tälpile cu

degetele. Oasele capului, oasele trunchiuluioasele mernbrelor alcatuiesc la un loe scheletul.

Afard de oasele capului, celelalte oase sunt asa fel In-cheiate unele cu altele Incdt lasd corpului toatd liber-tatea de a se misa Scheletul Indeplineste suljba dc aapdra organele delicate din corpul omului; precum side a sustine pdrtile moi ce intrd In alcdtuirea lui.

Lectia 6.

SISTEMA, NERVOS.

Omul ià cunostintd de lumea ce-1 Inconjoard prinajutorul unor organe numite organe de simtire. Orga-nele de simtire ale omului sunt: ochii, nasul, limba, are-chile si pielea. Toate aceste organe sunt strdbAtute deni$te firicele de materie moale si albicioasd numitenervi. Ei alatuesc partea sensibila (simtitoare) a ace-stor organe. Nervii sunt rdspanditi ca í vasele san-guine in toate pdrOle corpului; numai In unghii si Inpdr otnul n'are nervi.

Nervii vdzului, mirosului, gustului si auzului pleacddin creen; ceilalti pleacd din milduva

Creerii sunt forrnati dintr'o materie nervoasd simoale, albd Ind'untru si cenusie la suprafatd. Ei sunta$ezati in craniu (tidva). Creerii din partea de sus si din

253

fard a craniului alcdtuesc creerul mare. Creerul mareeste organul andirii i al iudeceifii.

Cu ajutorul lui omul cunoaste, simtese petrece In jurul sgu,adica Isr dg seama delumea care il incon-joarg.

Creerii asezati In par-tea de jos si dindargt acraniului formeazd cre-er! mic. El n'are pute-rea creerului mare dea cunoaste si de a simti;in schimb, are Insusireade a reguld migclrilecorpului. Fard creerulmic, omul ar puteA trgicatvg timp; insg n'armai puteg umbla cu re-gularitatea omului in-treg. Picioarele lui s'arimpletici ca la un ombeat.Aceeas neregularitate

s'ar observa si In mis-carea mainilor, precumsi a tuturor celoilaltepArti ale corpului.La omul adult, creerul mare cantareste in mijlociu

1200 grame; iar creerul mic numai 100 grame.MacIrma spincirii pleacrt din creer si se coboarg in

jos prin mijlocul coloanei vertebrale pang In dreptulsealelor, unde se ramified intocmai ca o coadg de cal.Ea e formatg ca si creerul, dintr'o materie nervoasg simoale. Din mgduva spindrii se desprind o multime denervi cari strAbat corpul In toate directiunile.

Nervii faspAnditi In col

ceeace

Musohiu oontraotat prin

254

Unii din ei ajutä pe om la simtire; lar altii la miscare.Cei dintaiu se numesc nervii sensitivi; c6jlali nervi

motori.Nervii, creerii i maduva spinärii alceituesc la un foe

sistemul nervos..

Leca 7.'kSTEMUL MUSCULAR.

Partile moi si ca'rnoase cari imbraca scheletul se nu-mesc muschi. Ei suni format: din niste trisoare lungisi subtiri numite fibre mascujare. Aceste fibre se ob-serva foarte bine la o bucata de carne fripta ori fiarta.

Muschii sunt elastici, adica au dartil de a se intindesi de a k strAnge in-tocmai ca o gumilas-flea. Tot din muschisunt formate 5i uneleorgane din launtrul cor-pului, cum sunt: limba,esofagul, stomacul, in-testinele, inima si altele.Muschii stint organelemiscärii.

Cu ajutorul lor purtam picioarele, mi5cam bratele,intoarcem capul, Indoim trunchiul. etc. Unii muschi semica cu voia si stiinta noastra, cum sunt: muschii bra-(elor, ai gatului, ai picioarelor, etc ; altii insa, cumsunt: muschii inimei 5i muschii stotnacului, se miscasinguri, fara vointa 5i stiinta noastra. Muschii, cari.acopera membrele, sunt muschi lungi. Ei sunt preva-

lndoitura

255

zuti la capete Cu niste coarde albei i elastice, numitetendoane. Cu ajutorul acestor tendoane ei se fixeazApe oase in asa chip ca un capAt al muschiului vine prinspe un os, iar celAlalt capAt pe osul vecin cu care se in-cheie. Muschii cari acoperA fata,, pieptul si spatele; pre-cum si muschii cari intrA in alcAtuirea diatragmului,stomacului si a altor organe din Iduntrul corpului, suntmuschi lati. Toti muschii sunt strabatuti de vase san-guine si de nervi. SAngele, care circulA prin vaselesanguine, le procurA hrana si caldura; iar nervii Ii in-tetesc la miscare. CAnd nervii dintr'un muschiu selm-bolnAvesc, atunci el isi pierde puterea de a se maimiscA; far partea corpului acoperitA de un isemeneamuschiu se paralizeazd.

Muschii se intarese prin miscAri regulate si repe-tate.

Brutarii i fierarii au muschii bratelor foarte taridesvoltati, fiindcä ei lucreazA mai mult cu bratele. Cu-tierii, dinpotrivA, au cei mai tari si mai desvoltatimulch' la picioare; harnalii la spate, si asA mai departe.

MiscArile cele mai potrivite pentru intArirea si des-vcitarea armonicA a muschilor sunt miscdrile gim-nastice.

Mnschii corpului alcatucsc sistemul muscular.

Lectia 8.

SFATITRI I GIEN10E

O vorbA veche zice: Minte sandtoasa, in corpndtos . Pentru a aveA insd un corp sAnAtos, trebue s'Apunem mult temeiu pe ingrijirea lui. Prima si cea maide cApetenie grijA a omului trebuie sA fie hrana. RAti

256

fac acei oameni cari isi vand tot produsul wand tor:lapte, branza, oua, pasäri, etc., iar ei si copiii lor ra-man s'A se hraneasca numai cu ceapa, varza si ustu-roiu, ori cu stricaciuni de peste sarat si carnuri vechipe cari le cumpard dela pravalra din targ sau din sat,cu bani munciti din greu.

A doua grija a omului trebuie sd fie tinerea corpuluicurat, spdlandu-1 regulat si imbaindu-1 macar odata petuna; daca mijloacele si timpul nu-i ingaduie s'o facaaceasta in fiecare saptamand.

A treia grijä a omului trebuie sa fie locuinta inteocasa sanatoasd, curata si luminoasd, inzestrata cu maimulte camere spre a nu fi nevoit sa doarmä in aceeascamera' in care isi face mancarea, sau s'A stea la lu-cru in camera in care doarme.

A patra grija a omului trbuie sa fie imbrac'Aminteacorpului cu haine potrivite, dupd vreme. Rau fac oa-menii cari poartä cdciuli vara. Caldura prea mare lein fierbanta capul si le -tampeste min tea.

A cincea grija trebuie sa fie cumpatarea, adica sanu fie lacom nici la mancare, nici la bauturd si nici laalte lucruri ispititoare ce i-ar putea vatama si ruipasanatatea si corpul. Omul are voie sa se infrupte dintoate, insa. ca masura" si chibzuiald. Nici la munca omuln- u trebuie sa robiasca Mfg. socotire. Munca cumpatataintareste corpul si-i cm omului viata lungd.

Sa se stie insd cà si munca fdra odihna, ca-si repau-sul prea indelungat si fail lucru, scurteazd zilele omu-lui. Odihna cea mai sanatoasa este odihna de noapte.Rau fac oamenii care'si pierd noptile fail nici un inte-res 0 noapte nedormita ii mänânca omului cel putin

257

doud zile din viatd.; cdci trebue sd se stie cä odihna dezi nu e asa de lirdnitoaie ea odihna de noapte.

Lectia 9.

ALIMENTELE.

Omul ca sd poatd trdi are nevoie de hrand potrivitd,indestuldtoare si la vreme; el se hräneste cu: [Minó,carne, lapte, owl, legume §i alte alimente.

