carte de mire - upload.wikimedia.org · 7- ä ä ä ä ... vara, la esamen, a venit in clasa lul...

CARTE DE MIREPENTRU

uLASA II-a PRIMARA URBANA

DE

A. I. 0 DOBESCU,fost profesor nniversitar

V director al &ólei Norma le Superióre,in Bucuresci.

V. GR. BORGOVANU,profesor la $cóla Normaki

de institutori fi director al $c6lei de..iplicafie de pe hinge aceeat fetild.

Carte aprobatd de Onor. Minister la concursul cartdor didactice, prin ordinalde sub No 5776 din 4 lunie 1897. Reaprobatd in 1898, lulie 9.

Bucdfile de coprins religios aprobat de ciltra comisiuneaSf. Sinod prin hotdrirea de sub No. 569 din

18 lunie 1899.

EDITIUNEA III

BUCURESCIEditura LibrAriei H. STEINBERG

STRADA GABR0VEN1, 10(Sub Hotel Universal)

1899.

-110--

.,.,.//W,*

IO,

eat

www.dacoromanica.ro

Tip. GUTENBERG, Joseph Göbl, Str. Winne!, 20.Bueurest1

www.dacoromanica.ro

)t)

.,0.

CM-am

www.dacoromanica.ro

1. SGrele r6sare.

Zorile când se arata,Stele le se risipesc.Si pe zarea 'ntunecath.Albe raze se ivesc!

Dar, cura.nd si mandrill soreEse 'n cer, de subt pamint...Iata-l!.. La lumina-1 mareNe' nchindm Doinnulul Stint

$/iAlcu/ vrat,

5

L ifitn/G1,1111,(Y)Cei

II.

13,6

www.dacoromanica.ro

2. Diminéta.Cucurigu, gagu I Canta consul dinc11-dedimineta....

Cele-lalte pasërl se de§tépta pe rand. Apol tOte fac maregalagie, in curte. Ele cer de mancare. Marita ese Inu0... Ea le arunca porumb, dinlr'o strachina.

Albinele incep a qi din slup. Ele se impr4tie pecampil. Se WO pe floricelele cu miros. Si dinteinselesorb mlerea cea dulce. Pe flon se opresc din sbor i

flutura0 cu aripe pest*. Prin aer tree ciripind §i pa.-seri. T6te flintele 10 cauta hrana lor.

Intocmal ca ele face §i omul cel harnic. El se scOld,cand se crapa de qiva. Apol se spala §i se Inchin6,lul Dumnecleti. Si, Indata se apuca de munca.

Dar qcolarul cel cu minte, ce face el diminéta ?

Diminqa? El se scold,Se imbracd si se spald,Se inchind 0 citesce.§11 la scOld el pornesce.

- 6 -www.dacoromanica.ro

3. Propositinnea.

Deprinderi gramaticale.

Exemple : Ce este cocoul ? Cocopl este opasere.

Cum este cocowl ? Coco5u1 este mandru.Ce face coco§ul ? Cocopl cantd.Ce are cocopl ? Coco§ul are o códd frumósa.

Cantd coco5u1e!

Regule: I) 0 gandire, Pe care not o rostim sago scriem, se chtimg pro-po-si-ti-u-ne.

2) Not scrienz tot-d'auna cu literg mare, la inceputcuvintul cel d'intaiit din ort-ce proposi(iune.

3) La sfilrlitul ort-cgret proposigunt scrise facentcate un semn. Scriem punct (.), and vrem slt argtgmkotgrit cg ceva este in fiin0. Scriem um semn dechTemare (!) sag de mirare, and chtemgm pe cineva,sag and ne mirdm de ceva. Scriem un semis deintrebare (?) and intragm ceva.

Teme: VeI scrie pe caet patru proposiliunT, incare veI ardta :

Ce este colarul.Cum este c.olarul.

Ce face scolarul.Ce are colartil.

7 -www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

5. Bunul colar.

Andreit era. un baet de séple an!. Parintil WI erailnisce Omen! saracI, dar de tréba. El il trimisera lascOla. Andreiti, In idle clilele, se ducea. cu mare pla-cere, la scOla. Doar numal dud era. bolnav, lipsia delascOla.

Fata, urechile, gatul si manele 1.1 eraa tot-Tauna cu-rat spalate. Paul lul era. frumos pIeptenat. HaInele sile tine& : curate. IV era, ma! mare dragul sa te ultI la el.

Andreifi era un 6dil cural.Pe ulita el nu alerga. in sus si in jos ca copiil cel

nebunatici. Nu se certa., nu se batea, cu altI MeV. El nuarunca dupa. cant El umbla linistit si, cu bunä paza,ocolia, locurile norolOse. De Intalnia, Andrehl pe vre-unbatran, 11 salula cu buna, cuviinta.

Andreiti era un WI ajeo'at fi cu put-tare bung.In scOla, Andreiti se asecja. Indat a. la locul seu. El

IsI punea. manele pe banca. PiclOrele si le rezema descandura de desubt. Trupul si'l tinea rezernat de spa-tele Weil. Caput sus si ochil tinta la invétator I An-dreiil lua. aminte ce le spunea Invetatorul. and il in-trebh, se scula frumos, sla. drept si respundea. !impedesi cu glas tare. TOte lucrurile si le tinea In buna ran-duléla. TOte si le avea. la locul bor.

Andreizi era un 611i1 cu minte fi infelefit.In putina vreme, Andreiti inveta sa scrie, sa citéscli

si sa socotesca. El desemna. si calla deit! era, dragsa'l vecti si sal amp. ParintiI lul nu ma! puteail de bu-curie. Invetatorul si conscolarif lul Il lubiail fOrte mult

Vara, la esamen, a venit in clasa lul Andreig undomn bogat, sa asculte pe copil. Acest domn fu fortemultumit cu respunsurile lul Andreiti. Invetatorul Hspuse ca Andreiii este cel mal curninte baet, din clas .si ca e sarac. AtuncI domnul lua pe Andreig la sinesi ingriji de crescerea In Ast-fel Andreib putu sa is-pravesca tOte scolile. i, cand cresca mare, el se fact),un domn invetat si cinstit de WO. lumea. Atuncl

9www.dacoromanica.ro

AndrelA era, sprijinul pärintilor seI, la batranete. Pe bine-facetorul sea II cinsti §i II multurni pe die (lite avii.

Andreiii a fost tot-crauna curat, cu purlare 6unttfi cu mink infelifitel.

Dumnecleil a poruncit :Pe taidl MA fi pe mama ta sd'i cinstefci,Ca bine fi 'ndelung pe pdmint sd trdefci!

6. Cartea de cittre.Cartea pe care cites; se chIóma Carte de citire. Cartea

de citire are doug sarte. Una e la Inceput si alta la sfArsit. Eamal are si o multime de for. Sartele slat cusute la un loccu foile. Fie-care fifiTe are doug fefe mai pagine. Pe foT se MI5tiparite litere, silabe, cuvinte, propositiunT, povesta, poesióre,ghicitorT si altele.

Cartea de citire am cumpërao de la librar. Acela careface si scrie cartea se chTdma autorut artii. Autorul trimitecartea scris6 la tipografle.

In tipografie culegetorii culeg literile din nisce cutidre si le*OA in sire, pe nisce table de-metal. De- acolo le asécld in pa-gine tot de metal. Paginele se pun in masina de tipgrit.Tipograful unge literile cu cerala. ApoT rostogolesce d'asupra lorun val. Dupg aceea intinde hârtiea pe masinli. MaT pe urmA stringemasina si asa se tipgresce. Literile sint fAcute de metal. Elese pot pune §i se pot sate dui:A table, Acela, care are o ti-pografie si tipgresce aril, se numesce tipograf. TipografulmaT tipgresce si cliare sag jurnale i altele. De la tipografcdrtile tipgrite se trimit la legatorut de carp. Legatorul ldgfifoile in sarte, asa cum vedem la cartea mistra. De la leg-tor dirtile se due la librdrie, de unde le cump6ra limenitCartea mea de citire cOstA 1 lea.

** *

Am o gelind pestrild,Duce veste la Gheorghi(d.

Ghici ghicitOrea mea,Ce e ?

- 10 -

.

www.dacoromanica.ro

7. Formarea vorbiril.Deprinderl gramaticale.

Exemple : Car-tea o fa-ce au-to-rul,--Car-tea ati-pd-re-sce ti-pogra-ful. A-poT le-ggto.rul decL1T o le-ga.Li-bra-rul vin-de car-tea.

Regule: I) Dirninép, Bunul scolar, Cartea decitire se cliiima bucalT de citire. Orr-ce bucatetde citire este o parte din .vorbirea saii din cuvintarean6strd.

2) Fie care bucata de citire se formizd din marmulte profiosiguni. Proposigunile se formiza dincuvinte. Cuvintele se formiz4 din mar multe silabe..51 silabele se formeza din una sag din mai multesunete.

Teme : Din bucata a Cartea de citireD veT copiacele d'inthia doul propositiunl, despartind cuvintelein sunete!

S. Lumea.

Exerci(ii de orientare.

Inteo frumOsa diminéta de tOmnä, un Mete], anumeSimion, esise cu tatäl sea afara la camp.

SimiOne, il clise tata, la spune-ml tu cevecil acum, jur imprejur de tine?

Ea, talã ?... vo pe pamint lérbA, florl, grane,poml si tot felul de copacl.

Si mal ce ?veci vite: of, cal, si fel de fel de dobitOce.Dar colo, In apa, ce se vede?

--

I Iwww.dacoromanica.ro

Acolo, se ved pesci, brOsce si radDar, sus, in vezduh, ce vecII PVect sburand paserl, flaturt, albine si tot soiul

de musce.Dar mal sus, sus de tot, pe cer, ce zarescl ?Acama pe cer zaresc sdrele.Si dac'ar fi nOpte, ce al zari?As zari luna si stelele.E1, aflg, bgete, O. tOte acestea cats le vecll si le

.zgrescl cu ochil: Si cerul, si sthele, si lima, si stelele,si vezduhul, si apele, si pgmintul, cu tot ce se aflainteinsele, tOte acestea impreuna se chlemä ca esteiumea I....

lar lumea césta mare, set sal, Mill meü,C' a fdcut' o sin gur bunvl Dumenc 1 eit I

9. Facerea sail crearea lumii.La inceput a Mcut Dumnecleu lumea. TOte Cate

sint pe lume erail amestecate la un loc. Nu se alegeanimic, limpede si carat. Pretutinden1 era. numal intu-neric si op. Singur Duhul lül Dumnt (lett se purtad'asupra apelor.

Atuncl Dumnecjea a cjis:Fie lumina ! Si lumina fu. Acesta a Mule()

Dumnecleti In Via d'inti.iti.A dotia qi Dumnecjea a cps :

Faca-se tariea cerulul! Si cerul se faca.A trela cli Dumnecjeil a poruncit sa se desparta

apele de uscat. Uscatul l'a numit filimint, si apele le.anumit mare. Si indata Dumneclea a cps :

Sa lesa din parnint tot felul de lerburl si decopacl! Si asa s'a facut.

A patra qi, Dumnecleil a poruncit sa resar a sorele,luna fi stelele.

- 12 -

---

www.dacoromanica.ro

A cincea i, Dumneclea a facut paserile in vezdulapescii in apt.A §6sea cii Dumnecieu a poruncit sa se. nasca tOte

dobil6ce §i flare de pe patnint. i la sfar§itde tot, Dumneclea a facut pe omul cel

Iar in diva a fiptea Dumnegea s'a odihnit.De aceea se cade §I not si ne odihnim Dumineca

§i ne inchintim lui DumneAl.A§a ne invatk despre facerea lumer cartea cea dum-

neqeesca, care se chtema Sfinta Scrifiturd, soil

Cer, Omint i lumea 1611,Tot ce vecit cu ochil rOta,Le-a Awl un DumnedelNumat prin cuvintulEl e singur, cel ce p6teSet le faca'n lumeCal pe lume nol &dimLu intail sa-1 multumim !

10. Hal la !

M'am sculat de dimineld.M'apn splat. M'am imbracat.51 din sulfa m'am rugal:DumneVell s ne dea

Sandtate i noroc!

Aft-a dal mama de mancare.Nu mi-e tome. Nu mi e somn.Dac'a ft acum un domnInveral, cu minte mare,

Ai lucra ad, pe locr

sea.

tote!

§c6lit

d.intaizi.

sa

Weal

3

Bibligra.


Dar, slid copila; ri-n 9'c6iaMull ;i multe-am de 'nvefal.Lene; nu's, nici resfital.Nu voii, minlea slea

Hal la WO, nu la joc I-

11. Jocul D'a Baba Gala.Closca se lupta pentru aperarea puilor, contra ullu-

lul sail a gamer. Conducetoril joculul sint dol copil.Unul este clo;ca. Altul este ullul saü gaiea. Closca'Artä dug sine cardul puilor. Puil se tin unul dupa altul,pe la spate. Gaiea se repede ca sa rapesca,saüsäsmu1g aate un puia.

Iatä si vorbirea dintre closca i gaie:Clew: Ce facl acolo ?Gaia: Sap o grOpä.Clo;ca: Dar in grOpa ce al sa. fact ?Gaia: Am sa fac foc.Cloica: Dar cu focul ce al sa fad?Gaia : Sa pun claunul.Clova: Dar cu claunul ce al sa facl?Gaia : Sa oparesc un puiil d'al teft IClo;ca: Ba d'al teU!

12. Negru-Todit..Negru-Vodd cétel,

Tot voinicl cu fruntea latcl05'S cu plete lungs pe spete

cu ghidge grase, drepteSule crésta mun(ilor,Munfilor cdrunfitor..De-acolo de peCu vitefi, cu argrIfime

.Negru-Vodd c pornesce.treand peste hotare

Voinicilor strigei tare!Alelei, voinicil mei,

Mandrii puilori de smeS .

Cduldti cele cdmpiiSmdltate In lasomiSDe Marl as!d-cli cuprinse

I

tut

4

sa-mi gide"...

d.'a

www.dacoromanica.ro

Si de Pearl ce-s' {mince!Acolo-'s al nogtri trap.To(I vonic1 ca braclil nal(1.Asculta(i asphalt! lor,Jalea ei-al lor aprig dor...(Midges vi le Nail,Arcele vi le incorda(1...Foc In Tdtdrime cla(I,Si din lard alungatiSi pre trap de el 8c4pa(1!attain cum audiadIute ghldgele-apucati.Arcele qi le-'ncordadSi'n Tdtari cdlar in 4i de Sfint-Ilie,Cdnd sdrele e-'n chindie,La Cdmpulung cd intraiCa /rap buni sembreifiqadSi fdra o stdpdniaiiSi bead V se avatars.

13. Nuca.

Doi copil, Petre §i Pavel, gaga odata sub nuculcel mare din batatura, o nuca mare i frumOsa.

A mea este nuca Mie mi se cuvine qinPetre,fiindca e5 am video mal

Ba e a mea striga Pavel fiindca ea ampus mal intaia mana pe dinsa, *i am luat'o de jos.In loc sa se inteléga Intre din§il, el se luara la cérta,

de la arta p'aci era sa ajunga la Wale.Statl! Striga un al treilea bak mai maripr,

care treced din Intamplare p'acolo. Ea am sa v6Impact

Apol el soda la mijloc i cern dea lul nuca,In mana. Dupa ce o lud, o sparse In doua. i des-prinse mledul din cele doua cop. Apol disc

5

näpustiait...

I.intaiii!

sd.-1

/

V

www.dacoromanica.ro

0 jumatate de OA se cuvine tie care al veclut-oma1 intail Ceal-alla jumatate se cuvine tie care alpus ma! Intaiti mana pe dinsa. Mlectul !ma III oprescpe séma mea, fiindca eft v'am impacat de nu Vatlbatut.

Cdnd dot se drtet, al treilea cdOige I ICifte imparte parte,'fl face.

** *

Patra fratt, inteo ceimasei irabrcicatt!Ghict ghteitórea mea,

Ce e?

14. Gradina.Frumos, plAcut si folositor lucru este Ca, pe langg

casA, O. aibl omul si o grading ! GrAdina este o.

bucatl de pAmint imprejmuit. GrAdini pot fi nu numaipe langA casg, ci si pe camp. Imprejmuirea se facesag cu sant, sag cu gard, sag cu ulucl, sag cu zid simai arare or! cu grilaj de fier. Inteo parte a imprej-muirii se alit portita grAdinil.

Prin mijlocul grAdinil se aflg un drum lat. Drumuleste asternut cu nisip. Alte cArAri mai mid duc dindrumul cel mare, panà la marginile grAdinii.

De amandouA laturile drumului se an siruri deagrisi si de cOcAzi. In grAdini vecji:

Peril, merii, corcodusil,dudil, nucil, persicil,visinii, ciresil, prunil,

zarzAril, caisii, cornii,si migdalii, si gutuilsi sorusii, cu smochinii..

Pomisori cu fructe slut:Agrisil si cc5cAzil, murele,smeuril si din% porumbele

si, in cap, strugurile.Se aflA in grAdina si nor! frumóse. Se aflA sit

16rbd verde §i legume, de tot felul. Pe arbor! se vAdadesea pAséri. Pe nor! sbórA fluturi si albine. Pefrunze si sub frunze veal cate un melc, cu casa in,

1 6www.dacoromanica.ro

spate FA cu cOrnele scOse. Prin lérbA, nu prea sellunde, se aude ci #rAitul greerilor. In fundul grAdinil se

aflA ci cAte un mucuroid de furnici. Copil descant/ :Hal la gr6pa cu humid,

Ba-I aid, ba nu-I aid!CAnd pl6uA, pe jos, pe poted ci pe WWI, vecil cAte

o rAmA. Ea se tArAle dintr'un loc in altul.In grAdinA lucr6zä tata, mama ci alp: muncitorl. Co-

pill pot sA se plimbe i sA se j6ce prin grAdinA. Lorle plac p6mele ci florile. Omenilor marl le place BApetrécA i sA se odihnéscA la umbra pomilor c1 a co-pacilor din grAdinA.

Grddina este un loc plcicut, frumos $ i folositor-

15., Mama §1 fetita..De ce, mama, ca Meta, merg i fetele la qcoale i ?

El, suns, Wail pdpuset de (inut la sin qi 'n pall!Pot A Indrgei unde vor.ffimenui de ei nu-i dor.

Ia, tteascultd, Ionic() Tu 'ngrijescl de papuqicd.Nu te.nduri 8%9 laqi din bra(e. Dar, la spune-ml, nu (i-e fried,

De mull ce tot dal cu ea,S'ajungl qi tu pdpufea?

Carte de aim p. cl. II pr. Urb. /7 2

www.dacoromanica.ro

Ca set tau te fact pdpuset, si set fit 'cad ou minte,Sa soil tot oe este bine, de Invëtftturft. tin'-te!

Mama, ed la qcóld pled!Na void capul sal am sec I

Taw 2Atice, orrniutt-,orm, 4i,

,atto-a_ iwrruAL-riv

16. Adam FA Eva.Cei dment

Dumnecleti in §ése cjile a fAcut cerul i pamintul §itOte cele ce slut Inteinsele.

Intfa ésea cli a luat Oran& din pamint i a flcutun chip de om. Acestul chip de om, 1-a suflat Dum-necleti In fata §i I-a dat yletA. El l'a numit Adam.

Adam erk singur pe pamtnt.Dumnecjeti a veclut, cá nu e bine sl fie Adam singur.DInsul a holArtt sA4 dea o sotie.

Odatd fie Mad Adam dormia, Dumne(teti i-a fdcutsofie. Adam, and s'a de§teptat, s'a bucurat ferte mult.El a numit pe socia sa Eva.

Adam fi Eva eta fost ca Atunct Dum-neclet a bine-cutintat pe Adam 0 pe Eva 0 le-a clislor

Crescett §i ye Inmultitt! Umplett pAmintul §i-1stapanitt pe ell

Apol Dumnecjeg 1-a apciat WA) gradinä minunat de

18

d'intai

oment.

Asa.:

dint&

www.dacoromanica.ro

frumOsa. Acea gradina se chlema Raul pAmintesc.Prin Rain curgeat ape limpeql i recorOse. Acolocresceati tot felul de florl mirOsildre. Acolo eran totsolul de poml roditorl.

Dumuecien le dete vole sa petrécA §i sA se bucurede tOte bunatatile Ralulul. El le spuse cä acolo el potsA. traéscA WA grija, far& bola, fara durerl i fara. deinOrte.

Cel d'inted omenr, at ail trait in Rail; aU fost atadevérat ferieill.

17. Pe cimp. Zarea sail Orizonul.

Intio dupg-amléctl, un dascAl a plecat de la wild cu toff§colarit impreung. Et ad pornit pe ulitg, doY ate doY. $i adt§it la amp, pe §osófia cea mare. Ad mers cat ad mers. In<drepta §i In stanga vedead tot gram, 1ived1 §i Mete. Anaers Ora ad ajuns In fata unel movile. Acolo se Meek un.drumulet. la del.

DascAlul strigt: Sus la del, copin $i copiiT vesell suiril4l'a'n fuga acea movi16. DascAlul sosi In urm6, pe podi§ul-ddlulta.

AtuncY tott pdurA jos, ca sA se odilindscti.Copil, le dise dasalul, Ya, WO spuneg acum voY,

ce vede fie-care de aci, din inaltime ?Et, Oise un §colar, de aci v&I cornuna ndstril

(satul sati ora§u1).Ed, dise altul, yea cAmpiile, cu araturl.Ed, v6d ciréda, In islaz-(ima).Ed, v&I delul, cu padurT.Eh, v&I garla.

Erascälul mg dise : Dar pe cer, ce vedeti?Sus, e numal cerul albastru, rCspunse un copil.

Altul strigã : Ba, eli pe cer, drept in fate mea, desprerpgdure, maY vUul sdrele, cum s'a aplecat in jos.

19

www.dacoromanica.ro

Luatl aminte, copil! spuse dascAlul Jur imprejur,.cerul se lasa In jos. El este ca o URA mare, ca un covittir,.d'asupra pamIntulul. Marginea cerulul 86 chldnut zare, sechl6mA i orizon.

Orizonut se arald tot-d'auna ca un cerc imprejurut nostru..Ca sA scie cine-va, In ce loc se afla §i Incotro are 40 In-

drepteze mersul, trebue sa cundscA laturile zarel, sail ale ori-zonulul. Gine va scie acésta, cu grett se péte

Am sa ye i povestesc o istoricirg, despre nisce copiltAcitl.

18. Yocale consunante.Deprindtri gramaticale.

Exemple : Dascalul a plecat cu §colariI, a faracamp, El s'ati oprit in fata unef movile, A potse suira pe movila. In urrna se arcjara pe pod4ut

Acolo invëptorul incepü sa vorbesca,elevilor, despre tote lucrurile ce se vedeati de pe del..

Regule: Cuvintarea nbstrg se formia din pro-fiosifiunt. Proposi(iunile se formiza din cuvinte. Ciii-

ankle se formizg din sila6e. Silabele se formeza dinunul sag din mar multe sunete.

2) Sunetele le audim. Ca sg le vedem, le scriens..Semnele sunetelor se chiimg litere.

3) Literate: a, a, e, i, 1, o, u, card le citim, claiaun sunet intreg i deplin. Sunetele aceste se chtemelcg sint suratóre sag vocale. A este o vocala.

4) Unele Mere ca n' ciind le cilim sin-guy4, nu dag, ele cle la sine, un sunet deplin fi in-treg. Ele daa un sunet cam impedicat. Sunetele acesteimpedicate se fac sunete depline numat cdnd le ros-iim de-oda ta cu o vocalg. : be, ce, me, ne..-

20 -

rStAci...

I

Lai

i)

b' c' m'

ml-

ddluluT,

www.dacoromanica.ro

Be aceea sunetele imfiedicate le numim en-sa-niti-tó-reaü consunante. Sunetul re este un consunant.

Teme: Din bucata de citire (Pe camp', vet scrierea proposiiiune ai apol vet alege, pe doug.sire, sunetele dintr'insa. Pe un sir vei scrie vocalele.Pe al doilea ir vei scrie consunantele !

19, Copill rataciti.

SOrele apusese in zare. Cerul r6mAsese roau, in laturea.aceea. Un pandar, care umbla singur pe rtizOreIe unui Ian,mare, aucli in depArtare nisce glasuri de copil, cari plangeag.Pandarul se duse inteacolo i, ce gasl ? Gag dol bAetei, unulca de opt an!, ai altul mai micaor, ca de Ose aniaori.

Amandoi aedeag jos, pititi printre gra. El se viietail de !tomevi de Heti. Pandarul ii intrebti :

Mal baeti, cu ce rost sinteti voi singuri, pe vremea asta,in acest camp pustia ?

Nan! cel mai mare, pe care chiema Scarlet, rèspunse aaa:Ulte, moauIe draga, ce ni s'a intimplati

vet& ne lua tata pe amandoi in citruta, ca sa mergem sitvedem pe bunica, inteun sat, departe de la noi. Cand s6releabia rèsitrise 4n zare, am ajuns dinaintea unui han. Tata s'a4:lat jos din caruta, ca st ne cumpere covrigi. El ne-a spassit nu ne miacam de loe, panA o veni el inapol. Dar eti n'amascultat pe tata. M'am suit pe capra, am lug biciul in manici am plesnit de-odatti tare, in cal. Cail speriat i s'adpornit in Iuga mare. dus, ne-au dus val vartej, dreptpreste aantsuri ai presto campii. Noi, din caruta, tipam. Dar cailtot mai tare lugiag, fugiag, par'cA mance' pamintul. Mal peurmA am vrut sa.4. opresc. Dar n'am putut prinde haturile, cAnè orbiet sdrele, care'mi da drept in ochi. Apoi cAruta s'alovit d'o buturuga, s'a r6sturnat, ai, amandoi am caclut aci,pe camp. Ne-am lovit la cap, la obraz al ne-a curs o grA-mad& de sane, din mas ai din gurg... Caii s'ag dus in gala

- 2 1 -

d'int5.in

-il

AçIi dincli-de-ditni-

eaui ne-ag

www.dacoromanica.ro

mare, Wind si hodorogind, dupa el canto. S'aa dus de na1arn mai vadut cu ochii... i noi, noi am ramas aci, diulicaintrega, farit nimic, ca vai de nol!... Fa-ti milk drag mosulesi du-ne acasa....

Vas duce; le vise pandarul bucuros, dar ea miscia in cotro este satul vostru 1

Apol nici nol nu scirn, raspunsera deodati amandoiWig. Daca am fi sciut, ne-am Id dus nol pe jos, Inade cu cliuA.

Stati copii! le mai spuse pandarul. Vol 4iceti cit,adi-diminéta clad all plecat de acasa, aveati in fafaydsird 8drele care va orbia. Asa dar, din locul uncle ne aflarmacum, satul vostru trebue 84 fie in lalurea de care, undea sfinfit edrele. Inteacolo sit ne ducem, si vom nimeri, ne-gresit, satul vostru. Aide-ti dar WO! Nu va mai temeti! Dardin pataniea asta, a vOstra, douit lucruri sa invatati: MaiIMAM sti' nu facefi all-fel de cum ye' poydfuesc pdrinfifvoqtri. i al doilea in ori-ce Zoe ye ofiali, sit va deprindeti asd cunt 84 ye indreptafl dupd zare, ca sd nu ve ma*rdtdcifi.

Pandarul duse pe WV, in satul lor. Tata si mama lor,and it *tura intorsi pe innoptate acastt, ii certare pentrulapta lor. Dar el se si bucurara fOrte mult ca nu s'aa pier-.dut copiii pentru tot-de-auna.

Copii, aseulta(i povefele tateilui fiurma(i-le pentru a fi mantui(11

20. Nucul.Nucul este cel mai mare porn din gradinile nOstre.

Nucil crese §i pe camp, §i prin vii. Nucul ajunge adeseapana la 12 sail chiar 15 metri inaltime.

Nucul, cand a incetat sa crésca, are radacina mare,trunchia forte gros §i rotund. Trunchiul e acoperit cuo cOja albuie §i mai mult neteda decal aspra. Gracileimpreura cu ramurile formOza o corOna f6rte mare §i

- 2 2www.dacoromanica.ro

stuf6sä. Vara nucul are foile mal marl cleat ale fie-carul alt pom. Foile de nue ail im miros pläcut.

Ce frumos este vara, sa aibl un nue mare inainteaeasel', in batatura!

Fructele nuculul, sint nucile. Nucile, cat slut Incavercil, ail un inveli§ carnos de asemenea verde, mustos§i fOrte amar. Mad nucile dail In copt, §i inveli§ul celverde incepe sä cada de la sine. Atuncl r6mane cdjacea vart6sa §i brazdata, sub care se afla samburele.Samburele este de asemenea mare, invent intr'o pelitafinä. El, cand e copt bine, este dulce. Samburele denuca se pOte manca sail gol, sail se intrebuint6za la felde fel de mancarI §i prajituri.

Cand umblä omul cu nuci necOpte se murdärescepe manl.

Nueui este un porn meiref fi fruntos.*

Ghia uncle ant patru traplute() cdmaqei 'mbrdcaft?

21. Bum Clobanul.A fost odata. un cloban, pe care Il &Tema, Bucur.

El traik numaI cu nevasta, cu copiil, cu clinil 0 cuturma sa de ol, intr'un loc pusti6. A1t1 6menl pe acolonu se aflaU. Pe acel loc eraa dumbravl cu umbradésä. Eras §i liveql cu poml roditorl i lérba multa qimale. Pe acolo curgek qi o garla, cu apa buna de Mut.Bucur Clobanul 0 nevasta 0 copiil lor gasiaü acolo,tot ce le trebuia. Oi le avea6 unde sa pasca 0 de unclesa se adape. Pentru sine 0 pentru al sel, Bucur 0acladit lute() livede o coliba incapetdre. Ap Bum cual sel petrecea, cu mull be4ug 0 cu mare bucurie,inteacea lunca verde 0 bogala.

Omenil din locurl departate ail aflat cat de bine traiaBucur Clobanul, In mo0Ora sa. Et au venit la dinsul0, cu voea lul s'ati adapostit pe langa el. Ail venit de

- 2 3 -www.dacoromanica.ro

pretutindeni tot mai multi si mal multi §i s'at asecjatacolo. fäcut si el bordee si casclOre, imprejurulcolibel lul Bucur. Unil at fost dobani. Alpi s'at apucatde gescarit. Altil de vdnatôre i altil de plugari e. Ta-turor le mergek minunat de bine.

Astfel, Imprejurul bordelulul lul Bucur, Incet cu Incets'a fäcut un sat, satul lui Bucur Clobanul.

Inteo cli, Bucur Clobanul a§a a grait tovartisilor sel :Aide, fratilor, st ne cltdim aci i o sfinta biserica.

Top l'at ascultat cu mare bucurie si indatt at ridicatpe un delusor, tocmal la marginea garlel, o bisericutt.Acelela I-at qis biserica tut Bucur. Acolo mergeaftdinsil in tOte qilele de se inchinat lul Dumnedet. Et IImultumiaft pentru tOte bunatttile, de care se bucurat.

Satul lul Bucur qi cu qi s'a tot marit, pant andmaI pe urmä a ajuns sã fie un tárg, caruia I-a (ItsBucuresd.

Ast-fel se spune cà s'a intemelat Bucuresciul nostrude astA11.

BucuresciI este acum cel mal mare §i cel mai fru-mos ora§ din WA Ora 'Astra. Biserica lul Bucur Clo-banul se vede §i asta-cil pe un delusor, pe malul Dam-bovitel, garla ce curge prin 13ucurescl.

22. Dambovita.Sus din munte eurge 'n valeAga dintr'un mic isvor,Care, ferguind grin téra,Murmura incetipr.

Dâmbovied, apt dulce,Cine-o bea nu se maY duce !

Vremea trece. Aga curge.Nu mai vine ce-a trecut.Dar, (1st ria a fost i este,

va fi, in vei, glacut,Dâmbovita, aga duke,Cine-o bea nu se mal duce!

SI-ad

www.dacoromanica.ro

23. R6utatea 6menilor.

Adam §i Eva nu ascultara Intru tote de Dumnecjea.§i pentru neascultare Dumnecjeti i-a gonit din Baia.Dupa ce Adam 0 Eva ail fost goniti din Raia, ei aatrait pe pamint mama! cu griji, cu necazuri qi cu du-refl. Ei munciaa grea, din zorl pana in nOpte i abiaaveaa de ajuns pentru tralul lor de tOte clilele. Ah !

cat de rea le parea acum de bunatatile Rahulul, pecare, din gre§ela lor le pierdusera I

El atl capatat mai multi copil, baetl 0 fete. Unil dincopal lor aa fost bun!, altil aa fost re. Cel mai buna fost Abel dobanul, i cel mai rea Cain plug arul. Peal trellea fecior l'a chiemat Set. Abel a murit, ucis Incade fink. Dar Cain 0 Set ati avut mai multi copil.Acestia incepura sti nu asculte, nici de poruncile lulDumnecleil, nici de parinfii bor.

Se certail merea intre sine §i se bateaa. Urma0iacestora Inca i mai rel se facura. Dumnegea vecjaca reutatea dmenilor este mare, mare de tot pe pamint.

Atunci el se intrista in inima sa 0 clise a§a :Am sa prapadesc i sa starpesc de pe fata pamin-

tului pe Omen!! acestia, cel rei de tot.Dar voia sa cercetez mai 'nainte, dacä nu cum-va

mai este printre din01 vre-unul bun i curat la inima.De va fi macar unul, care O. asculte de mine, n'avre so. pléra un nevinovat ca acela.

Neascultarea este rea, este paced. ,i lul Dumneleitnu-i place omul pacellos. Dumneieu a pedepsil peómenii eel d'intdig, pentru reutatea lor,

- 2 ; -www.dacoromanica.ro

24. Pluna 0 mama el,Pauna. Ah! mama, de ce este Lip cald ? Na

mal e de suferit. Uita-te, cum iml curge naduOla rMama. De-o-cam-data numal atata 111 sputa,

Pauno, Dumneclea este pricina de se face a§a add!Sa scil ca ce face Dumneclet, tot spre binele nostru 9face. Pauna tacii. Ea sa sill sa. sufere caldura 0, cuceva rabdare isbuti a se mal upra. Luna lu1 Augusttreca 0, cu dinsa 1mpreund, trecura 0 caldurile celemarl. In luna lul Septemvrie, vremea era mal rêcorOsa.Atuncl Patina se ducek in tale qilele sa se plitnbeprin gradina. P6mele eraa cOpte. Pauna se bucuraand vedea a§a multime de mere, de pere, de plersici,de prune, tate bune 0 frum6se. Ea manca dintfinsele,cu mare pofta.

Inteuna din cjile, mergelld in gradina cu mama-sa,fetita cjise: Ah! mama, ce frumOse p6me ni-a datDumneclea! Mutt trebue sa ne lubésca El! Ce daruriplacute ne face El! Ce bun e Dumnecka!

Mama. Adevarat (lid, fata mea. Ap este I Daradu-tI aminte ca mal chide trecute eral p'aci sa teplangl de Dumneclea 1 Adu-t1 aminte cand nu-t1 placea.caldura cea mare. Sa scil, draga mea, ca tocmal aceacaldura mare a dat pOmelor fata lor cea fram6sa. Cal-dura 11-a dat ,li mirosul *i gustul lor cel placut. De-prinde-te dar a te multumi cu tot ceea-ce face Dum-neclea l El scie tot-de-a-una ce face 0 nu voesce alt-cevadecal numal binele nostru, al Omentlor.

CIl,t,-1c ace i Timnne,cLeitli,,

,ote, 6,11;te, i-iirteigei VA/


25. Sublectul: Fiintele sint ceva.Deprinderi gramaticale.

Exernple : Tata este. gradinar. Furnicele sint-animale. Prunul este un porn. Poteca este undrum.

Regule: t) Cuvintele tatA i furnici aratct fiine.Cuvintele prun i potecä aratd lucrurl,

2) In fiecare proposi(iune putem 14 spunem cevzdespre o fiin( el seal despre un lucru, c4 ce este fiinfasaa lucrul acela.

3) Vorba care ne aratli fiinfa saü lucrul dosPre-care spunem ce este ? se numesce subIect. D. e. Tataeste subiectul proPosifiunel Tata este grädinar, find-

despre tatä spunem ce este.4) Subtectul intr' o proposigune 21 aflam intrebeindr

eine este acela, salt aceea despre care spunem ava?'D. e. Cine este grlidinar ? Tata. Cine este unporn ? Prunul.

Tetne : Vel scrie patru propositiunf : una desprealta despre melc, a treTa despre nuc i a

patra despre mufuroiil, spunend despre fie-care: Ce.este? La tote proposiOunile vet subliniea subYectul!

26. PomI de grildintl.

In grdin, pe IangA nucY, se mal aflg de obiceiA §i meal§i pen i pruni i cire0 §i plersiel i duc11.

Dupg nuc, merul este cel mg mare §i maI frumos pom degrgding. Merele sint rotunjóre §i, la cele douti capete, ctr.n.turtite. Ele at o cOjg verde, galbeng on ro§i6rg. and sintbine c6pte merele, atund samburif lor slut negra, sad ens-tanit Merele cópte shit Vide bune i stingt6se. Sint mereduld vgratice, mere crete§c1, mere chluggresel i meri§Orele-cele mid, din care se face dulceturY.

- 2 7

elf

copa,

-www.dacoromanica.ro

Perul face tructe lungukte, cu coda la capötul cel mar-subtire. Pere le slat mal mustOse decat merele.'

Prunul, de obicein, este maT mic deck mnrul si deck p6rul._Prune le slat ovale. Ele slat acoperite cu o pelita find albastrn-negrie, sail albastrn-ro0e, cu brunin stun pe ele. MTEdul prundeste galben, duke, mustos i pincut. Sdmburele prunelor areo cOin vartosn, MAW, netedd i cu nffed dulce-amnrin.

Cireu i viqinul slat de märimea prunultif. Ciresele slatcele d'intain fructe de yarn. Ele sem6n6 cu prunele. Dar elecsint maY mid, mil rotunjOre si, de obicein, rosiT, san galbenc-rosiT. Visinile sint mal acrisdire deck ciresele.

Plenum ii priTesce in plaint maT cald i mal ridicat,in fata sOrelui, mal ales prin vii. Plersecile grand mult cu,prunele. Ele last sint maT marT i an o peli.il galbenn, sailmacula, dement. SamburiT pTersecelur an cója Medal&

Dudui are Dude ciirnóse, mai de tot si mustOse, la fatAalbe, negre san rumene:.

Sint si merl si perT i cires1 selbatid. Acestia crese pe campin plidure. El sint pound padurell. Din merisOre si din

,perisóre pndurete se pOle face otet.

Pdmele sint bucuria copiilor.Pomil sint arbori /olositor i pletcutt.

27 Simturile.

La nas simtesc de sus ca-mIvine un miros! .

9

Me ult §i ochi mived, in porn, unmér frurnos!

- 2 8

,yry

/i

www.dacoromanica.ro

Cu mânaesc §i sgudu..esc vartos. :

$i cu urechlea aud cumcade mérul jos.

In gurä iute-1 bag §isimt cä e gustos!

eu nco, Cu ocA,T, cu

cu, uzecf1A:e

gLa",e,6ce ?cot& fume

m,.mte - otT-ce faTtuta,- 2,9 -

pipi-

vnani,pi, eu (pa

pi

www.dacoromanica.ro

2S. Punctele cardinale.DascAlul cu scolariT seT esiserl afarA la camp. El se

-asedarl pe o moviM, de unde se vedea departe, In tOtepArtile. Dasclu1 arAta cu degetul, laturea zarel, uncle-sOrele se cam plecase. AtuncT el vorbli Intr'astfel copii-lor, earl II ascultail :

Cam peste un cés sOrele are sA sfintéscA Inteacolo..SA scitl copil, laturea acea a orizonulul, unde sOreleapune, se chlém6 Apusul sail Sfinfitul Acum scula--ti-ve i IntOrceti-v6 cu fata spre Apus !... SA inei minte:Laturea zaref din dosul vostru este Re-sdritul,-d'inteacolo re-sare sOrele diminéta

HaIdI acum ! La stanga imprejur ! Int&ceti-vé ea f ata:spre Resarit! Luatl séma, laturea zareT, de-a-dréptavOstrA se chlémA 111160-0. Laturea de-a-stecnga vOstrA:se chlémA MiNei-nópte.

Orizonul de kir Imprejurul pAmIntuluT, este ca i te-.meliea cerulut D'asupra orizonului se Inalt6 bolta

TOte vasele de lemn au o gardind la fund. Gar--dina este temeliea vasulul. Asa dar, i orizonul, este ca.ssi gardina cerulur.

Cele patru pArtl mai insemnate ale orizonului:Apus, Miéld-n6pte, nol le numim

punctele cardinale ale cerulul.Dupä punctele cardinale noT Invettun a sci unde ne

incotro trebue s6 ne IndreptIm.Acesta insernnézei c nveldm a ne orienta.RésArituluT, nol IT mai dicem si Est (E). Apusului II

4icem si Vest (V). MlédeT-dilei IT mai ()deem i Sud (S)._Miëdel-noptil II maT dicem si Nord (N).

SOrele era pe sfintite. DascAlul i copiii plecarl spre-casA. Pe drum fiecare polar, uTtandu-se in ce lature a.zareT se af16 sOrele, spunea cate ceva. Unul dicea cApadurea e spre Vest, flind-cA sOrele tocmai atunciapuneh in dosul copacilor pAduril. Altul adAuga .cA.comuna, uncle el se Inapolail acasA, este spre Est ...

Astfel copiii se deprindeail a se orienta fiecare, pecamp, dupa cele patru puncte cardinale ale zarel.

30

find-ca

ce-Tula

-aflam §i

...

Re-

www.dacoromanica.ro

29. Potopul.Dumnedea erk gata sä stArpesca de pe fata pAmin-

tulul pe 6meni, pentru reutatea bor. Dar el 41 aduseaminte de un om, care singur erk bun qi drept. Peacela 11 chlemi Noe.

Noe avek trel feciorl, anume: Sem, Cham 0 Iafet.Dumnedea poruncl lul Noe sa. gatescä o corabie mare,

s'o Invelesa. 0 s'o inchidä bine, peste tot. 0 ase-menea corabie se chlemà qi Chivol. Dumnedeu 11 maIspuse lul Noe :

Din tOte anirnalele de pe fata pAmintulul, tusä alegi ate §epte perechi, din cele curate 0 cutedoug. din cele necurate. Pe t6te aceste animale sg. leadApostescl in chivot. Apol BA intri 0 tu intfinsul, cufecloril tel 0 cu tot nemul tett 1

Aa a si facut Noe, care ascultk la bite, pe Dum-nedeti.

Atund a dat Dumnedeli o p/Oe mare. A plouatpatru-deci de dile 0 patru-decl de nopti, d'a randul.Apele aa crescut peste masurli. Ele aa innecat tot.pamintul i at acoperit muntil cel mai inalti.

Acest innec de ape a fast potopul cel mare.Inteacest potop s'au innecat totl 6menil. Si. s'a.prApl-

dit tot ce era, vitl pe lume. Cu vletti ail remas numaiNoe 0 toct cel, ce erau cu dinsul in Chivot.

Corabiea lul Noe plutek pe d'asupra apelor.Ast-fel . a pedepsit DumnedeU, cu potop de al4e pe

.6menil cel reI de pe pämint.

30. Eta.Era pe la inceputul primilvera. In vies domnuluI Merénu

crab de mal nainte infipte o multime mare de bete. i era

3 /

www.dacoromanica.ro

stipata viea pentru Intaés-data. Chiar venise la vie domnulMerénu cu fiul sett, Costica, care era cam de vre-o sépte anT.

Ah ! tata I striga Costica, pune pe vier sa scOldd'aci uridunile aceste de vréscurY ! Uite, radaeinele celelemmise, ce wile shit I ApoY córdele aceste indoicidoe §i ciiicdja brazdata, ce urite sint, cu nodurile lor I NO nu sint Instare sA stea singure, drept. De ce shit betele aceste ? TOtticosta par'cli-I arsti din pricina acestor gdleje !

Lasa-le pe loc, CosticA ! r5spunse tata. Mal 440cate-va OptënianY ! Atund veY vede ce va esi din ele !

Cam pe la mijlocul luT Aprilie, domnul MerOnu bras lua peCosticA cu sine, la vie. Vitele, tOte, erad inverdite si Inflorite..Frunzele craft mid si frumos crestate, pe marginT. Clorchinede Nil mtirunte i mirositOre darnel de Ode. COrdele ci .

arceiT lor se acatasera de arad.Costica 1 dise fatal, Ya, culege frumusel, foite de

aceste ! SA umpli cosul acesta !Ce s5 facem cu ele, acas§? Intreba Costica.BucAtarOsa o sa infasOre, cu ele, perisOre cu came !

Intr'una din chide luY lulie, dorn-nul Merénu merse bras cu Cos-ticA, la vie. Vita se incordase O-pen. Frunzele se Ingrosaserti. Fatelor era verde Inchisa. In loculclorchinelor de flat acum erad,numaY Ube mid, era aguridd. Co-stica culese si de asta-data aguridd_Din aguridti, acne, bucatarésa ga-tise bucate.

9 Trecusera lulie, August si Sep-.temvrie, de jumatate. Atund Yar4lua domnul MerOnu pe Costica, la

vie. Vitele acum erati inaircate, pe kite rezdrele,cu,dorchine grilse si lungi. In vie erati Oise sollurile de stru-gull : tdmdidse §i 'ratchet, gordin §i bdficald, cdrnd albd §icdrnd negrei, razachie §i cornice,' P(a vaci i multe, multe,allele.

Er, Costic5, ce did ? SA scold vierul din panda

3 2 -www.dacoromanica.ro

aceste vrescurY noduróse ? Costica zimbi 0 el, cam rginat.El nu maY Indrgsnià s4 respundd ceva.