Pdinea este un aliment foarte pretios, fiinda ea con-tine intrInsa o substantd numitd gluten, ce serveste laformarea sangelui. Pdinea albd e mai hrdnitoare deatpdinea neagrd; deaceea e si mai sAndtos si mai economi-cos sd manam pdine albd."; i numai la mare nevoieintrebuintdm paine neagrd la masa noastrd.

Mamaliga, Main din porumb copt si bine pdstrat, ede asemenea un aliment bun; nu insd asa de hrdnitorca pdinea albd. Mdmdliga fdcutd din porumb stricatmai e un aliment, ci o otravd curatd, care ne dä boalanumitd pelagra (rosatd), board ce duce la nebunie si lanioarte.

Carnea e un aliment foarte hrd.'nitor i foarte nece-sar, mai ales oamenilor cari lucreazd mult. Trei sutegrame carne pe zi sunt indestuldtoare unui om pentrua-I hrdni bine si complet.

Nu toa.te soiurile de carne sunt insd deopotrivd delirdnitoare si de usoare de mistuit. Cea mai blind estecarnea de vaca; apoi vine carnea de oaie, de pore, devitel, de pote §i de pasare. Carnea de vanat e putinhrdnitoare si se mistuie greu. Carnea trebuie máncatdfriptd sau gdtità mâncare cu zeama ei. Carnea fiartd,mancatd deosebit, e mai putin hrdnitoare decdt carneafriptd.

Laptele este cel mai bogat si mai complet aliment.Cartea Adultulu1.Gh. TAn'aseeca, I. Costacea §I V. Staceseu, ed. VIir

258

El cuprinde toate substantele hrdnitoare de care omulare nevoie.

Laptele se mistuie foarte usor. Fiinded laptele estelirdnitor i usor de mistuit, este socotit ca cel mai po-trivit aliment pentru copii i pentru oamenii bolnavi.

Oucile alcdtuesc deaseruenea un aliment foarte bun,hrdnitor i usor de mistuit, mai ales cand stint man-care fierte i in zeamd (moi).

Dintre legume si zarzavaturi, cele mai hrdnitoaresunt: fasulea, lintea, mazeirea i bobul; apoi ceapa, us-turoiul $i varza. Cartofii, morcovii $i castrave(ii suntmai putini hrdnitori decdt fasolea i celeialte legume sizarzavaturi.

Fructele sunt gustoase, insd putin hrdnitoare. Nu-mai fructele oleioase, cum sunt: nucile, migdalele, alu-nele si mdslinele sunt cevd mai hrdnitoare.

Dintre alimentele minerale, cel mai intrebuintat estesarea; iar ca beiuturcl este apa.

Hrana irebue potrivitä dupd anotimpuri: vara cdndcorpul are mai putind nevoie de aldurd internd, sdcdutdm sd ne hrdnim mai mult cu alimente usoare,cum sunt: ldpturile, legurnele si carnea de pasdre;iarna, dinpotrivd, sà cdutdm sä mâncdm cdrnuri simancdri grase, fiiiided acestea au darul de a produceadurd multd in corp. Când mancdm, sä tinem soco-teald sd nu ne inibuibdm stomacul cu prea multd hrand;cdci omul nu capdfd putere din ceeace mAndned maimult decat trebuie, ci din ceeace mistue. tirana, va-rità pe deasupra In stomac, neputdnd fi mistuitd, sepreface in otrdvuri care imbolndvesc corpul, ddndu-iameteli, duren i de cap, dureri de stornac alte boalerele.

259

LecVa 10.

AERUL.

Aerul este un corp gazos, sträveziu, färá culoare,fàrä rniros si färä gust. El inconjoard pämäntul din toatepärtile, alcätuind In juru-i o päturà groasä de 60-80kilometri, numitä atmosferei.

Ca once corp, aerul are si el greutatea tul. Stiintaa dovedit cä la temperatura de zero grade, un metrucub de aer cântäreste un kilogram si 293 grame.

Tot stiinta a dovedit cä. aerul e un corp compus dinamestecul a cloud corpuri gazoase cu insusiri deose-bite: unul se numeste oxigen, iar celäialt azot.

In oxigen corpurile ard cu mare inlesnire, pe candazotul are darul de a stinge corpurile in stare de ar-dere. Lucrul s'a dovedit prin urmäloarele experiente:S'a luat un chibrit, s'a aprins si apoi s'a suflatisupra lui spre a i so stinge flacära. Din aceastä expe-rientd omul a rdmas cu stiinta cä oxigetud intrefine ar-derea. S'a luat apoi chibritul aprins in flacäri si s'a W.-gat intr'un vas cu azot. Chibritul s'a stins imediat.Atunci s'a väzut Ca' azotul nu intretine arderea; ba dinpotrivä, chiar corpurile In stare de ardere, vârate Inazot, se sting numai decAt. S'au. -Malt apoi experientesi cu mici animale: soareci, pälsärele, etc. De dataaceasta s'a putut vedeä cà animalele várite in azot,mor ingbusite.

Dacg azotul singur e vätämdtor vietii, totusi e foartetrebuincios amestecat cu oxigen. Azotul micsoreazAputerea prea mare de ardere a oxigenului, fäcându-1bun si folositor pentru viatä.

260

Aerul e fornzat dinteo parte de oxigen $i patru ptirtide azot.

In afara de aceste dou'a gaze, in aer se mai afla acidcarbonic $i vapori de pd. Acidul carbonic este un gazotravitor.

Cand prin respiratie aerul din camerele noastre seincarca cu acid carbonic, atanci trebuie sa deschideniferestrele ca sa se primeneascd, adicà aerul cel bun deafara sä intre in casd, iar cel rau din casa sa iasa afara.

Aerul din atmosferd se primeneste prin frunzele co-_pacilor. Acestea au darul de a suge carbunele din aci-dul carbonic, lasand fiber oxigenul pentru folosintacelorlaIte fiinte. Frunzele au aceasta putere numai ziva,la lumina soarelui. Noaptea insa si ele respird la fel cuanimalele, adica sug oxigen si dau afard acid carbo-nic. De aceea e bine sa avem multi copaci in jurul ca-selor noastre; si nu e bine sa tinem pe noapte in ca-mera de dormit, vase cu flori ori alte plante.

Un om va fi cu atilt mai sänatos, cu cat va tral in-tr'un aei mai curat.

Lectia 11.

APA DE BAUT.

Beintura cea mai bund este apa de isvor", zice ci-neva bite() carte de bun sfat. Si cu drept cuvant.

Apa a lost in toate timpurile si pentru toate vietui-toarele bautura cea mai sdnatoasa si mai la indemanafiecaruia. Nu insd toate apele sunt bune de bdut; asa,

261

apele stAtAtoare de bAlti i iazuri, nu numai cd nu suntbune de bdut, dar sunt chiar primejdioase i vAtämd-toare sdnAtfitii omului. Apa de ploaie de asemeneae bund de bdtit. Singurele ape bune sunt cele de rAuri,de isvoare si de puturi (fAntAni). Nici din acestea nusunt bune toate: apele tulburi, cu miros urät, cu gustsAlciu (sdrat) ori pietros (vdros), nu sunt bune de bdut.

Raurile cari trec prin orase, cum e Dundrea si al-tole, ne dau o apd rea si vdtdmdtoare sdndtAtii dincauza murddriilor cu care se incarcd in trecerea lorprin asemenea orase. CAnd nu avem la indemand alteisvoare si suntem nevoiti sd bem apa acestor rAuri, a-tunci sk avem grija ca mai intAiu s'o filtram (curd-tim) prin anumite aparate numite filtre, sau trebue s'ofierbem. E drept c apa fiartd e mai putin gustoasddecAt cea nefiartd; in schitnb insà e mai putin pen-culoasd, mai ales in cazuri de epidemii (bolisti) de ti-fos i holerd. Prfn baterea cu piatra acra, apa nu securAtd pe dephn.

Pentruca o apá sd fie build de bdut, trebue sA inde-plineascA urmdtoarele conditiuni: sä fie limpede, sA fierece, fdrd miros i sä aibe un gust pldcut; sd topeascdsdpunul si sà tiarbd legumele.

Omul trebue sd bed zilnic un litru pAnd la un litrusi jumdtate de apd, adicd tocmai atAta apd eta pierdedin corpul sdu sub forma de ud, aburi i sudnare. Apanu trebue bäutd pe osteneald, sau cAnd suntem preainfierbantati. Cine face altfel, se expune sd moard peloc; sau in cazul cel mai fericit, sd se imbolndveasert deboli grele de stomac si de piept.

262

Lectia 12.

DESPBE BAI.

Pentruca omul sd fie pldcut, trebue sd fie curat lacorp. Curafenia corpalui slujeste insd nu nurnai pen-tru a-1 face pe om pldcut, ci i pentru a-i tine corpulsAndtos. Corpul omului e acoperit Cu o piele moalesubtire. Pielea aceasta indeplineste patru slujbe: in-veleste arnurile, ajutd la pipdit, la scurgerea ngdu-selii (sudoarei) si la respiratie.

Pentru ca pielea sd fie sängtoasd i sá-si poatd inde-plinl bine aceste patru slujbe, trebue ca poni ei sa nufie astupati niciodatd.

La aceasta se poate ajunge prin spdlarea corpului cuapes' calda sau cu apa rece.

Baile reci sunt mai sdnätoase decdt cele calde. Elenu curiltd insd poni pielei asa de bine ca bdile calde.Bdile generale, fie reci, fie calde, invioreazd corpul si-1tine Inteo stare bund de sAndtate. De aceea e bine caomul sd-si imbdieze tot corpul, mdcar odatd pe lund.

Cand facem bdi reci in râu, lac, mare, sau putind,tinem socotealá ca sd nu intrAm infierbAntati In apdnid sá nu stdm in baie mai mult decAt trebuie. Dease-menea sd nu :.ntrAm in baie indatd dupd masd, cu sto-macul inarcat. Timpul necesar pentru mistuirea bu-catelor fiind cam de vreo 31/2 ore, nu vom intrà In baiedecdt dupd trecerea acestui timp.

Pentru bane calde, tiinta ne dà aceleasi sfaturi. Niciele nu trebuesc fdcute cu stomacul incArcat si nicitin d tnai mult de 25-30 minute.

263

Dupil o baie rece trebuie sà ne stergem bine, sd neimbrdcdm repede i sä facem o plimbare de ce! ptitin10 minute. Dupd o baie caldd deasemenea trebuiene stergem bine; insd In loe de plimbare, se cere sà neInvelim bine Inteun cearceaf uscat si cAldut si ssä stAmin repaos, vreo 15-20 minute, culcati pe un pat, pen-truca corpul sA aiba tot timpul sa se räcoreascd cu In.cetul i s'd se usuce bine.

Lectia 13.

DESPRE LOCUINTA.

Locuinfa este cuibul omului. Pentruca o locuintä s'Afie burfa" i sAnáloassá, trebue sä" indeplineascd mai multeconditiuni:

Trebuie sà lie clAtlità pe un loe ridicat, uscatbine btitut de soare.

Sd aiM vecinelteiti bune, adicd sd nu fie cldditä Inapropierea locurilor joase, mlästinoase ori gunoioase.Asemenea vecinAtáti vatämA sAnAta tea omului, dan-du-i fel de fel de boale si mai ales boala numità palu-dism.

ClAdirea sd cate cu tara spre sud-est ori spre sud-vest. ClAdirile asezate cu fata spre nord-est nu suntbune, Muda sunt expuse prea mult la bAtaea criv6-tului; cele asezate cu fata la nord i nord-vest nu suntbune, fiind lipsite de lamina si aldura soarelui; cele ase-zate cu fata la sud deasemenea nu sunt bune aldea auprea mult soare, care le IncAlzeste mai mult decat tre-buie si le face nesuferite de locuit In timpul verii.

264

Temelia clädirii sà fie scoborità in pärnânt pándla loe sängtos; iar deasupra pilmântului sil aibe o inál-time de cel putin juinätate de metru. Ea trebue fácutädin piatrà deasd, sau din beton, spre a puteil dui-à binela ploaie si la umezeald. Casele cari au asemenea te-melii sunt trainice si cAlduroase.

Peretii sd fie inalti si grosi. Pentru casele cu uncat e bine ca peretii sä aibe in inältime cel putin 3 me-tri; iar in grosime 30 centimetri. Cel mai bun materialpentru pereti este cdreimida bine arsd.

Ferestrele sä fie mari si luminoase. Cele mai potri-vite ferestre sunt acelea cari au inältimea de un metrusi jurnätate si lärgimea de un metru; cari sunt asezateIn peretii dela räsärit si dela miazäzi si cari se pot de-schide cu usurintä.

UOle &A.' fie bine incheiate spre a nu läsA loe lacräpAturi.

Podeala sä fie asezatil la inältimea soclului.Tavanul sil" se gäseascA la o indltime de cel putin

trei metri fatä de podealà.Sobele pot fi de fier, ori de arilmidil. Cele mai

bune sunt insä cele de cdreimidd si cele de faianfd.Acoperisul sd fie inalt si ascutit, spre a da zApezii

si apei de ploaie o scurgere repede. Cele mai bune aco-perisuri sunt cele de tabld si de olane.

0 bunä locuintä trebue sä coprindd cel putin (loudcamere de locuit, o cdmard si o privatei; iar in jurul eisä aibe o curte i o greidinitd de flori si de pomi carisd-i improspäteze si sä"-i pästreze aerul curat.

0 casä, orcAt ar fi ea de bund, ca sd rämând sänd-toassä, are nevoie de multä ingrijire.

265

Curafirea i aerisirea zilnica a camerelor, precumspoirea peretilor macar de cloud ori pe an, trebue safie una din grijile de capetenie ale unei bune gospodine.

L e0a 14.

DESPRE

Omul se slujeste de imbriiceiminte pentru a-si ascundegoliciuneá corpului si a se aparà impotriva frigului sia caldurii.

Imbracamintea cea mai Nina este aceea care vara netine racoare, iar iarna cald. Experienta a dovedithainele subtiri si de culoare 'alba tin mai racoare decat cele groase si de culoare neagra.

Lucrul se explica astfel; Hainele subtiri ingaduie maicu inlesnire caldurii naturale din corp sä se imprastieIn aerul inconjurator; pe cand haineht groase pastreazacaldura corpului. Hainele de culoare alba au darul dea respinge caldura din afara a soarelui; pe cand celenegre o atrag si o inmgazineaza in ele.

Urmare fireasca este ca, vara sd ne îrnbrdcäm cahaine subtiri si de culoare albei; iar iarna, ca hainegroase si de culoare neagrei (inchisa

Experienia a mai dovedit ca hainele de bumbac, decanena si de in tin mai rdcoare deck cele de land'. Ex-plicatia sta in faptul cà Lana fiind rea conducatoare decaldura, pastreaza mai bine caldura corpuiui; in ace-las timp nu ingaduie nici frigului din afara sa patrundainlauntru.

Hainele de bumbac, de canepa si de in fiind buneconducátoare de caldura, au o insusire opusa. De adscoatem a doua invatatura: vara vom purtd mai multhaine de bumbac, de clinepti si de in; iar iarna haingde lanii

266

Hainele trebuesc potrivite pe corp ca sa nu fie niciprea largi, nici prea stramte.

Daca cele largi nu sunt asa de suparatoare, apoi celestramte sunt cat se poate de rele si de vatamatoare sa-n

Acestea din ulna, apasand asupra corpului, irnpie-dica respiralia si circulatia regulata a sangelui.