Acas6, pe la s1ar0tul mesiT, domnul 111erdnu poruncia deobicein sä impartä strugurY, pe la mesent Dar mal nainte,diceà totd'auna luY Costing CosticA 136ete,

Ghia ghicilórea mea !Am o fold bubósd, bubóscl,§Vde cu Vodd la masc 1 ?

31- Sublectul: Flintele sint cumvaDeprinderi gramaticale.

Exemple: Vierul este harnic.Copiri sint vesll.Agurida este acriOrä. Struguril sint duld.

Regule : 1) Intr'o proposiliune putem sa sputumdespre o fiing saa desPre un lucru fi cum este fiinfasad lucrul, (deed ce Insu§irl p6te sa alba. D, e. Vorbaharnic ne sfiune cum este vierul.

2) Desire o fling saa despre un lucru putem sitsfiunem ce este fi .cum. este fiinfa saa lucrul acela.

Teme: VeT scrie patru proposiOunY: Una despre copil,alta despre strugurY, a treia despre nuc i a patradespre nucd, spunend despre fie-care cum este PLa tote propositiunile vet sublinia subiectul I

32. Chntecul Itindunicll.

Reindunica frumtgicl;De ce fugl din gra mea ?Au ft-e fried, militia,Ca le-apical arna grea ?

Carte de citire p. cl. II pr. Urb.3 3 awww.dacoromanica.ro

Nu ve0, vita, frunzulitaInca n'aii ingabenit!Albinita, musculitczPasn'aeuma n'a21 peril!

Care bine pentru tineP'alte loeur1 al veciut 1'. ..Ia, me bine, 4'0 la mineUncle cuibul fl-al fdeut!

Reindunica militia,Mat remat in (era mea,Fara fried, militia,Ca te-apued lérna grea!

33. Priinzul In Famille 0 rugheiunea mesei.Inteo cli de Sfanta-Marie-mica, adica. la 8 Sep-

temvrie, Mara era cald si frumos cum e pe la InceputultOunnet. Intfun sat, un tata si o mama, cu o fetita siun baet mat maricel, se Intorceau de la biserica.Bunica remasese acasa, cu dot copilast mat mid. Eagatise ceva de mancare mat bun, cad era. Via mamitBatrana astepta cu masa pusa, sub nucul cel mare,din batatura....

Indata ce sosira de la biserica, tott se aseclara Im-prejurul meset Tata lôn lua la drépta sa pe Petricabaetelul cel de sépte ant Mama ridica de pe térba pemititelut Nicu, care abta era. de un an si jumètate. Ea ilsaruta si'l asecla pe bratul et Intre mama. si tata seasecja Linuta, fetita cea de gece ant In fata lor secpbunica, Wilma cu perul alb ca zapada. Linga ea venisi Florica, cea de patru anisort cu perisorul balan caaurul. Asa Imprejurul mesel, se adunase acum mattota fami ia. Tata IOn se scula in pichire si 1s1 Maicruce. Tot! facura ca dinsul.

Atuncl Linuta cu glas !impede spuse rugdciunea mesa:

Tu, ceresc Pdrinte,Dat set ne hrdnim !Not cu dulci cuvinte,Tie-ti mulfuntim!

Asa InMase Linuta rugactunea acésta, dela scOld.Zamfira, servilórea aduse pe masa o strachina. In


nauntru era o gaina fiértä, care funtega li rnirosiapliteut.

Mama impdrli lutulor flertura si gaina... To fil man-cora si beura si se veselirã. Nid Griveiii, cdnele celmare, nu lips! de la pranz. Petrie& II dedea. lul tot-d'auna din remasitele mesel.

.1,-)eil, familiea intrunildeste cea mai fericitd.

34. Curcuheul Jul Noe.

Potopul cel mare a tinut cu totul o suta cinci-cleclde clile. Dup ce ploua 40 de clile si 40 de nopti,Dumneclet a poruncit sa inceteze ploile.

Atund ventul a inceput sa bath. Ape le ati inceputEA scacid. Vdrfurile muniilor at esit mai intdit, la ivela.

Corabiea lui Noe se opri pe un munte fOrte Ina%Noe deschise oblonul corabiel. El trimise Mara un

rorb, ca sä vacia daca s'at scurs apele. Dar corbulnu s'a mal Intors inapoi. El a remas ca sa mdnancestdrvurile, care plutiat cu grdmada d'asupra apelor.Noe a trimis atunci un porumbel. Porumbelul n'a gasitloc uscat, unde sa se asecle si s'a inapoiat iaala, Inchivot.

Dupa cate-va dile, Noe a mO trimis de-a-doua Orape porumbel.

Atuncl paserea a adus in cloc o ramura de maslin.Noe a priceput ca apa a fost scaqut pe pamint.Dea-trela-Ora, Noe a dat drumul porumbelului. Dar

de asta-dala porumbelul n'a mal venit indarat.Din acesta Noe a inteles ca afar% s'a svêntat de

tot pdmTntul. Atund el a esit din chivot, cu fecioril

..._ 3 5 ____

www.dacoromanica.ro

sël, cu nevestele, cu copiil lor si cu animalele, catefusesera adapostite in corabie.

Indatä Noe s'a lnchinat lul Dumnegeti si 1-a mul(u-mit cl I-a scApat de potop, pe el si pe al lul.

Dumnegea a bine-cuvIntat pe Noe. i 1-a Zgaduitcl nu va mal da alt potop, pe pamint. Ca semn deIttgäduinta, Dumneclea a intins pe cer curcubeul.

Acel mandru semn se aratà adesea dupl plOe. Ettot-deauna, vestesce ell sórele are VI és& la ivila.

Curcubeul a fost semrtul fagaduineer, ce Dumnedega lost dat lui Noe...

Mal sciI ghicitOrea despre curcubeil ?

35. Orientarea in clasii.

NoT astacIt sintem In camera claseI a doh. Sub picióre avempodéla sad dusuméaa. D'asupra capetelor nóstre se inalta ta-vanul. Imprejurul nostru, pe patru laturT, shit ceT patru paretlaT camera. la, sa ne orientam acum In clasa nóstra, precumne-am orientat

T.

a

a .

afara pe camp IParetele din fata, unde este usa

de intrare, sta spre Apus, find-caIn acea lature apune sórele. Prinurrnare, paretele din tundul ca-

E merel, In dosul nostru, sta spreResarit. D'a stanga 'Astra, undese deschid ferestrele, este paretele,despre IJITécla-cli.lar la drépta mistra,paretele neted, Impodobit cu cadresi cu chipurT, este spre AIWA-

nripte.Aci in camera, noT nu maT vedem cu ochil orizontul ceru-

luT, ca afara. Vedem, pe pa tru [Curt', nurnal ceT patru paretT.In clasa cele patru puncte cardinale, Tata cum le Insemnarn :

Culcam orizontal table, pe cloud band, orT pe dotal scaune. ApoI

3 6 --www.dacoromanica.ro

tragem pe dinsa o linie dréptg, din marginea despre Vest atableT rang la marginea el, despre Est. Ape( acéstg linie o in-eruciBfim cu altg linie dréptg, care are un cgpgt spre Nord Bice1-1-alt spre Sud.Ast-fel se formézg pe labia o cruce. Cruceaacésta ne inf'AtiOzg truput nostru, stand drept §i cu mginileintinse, orizontal. Fie-care din bratele crucii este indreptatspre unul din cele patru puncte cardinale.

36. Nucul tili vita.

$i nucul, Bi vita fac póme bune de mâncat. $1 nucul,qi vita sint pomi. Nucul si vita ail 'lacing, ail tulping,ail frunze, ail flori ci fac fructe. $i nucul, Bi vita potsA ergscA Bi In gilding, Bi la camp, afarg.

Afa dar, la multe sémenei nucul cu yip.Dar nucul este Bi mai 'Malt, Bi mai gros, si mai pu-

ternic cleat vita. Tulpina nueului cresce Bi stA dreptin sus, de la sine. Tulpina vitei trebue rezgmatg ea BAstea in sus.

Tulpina nueului are crAci Bi ramuri, ce formézA co-viva la Vita are pe tulpinele sale, numai nisce axed,qi frunze.

Nucul are frunze intregi. Frunzele vitei slut crestatepe margini. Niel la flori nu sémèng nucul cu vita.

Fructele nucului sInt nucile, ale vita strugurii, carecresc In clorehine.

Nucile la multe se deosebesc de struguri, Bi. la ma-rime, Bi la formd Bi. la gust.

Afa dar, la multe se deosebesce nucul de viici.11T2jcul §i mita se asemond intr'unele puncte, 'far

"in tealtele puncte, se deosebesc.

37. Dragq-Troda la viiniit6re.Dragos mcindiu ca un sore Gh;dga si sdg/ta lut

A plecat la vânátóre... Fac pustiul codrulut :


Cerbul more, ursit pervulturir cad din cer I. . . .......

laid mdri cd de-odatd0 pand se aratd,lnverditd, infioritd.5.1 de lume tdinuitd.Jar pe 'n poenifdCantd o d'albA

Dragos, Dragos fraldre,Lasd oda MI sd sbdrePeste culme ci campif,Pdscute de herghelit;Peste ?EA peste grddinf,Unde-s roturt de albint,Peste ape curgltdre

dumbrdvi risundtdre.Cat pdmint Eu vet vediE coprins de zestrea mea.

cea d'albd de mopeTold 'n veer a ta sd fie,

and prin tine ar fi scdpatdDe o flora 'nfricosatã,De un zimbru fioros,Care-o calcd 'n sus Fen jos !

38. Sublectul: Flintele fac ceva.Deprinderl gramaticale.

Exemple: Drago5 a plecal la vânAtóre. Cerbulmore. Urii per. Copilita cantd. Dumbrava?enema.

Regule: i) Intr's profionfiune /Mime sd sputumdespre o fiinfle sad despre un lucru ce face ifinfasad lucrul. D. e. Forba cânta ne spune ce face copilita.

38

tefrbd

copilitg...

$i

fi

51.

www.dacoromanica.ro

2) Ce putem sel mar siunem desire o flinfa sagdesire un lucru, care e sublectul una proiositiunl?

Teme: Vet scrie trei propositiunt: Una despreDrago,s, alta despre coidg i a treIa despre urs,spunend despre fiecare : Ce face ?

La 1.6te propositiunile veT sublinia sublectul !

39. Fetita murdarii.Lina era o fetitä, care nu prea tinea sa. fie curata.

De capeth vre-o rochie noilä, o vedeal de a-dota cii. cudinsa murdara, ba de multe orl §i rupta. Cand seumplek pe manl cu ceva, ea se §tergea. pe halne.Cand umbla. pe u1it5, nu bagh de seama, unde dila.Ea intra. d'adreptul in tOte baltacele, de-'0 mula. kan-tofil 0 10 stropih halnele. Inteo cli de Dominica Linapleca cu marna-sa la plimbare.

Cu vre-o cate-va (Jae mal nainte plotiase. Si acumse mal afla, pe id, pe colea, cate un mic lacsor. Lina,dup. obicelul el, nu putek sa. umble Irk sa se mur-darésca. Ap, ea i0 umpld Indata de noroiti Incalta-mintele 0 halnele. Muma-sa vedeä. bine c6 faceh Lina,dar de-o-cam-data nu clise nimic.

Plimbandu-se mal mult Limp, Tata ca ele zares'c o poram-HA care tocmal se lash din sbor, ca sa bea apa din rlu-!Oil ce era. In apropiere.Mama Il qise atuncl Linel :Iata acea porumbita vré sa bea apa din rlulet. Ulta-tebine la dinsa 0 baga de séma, cum o sa. fad. ea 1

Porumbita se lasa din sbor i se apcla cu pie&rele la un loc sventat. i, apol de-aci se salta din plétrain plétra, 0 befi. cil tu, Lino, clise atunclmama, pentru ce porumbita umbla cu bagare deséma 0 calca pe plétra, ca sa bea apa ?


Da, mama, ciü. Porumbita se pazesce ca sa. nuse umple de noroia.

Dace.-1 asa, apol de ce nu fact i tu ca dinsa ?Nu te rusinez1 tu de acesta pasere ? Ia, utte ce mur-dare slut hatnele de pe tine 1 Pentru ce nu te pa-ze§c1 si tu ca porumbita ? Ce fel? Se p6te ca o pa-sere se scie sa se (Ma mat curata cleat tine ?

Lina incepii sa planga. lerta-me, mane ! gisedinsa. Cunosc acum cA am facut rat. Dar me voitisili sA cia i ett d'acum Inainte curata, ca porumbita.

Lina se tina de vorba. De atund inainte o vedeal peLina, In tot-dea-una, cu hatnele curate si bine ingrijite.

40. Fetita §i, Porumbita.

Porumbitd, Fulgiforit,Tu. dragufd, Ochiforii,

Unde 41 spelt ore Albele aripiore?

40

E "t'S15 ".i*. I

www.dacoromanica.ro

Dor in road,Sag cand pleadTe face frumufic2 I?

Sag in valeLava cale

Te spell, militia ?

Frumusefea.5'i bunefea

bist place fi mie.Ca fi tineE mat bine

Sufletu-me sel fie.

41. GrAdina

Intr'o grAding bine ingrijitd,afld si alte lucrurY, bune de mâncat.

In grAdind sklim:

MoreovY, sfecle i carton,Ulla guliY, ridichi,bame, pepenT, castraveti,'Out, cimbru si tarlion,praz, !aslant i asnAtulpostArnac, brOjbe i hrénsi m5rar i leustén I

de legume.

pe langa pomi si pomisorY, se

Cand vrem, facern i ciuperd,mazdre, fasole, bob,linte, cépg, usturoiti,pAtrunjel i conopide,anghinare, pdtlggelerash', vinete i vardasi sparanghel si ardeTsi spanac i dovlecel.

Tote lucrurile a-cestea se numesc ver-de(uttlegume fizar-zavature. Ca sd crOselllegumele, trebne pli-

,.viteburuenile silegu-mete udate adesea.OmeniY, earl se ocupäinadins cu ingrijireasi cu crescerea zar-zavaturilor, se nu-mese zarzavagie. Ce

ca fie-care om sa crOscti in grgdinaAtuncY multi bgnisorY ar r6mané in

bine si ce folositor ar fiJul tot felul fie legume!punga RomânuluY 1

7 4 1www.dacoromanica.ro

42. Subiectul: FR* le ail cm.

Deprinderl gramaticale.

Exemple : Proprietarul are o grading frumOsg.Vecinul WI, un zarzavagiii, are legume de tot soiul.Legumele azi mgrime deosebitg. Zarzavagii aamare grijg de legume.

Regule : I) Intr'o proposigune putem stt spunemdespre o fiinfg sag desfire un lucru §.i ce are fiinfasag lucrul acela. D. e. Vorba are ne spune ce are pro-prietarul. Vorba ati ne spune ce ati legumele ,si zar-zavagii.

2) Despre o fiinfel sag despre un lucru tutor: saspunem ce este, cum este, ce face fi ce are fiinfa saglucrul acela.

'reale : Vei scrie patru proposi;iuni : Una despregreldinar, aka despre mama, a treia despre legume,§i a patra despre strugurl §i. vei spune despre fie-car efiinta sail lucru ce are !

La tote proposiçiunile vei sublinia subiectul !

43. Fasolea.

Una dintre legumele cele mai folositóre este fasolect.Ea cresce kli fn gräding §i la camp, printre porumb..Fasolea are rgdacing. firdsd. Din acésta cresc mai multecotOre sukfiri §i rotunde. Cu cotOrele, fasolea se ureape araci pang la trei metri ingltime. Frunzele ail formainimel. Ele sint perdse kii. cu margini implinite. Florile defasole slut nisce ciorchine, de colOre verde. Din florise fac pdstdele, de colOre verde sail gdlbuie. Pastdelesint sail drepte sail incovoiate ca o sabie. In pastal soaflg §6se pang la opt b6be. &Melo ail col6re deosebitd §i


slut de forma oului. Faso lea se pune In euiburi, in acelaqpAmint cu porumbul, cu care se sal:4 §i se prii§e§ce.Faso lea se mAnancd sag verde, sail useatd, sag §1rnuratd.

Faso lea este de mai multe soiuri. Faso lea, care nu seurea pe araci, se numesce oldgd.

Cam la fel cu fasolea este mazdrea, lintea §i bobut.Tote aceste legume se numesc legume pdstdidse.Mal ales fasolea, mazArea §i lintea form6zd o hranA.

plAcuta, dar cam anevoe de mistuit.Pe camp, cresce nazdrichiea, trifoiul §i. luterna. Si

acestea fac un fel de pästAl care slut o hranA fOrtebuild pentru vite.

44. Scumpul mal mult pigube§ce.

Mal de mult trAia Inteun sat, dinspre Olt, un omfOrte avut. El Elveâ be15ug de tOte, §i vacl, qi bol, §ical, qd turme de oI, Fii bucate, cat mai CA nu le milsama.

Dar bogatul nu mama decal linte, fiind-ca acéstaera mai ieftind. $i apol lui lintea li se Ore& mai hrl-nitOre dintre tOte bucatele.

51, ca sl mlnance numai cat if trebula neapArat sprea nu marl de Mine, el numAra, pe fie care di, una ateuna, Vito bOlele de linte ce se puneag in MA.

5i, cum el se gandia mereil la bObele de linte, 41WU de cele-l-alte treburi mal marl. $i cu chipul acestael perdit mai mull. CAA pc) cancl el economisià cate-vabObe de lint% servitoril II furag lucrurl, ce pretuiailmil de ocale de linte.

Seumpul mai malt pdgubefee.

45. Planul clasel.Nol ne putem orienta in camera clasei n6stre. $1

camera acésta not o putem desemna in formA mal

.13www.dacoromanica.ro

!nick ori pe tablA, orl pe placg, oil pe hArtie. In de-semn, pAretil l'i InfAticam prin linfi drepte, orl strAmbe,dupA cum ant §i el, drepti oil strAmbI. Cele-l-alteoblecte din clasA, ca uOle, ferestrele, soba, bAncile, ca-tedra §i altele, le InsemnAm tot prin lini6re, fie-care lalocul sell.

Dar tOte aceste nu le putem infAtica in desemn, apatle mari" cum ant ele, in fiintA. Trebue pe tOte a leinfAti§Am mai midi, ca se thcapfi. Apoi trebue sA lepotrivim la locul lor, fnteastfel ca sl nu se arAte unelelata cu altele mal marl, sail mal mid, decum shit elein adev6r.

DacA p Aretele despre MINA-di §i cel despre MI60-nOpte sint lungi, fie-care de Cale 8 metri, noi in de-semnul de pe tablA ii Infilti§gm prin cat() o linie nu-mai de 8 decimetri. Dadt fie-care bancl este de 2 metri,in desemnul de pe tablA o Infati§Am printr'o linie de2 decimetri.

PAretii, de 8 metri II desemnAm pe placd §i pe hârtieeu lini6re de 8 centimetri. BAncile de 2 metri le de-semnAm prin Hail de 2 centimetri.

Desemnul clasei se chl6mA cA este schila sail planulclaseil

Planul clasei ne aratA spre ce anume puncte cardinalese Etna wslatt pAretil ci tOte obiectele din clasil

Astfel se aratA pe plan, direcfia clasel si a obTeo-telor dintr'insa.

Dar planul clasei ne mal aratA ci cAtA intindere Inlungime ci in lArgime are clasa, precum ci t6te obiec-tele dintr'insa.

In chipul acesta putem sit desemnAm c1 planul poleci al ori-cArel case.

Apa dar, planul arag tot-dea-una directieapitntin-derea lucrurilor infcitipate inteinsul. Pe planul claseine putcm orienta intocmcd ca pi in camera clasei.


46. Dragos-Toda si. Zimbrul.

Din riii laid cd eed.Zimbrul aprig ca un smegCu lung! come ca de lett$i cu come *lite,$i cu aripi la copite.Fiéra cruntd qi turbaldPleat fruntea lui cea laid.$i sdrind, mugind da zorPeste mandrul radiator.lara Dragof se Oiled,

cel zimbru cum venid,Ghidga'n frunte 'I aruncet..Fruntea'n doud-i despicecApoi capul I laid.Inteo lance il puneet$1 plecd cu veseliePe trawl= lui mogieDe pdgdni sd o ferdscli$1 ca domn sd o domndscd.

47. Cépa, Tempt si sfecla.

Tot un fel de legume sint §i cépa §i varda §1 sfecla..Cépa are radacini multe firOse care es din partea

cea umflatd, ce se numesce bulb. Bulbul este formatdin mai multe pdturi cArnóse. Acestea, la suprafatä, ail co-lOre ori ro§ie, ori alba. Bulbului I qicem cépci. Dinbulb cresc foile cele lungi §i Ole inn6untru. Din mij-locul foilor crepe cotorul. In Nra rful cotorului se vkl prinluna lui Iunie §i Julio, floricelele cele albe-verdui, informá de buchet. Cépa are un gust ce usturd. Ea semânâncd ori crudä, oft OM in borate.

La fel cu cépa este arpagicul, usturoiul §i prazul.Var0 are o rifidácinä grOsS, principall, din care es

mai multe firicele. Tulpina vardel se numesce cocian.Din cocian cresc nisce frame late, care form6z1 o cdpci-


fin 'd rotunda. Floricelele vardel au o colóre galbena.De la varda numal foile se manâncä, vercjI sail murate,pregatite in diferite chipuri. Sint mai multe solurl devarda, ca varda alba, varda ro§ie, varcia créid 10. altele.

Cam la fel cu varda esto salata, numal ca ea are ocapatina mai mica. Apol, cino nu cun6sce ridichea curädticina-I carnósa, acoperitä cu o cop 'Agra §i grdsä?

Sfeela are o radacina grdsa, carnOsa §i. acoperita cuo cója ro0Ora. $i miedul sfeclel este de obiceiil roOil.Din radacina el es nisce frunze marl §1 late.

Cépa, varcia §i sfecla se intrebuintéza ca adaos, labucate.

Legume le acesto se cultivä in straturi, prin gradinI,vi pe camp,

48. Turnul-Babel.

Dumnegeg scApase cu vle16, din potopul cel mare,numal pe Noe si pe flil sel.

Urmasil acestora s'ag Inmultit curând, pe pämint.Dar n'a trecut multä vreme si el ag ultat bungtatealul Dumnecletl. S'ati apucat si el de reutAl. Atuacl In-data s'ail si temut, ca nu cum-va Dumneqeti sä letrimitg un nog potop.

De rel ce erau, nu se mal incredeag niel In IV-duinta lul Dumnecleg, nicl In curcubeg.

Ca sk scape de primejdie, latä ce le-a dat lor Ingand : Sid cladiscd cu cardmidd un turn forte inalt,ma Malt decal tog mungi.

Acolo, si-ag clis el, acolo, o sä scgpgm nol topde Innec, cand va da Dumnecjeg un alt potop.

El s'ag si apucat de lucru. Dar el lucrag fait voea lulDumnecieg. De aceea nicI Dumnecied nu I-a ajutat.

Atuncl Omenil ag Inceput sg nu se mal intelégg


kite sine. Se cerlail merea unit cu alfii. Fie-carevoiA. sl poruncéscA. Nimenl nu voIà sA asculte. Fie-care vorbik intealt fel, si nu pricepek ce spunetulcel-l-altl.

Fie-care lucrk dupA capul sêq, §i. nimenl nu Mee&vireo trébA bunä.

Din tote acestea ce s'a ales ? 0 mare incurcliturct !ClAdirea turnulul a Incetat. Omenil zApacitl s'aa des-binat unil de altit Turnul a remas neisfirdvii. De aceea is'a pus numele Tamill ineureitnril, saA Tarnul Babel.

Ap dar, de atuncl urma0 lul Noe s'ail despArtit Infel de fel de nOmurl. El ail inceput O. vorbOscA fel(le fel de limbI, de nu s'ag mal inteles némurile intresine. De aceea s'ail §i Impr4tiat care Incotro a ne-merit.

Nernurile lul Sem ail rémas In téra despre 13.6sArit,uncle se aflati. NOmurile lul Cham ail apucat spreMiécIA-4i. Némurile lul Iafet s'ail dus spre Miéll-nOpte§i. spre Apus.

Ast-fel In urma incurcalurel celeI marI de la Turnul-Babel, s'a fAcut, despärfirea némurilor, sag 4i5oit56relor.

Tot atund s'a facut §i deosebirea limbilor de pefata pamintulul.

Fie-care ném ift are limba sa!

49. Tecinil.

Dincolo de imprejurimile flcOleT nOstre, s'int maT de-t6te pärtile, alte case cu curtile gi cu grädinele lor. Fie-.care din acele case este locuitä de dmenT. Omenil dinapropierea §c61ei se chlémg vecinii pad. Casele veci-milor §cOleT sint apclate unele despre Est, altele despreNord, altele despre Vest 0 altele despre Sud. Insá


mdcar cu o lature, sc6la ntsträ este aseciatä spre stradd,sail ulita.

Cine sint vecinii pc6lei n6stre? Despre care punctcardinal locuesce fie-care din vecinii fc6lei n6stre?Despre care punct cardinal este strada care trece pela pc6la n6strd ? Cum se clamd strada acea?

Pe tabld, pe placii si pe hârtie, putem sd facem siplanul caselor, al curtilor si al gradinilor, din jurulsctlei nOstre.

Dar, noi putem A facem tot ast-fel si planul easeln6stre pärintesci. Pe acel plan putem sd infdtisdm sicasele locuite de vecinii nostri, de-acasd. Acolo am ardtasi curtile si grddinile lor. Acolo am insemna si stradele,care tree pe la noi si pe la vecinil nostri.

Cu vecinii se cuvine sd trdim tot-de-a-una in cea maibund infelegere.

Vecinii, când sint omen! bunl si de trObd, se ajutaunil pe altil, la ori-ce nevoe. Dacä intr'o casä se simteune-ori vre-o lipsa de cate ceva, apol vecinil dail cuimprumut, sail ddruesc ceea-ce lipsesce. Dacd,feréscdDumnedeillse intimplä vre-o primejdie, ca bund Ordsä la casa foc, sä se reverse un innec de apd, sá seivdscd o bOld grea sail o mOrte, mai intaiii vecinil sarintr'ajutor. Vecinil stall mai apr6pe de oil-a) om.

Domnul nostru Iisus Christos a dis cd trebue sd iu-bim pe apr6pele nostru, ca pe noi in§i-ne.

50. Castravetele §i pepenele.Castravetele are o räddcind sldbutd, cotor lung, lerbos si

subtire, care se intinde pe pAmint. Frunzele II sint marl, cu mar-gin! crestate. Florile castravetelui sint galbene. Fructul lui estecdrnos, lunguiet si cu o cOjä cu ghimpl. Innduntrul fructulul seOA o multime de seminte. Castravetele are un gust cam acrisor.El se mänâncd, ca si cépa, or! crud, orY gätit cu bucate, or!murat. Cum sint castravetiT acri ?

Cu castraveta sémtnA, la formä, pepenii qi dovleceiL Pe-penele are fruct rotund sat lungulet, cu fata Impartitd In fell!,


asedate de a lungul. Cója este maY adesea aspra, mTezul egalben i miistos. Sint pepenT galbenT i pepenT vercll, carorale maT dicem 0 lubeni(e, i harbuz. Lubenitele sint maT maildeck pepenil galbenT, ad forma rotunda, cu cOja miff tare sineteda ; miezul alb, ros sa0 galbuiti i forte mustos.La felcu pepenele este doulécul, care se manancit copt.

Fasolea, varda, sfecla, ridichea, morcovul, cépa,usturoiul, castravetele, pepenii fi cele la fel cu din-sele, sint de mare lobos pentru hrana Omenilor.

51, Rugliclunea de Ora.

lath nóptea a sosit!Dómne, Tu ni-o-ai trimis.latä vremea de dormit,Timp de petrecut in vis 1

Ochii nostril 'nchide4, Bune,Dar veghléza,-ne cu-ai Tem

Carte de citire p. cl. II pr. Orb.49 4

www.dacoromanica.ro

Grija Ta spre noi o pune,i spre marl si mititei.

Dupà munca ce-am facut,DA-ne Dimne-un somn dorit!DA-ne pace'n asternut....0, flu Dómne prea-märit!

Amin!

52. Fetita onestii.Un domn batran se plimba 1ntr'o di frum6sa, pe una

din stradele cele numer6se din Bucuresd... Cum mergeaasa pe strada, iata ca vede o fetita cam de vre-o noudani, cautand ceva pe jos. Ea plangeh amar.

De ce plangi, fetito ? o intreba cu glas dulcedomnul necunoscut.

Am pierdut o bancuta de 50 de bani ! MI- a dat'omama sa-1 cump6r doctorie de la farmacie, ca-i bolnavaWI, in pat... *i, bancuta mi-a lunecat din manä si acu-sica n'o mai gasesc ! Auleo ! Ce-o sä Lea biéta mama !Noi nu mai avem nici un ban, in t6ta casa! *i plan-gea, plangea sarmana copila, deli era mai mare millde dinsa.

lista nu-i lucru frurnos de la tine dragutd ! Dece n'al fost mai cu grip, la bani? Cautatu-i-ai bine ?

Da, Domnule, si nu pot sa o gäsesc in nici unchip ! *i tot plangea, plangea de 'ri, nved inima demild.

Iatä 50 de bani, de la mine ! Tine-I bine si du-terepede de cumpOra doctorii, pentru mama-ta!$i bunuldomn pleat mai departe... Dar nu se duse nici 10 pasisi midi' strigand in urma lui : Domnule ! Domnule !Poftesce paralele, cd mi-am gasit banil mei !... UT fOrtemultumim !...


Necunoscutul domn rëmase timit de asa purtare.Tu esti o fetita fOrte onestd, mititico ! Tine banii

A stia pentru tine ! Acili mai dail un napoleon de aur.Pune-1 bine si-1 du mamei tale sA se ajute pail se vaface bine ! Fetita sarutit mane binefaatorului s6f1si dise : 0, domnule, d'ai pi ce bucurie voiil facesarmanei mele mame cu darul Dumitale !

POrtA-te, &it guff, tot-d'auna asa ! i de sigur velfi iubita de caul toti &muff si de Dumnedeti.

Cu vorbele acestea domnul Isi vedti de cale. i fetitaalerga repede la farmacie i d'acolo acasa.

Strdinul era un om milos.Fetita acésta era o fetitel onestd.

53. Cum o tómna?Scolile se incep pe la sfArsitul verii, la 1 Septemvrie. Luna

Septemvrie line si de varlt si de t6mna.pilele de la lneeputul linnet sint dile frum6se. Nu este

nicY prea cold dar nicYprea rece. Este cum emai bine si mai placut.lele Ina Incep a fi din ceIn ce mai scurte i noptilemai lung! si mai rico-rose.

Bucatele, de pe camp, In-afarà de porumb, slut maitOte culese. GrAdinile slutpline cu tot felul de ver-detect. Iterele, perele, per-sicele, prunele, gutuile sinucile, unele sint cOpte,altele se coc acuma. Unelecad de bung voe. Pe al-tele le culeg de pe porn!

si le Wet pentru 1érnh. Ce bucurie pe copii, cdnd cad pd-snele din porn qi trebue sd le Mega de pe jos/ $i stru-

_ 5 1

pi-

.-

.;34: 6:tk'

,

-

www.dacoromanica.ro

gurele se vice pe deplin, dupd ce l'a dogorit bine sdrele deyard. Tot tOmna, berzele cocoa rAndunelele i alto ptiserY,

care vara afl petrecut-o in tOrAla not, se pornesc In sbor, Mat

t Virile de spre mtedd-di. Acolo10 pot gnsi hrana i pe tim-

k-1 pul Tema.In cele din uring luni ale thin-

net, pe la sfer0tul tut Onto In-vrie 0 in Noemvrie, dupA cu-

cL'oji;- lesul viilor. aerul incepe a sered maT tare. Norit se IndOsA pe cer. Adesea plot! dile 0noptI Intregt. Apol bruma cade pe tOte verdeturile i pe t6teflorile 0 le oflle§ce. Ele remen ca opArite diva ce le-a bAtutbruma. Frunzele cad de pe ramurile copacilor, scuturate devent. Véntul, vejAte i frunzele *lute le plimbl- de colo pAngcolo, pe pAmint. Par.'cit totul este pustiii.

lath aa e tOmna, swell i plticutA la Inceput, dar trist5§i posacn cträ sfAr0t.

54. Ce te legeni codrule ?Ce te legeni codrule

Fdra AMU, färd ventCu crangile la plimint?.-- De ce nu m'a; legäna,Daca trece vremea mea!Dizla scade, nóptea creve,

frunziful se rärefce.Bate ventul frunza'n dungel,CeinairefilBate ventul dintr'o parte,ferna-1 icl, vara-1 depark.

de ce sd nu me plec,Dacl j5äsërile trec- 5 2 -

fit Jj07.A

mi.i alunglt.

Ar.!.

.'"*".

.5i

www.dacoromanica.ro

Preste viirf de ramurele,Tree in stolurl rdndunele.

,i se duc ca clipele,Seuturdnd aripele.57 mg lasa pustillVgteg'it fi amorfil!...

55. Predicatul.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Randunelele sint paser1.Rândune1e1esint dragu(e. Rândunelele sbbra repede.Rându-nelele ail czaburl.

Regule : r) Intr'o proposigune Pule»; sa spunemdespre o fiinta sail despre un lucru: Ce este, cumeste, ce face fi ce are fiin(a sag lucrul acela.

2) Vorbele ce ne arata ce este, cum este, ce face,li ce are fiinfa sati lucrul, despre care vorbim inproposigune, se thiima pre-di-cat. .D. e. Vorbele gni.pas6rI este predicatul proposifiunil aRândunelele sintpasMn pentru ca ne arata ce slut rdndunelele.

Teme : VeT scrie patru propositiunT. LJna desprecodru,alta despre vênt, a treia despre peserele §i aphtra despre amnia §i vet ingriji ca predicatul sa spuece este, cum este, ce face si ce are sublectul !

56. Strada.De-a-casä pang la scólti am venit pc stradtt. De la salt,

tot pc stradtt, avem stt ne intórcem a-casd. Strada se cliTémitsi Wit& Pe ulitn se vëd tot case -si cup', invecinate unelecu altele. Ele sint randuite In sir si aseciate tattl In fat5, unelepe drépta si altele pe stânga.


Stradele nu slut tote drepte. Unele merg serpuite, allelesint cotite.

TOte ulitele n'ari nicY aceas intindere. Une le slut malIungI, altele me scurte. Ba nie aceea§ direcfiune WOtOte stradele. Unele due spre E., altele spre N. Uncle duespre V. si altele spre. S. Dar, ele pe alocurt se intAlnese sise Incrucisézd. Acolo se elitOmd ed este o respdntie. La unelerespAntil se deschide e5te-o-datd un loc gol, mare si larg.Une-orl in jurul acelul loc gol sint case, rânduite una lang6alta, ea pe strade. Atund locul acela se chYOmd si p idp.

Daea lipsese easele, acel Joe gol se elifOind maidan.In orase maI ales, se gdsesee si cdte-o grddinitd In mij-

locul pletet In acele grddinite pOte intra orI-eine ea sä seplimbe. Intelnsele se pot juea copiiI din tad vecindtatea. Acelestilt gradinI ale tuturora, adied .grelding publice.

Onele strade slut largi si drepte, altele sint inguste: Uliteleme lnguste se numese ulicidre. Une-orI se Intimpld ed o stradd.sä nu dea intealtd stradd, ei sä se inlunde Inteo inprejmuirede case. Atund acea stradd scurtd se numesce funddturd.

Pe strade umblä mered OmenY pe jos, OmenI ealdrl si eimenTieu trtisurile. Umbld si animale de tot felul.

Pe unele strade se bsterne pietrig bdtut si . nisip, pe al-tele se asOdd bolovanY de WWI.

Asternutul de pIetris si de nisip se ellIOmd gosea. Aster-nerea sad pardosirea ulitelor cu pletre maI marl se clam&pavagiu sad caldarim.

Pre stradele pavate se pun pe id pe colo si felinare. Acestese aprind séra ea sa lumineze stradele, pe timpul intunecos alnoptit Stradele trebuese maturate si stropite cu apd. Atund nu,se gramddese pe strade guncie, praf si noroid.

Bine este ea fle-care stApdn de easd sa Ingrijésed de curd-tirea stradeI ce trece pe dinaintea sa.

Fe o stradd curatd umbld fie-care cu pleicere.Ulifele largi 0 curate .sint 0 sdneitose.

57. Condeele Jul -VOA.Mircea cel Mare si vestit, Domn al Terel-Romanescl,

a plecat odatà din TArgoviste cu mare alaiti, prin térl..,54www.dacoromanica.ro

El ajunse pAnA la Focsant Era intr'o slink% Dumineal,cand Mircea-Voda intrA, cu alaiul En, prin mijloculunul sat mare.

Ce s vada MAriea-Sa-Voda ?

La casa primarului,ce-I clice i folluz, eraüadunatl Wend si lu-craa.

Lucr&A crestinilIn cji de sèrbatOredice Voda cu Werede reil.

Ian yelp, tu copilde casA, ce lucréza Ro-manil acela

Trimisul lul Voda JImerge king laanI iIIntrébA :

Omen! bunl, darce lucratI vol, and popainca. nici n'a esit din biserica ?

Ce sa lucram, Marite boerule Ia, ascutimcondee pentru MAriea-Sa-Voda.

Copilul de casa duse lul Voda scirea acésta.Ascut condee pentru mine? dice Voda,

Cum qa?Da, Mariea-Ta !

AtuncY Voda curios, merse si el la sAtenil, carl lu-crag. i ce s vadA ? Satenil lucrati harnic...

Dar el nu condee faceafi, ci sagetl.Astea sint condee ?... Vol numig condee ceea ce

nor numim sagefi ciise VodaPAY, DOmne, la Dufmani nu se scrie cu ast-fel de

condee, dad. vrel Intelega revasul

Cand Mircea-VodA se IntOrse acasä, la Targoviste,

55

I

1

? riclênd.

sa-V I

ft

www.dacoromanica.ro

el adun4 condee domnescitenil.

Cine are carte,Are,ci-cd, parte!

ca cele ce-1 ascutiati

I

sä-

Dar cine óste are,I Dufmani, ci-cd Ware!

58. CuTnea saü bucatiriea.

Cand mi-e Mine, me gendesc la mencare ! Dar man-carea la cuine se face. La fie-care case se all i o cuine.Cuinea este o camera, care trebue in tot-d'auna se fiefórte curate. Paretii el se fie spoiti gi podela ei binespelate. In cuine este o vatre, uncle arde focul. D'asu-pra vetrel este un ccl sail horn, pe unde ese fumul,

In cuine, pe fie-care cji mama ori servitórea getescebucate. Cuinea se chleme i buedtdrie.

Bucatele se getesc cu ape, cu came, cu lapte, cuorez, cu legume, cu pOme, cu Mine cu sare §i cu multefeluri de merinde.

Cele mai multe bucate se fierb, se coc i se frig lafoc. In bucetarie focul de pe vatre se face off cu lemne,on cu cerbuni de lemn, ori* cu cerbuni de pämint.

La gatirea i la fierberea bucatelor se intrebuintézemulte unelte i multe vase.

Uneltele pentru foe sunt : Pirostril, cle§te, vetraiiilopatica.

Vasele pentru apd gut : Putine, ciuber, herdeil, puti-nice, donite sail cofe, urcior, borcan, cane, butelce sailsticle, clondir, ulcice, nestrape, ori cepa.

Vase pentru fiertul bucatelor slut: Cazan, celdare,tingire, tavä on sinie, Ole, cratita, capace.

Unelte pentru giitirea bucatelor slut: Sater, cutit, to-cator, lingure, frigare, gretar, piu1iä i pisalog.

Vasele pentru meineare la masd sint: Strachine, ca-stron, taler, farfurie sail Mid,

Alte unelte de mase slut : Cutite, furculite, linguri,solnite, carafe, pahar, fete de lima, qervete i altele.

TOte aceste unelte Eli vase se Ole in buceterie. Ele5 6

1

www.dacoromanica.ro

trebue sa fie tot-d'auna frumos spalate, bine curatate§i randuite fie-care, la locul WI ! Numal atund se potface cu inlesnire, In culne mancad gustOse §i stinatOse.

Ttitinid,uiecu c/ointLei /6--um,a1/,

rtottit IGi/nc Vm9,e, Awn/di

59. Sérpele easel.A fost odata ea nicl odata, cad daca n'ar fi fost,

nu s'ar povesti ...A fost odatä un tatä §i o mama, carl aveail un singur

copil. Pe copil 11 chlema Petrica. Petrica era de vre-otrei ani§od.

Inteo di, mama Sanda puse lui Petrica nitel laptedulce, intr'o straching. Ii dede §i un codru de mamaligaca sh dumice in lapte. ApoI mama Sanda e§i pe-afarasail' faca cele-l-alte trebud. Petrick' I§l dumica mama-liguta in strachina cu lapte. Apoi se apuca sä manance.

cum manch el, iata ca vede un pérpe alb, cum se a-propia bini§or de strachind.... Se ridica nitel §i. f§l1ntinse capul pana la lapte §i incepa BA sdrba. PetricaMasa In voea cea Mina, pana ce §érpele se satura. AtundOrpele pleat Tara§ pe unde a venit. Petrica, cum era mic,nici nu se speria, nici nu spuse ceva parintilor...

Ast-fel urma mai multe dile. Cand 10 manca Petricalaptele, 11 venia §i musafirul. $6rpe1e Insä sorbia numailaptele gol qi luI Petrica 11 rëmaneail numai dumicatil.Inteo di, ce-I ven-i. copilului In gand, cand §órpele Tara§IT sorbia numai laptele ? El ast-fel disci §Orpelui :

Ma-I papa si micall!Ce sugi numal 'apte ?Ca daft cu 'ngura 'n cap*i te spuiti la mama ...

57

Si

www.dacoromanica.ro

Atunci mamd-sa, care era. In tindd, auI pe copil gra-ind §i infra' la el, in casä. Mare II fit spaima, când v&J.fr§érpele langd copil. Ea chiem'a repede pe bArbatul sèg..Si tata ucise §órpele.

Dupd aceea trecurd cate-va ilo i Petricd se bol-návl greg. Si mai pe urmá el §i murI.

Mare supdrare cuprinse pe bietii pdrinti. Atunci ven1la el intr'o di baba Ana, cea vestitd in tot satul, pen-tru desantecele §i doftoriile ce le cuno§ced. Mama SandeII descoperi supdrarea lor.

Atunci baba Ana le spuse ce mu:Pose §i ea din bdtrâni,cd fie care easel i are gérpele sê. Acest §érpe are §iel atatia pui, cAti (5meni trdesc in casä. Si dacd cinevaorm5rd Orpele easel, atunci mOre §i el.

Bietilor pärinti le pgrg atunci §i mai rdil cd ai ucis.§érpele, cad acela era gérpele easel lor.

60. Locuitoril dupit Beam $1 dupii religiune.Locuitoril din comuna nOsträ sInt Romdni. Toti Ro-

manil Impreund formózd un nénznémul sag nafiuneaRomdnilor. Mo§iI §i strämo§ii Românior, de mult, fOrtede mult, ag venit aci de la Roma. Roma este ora§ulcel mai mare in Ora Raliei, care se aflá de la noi spreapusul sOrelui.

Románl sint locuitori beigtinagi a Romdniei.Legea sü religiunea românOsca se numesce drept-

eredinciOsci sail ortodoxd. Românil sint drept-credincio§isag ortodoc§T.

Mal ales prin targuri §i prin ora§e, pe langd Români,.mai traese dmeni §i de alte nOmuri : Ru§T, Greci, Bulgari,.Sêrbi, Turd, Evrei, Germani, Francezi, Italieni §i altil.Ace§tia toff sint strata El n'ag putut sä trdOsca interile lor. A§a, el ati venit In Ora nOsträ. Prin muncd§i prin viótd cinstitä ad 10 câ§tigd strdinil cele trebu-inciOse vietil. Sträinii, aprOpe toff, se ocupa cu me§te-§ugurI §i cu negustoria.

Ru§ii, Green', Bulgaril §i SOrbil, sInt §i ei drept-cre-

- 58www.dacoromanica.ro

dinciost Nemtii, Unguril, Ita lienil i Francezii sint seteatolici, sail reformatE. Or todoxii, catolicil i reformatitcred in Iisus Christos, fiul lui Dumnedeg. De aceea or-todoxii, catolicil i reformatii se chiérag cd sint ereptini;sail de religiunea creftinci. Evreil nu cred in DomnulChristos.Eicred in profetul Moisi. De aceea Evreii sedice cd sint de legea mosaieci. Turcil cred intr'un pro-roc al lor, ce l'a chiemat Ma,honzed. De aceea Turcitse dice cd sint do legea mahomedand. Dar si mahome-danii, i mosaicii, i ereftinir cred intr'unul Dumneqeila dev erat.

Departe, de la nol, trgesc Omeni cari nu sciil nimicdespre Dumnedeg. Aceia se inching la Ore, la lung, lastele, ba i la unele animate. Acei Omeni, carl nu credin Dumnedeil cel adeve'rat, se chiéma pgân

Religiunea cea adevgratd este religiunea, sail legeacreftind.

Locuitoril din comuna misträ sint mai totiApol toti impreung, Românii sunt crestint Strdinfi unitsint crestini, altii sint mosaici si altil sint mahornedant.

61. Limba Romfm6scii.Mult e duke fi frumbsetLimba ce vorbim!Altd limba armoniOsaCa ea nu gdsim.

Salta inima'n pldcere,Cind o ascultilm,

pe buze-aduce ?Were,Cand o euvinta.m.

Romeina,sul o YukceCa sufielul sea.Vorbiti, scriefi romanem

Pentru Dumnedei

62. Biserica.Biserica este o &Wire a mal multor familil impreuna.

Ea pOte fi chiar a tululor familiilor, dintr'o comunä.Biserica este un edificia public.

In Duminecl §i in sèrbAtorT toti locuitoril din comung,5 9

Remand.