Imbracamintea cea mai bund pentru cap pe timpulverii, este pdldria de pale; iar pe timp de iarna, plild-ria de stord (pAsla).

and gerul e prea mare, putem purtà siNici inteun caz inset', cdciula nu trebue purtatd

timpul veril.Incdltdmintea trebue sa fie potrivita pe picior tot

pentru motive de sanatate. O incaltaminte stramta pro-duce bataturi si duren i de cap. O incaltaminte prealarga produce rosaturi 5i rani la picioare.

Rufdria de corp murdarindu-se mai lesne, tr,ebueschimbata regulat In fiecare saiitarnana; iar pe timpde vara, and omul Inadusa (asudd) mai mult, trebueschimbata si mai des. Asemenea i ciorapii.

Rufele murdare ne pot imbolnavl pielea de o boaläuratä si supardtoare numita raie.

Rufele curate i hainele ingrijite pdstreazd sdndtatea.

LeOa 15.

BOALELE MOLIPSITOARE.

Prin boale molipsitoare se Inteleg acele boale, carise pot luà cu inlesnire dela om la om i uneori chiardela animale. Cele mai cunoscute boale molipsitoaresunt: anghina diftericä, varsatul, scarlatina, pojarul,

267

tif ovil, oftica, tusea nusigareascli i râia. Cauzele maitutnror acestor boale sunt niste vietati mici, mici de tot,ce se numesc ndcrobi. Aceste vietAti se gdsesc pretutin-deni: in aer, In apd, in praful depe jos si chiar in cor-pul nostru. Cat timp omul isi ingrijeste corpul sicautd bine de sAndtate, microbii acestia n'au nici o pu-tere asupra lui.

De Indatá insd ce microbii prind de veste cà omul sepoartd murdar, cà trdeste Inteo casd umedd i intune-coasd, cä mAntmcd mancdruri vechi i stricate, etc.,atunci ei capdtd o mare putere de a se inmulti si de aproduce !liste otrdvuri periculoase sAndtAtii i vietiiomului.

Angina diftericd (soparlaita sau acele rele) este oboard' foarte primejdioasd, mai ales pentru copii. Eaatacd fundul gurii, inghititoarea, beregata si uneori

nasului.Gura si ingIntitoarea se acoperä cu niste pieliti albi-

cioase. Bolnavul prinde a aved duren i la inghitit sifierbinteald mare in tot corpul. Dacd boala atinge siberegata, atunci se zice guster sau crup. Bolnavul res-pird greu si vorbeste rdgusit. Scuipatul si mucii bolna-vului sunt molipsitori. Bolnavul cdutat In pripd i cudoctor, scapd: altfel moare. Parid la sosirea doctorului,bolnavul sd faca gargard cu apd de var, cu zeamd de

ori cu piatrd acrd topità in apd.Omul se poate ferì i vindecd de aceastd boald, dacd

se inoculeazd c4 serum antidifteric.Varsatul se aratd cu fiori, duren i de mijloc, fierbin-

teli ì uneori cu Vársdturi. Dupd 2-3 zile, pielea seacoperd cu niste pete rosii si bulbucate cari se prefacapoi in bAsicute pline cu puroiu. Básicutele acestea,cand sunt bine coapte, se sparg, se scurg si se cojesc.Ele cuprind toatd slimânta boalei; de aceea cojile bd-sicutelor sunt foarte molipsitoare.

268

Oinul se poate feri de varsat, dad se vaccineaza cuvaccinul contra veirsatului.

Scarlatina incepe cu fierbinteará mare si cu durerede gat, urmate de iesirea pe corp a unor pete rosii ne-bulbucate, cari dupà 7-8 zile, prind a se cop,. Cojileacestea sunt foarte molipsitoare, fiindcd in ele se afra"toatA s'Amalita boalei. Bolnavul de scarlatinA trebuecAutat in pripd cu doctorul; altfel stiinta nu garanteazdde vieata lui.

Pojarul e o boalA asemAnItoare cu scarlatina, insilnu e asà primejdioasa ca acesta din urmA. Pojarul in-cepe de obiceiu cu guturai, cu lAcramarea ochilor i cutuse. La pojar, petele rosii apar intai pe fatA i apoipe corp.

Ghindurile gatului nu se maresc si nici nu sunt dure-roase ca la boala de scarlatina, care nu incepe nido-data cu guturaiu sau cu tuse.

Lectia 16.

BOALELE MOLIPSITOARE.(Urm are).

Tifosul (lungoarea) este o boalA rea, care atacA tubulchgestiv. Ea vine cu duren i de cap, fierbintealà

mari in tot corpul. Bolnavul simte duren i cughioraituri in partea dreapta a pantecelui si are scaunedese si moi, pline cu sAmanta da tifos.

Boala aceasta tine de obiceiu 3 sAptAmanl. Ea trc-bue cautatä. CU doctori, nu ca babe.

Omul se poate vinded de tifos, dad urmeazA in to-tul sfaturile doctorului. Unja cea mare la tifos, tre-bue sa fie mai ales paza bolnavulu¡ de mandrile o-prite, cum sunt: painea, carnea si fructele cu samburi.

269

Paza aceasta trebue s'o pdstreze bolnavul, incà cel pu-tin 2 sdptárnâni, dupd vindecarè.

Oftica este cea mai grea i cea mai primejdioasdboard. Ea atacd pldmänii, pe cari fi roade fsärd. mira' $ifàrà sperantd de scdpare. Omul atins de aceastd boald,se topete ca lumdnarea care arde; mai intdi incepe a-ilipsì pofta de m'Aneare; iar mai pe urnid prinde a sldbi,a tusi si a scoate din piept o flegmd groasd si gdlbuie,amestecatd cu vite de sange inchegat, rupte din pld-rndni. Flegma aceasta este foarte molipsitoare, din pri-cind cd ea cuprinde sAmánta boalei.

Cu toate cä oftica este cea mai rea dintre toate boa-lele, se poate insd ca, prin o Cdutare bund, cel atins deaceastd boald, sá trdiascd mult i sà ajungd chiaraddnci bdtränete. Pentru aceasta se cere ca ofticosulsà ducd o vieatd foarte regulatd $i linistitd, sd respireIn totdeauna aer curat i sd se hrdneascd bine, mai alescu lapte, oud si carne de vacd, iar pentru mai multdsigurantd, sd urmeze intocmai sfatul doctorului, pe caretrebuie sd-1 consulte at de des.

Tusea mtigareascd este o board foarte molipsitoarecare, atinge mai ales pe copii. De ea se pot umpleäinsd si oamenii mari. Aceastd boald tine uneori cdte 7si S sAptdmáni; iar accesele de tuse apucd pe bolnavde cate 20 si 30 de ori pe zi. CAnd numdrul apucdtu-rilor trece de 40, holnavul e in primej die de moarte.

Tusea mAgdreascd se vindecd prin o bund Cántarasi prin schimbarea aerului.

Daca', dupd 2-3 zile, vedem cä boala se inteteste,atunci sà chemdm indatd doctorul care ne poate dasfa turi de mare tolos, pentru ce! bolnav.

270

Rdia este o boal de piele. De cele mai multe ori, ease naste din pricina necurAteniei corpului. Se poate ea"-pa'tà însä$i pe cale de molipsire, prin atingerea cu oa-meni blonavi de l'ale, ori cu animale bolnave de aceastdbala, cum sunt: cainii, pisicele, boii, oile, porcii si cele-lalte. Râia se iveste de regula', pe mdini si pe piept.Raio0 suferà de mâncárimi dureroase pe sub piele.Pricina acestor manarimi dureroase sunt niste micivietgti in chip de paianjeni, cari varindu-se sub pide,prind a se inmulti si a-si face acolo, asute de locuit.

Rdia se vindecá cu alifie de pucioasd.

Lectia 17.

PLANTE MEDICINALE.

Prin plante medicinale se inteleg acele plante, carise intrebuinteaza la vindecarea diferitelor boale. Celemai cunoscute plante medicinale sunt: isma, mu$e(elul,coada oricelului, lumdnarica, nalba, centaura, polar-nita, pelinul, trifoiul, feriga, iarba mare, meiciepl, so-cul, rimad, pdtrunjelul, hreanul, mu$tarul, inul, celnepa,cornnl, teiul i gutuiul.

Unele din aceste plante cresc singure pe cámpii siprin poeni; altele trebuesc sàdite si ingrijite de om. Dela unele folosim florile, dela altele foile si rádácinile,iar dela altele fructele si semintele.

Isma (minta) creste pe cdmp; dar se poate cultiva siIn grädind. Din floarea ì frunzele ei, dela varf, se facceaiuri bune pentru Vársaturi i duren i cu cárcel in pan-tece. Ea trebue stransil in lunile Iulie si August, uscatAbine la umbrá si pusä in cutii inchise, ca sà mi rásufle.

Mu$etelul (romanita) sau mItricea creste singur, pe

271

cdmp. Dela el, folosim floarea, lar uneori $i foile. Dinfloarea lui se fac ceaiuri bune pentru duren i de stoma:.Fiertura de mu$etel se poate Intrebuintd i ca gargarä,precum i pentru spdläturi In urechi.

Coada wricelului se Intrebuinteazd ca ceaiu, pentruitureri de piept. La ceaiu nu trebuesc puse decat numaiflorile.

Luinândrica (coada vacii) are aceeas intrebuintarecasi coada 5oricelului.

Nalba mare face flori bune contra tusei si rdguse-lei. Din florile ei se pot face si fierturi pentru spáláturi.

Centaura (potrovaca) face foi bune contra frigurilordurerilor de stomac.

Pojarnita (sundtoarea) face flori bune pentru ceaiurisi pen tru fiert cu uleiu. Ceaiurile se intrebuinteazd pen-tru duren i dt stomac; iar uleiul de pojarnità vindecd

Pelinul are aceeas intrebuintare casi centaura. Dinflorile lui se fac insd si ceaiuri impotriva limbricilor.

Feriga e o plantd cu frunze mari, care creste prin pd-duri $i in locuri sterpe sau nisipoase. Rdddcina eideed panglica (cordica). Ea se Intrebuinteazd uscatd,pisatd l amestecatd cu zandr sau cu miere.

¡arta mare (omanul) face o rkidcinä bunä pentruceaiuri, pentru spAldturi si pentru afumat prin casd.

Mdciewl face flori, ce se Intrebuinteazd fierte, pen-tru gargard.

Socul face flori bune pentru tusd 5i nAdusald.Macul row e bun pentru amortirea $i Incetarea du-

rerilor.Pdt1'1nje10 face o rdddcind care, dacd se fierbe 5i se

bed, e bund pentru scoaterea mai u$or a udului si pen-tru curritirea sdngelui.

Hreanul face flori bune pentru durere de piept; $i rd-ddcini bune pentru cataplasme, cdnd avem nevralgii.

MuVarul face ni$te seminte care, pisate 5i amestecate

272

cu apa cáldutä, dau o cataplasmil foarte buna, pentrujunghiuri i raceli.

Inul si cdnepa fac semihte bune pentru cataplasme.Cataplasmele de in se intrebuinteazä pentru inmuierea

coacerea buboaielor.Teiul face o floare !mina' pentru ceaiuri; iar cornul si

gutuiul fac fructe bune pentru boalele de stomac i ¿leintestine.

Lectia 18.

EVAPORAREA I AIETEORELE APOASE.

Daca punem apà inteo farfurie i apoi o lásam afarala aer, vom observa ca zi cu zi apa se imputineaza,pand ajunge sà disparà cu totul. Apa s'a prefacut inaburi sau vapori si s'a ridicat in aer. Acelas lucru sefntampla cu apa dela suprafata raurilor, mariloroceanelor. Dar nu numai apa se poate preface in aburisau vapori; ci si celelalte lichide: vinul, laptele, ote-tul, etc.

Prefacerea unui lichid in vapori se numeste evapo-rare.

Cand vaporii de apa., ridicati in sus, dau peste aerrece, atunci ei se condenseazd, adicà se prefac in pica-turi mici de apa, pline pe dinlauntru Cu aer, intocmaica basicutele de sapun. Cand aceste picaturi mici seafta aproape de supraf ata pamantului, intunecá aerul celtransparent si nu ne rnai lasa srt vedem lucrurile dindepartare. Atunci zicem: e pdad, negurd sau ceard.Cana picaturile acestea stau atarnate sus, in aer, deintuneca privirea soarelui, zicem: cerul e acoperit Cunori.

273

Ceafa i norii sunt formafi din picdturi rnici de tipa,pline pe dinlduntru cu aer.

Când picAturile de apá din non i dau peste un aer mairece decdt cel in care plutesc, atunci ele se conden-seazá. de tot, se sparg i prind a cádeà la plimant, subforma de ploaie. Ploaia este foarte folositoare pentrucamp, cand cade la vreme i cuata'. Uneori, vara eacade sub formá de globurele de ghiatd. O asemeneaploaie se chiamd grindinà. Orindina este o ploaie rea

vátámátoare. Ea se produce numai atunci cand ae-rul de sus se ráceste prea tare deodatá si ingheatd pi-cáturile de apd din non.

lama, când aerul e rece de tot. picAturile de apá dinnon i se prefac in fulgi de zlipadd §i cad la pámânt subforma unor stelute mici, albe si reci. Stelutele acesteaadunate in grámezi mari pe pámânt, alcátuesc zApada(ornAtul).

Západa este de asemenea folositoare pentru cárnp.Ea apárd semánálutile de inghetul iernii.

Dacá plond când temperatura pámAntului e sub zerograde, picáturile de ploaie ingheatä, indatá cum atingpámântul. Ghiata aceasta se chiamá. poleiu. Poleiul efoarte viltámátor pentru vietáti si mai ales pentru pomi.

In noptile de primávará si vard, când cerul e senin,párnântul i lucrurile depe suprafata sa, pierd cálduraprimitá dela soare, in timpul zilei, i se rlicesc. Aerulde jos de prin prejurul ion, se rAceste si el; iar vaporiide ap5 aflátori inteinsul se condenseazá In picáturimici, ce se aseazd pe ierburi, pietre si alte lucruri ceintalnesc in cale. Piedturile acestea de apá. se cheamároza

Cartea Adultului. Oh. TanAsescu I. Costacea si V. Sllicescu, ed. V.

274

Clind temperatura pämäntului si a lucrurilor delasuprafata sa, e sub zero grade, atunci vaporii de apäce se depun pe ierburi i celelalte lucruri, iau formaunor ace mici de ghiatä, de culoare alba, ce se chiarnäbruma. Lucrul acesta se intamplä In noptile seninered de primbrará si de toamnä..

Bruma este foarte vätämdtoare mai ales primAvara,când dau mugurii i florile pomilor.

Ceafa, norii, ploaea, zapada, poletul, roua si brumase numesc metcore apoase.

Lectia 19

ELECTRICITATEA. FULGERUL. TRASNETUL.

DacA frearn un bastonas de sticlA cu o bucatd depostav sau de ingtasä, bine uscatä, $i apoi 11 apropiemde niste buciltele de hârtie, strujituri de pene ori altecorpuri upare, observärn cä bastonasul nostru de sti-cla le atrage spre el. Dacd vom repetá aceastä expe-rientà cu un bastona$ de räsinä, de cearä rosie, de chi-hlibar de pucioasä ori de alte substante, vom observäacelas lucru: corpurile upare vor fi atrase spre acestebastonase. De ad vedem cà prin frecare, bastonaseleacestea au cApAtat puterea de a atrage la ele budite-lele de hârtie, strujiturile de pene si alte corpuri upare.

Puterea de a atrage lucruri upare, pe care o doban-desc unele corpuri, prin frecare, se nurneste electri-citate.