!

www.dacoromanica.ro

sail chute() parte, se aduna In biserica lor. In bisericasint multe icene stifle. Acolo ard mal multe luminarl.In biserica emenil se rOg. cu totif 1mpreuna, lulDumnecleu, sa-1 tina sub paza but cea buna. Bisericaeste, ad pe pamint, easa la Dumnecleii. Dumnecleaeste tatal n ostru cel bun. El este mat bun, mat mare,mat puternic §i mat drept de cat top Omen% Deaceea in c asa Lut trebue sa intram cu gaud curat qi.cu voe buna. Acolo in biserica, tot omul trebue sa

cu luare-aminte la lucrurile cele sfiinfe, la cuvintelela cantarile sfinte ce se aud.Alipita de biserica este clopotniea cu turlele sale.

Clopotni(a p6te 0, se fnalte 0 din acoperiplIn clopolnica slut clopotele, teca i clocanele cu carese tea. Cu acestea se da scire cand se face sintaslujba §i cand mere cine-va.

Imprejurul bisericii este timitirul. Acolo se Ingrepa curugaciunl i cu cantait, morti1. La capul fie-carul mortse vede o cruce. Crucea arata ca acolo derme de vecrun cre0in. Rudele celor mort1 semala, pe mormintefort frumese. In cimitir se pianteza i arbort. Apolse fac poted spre 1nlesnirea umblaril emenilor. Cimitirultrebue 1mprejmuit cu gard, saü cu §ant, ca sa nu intredobitecele acolo §i sa faca stricaciuni.

De la nascere Ora la merle sfinta Biserica pealgrija de not, de emenl. Acolo se duce omul cand seboleza, acolo cand se cununa, acolo ca,nd mere. Declfie-care crestin bun trebue sa merga cat mal adeseala sfinta biserica i s'o cinstesca. Numal asa omul vaplace lin Dumneleti.

Dumnecleit da tot ce vedt, A1 iubi i a-1 ascultaSd cade adorecli! Va fi mulfumita ta

6o

fie

bisericil.

serl I

-- --

I

www.dacoromanica.ro

63. Cane le credindas.

Ce este canele ?Cum este el?Ce face cdnele?---Dol hotl intrara Inteo n6pte in curlea unul Oran custare. Hotil avead mare poft e. mdnance came degasca, orl de rata, sad chlar si de gaina. Dupa ce elsarira binisor In curte, se ultará In We partile. Nu Mriratipenie de om. Dar Intr'un colt al curtit ved un canevolnic... Era.

Griveid se Mai a vede... 0 sa-I asvarlim-cate-va bucatl de mamaliguta rece, ce ne-a mat remasin träistl! Asa o sa-1 astupam gura! N'o sä mal latre I

Asa 10 qisera hop si mise apropiara binisor deGriveid. Apol II i aruncara catl-va bulgarl de mama-liguta uscata... A ! se gal Griveid, vol cre-det1 ca cu farimaturile acestea ml-atI inchis gura! Ire-Inselatl!... Am sa vestesc pe stapanul meg

Griveid Incepd sa latre cumplit. Atuncl stgpanulYei numal decal sa vacla ce se petrece In ograddHotil o luara la sanatosa!

Griveia era un cane credinclos.Cdnele este eel mal credincios tovarclq al omulut..

64. Curtea.Casa nOstrd este 1mprejmuit1 de t6te partile de un gard .

din uluce, de scandurl. Locul imprejmuit din fata case! senumere curie, sail ograda. In curte se afld grajdurT pentru.vile i cal, oprOne pentru care si trdsurt Acolo se ma! allitcosare de porumb, cocine pentru pore! si cotete pentru pitsdrt.In unele curt! maI este si cfite un put.

La orar, curtile sint asternute cu plOtrd, sad cu nisip, ca.s6 nu se fad noroid. In multe curp se plantOzd si arbor! §i,pe langd uluce, vitd sëlbaticd, or! copace de mdrime deose-

- 6

sa

Griveia.nu-1

!

.

§i

www.dacoromanica.ro

thitg. In curte, se WO lucrurile ce pot sA stea afar fgra sastrice, precum : lemne de foe, pYetre, cgramide i altele.

In curte 1ucrOza 6meniT deosebite lucrurT, de care ail nevoepentru casg, sail la munca campuluY. Clgdirile pentru adg-postirea animalelor este bine ca sa fie fdcute i ele intocmaTt a si casa, din material solid, Tar nu din gateje mu din stuf,

trestie. ApoY este bine, ca orT-ce clgdire sA fie mat de-.partatg de cask ca nu cumva, cand se aprinde una dintr'insele,

sg se aprindg tOte, impreung.Curtea si fie larg i curatg. Si tOte lucrurile dintr'insa sa

'fie In bung randuélg, adecg fie-care lucru la locul s60.

Aça este curtea until bun gospodar!

65. Animalele domestice, patru-pede.

pisica, vaca, boul, calul, mggarul, eiTea i porcul sint-anitnale de casd. Dinsele, tOte sint animale bldnde. TOte aticate un cap, cate un truncliig, cate o cOda si cate patru pi-.cTOre. .De aceea le dicem i animale patru-pede. Animalele41cestea fac puT, sag fell viT cart s6rngng cu pgrintiT lor. PepuiT lor, cat sint mititeT, IT branese cu lapte, ce-1 sug de lamamele lor. De aceea animalele acestea se numesc i animatesugetdre. La aceste treT puncte sdinend cânele, pisica, vaca,boul, calul, mggarul, (ilea i porcul.

Dar la multe altele, animalele acestea se deosibesc unelede altele.

Cdnele, de obiceih, este maT mare cleat pisica. El pdzegecasa. allele este animalul cel inaT credincTos. Locul luT estein curte, undeva. Canil ceY nil diba se tin legalT prin cotete.ApoT nOptea le dam drumul. Miele este mat primejdios callaeste gurbat Canele turbat nu maT cun6sce nicT pe stgpanul

Chnele turbat se Ole cunOsce eg-T curg meret bale dingura i fuge ca bOt, tnc6ce i incolo.

Pisica pustiesce sOreciT. Ea este curaid, dar 100. Candh'o 180 in pace, te zghrile. $i pisica 'Ate sa turbeze...

Miele i pisica ma nand maY cu gust, carne. Ele slut ani-'male carni-vore. Canele i pisica se vrajmgsesc.

62

ed.

se

orl

Canele,

www.dacoromanica.ro

Vaca se tine maT ales pentru laptele el cel bun si pentrucarnea cea gustOsA.

Bout este mai mare si mal tare deck vaca. El duce tOra-mini, mai WA munca cAmpului. Boul este cel mai Panic.animal de munca.

thea este blând i prdald. (ilea se tine pentru laptele, pen-tru branza si pentru !Ana el.

thea te adapd i te imbracd.Vaca bout si

.6iea sint animaleerbi-vore. Ele

stilt animale ru-Inegdtdre.lérna,vacile si boil sese tin in cosare.Oile se tin In

staule. Cand nu.e frig, tote ani-malele acesteaumbla la camp,uncle pose Yerba.

Calul este cel maT frumos animal domestic. El este sicredinclos, i curagios, 0 semef. El trage la trAsurA i pOrta§i calare. LuY II place bine ov6zul.

Mögarul.. este prost 0 reibddtoriii. El este mai potrivitpentru purtarea de sarcine, fiind-cl este Incetinel.

Porcut este'llacom i gamma. El mAnAncA -tot ce tAsesca.Porcul maT este si Prickles, si obraznic, i fdrte murdar. Else IngrasA repede. Atuncl se tine in cocine. Carnea si slaninade pore slot o bruit bung i nutritOre. -

allele, pisica, vaca, boul, diea, calul, magarul i porcul sinttovarAsil omelet In WO. Omul trebue sa le dea adapost sibran& i sA nu le bath, flirt sa le Imam peste masura.

66. Mila elitrit animale.Nicolae, un Mk de 8 anT, era fig de plugar i trill&

la WA. PrimAvara, Nicolae nu gasia alta petrecere mai

63

_

r.=..s,

14;-`i

51ita

, .

rjr4 ,.

21`

r

t`t"

:

www.dacoromanica.ro

placuta. pentru dinsul, decat sd princja carabuci rill säle smulga cate o aripti sau sa le rupa cate un picior.Pe urma, in locul aripel smulse sail piciorulul rupt, elinfigea cate un spin ascuOt, sail cat() un ac furat de lamama sa. .

Tot aca facea el ci cu puiT de pasare : Le smulgeapenele, II 1ntepa, le scotea cate un ochil Ciripitul cipiuitul jalnic al bietelor pas6rele il 1ndArjiatt ci maimult. Nicolae le chinuià mereil, pand cand cadeatim6rte, la pici6rele sale.

Cand so facii mai mare, incepil sa arunce cu bolo-vani in can); sa betá mieluceil cu nicce clomege marl_Purceil fugiail cu gr6za de Nicolae. El luase obicelul deasvarlia cu o bâta peste pici6rele lor ci-1 ologia. BletiTpurcei abla se mal Wail pe cele patru ale lor picioruce.

Mama sa 11 certa adesea. Nicolae Insti nu- voia sa.asculte.

Cand se Mit de vre-o 15-16 ani, tatal sati D. trimiteacu boil, la pacune. Slabiserd bietele dobitOce, 1ncAt ablämaT puteail sa manance. R6utaciosu1 de Nicolae le batett.Intr'una, cu ce-T venia la indemana.

Teal did prin 6menil satulut de r6utatea lul Nicolae.Atunci el se hotart sa-1 pedepsésca.

Intr'o cp, tatal aucji un boulén gemênd greil in cocar.Tata alerga numai decat acolo. Ce era ? Nicolae, cu oTuna in 'liana, da pe nemiluite in bietul Joién. Indatatail1 pune pe argat sa seal boil din cocar. i ramanesingur cu Nicolae acolo... apuca un Neill ci incepe sacare nemilosului finar vr'o cate-va lovituri, intocmaicum el cara in tOte cjilele nevinovatelor dobit6ce.

Nicolae plange, OA se r6ga de lertare, fagaduiesceca nu va maT bate dobit6cele. Tatal se oprl ci il disc) :-

clrecjI, Nieto, precum mie mi-e mill de tine, Ettatrebue sa-tT fie ci tie milii de bietele dobitOce. $i elesimt durerea. Apoi ele ne ajuta la munca ci ne /Artasarcinele. NoT sintem datorT sa ne Ingrijim de hranaci de scutul lor. E mare pacat inaintea lul Dumnecjelci e rucine de 6meni a chinuecci animalele lx.

- 64 --:.www.dacoromanica.ro

De atunci Niculae se cuminti ci nu mai bath, nici numai chinui animalele.

Ceea-ce fie nu fi place, auk& nu face !

67. Ocupatiunea locuitorilor.La orac sint meserii Sint rotari i chrhuci,CAte'n minte nu le til: Chrutaci ci lticatuci.Sint brutari i simigii, Sint dogari, brutari, biriari,MacelarL zarzavagil, Sint harnall i nisipari,Coletari i bragagii, Ciretacl, cioclii, dricari,CArciumari, laptari, bhcani, Cerckori, luminttrari. [gari,Precupeti i marchitani. Sint dulgheri, tArnplari, strun-Sint cismari, paihrieri, Si zidari, pietrari, cocari.Croitori i bArbierl, Sint fierari ci potcovari,Tabaci, curelari. celari, Cutitari, césornicari,CiaprazarT i plApumari, AlAmari, tinichigii,Tapiteri i gradinari. Argintari, giuvaergii...Sint lipscani i toptangii, Iar lautari,Negustori i boiangii, Spoitori i buchtari.Si marcande i pAnzari, Sint evrei bancheri, zarali.Parlumari i sApunari. Dar mai sint ci vechl cavati.

Femeile bate ingrijesc de cash.. Ele ghtesc mancArile. Apoise ocuptt cu impletitul, cu torsul, cu tesutul, cu croitul i cucusutul hainelor, pentru toti cei din cash.

Toff meseria0 gi top óineni crescuft treb-ue set horeze,set muncéscd 1

TOW (nAk Jai /n/W

6S. Capra.Printre animalele de cash sugëtóre se num6rh. i capra.Capra este dar un animal domestic. Capra este camCarte de Citire p. el. II. pr. Urb

5

intlifavatei

DgeniL's

6 5

www.dacoromanica.ro

la fel cu aea. Capra nu este mai mare decal 6Tea. Eaare aceleasi pArti la trup : cap, gat, trunchiA, Odd sipatru pici6re. Asa dar si capra este un animal patru-

ped.Capra sehranesce cuacela nutretca i Olea.Si capra esteanimal rume-piton

Numesce a-nimalele ru-

; megAtOre, ce-

le cunosci !_ Dar capra

, P-,-° nu este intrutOte, intoemai ca &ea. Capra nu are land pe trup, cipe'r lung, lAtos i aspru. Përul ei este sail alb, sail ne-gru, saii sur, sag roscat. COrnele II sint mai inalte, su-cite si date inapoi. Ea are, in barbie, un doe lung siascutit. C6da ii este cam Urea si tot in sus intOrsti.Capra se imprietenesce fOrte usor Qi vine la om debuild voe. Capra e mai tOpOnd, mai sprintend si maiIncirdsnOtd deck Ohm. Ea se acatd de rape. Ea anindpe stand, bird de nici o fried. Se catard i pe copaci,ea BA pascd frunzd. De aceea caprele se pasc cu maregreutate. La fire capra este vesell, sburdalnicd, sAl-tdrétA si neastimpAratd. BArbatul caprei este fapul..Acesta une ori are un miros cam gretos. Puil capreisint 'WU ci iedele. Puii n'ail c6rne, ci numal nisce eu-cure pe frunte. Laptele c carnea caprei se mAnancd.Din lapte se face si branzA. La campii si in munti, ca-pra este de mare ajutor familielor sdrace. Acestea nupot sd cumpere si sit ie o vacd aca de lesne ca o Ca-prd, care si ea le dd lapte, cu belsug. Capra p6te sAdea pe ji si cloud ocale de lapte. Din carnea eapreise face si pastramd. Din pOrul de caprd, se fac, In fa-

- 66

IILi

.

--

-

,

www.dacoromanica.ro

trice, deosebite materff de postavuri. Asa dal* capraiduce omului multe foldse.

Capra este si ea un animal folositor.

69. Ghicittire.Este un dobitocForte ndtdntoc.Umht lungs, dar minte n'areqi-1 cu cruce pe spinare.

Ghia ghicitOrea mea.Ce e?

70. Plana] simigiuluY.fin simigiii ore cdridC ovrigi, simitt incdrcdnd,A umblat din sat in sat.

8( him ban d , pe oue I-a dal.Deci tabia'n cap dacci iaCu acele cud pe ea,Se intorced la cragCa qi un negustoraq...Dar, pe drum cdnd se ducee c,Be gdndia qi plan Wed...

Cum sent, clise, a-ceste cud

TOte bune, prdspete, rola,Care's cinci sule, sd (lic,1 e vor prihosi, pu stric...D'olit sta la dont sd le putd,Tot out o ecVnti dea puid. .

Sd (ltc. acum c'a crescut.i. gdini marl s'ait Wilt_Asteinteo qi, peste tot,

Cinel sule de oug-mi scot...Sd le vind, ca un sdracCeva viral* fac...Oinct sate de gdmi ! Dar,Clocind-o see nit dea pui larFie-care doud-clect...Ho ! ho ! Slane, unde pled ?Steil, sd vedem cafe fac !Apol cum o set md 'mbrac !Socotéld prea nu ad...Gina sute de dont 'Int &LA0 suta de sule 'n cap IHaid I de sdrdcie s,cap I--(And dise haid I bucurat',511 ulid cd e 'ncdrcat,

'i, sarind sus ca un ppDete labla peste cap.Chide pe Ps turit15'i planut nu isb all I

71. Ohm, sat $1 comunit.

Une-orl, vre-o câte-va familil se aduna la un loc, §i'10 cladesc case invecinate. Acea mica intrulocare de

67

-

www.dacoromanica.ro

familil se chlemd cd. este catun. La not mat tott Omenit,cart trdesc prin Mune, ail pamintul cu plugul. El,In ardturl, semend grafi, porumb si alte bucate. Apolculeg rodurile semenAturilor. Cu acele rodukt se hrAnescsi el si and lume multd. Fiind-c d. et cu plugul lucrezd,li se (lice si p1ugar4

Catunele mat marl, unde sint adunate la un loc fa-milil mat multe, aseclate in case mat numerOse, senumesc sate. Satul, ce are prinzdrie, se chtemd co-tnund rurald. CMunele. mat multe impreunti, alcAluesco singurd cornund ruralet. Acesta are un singur pri-mar si o singurd. primarie.

Locuitoril satelor sint satenl. El trAesc tot la fel cucel de prin catune. Si sAtenil sint mat tott plugait. Darprin satele cele marl, se afla une-orl si ate un did-gker, cate un dogar, cite un fierar. Ace§tia se nu-mese meseria# orl meffefugarY.

Prin tOte satele mat sint si Omeni, care fac negu-tAtoril. Asa sint caraumaril si hangiii, sail 6ir1a,cii.El vind tot-d'auna si orl si cut, beuturt, mancarl si altemaruntisurt. El gazduesc pe strainil calétort, cart viaprin sale. In catune si in sate, casele sint respanditemat la largul lor.

Satenil isl petrec vlet.a muncind frAtesce pe locurtinlinse. Acolo mered se bucurd de aer curet si sanatos.Vecji ca pe digit I-a invrednicit Dump-lea, ca sa lu-creze la camp. Lor le-a dat Dumneqe5 grija, sa gAtescdpentru not toti, panea si hrana de tOte qilele.

.Noi trebue, din tot sufletul, sci iubim fi sd cin-stim pe Pranit cei butyl §i muncitoril

72. GAina 0 Curca.In batatura si prin curte, pe MO animalele sugëtóre, traese

si pas6rl : cocosul si gaina, curca, rata, gasca si altele.Gdina este mat mica de cat cocosul. N'are nict crésta, 'lid

céda asa de mare ca cocosul. Gaina face oil& le clocesce si


din ele scóte puisorT vit Mal cil istorilira despre Puiut ne-ascultdtor P Willa este mat liniLitä i mal blandA decateocqul. De la ping intrebuintam-carnea, ouële i fulgil. Sint maImulte solar! de pint

Un fel de gain! este bibilica satcap cea pestritä. Ea se vede prin.unele curt( boereset

Cea mal mare pas6re domesticaeste curca. Penele curcii sint pes-trite sat negre-vercluI, sat i ce-cu$1.1. Capul curcii este mic i golas, class! ascutit. Trupul

IT este lunguYetpid6rele nalte. Pullde curet sint forte&butt. EY cresc greti

Incetinel. BarbatulcurciI se clamt cur-can. Curcanul estemaI mare heat cur-ca. La cap II earn!,pe frunte, un motlunguIet. La urechIare el un fel de cerealsi la gat o gust mare.Motul, cerceilsi gusaslut de plele albas-trie. $i maI misuse!!

_

este cOda curcanulul.

Cand curcanul se super!, se umfla In pene. AtuncY Oda i setidied in sus si se sestet ca o mOlt. Cand doI casuist se In-lalnesc, el se Tat la lupta, Memel ca coco$it

Curcile i pull vitae meretl. Curcanul Mat suite numal eatsAuf strigat tare. Si curdle manilla! tot felul de grtunte si deverdetuni.

Carnea de curet IngrAptl este forte gustOsg. Un curcanbine 1ngrt$a1 cantaresce pant la sOse i Opte kilograme. Atundse vinde, in piota, afar i cu 10 sat 12 leY curcanul.

69 --

si

Ii

www.dacoromanica.ro

Gdina i cures slut pasër'i domestice. Fiind-cd ele se lirdnesme ales cu seminte, ele se ch1êrn i pas6r1grani yore.

Gdina i curca sint paseri domestice grani-vore.In ce se deosebesce Ohm de cured?

73. Bunti-vointa cati servitoe.

Mama Eufemiea are peste cap de lucru, cu cel ductcopil al set. Cel mal mic este Inca la tatd. Acestacla mamel mal mult de lucru decal

Fara ajutorul seruiMrel, Ecaterina, mama n'ar put&sä ingrijesca bine de casa. Cand se zares.7e de cjitiaservitOrea se scOla Wahl Ea aprinde focul In vatrAaduce spa de spalat 0 de beut. Apol tot ea da de man-care paserilor, de casa. ServitOrea Ingrijesce de culburilegainilor, gascelor, raielor, ce fac oue. Ecaterina dereticaIn tinda §i la bucatarie. Ea spala vase §.1 rufe. Mame),abla Ii mal remane vreme, sa deretice prin casa, saWesel bucate i sa vacä de camara.

Cand mama e silita sa plece de acasä, dupa tre-burl, Ecaterina Ingrijesce, cu dragoste, de toil copiil. Eale gatesce 0 le da de mancare i vede de el, sa 111.13li se Intimple vrun

Ecaterina este o servitore bund ci cu minte.Dar 0 copiil o lubesc, ca pe mama lor. Zamfira cea

de trel ani§orl se line merea de fusta Ecaterinel. De aceea0 mama 0 tata vorbesc frumos cu Ecaterina. Ei da4imancare §i o fmbraca, ca pe copilul lor. De Pascl IIdail regulat, plata, pe care a tocmit'o. t aluncl Eca-terina se duce, pentru 2-3 cltle acasa, la mama el-Acestela II da simóriOra, cu care bléta el mama. seajutä la nevoile el.

Servitdrea servitorul daft mare ajutor stdpci-- 70 -

i

iftotl

TM.

i

'll

www.dacoromanica.ro

nilor lor. Fard ajutorul lor viéta ar fi grea detot. Pentru aceea qi stdpdnii i copii acestora trebuesd vorbéscd /rums ca sd nu le dicd vorbeprdste. Stdpcinii sci le dea hrand, haine fi plata,cu care 1-a tomtit. $7, in cas de bold, cautecu dot/m.1, ca pe copii lor.

Stdpni i copii lor trebue set fie cu bund-voinfdetre seroitori.

74. Predicatul, pe ce se ;Ike cumisce?Deprinderi gramaticale.

Exemple: Ecaterina e servitóre. Servitórea e sili-Ore. Servitórea face foc. Servitórea are 16fa.

Regule : I) Cdnd vrem sl cun6Icens care este Are-dicatut unet propositiuta, not intrebam seta ce estefiinfa safi luerul cutare, sag curn este, sag ce face,sai ce are ? .

2) Cu ce fel de vorbe intrebam ea sa cunóscentsublectul proposi fizenit ?

Teme : Din bucata de citire Buna voinfa catraservitori, vel alege predicatele din cele opt propo-sitiunf, de la inceput!

75. Gana 0 rata domestici.In garla §i prin baltile satului mereü vedi, ba rate

ba gape. Oând te uiti la gape, le vedi cum alunecaele pe apa fn sus §i,in jos, cu capul ridicat! Cateodatale vedi §i cu piciórele, §i. cu cOda in sus. Atunci se dailafund eu capul, dupa pesch,ori.

Gdsca este cat un coco de mare. Gasca are aripelune, dar nu pOte sa sbOre bine. Niel la umblet, pet

7

sci-t

.

dingii,

f

www.dacoromanica.ro

uscat, nu-i lndemanatica. Dar cu atata mai me§tera estegasca la innotat.

Gasca se ingra§d repede §i fOrte lesne, cu graunte.Carnea el este fOrte gustOsä, mai ales carnea de bo-boci maricei. $i oilele de gasca sint bune de mancat.Pone le §i fulgil ei se intrebuintéza ca umpluturi mol§i calde, pentru. perne. Barbatul Opel se chiénia gán-sac FA gdscan. Gasca este o pasöre domOla. Ea vedecu._ mare bagare de ging de pull el. $i Ii aptSra. impo-triva Omenilor §i a canilor. Glasul Opel une-ori esteun ga-ga-ga re'sunator, alte-orl un csi-csi incetinel.Ga§cile, cand sint mai multe impreung, fac mare gdldgie.

Rata este, intru tOte, mai mica decal gasca. Gatulel este mal scurt §i. mai gros decal al ga§cil. Dar clo-cul, sail pliscul el este mai lung §i mai lataret decat alga§cil. Rata sbiórd tare : Maca ! maca ! mecca !

In cele-l-alte rata se asémand cu gasca.Gdsca i rata sint paseri; de apei. Ele se hranese cu

pesci§ori, cu viermuleti, Cu lerburi, cu fructe §i cu seminte.Gdina, bibilica, curca, gdsca fi rata sint pasgri

de casd, ordtdnii, saü cobdi.Gdina, bibilica i curca sint pdseri de uscat.Gdsca rata shit pdsèri fi de vscat de apd.

76. Calul credincios.Un teran se duse, intio i calare la targ. Innoptase

catn de mult i teranul nostru tot nu mal sosia acas6.De glaba II a§teplara. sotiea §i copiil pana la mleclulnoptil. Totl din casa erati ferte ingrijatl. Uncle aputut tata sa intarzale ap de mult? intreba Costia,Maul cel mare pe mama sa. Abla, abla putft Loétafemee 0.11 liniOésca copila§il i sa-I adOrma, rand perand.Apol sarutandull cu lacrarnl in ochl,pe servitor i amandol, cu o lampa, plecara spre targ.

El mersera ca o jumetate buna de cOs Cand colo,7 2 ____

qi

puiprit, led

www.dacoromanica.ro

'Mg malul garlel ce curgek pe acolo, zarirä calul lor,...dar Mrk stapAn.

Ce sä se fi intimplat?intreba femeiea, addnc mali-nitä. Inteaceea se apropiard de cal, i ce veclurd Jos,langa cal, pe marginea apel, zkcek omul far d. sciede sine. Ce i se intimplase ?

In tdrg beuse mal mull rachig, dealt i duceagputerile. Se imbatase tun i aa plecase calare sprecasä. Dar pe drum cacluse de pe cal, uncle il i gdsird.Bletul cal, in loc sä fi mers singur acasd, apucase §itinek cu gura, de haind, pe stapanul s6ii, care altcumar fi picat in apd, unde s'ar fi innecat.

Calul finek mutt la stäpâriul IT era eredinelos.Nevasta, impreund cu servitorul riclicarä pe om

pe cal i II duserk acasL.. Dug ce teranul se trezi adorm cp, diminéta, nevasta-sa povesti ceea ce i seintimplase.

Atuncl, omul nostru se jurk ct nu va mal bea in vecl,nici rachiti, nici Wick nici yin, ci numal apL.. intocmaIca calut sea cel credincios i cu minte.

Calul si cdnele sint animale credincióse.

TAU/ 01-1,4,1,6 At& ftiOti/

Compararea i graparea animalelor de emit.Ils6rile de us/ aü i ele vietd, intocmat ca aninialele

ugètóre. De aceea i pciarile aceste se dice cd antan imale.

3

?....

sd,

fultiinL

'7

seq,ellads

ft

iJ

17.

www.dacoromanica.ro

Animalele sugetere despre care am invetat, stiltpatru-pede.

Peserile. fiind-ca aü numal cloud picióre, se chieme:ce sint bipede. Peserile, in loc de alte cloud piciOre, ad:douse arip. De aceea peserile pot se i sb6re. Ani,malele sugetere pot numai se umble.

Animalele sugetOre ad trupul acoperit cu per, l'ar pa-serile, in loc de per, aü pene pe trup.

in loc de bot, cum ad sugetorele, päserile ad. doe:.Si päserile domestice se hrenesc, ca i animalele su-

getere, i cu lerburi, i cu fructe, i cu seminte. Vadice i peserile sint erbivóre, i graniv6re. Dar elemance i carnea altor animale, ca vermiwri. i pepiçort.Va se dice paserile sint i carnivore.

Anima tele sugetóre i peisgrile domestice se asé-nrenei inteunele puncte, ar intealte punctd ele sedeosebesc.

78. Iubesce curtitenieft

Vei1, micufa pisicutaCum tot mifai din ldbutlaDe ce face ea afaEa se spale, drag-a meal

1/e6:11, micuful porumbelCat e el de frumu§el !244.a mandru, de ce-o fiSe pazesce, drap coin

De la aste mid fcipturiSec lel i tu 'nveyituri:De halite set ingrijesclTrupul curcitesci I

74

se

?

sd fi-1

www.dacoromanica.ro

79. Corpul omenesc.

Corpul omenesc are treY pgrtY maY de frunte: capul, trunchtuttneidularele, aded bra(ele sipicidrele. Caput este in parte&

de sus. El, la forint, este rotund. La cap vedem, chTar d'tisu-pra, crescetul 0, de anAndouä laturile, tdmplele i urechile.lovilurg peste ample Ole sA adud omuluT, nuirtea. La cap,in MO, vedem fruntea, (midi cu sprdncenele i C11 genele, nasulcu gura cu buzele, cu limba I cu barba Ga-tut unesce capul cu trunchTul. La gât, vedem gdtlelut cu beri-gata, cu Ingbititdrea Si cu omuforul, Tar ind6rtit, cela sa0,cerbicea. TruncbTul este partea cea maY mare a corpului. Inpartea de sus a trunehlultef, se afl1 umeril, pleptul i spatele,sail dosul. In partea de jos a trunchTuluT, vedem pantecele saü-burta, degerturile, goldurile §i sedutut. Tot din trunchiO,anume in partea dréptd i in partea stfingá, sint crescutemddularile. In partea de sus, slot brafeie i in partea de jns pi-cidrele. La brate, vedem incheleturile, cotul mdnile. La maul,vedem degetele, palmele, dosul §i Incheeturile mânilor. La de-gete, vedem incheYeturile i unghiile. Tana strins6 formdzapumnul. La picidre, vedem foldurile, genunchele, fluerile-inainte, i vxdpele 'Mark, glesnele i thlpile cu cMcâile, cudegetele i cu ungbiile i, in deosebite WV, incheYeturile pi-cldrelor.

Intreg trupul 'este acoperit cu 'Ade. Din pTele, pe cap, e.crescut Witt, care il ap6rd de frig, de prea mare cgldurgesi de umeddld.

Pe Iângti p5rtile din afarg, ce le vedem, corpul omultft maare si o multime de WIT din naUntru, care nu se vëd.

lntreg corpul, cu tote pgrtile sale, trebue tinut curat. 136-rul capuluY, de asemenea. trebue splat i pleptenat.

Ce frumos este un copil cur5tel I Tótà lumea sä uTtA lael cu drag.

80. Targul i urmul.SAtenil II agonisesc el Insii hrang, haine si multe .

alte lucrurl. Sare, (get, lumIndri, petrol, chimire, cisme-§i alte lucrurl le cumpgra la de alti óraenl. Locul, unde-

7 5

neirile, dinfrI si

i

www.dacoromanica.ro

-6menii se adund sä vinad unele lucruri §i sd cumpere_allele de cari ag nevoe, se nume§ce Org.

Teirgul sag targu§orul este o comund mai mare decalsatul. In targuri sint case mai marl §i. mai frumbse decatIn sate. Ulite le asemenea sint mai largi, mai drepte §imai regulate. Apol stradele sint, de obiceig, a§ternute-cu piétrti, sag cu pietri§. Fiesce-care stradd are §i nume.'Undo strade sint mai marl, altele mai mid. Ace lea se,chi6mä strade principale; Tar acestea sint strade la-turale. In targul nostru sint atatea strade principale.

Intr'o parte a targului este un loc gol §i larg, ce sealume§ce pielfei. In pieta Sint hanurr. In hanuri se add-

postesc ömenil, cari cumpèrä §i vind. Tot in pieta sintci cele mai multe prAvalii. Din prAvalii dmenil cump6r1-zahär, cafes, ceaiii, postavuri, flerdril §i alte lucrurl. InyVéfei stag §i cel mai multi mepte§ugari.

Fertile mai depArtate de pieta se numesce mahalale.llahalaila nóstrà se nume§ce Targul nostru are mai4nulte mahalale.

TArgul, dacti este mai mare, se numesce crass. CAndtargul, sail mama este fmprejmuit cu ziduri, atunci ff

- 7 6 ..-.www.dacoromanica.ro

dicem cetate. Vom inveta o istoriera despre cetatea.Ne mtului.

Prin orase sunt mai multe biserici i coli, hanuri,birturi, prävälii, fabrice i farmaca In orase sint si fel.de fel de deregcitorii civile §i militare. In unele orasemai mari mint i teatre §i muzee, §i alto locuri de pe-trecere.

Targoyeta §i ordsenii se ocupä cu me§tesuguri, cu.negutdtorie §i cu lucruri de carte mai mult, decât cu lu-crarea sail cu cultivarea pämintului.

Mena, teirgovelii, 39i ordonii, tog impreund, trebuetrciféscci in bund inelegereii sci se ajute unii pe

attainvultilV /11 A1171MAJ .

//i/ DAM)

Si. Colindul Florile dalbe.Sculap, sculare boeri marl !

Florile dalbe!Ca ye Yin colindeitorl,

Florile dalbe!.Ndptea pe la canteitori !

ei yin mereli,v'aduc pe Dumnecleii,

S'a ye nuintue de reit',Un Dumnedeil noii-ndscutIn sculice Invescut.

Scula vol, Romdni plugaritCi pe cer s'a ardtatUn lucefer minunal...Inima sa intdre6ca(Joann sa-1- infrd(iscd.

.Noi ye dicem : Set trapIntru multi anl ferici(i,

ca pomil sd 'nfloritl,ca ei sa 'mbdtrOlniti

Florile dalbe

82. Ped6psa mut Bic col nebunalie.Un bAet, ca de 10 any, pe care il chIema Me, veclil

oda16. pe strada pe un Wet or6. Acesta umbla dupa

77

sci

AA11jilka/

I

WM,

tOULJ

0 moved,

www.dacoromanica.ro

4nila, de la o casa la alta. Orbul era dus de catre un-catelus ce avek de gat legata o ata, pe care orbul otine& in mann. and nenorocitul de orb se apropia devre-un sant sail de garla, catelul stetea. pe loc. AtunclAprbul cià. ca. el trebue s'o Yea intealta parte. Dad,venia vre-un car pe drum, sau alt-ceva ce putea saiizbesca pe bletul orb, catelul pazia. El se da in laturl

orbul mergeh dupa catel.Afa de-eu-minte era eatelul orbului.Dar cu atat mal nebunalie era Hie. Cand el veclg

Tie orb cu catelusul seu, se apropia de eL It tata cate-lulul ata 0 se incercâ fel i chip sa-1 ademenéica dupadinsul. Dar catelul nu se lasa de stapanul seri, ci ia-,ceptt sa latre inanios i sa sara pe nesocotitul de baet.dlie se infricosa i o lua la sanat6sa.

Zie era un bäél nebundie.Atunci catelul se int6rse Yards la orb, it linse mana

ca si cand ar Ii voit sa-1 : Eu remit]. langa.'tine! i orbul it lega Tara* ata de gat.

Caplul era eredincios orbulut.llie adeverat ca nu se mal incurneta si a doua 6ra

la asa ceva. Dar Dutnnegeti, care vede i cienu l'a lasat nepedpsit. Anume, dupa ce flie se facdmare 0 inbatrani, el orbise cia amandot ochl. Atunci10 aduse el a-minte de fapta fuT cea nesozotita din,copilarie i plangek cu amar i cheek:

Acesta-1 pedepsa tub Dumnecleil pe mine, pentra-cami-am batut joc de bletul orb I

Cine prin ce pdcdtuesce,Prin acea se pedepsesce.

r e A /

7 / ii zei :11/

78

tOte,

inn&

,/,/i/ v14/

www.dacoromanica.ro

83. Nul.In fat.1, sub frunte avem ceI doT ocla. Cu ocha vedem

lubm cunoseintrt despre tot ce se ell in input nostru, aprópedeparte : Despre ómenl, despre animate, despre plante, despre

"pnint, despre aer i despre cer, adecti despre lumea intrégdsat despre univers.

Unil Omenl i unele animate v6c1 forte bine s't lucrurile celemai mici, i luerurile cele mai depeirtate. Despre acele fiinte

ed at miff i vedere agerei. Cine nu rite sä vaddlucrurile mid, orl in deplare, are vedere scurta i slabd. Ace-duia IT se dire si om ponivos. Vederea slabd une-ori se 'Ate ajuta,cu ochielari. Sint Ornenl earl nu vëd de loc. Acela se die cdsint orbi. Una Omeni sint orbi din naseere. Aeestia nu pot

se vindece. Alta ati orbit din nebdgare de sémd, ed s'atilovit la oehi. Alta orbese de Me si alp de bdtranete 13Tetul

.orb se lovesce de lueruri, se impledicd si cade. El 10 scan-tesce, sat 10 [range man sat pidorul. Orbul !Ate sd caddin santurT, sat chiar si in OHL

Ce neferieit este bletul orb! MO rate un copilas, mai rateun ciltelus si tot-d'auna 134111 ajutd pe orb, sä se Old miscadinteun loc in Oltul. Sec nu-(i bar joc de orbs, edici Dumnecleilpedepqesce pe asemeni copii rdi.

O..ha trebue spMati in fie care diminotd, cu apd curatd siprOspd, dar nu de tot rece, ea sd se cureta urdorite. Sd nute uiti drept in sOre, nicT in foe, nici in lumind mare, preacle-aprOpe. Cand eitese i serit, i fetitele, card cos, sd nu

ie prea aprOpe de petit cartea, caetul sat luerul. Apn't sanu faed luerdrile acestea sOra rand se amestecd chits cunoptea, aderd in amurg, i nici la lumind prea putind.

Cand se ja..6, copiil sd nu-si arunce cu nisip in spre fatd,act nemerindu-se in oehi, se !Ate vdtdma vederea.

eine este, cine Ea am doi luceferei.Bogat ca qi mine? Care-'s caldusii met !

Ghia ghicitórea mea !Ce e!

79

-dicem

pi

a

.

www.dacoromanica.ro

84. Un copil la clifla tatalui.La mulg ant, Wile tall!

doresc, cu drag, §i :.3fulte Vile fericiteSte fi dea bunul Dumne6lea!

SeInglos sá fit intr'una!De necaz, de griji, ferit.$1 'mire nol, I ori.ce vremeSci le simg lot mu414mill

Ce pofl s'a§.1epf1 de la minerTatd, 4 fagadutesc:Prin purtare1Werea s2 te 'nveselesc.

85. 31(1-Ajun.Ce bine 'ml pare ca a sosit Criictunul Copiil plea

cu Mof-Ajun. E in despre Zapada a inghletatde ger. Cum scartale sub pasil betelor de copil L. Cegalagie!... Ce veselie pe el!... Cu caclula trasa pe urechl,strip icl i colo, cat le la gura : Bund dimini(ala Mof-Ajun! Ne [lag, ne datt, ort nu ne datt!daca le dal, bine ! Impart volosl Mire dinsil. Une-orlse mal Ia.& de per, pentru cate-un mer, orl se dail cucapul de o uluca, pentru cate-o nuca... i, dacä nu ledal laras bine.. Ail strigat de trel orl... Apol aü ple-cat inainte rigend de pacaléla, ce-ail intalnit'o... Dar,cate odata, daa de o mal grOsa pacaléla... Cate uncrestin mal Mal 11 la, pe bletil copilasl, la cuInjuraturl si cu clomege. Atuncl sa vecll fug pe bietilmititel... P'aci 1.1-e drumul Mete !... Atuncl fug, cad, sescOla si rid de frica lor! Pe urma, dupa ce 10 malalma spalma, 1ncep Tarts cu colindetul. i colinda, co-linda inainte. El tot striga mereti, cu glasurl copila-rescl, volOse Bund dirninéfa la Mof-Ajun! tot_

8o

Itt eca

§i sinned

geol...

: §iwww.dacoromanica.ro

asa, pana, ce se face clitiä. Atund, jumatate degeratl, seimprästie, tot vesell, pe la casele lor.

.elfa-1 .1Ifo,F-Ajunl .4,m-Y cofiildriea!

86. Organizarea comma.Locuitoril din ori-ce comund trebue sd trdésa im-

preund, in build intelegere §i in pace. El trebue sdpdstreze buna randuéld.

Dar, in comune sint si ómeni gAldglosi si certareti.Acestia, intocmal ca baetil cel nebunatici, se artä, base si bat. Acestor Omeni nu le place buna anduéld. Pen-tru ca tOte trebile in sat si in oil-co comund sd mOrgdbine, dintre Omenii eel mai de omenie §i mai cu minte,sätenil aleg un primar §i mai multi consilieri. Acestiaimpreund chibzuesc ceea ce-I de folos pentru tótd obstea.

Primarul cu consilierii irnpreunci formézei consiliulconzunal.

Consillul comunal se adund §i lucrézd in casa comu-nalei sail la primeirie. Unul dintre consilieri scrie sailnoteth, in nisce fol de hârtie, tot ce hotäräsce consiliulcomunal. Foile in care scrie notarul, se numesc proceseverbale. Alt consilier adund de la Omenl birurile, sailddrile. Consilierul acela se chlémd percep tor. Cu därile,ce le adund perceptorul, se platesce pentru §osele, pen-tru poduri §i pentru alte trebuinte ale comunel. Cândprimarul este impedicat in slujba sa, atuncl il tine lo-cul ajutorul de primar, care §1 el este tot dintre con-silieri. Daca se ivesc certurl intre locuitori, primarulcu doi juraci, alesi de obste, indeed §i hothresc prici-nele, care sint pentru daraveri mal mici de 50 de lei.El sfAtuesc tot-d'auna pe cel certati, sA se impace §itad nu se judece mai departe, ca-1 mai bunei o pacestrámbei, deceit o judecatei drePtei.

i când se nasce, and se cdsätoresce §i and mOrecine-va, tot primarul face hârtiile, sail inscrisurile trebu-inciOse. Hârtiile acelea se numesc acte ale steirii: civile.

Carte de citire p. cl. II pr. Urb. 8 1 6www.dacoromanica.ro

In sat mai sint i niiliien. Militant fac straja, sailgarda satulul. Capul gArdil Wesel: se chiómä fef degardd, sail de garnizond. Apol in unele sate mai marlsint i soldatif, ce le dice jandarmi.

Pentru buna rAnduólA a bisericii si a slujbelor sfinte,in fie-care sat se aflA unul, sail mai multi preuri§i. an-tdreliDe preufi gi de primar, Sd aseulli§isd-ieinsteseI,De pereeptor §i notar, De vrei bine sd &diesel* !

87. Stefan 'Patti eel Mare.

Stefan, Stefan Domn cel MareSe(mmn pe lume nu are,Deat numal mândi-ul sdre /Din Sucéva, and el sare,Pune pleptul la hotareCa un zid de apirare l

Bratul lui fard 'ncetareBate ordele Mare,Bate cetele maghiare,Bate Le§1 din fuga mare,Bate Tura, pe smel cdlare,ISI'l scutesce de 'ngropare...Lumea' ntrIgd std 'It mirare I...

Tera-i mica; rera-i tare!dusmanul spor nu are !

SS. I mini.De amAndouä laturile capului avem cele douä urechi,

una de-a-dr6pta i alta de-a-stilnga. Cu urechile audimglasul 6menilor si al animalelor, i cAntecul pasërilor.Cu urechile audim sunetul clopotelor. Audim cum apa

8 2 --

ii

www.dacoromanica.ro

murmurd, cum mill-a dudue, §i cum tunetul bubue.Audim cum vêntul vdjdie, cum frunza fecpecie, cum bi-ciul plesnesce i cum pupa pocnesce.

Când sint singuri mai multi copii Impreun5, une-oristrigd, tipd, §i se cértd. Atunci cjicem CA copiii aceiafac larmd, sad gelleigie. Tot larmA fac §i unii Omenimari, pe ulitg, In piétA i aiurea. Copiii §i Omeniicand fac larin, clacA mai bat §i din piciOre sag in altelucruri, atunci se chiétnA cá fac zgomot. Zgomotul par'cAte asurdesce.

Cine aude din depArtare §i póte sä osibóscA lucruriledupa sunet, se dice cA are urechie bund, ci aude bine.Cine nu póte sA deosebéscA bine lucrurile dupl sunetaude grei. i eine n'aude de loc, se chlémA surd.Cine se nasce surd, acela rèmâne §i mut. Ace la estesurd mut, sag surdo-mut. Surdo-mutul nu pOte sà spuenici and II dOre ceva, nici când simte bucurie. Ce ne-norociti sInt bletil surdi §i, mai mult Inc bletii surdo-muti !... & nu-ti joc nici odatd de cei sur4i!

TJrechile trebuesc spAlate in tótA dhninéta. SA nu sebage in urechi nici pae, nici alte lucruri ascutite §icd se póte vAtAma audul. Copiii sä sbiere unilaltora in urechie §i sä nu se lovéscA peste urechi. SAnu stea aprópe §i mult, unde este larmA sail zgomotmare, fiind-cA poate sA li se vateme audul, incat säremâe surdi In tOtA viota !

Cine este, eine Douei poOe am anumeBogat ea si mine? Ce-mi spun veqtile din lume!

Ghici ghicitOrea mea,Ce e?

89. Nascerea nonmului nostru Iisus Christos.Nascerea Domnulul Iisus Christos s'a intimplat acum

1898 i rnal bine de an1.8 3

bc4i

marl,

si

tart,null

www.dacoromanica.ro

Impëratul de atuncl voia. sk scie catl Omenl, sagcdte suflete traesc In Imp6ra4ia lut El a poruncit catotl Omenil, carl erag de un ném, sa se adune incdte un oral anume. Némurile luI Iosif i ale Marielaveag sa se adune inteun tdrpor, ce se chlémk Villeem,In tera ce-I gicea. !idea. La Via hotarita, tOte nému-rile lor sosira mal de vreme, In Vitleem. Numal Iosit§i cu Mariea Intarcpara. Mid sosira el, nu gäsira nicairealoc de gasduit, sag sala. Ala s'ag dus sà se culcepeste nOpte, la nisce clobanI, ceil pasceau turmele pecamp, in apropiere. Ciobanil ag primit cu bucurie, pelosif §i pe Mariea, in staulul oilor.

Stau !ill era inteo pescera. Acoto s'a niscut, .nôpiea,DoPnnul nosIru, Thus Christos. Mama sa, sfinta Mariea,a invelit pe pruncul lisus, in scutece. §i l'a apqat infraiesle, din care mancail vitele. Ca acolo n'avea alt locmai bun, unde sk se culce pruncul Iisin.

§i indata s'a aratat pastorilor un 'enter din cer. Acestale-a spus sa mérga, sa vada §i vor afla in lesle, infa§atun copila Ace la este Iisus, Fiul lui Dumne(leic' ,

Mantuitorul lumit. Tot atund, se arkt d. pe cer, Indreptul pesceril, o céld de ingerl. Ace§lia cantati cantecefrumOse, cantece de bucurie, al s' a ntiscut Domnul IisusChristos .

Ce fel de sèrbAtOre mare ne aduce aminte de nas-cerea Domnulul lisus Christos ?

La 0-Mum copilalil alérga cu .No,F-Ajunul, cuSafia, cu Vicleimul *i cu Pluguforul, lar la Anul-Nog, cu Sorcova §i cu Vasilca.


O. Eepetire triniestriall: Sublect $i predicat.Deprinderi gramaticale.

Exemple: Mo-Ajunul este bucuriea copiilor. Mo--Ajunul este pleIcue. CopiiT ceinlet. Colindatorii aii nuci.

Regule: I) Desfire ce se vorbesce in fie-care dinpropositiunile de mat sus 13 Care este sublectul inife-care din firoposi(iunile acestca? Cu ce fel devorbe intreblim ca sti putem cunbsce sublectul, in orr-cepropositiune ?Ce ne araed sublectul?

2) Ce se spune despre sublectul fie-cdreia din pro-posi(zunile de mai sus ?Care este predicatul in fie-care propositiune din acelea P Cu ce fel de vorbeintrebitm ca sa putem cunósce predicatul, in ore-cepropositiune ? Ce ne aratll predicatul?

3) Subiectul 4.i predicatul se cliléma cli sint partilede cdpetenie ale ort-caret proposi(iunt,

4) Pe leinga sublect §. i predicat, in unele proposi-tiunt, mat sine ,Fi alle cuvinte sag vorbe. D. e. Ome-nil ceT ref nu fubesc pe Dumnedeil

Teme : I) Vel cauta cAte patru predicate la fie-care din sublectele aceste doul Colinddlor, Crdciun.

2) VeT cduta câte un subTect deosebit la fie-caredin predicatele urrndtóre : e o jucArie.e tun.ciintä. are covrigT.

91. Legenda Cetatil N6mtu.Pe vremea lul tefan cel Mare, sthpAnik preste

Turd, un impërat fOrte vitéz. Acela fs't puse In gand,61 supue Moldova. Et porn! spre Moldova cu o ar-matA numerOs6, ca frunza i ca fOrba. Stefan.VodA.e§i cu o micA Wire Maintea Turcilor. i se hArtul cutlinOT o cji intrégA. In spre sérA, tefan-VodA. se relrase


cu a se, prin padurI. tefan-Voda cu vre-o 20 de ca-laretl se Indrepta spre Cetatea-Ninzfu. Acolo, Intr'uncastel erati retrase nevasta i mama-sa, DOmna E'ena.

Pe la mleclul noptil se aucji o Wale la !Arta cas-telulul. Mama e§1 la turnul porta §i intreba:

Cine ale?In tacerea liniVita a noptil se aucji glasul lul $tefan:

Ea sint, buna mama, fiul tea lubil !Eu, fi de la óste me inlorcSórta nóstra fuse crudd asldMica mea Wire fuge sfarimatel...Dar descliide Turcil me 'ncuu;Yor.Maul suflel rece. Ranele me dor!

Dupa o scurta Were, Minna mama rèspunse :Ce iici Ia, slriline Stefan e deparle,

Braeul sea prin laberl, mil de morel Fmftarle...Ea shit a sa mini. El e flal meil.De egti tn acels, slut masa

dacd cerul, vrênd s 'ngreunezeAnil viefil mele i s? me 'nlristeze,

seg suflet asl-fel sclzimbat,Daca" Ia efll Pfau cu adeveral:AAA Ia aicea, fard 6iruinettNu potz ca si inlri cu a mea voined....Da-te la Wire I Pentru pri mod !

va fi mormintul coronat cu floe' !

92. Copiii lacomi.Petre i ion eraa dol hat!, ce nu se multumlaA nici

odata, cu mancarea ce le-o da mama lor. Et mancaatot, pe ce puteaft pune mama. Nu era colt de casa, nu

86

?quit.

portal...

!

bud,

Nobilul tea

§vp

data_

.

?

null

www.dacoromanica.ro

era. dulap, nu era. sertar, pe care el sä nu le caute.Nu era. vas ce el sa nu-1 descopere. EI erat nisce copillacomi. De Maim IT certa. mama lor In mal multe ran-

penlru acel rü narav, ca. el nu s'ail cu-mintit.Dar inteo cp aü pa.it-o baetil neascultatori.

Amandol !AHOY plecara de acasa, dupa treburl.Baetil aü r6mas singurI, acasa. Lucrul lor cel d'intaiaa fost sa scotocésca pretutindenea. Pe o polita aU gasito legatura. Petre a luaro de acolo si a desfacueo.Amandol vecjura ceva materie alba, ce semena cu za-harul zdrobit marunt. Apol a gustat §i Petre, a gustatsi Ion. i, afland ca-I ceva dulce, a mancat tot ce seafla. in legatura... Dar, s6rmanil de el L. El nu sciailca materiea aceea era otrava, ce I clic arsenic sag

Mama lor a fost cumperaeo pentru starpireaCurand, dupa ce all mancat, simtira durerl

grozave in stomac §i, mal pe urma, in tot corpul. Else imbolnavira rëil de tot. i cum parintil lor nu awlacasa, n'a fost cine sa chleme pe medic. Otrava lecuprinse tot sangele, tot trupul. Parintil, cand sosira.acasa, ii anal% in durerl de mOrte. tot ajutorul cele-at dat, a fost de Maim...

Amandol copil at murit in cele mal ciancene durerlCe sup6rare pe bletil parintl !

TittointiAsu-t rt-ok ricuT41, tuscei-tfi ,ctei uti !

87

fo-r iaóica.

- -

due,

edrecilor.

www.dacoromanica.ro

93. Gustul 0 mirosul.Dacrt lal In gurd o bucata mica de sare, numaI decât

simti ca sarea este sdratd. Dacd al lua 'in gull o bu-caticá de zahar, al simti indata, ca zaharul are gustduke. Cum este la gust mierea ? Tot dulce simti eaeste laptele muls, prOsp6t ! Laptele statut si ingrosatnu este dulce. El este acru. Acru este si otetul. Acrueste une-ori vinul. Acra este z6ma de varcia. Cum shitcastravetil muratI?

Daca al lua. in gull c6ja cea verde de nucd, al simtipe data a ea are gust amar. Amar este pelinul. Unelemere nec6pte air gust amdra.. Numesce alte lucruricare ail gust amar sail =Mir! Hrénul, când II la! ingura, simtl ca te piscd. HrOnul are gust iute. Si ardeiulsi piperul all gust lute.

Cu limba si cu cerul gureiputem sä cun6scem, dnaunele materii ag gust scirat, ort dulce, ori acru, oriamar, ori ;lute.

Iail in mana un trandafir inflorit. Cu ochil vad ca-Ialb, ori galben, oil ros. Il due la nas si simt cä mir6seplacut. Placut mirOse gar6fa, roseta, micsunelele si alteflorl. Placut miros au si. frunzele de nuc, merele, perele sialte fructe c6pte. Placut mirOse si panea bine cOpta si.mancarile bine gatite.

Unele lucruri all' un miros plcicut.Dadi sting! lumin area si Indatà o dud spre nas,

simtl un miros neplcicut. Carnea statuta mir6se grezi,adeca pute. Numesce alte Menu!, care vatama mirosul !...

Unele lucruri azi un miros nepldcut.Apa curata n'are nici un miros. Tot asernenea si aerul

curat.Vinul, otetul, merele si alte lucrurl 41 au mirosul lor

deosebit. Ca sa putem sci ce miros ail lucrurile, trebueEd le apropiem de nas.

g4AAAJ 171/eitaii /CW4Ctilk

,C.6 thitilVai ,elYtei VIAA/tek .

88 --www.dacoromanica.ro

94. Fuga, Jul lisus In Egipet.

Cand s'a nascut Domnul Iisus in Vitleem, veniradeparte din spre Resarit §i trel barbatj invètap, ce le-died. Mae, ca sa se inaiine LuT. Pe Magi l-a calèuzito stea, ce s'a aratat atunc1 pe cer, mal luminOsa decat cele-l-alte stele. i Magil adusera lul Imus, darurlfrumOse, ca unul impèrat Stapanitorul din Iudea, ce-Idicek frod, dupa ce a. audit despre bite acestea, inceptisa se téma ca, dad, va cresce pruncul lisus, II va luadomniea. De aceea isl puse in gand O. plérda pe lisus.

Irod a dat porunca, sa omdre pe totl pruncil, carilerati in Vitleem si in apropiere, de doT anl si maT middupa vremea ce audise de la Magi. Mare plangere siiipete multe s'ail audit atunci, In tinutul acela.

frod era un om reg ;i fdret ininat.Dar Duninelea s'a ingrijit de vlOta pruncusorulul

Iisus. Dumneded a trimis pre un inger care noptea s'aaratat In vis, luT Iosif si l-a dis : Scola-te. Ia prunculsi pe mama lul si fugi in Egipet ! i r6rnai acolo, panatp voia spune tie, ca [rod vrO sa. plergla pruncul.

Sfintul basil asculta de inger. El se duse cu pruncu-sorul lisus si cu mama sa, in téra Egiptulul, .ce eraspre Dineo-cli de la Iudea.

Irod cel tiran muri, nu mult dupa aceea, in cele maimarl chinurl si durerl. i atuncl Ingerul Jul Dumneddise arata din nog in vis. lul Iosif in Egipet si il spusesa se intOrca acum acasa, cad a murit Irod. SfintulIosif fact' si de asta-data, cum il povaluise ingerul.El se intOrsera in Ora lor. Acolo se asedara in orasulNazaret.

In Nazaret crescii sfintul pruncusor, in supunere siIA ascultare de parintil sM.


qi era slinatos 0 prea frumos la chip. qi era0 forte infelept la minte, 0 prea bun la inima cutOt lumea. 4i darul lui Dumnedeft era prestepruncul lisus.

95. Biruinta lui Stefan-Todfi..

tefan-Voda neprimit de mama-sa, o asculla i plea,la oOire.

Stefan se intórce fi din cornu4 sund.Ostea lui sdrobitd de prin vdi se-adund.LuPta iar incepeSórele s'ascunde intr'un nor de sange.Stefan fdrd mild-i hate ,Fi-i invinge.Turcil fag la fugd. Ei insd nu scapd.Mulfl, cu6rin0 de spaimd sar ci pier in apt.Alfil intre dhzcil singuri se ucig.Alfil 'n spada nOstrd ndvlilind se'nfig.Wan pretutindeni it dobOrd-amar.Prigonind Turcimea pand la hotar.

Astfel Moldova a rèmas liberä i, cat a trait tefan,n'a mal indraznit piclor de Turc sa calce in TeraMoldovel. D'atuncl Moldovenil 1-aü dat lul tefan-Vodinumele de pfan cel Mare. i, a rèmas pan& astacilcantecul :

Stefan, Stefan, Domn cel MareSimen pe lume nu are,Decal numal mandrul sore!

96. Piphitul.Dad tragi cu degetele de la mad, preste pArete, simg

päretele este aspru. Pdretele este 0 tare, sa0 vártos i recei

- 90 -ca

www.dacoromanica.ro

Asprä este si peria. VArtósä este si Vidtra. Rece este si glitata.Soba este v4r1ds4 §i netedd. Netedd si vartOsil este si tabla.

Buretele este mole.Pam% scOsil din cuptor este caldd. Ce mg póte fi cald ?

Cand ducem degetele, sad mfina preste pärete, preste sobli,se dice ca cu mdna pipetitn pdretele, sad soba. Prin pipditaflam cei oblectele sint aspre, ori netede, vdrldse, ori moi,calde, ori red.

Când te taY la un deget, simtesd durere, nu numaY la de-get, ci in tot trupul. Când te lovescT la o mând, la un piclor,la cap, la spate sad oil unde, simtesd durerea lards in tottrupul. Vara, când este cald, unde simtescl cdidurd ? Idrna,frigul il simtescI la urechT, la obraz, la manT, la picTóre, si

adesea, In tot trupul.Durerea, cadura qi irigul, le simtim in tot trupul.Zdpada este ufdra. UsorT sint si fulgil de pds6rT. Gande-

sce-te si spune alte lucrurI usóre 1 Banca este grea. Grea estesi tabla cea mare din clasd. Numesce alte obTecte grele 1

Cu trupul simtim dacd un lucru este urn sag gra.Cu mdnile pipdim. Cu trupul intreg sinztim.

Am o greblutd cu cinci dintifortPe oli.'mf trebue d'o mie de ori.

Ghici ghicitórea mea,Ce e?

97. Sfat bun.DO ochr fi numar o gurel.41 sint date din fdliturd.Multe, multe sa firivescr,Dar t ufine sit vorbesa!

Urechi dou2 1 fi o gurd10 sint date din ftiplurd...&I asculti multe g bine,Dar tu se2 vorbesci fiutine!


Doug meinY, numaY o tura111 sint dale din fgpturg.Cu mint douä vet lucra,Cu o gurg ve mânca.

*vrd

*S5nAtos de set fit,

.51 de bOlg sä nu scil,Anna, U cu cumfigtare!

curat i cu rgbdare!

Sai, alirgg dacd-'el vine,Numat bagg sima bine!Dorms, lucrizg, te 'ncrijesceDe re'célg Is piizesce!

Te rógei lui Dumnecleic,Set te scape d'ori-ce r6.1!

98. Domnul Iisus Christos in templu.Domnul Iisus Christos era. de 12 anY. Atuncl sfintul

Iosif i sfinta Mariea 11 duserA, la Pascl, cu el la bi-serica cea mare din Ierusalim. Acolo, in bisericA, prun-cul stint se inchina frumos la Dumneclel In mareamultime de Omenl, pruncul lisus se perdii de al sei.Sfintul Iosif i sfinta Mariea creclurA. cA Maul o fiplecat inainte cAtrA casA, cu némurile lor. Dar séraTubedeniile spuserA sfintel Marie, cA el nu NièclurA niclunul pe bAét in qiüa aceea.

Atunci sfintul losif i sfinta Mariea ingrijatl, se IntOr--sea la Ierusalim.. Acolo cAutarä pe bAet, pe stradape la cunoscuti. Dar de Maim, cA nu-1 gAsirA...

Abla a trela qi ii gAsirl in biserica ce-I (lice& qiAmplu,

9 2 -

Faa

!

www.dacoromanica.ro

In templu sfintul prune stele& in mijlocul preufilor.II intreba. fel de fel de Invetaturl sfinte. i le res-

pundet cu multa Intelepciune, la intrebarile lor. i loftedit Ii audiag, se minunaa de respunsurile fi de pri-cePerea lul ciViceaa : L ,

- Cumscie acest baitcarte,neflindinapt

Pe urmapruncul Iisuspleca cu pa-rintii sei a-casa, In Na-zaret.

Acolo remase dinsul, la casa parintesca, pana a fostde 30 de ani.

Cu cat cresceä. mal mare pruncul, cu atata se Meektot mai intelept i mai bun.

Pruncul lisus lubiet forte mull pe Dumnecleii, pepdrinçi sè i pe tOld lumea.

99. Sorcova.

In tOte partile chef §i veselie! TOM lumea serbeza cubucurie, cpua. Copila§ii, mal ales, slntvoio§T. Cu sorcovele in manu§ite alerga prin zapada...

unde ved un trecetor, hald' la sorcovit. Glasul lorcopilaresc se aude icl §i colo. Un baeta§ Ingana cuglasul drggala§ de Inger:

Sorcova, Preste vary,Vesela! Primdvar

93

$i

4/

)

?

$i

Anulul-Nol...

www.dacoromanica.ro

Sti irliesci, Ca un firSdimbatrlinescr De trandafr !Ca un mer, Tare ca fierulCa un perr, Jute ca otelul...

Tare ca pi étra,Jute ca siigita,La anul.'i la multi ani I

Ce bucurie pe copil cancl capela gologani ! Unul in-treba pe altul: Ce t'a dat tie, ma? Dar tie ?Mie, 10 banl! Ulte ma I Ucigal crucea ! Mie nu-mai unul de cincl parale! Si Asta cu 5 parale,supArat, trage un ghlont celuT cu 10 banT... Si-apol seTat la gOna, unul dupa altul. Se arunca si cu bulgarede zapada. Asa trece tota cliga Anului-Nog,. cu soy-covit, cu chef ;i cu veselie!

100. llicétorl k;i inv6taturI.

12i4ct bund de dimindfd se vecle.

.Rindudla cdnd e bund,rostul cases merge strand.Une ori gi, de lct vile,pop sd 'nvefi pu(inci minte.Ori-ce face Dumnede it,este spre binele ta 1!

Cine imparte, parte'qi face.Cdnd dol se cértd, al trellea cdfligd.

Gura mereit curdtatd,de dureri este crufatd.Leicomiea4 Mei grea,vedi, feresce-te de ea!


qcóla face mut, omgi altaul pomul, pom.

Cine pe bolnav ajutet,hi pe Dumnecleit imprumutd.

Pe taldl MA fi pe .mamet-ta sea cinstescica bine qiindelung pe pcimint set trdesci.Copii, ascultati povetile tatdlui qi urmati-lepentru a fi mdntuiti!

peff, familiea intrunitdeste cea mai fericitd I


141I1I1 el 411 OOOOO I OOOOO 111 l 10.11. 10 l l OOOOOO I OOOOO 1.11. II1-1411 41.1 1101. I OOOOOOO I 'ID 11I ID, II 110. I ************ I *****

TRIMESTRUL II

101. Yrablea la feréstrii.

Cine bate 'n giam: tic! tic?!Un vrabete forte rnicCirip sce: Mull mi-e frig!la, deschideg-mi un pia

De mlincare n'am nirnic.Nici macar un rnic covrir.Ci d?:cht. lett, ci eaNa it sd a f ic nielut 'la !

.11 foeurd cum eerie...La caldurd it p/ilcii.Vesel i cu rninle fu,Pan-ce viscolul trecA.

Dar cdnd sOrele pisrA,Set mai rabde nu Au/A .

Pe feréstra cea desihisa,Tut! cu aripa intinsa !

Jeut/afv-4 lin, frektiue/

fektAAAti.

96

1

-lug!

www.dacoromanica.ro

102. Iérna.

In luna lul Decemvrie, inträm in Térnd. Iérna, sOrele rgsareUnit', la 8 ore, 0 une-orl i mat tarziti. ApoY, la césurile 3112,dupd prAnz, i apune. In Decemvrie, avem diga cea maY scurtd.Cerul mat adesea este acoperit cu norl dell. Din norl, In locde plate, cade zapada. ZApada acoperit pAmIntul, cat vedemcu ocbil. Une-ort se pornesce criodful cel rece.

PamIntul, apa i tote lucrurile pe-afara ingh6td i degerd.Se face frig. Se apropie gerul BoboteziI. Arborit, in loc deDuna, slut IncdrcatI cuburn, sat cu promordeci.Dintre numerOsele p5s6r1vedl numat vrdbil, pre-sue, uteri i cotofene. Ani-

malele domestice se tinpe langA cask la addpost.lar dintre cele stlbatice,numat vulpea i lupul maTumbld dupd brand.

OmeniI lucrOzd maT multpe lAngA casA. In caskarde focul t6t5 Oita. BietilOmenl,cailn'aü case bune,suftr de frig. Dar 0 mat'la este de aceia, carlnail lemne, st alt ma-

terial de foe. re-afard, la camp nu lucrOza nimeni. In pddure,f. 4 pgdurariT tae copacit de la ra-

acing, ii fac stanjenI 0 II vind.Omenil, earl se bucurd maY multde Tema, sint vandlorii. VAnd-toril gonesc cu cant, pe lupI,pe vulpY i mg ales pe MetalepurI.

CopiiI petrec mult tn casa0 la FOld. Frigul nu-I prea

ingddue sd stea §i sd se jóce pe-afara. Cu tOte acestea areCarte de citire p. cl. II pr. Urb.

97 7

4

t,

o

-L4

-

-7-

si

ij

mat

www.dacoromanica.ro

lérna pthcerile et Ce bucurie pe copil, cand e vorba de a seda pe OW, cAnd se doll cu Ord* I Curn se imprósca unilpe MO cu bulgärl de zApadl ! ApoY ce haz fac el in curte, sakIn gr5dinn, cand fac ate un om, sat o pdpuqd mare de ecipadd I1 In slftr§it tot Idrna sint sOrbAtorile Cräclunulul, Anul-Noksi Bobotéza 1

lérna, Intocmal ca tdmna, tine 0 ea trel lunI: Decemvrie,lanuarie 0 Februarie.

103. Substantivulnume de fiinte.Deprinderi gramaticale.

Exemple: Iérna tine trel luni. In Decemvriee Cráciunul. In Ianuarie e serbarea Sfintulth Ion.Botezatorul.

Regule: t) Sfintul I6n. Copih sint numede fiinte.

2) Numele ce cl4m not flinfe'or se chlema snb-.

stantive sub-stan-ii-ve.Vorba Ion este substantiv. Pentru ce .r'Teme : Din bucata de cetire Ierna, vet alege

patiu substantive deosebite si vef forma, cu fie-caredin ele, eke o propositiune, spunend ce este fiincaaceea 1

104. tefan-Todil, $1 Solman Bureel.In apropiere de orawl Vasluiti, cale de o pqtA §i

jumMate, se afla un del gol, ce-I clic Movila lutBunel. Cântecul aca &suesce :

Cinci pantie se alegeaii. Ca pantiri descalecau.Pe Vasluia in sus mergeaii, Pe Roman il ferecca..Pan' zdriag intr'o movild La Vasluiii il aduceaiiUn Roman, arand in slid. ,IS'i la Domnul me l duceag :

- 98www.dacoromanica.ro

Mdt Rom line, sd n'al tbndSpune mill cum te chtermdTéml n'am cä sint Roman 1Timd n' am cd-mt eftt stdpem ITu qil tefan Domn cel MareCare'n lume simen n'are...

sint §oiman Burcel,Puisor de volnicul

Sd trdescl. dacd n'al tImdlDd-ne noz7i bund seamd :Cum de te-at pdcatuitSd-te apuct de plugdritTocma'n efi de slrbdtdre,Tocma'n timp de inchinare

Intfast-fel vorbi Stefan-Voda catra S')iman Burcel.El vorbl cu blandete i poveluia ca nu se cuvine salucreze In c,li de serbatOre, tocrnal and lumea estela sfinta biserica, la ruga lul Dumneclea.

Stefan Voda, cel Mare, era cu elder/et-at Yubitor deD-çlei fi de lucrurile sfinte

105. Sfintul Ión Botezatorul.Sfintul IOn Botezatorul a fost fiul until preut hide

tubitor de Dumnecieti. Sfintul fOra era, cam de o varstacu Domnul Iisus Christos. i era Sfirttul Ióiz fOrtedeftep i cu frica lug Dumnqied.

Mal fnainte de a incepe Iisus sa Inv* pe Oment,Dumnecleti a poruncit Stintulul !On, sa le vestesca peMantuitorul lumil. i Sfintul It% s'a gratat .In inutuIclulul Jordan. Si era imbracat sfintul IOn cu ogrOsa de per. Si era Incins peste mijloc cu o curea.Si manca, fructe §i mlere salbatica.

Sfintul Lin inveta pe Omenl, sa se pazesca de lu-rurile si de faptele cele rele. Si Ii povatuik sa fadriumal ceea ce este bine.

St pentru c. Sfintul loin era drept i fntelept ni scia.mune lucrurl, Omenif II credeail, ii ascultaa. Et IncepurAa se lepada de lucrurile cele rele §i se botezail de laSfintul Ida, In rIul lordanutuf.

99

?

heal&

I

*1 en

www.dacoromanica.ro

De aceea lumea 11 cjice i IOn Botezdtorul. Pentrutdreptatea, bunAtatea §i sfinteniea lul, lumea credeb. c6IOn este Domnul Iisus Christos. Dar Sfintul IOn le clice4:

Vine dupd mine cel mal tare decal mine,cdruks a nu sint vrednic, nici sd-t desleg incaltdmin-tele. Ell eam botezat cu afid. far acela ve va bote.tacu Duh-Sfint.

Sfintul IOn avea. sA boteze In Iordan, 0 pre Domnullisus Christos.

Serboltórea Sfintulu 1óa Botezatorvl este in 7lanuarie. AtuncI se deschid Iar coIiie, dup6. va-cant°. CrAciunulul.

106. PAdurea.OrT-ce pgdure, este o adungturg de copaci. CopaciI sint sat

arborl mail, sat copgceI maI mid. Tete felurile de coped nucresc in orT-ce loc. Unit cresc mal bucuros pe locurile mun-tose i pietrese. Altora le priesce mai bine pe colnice i pevgleele. Sint unii, cgrora le ,merge bine pe sesurI i pecamp.

Fiindcg la noI in teat avem i munti, i vglcele, i câmpilnoI avem copad de tot felul. Pe munt,T, bung-erg,

avem maI multe soiurI de bracti, precum: molifi, pinI, tisLMO In jos ceva decgt bradul cresce fagul, tnestdcetnul cttceja2f albg. Din rgmurelele de mestécgn se fc nulturi saatdrnuri. In pgdurile de la del, cresc stejarii falnici, cu fratiIlor maI tinerl, lu/anii cel bunl de foc, carpenii, cu lem-nul alb si tare, bun pentru lucrurI de slrunggrie si de foe..Acolo cresc lea eel cu frunza lath. Din florileteTuldl se face ceaiii pentru emeniI bolnavi. Tot acolo crescealunul cu alunele cele mult plgcute copiilor. Din ramurilealunuluI se fac cercuri de butee si de putint Tot la del cresnprin pgdurl, i nieri k§i pen i nuci, ba §i eiresi selbatici.

La campie, cresce frasinul cu lemnul mete. Din el se facbutud de rag, la care si la cgrute. In apropierea garlelor,

- 100

b6111,

si ;nostril, i

si

t

si

www.dacoromanica.ro

crese aninii. Scdrta aninuld se Intrebuintdza la vopsit. PebMtOse, cress luta ales Oki/ i rdchite. Dinteinsele

se impletese lese i cosurI de trdsurd.Pe arborY, prin pgdurY, trdesc multe pasërY. In Ohre se

afla animale s6lbatice: lupi, vulpi, veverite i altele. Pe jos,prin unele poenite, gaseser fragY, smeurd, mure, buretT i alune.

Fie-care din coped are rddAcind, tulpind, crdci, ramurY,frunze, finn i fructe. Et se deosebesc unil de altil dupd lemnul,4upd scorta, dupd frunzele, dupli florile si dupd fructele, satiadele lor.

In pAdure, vara, tot-d'auna este r6cdre.

In padure ndscui.In padure crescutAcas' dacd neaduserd,Hord 'mprejur mi se puserd...

Ghia ghicitórea mea,Ce e?

107. Substantivul mime de lucrarl.Deprinderi gramaticale

Exemple: In pldure, sint coftact.Aeolo se aft.stejari, §i AO, §i alunY, i alp copaaStejarul face.thinde. Fagu face jir. A l u n ul face alune.

Regule : 1) Copac, stejar, fag, alun,-ghincle, jir,.alune, sint nume de lucrurl.

2) Numele, ce noI dam lucrurilor, se chléma ciele, tot substantive.

Vorba copac este Substantiv. Pentru ce ?Vorba ghinda este substantiv. Pentru ce3) Numele, ce not dam fiinfelor i lucrurilor, se

e1itim4 substantive.4) Substantivele sint pat-VI de ale vorbiril, sat de

ale cuvintaril.Teme: t) Din bucata de cetire Padurea, vel alege

patru substantive nume de lucrurl, i veY formaeu fie-care din ele, cate o proposiçiune?

101m.' ...m

docurile

?

www.dacoromanica.ro

2) Din bueata de citire Zérna veT sci tote sub-stantivele, atat pe cele care Mut nume de fiinte cat

pe acele ce slut mime de lucruri 1

108. PAscillut eel minchios.

Pdscalut un bdet sdrac intrase cu simbrie, la un sgtén.Acesta 11 trimetta s pascI o Iurm de oT, la marginea pA-duriT, din apropierea satulul.

Intr'o nOpte, un lup fiamand se apropiase de sat si intrasein curtea until sdién, ca sd fure o caprd. Omul insd a prins,de veste si '1 a luat la Oil cu o furcti de Der, pe hotul delup, strigand cat '1 tinea gura. Audind veciniT strigatele luT,aU alergat din tOte pdrtile, ca sal vie in ajutor. Lupul insd tota scapat cu dile. $i Tails s'a perdut prin ptidurea apropiatd..

Lul Pdsvalut, care statuse fatd la gOna acOsta, iT Odell,mare minunel sal vadd pe Oment alergaiid din tOte par-tile, uniT cu cate o furcd, altii cu cate un topor, i striganctcu totiT, ca sd infricoseze pe lup. De aceea, a doua ji, pe nandpdscea oile 18 marginea padurff, el de-odatd incepü sd strige :

lacd lupul ! lacâ lupul IOmeniT din sat, audind strigdtele luY i ciind ct e un lup.

prin apropriere, sriiA cu totiT i alergara la dinsul.Pdscalut rid( a In sine de dini, pe cand le spunea cd lupui

s'a- tutors Tar In pddure..1;titia a doua Pasaut Mai tot astfel De astd-datA Insa aler-

glad maT putinT Omenl. Unit incepuserd a dasocotéla, cil Pascd/u( 11 minte.

A trete di, In sfarsit, lupul, tot flAmand, se ivi in adev6r-pe la marginea pdilurit

Pdscalut incepik sd strige mai strasnic decat pand acum,find-cd ei a In adevör speriat si se afla In primejdie. De glaba,strigtt Insa 1 SAteniT, carl o patiserd In cloud randurl, acummaT punead niel un temeiti pe strigatele tnt. $i nimeni nuimaY alerga set vie in ajutor,

Ode, speriate de strigdtele luT si de vederea lupuliff, serisipird i fugird In tOte pAiiIe. Astfel lupul se repedi asupra

- 102 -

§i

dintelnsil ct

nu.

www.dacoromanica.ro

luI P5scSlut, 11 apuca cu coltil, 11 trinti la pamInt, 11 skitt0'1 manca.

Cel ce minte odatci, nu mai are creclëmint, nici andspune adevdrul.

109. Botezul Domnulut Iisus Christos.Impreuna cu Sfintul Iosif i cu Sfinta Maria a trait

lisus Chistos In Nazaret, pana cand eta. de 30 de antAtuncl s'a dus lisus de la Nazaret la Sfintul IOn. IninuluI lordanulut Acolo a mut IVlantuitt Tul de la Slim-

tul Ion sal boteze 0 pre Dinsul. Slintul Ion la Inceput

na prea vo'h i clicea. ca el are Devoe sa se botezede la Domnul Christos. i cand II boteza. rata s'adeschis cerul veVut pe Duhul Sfint, cd se pogórd

103 -ci a

www.dacoromanica.ro

in forma de porumbel asupra capulut Domnulut lisus.Tot atuncl se mull din cer glasul lul Dumnegeti

Tata'. qicend :Acesta este Fiul meg cel iubit,intru carele bine

am volt!Cum s'a botezat Domnul lisus, aya trebue sa se bo-

teze tog creftinit.Sarbat6rea Bobotezil ne aduce a-minte de botezul

Domnulul In riul Iordanulul. Atund se cant& : In for-dan botezandu-te Tu Dbmne §i In sfinta biserica, qila ria unde ese lumea cu crud, cu stégurl, cu pra-porl qi cu canted.

Craclunul, AnulNoil i Bobotéza, ne aduc a-mintede nascerea, de numele qi de botezul Domnulul lisusChristos.

TOte sarbatorile acestea cad Tema, una dupa alta.Atuncl scolaril ati vacantele Cractunulul.

110. Set; kii r1d1catur1 de piimint.Imprejurimea, ce se tine de o comung, forméza ter--

toriul comunei. Pe unele locuri pämintul este intins 0

neted. Acolo dicem c6-1 yes, sail etimpie. Pe alte locuri

-- 104 --www.dacoromanica.ro

ptimintul este ridicat RidicAturile de ptimint se numescde obiceiil, déluri, sail c6ste. Delurile sint unele maimid, altele mai mart Muffle pand la 200 metri denalte, le numim colnice. Muffle, ce ail inaltime pant{la 400 metri, le numim muscele. Muffle mai nalte de400 m. se numesc mung. Pe vArfurile muntilor celormai inalti, i vara se atilt zepadtt. Partea de jos a ori-cáruidel, o numim p6le, sail pici6re. Partea cea mai deasupra, se &lima vdrful sail povirniful Mind. C6starepede a unui del sechiemä rdpd. Mid ra.-pole unor deluri slutca ni§ce päreti f6rtefnalti, pe unde nu sepate urea nimeni, fa' peleacelea se chlemä

Un singur del, mai ales acoperit cu piidure, se nu-mesce meigurd. Muffle, ce se tin lant unul de altul,formezä un fir, sail o grupd de Muff. VArfurile maiascutite dintr'un sir de &Hurl se chiemä piscuri. Unsir de piscuri colturate formezä o alma- sail o crag.Calea, ce duce presto un §ir de demi, se chiemä cur-mdturd. Mid umbld 6menil presto curmAturä, atundII dicem fg pas. Calea, ce duce pe cOma a§elatl a unui§ir de Mull, se numesce

111. Iubirea de adev6r a lui oiman-Burcel.

oltnanul Burcel era un om deschis la inima. Lul11 placea a spue orl si cul In fata adeverul. El era.un om drept. Burcel nu se speria de vorbele rnustra-tOre ale lilt tefan-Voda. Nu, Burcel spuse verde lulVoda ca, fiind el sarac, n'are nia dile de arbdtóre,ei tot Ole lucratóre. Iata cum spune povestea, ca arfi respuns §oiman-Burcel lul tefan-Voda :

Dthnne, pun maim la piept Pripet.; n'ajunge Alger,i sii-li spun pe drept: Aveam falnic armäsar,

- 105 -

preipetstii.

plaiii.

www.dacoromanica.ro

tFi o gMo'gcl nestrujitáCu pirone fintuitd,Care,. ccind o invdrtiam,Prdscd prin clufmani Ma'am.Cede opt le loc turban! !Alelt ! pe ednd tramOm intrtg de me luptam,Multi pagdni am mai stricatMulte capete am fdicimat,De Mari fi de Lifteni6i de /Aid Ur gurtni !...far fn foc la IleabotniMi-a cdclut ghloga din nuindDe o sabie pögdnd.Dar n'a codut huma ea,A cddut i nuina meaCu pdgdnu-caturea I

De-atunci n'am ee sil mo fac,C'am ajuns un bid sdrac.

n'am casd, nie n'am plug,.Niri *mini ca sd-1 injug 4..Tad vara m'am rugat.De bogafil cti din sat,

dta plagal ca sà ar...Mi-a lost ruga in zadar.Atun est, Donau me iutorstiiLa Dtart në dustrit.Tin plug mare cd prinstiti.

en tin boii ilde lucru m'apucanl.Ca saranl n'are sOre,.

Nici slile de s'OrbAtOre,Ci tot clile lucratOre!

Asa vorbi oimanul-Burcel cu inima deschisã,tre Domnul tefan cel Mare. El nu-I ascunse nimicDomnul II i resplall pentru dreptatea lul.

112. Stejarul.

Stejarul este un copac ce cre.sce pretutindeni, In pgmint sit-nOtos i gras. Adesea, formózA pAdurf intregi, drora li se dicestejdrif. Stejarul pole sd ajunga la o InAltime de 40 Ong la50 metri. ItAdOcinile stejaruluY se lntind pe sub pAmint, departeprin prejur. Trunchiul luY se face une-orY gros, IncAt trel, patru6men1 abYa l'ar putO coprinde cu bratele intinse. CrAcile, ra-murile i rOmurelele lul se resfirA d'asupra tulpineI In Me

Ele fac in jurul trunchTuluI, un Invelis rotund si limit.Subt un stejar, te adOpostescI si de s6re, si de plOe.

Cdja stejaruluY este tot-d'auna surg, scort6s6 si adAnc crApata.Frunza de stejar al:4a e mars, cat o mAnA de copil. Ea este

verde Inchisa i scortOsA. Pe margini, frunza are crestAturlrotunde. Une-orY, nisce vTermusorI piscA frunza stejaruluI. Dira

io6

!

.Ntcl

26-m1

(4

injugarg

a-

partile.

$.

www.dacoromanica.ro

piscaturile aceleastrugure Fructulstejarultif se nu-mesce ghindd.

Ghinda este oMA lunguYéta.

Pang nu se c6ce,ea este verde.Candse cOce, ghinda seface galbena-ln-chisa. Bobul deghinda este pusIntr'un paharel

mic cat un de-getar.

Stejarul este celmaY tare si mattralnic arbore. ElpOle sa tra6scachiar si 1000 deanT. Din lemnulluI se fac tot felulde lucrurY i mo-bile tarY, precum:dula purl, mese,

paturY, care. sco-curl de morY, co-rabil si allele. COja

se lace pe frunza o gogdO cat o baba de-

stejarulul o intrebuintOza Wadi. El a-macinn la mOra de scOrta siculaina aceea argasese !Stele.Ghinda rse IntrebuintOza laIngraptul porcilor. GogoseleOrnenil le parlesc In foc, apol .

le sdrobese si fac din ele cer-néld négrd.

Sint maY multe scifurl de-care este cel maY bun lemn destejarT : Tulanul sad cerul,

- 107

. .ca

1 1". % t i% , 0".W.'7.0.4.13,3 '''':1,.,. 'S r"t},,,,- 1./ , - "4

AI, '4'. 3 ''' N,..2i-',' ,r11 '4

., 4,4,c ", v-1 : ,ci e :...,

,,,_.,14.----.

.. "mg.

"-4Z1141$7-1- ""-

- , ,"1-

www.dacoromanica.ro

foe In Ori le calde, cresce stejarul numit plutel. Din acesta se4fac dopurile pentru slide si borcane.

Stejarul este un copac prte folositor. Dar apof, ce frumeseste un ftejarif, inaT ales pe o campie 1ntinsg!

113. Copilul neascullator.

Florea era un MU destept, dar neasculteitor. and4nal marif lui, fie tattil soil, fie muml-sa, fie Inv-4Mo-Tul, 11 opriail de la cate ceva, el ulta numal decat. Bael facea tocmai ceea-ce era impotriva diselor lor.

*i mare nenorocire '1-a ajuns !Abia incepuse sa fie ger §i. sä se prinda ghietä pe

ape. Atuncl Inteo di Florea plecâ de acasa. Tatal sOilif dise :

Floreo ! SI nu te duel asta-cji la garld, ca nueum-va sä pätesci rOil.

Dar lui Florea aceste cuvinte 11 intrard pe o urechie.§i '1 e§ird pe cea-l-alta. BdOtul neasculteitor se dusedrept la garld §i inceptt sä se dea pe ghlOtä.

TatO1 sOil se luase dupa dinsul. El vOdii. primejdiea'in care copilul se afla. Atunci tatäl se speria §i striga :

Floreo ! Floreo ! FITT de pe glifOta!Florea audl strigarea. Dar, la loc sa. asculte §i sa

lugl numal decal de pe ghietO, el intreba :Dar pentru ce, tata ?

Gaud tat5.-sOti era sl'i spue de ce trebue sä fugg,deo-datä se rupse ghIOta, care era forte satire. Florea-se cufunda pe copea §i se inneca. N'a fost nici un mijlocca sal scape.

Inchipuiti-v6 durerea ned.jituluf tata §i a bieteimume ! .

Gaud dar parintil vO opresc de la Cate ceva, ascul-tafri §i nu mai intrebari pentru ce ? Er, tot ce vi spun,,spre binele vostru este.

Cine nu '1 aseultei, palesce ea Florea.

- i 0 8www.dacoromanica.ro

114. Canteen! bradulul.

0, brad frumos! o, brad frumosCu cetina tot verde!

Tu eftt coPadul credindos,Ce frunza nu fI-o pterde.

0, brad frumos ! o, brad frumos tCu cetina tot verde!

0, brad frumos! o, brad frumosVerdéfa Ia imi place!

Ori and o vecl, sint bucuros$1 vesel ea me face.

0, brad frumos ! o, brad frumos !'Verdeta imi place!

0, brad frumos! o, brad frumosCu frunza-tt neschimbatii!

.1We manga, cand me simf dubosme 'nlaresci 'ndatel.

0, brad frumos ! o, brad frumos !*Cu frunza-tt neschimbata I

115. Bradul i fagul.

Bradul cresce mai ales la munti. Acolo, slut Pitcluri rnarsaü codri de bracli. Bradul pote sa ajung la indllitne de la30 pang la 50 metri. Rdclacinile braduluT sint r6sldtite printrecrdpdturile stdncilor. Trunchiul sea este Mae drept. Cracile seincep de rang rdddcind. Ele se intind orizontal, jur imprejurultulpinet Cele mai de jos slut cele mai lungi. In sus, se totscurtda, asa cä vdrful se sfarsesce intr'un mic rdmurel, informa crucii.

Bradul are formd tuguiatd. Ccija bradului este de cohire In-chisd i e lipiciOs ca si reqina, ce se and sub dinsa. Frunzelebradului sint ca nisce tepi tan i verd1 Inchise.

Frudzele bradului r6man vercli i preste iOrnd. Ramurile, cu,

- 109 -

fa

$i

www.dacoromanica.ro

frunze cu tot, se chiding celine. Fructele braduluY sint niscemai:WM lunguYete. Ele s6m6n 5. cu stfuleta de porumb.

Din trunkful bradultif se fac in cherestae, grindi, !Arne,saindud i indriltt, se fac si mese, si scaune, i dulapurI

Din resina braduluT, se suite terebenfina care se intrebuin_

Itóza de dirt vopsitorl si de catr5 spited. ApoY frumuseteainirosul cel plaint al bradilor, par'c 1 d5 o non WO.

Bradul este un copacift fdrte folositor.Dar bradul este un cop feta i mindru i trainic. De aceea

-se dice despre un om Dade, satiates si bine Pled, di estesndndru ca un brad. Li nuntile de la tórk se impodobesceate un brad cu tot felul de darurT, i apoY so (la mirilor. Sichimes le urézel ué trainied, cum este verdeta bradu lul.

Sint miff multe stolid de brach, Ca': mglittf, pint tis i alVf.0 plidure de bradi se numesce bradet.Pe la pOlele muotilor, cresc 0 p5dure de fagi se cIffémil

fdgel. Fruetele regalia se chTem5 jir Cu jir se ingra$1 porciY,cu ghinda. Fagut este cel miT bun lemn de foe, dintre

top copaeff nostri.In ce Iguana bradul cu fagul? In ce eenOnd fagul cu

s'.ejarul ?

-- 110 -

ca i

si4dtele.

/aria.

www.dacoromanica.ro

116. Adlectivul.Deprinderi gramaticate.

Exemple : Br adul este nail. Cója braduluy esteCetina, i árna este verde. Fructele

bradului sint lungure(e.Bra4ii cei mai nalfi crescsus la munte.

Regule : I) Vorbele: nalt, 1ipici6sä, verde, lun-guiete sint nume de ;nsusiri de ale bradulut.

2) Numele ce nor dam insuprilor lucrurilor fifiin-felor se chtima adIective. a-diec-ti-ve.

Vorba nalt este adlectiv. Pentru ce? Vorba verdeeste adrectiv. .Pentru ce?

Teme: I) Din bucata de cetire Bradul ci fagulvei sci tote adrectivele !

2) Cu patru din acele adlective vei forma cu fie-care,eâte o propositiune, spunend cum este lucrul, satifiinta cutare !

117. Re'splata Jut Burcel.

Lul Stefan-Voda IIspuse verde de ce ara,Domnul ,Ftefan l'ascula,}z din gurd cuvinta : .

MàI Burcele, fetul meaIatd ce hotdrlsc ea:1441 un plug cu sese.Sd mergt bogat de la not l1a (f movila rezoieCa s'o at de plugarie /...Dar in znirfu-i s& te-asezi ICa stejar sd privigkezi/

plata mult cä oiman Burcelin Vele de sèrbatorl §i,

-$i Tdtarii de-i veddC'aa intrat in gra mea,Tu sd strie cat vet puff :Self .Stefane la Iwtare,Ca intrat sabie-'n terdArunci ea te-oia auctiCa un zmea ?Wadi repec/i

nici ur nd-a re'manéDe fdtart in gra meal

Batranil spun a 'nteadev6r, pe timpul lul fefancel Mare, §edeà un osta de al luI pe Movila lul Bur-cel. Ei mai spun a glasul lul era atat de puternic,

I I I

evid6set.

I

bra, I

.P.

www.dacoromanica.ro

1ncat ajungek pana la audul Doumu lul. Slujba aceea 1-odete tefan-Voda lul Burcel, pe care din sarac ce era,l'a facut bogat pentru-ca. Bureel era un om drept.

Aa resplatia lefan-Voda pe Omeni1 eel vitejldrepp!

118. Mama capra i ceI trel 1e41 cuculeti.A fost o datA o capre. $i capra anee trel ledl. Mult Il lu-

bià mama capre ledisorif. Dar el erati nebunaticl si nu preaascultail de mama. Nu Weaü mai nici odate cum 11 invetamama: El feceati dupe capul lor cel nepriceput. Nu erail deTel ascultdtori. De aceea aii i petit reit

Intr'o di capra, vrend se aduc e. pentru ledisoril el nutretmult i merincle bune, se porni de-acase. Cenci er a. sA piece,ea dise ledilor

Ascultati, voi trei iedi cucuiefi, copiIaii mel! Etidue se ve aduc nutret mult si merinde bune. Pe atä vreme

fi eli a-case, vol se tinetI usa bordelului bine inculata,pe dineuntru.. Se nu cumva s'o deschideti pane ce venieti si ve voiti striga de afare asa:

Vol, trel 'fedi cueuiell,Mamii, usa descuIetl,CA v'aduce mama dulce

Lapte 'n tate,Mugur verde in cornitä,Vesc de codru in codita,

Frunza 'n buze,larbe 'n barbe,Drob de sare,La spinare!