Sunt unele corpuri, pe care tinându-le in mát,A si fre-andu-le in chipul de mai sus, nu dobändesc puterea dea atrage lucruri u$oare: nu se eleetrizeazg, adicd nu se

275

incara Cu electricitate. Lucrul acesta se observä maiales la corpurile de fier, de aur, de argint si alte me-tale. Cauza este a electricitatea ce se produce prinfrecare, nu rämâne in ele; ci se scurge prh3 corpulnostril, in primânt. Ca sd putem electrizà metalele, tre-buie sä." le tinem In rriânä prin ajutorul unor manere desticlà, de gurnä, sau de räsind, cari impedia trecereaelectricitkil din ele in corpul nostru si de ad mai de-parte in pämânt.

Corpurile, care prin frecare nu se pot inard dea-dreptul Cu electricitate, din cauzd cà aceasta se scurgecu usurintd printeinsele, se numesc corpuri bune con-ducdioare de electricit ate.

Metalele, corpul omului si al anirnaleior, planicie,pa'mântul, apa si aerul umed slant corpuri bune condu-catoare de electricitate.

Corpurile, care prin. freeare, se pot inarca deadrep-tul Cu electricitate din cauzA cä acesta nu poate strä.-bate prin ele, se numesc corpuri rele conduceitoare deelectricitate.

reisina, guma (cauciucul), ceara rosie, chihliba-rul, pOrfelanul, aerul meat i altele sunt corpuri reieconduceitoare de electricitate.

Dar sä revenim la experienta Cu bastonasul de sti-dd. Bastonasul de sticlà, dupd ce a atras la el buate-lele de hartie, strujituri de pene, etc., nu le poate suferlmult timp in atingere cu el; si iatä cum tot el prinde ale respinge si a le imprästià in toate pärtile. Dad. apro -piem acum de ele bastonasul de räsind, vedem cd ace-sta le atrage $i le adunä la el ca pe niste lucruri dragi.Din aceastä experientd rezultd cà electricitatea dinbastonasul de sticlà nu e la fel cu cea din bastonasulde räsind. Oamenii de stiintrt au botezat electricitateadin bastonasul de sticlä. cu -numele de electricitatesticloasa sau ; iar pe cea din bastonasul desing, au boIezat-o electricitate rasinoasei sau negativa.

276

Dacá Iuàm douà corpuri: unul inarcat cu electrici-tate pozitivA si afful cu negativá si le puneni fatá inTata, vedem a ele pornesc unul spre altul, adica seatrag. Dacá repetnn aceastd experientá cu doud cor-puri frien-cate cu electricitate de acela$ fe!, vedemele se resping. De ad invkatura: Electricitd(ile de ace-la$ gen se resping; iar acele de gen contrar se atrag.

Cand distanta dintrc corpurile frien-cate cu electri-citate de gen contrar este prea mica, atunci electricita-tea pozitivä din unul se une$te cu electricitatea nega-tivä din celalalt, si dau nastere la o scanteie luminoasg,numità scanteie electricd, care intotdeauna este inso-titá de o pocniturd sau detunkurà.

Fulgertzl ce se vede pe cer, vara cand plou5., nu ealtceva deck scânteia electria ce se produce atuncicand se apropie doi non, din care unul e incArcat cuelectricitate pozitivá i celAlalt, Cu electricitate ne-gativa.

Odatà cu aceasta se produce si bubuitura (detuná-tura) pe care noi o numim tunet. Uneori electricitateadin non i se uneste cu cea din pnnânt. Scanteia elec-tricsá rezultatd din aceastà unire, se numeste trasnet.Ea se produce de obiceiu intre nori si lucrurile inaltedepe pdmânt, cum sunt: copacii, turlele bisericilor sicasele mari.

Trdsnetul fiind foarte periculos, oameni. si-aucut o al:In-Atoare numitá paratrdsnet. Aceastà apä-rkoare e formatd dintr'o vergeà ascutitd, de fier,lungd de 8-10 metri, ce se aseazá vertical deasupraclAdirilor mari i inalte. Capdtul de jos al vergelei epus in leaturA cu pálmántul, prin ajutorul mai multorsárme de fier impletite. COnd un nor inedrcat cu elec-tricitate, trece pe deasupra unei asemenea clädiricearcO s'A se uneasa cu electricitatea din clddire,aceasta din urmá se scurge Cu ineetul, In aer, prin vfir-

fit! cel subtire al vergelei si unirea celor cloud electri-(AVIV, din nor si din clddire, nu se mai poate face; iarclddirea scapd de detunatura trdsnetului.

Lectia 20.

CULTURA PAAIANTULUI $1 UNELTELEAGRICOLE.

A cultiva un parnAnt inseartind a-1 lucrà asa fe! 'hickgrduntele semdnate in el, sa deà roade mai frumoasesi mai numeroase, deck ar da semintele aruncate in-tr'un pdindrit nelucrat.

Cultura pclmantului se face prin sase soiuri de lu-craft aforul, mu$uroitul, plivitul, prd$itul, grapatul siteivellugitul.

277

1. Aratul se face cu plugul. Aceastd uneltd desfundd,scormoneste si rdreste pdinfintul In vederea urmdtoa-relor scopuri:

Spre a face cu putintd pdtrunderea rddaLunii plan-tel In pdmant;

Spre a face cu pub* pdtrunderea aerului si apei,cari hrsdnesc planta;

Spre a ingropa ingrdsámintele si ierburile nefolo-sitoare, in scop de a le transforma In ingrdsdminte tre-buincioase vietei plantei.

4.

Ardtura obi5nuitd trebue sa" aibd o adâncime de 1020 centimetri 5i o ldrgime de 10-16 centimetri.

Musuroitul se face cu musuroitorul. Aceastd uneltdface mu5uroaie de pämânt in jurul tulpinei, cu scop dea inlesni formarea 5i desvoltarea rAddcinilor 5i de apdstrd umezeala pdmantului.

Plivitul se face cu stdrpitorttl care distruge ierbu-rile nefolositoare sau vdtdmAtoare ce cresc dela sine.Aceste ierburi (buruieni) dacd n'ar fi plivite (stdrpite),ar impedica cresterea plantelor cultivabile, ludndu-lelocul, hrana 5i lumina.

278

Prd$itul se face cu sapa ori cu preiVtorul.Lucrarea aceasta se face cu scop de a aierisi Oman-

tul cultivabil, aducdnd stratul de dedesubt, deasupra,iar pe cel vânturat de deasupra, dedesubt.

Grapatul se face cu o uneltd numitd grapd".Aceastd lucrare are de scop sd ingroape in pdmdrit,

ingrd5dmintele, .semintele 5i buruienile.Tawilugitul se face cu tdvdlugul.

TdvAlugitul are de scop de a desdvAr51 lucrarea ged-patului. Prin tdvdlugire, semintele se ingroapd maibine, pdmantul se indeasd, spre a-5i puted pästrà ume-

279

zeala; iar bulgArii gäsiti In neregulà se sfärâmä" si senetezesc.

Sf aturi. Cine doreste sà" aib5. Intotdeauna recoltebune si frumoase, s'a" tinA socotealà de urmsätoarelesfaturi:

1. Dupd plante cu raddcini lungi, sti semene altelecu rdeldcini scurte. 2. Dupd plante cultivate pentrugraunfe, sa semene plante pentru nutre f. 3. Dupd plantepr4itoare, s'd semepe plante spicoase (pdioase). 4. Sitingrag pämtintul cu billigarul strtins dela vite. Ingrd-Omintele se vor pune la planta prd$itoare, care vine.inaintea pdioaselor.

Un Ornânt oricât de sgrac, dacA e bine ingrAsatn'are nevoie de odihtfá.

SFAR$1T

TABLA DE MATERII

CETIREA.(Ion Costaeen)

Pag.