Numal cand me yeti audi pe mine ce v chiem asal nu-mai atunci se deschideti usa. CA de nu, vine luput pe toptrei ye mcineincei.Auditu-m'ati, copilasl P Alt-fel se nu facet;CA e vaI de vol i vai de mine!

- 112 -

na6

n'ohl

ate:

n'oid

gi

www.dacoromanica.ro

119. Pronumele.Deprinderi gramaticale.

Exemple: Capra avea trel Tech. Ea isT Tubia multTeclisoriT. Capra clise Tecl.i5ori1or :Ascultati vor, copi-1a5iT mer! Efi me duc dupd hrand. Vos sä tineti USainchisd. Dacd va veni lupul, vol sg. nu-t deschidety.El e rel. De i vetl deschide, pel totl ye mgranc5.Cine nu asculth, acela va pati-ol

Regule: Cuvintele el, ea, et, vol, eine, acela.,,stafi in vorbire, in locul unor nume de ifin(e. Vorbeleacestea pot sd slea fi n locul numelor de lucrurY.

2) Cuvintele ce state in locul numelor de fiinte,sag de lucrurl se chtemd cd sint pronumepro-nu-me.Vorba el este pronume, pentru-cd std in locul nu-.melul luput.Vorba ea este pronume. Pentru ce ?...

3) pronumele sint pelt-ft de voroire. Ce fidrp devorbire mat cunoscIP

Teme: t).Din bucata de cetire Vita (pagina 31)vel culege tote pronumele ce le cunosci !

2) Cu fie-care din pronumele: ei, tu, el, ea, noY,voY, e, ele, veY scrie ate o scurtä propositiune, spu-nend ce face fiinta insemnatd prin pronum% D. e, :Ea ci tesc..,

120. Lupul.Uriclósg, dar si primejdi6s6 flard e lupul 1 Val de fiinta ce

cade In glilarele until lup flalinand t Lupul este un animal sal-hatec si rapitor. El este ceval maT mare deck un cane clo-hanesc cu care si sénieng.

Trupul lul este lunguTet. Blana lul lérna este galbu'le-cenusie,vara e roscatg. Numal firea lu cea rea nu si-o schimbd. Deaceea dice lumea : Luput gni schimbd, dar ndra-vul ba.

C. de Cit. p. cl. I I pr. TJrb. II 3 8

,,SY

0'1

www.dacoromanica.ro

Capul lupulul este ascutit, fruntea-1 turtita. Urechile '1 slutochiY luelol i asedatt pfezi card bot. Botul luY este

Inarmat cu colt1 mail i tot-d'auna ranjitt GAtul it este grossi nu pote indoi! CAnd lupulvr6 sit se IntOrca, este silit sa seintOrca cu tot corpul. Partea dina-inte a trupuliff este ingusta si in-covdata. Partea de dinapoT estelatA si tare. C6da lupuluY este lungA

stuf6sA.Lupit :.traese in padurile nOstre. Diva, de obicein, stet as-

cun§l prin gropY. El numal neptea es dupl pre& LupuldII place fOrte mult carnea crud& El prinde YepurI, vulpY

capriOre. CAnd nu afla de aceste in padurl i pe camp, seapropie de turmA. De acolo rapesce ce 'Ate : mid, ol, capre,ba i vad, boY, cal i altele. lerna, mat ales, lupiI flamandigse aduna in haite numer6se. Atund alorga pe zapada i urlacu totil impreuria. Val de bletul calëtor ce le cade in cale !

CAnd lupul navalesce In vre-o turmA, ucide maY multe ani-male, deck pOte sa mAnance. El este un animal hide lacom.De aceea i despre un om, ce mAnanca si be peste mèsura,se dice ca-I lacom ca un lup. Cand lupul este sAtul, sItpitit i dOrme. Atund este el fricos si se sperie de ori-ce,mall ales de foc. F6mea il face neobosit, indrasnet, rëutados

siret. Lupul nu se 'Ate imblandi de loc. i lupul pOte saturbeze IntocmaI ca i canele.

Lupul este o flOrA uriciOsa i primejdiOsA. De aceea Omenilall dreptul starpOsca.

121. Iubirea de mama. Cintee.

A venit un lup din ming,55' alergel prin sat set fure

sit dual in padurePe copii care plant.

venit la noY, la pôrtac'o nuea.

- 114 -

'tqkr,

.Ya

cTulite,

si

s51

.Si

eiit ei

pi-I

pi

pi

5'ant

www.dacoromanica.ro

Lup flimand, cu Ira cojOce,Hal la maica sd te jbee!Eu chtemam pe lup incbce.El fugea 'ncotro vedell

Ierr fie drum Icti urn slraoIntreba pe la vecine:

POrta-se copiii bine?Daca mt,' si-i var in sac!..5"a venit la nor, la pórti

efil i-am spas:Piaui meg e bun i lace.

Nu claa, i du-le'n pace!Esti sarac, n'am aft face!Du-le, du-te! s'a dus.

venit un negustorPlin de banl, cu vâlfei mare.Cumpera copil, pe careNu-i iubeice mama thr.$'a venit la nor, la p:orta

l'am certat:N'ai nici tu, nia imperalul

Bani, cumperePlicd-'n sat, ca-i mare sem!!

plecat.

121 Avraam.

Trecuse ant mulV, de cancl fa incurcatura de laTurnulBabel. la tera despre R6sarit, uncle r6maseraurma0 lat Sem, era ua orn mit drept §i mat inteleptdecat tott. Name le lut era Auraam. DumnecletiYuba pe Avraam. De aceea pe dinsul l'a i ales casa fie plrititele unut popor drept i intelept, ca §i el

Lul Avraam I-a spus Dumnü, ca sa piece dintre5

ea

(lir

si

A-n:1 behalf

plea!

11

.'carst pi

ti-1

i

efil

Plied,

www.dacoromanica.ro

Omenil cel Mt, printre carY el tra)k. 1-a poruncit sAinerga in Walla. léra, mal spre Apus. Acea tett se chtema. :Pdmintul Canaan.

Dumneclet a fagaduit lul Avraam, ca acea tera 1-ova da pe serna Jul si a urmasilor lul. De aceea,mintul Canaan s'a mal numit i Pamintul pgauinfit.

Avraam asculta de vorba lul Dumneclet. El Mk cusine pe sociea sa, Sara, pe nepotit i pe argati1 set. Eilua i tOte turmele sale de 01, de bol si de alte vite. Cutotil plecara si se aseclara. In pamintul Canaan. Acoloerau locurl frumOse i roditOre. Pe acolo curgek i riul

_lord an ul ut.

Avraam era un om ;infelept, drept 0, bun laDumnaleil.

123. Initaniea celor trel 1c1l cucuiet1.

Mama capra, dupä ce a povatuit pe leiorit el, a-plecat dup. hrana. Dar lupul din padure a vequro caa plecat. El a priceput ca. a remas ieclit singurt singurel,a-casa. Lupul a mat lesat sa treca o bucata de vreme..Apol, binisor, pe furis, a venit rank la usa bordelululcaprel. El avea. de gaud sa princla pe eel traYeql(u-cldeti §i sa-1 manance, in vola

Gaud a pus laba pe clanta, a gäsit usa inchisa, pedinauntru. lecjil o incutasera, dupa cum le spusese mama.Dar lupul era. siret i viclean. El se gandi cum sa in-sele pe TOT. Ii prefect glasul lul cel gros de lup. Siincepü sa le vorbesca subtirel ca o caprä. De-afara elit alinta. cu dulcl cuvinte. 11 indemna. bland si frumuselca se-1 deschicla usa si se fagaduik ca. le aduce totfelul de merinde bune i nutret mult.

Cet trel lecjI eraa i lacomt la rancare, i nebu-_nada la minte, i neascultatori de poveeile mamil lor.lndalä le veni mare pofta sâ yoga. i sa rontae me-

- ii6

pa-

Mt

www.dacoromanica.ro

ringile. Apol nu le dete in gaud cA la usl este chlarlupul cel viclén, care voiä insele. Atuncl el nu_mal OnurA in sena porunca mamel capre L. des-cuTara. usa.

Pe loc, lupul se repeell asupra lor, if sfAsiâ cu ghla-rele lul ascutfle i cu coltil lul cel marl. Si, inlio clipa,

totl trel, ii Inghii, cu plele cu tot. Nurnal cucuiele,.de la capatinele lor, le las& pe jos, in bordejg...

Apol, tAlharul de hip, a luat la fug& in padure, tra-end usa dupA. dinsul...

Sfinta Scriptura asa invata :mea, ascaltet inAcitara tatalai na

nesocoti pe aceea a m2met tale I

124. Verbul.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Capra 10 lubiel ledisorif. Ea le clise sästee binisor in bordeid. Iedisorif nu prea ascuitaade mama lor. Capra plecl Ie.iori1 lucrara dupacapul lor.Ieclisoril aa paw

Regale : Cuvintele Yubia, sá stee, ascultau, plecidrala ce lucra sate ce acea capra ci ieç1,coril. VorbastatT arata starea eç1iorilor. I/orb aü p4it, arala

s'a intimplat cu2) Cuvintele care arata lucrarea, saa starea, saa

.ceea-ce se intimpla flinfelor saa lucrurilor, se chtimlsint verbe.Vorba Iubia este verb, pentru c arata ce facea

.cafira. Vorba ascultati este verb. Pentru ce ?....3) Verbele Luca slat peir0 de cuvintare.Ce parft de cuvintare 2n21 cunosa ?Teme : I) Din bucata de cadre M2PJi2 capra

icel trel tecit cucuteft vet sci t6te verbele !

- 117 -

ft-

Elia Vac, 0,

rëti.

ce

.ca

sa-I

pe

a)

letliarit.

www.dacoromanica.ro

2) Vei scrie opt propositiuni scurte, In care su--blectul sä fie pronume §i predicatul verb, asa: Etlubesc. Tu star.

125. Aprodul Purice.UngurII plecarl la -resboitl, In Moldova. Stefan-VocIA

le esi inainte. Se %di o lupta. ingrozitOre. Pämintulse inrosise de samgele celor ccui. Un glonte nime-rise 0 calul lul tefan-Voda. Calul eAcp mort. AtunctStefan strigft ostenilor :

Copil, nu ve ! Pe Domnul vostru nu-1 lasatiin mânele dusmanilor I

Atunci, and primejdia erh mal mare, se intimplasecä Aprodul Purice sa fie langl Vocla. Stefan cere allcal. Purice Indata descalec5. El duce calul sinefrdul i scara la Domnul set. Apol Ii (lice :

Eu zn mognoia neoiii face, pe carele sä le sui tSi'ndatä Purice pe brand se pune jos la piclOrele lulStefan-Vo d A.

Stefan incalea calul i apol se intOrce cätrA Puricezimbind asa-I dice :

De va vre Durnnecitil asatia s putem easel scdpdm.Sd sca Purice, bdete, cd nu-1 mal fiCi, spre vrednicl resplath, movilä a te face vroitil

Lupta se incepe din nal. Maghiaril sint cuprinsi de.spaima si de grOz6. RomAnil sint

Stefan-Vocla, cu multe mosil a däruit pe Aproclith_Purice. j acestuia d'atuncl i s'a dis

126. 1116rtea Itil Avraam.

In pgmintul Canaan, unde se asedase Avraam, era5doul orase marl, Sodoma i Gomora. Orasele aces-

- i18

dati

si-1

si

mosinoni,7

§i

loving/1ml.

Movili.

www.dacoromanica.ro

tea se aflati pe o vale intinsd. Locuitoril dinteinseleerati Omen! r6l. Dumnecieti hotarl sA-I pedepsesca. Deastä data Insa nu-I Innecâ pe dinsil In potop de ape.El n arse cu foc de trdsnet, pica' din cer. Sodomasi Gornora se prefdcura in cenusd. Pe locul unde fu-sesera ele, mg pe urmd se Wit o apd mare si sdratä,p apd amard si veninOs5. Intiacea ap6. nicI lérbd, niclpesce nu Ole WI, de aceea se si chlOmd Marea-Afórta.§i acil Inca treCe riul Iordanulul prin acea mare,prin Marea morla.

Dupa pleirea Sodomel si Gomorel, Avraam si Saratrail% linistitI in pamlatul fdgAduinte1. El ajunserd safie Omeni batranl. §i la batranete le dada Dumnedetiun copil, pe care-1 chlemard Isaac. Dup6, acésta Avraammal tral anl Indelungatt El capata o multime de ne-pot1 si de stranepotl.

Ca:11d il veni césul sa mkt, unchlasul Avraam In-chise binisor ochil si viéta i se slärsi fail nicl o durere.

Par'ca era un om, ce dormid linistit.Dumnegleil I-a luat la sine in cer. Asa este mórtea

emnlui drept §i. Mt:dept. Dumnecjea e bun §i drept.

Fe cei Hi ii pedepsesceCelor drepti le re'splcitesce.

127. Irulpea.

Vu !pea este si ea un animal sdlbatic. Vulpea este la trupmaY micd deck cdnele. Blana el este ruginie. NumaY la 'Aptare o patA albd. Botul vulpil este ascutit. Urechile II stau ri-dicate drept in sus. Ochit II jcicd Intr'una. Vulpea are ',tirosager. Dintil vulpil slat aseutitY. Ea latrd intocmaY ca si cdnele,nume ceva maY rdgusit. Trunchiul eY este subtire. El path occidd lungd stufded. Coda, la vArf are o patd albd.


Vulpea traesce maI mult in padure. Culcusul el este, deo gaura sApatA adanc, In pamInt. Aceea este vizuinea

el. De acolo vulpea, dupl ce a inoptat bine, ese dupa prada.Ea prinde lepurI, puI de cApridrA, porumbd, Omni, gasce.Prada sa, vulpea cum are miros fin, o simte din departare

o prinde cu mare istetime. Dar cand n'are ceva mai bun,mananca i sóred, i erpi, i insecte, i verml. Bine it plac

ei si fructele, i struguril,mierea, numai ca de albinoare o frica mare.

Vulpea este forte sprintena.ApoI este si tare firdtii, maisireta decat orl-ce animal. Dela vulpe s'at obidnuit omeniI

kb 0 dicA despre un om siretvulpe iréüZ. $i cand omul airet este batran, iI dice vulpoigbdtreln

Blana vulpiI se intrebuinOzA la blanarit Pentru blana el,apol pentru pagubele ce le face ea In curtile dmenilor, rapindpagrile, vulpea este buiduitä i vanatA de Mat vanAtori.

Vulpea este un animal mai mull stricacios. Ea este dinnémul said din familiea canilor.

128. Infittilarea sail relieful

Adancatura, ce se aflA intre douA sail intre mai multedone, se numesce vale. Acolo, uncle valea se incepe,se dice fundul vela Acolo, unde;valea da de loc ses,no! dicem cà e gura vela Cand valea este forte ingustA

strinsA Intro (laid rape, se numesce chee. 0 valelarga i intinsd pe Tanga o apit curgkOre se numescelune& Mai prin tOte vale curg large i garle.

Sint ridicAturi de pAmint Molts si de !allele Ome-Asemenea ridicAturi se numesc movile, ddlme

gorgane. Movilele acestea nu sint mail inalte deckbordeele, sail casele Omenilor.

Tinutul, in care se aflA multi munti, se dice tinut, sail

- 120 -

obiceiö,

4141740,iirAL I

frfi

;

11g#,.,;

cA-1

§i

uilor.

pitmintulut.

gi

www.dacoromanica.ro

regiune muntOsci. Care tinut se va numi regiune delu-rosei ? Tinutul, fn care se aflh mai multh câmpie, sedice regiunea eampiei.

In téra misträ sint tot felul de regiuni i muntóse,§i deluróse i regiuni cu câmpit

Intafifarea suprafep peimintului cu ridicatu-rile i cu cufundcirile sale se numesce reliefal

129. Mila de cel

Erh o férnd grea. Par'cd crAph lemnul de frig. ApeletOte inghetaserà tun.

Erh o cji. frumish. de I.Orng. Era sOre cu dintl. CopiiIvesell se dedeail pe &Ad, palcurY, pâlcuri.

Ionel, un btiOt ca de 9 an4orl., se duse i el la ghléth.Ce mult IT placea hit' cum alunecail pe ghiOth Copia cu_patine. Te urmä IT veni. i luT pofth sh iee patine §is'a Inv* jocul pe ghlOth. El alerga repede acash.cum pärintil lul nu erau Omenl shracl, certi de la tathl

parale cumpere patine. Tathl sëà II dete numaidecht, find-ca Ionel era un bàót cu minte.

Ione! alerga repede, la prdvdlie... La up prhvg.lieT.V60 el pe un copil shrac, imbrdcat in nisce haine tren-tOrOse. Ionel observh cum tremurà de frig shräcutulde copil: Cum plangea de4I era mal mare mila de el!Ione! 11 privi cu jale §i par'd. II se rupea inima de

De ce plangl, draga bletele ? Il intrebh Ionel.N'am mhncat nimic astkli. ! MI-e EA frig... §i mi-e

§i time ! Mama zace bolnava in pat. Tata a murit. $isInt orb ! i plangea bietul copil, de-ti. rupea inima

de durere.Ione! se WO. in bite partile. El nu v6dU pe nimeni...

lute scOse el .din posunar banil aveh pentru pa-tine ... Apol II puse frumuqel in //Ana baetului orb.

Tine mâna, dragul mat ! II dail bucuros ce am- 121 -

pet-mintulut

s6t, sa'si

tl

ce-I

lipsig.

ag

milL

www.dacoromanica.ro

Du-te de-ti cump6rd pane ! EA me' pot dh pe 01160 §ifara patine !...

Ionel alerga la garla §i 1§1 petrecii vesel pe ghiéta,.fàrá sa spue cul-va despre milosteniea ce fäcti. Numaiacasa, luat de scurt de tatal sü unde-I shit patinele,..Ionel, cam codindu-se, spuse ce fact cu banii.

FOrte bine a! fäcut, fiule ! Iata aci alte parale,sa-ti cumperi acuma §i patine !

Ionel erd un beiét milos.Cdnd faci milostenie sd nu .scie stdnga ta ce face,

drépta ta §i Peirintele tè I va re-spleiti la vedere.

130. Omul i plis6rica.Bãleà omul la porumb, Przarica mi-1 zart.

A sburand In jur de dinsul, se utth i mi-r vorbi

Omule, tu at grclunfe, tot gramadet 'n ariea ta..Da-mY vr' o ctile-va mie, c m'omórtt térna great

.Pdsäricel Vise omul yin, culege ce gdsescl!...Dar, apol la primavard, tu cu lucru sa-mt plätesa.

Clind omidele 'n grödind imt vor rode j5om i Art,Tu sa sOori din cringel n cringd, sa le stringt,.

[stl le omortrAstfel Vise omul nostru. Päserica se 'nvo)...

El Ii dde din graunfe. Ea omidele-1 stiirpt.

131. CopilAriea lul Iosif.Iacov, un nepot a lul Avraam, a avut dol-spre-clece.

MeV. Dintre tort acestia dol-spre-clece fecIorl, cel cuinima mal bunii si cu pricepere maI agerä a fost losifIosif tot-d'auna visa, a mare si tot-d'auna judea cudreptate. Parinril ma! mull pe dinsul, decât pe.totl cel-l-altI.

- 122 -

Ii lublad

s

si

www.dacoromanica.ro

Fratil cel maI marl, mal in tot-d'auna stAteag cu.turmele la pAlune, departe de casa parintésa. Acolo-nu se prea purtaa bine. Intre sine merea se certail.Pe paring de rail vorbtaa. De ômeni nu se temeag.Rd trail.

Iosif, cand Oa de a§a fapte uriclOse, tot mustrt pe-fratil sel mal marl. Atuncl el rideaa de dinsulstrigati In batae de joc :

Nu cum-va tu, care cell mal mic, al slt te factmat mare peste tzoi ?

Iosif, dad, vedea., a el nu tin sOma de vorbele lulcele Intelepte, se duce& §i spunek parintilor relele purtArl,ale fratilor mal marl. De aceea din§il prinsera maremanic §i 15ismti pe Iosif. II urail de mOrte qi chlar aüpus gand pie*.

/dAmi tan) ftuAsa s'a i Intimplat cu fratil lul Iosif.

132. Ursul.Mare tAmbtilgti i mal mare veselie Intre copil cAnd vdd)

un tigan ursar, cu ursul dupd ellUrsul este maI mare, mal grosmal greoid dead lupul. Ursul

Vote sä fie aprópe de 2 m. de lungsi de la 10 pang la 12 dm. deMalt.

Trupul ursuluI este lungtifetbuhAlat. El este acoperit cu blandcaltOsa i asprA. P6rul lul este &hes, off sur, off alb cu totuL

- 123

si

nel--wruixi.

si

sa-1

.sr

ci Pi

./11.44/1Thcv 44/ 7m,aniite,

www.dacoromanica.ro

Apoi este si räsinit, de aceea se aprinde usor. Caput ursulufeste mare. Fruntea luI este turtitt Urechile'l sint scurtecdscate inainte ca nisce ghiece. Ochil ursuluI sint mid. Botul

1u1 este ascutit i intrarmat cu colt1 puternici. Pidere le lui.sint scurte 0 tare imblAnite. NumaT sub tAlpI nu are Or. Codanu-1, ca'n palmA, orl dacd are cOdd, aceea este numai un cram-peia scurt i bont.

Ursi1 trdesc numaY in pAdurY si in codri. pitia staa as-cunsi prin vizuine si prin !Allege. Abla es pe-inseratecOptea Ca sit-0 caute hrana. Ursul se hrdnesce cu smeurdcu mure. El mAnAnd i pepeni i porumb. Dar ii place multcalerea. ApoY nici de came nu fuge. CAnd este flAmAnd, ursulse agatd de ol, de vite sati de cal. Ba, la mare nevoe, el nucruta nicI chlar pe om. Atunci se ridied in piclOrele dindArdtsi se Ya la luptA dreptA cu omul. II prinde in brate stringepand-I omOrd. ApoI II slasie ii1 suge sangele din trup.terns ursul std amortit In vizuina Jul. Atuncl nicY nu be, nicl.nu mAnancd, ci Duffle 10 suge unghiile. Tot Win fatA ursoicacAte dol pul de-odatt Puii sint mid ca nisce chitcani i sintorbY. rand ce cresc mdrisori, ursOica ii feresce de urs, deULM lor, cdcl acesta 1-ar inAnca indatt

Blana de urs este pretiest Char i carnea de urs tinArtste build de mAncat.

Despre un om greoiA i puternic se clice a este _ea un urs.Vulpea, lupul i ursul prind, in fugd, alte animate. Apoi le

sfAsie cu dintiI, tiindu-le cu glitarele pickirelor dinainte. Deaceea aceste animate sAlbatice se numese i animate rapitdre,.saii flare.

133. litinitstirca Patna.Elise vestea in Iota Tem Moldovel, el tefan-Voda

voik sa faca o mAnastire, atat de framosa §i de ma-trét5, cum nu se mal pomenise.

malurile Putnei, cu vitejit set Romant'lefan merge sd alél, locul sfintulut altar.

- I 24 -

pi

P

pi

pi

pi'l

www.dacoromanica.ro

Mel cd h2ngd novila, Domnul Wan s'a oftril....Tolul lace!... ()chit fintd, stel poporul 'wand!.

Atuncl tefan dise boerilor : Eti cu Radul Vatavutde copil §i cu dol copilde casa ne vom sui pemovila ce vedetl. De acolovom trage sägeil cu ar-curile, ca sk vedem unde§i In cotro voe§ce Dum-nedek sa a§edgm temeliilesfintel mänästirl... Aidetlcopil !...

Dupa ce Vodä cu copiilde casa ajunserã pe varful movilel, cu dragoste le dise :

Copil, tragetl! Et) vrea asta-41 sk rri intrec In arccu vol !

Atuncl volnicil, amandol, 10 1ncOrdk. arcele, trag.._Skgetile lor sbOrk, se tot duc, se duc ca gandul.... i de-abla ochiul zäreve locul pe camp, departe, unde se cobOrk,

SI träitl copil! le dice Vodä.Dar and tefan-Voda fulgera sageta lul In vent,

acésta sbura mult mal departe cleat sagetile arca§ilor§i In urma se franse Inteun paltin.

Acolo va fi altarul! Vice Yodel...

Sli trdisai Domnul ,5'lefan! Mil- de xlasurl itaria. ,'i poporul jos, pe vale umilit ingenunchtézk

134. Fratii mut Tosif.

Iacov i Rachila imbätraniserk. El acum stAteati malmult a-cask cu bket'il lor cel mal tinerl, cu Iosit i cuVeniamin. Cel-1-alt1 &ail tot departe, la camp, du0 cuturrnele. De mult nu mal primisera Iacov i cu Rachilanicl o scire de la dinOl. i se facuse bletilor parinttdor de el. Et se gandira sä trimitk pe losif, ca sa-1.

- 125 --www.dacoromanica.ro

-cerceteze de stinatate. Iosif era pe atunci baetandruca de 17 ant Et plecâ singur... umbla vre-o cate-valite pe camp. Merse tot vesel si volos i abla afla pefratil set departe, fOrte departe. El pasceati oile si ca-Trele lor, intr'un loc cu totul pustig.

Fratil, cat zkrira pe Iosif, se posomorlra si se ultarkTed la dinsul.

El slisera unul catra altul :lath. vine paratorul nostru! Aicl nimenl nu ne

wede. Aide sa-1 omortm aruncdm fiarelor I S..vedem apol, ce se va alege cu dinsul! Tot are sk fie4 mai mare yi mai tare de cat noi?

Dar fratele cel mal mare, anume Rubin, le-a clis

.atuncl :Mal fratilor, sa nu omorim pe fratele nostru.

,Uciderea este un peat mare. Dumnecleti a dat o po-Tuna : Sd nu uci(11! Mal bine za-1 asvarlim trite()grOpa de nisip parAsitä. Acolo s'o prapldi el de sine-sl.si ne seapam de dinsul !

In gandul lul Rubin era ca sk scOta apol pe Iosifdin grOpa cu sa-1 trimita inapoi a-cask, la parintl.

Rubin avea inimk mal bunk de cat cetl-altl fratl.EL nu voia sk, amarasca pe parintl. frail ere'45men1 rel. Et nu ascultail de poruncile liii Dumnecieg,

lubiag nicI pe parintl, nicl pe fratele lor.Set nu ca /rc4i lu losif!

135. Merele putrede §i merele bune.

Intr'o cji un copil intreba pe tatàl sëü:Tata, ce fel de Omeni sint eel Mit de minte ? In-

we'tätorul ne-a spus asta-4( sa ne ferim dePrea bine a cjis Invetatorul, baete ! r6spunse

126 -

9-i sa-1

I

fitflu

www.dacoromanica.ro

tatal. Omenil cel fail de minte sInt acela earl, fiindel 140 stricati, Indemnä §.1 pe cei-l-alti la rele. Dinnenorocire se gäsesc §i copil stricaff, earl nu asculta paparintil bor. El nu baga de sem/ la cele ce le sint porun-eite de Dumnedeg. El Injura, sag clic vorbe necuviincióse..Si nici nu se ru§ineza, cand fac vre-un reit El clic cate-edatä §i altor copil, el nu este pacat de a face cutarelucru, de§i lucrul acela este urIt, §1 licjeg ne opre§cesä facem asemenea lucru reil.

Tata !dise copilul mie mi se pare el copiil ceibuni ar trebui O. se adune la un loc ea cei rg, pentruea §i ace§tia sä se faca §i el buni.

Tocmai cand tatäl era sa. respundä, II chlema cine-vaafarä §i bäetul remase fara. respuns.

Insa tatal nu uita. Sera, la masa, porunci sä se aducle farfurie plinà cu mere, tot putrede. El insä dete co-pilulul vre-o cateva mere bune f i frumdse 0 II disci :

Ia pune aceste mere la un loc cu cele putrede-ea sei se facei 0 acelea bune pi frumóse !

A§a, apol nu e bine, tata ! respunse copilul..0 sei se strice pi cele bune, dacei vor sta la un loceu cele putrede.

Tocma i. apa, fitul meg dise tatal, s'ar stricafi copiii cdi buni, daca" s'ar amesteca cu ce'i ref. Cumult mai greii s'ar IntImpla ca ceI buni sa. Indreptezepe cel rel.

Copilul Intelese prea bine cuvintele tatälui seil §i urmapovetele eel' dete.

De atund Inainte el se feria tot-d'auna de a seinsofi cu copii rell

136. hpurele.

lepurele este ceva mai mare decat o pisica. Illana iepureltiieste cam sura-galbuTe, pe Nina alba §i mole la manä, ca un-tura. Capul 'I este gros §i gogonat, ea oul. Botul Jul este ro-


tundit, cu cate-va fire de mustatt mart Cu narile de la botiprmirOse forte bine. Urechile II slotmaI lungi decat capul si scobiteadanc ca nisce lingua. Cu dInseleel aude fdrte bine. ()chit it sintmarl i rotundf. Dar lepurele nuvede bine. Pleópele sln t micl,1netnu pot sa acopere bine ochil eelbolbocap. Cdnd ddrme lepurele,

ochi ft remdn deschigi. Te mirl ce fel de somn sit fie ocelotPiclOrele Jul dinainte sint mat scurte decat cele din-darat. Elfuge sdravan, dar numai la del. AtuncY el se salta i saretot merett AtuncY II zarepl codita luY bercd, resdrind in sus,la fie-care zbughTelit La vale Insa, acolo e nevoea. Cand estesilit sti dea razna pe uq povarni, apol btetul Tepura se (lamereti d'a rostogolul, flind-ca pete cumptini capul eelgra, pe pidlonwle dinainte. Atuncl II prindl user. La camp.deschis fuge bine, de nu-I maY vedl urma.

Diva Tepurele sta pitulat, In gropi, printre brazde i tufiprl.Acolo sta cocolo0t i e ghemuit in blana luY. Dna zari,ti s'ar pare IntocmaY ca o ulceluqd unsd, in burueni as-tunsei. Dar unde pop sa-1 vech! Une-orY Insa cand umblam,pe camp, ori prin taming, ne pomenim, 1t I ca Yepurele sarede unde nicY cu gandul nu gandept De aceea bine se diceca nu ci.1 din care tufd sare lepurele ! El numaY In spresera ese din culcupl sëti sl caute de mancare. Vara ma-nand semanaturt tinere : lerba, triloY, cimbru, varda, brojbe,sfecle i altele. lérna, bletil Yepura§l de nevoe se apnea sit*la cOja copacilor tinerl. Prin acesta Inc multa stricaciunegradinarilor. La ros se slujesc cu dintil dinainte, care sint.mat marl i mat ascutip decat eel-I-alp dinp.

lepurele este un animal rocletor.De Yepure sa nu-I fie fried nimenuY, del el se teme de Vita.

lumea, pang si de f4iitul frunzelor. Indata ce simte§ce ceva,el se a0da pe piefórele din darat, il dulesce urechile in sus

p'aci e drumul! Fuge bIetul urechiat de par'ca manancapamIntul. Despre el se pole dice : Fuga-i ruqinds4, dare i seindtdsd !

- 128

null

l'aT

$i


lepurii sint Ride prdsitort Fie-care Yepuróicd fatd de chtepatru ori pe an, die trd patru i char cind vatul. Pentrucarnea cea gustosd, OmeniI vhnézd pe TepurY in tot modul, cuogarY si cu copoY. Din plelea de Yepure se fac blänurlnust Din p6rul luT se fac pdldril de OA.

Sint si iepuri de cask mg mid decã ccl sdlbatid. PrinpgdurY lepuriI sint maI marl deeht eel de la camp. lepurli deprin padurI se cbTéma foldani.

lepurele este maY mult un animal folositor decht stricklos.

Prin pddurY, trdesce pe copaci alt animal rocUtor, ce-Idice veveriP. 0 potI cun6Sce pe cOda cea lungd de tot.

137. Numeral substantivelor.Deprindert gramaticale.

Exernple fepurele este lepurit sint animale.animal.

$oldanul este Yepure. oldanii sint Yepurl.aimpiea este Intinsa: Ceimpiile sint intinse.Blana este mole. sint mol.Vandlorul vân éz a. 1- c2nd toril vânOzd.Copoini adumelcd. Copoi/ adumelcd.

Regule : La tOte acesle proposigunt subtectul esteun substantiv.

2) Ceind, bzlr'o proposifiune, spunem ceva numadespre o singurA fiintd, sag despre un singur lucru,substantivul liftun em la numerul singurit sag singular.

3) Clind spunem ceva despre mai multe fiince, sagdespre mai multe lucrurL substantivul ii punem lanumerul inmultit,, sag plural.

4) Subslantivele ag cloud numere: pot fi une-0,1 la singurit sag singular si alle ori fi la in-multit, sag plural.

Teme : Din bucala de celire fepurele vel formaCarte de citire p. cl. II pr. Urb. I 2 9 9

si ma-

Blonde

Elepot

a)

www.dacoromanica.ro

irei froposifiunY cu subleclul subslanliv, h nameru ?singurit i apt le vel scrie to ! pe acelea, lanumerul inmulçit !

13S. Dumbrava RoOe.Spre Mlecla-nOpte de Moldova se intindea téra Po!oni-

lor,saa a Lefilor. Acestora le veni odala porta sa intre cuOste mare, in Moldova, sa bata i sa alunge din scaun, preStefan-Voda, sa cuprincia Moldova §i sa o tie pe sema lor.

Atunc! Stefan-Voda se arunca pe nea0eptate, cuOste asupra lor §i-1 zdrobe cu taul. i, pre Le0l re-maf2 vii, porunci sCi-1 fiue la jug- sli are cu elo campie mare. In acésta se semen& apol numal ghineld.

Stefan-Voda astfel qise in urma tovaräsilor se! :Aga scrie Ronuinul a sale fapte marl,

O fierien brazeld négret!...)Pe campiea aceea aü resarit si a crescut o padure

mare de stejar. Padurea aceea se mal vede §i asta-cll.Ea se chlema Dumbrava-Rqie, fiindca ea a resaritinteun pamint udat cu stingre lgesc.

139. Iosif vindut de fratii 01.Gel notia. fratl al lul Iosif nu 0-ail indeplinit indatti

gandul lor cel rea. El n'ail ucis pe Iosif. De-o.cam-data ati facut cum II povetuise Rubin. Att aruncat peIosif inteo grOpa de nisip parasita. Apol aij inceput samanance, fara mustrare de cuget.

Tocmal pe atund se inlimpla sa trOca pe acolo niscenegutatorl strain!.

Pe acea vreme era obicelti de se vindeati copil, fe-mel §i barbatt ca sa fie slug! i robl al cumpèratorilor.

Omenil erati pe vremea aceea ca o marfa de yin-Ore. Fratil lul losif, Omen! rèt i neomeno0, ce sagandira ?

- 130 -

aletture,

fi

pi

www.dacoromanica.ro

De ce sa nu castigana nol ceva banl, viegendstrainilor pre Iosif?

Rubin tocmal lipsia de la stank Et scOsera pe lositdin grOpa si-1 vindura. Negutatoril strainl il cumperarade la dinsil. El il platira cu 20 de ban! de argint.

Bletul Iosif plAngea cu jale si se rugh in genunchl,de fratil sel, ca sa-1 lerte.

Et le spunea :Fie-ve mild de mine! Nu me Insirdinatt de

pdrinft I Nu me deptIrtag de pdmintul nostru !Dar dinsil : Nu! si Was nu!Mi (i-1 vindurd, ca pe o vita netrebnicd.Negutatoril plecara in cale lunga, bland cu sine pe

nenorocitul losif. Fratil lul il oprisera numal haTna depe dinsul. El injunghiara un led si inmuiara halna insangele ledulul.

and Rubin se intOrse la stana, el aratara halnasangerata si-1 spusera ca pe Iosif l'ar fi mancat fiarele,in grOpa. Tot asa spusera si lul lacov si Rachilel.Bietil batrani plAnsera si jalira cu amar, pre Tubitul lorcopil, pre losif.

Fratil lul losif ail vindul pe fratele ler. Et.aii ming/pre pariptil lor.

Ei au fost ónield ra DumneVezl aye& sd-r pedep-shed amar. ,

El ai) vrut sa nenorocésca pre Iosif cel bun si drept.Oar tocmal pe dinsul Dumnecleti l'a scapat si l'a inMtat.

140. CapriOra kit Capra ii6grii.

Prin pgdurile muntilor trdesce, cu totul Obeid, un felde capr6 care se nurnesce cdpridra. Opricira are cap mic

- 131 --www.dacoromanica.ro

-drelungit care, la barbatu§, pOrta c6rne crAcdnate, cu 3 ramurt.Femeurel IT

lipsesccOrnele.CApriOra are

urecla mid, cele tine tot-d'a-una drept Insus, OW lungtrunchiul svelt,picIOrele lungI§i subtirl. CodamaY nu se vede.Pdrul el estegalben inchis,

ruginid, CApriOrele tram maT mult Impreund, hrdnindu-sevara cu lumbar! §i lOrna cu mugurst si cu Opt de arborT. piOacapriOrele start ascunse In local Indosite. SOra es impreunlla locurY deschise, la Anne. Pe cand pasc, capriOrele pun.tot-d'auna strait care, printr'un fluerat deosebit, dad de scirecand se apropie vrc-o primejdie.

Cdpridra este un animal &Agee, sprinten de picTor, ctvedere si cu miros Idrte ager. CdpriOra din depdrldrY marladulmecti pe vantitor. Altcum capriOra usor se Imblanclesce.

Cam la fel cu cdpriOra este si capra no-gra sad izardul. AcOsta trAesce in munlitcel maY naltt. Acolo une-orI se nate ea cucOrnele carligate de crdcile copacilor, drille guild de vândtor.

Mat cdpriOra cat §i capra 'Agra slotanimate fOrte sfliddse. $i amândotid soTurilesint un vdnat fOrte bun de mAncat. Din 'blana lor, lucratd in deosebite moduli, se fac mg ales heal-tdminte, mAnu§t si altele

De nOmul cdpridrelor se tine si cerbul cel cu cdrne marsii rdmurdse.

Vaca, boul i bivolut, diea, capra, cdpridra, capragra cerbul, Idle animate rumegatdre.

13 2 -

.."*; r

.,

: CI 'I .11.4.

-

-

qi sint

1. 1577-

né-

www.dacoromanica.ro

141. Sobiesky §i

Sint 209 de ani si mal bine, de când un rege po-ton, cu numele Sobiesky, se intorcea prin Moldova dinresboiul, ce'l plerduse cu Turcil. El aveh cu sine c&tl-vaofiterl i ostirea ce-I remasese din bataliea, cu Tura InArumul lor, Po loin! se apropiara, de Cetatea Ném-?ulta, care se eh pe sprancena unul del.

Ce este. acesta ? intreba. Sobiesky pe lova-räsil seT.

Cu bunt sema vre-un cuib al Moldovenilor,II respunse un ofiter de al la

Asa ! SA mergem dar, sh batem i sh luarn ce-tatea, ca sh nu ne intercem a-cash farà de nicl o is-pravä !

Ea as dice sä lasam in pace cetatea acesta,II dise un general de al set, i sä ne urmam dru-!nut inainte, cad n'avem tUnurl de batut celat11

N'avem tunurl ? Vom lua-o dar cu mânile,respunse regele Sobiesky. i dete porunch sh se insire.6stea att.& cetate.

In cetate nu erat decat 9 plaiefr, pentru sträjuire.Ceea-lalla ostire era. dush cu Domnul Cantemir laFalcia, unde thbArise armata turcesch. Co 9 pia-fesl, vedend ct o ostire dusmana vine sh intre Incetate, inchid portile si se gatesc de aparare. Se in-cepe .1upta. Tunurile polonilor, asedate pe un scaun delemn, incep sh bath necontenit cetatea. Dar si plaesilrespund cu glente, care nu fac gres Fiesce-care impus-catura. dob6ra chte un dustman, si mai ales din ofiterT,asupra carora tintesc

Patru Pe se lufitard vilejit plaeii, 9 In en'Irox a milde Les?. Trel din plhesI fura ucisT; dar dintre PolonesicAdura preste 50.

Sobiesky se puse pe gandurl. Acum II pare& rea ehdascultase pe generalul sea, care H spuse sal! vadhdrum. Dar el intrase in hora. El trebufà sit jóce acum !

13 3

plaesil.

0

de

www.dacoromanica.ro

142. Visul lul Faraon.

Negustoril, call cumperasera pre Iosif se dusera inEgipet. Acolo el vindura pre Iosif unul om tare si mare,anume Putifar. La inceput l-a mers bine WI Iosif. Darmal pe urma, Pe nedripl. aruncal in lemni(d. Do)anl Intregl a stat bIetul Iosif in inchisOre. Dar el credin(asa in Dumnedeti lot nu a perdul-o. El se gandia

Acil. orl mane, Dumnecie5 are sit mg scape de aci,ifind-c4 el esle bun 4-1 drepl. i eft la nimic n'am gresit..

S'a intimplat atuncl, ct Faraon, regele din tam Egi-petulul, a visal intr'o nOpte un vis cludat. I s'ail aratat._lul In somn septe vact grase, laptOse si frumOse. Elepasceaü linistit pe malul unel garle. Dar de o-data a5sarit din apa afara alte septe vacl slabe, uscate i urite.Vacile slabe aU dat /Ayala peste vacile grase, si Intel>clipa le-a5 mancat.

Regele s'a desteptat speriat si a clis Indata:Ore ce semn sa fie asta ? Cuprins de grija, el a

poruncit sa se dea veste in tOta tera, despre vedeniea sa..Dar nimen1 nu s'a gash, ca sa-Y talmacisca visul..Faraon din cji In cli mal tare se ingrija.Odata Ins& un slujbas al curtil a venit la dinsul

l-a vorbit despre intelepclunea luI Iosif, din temnita. Re-gele a poruncit indata sa-I aduca pe Iosif din inchi-sOre. I-a pov6tit lul tot visul si apoI l'a intrebat :

El ! ce qici tu bade ?losif s'a gandit putin i a respuns lui Faraon :

Mariea-Ta! in era Egipetulul, Durnnecle0 are s&dea septe anl de rodire si de bogatie. Acesta insemnézavacile grase. Apol vor urma a1l septe anI de seceta,de fOrne si de saracie. Acestia sint vacile slabe. Bineal face Maria-Ta, sa te ingrijescl din vreme 1

34

--

tea

si

Twww.dacoromanica.ro

In cel ;épte an! roditorl sA pul sA e adune In ma-gazil, bucate de tot felul. Ast-fel vel feri poporul tea,ca sA nu flArnanciesca In cel §épte anI 1.61, de mal apol.

losif a spus adeve'rul.

143. Stu 11§u1.

Tudorel merse odat6 cu tatal sH, la lacul din capëtul sa-tutu!.

Ah uYte colo un om cu luntrea ! Ce face el pe apa ?Asa vorbi Tudorel catra tatill s6ti. lett aci o bucatil depane la, arunca nisce miedisorl in api, vise total Jul Tudorel.Tudorel asculla si indata ce asvarli firamiturile de pane, inapa, ma! multi pescisori Innotari spre el. De alti parte seaucliat nisce brdsce ocicaind. Inteaceea se apropia omul culuntrea, adica luntragul, catra mal. El aveh in luntre niscerad, pe care il prinsese de sub nisce raclacinl de la malullaculul. Pe langti pescY, brdsce i racY maY traesc In ap i omultime de vIermisorY i alte fiinte nenumèrate, fiinte fOrtemicY, ce nu se pot vede cu ochil fiber! Acele fiinte se chlOmliinfuser& De aceea vel, adesea pe lang apa, gasce, ratesalbatice, berze, ratusce i alte pas6rl de api, care se brinesccu pescisort cu viermuleti si cu plante de apa.

Pe langa lac, cresce o multime de plante. Acolo veclY stufi-qui, sad trestiea. Trestiea cresce ma! multi Inpretini, pang lainaltime de 2 metri. Trestiea are 'cotorul subbre, rotund sigol pe diniuntru. Cand este tin6ra, trestiea este verde, lar

cand este us-cata, are cola-

trestie se aco-

=7_ tera.per casele, la

7

La un loc cutrestiea,de obi-

colt, cresce i papura. Papura are aceeas inaltime ca si trestiea.Dar cotorul II este mal gros i foile ma! late si ma! grOse de

13 5

re galbule. Cu.,i=5

=1.1-

64.4

,_seu

www.dacoromanica.ro

cat la trestie. .Din pa pull se fac rogojini, cope, cosulete sialte lucrurY trebuincióse in cash.

VedY, Oise tatal WY 'I udorel, Dumnedea a fhcut siapa ca in ea sh trhesca numerdse fiinte, cigar asa ca si pephinint, si in aer, si in cer, unde sint ingerii WY D-dea.

Fiinfele trdesc pe pdmint, in pdmint, in apd, inaer fi in cer.

144. Nicul fumitor.

Lul Ghita II venise lntr'o cli pofta sa fumeze si elo lulea de tutun, cum vequse el ca fumeza tatäl sea.

Tatal sea chlar era dus d'acasa, dupa treburl. Mama-sa deretica Cate ceva In casa. t Ghita era singur.singurel in casa. El all luleila tatalul sea si tutunulpus intfo OA, In cult.

Niel una, nicl doua, Ghita lua frumusel si luléaa, situtunul, si chibriturl, si hus, pe usa afara, fara sa-1 fizarit mama-sa. El se duse in fundul gradinel si se in-dosi dupa un copac.

Acolo se apuca si umpla luléaa, cu tutun. Apol oaprinse binisor si incepii sa fumeze de-a bineleal...

Abla insa trase cate-va fumuri, si iI se Mai rea,cum inghitise fumul usturator de tutun... Fata il seingalbeni. Mal apol ameti si pe urma cao lesinat...la parnint.

Chlar isprävise mama-sa cu dereticatul 0 esise inusa tingil sa ',gaga de Ghip.

Ghita ca In palma!Mama 11 striga de mal multe orT. Dar, vecjend cä

nu respunde, se duse in gradina.Acolo 11 gasi lungit la pamint... galben la fata 0

amettt. Ba 0 varsase de cate-va oe.Atuncl luat de scurt, Ghita 10 marturisi fapta. Mama-

sa 11 povetui cu bini-sorul, il ridica si-1 ajuta ca sa.mérga Incetinel, In casa...


Doua iIe simtl Ghitrt urmärile farnatalui sett.Dar de atuncl nu 1-a mal venit luT Chita pula s.

fumeze.

Rea fact reit geiseFt!

145. Apa curg6t6re.

Muntil, de obiceig, sint acoperiti cu patina Apa, cese formézä in Wile din p160 si din zapada, incetinelse str6c6rä in pdmint. Apoi, la p6la muntelui, sail aMuhl; acea apa se &burn in colcote pang ce ese Ta-ra§ din pärnint, adicl isvoresce. Isvorul apelor se antimai ales in fundul väilor.

Apa de isvor este prgspëtä §i limpede. Ea este coamai bung apg de Mut. Sint §i isv6re de apa strata §ide apa. minerala.

Apa, ce curge din isvor, formézd un pdriil. Pariulcautd locul cel mai a§eclat al vail. Paraele, In calea lor,adesea, intalnesc trunchi de copaci §i stand uria§e.Atunci apa sare presto acelea, se asvarle de sus in jos§i formézà mid cascade, sag marl cataracte. Din maimulte parae, ce se in-talnesc in cursul lor, senasce o garld. Dar §igarla mereil primescedin drépta §i din stanga,alte parae §i garle maimid. 0 garld mai marese chi6mA

Apa din garle §i din riuri invartesce morile de apa.Pe Hurl plutassii due plute. Sint rind fOrte late sif6rte adanci, ce se ,chi6ma fluvii. In tOra nOstra sin-gurul fluvig este Dundrea.

Locul, pe unde curge apa, se chi6ma albiea apel. Cele(loud margini ale albiei se die firmuri. Térmurile ri-dicate se chiérna. Locul, undo apa mananca ma-lurile, se chi6ma cotiturci, sag sin. Locul, unde o apa

3

rig.

,-t,

447

9177-YAI1:47-4-Mi-

rv-

,

maluri:

www.dacoromanica.ro

curgetore se varsä in alta, se numesce gura, sail: con-fluenta apelor. Ape le mai mid, ce se varsä intealtelemai marl, se clic afluentii acelora.

Trecerea preste apele curgko're se face cu luntri, cupoduri umblätóre §i stätätOre.

Pariul, garla, Hut 0 fluviut sint ape eurgelóre:

146. Millet.

Riulet cristalin,Dulce limpede izvor !D'unde vil §i und' te duel,Tot cântând mere], glu, glu ?

Vin din stânca cea !nand$i mg duc loc depdrtat...Rätacesc pe cai sucite,Cântând vesel, tra-la-la!

147. Ticlenlea lui Sobiesky.

Sobiesky credek cri se lupta cu o armata intrég4de Moldovenl. Dar pe urma veqfx ca. nu o scOte la capetcu voinicH, si ca. numal plerde pe eel mal de frunte dincapitanil set. Atunct el trimise in cetate un sol sa spute caldad. Moldovenil se supun si H deschid portile cetatil,el n'are sä le fad nict un reti.

Fara porunca ha Voda nu dam cetatea, Domneferemlrespunsera cu un glas cel sese p1aes1 ce mairêmasesera.

Atunci Sobiesky chlema. un scriitor moldovén sascrie o porunca ca din partea lui Voda sA dea ceta-tea. Pltiesit cregura si deschiserä porOle cetatil. RegeleSobiesky veni sa \raga armata cea vitéza cu care ells'a luptat si pe care acum o biruise, prin viclevg.Cand yap pe cel 6 plaest, se mira regele si Intreba :


Uncle sint aparator1 al cela tit ?Noua eram cu totil, luminate Trel aü caqut-

in lupta, lar ce1-1-a1t1 sése sintem not, !

Cum ? sése, i v'at1 impotrivit mie ?Da, Mariea-Ta!

cela ce se laptd pentru-a lul nzo0e,.N'are.fricd 'n luptd, de durnani o mie

Sobiesky,` plin de rusine, dede porunca sa omOre-pe data, pe c1 ése vilejt plaest. Dar un general alsêü arata regelut, cu cuvinte trumOse, ca. Moldovenii,acestia numal datoriea s'o Mcusera i ca, in loc de-mOrte, pOle mat vrednict ar fl de lauda si de rës-plata. Atund regele it luta, clicend si el :

Omenit ace,Flia numat datoriea pcut-o! Ers'afi purtat vitejesce.

Astd-di lumea ne cunósce : Roman ice, Vi--téz dice !

148. Inaltarea lul Iosif.Iosif a deslusit pe Faraon limpede i curat, ce in-

sernnk visul lul cludat. Faraon fOrte malt s'a mirats'a bucurat de intelepclunea cea mare a acestul fink--rob strain. Abla acum intelesese el, "ce vr sa qickvisul i ce irebue el sa faca.

Pre Iosif, Faraon l'a oprit indath, la curtea sa. Cumare bucurie 1-a vorbit asa

Iosife ! De acum inainte tu VEY fi mare pesle iota-easa mea ! De tine va asculta tot poporul mat. lathpre tine le puit dollea dupa mine, peste tot pamintuf,Egipetulut Fa tu ce scit mat bine! Tem e pe mama ta!--

Regele imbräca pre Iosif cu hatne bogate. It puse in .deget inelul sat de aur si-1 atarna de gat o salbLscumpa. Ast-fel gatit i impodobit, l'a plimbat pretu-

139

craitt!

Vol,

Cdci,

si

:

aci

at

www.dacoromanica.ro

lindenl, alaturl cu sine. TOM lumea se ultà cu mirare.0 cu dragoste la tinerul losif.

Et era. framos, Pand, deftept i smerit. Regele dininchistire il scosese i de-o-dall filial la domnie l'aMetal.

Iosif se puse indata pe mund.. Timp de §épte aril-el umpld magazine, cu tot felul de bucate. De aceeaTegele i tot poporul din Egipet pe nimen't nu lubiad.0 nu cinstiati mal mult dedt pre Iosif. Dumnecled ILdaruise cu mal mult 6. pricepere deal pe totl. De aceea-el mat presus de loft s'a inllfat.

Mal ta.rdid Iacov cu totl copil set i cu némurile lors'a mutat la Iosit, in Egipet. Acolo 0-ail facut case, §iturme, i avutil marl i s'ad inmultit fOrte. In Egipet all'trait Evreil in belpg vre-o patru-sute 0 catl-va de ant

Dumneclefi a respldtit ca prisos,credinta lul losif.

149. Bata si gilsca snbaticii.

Pe langd apa, §i mai ales pe langa lacuri 0 prin-stufi§uri, se aflä tot-d'auna rale si, gelfce scilbatice.

Acolo IV gasesc ele hrana lor pesci§ori, vermuleti§i unele plante de apa.

Rata ci gasca salbatica sémëna intrut6te cu rata *i cu gasca cea Imblan-

dita. Dar acestepaseri la multe se0 deosebesc unade alta.

$i rata §i gascasalbatica este mai mica la trup, dar mult mai sprintenadecat cele blande. $i una 0 alta sint mult mai marlmectere k;i la innotat, Qi la sburat decat rata fli. gascaie casa, care nu pot sa sbOre bine.

I4,)www.dacoromanica.ro

Rata sdlbatied are ciocul verdiil si penele pestrite-Pe gat pen ele sint vercjui-stralucitóre. Penele de pe pieptail colórea alunelor. Aripilo bat in negru si In albastru_Piciórele ail o colOre portocalie.

Gdsca sdlbatied are penele pe spate suril, pe burta.albiclOse. Aripile el, la varf, sint negre, lar picI6releroscate galbui.

Pentru carnea cea gustOsa vanatoril vanéza ratele sigascile salbatice, cu ajutorul canilor prepelicari.

Rap pi gdsca sdlbaticd sint strdmopii refer pi glipceide easel.

150. Alegerea loculul pentru Maniistirea de A rge..

Iatä cum spune povestea despre alegerea loculutpentru zidirea MAnAstirel de Arge :

Pe Arges in jos,Pe un mal frumos,Nepu-Vodd treceCu tovardg efece :Noud mester1 marl,Calfe de debut.5i Manole cleceCare-1 si intrece.Merg cu toff pe caleS'aléga 'n valeLoc de mdndstii e,Fi de pomenire...latd cum mergingCd 'n drum ajungeaaPe un blet ctobdnasDin finer doinaf...

cum il vedea,Domnul 11 dicta

-= Mândru clobdnafDin finer dorms l -

Pe Arges in susCu turma te-at dus..

141

$i

I

www.dacoromanica.ro

Ye Argef in josCu turma al fast.

...Yu cumval vilutPe unde-at trecut,-1.7n zid pardsit..,Fi neispravit,,La loc de grindi§,

Cat il auelia,Domnu 'nveselTh,Fi curand pleca.Spre ziel apuchCu mad zidart,

.Nofiet meftert mart,

..Yi Manole efece.Lad zylul mea l

Ad aleg ellloc de mänastire.4$1 de pomemre..,Decl vat meftert mart,

La verde-aluni§bBa, Dthnne, am vilut

Pe unde-am trecut,Un sid pardsit.i neisprdvit.Cana cum il vial,La el se raped

.Fi lard a pustia

.F i urla-a mortiti.Calle fi zidart,Curtmd vi silipLucrul de-1 pornift,Ca sel-mt ridicaff,Ad sel-mt duraitManastire naltd,Cum n'a mat fast alta.Ca voia da avert.Vida face boert.lar de nu, apolVolg ziell pe vat.

Poia zide de viiChlar in temelil!

151. Datorlile avutilor eatril sitrael.A lost o data un om bogat §i cinstit de tOta lumea.

41 clicea. Deodal, adeca omul lul D-cleil. Numele acestaII avea pe drept, fiind-ca, cum era §i bogat §i buncre0in, el pe UM lumea, mat ales pe eel lipsift,caula sa-1 ajule fi sd-1 serviscli.

!fat& cum Impartia. Deodat binefacerile sale:De avea, o cll. bunä cu prietenil sél, and intr.& In

.odae la sfar§itul clilel, 10 clicea : Sint fOrte mulp,

.carl Wag avut parte de o cji ca asta! i ce ar fi fost<Ina a. fi pea Inca atatla musafirl! Apol din banil


sel, punea intr'o cutie gap, cat II costase ospëtulacela. Cutiea o numise el cutiea lut DumneAfi.

Cand Ii imbiaU cu vinurl scumpe, satt cu alte lu-crurl pretiOse, fie de ale mancaril, fie de ale impodo-biril, el cumgra din ele cu masura, cat credea caaveh trebuinta, in casa sa. Apol indata merge& la cutiealul Dumnecleti i punea. intr'insa o suma, cat aceea cecheltuise. i qicea Tu putut cumpèra de acesteasi al putut sa-tl inmul(escl averea ta! Ce ar fi fostdaca aI fi cumpèrat Inca p'atatal...

Din vinul si din merindele cele alese, ce le avea,6acuros, cand avea nevoie, ge unul holnav. fie

unel vaduve, fie vr'unut särman ore-care.Cand auclik ca a fost unde-va foc mare, de ail ars

case, Deodat da. cu maim larga partea sa, pentru aju-(area celor nenorocitl. Apol privind la casa sa, intra i

mergek la cutiea lul D-Veii in care mal punea. o sum&potrivita clicend :

La mine tOte stag bine si neatinse. Ce ar fi fostdad, ml-ar fi ars si mie casa! Tot asemenea face&Deodat si cand aucjia de versarl de apa, de grindinlsi de alte nenorocir). Mal intaiil trimiteh. parLea sa deajutor la locul nenorocit, apol merge& la cutiea lutD-g'ete i punek i acolo o suma potrivita.

Intfacest fel sl-a petrecut Deodat o vi6ta langa, pahala adancl batranete. TOM lumea din acel tinut augise

cunoscek tOte bine-facerile lul Deodat. Iatä omullul acjea! 10 iceaü Ornenil, and se arata Deodatpe strada, in plép; la biserica, in balciil saü aiurea,

atuncl cu to0 ii salutati i ii cinstiau.Dar venl vremea si omul hut D-Vez1 se imbolnavi

greU, de mOrte. Saracil, vaduvile i orfanil stateatt tOtAgiva, la p6rta bolnavulul lubit qiceaa :

143

Irimilea

ai

ai

ai-st

www.dacoromanica.ro

Cine se va indura de no1 Mud nu va mal fi bunulDeodat?

Deodat, simtind cA-I vine césul cel din urmA, &tem&lAngA patul sëü pe preutul satulul i ap II clise

Um parinte 6un ingrijesce ca sd nu dualnicl thud el nu este a casa. Luaet cutiea !Id D-01eg,

cu tot ce este intr'insa ! Cu/lea acesta este a saracilor,a vaduvelor, fi a orfanilor. Inzpartift dintr'insa tel ceveel pin'. Dar fmpareiel bine, infe'epeesce i eze drep-late, dupa mOrtea mea.

Nu mult dupA aceea muri Deodat, plans, dar bine-cuvintat de lumea.lntrégA. Cutiea lul Dderi insA r6masespre mAngderea celor lipsitl §i spre pomenirea- vecInIcAa omulul, lul D-defi.

Avu(ii sint datori sec ajute pe ce sdraci cu ade--ve'rat, pe vaduve pe

152. lriinatOrea.De cate oil: 41 la camp, afar% mai tot-d'auna intfil-

ne§cf cate un vandtor. Vandtorul portA, de obicefil,,haind scurtd, u§OrA, verde off cenu§ie, pantalonif strimtipe picior, cisme inalte cu capute, pe cap o §apcd, sailo pälArie u§Ord de paslA. Ii poti u§or cunósce pe pupeci,,pe ta§eci fi dupd Muff de veindtdre, cari iT sint tovard§fnedespArtitt In gianta cea de piele, are merinde,praf pentru puqcg, aliee §i bucati mAricele de plumb,.sail sbureituri. Cand se intOrce de la vanat, in &nt .

aduce vanatul.Mil de vanAtOre sint de trel felui : copoi, ogari

prepelicari. Copoff §i ogaril ajutd la scóterea §i la prin-derea vanatulul, pe cimp O. in pAduff, far prepelicarifla vanatul de al:4. Copoiul este de marimea unui caneciobAnese. El este mai' adesea negru, ori castanifi. El aretrupul lung, suiu §i picióre subtiff, indemanatice. Ogarut

144

lips*

i copiii

§1

:

orjanl.

www.dacoromanica.ro

este allele cel ma mare de vAnAt6re. El are pici6relef6rte nalte, botul ascutit i c6da tot-d'auna IncovoiataIn sus. Prepelicarul este mal mic decat copoiul. El ajutAla vanatOrea gascior, a ratelor sAlbatice, a prepelitelor§i a altor page.

lath cum ser

face Wink&rea: Chill, cubotul la pa-mint, adul-mecA urma

v an atului. Cuurechile ble-gite, cu c6da!Minsk al6r-gä fàrà mila.

latrit cuche1a1d6lä, cand mal apropiétA, cand mal departata...VAnAtorul sta incremenit, la panda. El par'cA nici nuresufla. Gaud cânii vestesc aproprierea vanatultif, va-nAtorul tresare. Cu ochiul pironit catra partea unde seaude latratul, el a§tOpta, ispitesce, calla §i mAs6rA de-pArtarea, dupa lAtratul canilor. i apol cAnd d'odata searata §oldanul cu urechi1 ciulite, sail vulpea cu cOdagrit, or speriOsa cdpriOrA, or ursul moracanos, vana-torul repede ca fulgerul, la pupa la cätare i trage.Vdneitorul este un om upon istel fi indemdnatic.

In padurl vAnAtOrea de lupi, de ur§I §i de mistretIeste §i primejdi6sa. Vanatorile In pAduri se fac, deobiceiti, de catra mai multi 6menl impreunä. Acectia, cuajutorul cânilor, gonesc fiarele, pe care apoi vanatorille Impu§ca. Ursul, de multe orl, se la la tepid dr6ptacu cate un gonaciu, sail vanator.

Primavara ci in unele timpuri ale verif, cand animalelefac pul, vAnAtOrea este opritä prin lege.

VAnAtOrea este o ocupatiune placuta, dar este §i unme§te§ug greil §i impreunat, prea adesea, cu prim ejdil

Carte de citire p. cl. II pr. Urb.145 10www.dacoromanica.ro

153. Numèrul Aclieetivelor.Deprinderi gramaticale.

Exemple : VA.nätorul Vânitorit grit ómenieste un om islet. istefl.

Hain a van Atorul ul este Hainele vânItorilorufOrli. stnt zgore.

Vandtorul pórtl o VânitoriT pOrtä giantegIantl. mare. mare.

Copoil, cu urechlle blegite i cu coda intinsei,alérga farl. mill. Val de bietul Tepura, luat lagOnl.BIefii lepura5i, ati §i ei mulft §i amarniet du--man!. Iepur4l, ni§ce fiinte fricbse, nu fac nimenulnici cel mal mic reti !

Regule : I) Adiectivele: istet, istep, uOrl., usOre,mare, marl... Yea numërul substantivuluY, de care (in.

2) Org-ce adiectiv Ya numerul substantivulia, decare (z'ne.

3) Ceind substantivul stcl la singular, la singularstd fi adYectivul. D. ex. Vilatorul istet.

Clind substantivul stli la numerul plural, la pluralstd fi adiectivul. De ex. Vdnaloril isteff...

Teme : Din bucata de cetire : Vandtbreal vefculege tote adlectivele §i le vel scrie, pe fie-care cunumërul, pe cloud rândurl osebite, dupl modelullucrlril de ad :

LUCRARE.

Adlectivele din bucata de cetire Vlindtbrea slut:

La singular. La plural.Scutt,/ StrimtlU§órd nalte

146 -. . . .

www.dacoromanica.ro

154. Lucrarea zadarnicii a me$teri1or luI Nano le.Mesterit grabiaitc.6ferile intindeati,Locul dsuraii4,5anturt tare sdpaii

mereiiZiclulDar, orl-ce lucra,Nóptea se surpaA doua i tar,A treia cu tar,A patra qi tarLucrail in zadar.Domnul se mini.

apot se 'ncruntetameninfa

Sd-t pube de vilChlar 'n temelit.llesterit cet marl,Ca lie i zidarlTremuraii lucrdnd,Lucre* tremurdnd.

lar Manole sta.Nict a mat lucra,Ci mi se culca..6i nfl vis visa.Apot se sada?ast-fel Claintet:

Naiti mesterl marl,Calfe 0 sidarl,

Scitt ce am visatDe cdnd m'am culcatO sapid de susAevea ini-a spusCd ort-ce am. lucra ,Naptea s'ar surpa,.Pdn'am hotariIn cid de-a zidiCeaCea suri6rdCare s'a iviMani in zort de qi,Adudnd bucateLa sof, orb la [raleDecl dacd vroiftCa sa ispreivitiSfinta mandstire,Pentru pomenire,Not s6 ne-apucdm,Cu totil sii jurdni

ne legdmTaina s'o pastrant.,5flort-ce sofidrd,Ort-ce suriórdMane-'n earl do qi

s'a ivi,Pe ea s'o jertfintin zid s'o Min I

155. AO statAtóre. 1111mtinl.-

In fie-care tinut se aflA gi apA steiteitóre.Apa stätAtOre, ce gel cAte-oclatà se numesce beiltoc.

Apa, ce nu sOcA niciodatA de pe un loc avolat, seehl6mA baltcL In bAlti saü smeircuri, adesea se vedefundul apropi6t, subt apA. De obiceiii, in bAlti se aflA.stufipurt i papurei. Asemenea bAlti, sail pAminturi In-mulate se chiéniA mlaftine. 0 apA stAtAtOre ci maimare, tg mai adancd se numesce hcleisstedi,sail lac. Cea.

147

i

Ii

'nidlil soficfrd,

stt

Ram

$iridicad.

'yytdni

Of

www.dacoromanica.ro

mg mare apa stätätóre este marea. Marea se intinde-cat veal cu ochil; Ea este adancä de mai multe (Jed,-sail chiar qi sute de metri. Pe marl umbla cele ma%mar! coreibii kii vapdre.

apa a unel peninsule se nume§ce cap.Locurile baltóse fi mleistinóse nu

_pentru Omen!.

De multe oriveil! in mijloculunel ape cate abucata de pa-mint uscat. A-ceea se chlamainsulei. Dna obucata de pa-mint uscat esteimprejmuità cuapa numai det ref partLatunciII dicem penin-sold. Partea ceamaT inaintata In

sint söndtóse

156. Fericlrile lul lov.Printre urma0I lul Israil a lost odata un om fOrte

-drept §i forte bun. II chlema lov. La trup, boy eravoInic 0 sanatos, la fata vesel §i placut. Copil avekmultY, vrednicl §i cu-mint.T. Casele §i curtile lul eras

. pline de slujitorl cinstitl 0 harniaVile aveh cu gramada 0 de tot felul: CirecjI de

_MI §i de vaci, turme de 01 §i de capre, camile §i...m6gar1 cu sutele.

foil oath din tote avutiile, de prisos.lov mal era 0 om bun, la inima. Cu loth lumea

vorbik bland §i volos.


Iov era darnic g milostiv. Pe toti II prhnia. bine..Pe tot( II ajula la nevoe. TOM lumea II Iubia. Teta_lumea II cinstia.

Pe acest Aimint, Iov se bucura de tole fericirile.Dar boy Kik ca tete avutiile §i fericirile de pe pa-

mint lesne se pot plerde. Focul le arde. Aga le Inéca.1361a le prapadesce.

De aceea, bucuriea cea mal mare a lul by era saliubisca mat presus de tote fire unul Dumneclefi. Dimi-neta, la amlaqI, sera i In tot-d'auna, el se Inchina. laDumnecleil i, cu dor ferbinte, climb.: DOmne aju-.1a-me!

De cate orl Implinia vre-o fapta but* el nu setnandria, nu se lauda, ci cu mare mangaere q ice& :

Domne mullumescu-li!In tOte fericirile, In tete bunatatile, In tete veseliile

'sale, boy meret la Dumnegeu se gandia. Atund el.striga, ridicand ochil si manile spre cer:

Winne I Tu pe lumea Acésta, cu tete bunItatile,m'aT &mit. Bine-cuvIntat fie numele tea 1

Pe tine Dómne te iubesc IIn tine me incred !

De la tine ori fi ce cu mulfurnire aftept !D4 Dómnel

157. Trablea 0 rindunica.Vrabiea este de marimea pumnului until copil de 7

eel. Vrabiea are pene cenusif, intunecOse. Bärbatul are.0 pata 'Agra, la gusä. Truncliful '1 este oval si grosut.Vrabiea are ochil mid, ageri si viol. Okla e cam pe jumil-tate asa de lunga, cat corpul si, la vart putin crestata-Aripele si pici6rele 11 sint scurte. Din cele patru. degete


trei sint date inainte i unul i'ndärät. Vrabiea eiriedepee.VrAbiile, mai multe impreunä, trAesc pe 15110 cast. Vra,biea se nutresce cu tot felul de grAunte §i de serail*. EamAnâncä struguri, cirele §i alte pome cu mied dulce. Pui-§orii, 5 pAnA la 8, la num6r, ma.nânc4 gandAcei, omide

musculite ce le duc p6rintil bor. Pe alocurea carneade vrabie se mânânc5.

Vr Abiile sint peiserele vioi, curaj6se Fi indrcisnefe.Ele se vArA orbesce dupa hran6, printre p5seri1e do-mestice. Tot a§a fac vrAbiile §1 cu locuinta bor. Adesea,

in loc slit facá ele cuibul,mai bine merg i rApesc cui-bul de randunele, pe care lealungit din culcu§ul lor.

Vrabiea este o päs6rica sta-tornicei, la nol.

RAndunica este op As Arica dr6g61a§6.Se cun6sce pe cOda elcea lungA. Acésta lacapt e f6cutä tomeca o furculitii cu doi

ding. RAndunicasbOra f6rte repede. Si, in sbor Ii prinde ea musculite§i gandacei, pe care II mantinc6. Tot in sbor la dinsa inveil §i cate-va picAturi de api, din garle §i din bAlti..Rândunica 41 face cuibul, cu mare me§te§ug, sub stra-gina caselor. Randunica Ode la noT numai primAvara

vara. TOmna p16cA de la noi, in t6ri mai calde.Randunica e o pase're eillet6re fi f6rte folosit6re.Un soiti de randunele sint §i lcistungcu pântecele alb,

158. Stigletele §1 clorcirlanul.

Un stiglet s'a fast grins in lat, cum e mar re&.551, desperat cu folul, de mórle se Alta

qi

-§i

.09#__


Iar un docArlan, mereaDe el font tol tidalpiand : Ce nesitardii!

Se póte, (lifia mareSa each in laf afa de tare ?

pea, efi n'am friedDe nimica.

Dar, invirtindu-se pe langit stiglefelS'a grins in laf fi el!

159. Sotiea Mqterulut Manole.

kid 'n tort de di,Maned se trezi,.rapot se sulPe gard de nude,,Fi mai sus pe schele.,5'i'n camp se wild...Drumul cercetdCdnd va! ce Arid?Cine di venid?&tiara la,Pith-ea cdmpulta...Ea se apropid,51 it aducedFranz de mancaturaVia de Unfurl'. -

Cdt el o ;Aridin genunchl diced:

Da Dómne pe lures,0 pldie cu spume,&I feted pdrae,&I curet firde,Apele sd crdsca,Mandra di ta-oprdscd.if o oprésca 'n cale!Domnul se 'ndurd,Ruga-1 ascultd.Norii adund,Cern 'ntuneca...6i curged de-odataPile spumegata,

I 5 Iwww.dacoromanica.ro

Ce flied& páraeqi. umfia sir& ;Dar ort-cdt cddeit,Mándra n'o opria.Ci ea tot yentagi s'apropiclManea mi-o vedeic.Inima-4 plangeic,6i oral' se nchind,,,$7 lar se rugic:

Sufi& D6mne-un vent,Suflit-1 pe pantintBradii slt-t desp6e,Paltinii th 'ndrie,Muntil sli rest6rne,Melndra th-tni intOrne,

&I mi-o int6rne in sale,S'o duth de vale!Domntd se 'nduric.Ruga-V assultel6i eufici, un vent,Un vent pe pdmint,Paltini cll. 'ndoiic,Brcull di despotic,Muntit resturnic.Ioirit pe AnaNisi c'o int6rced.Ea mereit veniic.Pe drum sovIlicl6i s'apropidc,6'i amar de ea !Add c'ajungeic !

160. Jo cul D'a Porumbeil.In jocul D' a Porumbeit pot sa intre si MO si

fetite, de 7 sail de 8 ani. Copia 10 aleg un colt depOrta, sail de casa. Acel colt se cbléma cotefulporum-beilor. Dupt aceea se aleg crol copil mal maricel simai istetT. Din acestia unul se face fiorumbar, Tarcel-halt u/iii.

Porumbarul se duce la cotet. Toti cel-l-alti copil,carl sint torumbeil, merg impreuna cu porumbarul.Uliul se departéza de cotet si umbla imprejurul lul, cumänile intinse, cum face uliul and urmdresce in sbor,pe sus porumbeil, din curte. De la inceput porumbarulface invoela cu uliul, ca acesta sa umble in jurul co-tetulul numal la o departare de 4 satt 5 pasi. Porum-barul trimite intaiii edit pe un porumbel mai mola-tic, sa se plimbe. Uliul se Ta dupa porumbel, II fuga-resce ca sal princja. Dar porumbelul alérga. cand indrépta, când in stânga, amagind pe ulig. Cand vedeporumbarul, cd. vre-unul din porumbeil sei este aprOpesa fie prins, da drumul la cdte unul din copiii eel maifugaci. Porumbelul odihnit ese din cotet si merge drept,spre ullii. i incepe sa se jOce imprejurul lul. TIliul se

I i 2www.dacoromanica.ro

MO. de porumbelul obosit §i se la dupA cel odihnit.Dar acesta, cum e bun §i de piclor, scie sa cotésci0 BA amAgéscA pe uliA. A§a, uliul obosesce 0 el, 0alergatura lul este In sec. Cand porumbelul fugaciA-este obosit, se IntOrce in cotet. Dace Ins& uliul nu selasA amagit de porumbelul diu noti venit, ci alergAmereil dupA acela§ porumbel, In sfar§it 11 prinde. Atunclse face al clocnesce In cap 0 ii duce la un loc deo-sebit. Acolo remane apol cel prins pang. la sfdr§itul jo-culul. Dupa aceea uliul se la dupa alt porumbel, 0 tota§a pang prinde pe totl porumbeil.

Jocul, pe vreme frumOsA, se pOte face in curtea §colil.

161. Privighetórea 1 Cucul.

Dacti ei, vara, n6ptea pe lung, in frunzisul grildineT,sail in crâng, sail in pgdure, audi o pasgre cântând fOrteminunat i f6rte dulce. Este privighet6rea, care nu preadOrme, ci mereil vighézei.

PrivighetOrea este o pgsgricg sdlbaticg. Ea este cevamai micutg decdt vrabiea.Pe cap si pe spinare arepene castanii, Tar pe piept

pe gusä, albici6se. Pri- 03. nP4,4''' .4g

vighet6rea este suit) latrup. Ea are cloc subtire Way,.

silunguiet, ochil vii. C6daII este 1ung i dreptd,se tot miscg. Privigheto-rea se hrtinesce cu muscu-lite, cu vermisori si cu omicjt Cuibul si-1 face frumusel

drägglas, in tufis, printre ramur i. nu prea inalte.Inteinsul clocesce, in timp de 14 dile, 4 piing la 6 ou-Ore, cu fata màslinie. Privighet6rea petrece numaTTara, pe la nol. TOmna plOd si ea, intocmai ca rându-mica, in WI mai calde.

$i privighetdrea este paare ecilet6re.

153

%!(.17'.>%7:1"J =-/S.4

f

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

Pentru cântecul el cel minunat 6menil tin privighet6reaprin colivil intunec6se, intre z A-brele acoperite cu hârtie.

Tot in pAduri, prin dumbrävl,trdesce si eucul, care moral 10ctintA numele. El, la vedere, sep6te cunOsce pe c6da lul cealungl si invOltd ea o apArAtOrecu piatele albe, apol si pe pe-nele-1 cenusil, vinete.

Privighet6rea isi eucul sintpeiseri ednteirefe §i edlitdre.

162. Nenorocirile lui lov.Dumnecled a voit sa vaqa clack in adever loy mal

presus de tOte, pe El 11 lubesce. Atuncl Dumnegeu aIncercat pre lov, cel mult fericit.

lntfo qi a venit la lov, in fuga mare, un slujitorde al sel, §i 1-a spud :

Stapane I Talharil au navalit pe ciregile tale debol, de vacl, de camile §i de magarl. Pe slujitoril tel1-ail ucis §i vitele tale le-au luat cu sine I

loy s'a cam Intristat, dar apol a clis :Domnul mi le-a dat, Domnul mi le-a luat. Fie

voea DomnuluI /Nu mult dupa acesta venl, tot in fuga mare, alt

slujitor de al sel, i 1 mal spuse :Stapane ! Casele §i curtile tale au luat foc §i ail

ars cu dinsele impreuna, tOte oile §i caprele tale, cuciobanl cu tot I

lov lar s'a mahnit. Dar apol a clis :Domnul mi le-a dal, Domnul mi le-a luat. Fie

voea Domnului !.. Nu treca mull §i venl Tara§ In fuga mare, un al

treilea slujitor de al sel §i II vorbl asa :Stapane ! Copiil lel erail totl adunatl impreuna la

o masa mare, In casele fratelul lor celul may batran.

154

-

www.dacoromanica.ro

De odat5. a dat un vifor gr6snic. PAretil case! s'ati,sguduit si 1nve1iuE s'a doborit peste dini1. Acolo, valtot! ml Writ !

boy amarnic s'a Indulosat, dar a clis :Domnul mi-a dat, Domnul mi-a luat Fie-

voea Domnulul.Acum tote lui boy erad pierdute. To# copal

sel erad mor(t. loy rémase pe lume ca si singur sin-gurel. Dar si atuncl el tot striga, ridicRnd ochilmAnele spre cer :

Eft pe Tine Dómne tot Te Wen IEa in Tine tot mg incred.E4 tot de la Tine aftept ce, cu multumire

163. Num6ru1 pronumelor.Deprincjeri gramaticale.

Exemple : Eu scrit.Tu citqcT.El cântä.Ea cóse.Acesta ede.Acela alérga.

Nol scriem.Vol citittEt cântg.Ele cos.Aceftia lucrezä.Aceia alérgg.

Regule : I) La tOte aceste proposi(iuni, sublectul este-un pronume.

2) In propositiunile din stânga: Ea scrit,citesci . spunem ceea-ce face o singurd fiintg.

Pronumele eU, tu . . . . in aceste proposifiuni estela numerul singular.

3) In propositiunile din dr6pta : Nol scriem, Votcititi spunem ce fac cloud sat mat multefiinte. In aceste proPosi(iuni pronumele no!, volstd la numerul

4) pronumele se chlina cd std la numerul sin-gular, clind se vorbefce numar despre o singura flinfd,.saa lucru. El std la numerul plural, clind este vorbadespre mai multe jfinte, d. e. Acela alérgg. Aceia alérga..

1 55

I

avu(iile

or i

Tu-. .

. . .

plural..,SY

r

!

www.dacoromanica.ro

Teme : Din bucata de cetire Alegerea loculut.pentru Mdnastirea Argep vel alege tote pronumele§i, impreunä cu verbul de care tin, le vel scrie pe-cloug. §irurT : Pe un §ir veT scrie pronumele de lanumerul singular. l'ar pe cel-l-alt §ir vel scrie pronu-vide de la numdrul plural !

161. Gluma 0 isprava mut Ilianole.Dup. Involela facutä cu tovar4i1 seL mqterul Ma-

mole cià bine ca dinsul trebuià. sa-'0 zidésca sopra.LuT i se rupea, inima de durere, flind-ca, tinek fOrtemult la nevastA-sa. Dar nu cutezb. si-I spue adevérul,ci se prefaceà, la inceput, ca glumesce cu zidirea eL

Untecul ap spune:Mesteril cet mart,Calle si zidarlMult inveseliail,Dacli o vedeart.Iar Manea turba....Meindrall sttruta !...In brole-o NA,Pe schele-o urca,Pe zid o puneic,AA glumind, Veal:

SW, mandrufa mea,Nu te speraCd vrem 84 glumimqi at te zidim !Ana se'ncredectkl vesel ride&Iar Manea oftcl...4'i se apucctZidul de ziditVista de implinit.Zidul se mid..

o coprindeclPdn'la glesnisdre..Pdn'ta pulpisdre...Iar ea, val de ea!blict clt mal 'idea,Ci mere*. clic& 1: -

Manole, Manole!Mestere Manole,Ajungd-ti de saga,Ca nu-i bund, draga!Manole kranole!Mestere Mande,Zidul rg4 m6 stringeTrupusoru 'Int frtisge! ..lar Manea tdcect6i. mere* zideet,Zidul 88 8Uietqi o coprindeitFdn'ta glesnisdre,Pdn'la putpifdre,Pán'la eostisOre,Petn'la fdlisOre...Dar ea, val de ea!Tot mereil pleIngect$i mere4 clicea:

Manole, Manole,Mestere, Manole !Zidul raii nuY stringeTatisóra 'mi pldngeCopitasu'ml fránge!Mande turba,5'i mereii lucrec.Zidul se mad,

156

Fi.

www.dacoromanica.ro

si o coprindedPdn'la costifóre,Pdn'la fatifyire,Pdn'la buzisóre,Pdn'la ochisori.In cdt vat de ea!Nu se mai veded,

Ci se auclid.Din zid cut :

Manole, Manole,Mestere Manole !Zidu ri mg strings

se stinge.

Ea nevoe vot,tecti ce e voea''

165. Corbul vulpea.Din no5mul cIorilor o pagre, ce-I dice corb, furase-

odata o bucatA de cascaval. Apol sbura cu el, in pAduresi se weld pe craca unui copac ca sä-1 mai:Lance. O.

vulpe trecea din intim-plare pe land acel copac.Ea mirosl ca pe acolo .trebue sa fie ceva bun demâncat. Ea se opri indreptul copaculut Se uildin sus i vèdii pe corb, cucascavalul in cioc.

A ! bunä jiüa, nenecorbule ! Sint vesell cl te-intalnesc aci !... Ce fru-mood pas6re esti tu ! NicipAunul, nici altA pas6re.nu se 'Ate_ semuI cu tine..Cat de frumos trebue sdfie $i glasul teg CorbuLnu mai scia ce sa facti de.bucurie, audind lauda, dingura vulpei.

Inca §i mai multä pia-core o sa fac eli vulpel,

dise corbul in gandulsèü dacä I void arAta

glasul ! Deci el,corbul, Ii deschise cTocuLAtunci cascavalul i cdylizdin gurd. Vulpea I1apuc a.

apol disci corbului :Rdmdi cu lauda, nene, cd eu mi duc eu capeavalul..

5

Vleta mi

I

tVar.

!

mod

4,:)a

q;ZAP.19

7

nru-ti;

§ i

r ^

www.dacoromanica.ro

166. Mira, ullul fil cucuvaia.

Ci6ra nu-i mai mare dead un porumbel. Ea are pespinare, pe umere §i pe burtä pone §i fulgi cenu§ii, in

cola este n6gra. Prin apropierea Omenilortraesce ci6ca sail thincup cea négra, cugatul cenuciiii Ciorile sbOra in carduri, pearboril eel mai nalti, pe turlele bisericior§i pe coperi§ele caselor.

Ciorile se nutresc cu seminte, cu pOme §icu came.

Uliul e cam cat a clOra de mare §i estepes trit, in t6te colorile. Din departare se pare ca-I ce-nu§iti El are ciocul indoit, de la radacinä pang. la varf.

Degetele de la pici6re, in numör de patru,ail ghiare lungi, in forma de carlig. itrei sint indreptate inainte §i unul ina-poi. Aripele IT sint lune* §1 ascutite, deaceea uliul p6te sa sbOre f6rte repede.Ullul rapesce pui §i alte pas8ri mai mid.El este o pas6re rcipitore.

Cucuvéfia nu este mai mare decat o clOra. Ea arepenele albe-ro§i6re. Capul el este rotund §i lat In fata.Ciocul §i ghiarele sint la fel cu ale uliului.

Cucuvéfia traesce prin ziduri vechi §i prin crapaturide stand, prin podurile caselor parasite§i prin turlele bisericilor. Pe acolo pus-tie§ce o multime de §Oreci, de br6§ce §ide alte animale vatamat6re, cu care ease hranesce. Cucuv6ila este o pasare fo-lositore. Ea nu face omului nici un r6i1.Este gre§itä credinta unor 6meni ca. cu-cuv6ila vestesce m6rtea. Ea are obicelul

ea se a§eze nOptea pe casele unde vede luminare.Cueuvetia §i uriul sint pcisiri, reipit6re.Mai sint §i alte 'Agri rapitOre, ca eretele, bufnifa,

;admit si vultura


167. Somnordse pils6re1e.

Somnor6se paserele.Pe la cutburr se adund.Se ascund in rdmurele,

Nape blend!

Trece lebelda te apt;hare slt se culce.Fie-ft ingerit aprOpe,

Somnul dulce I

DOr izvbrele suspind,Pe Mead codrulnegru lace.Dorm Oorile'n gradinit,

Dormi in pace!

Pe a cerulut VerdeSe ridictt mandra lund,Somnul duke ne imbie,

N6fite bunl !

168. Credinta i r6sp1ata lul boy.

boy era acum pe lume singur i sarac. In cele dinurma boy calla grea bolnav. Din crescet pant la talpY,boy se umpli de dude purui6se. Tot trupul Jul i se Mainumal o rang.. Acum nimenl nu-I mal cunoscea. Tu-luror le era scarba de el.

Toil II ocollail TO se ferTag de dinsul, cad multera. slab, gol, pocit §i schilod.

boy atuncl fugl dintre Oment §i se duse Inteun locpustid. Acolo se asecla pe gun6e §i zacea. ca val deel, ars vara de s6re §i batut lOrna de viscole.


Dar §i acum beteg §i oropsit de lumea intréga, Iovtot cu gandul la Dumneqed era. De Dumnecleti el niclodata nu se plangea.

El raced i multumid merea lut PumneVea, de regca fi de 6inele ce-1 avusese.

Dumnegei1 a r'esfilatit credinfa lul iov Iara§ cubine. De tete bblele l'a vindecat Dumnecjel

Averl I-a dat Indoit de cat avusese mal 'nainte. I senascura a1I copil, mal frumq1, mal bunI, §i mal cuminte.

boy trAl Inca anl multY, mal lubit, mal cinstit i malfericit de cum fuse pana atuncl. Dar cat trài i chlarla césul mortiI, boy qicet merea :

Bine-cuvintat fie numele lid .P-Vezi.fov a fosi un om drept ri 6un.

qi la bine qi la reit, 'in inirna lui aft stat ne-elintile lubirea, credinfa, ncidejdea lidDumnecleft.

169. Neagoe-Toclit kit me§teril.Pe Argeg in jos,

Pe un mat frumos,Negru- tiodd vineCa sci se inchingLa cea meindstire,Falnicd zidire,21dndstire naltd,Cum n'a mai lost altd.Domnut o privia$i se 'nveselid.

astfel grdid :Vol, melteri zidari,

.Pece melleri marl,Spune-(i-mi cu drept,Cu manes la plept,De-avefi meqterieCa sd-mi laceI mie

And md ndatirePentru pomenire,Mutt mai lumindsd

mutt mai frumdsd.kr cei mefteri marlCalle qi zidarl,Cum staii pe grindifSus pe coperif,Vesel se mdndria14?apoi respundeaii:

Ca noi meqteri marl,Calle zidariAlta nici cd gniPe acest pdmint !Aftd cd noi scimOri cdnd sd zidimAltd'Lmdndstire

16o

qi qi

gi

1d tn.

Si

St

www.dacoromanica.ro

Pentru pomenire,Mu lt mai tumindsd0 mull mai frumdsd!

Domnu-i ascultd0 pe gdnduri stet..Apoi poruncietSchelele set strice,Sairl set le ridice.Jar pe eel zidari,Pecs mesteri marlSet mi-i pdrdsescetCa sa putredescdColo pe grindis,Sus pe-acoperis.Mesteril gdndiait0 ei isi /demiAripi zburdtdre,be sindrili usdre.Apoi le intindeciftSi 'n vezduh sdriaa...Dar pe loc cadmic..Si unde picaS.Trupu'si despicait.Iar, bietul Manole,Mesterul Manole,Cdnd se Encored.D'a se arunca,laid c'auclid,Din zid eel feedUrn glas nddusit,Un glas mult titbit,Care greg gemedSi merest diced :

Manole, Manole,Mestere Manole!Zidul rell me stringe

Tdfisdra-mi pldnge,Copilasu-mi /range,Weirs mi se stinge !Cum o audit,Manea se pierdeet,Ochi-i se invelid...Lumea se 'ntorced.Norii se 'nveirtiet...Si de pe grindis,De pe coperis.Mort bietul &idea!Jar unde &Idea, .Ce se mai face? t P0 lantana lindCu apd pufind,Cu apd sdratd.Cu lacreimi udatd !

Asa, a remas acea stint& mänästire de Arges, dindilele lul Neagoe-Voevod, pank In dilele noastre.

170. Arde apa.A lost odatk un bait reft si stricat, anume Filip.

El mereg umblk hoInar. i unde vedek ceva, trebuia

Carte de citire p. cl. II pr. Urb. I 6I 11

cr:

-f0Z.CuSY11:---TE

-


negre§it sal fure, aa ca, de dinsul se putek (lice cevede ochlul, nu lasel mina.

Intr'o cji trecii Filip pe Idnga un loc unde se cladik ocasa. Acolo ochi el o gramada de var nestins §i dugc041-va bulgärl, far& ca nimenl sal bage de s6m6..Apol II ascunse de grab6. In sin, sub cama0.

Merse ceva mal inainte §i se intalni cu un prletenal lul, care ducek dot cal, la garla ca sal adape. AtItaII trebula lul Filip! i hop! Iatk'I calare pe calul latura§.

Peste ate-va.minute, cate§ patru tovar4l, baell cucama§ile pe el §i cal, intrara in apa.

Dar calul lul Filip se poticni de o plétra in garla §ica.laretul ca(lic drept in mijlocul apd. Norocul lul fil.

ca el cia, sa. innOte. Nu trecü lust un minut §i Filipincepfi sa strige speriat : Scapaci-ma, val de mine !Me arde apa, Ina fierbe plelea pe mine!

Nisce Omeni, earl lucraa la mal, credeati ca MaulglumeFe. Dar augindu'l väetându-se din ce in ce maltare, sarira sal scdta din apa. Cand il dusera la mal,ce sa vaqa ! Camaqa lul era. arsa pe la briti §i WA.plelea de pe plept si. de pe mijloc era. numal o rang,tripta. §i oparita. Varul nestins, (kind de alo, se In-flerbeintase fi arse trupul hofulut de fillip. Varul turatil facuse de sine-§I pedepsa.

Nu pune ntânct pe co nu e al Mil,CcIcl, gird scire, al sei pafi MI!