Immil National . 5

Nevoia de a Invilta carte, lon Costacea 5Limba RomAnii, Ion Costacea 7Niciodat6 nu-i tArziu, Ion Costacea 7

Privire depe Muntele Negoiu, G. Co5buc 9

Manastirea Cozia, Gr. Alexandrescu 11Cuin sil ne Imbogfitirn, Celirea clasa IV de Lupu Antonescu, 5. a. 13Bucovina, V. Atexandri . 15Descoperirea Americei 16SAlbaticii, Cetirea IV de M. Sadoveantz 18

Mullen chibzuita i muncn proastA, G. Co$buc 19Ardealul, N. Balcescu 21Stejarul din Borzesti, N. Ganea 23Steagul lui Stefan cel Mare, N. ¡Oiga. 25Ecatecina Teodoroiu 27CuvAntarea M. S. RegeluiEroilor dela MiirAsesti. 30Am scApat de s5racie, dupei revista Senuirultorul" 30Cum trgesc oamenii In alte WI, D. Simionescu 32Luptele de pe Jiu 35Libertatea, G. Adamescu 37Despre Ingr5s5minte, Ion Costacea 39Drepturile Constitutionale, Ion Costacea 41Datoria de a fi soldat, G. Adamescu 43Dusmanii i prietenii agriculturii, Ion Costacea 46Drepturile pol:tice ale RomAnilor, Ion Costacea 43Impozitele, Ion Costacea 49IntovitrAsiri de snteni, dui:a revista Semetnatorul" 50O noapte la Plevna, Florian Becescu . 52

282

GRAMÁTICA $1 COMPUNERI.(Ion Costacea)

Propozitiunea 56Subiectul §i predicatul 57Propozitlunea simpla §i desvoltata 58Complimentul 60Propozitiunea desvoltata 62Milne vorbirii . 64

PP (urmare) f5Acordul 67Fraza 69Propozitiuni principale §i secundare 70Punctuatia 72

PP (urmare) 74Biletul 77Scrisori familiare 78Scrisosori de afaceri 81Telegrame 84Acte publice 85

PP (urmare) 87

PP PP PP 89

PP PP 3, 90

ARITNETICA $1 GEOMETRIA.(Gh. Tanaseseu)

Notiunea de ninnar Intreg §i zechnale 92Masuri metrice 95

33 (urmare) 97Exercitii asupra scrierii masurilor metrice 100Adunarea numerilor Intregi . .

p 101

-, zecimale 102ScAderea numerilor lntregi 103Scaderea numerilor zecimale 104Inmultirea numerilor Intregi. 106

P1 zecimale 108ImpArtirea numerilor lntregi 111

zecimale , 112Impartitorul numar zecimal 114Volum, suprafap, linie, punct, unghiuri 116Masurarea suprafetelor 120

Pag.

Pf

3P

PP

/1

t t

Pf

Pf

Pf

PI

PI

SI

fi

283

Pag.

16, Suprafata paralelogramulul 124Suprafata cerculul .. 126Uniati de volum 127Volumul paralelipipedului dreptunghm . 128Calcularea dobInzil 130

REL1GIA.(Gh. TitnAseseu)

RugAciunea Domnului 137Simbolul Credintei 138Expiicarea Simbolului Credintei 140

Pf pp . (urmare) 141Puterea rugdciunii 141Istoria Vame5ului 5i a Fariseului 142Despre milostenie, rugAciune 5i post 143Na5terea Domnului Isus Hristos . . , 144Judecarea Pf Pf 145

lb. Moartea Pf Pf 146Invierea f Y > f f t 148Din faptele sfintilor apostoli 149Din scrisorile sfintilor apostoli 150Datoriile omului atre Dumnezeu 5i aproapele 152

Pf cdtre sine 153Patria 5i datoriile cAtre patrie 151Iubirea de muna 156Munca este un tovarA5 pretios 156InlAturarea legilor 5i a autoritAtilor publice 157Nevoia de a fi cArmuiti de legi . .. 159

1STORIA.(Ion Costacea)

Lectia 1. Origina poporului RomAn 161

Pf 2. Intemeierea Principatelor. 164tf 3. Mircea cel Mare. 166PP 4. PP (urmare) 168Pf 5. Alexandru cel Bun 171

6. Stefan cel Mare 172PP 7. ,, (urmare) 175f! 8. Mihaiu Viteazul 178pf 9. ,, (urmare) 181t, 10. /S II Il 183

PP

284

rag.

Matei Basarab i Vasile Lupu 185

Epoca Fanariotilor 188

Revolutia dela 1821. Tudor Vladimirescu 190Revolutia dela 1848 192Cuza Voda si Unirea Principatelor 195

Carol I. Rasboiul pentru independenta 197Caderea Plevnei 199

Campania din 1913 201Razboiul pentru Intregirea neamului 203

If It (urmare) 206Organizarea vechiului regat In trecut 208Starea actuall a Romaniei Mari 210

GEOGRAFIA.

(Victor Staeeseu)

Lectia 1. Romania, Nume, marime, botare 212

PP 2. Mnnti, Dealuri, Campii 212

)1 3. Val, Ape, Trecatori 213

SY 4. Oltenia 215

,. 5. Muntenia 216

PP 6. Moldova 218

ft 7. Dobrogea 220

VI 8. Transilvania sau Ardealul 221

00 9. Bucovina si Maramuresul . 222

Pt 10. Crisana si Temisana . i. 223

ff 11. Basarabia . 225

fP 42. Organizatia Stutului Roman 226

tf 13. Europa. Hotare. Mari. Insule 227

It 14. Muntii si apele Europei 229

ff 15. Impartirea politica a Europei . 23016. Geog rafia economica a Europei 232

PP 17. Asia 233

fP 18. Africa 235

If 19. America 237

If 20. Oceania 940

$TIINTELE, FIZICO-NA.TURk LE.(Victor StAeeseu)

Lectia 1. Corpul i organele omului 244

92 2. Aparatul digestiv 245

285

LectiaPP

PP

ff

PP

Pf

PP

f,

If

,

3. A paratul circulator4. PP respirator5. Sistemul osos6. Sistemul nervos7. PP muscular8. Sfaturi higienice9. Alimentele

10. Aerul .11. Apa de bAut12. Despre Lai13. Despre locuintg14. Despre ImbrAcAminte15. Boalele molipsitoare16. PP ff (urmare)17. Plante medicinale18. Evaporarea 1 meteorele apoase19. Electricitatea. Fulgerul. Trilsnetul20. Cultura p6mAntului §i uneltele agricole

Pag.

1

247249250252254255257259260262263265266268270272274277

.

CEI-10 SLOVACIA \POLONIA\. .....,..

co,..4\Hoton

Tlou

e _ _ --.. ) ,-.. E %Vali4:::::C, AU TI

1

mas1rA 'RA ;7R.; *S-.1I11

e,. Soroce

Neiák9.:ouf 4,1

....,, Is i% - DOROHOISABOLCIU

0 ..O

'

0Satma

`-/ti

-, SO ROCA'`--,.,... l'-' ,SOS....lo_rosi_ne f ro,st,

!HT...Nyir e9y hazy,

e s A.1' hl A R \, Si9et St.I..,%. //firaUrb 're ,

ga 0 ...\\ //...-..HAIDU a `,

/I r

.,..0. ....... s. -, ..

..,:.....,4 G..-,, \Ba..da:,..ta.., t:' OBoto ni

BALTI It 1 "P

s,,, ,.., ,--- LIFIGV'ut,,,r . 'I BOTOSA e

......4

Debretini.4'

't IBISTRI . ,-, - ti en-'' /,'

1

Orhei o......, - k 0 .Lungv?1. 17I'\ -S

iD- .i - \-.I I -'rLA J DOBAC AU 1-t z--.,

I/ 0 R H E I

.0.i I ,..<- FALT! Q. g N In, -q ) I A I...- -- P t

0 11,, it, -------....,

Mcs

NZa la u

Dei... '1 5,-, ist re_ a ----1.71.1"."\, / T.Nea t0 ChiOnau iCO

, pradea mare e " let iC) /' te`6 \\B I 11 OR / ..- , .1.--\

, .5 C H I S I N ALI,COJO C N A

, i, m.,,, ,...."-N, /

.,. s'.9(.., ( c:jul LT:1. /15-i1

I

N EA MT \B: AO MAN ;,A

.U I 1') ,/i Tighicia

,...

1

ii

..."--- % TURDA oTurda---, ,

I- TMuresul,.-'',,

UR ESUL1,tC uc Lul\_,

Pi a era ',, ,i

i - -,$), ....... ...<Va SIU

it)

0 ,'\--,s, ............. \ I

/,Husi

e 1 - - 0 / seredA. vneho "

\ \ NA,'I ---.-...) \

e

lirALCI TIGH I

Lu

kiwi .....,

s'sa,0,:o D 0 ED,0 \

..". B A C AArad \

bA R A D ---_-------' Dive\ I r- -... M....\ /

... `,-, JOS v s/6n,, ,,, ;:firarlar c't....X.f CA 11 ut/

--My -.4.1.8 A DEicAA R NAVA ' _,,,,,.. Baca

... 0 ----* C E. Tn_q .-,- .7-17---;

Odorhei \ ei I1

/ es SeghisoaraV, - --) 0,,Ò _,TI M I S Deva

- ti TAR NTA VA MAR ,t", ""

r 1\ ,_, - -N. .,

-- Ma re,,ii;71

RE -SCAUN I p u T A, .TE TeS:0/

OCahuliTetrdsoara i \

1f ,...-HUNIEDOARA\staiu '

ragaras( - , e ok

d's,_ ... --,, oSibiuSacues

FAGAR AS BRA,s(p,°sang'rgiu'P. . --...- '471 Ite,

m e

....6 i TOR L . ''-/ 9os

Co orunseb4o l'etro,sani '-'..-...\

i ,............ - - ...... \ Br_ ,' I 0 \. I . ,_ saw% ,...1 Galati -o

0Chili°

.311\ ,.., r,ó

tOVOBLU

Beci karesFosa n 1

\ V ''...leNI C A -SEVERIM o ! -%.....A., si,,,, tESUZEU \R.S A R A T-OResita i...;.-- ......'" G. Lu ng 1 \

\Braila o.._

Tulc--..

VALC EA

I0 , %

IN, ; 00ravita o ) " I'must %,F, R \ L.Somoa

R.VaIcea H 0 V Buzeu%

e,. s..> \-- 04/7 na ._ ,. \ ° Jiu1

1 \e m,S''" ;BRA] I. A TULCEA'

1 iii; viste \oP

94/.3 ...,,

i 1 k sti 1ra

I 00 , k

k ".......-..../"%j,,' 1 o

,,,,,i --.-5 .,, es?! \DAM VI \s,(0,,, ....

st

oTSeversI 1 --1,s,

---- /i\

, , , , ,7 ,,

IALOMIT,_

L F 0 V`,MEHEDINTI 1

latina' _.-, 1 e i . BUCLI RES.T1\, ,-_, feteslirCraso I 0,\I Gi\\ % 0 L T `,

eoe 011eniVa

OCernavoa la ras,' D O. L .1

"7-Ca,,, VLASCA \1 0 N00o/afat

ra ca

TEZEOR1

e .4. 1ROMANATI""

Giur.

nee..., co,

HOT1N

(:),..eri!? CON STANTA.. cer1ucak,....,...,

,

e.14 ,,R.-' ,.....DUROSTO

diC A LIACRA7,,........,.

ROMANIA

u

cl-

o

irrnocAnreanommemach 5f11.1112.1R311

,

hoi-

\ i

I

-TAR

r-

`es,.'";',,s.-n°

\Arama

,- '.'-:±-I

'.'BULGARIA' ,

-

\-......'

-

a

1 EC V341-='

-

EURQPA

hra/tor

"44

F pq

' e.54,1VikOt

Y.A1V-4 \roit s

efr--

° Oslo ce)

Stokolm etrograd

-- s '

ondrh'uinbz1 , - ,i,,, iI Berli

.%1

t' iio

in.6 , '13mti,..xelb?

' I-9

'it, a

,posen 't,.%\-

"..

vs...N,1/4,..), Op, \Var4ovia

'POLI N 1

Kiev.1 /Pa ris

rra-sk. ifragg.) '...... N i,

i1

1 U C Ri Munchen

..<. , --,,vien--,CEHO

. IhiP-- rui

Si's-, ---_o . S LO VAC I ik..... to

' °Berner t, A 01.17-Sn:brTuRA I-------- --, n, Ci%Ode

Ioudap a HI a".... o - -I- -

VITriest

,;t la o i

AOMANIt o4

(sc,' 9 1 Sigiu12, .... 11/77C

P

' SO tad rid, -....,

arcek

estantmopo I

oMoscova

/1st ret Ito n

//Ws

1.1Th0 CAM. /10IMFAOCA 5A eueuncp

e Is'

Islanda,

":-

roievs Be 9raBu,c,suo,

A)AR IA /

-.%;..,.

.,Cartea Româneascg" Soc. Anonimg. Bucure4tiLista MOlor Didact ce de Curs Secundar,

r.probate de Onor. Mlnisterul instrucitunli Publice pentru Anal Scolar 1925-192e

SCO1LELE DE AIESERII.Chiticarn C. si Brata I., Carte de geometrie practica' pentru cl. I-a a scòalelor

inferioare de meserii si a scoalelor industrial& de ucenici.Dumitreseu Parvu, CurS elementar de Electro-technica (Electricitate si Mag-

netism).Gavaneseu I., Curs de Geometrie si Metodä de desemn pentru colile infericiare

elementare de meserii.Haza G., Carte de cetire, anal III, pentru scolile de meserii, industriale. etc.Lorenz Alexandra, Ing. Manual Mecanic.Popoviei Gh., Notiuni de Technologie. Metalurgia pentru scoalele de ucenici.

lucratori.Idem, Technologia mecanica pentru *collie de mesvii i industriale : Fieraria,

Turnatciria de fonta, Technologia lemnului.Idem, TeAmologia materialelor pentru anul I scoalele de maserii si industrialeIdem, Technologia meseriilor pentru scoalele de meserii i industriale.

DREPT, ECONOMIE POLITICA, INSTRUCTIE CIVICA.Prato G., Instructie civica, drept uzual i economie politicà, pentru cl. IV sec.Kirileseu Coast., Instructie civick Drept uzual i economic politicá pentru cl. IV

secundará.Paeu Moise, Instructie civicá, Drept i economie politica pentru cl. IV secundara'

FILOSOFIE SI PSIIIOLOGIE.Grivilneseu I., Psihologie.Valeriu Al., Logica, pentru cl. VII sec., baieti si fete.

LIAIBA ENGLEZA.Beza Al., Romantismul englez.Calligari i Seliiinkron, Limba engleza pentru clasa VI-a reala (facultátiv).Filipoviei N., Curs de aplicatie a expresiunilor comerciale engleze.Grffitbs Belbin i Sanda Match!, English Book for Childern in RumaniaIdem, idem, for young people in Roumania, Book II.

LI \IBA FRANCEZA.Beards Marie, J'apprends à parler, I-ère année, ilustrata.Idem, J'apprends 4 lire, II-ème année, ilustrata.Idem, J'apprends 4 écrire, III-ème amide, ilustrata.Idem, J'apprends à composer, IV-ème année.Candrea A. I., Grammaire roumaine.Fortoneseu C. D., Carte de limba franceza anul I baeti.Idem, idem, anal I fete.Idem, idem, anal II baeti.Idem, idem, anul II fete.Idem, idem, anul III bäeti.Idem, idem, anal III fete.Idem, idem, anal IV baeti si anul IV fete.Galka M., Ma première anirée de francais (iustrat5).Leist Ldw., Le francais parlé. Conversatiuni franceze cu note explicative pentra

cei ce vor sa se perfectionezeRaduleseu-Pogoneanu E., Carte de limba franceza pentru clasa IIdem, idem, pentru clasa VIII.Taller Em., Literatura franceid contimporan5.

15524.-20.000 ex PRETUL LEI 46.

si .

-I.