171. Num6rul verbelor.Deprinderi gramaticale.

Bäetul fuge. Bleth fug.Cal ul pasce. Gail pace,Apa curge. Apele curg,

Regule: 1) Verbul fuge gricem Ca std la nunarulsingular, fiind-cd arat4 lucrarea und singure ninfe,a baetului. Perbul fug, ylicem c4 sla la numerul


plural, fiind-cd arald lucrarea mar mullor _flit*, abde(ilor.

2) Verbul ca predical o'icem cd stet la numgrul sin-gular, and aratti lucrarea, sag starea uner singureflinfe, sag a unul singur lucru. Sid la numgrul plu-ral verbul, cand arald ce lucriza, sag li se fnamplala mat multe fib*, sag' lucrurY.

Teme : Din bucata de citire Arde apa vei alegetrel substantive si, dupä modelul exemplelor de maisus, vei forma sése propositiuni cu predicatul verb,si anume : Trei propositiuni c.0 predicatul la singular§i tret cu predicatut la plural !

172. Pl6tra de Tar.Pe fata pa'mlntului precurn si In adancul lui, skit mai

multe soluri de piéträ. Dar tote pletrile grit tar!, sailsolide. Pletrele slut mai grele la cantar si la /liana' de-cat apa. 0 bucatä de plétrA este tot-d'auna mai greacleat o bucatd de ghletd de aceea§ mArime.

Materie solidd este §i Orana, care insa se sfáramä sise inmOie mai lesne deck piótra. Materie solidd este sieéra, care se topesce la cgldur5. Pietrele 'Msà nu se to-pesc. Ca sà le sfärame §i sä le despice," Omenii trebuesä le isbésca tare, cu ciocanele. Ele se gäsesc sag infarame midi, sag in bulgári mai märicei, sag in bolo-van! marl, sag in stane uria§e. Dar mai adesea Inca,piétra e a§edata in straturi. Aceste se prelungesc prinmunti §i pe sub pämint, cat se intinde o §irä de muntl,sail o Ora intrégd. Ni s'ar päré cä le-a lucrat intr'ast-fel o manA ingésträ de om. Dar nu e a§a ! Ele din fires'ail asedat inteast-fel.

Locurile, de uncle Omenil scot cu ciocanele pletra pen-tru trebuintele lor, adecd mai ales pentru clädirl, se nu-xnese eariere. Se scOte pléträ din cariere, sag se culegpietre din garle §i de pe muntl, ca s'a se Lea' dinteinsa

i 6 ;www.dacoromanica.ro

var. Varul este acea materie cu care facem uru6la. Cuuruela se lipesc cárämidile când se clddesc case, sail sespoesc päretil. Pentru ca din pIétrà sä se fac6 var, dine-nil bagd plétra in cuptdre. Acolo o ard pan5. devine sfAr-mIcidsä i albA cu totul. Dupg ce bulg'aril de pIéträ seard i se prefac in var, ei tot bulgärl rëmân. Dar 'in-data ce se pun In apà, sa dacl se tdrnä apa pe el, seInfferbintä f6rte tare. In apà el se fära.mg, se risipesc,se fac praf 0, amestecându-se cu apa, ese din acelamestec varul de spoit care e ca laptele. Lucrul acestase vede la clädirl, unde se topesce varul in varnife.Din varnita ese un fum gros 0 alb, pe child Okra devar flerbe in colcote ca al se topéscl i sä se ames-tece cu apa. Dupl ce varul e bine topit, el se recesce0 se 'Ate intrebuinta. Trebue sä ne ferim de a punemâna sau piclorul intr'o varnitg, când fierbe varul, cAcIne ardem grOznic.

Pétra de var, intocmai ea sarea i ea creta, este fiea un mineral.

1.73. Samarinudnl milostiv.Inter) Ili mergek Domnul Iisus Christos WO. Ierusalim.

lata un om invët.at, care scik bine tOteveni inainte i clise WO, Dornnul Christos

invetatorule, ce volti face sä mostenesc vIdtacea vesnica ?

Iar Domnul ii Intreba :In lege ce e scris ? Cum citesci ?

.Atunc1 legluitorul respunde :Sa lubescl pe Domnul Dumnecieul tea din tOta

Inima ta si din tot sufletul tet, si din WA virtuteata, si din tot cugetul te, si pre aprOpele tea, ca insuppre tine !

Atuncl I-a cps lul Domnul :Drept ai rgspuns. Acéda fa, i ye% fi feridt t

164

Si legile, IT

:

www.dacoromanica.ro

Si atuncl a intrebat legluitorul pre Domnul :Si cine este aprópele mea ?

Iar Iisus respungend a dis :Un om Ore-care merge& din spre Ierusalim cant.

oraselul Ierihon. Si nisce talharl s'ati aruncat asupralul. Si Fag desbracat pe el, l'at batut si ra a ranit.Apol talharil ail fugit, lasandu-1 pe drumet abla vitt.

Si dup. intimplare, !Ma un preut a venia. pe caleaaceea. Si vecjend pe cel batut si ranit, a trecut preutulpe langa acela, nebagandu-1 In séma. Tot asemeneafacü si un dascal de biserica, sail un levit, care trecea.si el pe aceeas cale

Iar un strain de lege, ce-1 lice Samarinén, mergendvi el pe aceeas cale, s'a dus la cel ranit si vecrêndu-1 is'a peat mild. i s'apropiat de el si 1-a legat ranelela turnand pe ele unt-de-lemn si yin. Apol l'a puspe dobitocul lul si Pi dus la un han, sail la o casade Ospetl si a purtat grija de el. Iar a dolla cji, esindSamarinénul, a scos ceva parale si le-a dat hangiulul,sail gasdel si a cps lul:

Pôrtd grijd de acest sdrman fi, org-ce vet mai,thellui, ea, intorandume, ift voia int6rce cu przsos I

Decl carele din acel trel ci se pare "a fi .aprôftelescelul ce caguse Intre talharl?

Legluitorul a rèspuns :Cela ce a f cut mita cu dinsul

Atuncl %-a dis Iisus :Mergi de fa fi tu asemenea!

174. Plasa, Plaiul sad Ocolul.Mal multe comune invecin ate forméza impreuna o

plasei, sail un ocol. La munte, plasa se chléma si plaaPlasa nOsträ se numesce . . . Ea se aflä imprejmuita


de mai multe p1äI. Plasa nóstrA p6te fi de 30 de oil malmare decal comuna n6strA, cu imprejurime cu tot. Inplasa nOstrA, suprafata pAmintului este mai mult, sailmai putin ampie. Avem m ai mune ape, de-alungul ea-rora se aflä comunele. Comune mai insemnate in plasanOsträ sint urmAt6rele....

Intoemal, precum comunele all primArie, fie-care plasA41 are sub-prefectura sa.

Sub-prefectura se aflA inteun targu§or, ori i intr'unsat mai mare, ce-I (lice re§edinfa sub-prefectura. Re§e-dinta sub-prefecturel nOstre se anal in targu§orul... De-regkorul cel mai mare dintr'o plasä este sub-prefectuLSub-prefectul, in slujba sa, este ajutat de &Alta maimulti deregkori mai mid. Prin primarif din comunelesub-prefecturel sale, sub-prefectul se ingrijesce ca toti6menii sà trA6scA in pace i in bund randu6lA. Dacaso ivesc in plasA fAckori de rele, sub-prefectul Iiprinde cu jandarmi §i II trage in judecatd ea sA fie pe-depsiti. Tot sub-prefectul 'Arta de grijà ca drumurile,podurile i oselele sä fie tinute in stare bung.

Sub-prefectul priveghkä ca §colile, bisericile i spi-talele din plasa sa sä alba tot ce le trebue i sä nusufere nici o lipsä.

In re§edinta sub-prefecturei se afld de obiceiti §i ateun judeccitor de ocol. JudecAtorul de ocol, cu ajut6relesale, judecd neintelegerile §i pricinile dintre Omeni,cand ace§tia nu se pot impaca la primArie. Tot jude-cAtorul de ocol IntAresce §i invoelile fAcute int re 6menipentru fel de fel de daraveri.

Pentru lecuirea bolnavilor, la re§edinta sub-prefec-turel, se aflA adesea i un medic, §i o farmacie. Infarmacie, farmacistul pregAtesee doctoriile dupà cum11 povdtuesce medicul.

Sub-prefectut judecdtorul de ocol sint maimarii plafii. De dinqii trebue scl asculte 0 pe eitrebue sci-i respecte toti ómenii de bine.

.Numai fdatorii de rele nu vor sei scie de maimarii lor.

166

qi

www.dacoromanica.ro

175. Culul de tier.

Din-c11-de-diminéta Fanica puse séta pe cal, ca O.merg d. pAnti la satul vecin. Cdnd sd. incalice, veciabine a lipsid un cuiu de la o potc6vd. Dar el 10clise : Nu face nimic un cuiti mai putin !

Pe drum *11 potcOva.Dacä ar fi vre-un mester prin apropiere, gise

Fanica, as potcovi calul... Dar lasd, cä pOte mergeel destul de bine 0 cu trel potcove... Nu face nimico potcrivel mai pufin!

De la o vreme WO. de sémä Fänicd, cd calul In-cept:I sd schlopäteze. Merse ce mal merse...

Gaud treced pe sub padure, pe unde duced drumul,navalird asuprä-I dol Mimi. Fanict dete pinten1 ca-lulul, WA de o potcliva. Calul insd se vdtd.wase rèa0 nu puted's d. fug& bine. Mimi! II ajunserd 0 11luard frumusel calul, cum nu era, nici o tipenie deom pe acolo.---i, Fänica trebui si se intOrcd, intristatsi cu frica in spate, pe jos a-casd, 4iandu-s1 in sine :Nice odatit nu mi-ar fi trecut prin minte, cli pentruun cuiii sd-mi pierd calul.

Iatä ce va sa, clica vorba ceea : Buturuga micarestórna carul mare.

176. Fierul.CuTele de potcOva sint de Ker.Dupd sare, nicl un mineral nu este omulul maT de

trebuinta de cat fierul.lierul se scOte din pamint. Locul de uncle se scOte el,

se chTóma mind de Ker. Fierul este forte tare. La faileste fierul alb-cenu0. Cand se infierbinta in foc, TOschimba fata. may Intaiil se face ro§u Eii apol alb-stra-,lucitor. A.tundi fferul se InmOle. i fierarul bdtêndu-1 cuclocanul pe nicov.ald 11 Ind& FA II dd forma cevrO el. Atuncl pOte fierarul O. lipésca douä bucatl defier InroOte ap ca le pun una peste alta §i le bate cu


ciocanul. Fierul este indoicios i elastic. El se pOteintinde i subiia cat de mult, de aceea el este §i ductil.Fierul, prin tocire, se face strdlucitor. Dacà se tine laumedéld, sail in apg, prinde pe de-asupra un fel de OVAroWtica ce-i dice ruginci.

$i apa, ce se stracOrd prin pdmint preste straturi defor, primesce i ea un fel de ruging, that se face ro-Oética.

0 bucatä de for este cam de §épte ori mai grea decat o aceea cantitate de al:A. De aceea fierul se afundäin ap a.

Fierul nu se gäsesce curat in pämint, ci amestecatcu alto corpuri straine. Pentru a se curati de acele ma-terii, fierul se spala cu ajutorul unei ma§ine. Apol setopesce intr'un cuptor nalt, in forma unui turn. Fierulast-fel topit se numesce tucig, saü fontd. Din tuciil setórna sobe, Ole de bucatarie, tuburi pentru dus apä pesub pamint i alte lucruri.

Prin o ctUire anumita defier se face ofelul. Oteluleste mai tare cleat fierul.

Din fier fac fieraril §i lacatu§ii fel de fel de lucruri,precum : Cutite, securi, cOse, topOre, ferestrae, lanturi,pluguri, vine, ladle, chief, cule, potcOve i altele. $ipenitele de scris sint facute din un sal de fier.

Apa ce contine fier se intrebuintoza ca Weutura §ica bae pentru intärirea corpului i pentru vindecareaunor bOle.

Fierul este un mineral forte trebuindos.

177. Repetire trimestriala..Resumat de gramaticd.

Exemple : Iosif avea un-spre-clece frap. Iosifera IDA& cu minte. FratiT lul Iosif erati órnenipismatarifl. Iosif era bland. El era deschis §i dreptla inimä. Fn./ft lul Iosif erail indarjiV. El vindurape fratele lor cel bun, pe Iosif. Apol el minfirä pe

i68www.dacoromanica.ro

tan]. lor. Bltranul lor tan si bYéta lor mumä ati planscu amar.

Regule : 1) Cum se nasce o propositiune? Dince se formiza orl-ce proposifiune ? Ce Par( aüvorbele ? Ce sint sunetele Ce sint literile?Ce fel sint vocalele? Ce sint consunantele ?

2) Cate par(i de cdpetenie are org-ce proposifiune ?Care parte a proposigunii se chlimci subtect ? Cuce fel de vorbe intrebam ca sd cunóscem subtectul dintr' oproposigune? Ce se pole spune despre fiinfa, saüdespre lucrul, ce este subiectul proposi(iunel ? Cefel de parte a proposi(iunel este predicatul? Cuce tel de vorbe intrebam ca sti cunbscem predicatul?

3) Cate part de cuvintare cunosci lCe arata sub-stantivul? Ce arata adiectioul? Ce aratli pronu-mele ? Dar verbul ce Able sa arate?

4) Cand çlicem cct substantivul sta la numgrul sin-gular cand <licem cä el stet la numgrul plural?Cand <iicem c adtectivul stet la numgrul singular ?

cand la Plural ? Cand gricem cd pronumelela numgrul singular ? $i cand la plural Candflicem al verbul sta la nurngrul singural- ? §i cand(licem cel verbul sta la numgrul peural ?

La cafe numere se pun vorbele in vorbire?Teme : 1) Vel rëspunde la tate IntrebArile, de

mal sus!2) Rèspunsurile, bine date la cele patru feluri de

intrebärI, le veT scrie pe caetul cel bun !

178. Ilicètorl 1 invetaturi.Fiul met, ascultd invelettura tate-awl Mit fi nunesocoli pe aceea a mamei tale !

169

?

?

,i sta

i

?

www.dacoromanica.ro

Cine nu lucrezd, set nu mandnce !Ajutorul 0 unireaaduc némului marirea.Ura, pisma 0 manicdue pe om la nebunie.Lupul përul fi-1 schimba, dar naravul ba..Ndravul din fire n'are lecuire.Fuga-1 rufinósa,dar e 0 sanatósa.Sa nu midi!Uciderea este *teatNu pune maw& pe ce nu e al t,Cad, fdra scire, cut sd pafi rdit ICdnd fad milostenie.... set nu scie steinga ta

ce face drépta ta 0 Pdrintele Mit 41 va rgsplecti,la vedere.

Buturuga mica restórna carul mare !

- I 70 -www.dacoromanica.ro

9.1531111100.1.1MAICS/1741.4taltalC)UORJA3WaltAIJXWASSIXEWNIAL341M,1114WMARAAa4TRIMESTRUL III.

179. PrImilvara.

A trecut lérna ger6set!Ceimpul inverdit.Rdndunica cea voidedLa not lards a sosit.

Din créngei'n alta sbórciStursu-1 galben, aurit.Salutare primdvard !Timp frumos bine-al venit!

Turturelele se 'ngdnd.Mii de fluturi vedi sburandSi pe ager'Din flori, miere adunthid t

Glutei cucu'ndumbreividretPe copaculSalutare, primdvard ITimp frumos, bine-at venit!

17

'fatal!&bind,

.Limkrilai-1.114146141.116441161-101104

-

inflorit.


180. Jocul Ira Trabil le.Copia se WO in curte, in deosebite locuri. Apol,

dupa, invoélä, unul incepe sa spue din gurg. ClinteculVraiilor. La isprävit, vorbitorul repede schimbä locul

cu altul. Acesta repel& §i el cantecul 0 se unnéza totap pana se ispravesce jocul.

Iatä 0 Cântecul :

CidbulCuibu-rele-le...Tote pds6-rele-le...

Schimb !

CuibulCuibu-rele-le...Tóte-pdsë-rele-le...

Schimb !

181. Lunca tiii salclea.De la sat, de-a lungul Orlei, se Intinde o luned fru-

mOsA. In luncA cresc anini si plopi, si mai ales Weil.Salciea nu este tocmal din copacil cel mai inalti. El

II place locul umed si bAltos. Trunchiul sAlciei, de celemai multe ori, este gAunos inAuntru. Ma sAlciior estesurA si crestatA. Cradle si ramurile sAlciii atarnd maitot-d'auna, in jos. La sAlciile plet6se, ramurile cad sprepAMint ca pletele de per. Ramurile se indoesc fortelesne. Frunzele de la salcie sint tot-d'auna lungi, sub-tiri si ascutite ca sulita. Fata lor e verde-cenusie. Flo-rile sint clorchine lungi si 'Arose. Salciea infloresce fOrtede timpuriti, in primAvarA.

In Dumineca Floriilor se aduc ramuri de salcie la bi-sericA. Atunci copiii umblA cu icOna si pOrtA in manAramuri de Weil inflorite.

CAnd vrél sA aibi sAlcii, n'al cleat sA. infigi in ori-celoc umed, o rAmuricA de salcie. Ea se prinde, odrAslescesi se face copAcel si apoi copac mare.

-- 172 -www.dacoromanica.ro

Cu sAlciile creseute pe malurile gArlelor §i ale hele§-taelor se int6resc acele maluri, ca sä nu se surpe, cândvin apele marl. -- Lemnul de salcie, e mai mult mole,de aceea nu e bun de lucru. Chiar §i la foc arde in-data §i Mil sä dea multd caldurg. C6ja de la salcieeste fOrte amarä. Spiteril fac din Old prafuri, ce le daiibolnavilor de friguri. Din ramuri, Omenii la sate im-pletesc garduri §i co§uri.

Cu t6te folOsele ce le aduc sälciile, Omenii la nol nule ail la pret. *i. fiind-ca salciea nu dà nici un rod, nolRomânii, dicem :

Nici salclea pom,Nici ne'nvqatut om !

Sint mai multe feluri de sälcii. SAlciile cele mai marlcresc chiar pe malurile apelor. jur imprejurul lor vealapoi mai multe tufi§e de Weil, carora le mai clic §i rci-ehilele.

Prim'avara §i vara, lunca-i plina de 'Agri cântät6re,mai ales privighetori §i ganguri.

In cea tuned, prea frumdsaPrintre fragede vldsteiriPdsgrele, mii, voióseSe intrec, is dulci cantdri.

182. Dulgherul $1 flerarul.

Pe vremea and Evreil rèstigniag pre Domnul Christos,sfinta Mariea mala-sa, nu cit unde e fiul el 0-1 autiprin tOrä. i ea s'as intftlnit cu un dulther. i l'a Intre-bat de unde vine ?

Vin din Ierusalim.i n'al veclut acolo pre fiul meil, pre Iisus ?

Ba l'am Oclut. Ulte, ell, cu barda acésta, l-am17 3

www.dacoromanica.ro

cloplit crucea. Si n'am netalit lemnul, ca sa-1 dOra maitare spetele, cand it vor intinde pe lemn...

Si a inceput Maica-Sfinta sa planga. Si a blestematpre dulgher, sa mundsca anul intreg i sa n'alba sporla lucru. sa se trudisa tot anul pând sa caggebanul.

s'a dus mal departe Sfinta Marie, 0 s'a intalnitCu un fierar. i l'a intrebat i pre el, dad n'a vequtpre Iisus.

Ba 1-am veclut. Hite et; cu mana mea, I-am facutcuiele de prin mani 0 de prin piciOre. Si din ce ml-aspus Evreii sa fac cuTele mal marl, ea tot mal midle-am facut, ca sa nu-I dOra tare pre Christos, sax--cutul....

Si a inceput Mal ca-Sfinta sa planga i mai tare... Sia bine-cuvintat pre &rex, sa-I fie lucrul tot-d'auna cuspor i sa alba noroc la lucru. Si de abia sa dea odatacu docanul .5.4-4 vie gala banul.

183. Paticile.

Dupa botez, Domnul Iisus a Inceput sa invete pedmeni, cum sa tradsca §i cum sa se porte, ca sale fie bine pe pämint. El vindeck tot felul de boll.Ba Dinsul a inviat chlar pe mai multi mortl. Atunci tOtlumea a inceput sa-1 cinstOscg, ca pe Fiul lul Dumnecleii.

Numal unil Omeni reT, chiar deregetorii cel mai marl,nu-1 puteati suferi. Et il prinserg, II batiocorira, fi ba-tura restignird pe cruce. Domnul Iisus Christos ne-vinovat i bun cum era, muri in cele mal crancenechinuri. Apol a fost ingropat, Vinerea.

A trela li dupa mOrtea sa, pe la

174

si-1

din-4I-de-dimineta,

i

.i

www.dacoromanica.ro

cantata] cocosulul, de-odatti. se simtl un mare cutremurde ;Savant. Ingerul Domnului pogorindu-se din cer,

a venit fi apravalit

ce erapu-st pemormintulut.

Ingerul se-dea. d'asuprael. i era ve-derea lul, cafulgerul si

Imbacamintea lul alba ca zapada. i de frica lul, s'aticutremurat pazitoril, carl eraU acolo pusl de Writ Evrel.Ingerul acela a vestit mal intaitt unor femel evlavidse,earl se duser 6. vaqa. trupul Domnulul Iisus, a a-testa s'a sculat din gropd fi'cd a inviat din morft.

Invierea Domnului Christos o praznuim la SfintelePascl.

La Pascl, precum Domnul Iisus a esit din mormint,asa ese din paniint lérba, asa r6sar florile cele fru-mdse. Atuncl t5t. firea se Imbrac5. In halna nouä. Totuleste veselie, totul este bucurie.

Copiil se bucura de oue rofit i totl crestinil sIntvesell ca. aü venit Pascile.

Omenil la Pascl se salutä cu vorbele:Chrzstos a inviat ! i respund : Adeverat a inviat

ceit/iAto, ,d/im irriAnYituAira1

4W1Wi'Ai mAink/n,c-isi,AcCrut!

- 173 -

"te-tra

i ufa

. "

sa.

,,fir-,7A-

www.dacoromanica.ro

184. Petra Rarel-Pescar.

Petru Rares era, fiul lul tefan-Voda cel Mare. De0Petru era, fit de Domn, totu el face& mare negot cuAgee, ce-1 duceh de la Galati la lasl, la Sucéva §i Inalte orase marl ale Moldovel. Omenil II dime' Petre-Majii.

lath cum glasuesce povestea despre Petre-Maja. :

Jos, in vale, pe Bdrlad,Ldngd'al Docolinei vad,

poposit'ait0 de ndpte tdbetriVallpece care mocelnesciCu boi albi Fdlticenesci..'Iar in care 0e-cal avutCe merinde's de vindut ?Pesci de apd curgdtdre0 de apet stdtdtdreCu veivodul pescuifi

cu unclip undi(i !Dar mermdele-s acid ?A lui Petre-Majdlui,Care-i om de omenie

0-ar fi bun chiar de Domnie,Dac'ar pune Dumni.d.edTot omul, la locul sni

La Docolina, unde mase preste nOpte Petre-Majkavü un vis minunat, In care II se aralara :

StrAluciri, mAriri de Domn....Petre Ma jdademenit,Din somn dulce s'a trezit.0. minune ! Ce set veldIn a clitei alba razd...Vede-acum cu ocht deschiqiCe-a veqlut cu ochi inchiqi.

176

Nemeritaa,

www.dacoromanica.ro

Se Intimplase ca chlar atuncl murise la SucévaStefanita-Voda, care era nepot luI Pe lre-Maja. i atunclboeril êriT, cunosand bine InsuOrile cele bune i har-niciea lul Peire-Maja, ale; pe el set le fie Domnpreste Tera Moldova

185. Cringul. Incept].Crangul este o padurice rail de copacel. Une-ori

crangul se aflA n apropierea satului, sail a orasulul.PrimAvara §i vara crangul sOmönd cu un orAsel frumos,al 01111 locuitorT vesell iT petrec vremea cântAnd.

i orasul cel frumosPOrtA nume: erdng frunzos,

poporu-i mititel,Numal päsörele 'n el !

Orl-ce colt si ori-ce booAre-o flOre si-un boboc.Tot pavagiul e pe podMole, verde, fall glod.

In crang cresc tot felul de copAcel, precum : Aluni,carpini, tufani, artari, jugastri, mAcesi: i altil.

Copiil mai bine cunosc alunul, pentru alunele salemileepul, tot pentru fructele sale cele rosiore.Mdee,ul este un copAcel, ce cresce

pant la TnAltime de 11 metru i maibine. El are tulpinA cu mai multe ra-muff si pe tot locul cu ghimpi. Frun-zele lui slut subtirT, de colOre verdedeschisä si de form/ lungtfiata. Flo-rile IT sint rosiOre si, din jos, cti oumflätura. Fructul, cand a incetat deerescut, prin August, are mArimeaunef ghinde mAricele, cu care sémënA.§i la formA. TOmna,. cAnd s'a copt, fructele Sint de co-lOre rosie. $i, dupl ce le-a brumat, incep sl se inm6e. Inntiuntru fructul are o multime de seminte mid gälbule,scamdse ci acre. Copiil mananca fructe de maces.Cine mananca multe fructe de maces capbtl dureri prinstomac i aiurea. Din mAcese, cAnd Sint cOpte, se face

Carte de citire p. cl. II pr. Urb. 177 12

Si

l'aa

cii.

www.dacoromanica.ro

un soiii de dulcóta i de majon. Se intrebuintézd i cadoctorie.

ITne-orl macesul se sg.desce i prin grgdini. In gradingse altoesc pe tulpina i pe ramurile 1111 trandafiri degrading. Trandafirii slut inruditi cu macesul.

186. Nascerea lul Mold.Evreil se inmultisera fOrte in Egipet, Egiptenil se

speriara de num6ru1 cel mare al Evreilor. Ca sA-I malimputineze, regele Egipetulul poruncise sa se Innece Inapele Nilulul totI baetiI Evreilor.

Tot atuncl o femee evreica nelscA un Mete]. Prun-currul era. frumos i voios. Mame 1111 11 fu fOrte mil&de dinsul, cad mult era baétul dragut ! Ea II ascunse§i 11 inix pitit vre-o treI lunl de gile. Dar copilul crescea.repede. El incepea sa planga tare §i sa gungunésca Ingura mare. Ma-sel 11 fu frica sa nu pringa de vestes1ujitori1 regelul. DinliI negre§it ar fi luat copilul cu d'asila i I-ar fi omorit pe amandol, i pe prune 0 pemuma.

Atuncl bléta mama 10 puse credinta in Dumneclet.Ea lua un co§ulet u§or de papura, §i II unse pe din afaracu smOla, ca sa nu se ude. Ao culcâ binifor copi-lapel in co,Fuld, duse pleingênd cu jale, pda lamalul gc2rlei, dde drumul cqulefului, pe apd.

Co§uletul pluti u§or d'asupra ape. Si tmpins de va-lull, se opri ceva mal departe, printre trestiile de pemalul garlel.

TocmaI in ()Via aceea fata regelul se cobort la gad&ca sa se scalde. Cand ajunse la mal, ea zgri printrestuf, co§uletul smolit, care se tot clatina.. Se apropiade el §i ce vecja Inteinsul ? vequ un copila§ rumen 0.frumos, care dormia. fara grija, ca intr'o albiOra.

7 8

Li

ci

www.dacoromanica.ro

Fetel i se Mica mila de copilas, 11 sc6se din cosulet_qi 11 duse Indata acasa la ea. Acolo II lua o doica.evrelca. i 11 purta de grija, par'crar fi fost chlar copilui_-el. Ea II dete numele Moisi, care va sa qica sea/vat,find-cd ea il scdpase din Ode Nilulul.

Asa a purtat Dumneqed grija de copilasul Moisi. MatUntil) acel copilas avek sa scape pe Evrel din Egipet-

187. Plugarul.

da, plugarul std la cdrneBrazdd-addna sd restdrne.Boil s'opinteso in jugEi trag brazdele c'un plug.

Omul ard clida toga.laid, Wind-I arata !Apoi polald prinde'n brad45i din ea sdinind grad.

Grdul ese, grdul cresce,$i plugarul It plivesce...Vara secerd din ses....$i din snopl tot bdbe es.

El tritesce sit muncescg,i muncesce sit trliescit.

$ lucreztt tot meret,Multumind lui Dumne4et.

188. Petru B are$-Domu.Cand se treqi din somn

cu adeveratPe colnice si pe cdste,Se cobdrd-o mándret dste

Pelre Najd, WO cum

Cu trei steguri de Went,$i fret care de curteni.

Ceta acesta se apropia de carele cu pesce ale lulVetre-Majk. Atuncl ast-fel vorbesce ce l. mal de frunte_(hoer catra Petru :


Petre-Majd 'ntru mulfi ani !Noi curten i cdpitaniFost-am, fost trimiqi cu bineDin Sucéva cdtrd Tine,Ca sd-fi dicem (is aga :

tralesci, Maria-Ta!Petru dice: Buni sosi(i !Pace voil 6, sop lubi(it

Inainte de a plech Insä, Petre Maja, acuma Domntal Pri 1, nu '§1 uita de argati1 set El 11 chlema lasine §i le clise

lard vol, ce-ati slujit mie, P'un cal farg incdlecatFefii mei de argdtie.... Plécd vesel la Domnie...Luafi tot ce este al mai ! Fericita cale-IAsa-I dreptul, asa Cdci pe tlinsul Dumnedea-Apoi mdndru invesimintat L'a pus drept la locul gat

Ca domn Petre-Maja s'a numit Rarq, dupa nu-mele mamal sale, Petru Rarq a domnit, cu cinstecu marire presle tera Moldovel, timp de 19 ant

189. Barza saü cocostarcul.Ce gasch mare am Ve'clut pe casa lul nea Tudor !--

A§a disc) inteo i Gheorghita cel de 8 ant, catra tatarOa, care era preutul satului.

Ia spune Ghitä, cum era gasca ta!Aveh niece picióre lungi, lune, i ro§il. $i ciocul

era fOrte lung §1 tot ro§u ca piclorele. Atund tataldirttâ lu Ghità un chip de barza, clicêndu-11: Ce didtu, Ghita, despre chipul 4tit 'Agri?

A! ce bine sOmenä cu pagrea ce am vödut'o pe-casa lui nea Tudor !

Insemna-ti, Ghitä, pagrea aceea, nu era gasca, cibarzd, sail cocosteirc. Ve, barza este mai inaltd cleatgases. Are eiocul.lung, drept i ascutit, capul mic, gatultleasemenea lung §i subtire. Trupul berzei este lungulet.

i8o

Sit

fie!vrégt

§i

it

www.dacoromanica.ro

Cele douä aripi sint marl, cu pene negro la varf. PicldreleIi sunt lungi ca nicce picTorOnge i, pand din sus de ge-nunchT, sint golace. Ele sint, ca i ciocul, rocil ca caramida-Barza cacti rar i inasurat, Intoc-ImaT ca un om mandru. Gaud shalt,Il tine gatul drept i picioreleintinse, par'ct aluneca prin aer.'Barza iubesce sii fie curatd. Ea416rme Inteun picTor ci gll ciocul.ascuns in penele gatului.

Berzele trAese pe langä locurTtbitltOse i mocirldse. Acolo lesne-1cT &lose hrana lor: Brocce, co-path), cerpl, gandacT ci tot felul de gangänii, ce strict{thucatele de pe camp. Barza este o pasere f6rte folosit6re.

Berzele lc fac cuibul pe varful arborilor ci al caselor.Nemeucca face 2 pang. la 4 oil& Din aceste scot nicce puT,Ia inceput fOrte slabi. Puil 11 ingrijesc amandol pa-trintil cu mutt/. Tubire. Le fac ci fel de fel de jocurl.

CAtrA sfarcitul lul August, berzele se due de la noT,tinuturl mai cAldurOse. In primAvara urmAtOre ele

se Intore, tot-d'auna la aceeac casA, unde aveail cuT,but anul trecut Barza este o puke ceilit6re.

De un ndnt cu barza este cocorul §i stdrcul, saü.baltanul. Baltanul are pe creccet un pAmAtuf de pene,.ce 11 se last pe Md.

Barza, cocorul i starcul, pentru piclorele lor coladungl, se numesc peiseri pidorOnge.

Berzele, cocorii, privighetorile, cucit i rdndane-Ale sent prWri ceiletóre.

IMO

190. Genul Substantivelor.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Casa lul Nea Femeea lucrà in castTudor era acoperitd cu Fetita se juca la vatrg..._

Preotesa tese.

181

1:49:9

4

tin

stuf.

www.dacoromanica.ro

Gbeorgbild era de opt Bara are picI6reanY. Privigbetórea canta fro-

__Preotul tnvacq. mos.Cocorul este de un neam Rdndunica ciripesce-

cu barza.

Regule: I) Substantivele: Nea Tudor,.... cocord-arald fiinte de secs bdrbdtesc.

Substantivele: Femeea, barza araid fiintede secs femeesc.

2) Substantivele, care arold Pile de secs bdrblitesc,clicem cã sint de gennl bärbitesc.

Subs4antivul preot este de gen bdrbdtesc. Pentru ce?3) Substantivele, care aratd fiinte de secs femeesc,.

ylicem cd sint de gennl femeesc.Substantivul preotésa e de gen femeesc. Pentru ce?4) Fiintele ail secs. Snbstantivele ail gen.Teme : Din bucata de cetire Gluma ci isprava lui

Manole pag. 156 veT alege t6te substantivele de genebarbatesc i pe tOte cele.de gen femeesc. Apol le vacrie pe doua rândurl osebite, atat la numerul sin-

gular cAt si la numerul plural.Lucrarea va fi facuta pe caet ast-fel:Substantivele din bucata de cetire Gluma i ispravat

lui Manole sint:

1) Barbatescl : Mester . . . mesterl2) Femeescl: So0Ora . . . sotiOre.

191. Br6sca.Br6sca trAesce mal ales in apa, sail la locurl umede-

Sint brOsce mai marl si brOsce mai micl. La trupul unelibrOsce putem vedó cap, trunchiil i piclOre. Corpul br6-cei. este turtit. Gura eT e mare si ochit bolbocari-

- 182 -

feats

1

www.dacoromanica.ro

Scolca urechil ii lipse§ce cu totul. Cele clout pici6redinainte sint mai scurte, deaf cele douA din därAt. C6daII lipsesce cu totul. Trnpul, peste tot, este invelit intr'opiele gola§ä, bAlOsA. Pie lea el de obiceifi, este verde cudungi 6che§eori galbene, pespin are.

Brosca potstrgi §i pe uscat, 7mai ales prin lo-curl ierbOse. Ea se nutresce cu vermi, cu meld gola§l,cu gangänil §1 cu alte animale vätämlitOre $arinilor. Deaceea br6sca este un animal folositor. Br6scele se pet-sesc din ouO. Din ouO, es nisce pui, ce nu selanti deloc la inceput, cu pArintii lor. Puff ace§tia se numescmormoloci. Numal in câte-va dile mormolocil se facbrOsce.

Cântecul brOscelor este un ora-ca-ca ! ora-ca-ca !co-a-cs ! co-a-cs ! iar in spre sOrd un u-u ! u-u ! u-u !

Cand cantä br6sca, se umflä tot moral, pang ajungea fi ca o minge. De aceea, unui copil, care vr6 sä seporte ca un om mare, II se dice :

Se umflei ca un broscoii !Carnea din piciOrele din-därät, este bund de mâncat.Sint mai multe soluri de brOsce : Br6sca de baltd,

care este mai mare, boul de baltd, care mugesce nOptea,In lacuri, ca boil bu-hu-hu ! bu-hu-hu !

Sint br6sce rdi6se, cu un fel de bubo scArbOse pepele. Apol brotdcelul cel frumos, verde deschis, care11 vedi urcat pe lerburi mai mdricele §i pe pomi.

Iérna brOscele se ascund in pdmint.Dacti tai o brOscA, vedi cd are, intocmai ca pesci

&Inge rof, dar rece.Br6scele tram i in apd, fi pe uscat.BrOscele ai sdnge roy, dar rece.

- 183 -

"i"stiff0,

www.dacoromanica.ro

192. Copiliiriea lul Moist.

La curtea lul Faraon, Moisi crescii mare si se factun baet volnic, inimos i cu-minte. El era, supusascultator. La scOla merge& bucuros si se silia fOrte

mult, la Invetatura. Cu WA lumea se purta bine.De orl-ce fapta rea se sfia, se feria, si se lepada. Dar

la fapte bune era, cel mal indrasnet, cel mal saritor. Pecel slabl i neputinclosl, in tot-d'auna , cu buna-voe11 ajuta. Fata lul Faraon, ba chlar i regele Faraon iilublat fOrte mult. Tutulor Egiptenilor le era fOrte dragMoisi, copilul de suflet al fetel lul Faraon.

Dar oll-cat de lubit era el regelul, cu nimeni trufasnu se arata. Orl-cat de mult 11 cinstiail Egiptenil, elnicl-odata nu ulta ca se nasoise din nemul asuprital Evreilor. Uhl némul set. 11 trägeat mend i gan-durile, i inima sa.

and ajunse volnicel, cam de 18 anl, el fOrte tarese mania, de ate on vedea. pe Egipteni, ca. se pOrtaret cu Evreil. De aceea 1ntr'o vreme, amärit pestemasure. de nedreptatile, ce se taceat meret némululset In Egipet, el se lepada de tOte bunatatile de lacurtea lul Faraon.

Intel) buna dimineta el fugi de acolo, cu gandul saface. ce-o face. numal sa scape pe fratil sel Evrel, dinrobiea Egipetulul. Atunci el apuca spre Stre-Resare. Se.duse pane. ajunse inteo tea vecina. Dar acolo nu avekcu ce sa. tralesca. El nu se rusina de saraciea sa. Casa nu stea. fara tréba, se tocml ca cloban la turmelede ol ale unul preot de WA.

Moisi era un bad inimos i vrednic.

I8 -

ei

www.dacoromanica.ro

193. Mama 1 copilul.

Tacilrptesce draga mamaCopilafului ce pldnge.$i c'-un deget ridicatSpre ferestr' a arellat :

Ve4i I acum e noptea negrei.Glasuri tainice pptesc.

pc-a fard umblei smeYDupa copilafii

Pe ce-I buni 'I lasii-n pace,De ei nu se pot lega,Cad pe dinfii Ii pckescingeri1 cari-i lubesc.

Dar de tine, zëi, mi-i temdC'or veni si te-orCaci acum de când estI renS'a dus ingerapl !

Copilul aScultd, lace.Ldngei sin capuli: ascunde.Si Wet apoi pptesce:ingerul iar mg peizesce'?

Dar, copile, lânga. tineDragostea mamd veghiéza.Nu e pizitor mal sfintDecAt mama pe pamint.

$i

titi

- 183 -

rel.

www.dacoromanica.ro

194. Ariclul.Lick un bäetel de vre-o patru ani, alerga inteo cp

prin grAdinA. De-odatä el se oprI pe loc ci incept sAchleme pe MiticA, frate-seil mai mare :

Nene! Nene ! ulte colea, ce minge mare 'Agracu tepi! Cine o fi aruncat-o aci la nol?

Mitica se apropia. El se Vita bine si dise :Nu e minge, pdfuler

E un dobitoc vitt VediIn loc de Or, el areghimpi, pe tea spinarea.E un aricig !

ciT tu ce face el cughimpli? Cand simte vre-oprimejdie, indata se face

ghem, se stringe cocolos. Atunci nimenea nu p6te sä-1apuce nici cu mane, nici 1cu botul. Ast-fel se aperl elde dusmani.

Ariclul e mic si burdusit ca un purcelus. El are unbotisor ascutit. Are nisce ochisorI f6rte vii i nisceurechiuse mid de tot. Are si patru Mute scurticele. Elumblä lute prin peduri i prin grAdini. AricIulul II placese rOdd p6me i seminte. Cand gäsesce ou6 in =thud,.el le sparge si le sOrbe. Iar cand se pog6ra prin gropiprin pivnite, ariciul ucide serpi i pored, i II menânce.

Ce credi? Este si ariciul bun de ceva ?Mai ciI cdntecul aridului ?

195. Genul amestecat al substantivelor.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Mind Inver-desce.

Nucul este nalt.Griidina este curatä.Iérba este verde.

Merit in verclesc.

Mail sint nail!.Gritdinile sint curate..Ierburile cresc.

186

si

-4

Y-

I

www.dacoromanica.ro

Aridul este un dobiloc.

Un gard este nob.Bänésa este un sat lânga

Bucurese.

Regule: I)ding.., nu sint

AricTul §i brOsca sint.doua dobitOce.

Dotal garduri stilt vechi.Heresträul §i Colentina,

sint alte cloud satelangg. Bucuresd.

Lucrurile neinsufletite: Mer, per, gra--nici barbati, nici fond.

2) Substantivelor, care arata lucruri neinsuflelite, le

dam si lor un gen, par'-ca ar arata fiinte insufietite.-Unele substantive clicem cã sint de gen bärbatesc d.e.merul, nucul.

Despre alte substantive, ce insemn4a lucruri, icem

cã sint de gen femeesc. D. e. gradinal Térba.3) Multe substantive, care arata lucrurf fara

sint de gen barbatesc la numerul singular, i de genfemeesc la numerul plural. D. e. Dobitoc dobitocegardgardurT.

Acestor substantive, cu gen amestecat, saü schimbacios,.le (licem ca sint de amandoud genurile, sail ambi-gene.

4) Substantivele ai trei genuri : Genii! Varbittesc, genul femeese §i genii amestecat.

Teme: I) Din bucata de cetire Ariciul vel alegetote substantivele de gen amestecat. ApoT le veT scriepe un §ir, atat la numerul singular cat si la numerulplural, a5a.:

Substantivele de gen amestecat din bucata de citire-Ariciul sint DobilocdobilOce.

196. Sopar1a I Orpele.Pe camp, pe locurT pietrOse din fata sOreluT, vara

adesea te pomenesci cä alunecä ceva prin iérba. Daca_te uTti bine, observi cd este o §opetrlci. Bléta de ea, Inge-

- 187

WO,.

www.dacoromanica.ro

trosnitA. oparla este ca de 2 decimetri de lung&C6da Ii este mai lungA deceit corpul. Pe deasupra estecenueie ; pe burtA albl-vercluie. U-

"

doll/ piciOre. C6da se frange fOrtenele soparle ail patru, altele numai

lesne, dar in scurt large cresce laloc. opfirla se nutresce cu insecte,cu vermi ci cu br6sce.

oparla este un animal folositor.45opdrla nu face la nimeni nici un

, cAci ea nu p6te sl musce. Sd nu te temi de popdrld.Mai gretos ci mai uricios decAt §opArla este érpele.

Ba, §érpele ce-i ic viperd, sag ndpeircd este *shier pri-mejdios, fiind-ca muccatura luieste veninósd. Omul muscat deviperg, decà nu se cautg, 'Ate säei m6rA. Vipera este lungA de 5pand la 6 decimetri. Este roei6rAsail negrici6sA. Vipera, ca toffcerpil, are numai cap, trunchiil ei

cOdA. Pici6rele 11 lipsesc. Ea se mica, tärindu-se cumuschii pe pämInt Vipera se p6te lesne cun6ce pe celecloud vergi negre, din ddrdtul capului. Aceste vergi 'sunite In forma de litera V mare.

Vipera trAesce prin tiff* prin TérbA ei printre pietre, Infate sOrelui. Ea 10 face corpul colac. Capul sill tine laInijloc. Aga pandecce ea dupa cored, dupa br6sce, dupA-§oparle i dupA pAgri mid. Pe tOte aceste le prinde eile mtinfincA.

Dusmanil viperei sint porcii, aricil ei cocostarcil. Ani-malele aceste o mânâncl fArA sA le path face vre-un

Vipera este un eOrpe ri5il, fiind-ca se dA la om, sailaa alte animale, fArA s'o fi atins, sail supArat. De aceease dice despre un om, care face numai ril altora, cdel este o viperd.

Cei mai multi eerpi trAiesc pe uscat ; dar sint carpice stag si In apA.

Sérpele este un animal stricdcios pi primejdios ;Zar gopârla este un animal folositor.

i88

;4

r6g.

no

www.dacoromanica.ro

197. Tuflpl 1nfl1ciirat.Moisi päsceb. oile pe un munte inalt si pustia, care

se chléma muntele Horeb.In acel loc desert el trAit singur singurel.Dar nicl fricA, nicT urit nu-1 era lul. El mereti la.

Dcleti se &Ida. Si in mintea sa se tot chibzulA cumsA scape pe fratil sei, Evrei, din robiea Egipetulul.

lute() qi, departe pe InAltimea muntelui, zAri el umfoc. Se duse inteacolo, se apropiâ si v6cid un tufih.care ardea, !mins in flacart. Mosi stAta pe loc. Se ultAsi se mira cine sA fi aprins focul, pe acel munte, caltotul pustiti. Dar de-odatA un glas tare esi din vAlvd-:rea acelul jaratic. Glasul 11 chlemA si-1 vorbi ay. :

Moisi, Moisi... Ea sin! Domnul Dumedeul Ida,Domnul lui Avraam, lui Isac fi lul Iacob... Veglut-am,chinurile grele, ce pAtimesce in téra Egipetulul, poporullul Israil. MilA mi s'a facut de dinsul. M'am induratde el si am hotArit din acele chinur1 sA-1 scap !... Las/.dar tu, si du-mi-te la Faraon, din partea mea. Cere-1ca sA dea drumul Evreilor din Ora Egipe lulul. Mergl !...De tine voia Ingrije ea!

Moisi se inchinft si asculta porunca hil D-cled. Se-sculA indatA si porni WA grijA si fart fricA, drept laFaraon, In téra Egipetulul, de unde el fugise.

In inima sa Moisi simfia ca Dumnedea era cutdinsul, fi ca la tôte Dumnedea il va ajula.

198. Mihaiil fiii. Calitu1.

Este ora ceea, Mud un fluturelScutura de raid capu i linerel.i liisdndul!,patul cel de floriOre,

Pe o raclii duke bOrti ceUrc2 s6re..


Dar Mibaid Vitkul $6(de ingenuneblat.'i 41 pléca capul spre a fi Mat.Ldngd el se vede tiara Domnild,fremurdnd de spatula ea o porumbild.Printre gena-1 nergrd, a et ocbiloriArd ca (laid stele ce lucese sub nori.

De ce Mlle? intribd bravul cu mirare.Ea mor pentru Ora qi neatArnare.

De aceea, dragd, sd te veselesci$i cu fori cosila sd 0 o iinplaescl.Cel-ce pentru lege, pentru téri móre,10 privesce nArtea ca o siSrbiltóre!

Pleat capull '1 striga palidul calla.Jar Mibaid intdrce spre el capul s'ed.Fierul se tidied... poporul pptesce:

Ve uitalt L. caldul se impletecesce...Flerul sed aruncd, cade fermecatSub cautatura mândrulul barbat...


Cine it sjeirdmil laniurile salecu falei-1 duce pe 'nflorita cale?...

Fete le 'ncununci perul lor cu florl...Tort Romeinii strigit de mai multe ori:Cel-ce pentru lege, pentru t6rit m6re

It privesce m6rtea ca o siSrbit6re.

199. Pescarul §1 pesciprul.

Un pescar tinerel umblase tOtA iüa, pe langa o apacu undia sa. Dar el nu puta sa prinda nimic. Ab laspre séra II picase un blet pescisor. Era micut, dragu-;tul, §i frumu§el. Pescarul se ulta, cu placere, la vanatul

Pescisorul privia, cu jale la pescar, par'ca ar fivoit ()Ica : Nene pescar, vecji ce mititel sint ! N'o.sa aibl nicl un folos de mine. Mai bine sa-mI dal dru-'mut In pace !Dar pescarul, la inceput, par'ca nu voiasa-1 Inteléga. Prea s'a obositde glaba, tOta iuIica. Pes- ;

ci§orul atund l'a rugat din:

DA-ml drumul nene, samai cresc. Cand voiü fi mare,II fägaduesc cd Tarts voiaveni la acest loc. Atunci o.sa m6 daa prins, de bunk-voe, i o sä poti face cevatréba cu mine !

Bine,r6spunse pescarul,o sa v6d duct te vei tinede cuvint i pledsc ! cu el in apa. Pesciprul se fact'Indata nevAdut. i apol Ii petreca vremea, pang ce se:fact mare.

Odatä Ii aduse pescele aminte de fAgadu6la data_pescarului. Atunci repede Innota el catra locul fagaduit.

acolo ii a§tepta de mai Inainte pescarul. Pescele se-dete prins de buna-voe. Pescarul dupA ce se ulta binela pesce, ii dete drumul, : Find-ca te-aI tinut

- I 9 I -

$1

settsa-I

diand

_

*i

www.dacoromanica.ro

de cuvint, du-te i traesce cum iti place. De minenu maT aTbi nicT o frica ! $i, vorbind asa, arunca pescele.Tails in apa.

Fagadudla data 3 datorie curata!

200. .Crapul t 0111CLI.

Ce mal vléta vedi in garlä, cand apa este limpede tCum alorga pescil in sus si in jos ! Intro pescil de pela noI se aflä i crapul, i somnul i tfuca.

Crapul p6te fi maI mare orl matmic. La corpul lui se vede capul,trUnchiul, cOda i, in loc de piclOre,sase aripi. Crapul n'are gat. Trupul

iT e acoperit cu solzi ver4i, rosil i Burl. Gura lui, ce-tdice bot, este mica si ascutita. Trunchiul, pe la mijloc,.este mal gros, catra Oda se subtie. Ochil crapulul sintmarl si bolbocati. Urechile abla se pot vedé, cand re-sung. Crapul innOta f6rte bine. El vede, aude, mirOsergusta i simte, intocmaI ca omul. Dar el n'are glas..Crapul este mut.

Crapul se hränesce cu musculite, cu vermisorT i cualte animale mid de apa, ba chTar i cu plante de apa-

Crapul geitit este f6rte gustos.Alt pesce este ptiuca, care are o gura f6rte mare,-

inarmata cu ding puternicLt-tiuca tiara este verduie.

<44Gaud imbatranesce, pe spate.se negresce i pe burta seface albuie.

Stiuca mAnana orl-ce fel de pesce. Ea este un peace-rdpitor. Ea p6te BA träéscä i pand la 100 de aril.

La fel cu stiuca este §aldul i bibanul. Pescil acestiatraesc In apele 'Astro cele dulci.

Sint si alte multe wind de pesd, ca somnul cel marefiparul, ce sénAna la trup cu un sérpe.Pescil traesc numai in apa. Daca tai un pesce, vedi

192 -

sal

04 . '

§i

www.dacoromanica.ro

cd in corp are bse i sange rog, dar rece. ET, in loe dopldmani, respird prin urecla, care se chiémil si branchii.Pescii se präsesc din ouë multe i märunte ce se nu-mese icre.

Pescil sint animale de apei, f6rte folosit6re.

201. Judetul.

Plasa nósträ impreund cu mai multe pläsi invecinatealcdtuesc judeful nostru. In judetul nostru se Old Ose

Intreg judetul nostru este de sése ori mai maredecat plasa nOstr6.

In fruntea judetului se and prefectul. Prefectul Ii areresedinta in orasul cel mai mare din judet. Acel oral senumesce capitala judetului". Resedinta prefectulul dinjudetul nostru se aflä in orasul Bucuresci. Prefectulpriveghiézá ca subprefectii primaril sd i facd da-toriea. Prefectul este ajutat de cdträ directorul de pre-fecturd. E ajutat si de un consilii judetén, pe care il aleglocuitoril judetului. Localul acela, in care se adundse satuesce consiliul judetén asupra treburilor dinjudet, se chlOmd prefectura judefului.

In capitala judetului se and i cate un tribunal. Tri-bunalul se formézd de mai multi judeatori. Judea-toril cercetézd si judecd pricinile ce n'ag putut sd. fieimpdcate nici de primary, nici de judecdtorit de ocol.

In capitala judetului se afld mai multe scOle. Totlinv6tätoril si top' institutoril, ca si tOte invetatOreleinstitutOrele, sint sub ascultarea revizorului gcolar.Fie-care judet mai are si cate un protopop. Protopopulpriveghikä asupra preutilor, a cantdretilor c asuprabisericilor, din judet,

La resedinta prefecturil mai e i casieriea judetOn A.Acolo se string 0 se pästrézd banii adunati de la lo-cuitori, pentru trebuintele judetului. Tot acolo mai eo casarmei a dorobantilor ei a ccildragilor. Acestia stagsub conducerea si sub ascultarea ofiterilor. Acolo se and

C. de Cit. p. cl. II pr. Urb. 19 3 13

pldsi.

0

si

si

si

www.dacoromanica.ro

in srar0t, §i cate un spital. In spital bolnavil sdracisInt cäutati de medicii judetului.

Prefectul, directorul de prefecturd, judeatorii, revi-zorul scolar, protopopul, casierul, ofiterii i thedieii s'intslujbasii:, sag dereg&orii eel mai de frunte din judet.Toff deregOtoril muncese si se ingrijese de binele tu-tulor locuitorilor din judet.

Pe deregetort trebue respecte tótei lumea.Cine nu-i ascultei, respeckt or i injuret, acekteste aspru pedepsit.

202. Comparatiunea crapulul cu brósca.Atat crapul cat si brósca sint animale. Pentru ce ?

$i crapul i brOsca trdesce In apà. Atat crapul cat sibr6sca scie s InnOte. $i crapul i brOsca pot fi malmari si mai mid. Atat crapul cat si brOsca are maimulte pdrtl, la trup. $i crapul i broisca are, la cap,cate doT ochi mari si bolbocati, i urechl ce abia sepot vede. $i unul i alta se nutresce cu vermusoricu alto animale mici de apä. $i crapul i brOsca se in-multese din 60. Amandouá aceste animale ail in corpOse i sange ros, dar rece. $i unul i altul se pOte manca.

$i crapul i brOsca gut animale folosit6re.Deci, crapul i brósca se asémaa intr'unele puncte.Crapul träesce numai in apä. BrOsca insä p6te

träéscd i pe uscat. Crapul pOte numel sà innOte. DarbrOsca pOte sà si umble i sä sara, pe uscat. Crapulare, in koc de pici6re, sOse aripi. BrOsca lush' are pa-tru piciOre. Crapul are c6dA, br6sca insg. nu. Corpulcrapului este acoperit cu solzi, lar al br6sceS1 cu o pielegolas6 i bAlOsd. Crapul n'are glas. BrOsca are glasdestul de puternic. Crapul are in corp mai multeOse decat brOsca. De la crap se manancd tote pärtile

Crapul este un animal mult mai cäutatmai folositor decat brOsca.

194

sd-1

sA

din-dArAt. §i

nu-i

ei

www.dacoromanica.ro

Ded, crapul 0 brósca se pi deosibesc intr'unelapuncte.

Crapul i brósca se asémend intr'unele puncte, iarintr'alte puncte, se deosebese.

Tote animalele, care, ca i crapul, ail in corpullor Ose i &Inge ro,F, dar rece ft care pot s'd trdéscdnumai in apd, se chlemd Told.

Rite animalele, care, ca brOsca, cuti in corpultor (Ise ft &Inge rof, dar rece i pot sd trdescd,ii pe uscat fi in apd, se chtomd amfibil.

Anima tele, unele sint aug6tóre, altele ant probri,.allele sint pe§ei fi allele siva amfibil.

203. Numeralul.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Aprilie este a patra luni a anuluT. Fie-'care din cele patru timpurI ale anuluT are trel luni.De palm ori cdte trel luni face un an intreg. Tot omultrebue s fie orn de omenie. Vorba multd, siriciea

Mult pot pujinii bunT impreuni.Regule : I) Cuvintele : A patra, patru, treT, de

patru orT eke trel, tot, multi, mult, putiniT araldnumërul fiinielor i al lucrurilor. Cuvintele acestv le.1114Mim numerale.

2) Ca sd cundscem care cuvinte din vorbire sint nu-inerale, facem intrebare cu vorbele :

Cari ? Cate ? Al catele ? Cate cA.tT ? De cAte-orl3) i numeralele sint parii de cuvintare.Ce parii de cuvintare mai cunosciPTeme : Din bucata de cetire Crapul i 1iuca vet

cdte tote numeralele si le vet scrie pc un sir 1

- 195 -

i

-ornuluf.

www.dacoromanica.ro

204. Copila 0 flutureld.

Fluturel cu mándre aripl,Cu trup vsurel,

Ce tot sbori din flore 'n flore$i nu stal nitel?

Stai, me rog, si te opresceDin lungul Mit drum,

$i cu mine, dulce clipeMal petreci acum 1

Mid' sd-tl ardt colea 'n caseP.Nisce jucdrii!

Mild', cd mama mea drdgutdBine te-a primi 1

Bald', cd iota, se repedeUriclosul vent!

.1 el pole sd te-arunceBea, jos la pdmint.


205. Preda Buzesea.

Preda .Buzescu, imoreun5. cu fratil seI Radu §iStroe, aü fost nisce cApitanl vitejl al lul Mihaitl-Voda_

Dup. Turd, cel mal aprigl vrajma0 al Romani loraü fost Tataril. Er nvlia adesea ca nisce cete, safthorde sAlbatice In Teri le RomAnescl. Aci prAdail, §i aprin-deaf' el satele §i ucideati pe creqtinl.

Acesta o facurA Tataril i pe vremea lul Mihaiil Vi-tézul. 0 data. Khalil, flind ocu pat intealta parte, trimiseimpotriva TAtarilor pe Preda Buzescu, in capul uneland o§tirI. Tataril aU fost batull cu totul.

Despre Preda Buzescu se povestesce cum, mal pefurma, s'a luat la lupta drepta cu cApeteniea TAtarilor.Povestea glasuesce aa

_tar Buzescu Preda cum It intellni, (pre capul Tdtarilor),'nainte ast-fil II vorbl:

Dacd nu-0 e qi al credin(d-n tine,Tdtare, vino sd te bari cu mine L.

El descdlecard atunci amdndolSi se laic la luptd, ca dol juni era

chil tuturora add cu mirareLa Buzescu Preda i Tdtarul mare.El se bat la rasa stela eel de loc.

albe, pe-alor zale joc.Vatul r4coresce fruntea lor udatd

Si mdniea mare sufletul le 'mbald.Ei se bat din spade. Spadele se freing....El se laic la brak, se smucese, se string.....Cdnd Talarul sedse o secure micd;Si lout pe Preda, pavdza Ii stricd.Dar el cu mdcluca astfel Ii loviJncdt de odatd, Cáçb1 i murl

Jar dupd acdsta, &lea roaandscd,.Pldca gi invinge horda tdteirdscd.

197

ii eqi ifried,

r1dc4rile-1

:

43,

www.dacoromanica.ro

206, Airea, Evreilor din Egipet.

Moisi se duse de-a dreptul in Egipet. Acolo spuseTegeIul Faraon, ca Dumnedeg ii poruncesce sa deadrumul Evreilor, din tera la Dar Faraon la Inceput nivrg sa scie de aceea. Atuncl Dumnedeg trimise asupraEgiptenilor mal multe rele : si läcuste, si grinding, sitrasnete i mOrte. In sfarsit totl Egiptenil i Faraon se in-grozira de atatea rele. i atuncl deterg. drumul Evreilorsa mérga, uncle vor vol.

La sfatul si la porunca Jul Moisi, Evreil se gglirga

plece, cu tOte némurile i cu tOte turmele lor. Mareveselie era pe dinib. TotI multumiag lul Dumnedeg,,cti, segfiat din robiea Egipe1ulu1.

1äudat i pe Moisi.Moisi it povgini sa faca fridata o sèrbatOre mare..

Acea seri:W(5re o numira Paseile, care va s. dicaEfirea din robie. Fie-care familie de Evreg, injunglii&un mel, ea sa-1 meinclnee eu veselie, de Pasa. Fie-carefamilie il facii in prig pane, fail aluat, adica azimaca sa alba de mancare i pe drum. De atuncl a rèmagpanä i acum la Evrel, ba si la nol, la Crestinl,obiceTul de a tine odata pe an serbatorile Pascilor.,

Serbatorile Pascilor aduc a-minte Evreilor despre sca-parea lor din robiea Egiptulut.

Cand Evreil esira din Egipet, Moisi voia sa-1 ducaInapol in téra lor, In Canaan. Dar ca sit ajunga panäacolo, trebulag sa tréca prin locurl uscate i deserte,.farg. drumurl. Negresit, ca Evreil s'ar fi rgtacit in acelelocurl pustil. Dar la porunca lul Dumnedeg, Moisi lepurta de grija. El le insemna calea, pe unde aveatimerga.

Astfel sosira el inteo i, pe malurile unel ape mart

198

sä

r-aToll

oa

www.dacoromanica.ro

Era o apä, la fatä cam rofcata, ce se chl6m1 Marea-Rofie. Pe Ormurile Maril-Rosil, Evreil se oprira. AcolostMeati el tristl i abatut,l, si se gandeat, cum aveatlsa trécA, färä luntril, fara corabil. Dar Dumneclett nu4lasa sä

El avek sä-1 tréc i dincolo de Marea-Rosie.

207. Ghicitóre.

Am o mile 'nodate,O mile desnodate :O mile sclO mile nu ghicescil

Ghia ghicitórea mea,Ce e?

208. Pescuitul.

Pescele bine gdtit este o mâncare nutritOre i idling.Cum vine insä pescele din apd, in OM sail in strachinä ?

Pescele se póte prinde in mai multe chipuri. Pesci-§oril se prind cu

Pescii mai mail se prind cu un ceirlig anume fäcutCarligul acela are §i el forma unditii, numli cd estemult mai mare.

Pesce mai mult prind pescarii cu ajutorul luntri icu felurite instrumente, sail unelte. lath' uriele instru-mente de pescuit :

1) Chipcelul. Cuchipcelul se dä dinluntre, cu feta tot-d'auna, spre parteaTncotro curge apa.Un fel de chipcel mairaic este *i creisnicul. Chipcel

2) Prostovolul, este o retea in forma unui cerc, pe

199

pier!.

dici,

www.dacoromanica.ro

de margini Cu glonte a sal traga la fund. El atarna deo franghie de 8 pang.la 10 m. de lunga.Prostovolul se arun-

§i el din luntre, sailgi de pe mal.

3) Yaws este o re-tea in forma uneltrimbite.E a este Mr talungd cu cercurl icy§i colo. 'Tarp se lasain apa cu gura inpartea, in spre carecurge apa. Cu var§asémana in catva

halciul de prinsProstovol. pesce.

4) Plasa este o retea la capete tinuta !Mined prin

cite un bat. Varful undo se aduna pescele se chléma

200

ea

<

VAIL

14.ti---?4,1 iii

Plas5.

770'

,

i-

www.dacoromanica.ro

matig. Pe marginea din jos a pläsil se atftrnd glOnte,ca i la prostovol.

5) Ndvodul este o plasä forte lungd do 30, sag 40de metri. Ndvodul se intinde, cu ajutorul a cloud luntri,pe apg. i apoi se trage la mal de amândoud capetele.

Când apa este tulbure, se prinde fOrte mult pesce.Pescuitul este oprit pe timpul când pescil fac ouO

se Inmultesc.Peseuitul, sazI pesedriea este o meserie forte einstitd.

209. Racul i Tulpea.

Un rac esise, din garla, la mal pe lérba verde. Etvoià sa tréca pe uscat, pana la balta de alaturl. Acoloscib, el a sint meld si pescisorl multi. Chiar atuncI,lata ca vine si o vulpe pe malul gârlel. Vulpea, sireta-cum e, se uita la rac cum se trudik el la umblet.

Jupan Race ! II gise ea zimbind, al obosit, sevede, de mult ce al alergat pe camp ! De ce n'o apucidandaratele ? PiSte ca-I merge mal lute !

Dar, racul care nu erit prost, respunse si el :Cine ti-a spus, CucOna. Vulpe, ca ea nu sciti sa

umblu drept i repede ? Dad, ne-am lua la intrecere,eli m'as prinde ca am sa te rernaia!

Mult as da sa ved minunea asta, Jugn Race !clise vulpea.

Uite, eti tili prinsOrea i puia la mijloc 25 de meld.Frumos ! clise racul care iI facuse o chibzuela

in cap.Para unde vrel s alergam, mal intreb a

vulpea.D'aci pana in Braila ? Orl d'aci pana la ?Spune, ell nu me dail in laturi.

Ce sa perdem atata vreme, CucOna Vulpe ?res-- punse racul,la sa mergem kite() fug d'aci pana la

copacul cela, in marginea baltil, cea d'acolo. Cine oajunge mal tntâiü, sa la melcil. Dar Dumnea-ta, ca ocucOna ce estl, trebue sa apucI inainte! Ett, ca un

- 201 -

II

--

_

www.dacoromanica.ro

mai mic, o st stall la spatele Dumitale. i, cândvoia dice: Haid' ! Dumnea-ta s'o rupi la fug. Mi-cate-oig ajunge.

Fie si asa! disc vulpea...Racul remase in urma. Si, cu fOrfecele de la piclo--

rele sale, se acäta, binisorm de cOda vulpil. Apoi striga :Haid...! Atuncl vulpea o zbughi ca o s5gOtA. Fuge5ide sfarala. pAmintul sub ea, fugeh. de nu-1 vedeal urma.Pe data ajunse la copacul de la ball6. Acolo se in-tOrse repede ca sã vacla pe unde va fi remas raculin urrna-i. Dar, racusorul nostru se desprinse frumosde pe cOda vulpil i striga indata :

Hefl bine venisi, cucOna. Vulpe ! Ei de mult teastept sub copac. Acum ad& !no:See, rogu-te, melcil siremdi sanAtOsã!Dicend asa, el inhata melcil i svac Ialunecä in apä... Vulpea remase cu inima fripta.

Se gäsise un rac ca s'o insele si pe dinsa !

eicraa Inot/r/ AAcitA/i/t.

/t/unz-vvi/

210. Raul].

Mare neintelegere se Meuse inteo di la scOlg, 'Infradol conscolari. Unul, CosticA, era un näscut §icrescut in oras. Ce-l-alt, Tudorel, era de la téra. Satullui era pe malul Dundril. Acolo toti locuitoril slut de-dai cu pescuitul. Costicd I inchipuià ca el scie ori-cemai bine decal Oranul de Tudorel.

Cérta lor, de asta-dath, era despre rad,. Tudorel lineàuna si build. El dicea c. racii, cand II scOte din apa,.ati o cOja négra-verduie. Costica rideà cu hohote de fata!Agra a racilor lui TUdorel.

- 202 -

baét

www.dacoromanica.ro

Unde s'ail mai pomenit, diced el, rad earl sit nthfie rovii? NoT, a-casä, de cate orl am mancat rad MAT,.rad fierti, raci gittiti in t6te chipurile. Apol nid unlitdin aceI racl n'a fost alt-fel lafait cleat rosu.

De, Costicd, r6spunse Tu-dorel mal linistit, se vede cdtu nu cunosci bine midi. Dacdvr6I sà tell cum sint racil, la ascultd la mine !

Adevèrat, racul este, preste tot trupul, imbracatOpt tare, négra verduie. El este de la 1 pand la 1112decimetri de lung. Racul se cun6sce pe datd, dupdf6rfecele sale. La trupul racului se vede capul, pleptul,.coda si piclOrele. Gatul II lipsesce. Capul raculul esteascutit la gurd, ca un spin. Cot doi ochi sint marl. Lagull are cloud mustdti marl si patru mai mid. Cu mus-tätile acestea racul pipde. Pieptul raculuI este imbracat.In cincl inele. Din fie-care inel es elite 2 pici6re. Cele2 piciore dinainte shit cu mult mal marl decat cele-l-alte. Ele ail, la capk, nisce labe grOse ce se deschid.ca f6rfecele. Cu fOrfecele racul 'Ate prinde si pisca. Ciiele IT tale prada sa, ca i un mester croitor. C6da IIeste mai Ingustä decal pieptul. Cu Oda se ajutd raculla Innotat. Pe uscat il vine cu gra', pentru cd, cumlovesce pitmintul cu Oda, umbletul luT.e d'andaratele.

Racul trifesce mal mult in tarmuril aperor nOstre.El se hrânesce cu plante, cu animale de apd si cu mor-tdcluni, dupd care !_ese numal nOptea. iüa ede ingaura sa. Racil se prdsesc din ou6, si pot trdi pand la20 de ani. RaciI se mänancd flertl §1 fripT, gätiti indeosebite chipuri. had Costica, cum sint Ins-

cheia Tudorel.Bine cd al sciut i tu atata! r6spunse In Mtge

de joc, Costicd. Dar asta nu e vre-o sciinta mare !Cu un rac, tot seirac !In mare trdesc Disco rad marl, cat gainele. Acelora

le cjic stacoji.Pentru cOja cea vart6sä de pe trup, racil se chi6md

- 203 -

lute°.

racii

www.dacoromanica.ro

ea sint animale cojóse, sati crustacee. Racil ail sangealb 0 rece.

In ce sém6nd ma: cu pescil?

211. Artic, lul.


Exemple: Un codru des nuprea e luminos.

Codril muITT n'am vèclut.

Arecluiti un plugar arand.Un lepure fugi din ardturd,

'SA prin9ll lepuri nu-1 lucruusor.

Cgrul fel de om it clicem noTvulpe ?

férna, multe vulpi umb1ä pecamp,

Em munti nu prea veclt drumbun.

Ea am trecut prin co-dru1 cel des.

Codrii eel marl sintintunecosI.

Plugarul ar N. cu 4 bol.Iepurele fugià de nu-1

vedeal.Iepuril sint animale

fricóse.Vulpea este sirétd.

Vulpile slut sirete.

Pe drumul bun usorumbli.

Regule: 1) In substantivul codru-1, adaosul 1 it hoidresee mai de aprOpe intelesul. Tot asemenea in sub-tstantivul lepure-le, adaosul le ii hotdresce mai de apt-0einielesul...

Aceste pärticele de cuvint, i altele lor asemenea,care se adaog in urma substantivelor ca sä le hotä-résca intelesul, se clitérng articole, ar-ti-co-le. D. e.In substantivul codru-1, adaosull este articol. Pentru ce

2) Substantivele cu articol se chiérnd cib sint artien-

-- 204 -www.dacoromanica.ro

late. Substantive le fara articol se chiima cd sint ne-articulate.

3) Articolele shit: 1, le, la numerul singular §i I lctplural pentru substantkele de gen birbitesc, a lanumerul singular i le la numerul plural, pentru sub-stantivele de gen femeesc.

4) 51 articolele sint parli de cuvintare!Ce parti de cuvintare mai cunosci 1Teme : Din bucata de cetire Sobiesky i Plaesii vet

alege tote substantivele cu articole i le vel scriein caet, pe doul colOne: Pe o co'Onl pe cele liar-bätesci, i pe a dotia pe cele femeeeci.

Lucrarea o vel face dupa acest model:Substantivele cu articolele in bucata de cetire So-

biesky Plaqii sint urmatOrele:

Beirbeitesci : Femeiesci:Turcif MoldovaPolonii sc.tirea

212. Cea din urma nOpte a lul Dlihaill YiNzul.

Ca un glob de aur luna stralucia$i pe-o vale verde opile dormia.Dar pe un vdrf de munte sta Mihaiii la masa...'i pe dalba-i mdna ft untea lui se lasa.Stet in capul mesei bare cdpitani,ni recbiemei dulce, tinerii sei ani.Viela nOstrd trece ca suava raid,Cdnd speranla dulce ne suride norie.Ast-fel asta data viela lor curd.Cugetele triste nu-i mai turbura.Luna varsa raze dulci i argintOse.Austrul le staid cOmele pletbse.

205 -

si

www.dacoromanica.ro

Cdpitanii WWI prin pahare vinin sdndtatea lui Mihaiii inchin.

Dar Mihaiii se scOld i le mullumesceSi, ludnd paharul, astfel le vorbesce:

Nu v urez villa, cdpitanii mei !Din potrivd mOrte: Iota ce ye ceia!Ce e vidla nOstrd in sclavie Ore?Noptea fard stele, cliva fard sOreCel-ce rabda jugul, s'a trai mal vor,Merita sart pOrte spre rusinea lor.Sufletul lor nu e mai pre sus de fierulCe le incinge braiul, fail de mar tor cerul !Dar Romdnul nu va cdmpuri fard

lungi i triste fdrd sdrbdtori.A st-fel e vulturul ce pe piscuri sbOrdAripele taie-i, cã ar vré sã mOreiAst-fel e Romanul, si Roman slut ea.

sub jugul barbar nu plec capul mei! !

213. Lipit6rea.

MariOra era o fetith bung i drägala§h. Ea, din totufletul, II ubia pe maiculita sa.Odatd se intimpla eh mama Mario'rei sà cacid greil

bolnava. 0 apucase pe drum o plOe rece. Din acOstaprinsese un junghiti, care if opria mai cu totul r6sufla-rea, BiOta femee gemea. §i nici cä mai putea sh vor-bOsch, do dureri. MariOra nu se mi§ca de la patul bol-navel. Rudele bolnavei chlemara un doctor, de la unspital, din apropiere. Doctorul aduse cu sine un bor-.chnel de stield cu aph, in care se vedeail nisce râmeurite §i scarbOse, scurte, grOse, §i negre, Card piciore §icu mai multe inele pe trup. Doctorul le lua cu mana,una cate una i puse 20 dintr'insele, d'adreptul pepielea bolnavei, la locul uncle simtia junghiul. MAriOra'incepti sh tremure do frich, indatd co vJtt acele gre-

- 206 -

Si

!

i

www.dacoromanica.ro

46se lighi6ne pe trupul mameT sale Tubite. LighiOnele,pe tot minutul, se umflaii. Inelu§ele vercli-in-chise ci lactase ale trupuluT Mr se ingropii§i se p6tail cu dune rocil. Apol una cate unase deslipird de sine ci cacjura jos, ldsand pepielea bolnavel cate o gaurd, din care curgeasange. Cand tOte lighi6nele picard de pe pTele,doctorul spdla rdnile bolnaveT, cu un buretemulat in apd caldd §i le astupa cu bumbac 1parlit la foe... Bolnava se dectepta, ucuratade durerile ce suferise. SI multumim luTD-clea, draga MdriOra, cjise mama,m6 simt maT bine...Bietele lipitori mi-ail scdpat viola. Ele mi-aii supt totsangele cel rat], ce se gramddise sub cOstA ci care maInneca! De n'ar fi fost lipitorile acestea, tu, draguta,ramaneai fail mama. Ed ac fi murit !

Acum MáriOra planged de bucurie. Ea se impacasede tot cu lighiOnele cele urite. Doctoral II spuse cd§i lipitorile sint animale, ce trdesc in Mg ci numaTin apd stAtAtOre, cd ele umbld tdrindu-se prin nAmol,§i sgarcindull trupul, cd ele se hrdnesc, implantan-du-§T dinticorii in pielea animalelor de tot felul ce gd-sese in apd, carora le sug sangele. In sfarcit II spusecd lipitorile se nasc din oucore.

Lipitorile sint animate folositdre. Lipitorile sint demémul vermilor, ea rima .c1 limbricul, dare traesce inmatul cel subtire al copiilor.

Lipitortle, racit ft pescil trdesc numai in apd.Brdscele i ferpii pot trdi qi pe uscat, f 1 in apd.

214. Pribeglrea prin deprt.

Sub conducerea lul Moisi, povAtuit de Dumnecjeti,Evreil ajunsera la Marea-R4e. Atund Moisi, la po-trunca lui Dumneclea, 0-a luat toiagul i a Intins mlna


spre mare. §i a gonit Dumnecjed marea WA, nopteacu vent repede. i a despartit apa si a uscat marea.lar EvreiY, povatuitI de Moisi, ai intrat In mijlocuimclril fie uscat i aü trecut de ceea parte. Voind s.treed dupd Evrel i Faraon cu Ostea sa, ad intratEgiptenil in albiea märel. Atund Moisi, la porunca lulDumnecjed, din nod sl-a intins mana spre mare. i s'aIntors apa mAre i s'a aseclat la locul el, Innecdnd peEgipteni, in valurile sale.

Locurile, pe unde avead s. mérga EvreiY, erad totlocurl sterfie i fiustiK C.t zarYal cu ochiY, pe acolo nuse vedeh alt-ceva, deck numal canapil acoperite cunisip galben si märunt. Nickell nu se iviad nici pomi,nicl lerbd, nici case, nicl drumurl, nici macar fantanl,orl isvdre de apd. Totul erh pustid: Sus cerui vinet

lucia,jos cámj5ul sur i pdriit.Pe acolo sdrele dogorià red. Nicdirl nu gäsIal nici

umbra, nicl adapost... In asa locurY de starpiclune ra-Wird multä vreme EvreiY. Umblad qi i nOpte.si de ajuns, tot nu ajungead, la téra lor.

De multe-orl se si intimplh de le lipsià merindeapa. Atuncl le erh fried, sa nu plea cu totil In pustid,sä nu mOrd acolo de oboséld, de fOme si de sete.

Dar Moisi se rugh de Dumneqed. §i Dumnecled letrimiteh sera multime de potarnichi, Tar dimineta afladpe fata pustiel niste grauntI maruntel i albY, ca semintacoliandrulul. Acesta era manna*, ce li-o dt Dumnecieddrept pane. i aveh manna acesta gustul ca azima cumlere. Apol ajunserd la o stanca.

Moisi, la porunca lul Dumneclet, lovi stanca cutoiegul sett si Indatä e1 apd buna de bait, care astemperat setea Evreilor.

- 208 -

ti

ti

www.dacoromanica.ro

Inteast-fel ail trait Evreil 40 de aril ratacind prinlocurl deerte.

Pentru diem lor de maneParte& grija Domnul Stint.Sa le dea came qi pane,Ba apet, din pamint.

215. trnele cal de comunica tie.Omenii umbla dupA treburile lor pe stradA, sail

jos, sail Ware, sail cu trAsura. In ora§e umbletultrAsura 11 Inlesnesc birjarii. Inresell, omenil umblA §i cu tram-care §i cu tramvae. Si tram-carele §i tramvaele s6m6nä cunisee casute, ce sint a§edatepe roti §i trase de cAtrA cal.Tramcarele sint mai mid de-cat tramvaele. De aceea tram-carul 11 pot trage call, de obi-ceill dol saIl trel, Intocmal catrAsura. Tramvaiul, care e maimare §i mal greil, se mi§cti pevine de fier ca §i vagonele dela drumul de fier.

Strada, dark din comunA, se dice drum. Pentru-cain timpurile plolOse sA nu se facA prea mare noroiilpe drumuri, 6menil le-ail a§ternut cu pietrif. La drépta§i la stânga drumurilor, Omenii all sApat §anturi, undese adunA apA de pl6e. Drumurile ast-fel ac.operite cupietri§ se numesc fosele. *oselelecole mai potrivite sintlargi, ca sit pita trece pe ele trel §1 patru träsuri d'o-data, d'a largul bor.

Soselele sint de mal multe feluri. So§elele, care treede la un sat la altul, se numesc comunale. De dinselese ingrijesc sAtenii. Soselele, care Mg/ satele cu capi-tala judetului, se numesc fosele judefene. De acestea

Carte de citire p. cl. II pr. Urb. 209

Pocu

ora§e marl, ca Bucu-

Tramvaiti.

Tramcar.

14

i

31) LIA

ae Ns*

www.dacoromanica.ro

se ingrijesce judetul. Sint apol gosele gi mai marl de-cat goselele judetene. Ace le gosele marl tree d'alungult6rii, de la un crag la altul. Ace le se cliléma ca sintfosele nafionale, pentru-ca ele s'int tinute in stare bunk'cu chieltuiéla naliung intregi, sag a Statului. Unclegoselele tree peste ape, se zidesc podurl de lemn, depiéträ orl de fen

Drumurile se numese edi, de comuniealiune.

216. ,Legenda ursuluI.Dumnecjeil cu Sfintul Petru umblaü pe pamint

se uitati la munt1 si la va1. Si déca nu erail muntilpotrivit1 cu faptura, 11 mal indrepta pe id 1 pe colea.

pe care dobitoc 11 intalnia in cafe, il intrebk, décaare sa se planga de vre-un neajuns.

s'ati intalnit 1 cu ursul. i ii s'a plans ursul calul 1-ail facut nedreptate. Pe el Fag facut sa tra6scaprin pacturl, dar avut grija ca sa pOt. aye si hranade ajuns.

Atuncl Dumnecleti l'a povetuit sa nu alerge numaldupa came, ci sa se multumesca si cu ce-1 da padurea,cu smeura si cu mure, cu afine i cu radacinl de Yer-burl duld, i cu mIerea stupilor din scorburl. Ursul,prost si indaratnic, nu s'a aflat multumit. El a rèspuns,cä acestea sint bucate pr6ste.

Atuncl Dumnecleti 1-a dus la o scorbura, unde s'a-dapostise un stup. i era scorbura aceea plina de fagurl.Si 1a clis Dumnegeil sa-s1 bage capul la mlere i savacja, daca e mancare prOsta. i n'a voit ursul.

AtungSfintul Petru s'a superat i l'a apueat de urethil'a tras spre mlere. Ursul se tot tragea indarat. Sfintul

Petru 11 tragea tot Inainte, i aot s' a ftieut ea I-agremas urethile ursuluY in miinile lui Petru. In urmal'a impins cum a putut spre scorbura.

Cand a dat ursul de mlere, manch i manca simormaia de multurnire. In urma Dumnegeil, dupa cel'a cumintit pe urs, 1-a poruncit sa se lase de mlere

210

n'ati

www.dacoromanica.ro

plece la smeura., ca sh-T arete ca smeura ebuna. Dar ursul se facea. Ca n'aude... El mormäih.manca Inainte. Si laras s'a superat Sfintul Petru i l'aapucat pe urs de cOda sa-1 tragct de la mlere. §i atras cu vartute Sfintul Petru, si a tot tras, filind ce arupt coda ursuluf. Si tot n'a fugit ursul.

Atuncl Dumneclea a ambit si a clis : Lash, Petre,di am eti ac de cojocul lul! Si a facut Dumneclehsemn cu mAna, i de-odata. pornit albinele i s'agingramadit pe capul ursulul. Si atftta intepat, panace ursul a apucat la fuga.

Si de atund a rhmas ursul färä urechI i fara cOda.Ca Dumnegeh n'a voit sä i le pue la loc i l'a pedepsitpentru Indaratniciea i lacomiea luL

Hrsulul 11 place de atund mierea. Dar si stupul dealbine H pOrta Sambetele fugaresce cat e padurea.

217. Albinele i yespea.CAnd intri vara intr'o grAdinA, unde slut flori multe

cu miros placut, trebue sl te feresci de albine. Albi-nele sbórà §i. bazAe in jurul florilor. Pe urinal se WO§i stag mult pe dinsele, par'cd acolo ar cAuta ceva.Dacà te duel §i privesci in linisce, pe o albinä, fArA. s'o8uperi, poti s'o vedi cum este ea.

Albina are trupul impArtit in trei pätti : Caput, lacare are douä cornite, ochil §i boti§orul ca o trombitg.Pieptul, care e format din trei inele. Din piept pléclcele §ése picioru§e pArOse §i cele patru aripiOre. Poin-lecele are mai multe inele. In cOda are un ac sa ghimpeveninos. ColOrea albinelor este gälbule-inchisä.

Albinele trAesc mai multe ImpreunA, In stup. Albi-nelor dintr'un stup li se dice §i. un roiii de albine. Infie-care roiil se afla trel feluri de albino : Albinele lu-

crcit4re, matca i treintorii.Albinelo lucrAtOre, in dile calde §i fru-

mOse, de diminOtA Onà gra, sbOrà mereiipe floe, din care sug §1 fac th'a i mi,erea.

2 1

§i sa i

§i-1

s'agrati

www.dacoromanica.ro

Dach le atingi, inclath ti se pun pe maul, sail pe obraz§i cu acul te Intéph a§a de grozav, !neat locul intepatse umflä §i te d6re strapic. Ca sit te vindeci, trebue säscotl din plele acuprul, pe care albina l'a läsat acolo0 sit spell locul umflat cu aph amestecath cu otet, sagcu saramurá, orl sh-1 fred bine cu aph. crudä.

Albinele cu céra i mierea ce o fac, neaduc mare folos. Ele sint f6rte silit6re lamunch.

La fel cu albina este vespea, numal eh arecorpul mai lunguiet. Apol vespea are unac mult mai lung decal albina. Vespele 41fac maul, in forma unel teshturi, pe careo spfinzura de copaci, orl o pun in gdurileptimintului, sail in crAphturile zidurilor.Vespele se hränesc cu p6me §i. cu insectevil, pe care le prind ca sh le mänânce.

Vespea urmäresce pe cel care o suphrä §i '1 int6pä cuacul, mult mai rhii decal albina.

Vespea este o insect/ vciteimcit6re. De aceea Omenilo starpesc.

Albinele fi. vespele, pentru cd at corpul irvpdrfitin basalt. se numesc in-sec-cte.

Insectele n'all nici óse, nici sdnge rof in trupul lor.

218. TImpul de fatii.


Exemple : Un urs se plimbli prin pädure. Elcaret in jos. --- Ursul cid de un stejar. De jos rex-nesce ursul. Sa avep scire, albine ! Fagurit sintal mel. Ilaid' I Aducetemi mierea inc6ce !

Regule : I) Ce fel de parli de cuvintare sint vorbele:plimbä, cath, da, räcnesce, avect, sint, adueetT?

- 212 -

.',Asire

'5.'

-..-2,N.

www.dacoromanica.ro

2) Verbele : cata, da, rAcnesce... aratil cit fiintele,despre care se vorbesce, fac lucrarea acuma, in timpulde fall.

3) V erbul se cbsiermel ca slit la timpul de fetid andaratd cd lucrarea se face acuma. D. e. Aduceti-miacuma Inierea!

Teme: I) Din bucata de citire Legenda ursultifvel scrie tote verbele de la timpul de fold impreunäcu sublectele lor !

2) Vet sci §i cele-l-alte verbe din acea bucata!

219. ffelcul.Ce mai animal pate fi i melcul ! $i totu i melcul

este animal ! Melcii sint de mAriml deosebite. La cor-pul melcului vedem doul part! mai de frunte : O eels-ciOrci tare i o parte mole. Casci6ra este Invartitä caun colac plin. CascI6ra este de colOre alburie cu dunginegrici6se. Partea cea male este trupul melcului. Acestase p6te vede numal dupe o ploita cAldicica. Trupulmelcului este tot-d'auna bAlos i spumos. La cap ii vedicele patru cornite mol.Doua cornite slut maimarl i doua mai midi.CAnd vrel sa atingi cor-nitele, melcul i le tragelute inapoi, in ghi6cA.

-Melcul are doi ochiçoria§eclati in vArful a douà cornite. Gaud vede melcul canu'l sup6rA nimeni, plécl la drum. Incetinel, cu casutala spinare, melcul se taresce pe Terburi i pe flori. Bael se urea pe vita i pe pomi, pana da de frunze vercjici fragede. Pe aceste le r6de cu doi dinticori, ce-I arein gura. Ast-fel melcul strica plantele tinere.

Melcil se inmultesc din ou6. Ou6le le pun el pe WM,unde le clocesce cAldura sOrelui. Din ou6 es melcicoril

- 2 1 3

F

www.dacoromanica.ro

ce sémëna cu parintii lor.Iérna, melcul intrA de tot inghioca lui. Acolo d6rme el pand primávara. Ca sa nu-1fie frig, 41 astupii gura, sag feréstra cAsutii sale cu unoblon de c6ja tare. C6ja *i-o face el din balele sale.

Unil 6meni mänanca carnea melcilor fiertiCu tOte acestea, melcul este un animal mai mult stri-calor decdt folositor.

220. Mij Ike de comunicatie.Pe camp Omenil umblA pe potecci, saü pe cdrare. Cu

carele umbla pe osele §i pe drumuri de camp. Dru-murile de camp nu sint nic ridicate, cu anturi pede läturi. Pe langA §osele, in multe pärti ale tart, sint

drumuri de fier, saü cdi. ferate. Pe calea ferata Omenii

11:11_ IrlE1

11111111iREM

invratrzIrli

calétorese i duo poveri marl, cu multä repediciune. Pedrumul de tier vag6nele legate ir, unul de altul, sinttrase de un car mare de fier, ce-i dice locomotivd. InlocomotivA se alIt o caldare cu abur, ce intOrce r6tele.

Pe langa §osele i d'alungul drumurilor de fier sintmai pretutindeni stalpi pentru proptirea sdrmelor detelegat Pe sarmele de la telegraf se daft semne, princare Omenil Ii trimit unil altora sciri cu o repediciune

mai mare decat a drumului de fier. Scirile prin seri-sori le duce i posta, dintr'un loc intealtul.

Pe uncle sint Hurl, 6menii umbld i pe apd cu luntri,cu plute, cu beirci i cu coreibii, sag nave.

Drumurile pi riurile se chiémei cdi de comunicatie.Posta, drumul de fier, vasele de apd pi telegraful, senumesc mijl6ce de comunicafie.

214 -

nici

r

0

si

si

_n

www.dacoromanica.ro

221. Than Corvin 0 corbul.

Roman! ca si nol se afla si traesc prin tOte terilevecine cu Romaniea. Mu lt1 si vitejl Roman! se afla inTransilvaniea si prin tinuturile din prejurul el. De-acoloa venit si Radu-Negru in Munteniea. De-acolo a desca-lecat si Dragos-Voda in Moldova.

Dup. trecerea Domnilor roman!, Radu-Negru siDragos-Voda peste muntl, Unguril incepura sa asu-presca mal tare pe poporul romanesc remas in Tran-silvaniea.

Prin munca si prin vitejie insa multi Roman! seridicara si in Transilvaniea la deregatoriile cele maInalte. i unil dinteinsil erail sfetnicl si prietenl regilorungurescl.

Ast-fel a fost boerul roman Volcu sail Lupul, caretraia, mal acum vre-o 500 de anl. Pentru vitejiea lulVoIcu, regele unguresc I-a daruit orasul ,si tinutul Hu-nedord, in Ardeal. Volcu a fost tatal lul Joan Corvin.

Povestea spune Ca regele unguresc, plecand odataimpreuna cu boerul Volcu la lupta in contra Turcilor,sl-a scos un inel din deget sl l'a dat nevesteI lul Volcu,pe care o chlema. Elisabeta.

S'i dandu-1 inelul, regele I-a clis:Daca s'ar intimplasa te ajunga cand-va vre-o nenorocire, alérga la curteamea ! Acolo arata inelul acesta si vel afla tot-d'aunaajutor...

Mal tarcliii regele s'a intors a-casa. Pe acele vremurl,Turcil nelinistiati mereil pre Roman!. Veniail cu ostirlmarl, ardeail orasele si. satele. Mail si faceatt roblpre cel ce remaneau in viéta. Atuncl Volcu isl lua .

sotiea si. pre micul lor fitl, pre loan, si pleca sa mergala regele Sigismund. Pe cale poposira odata intr'opadure, langa un izvor cu apa rece. Mama dada co-pilulul inelul ca sa se j6ce cu el si sa taca. Inteaceeamama adormi MO copil. Iar tatäl Volcu pleca cuarcul prin padure.

Dintr'o data incept' copilul sa Ope cu glas tare.


Marad-sa se de0epta din somn 0 intrebd pe copil dece plange. In acela timp ea observd cd inelul perise dinmdnele copilulul. Copilul ardta cu mdnuOtele In sus.

Tata In varful unul copac steted un coro cu inelul,in deg.!

Ce se Intimplase ? Corbul zdri inelul strälucind inmdnele copilulul. Atuncl corbul se repecji la copil 0 11141 inelul, 0 apol zburd, cu el in varful copaculul. ChlaratuncI Ins& sosesce acolo 0 tatal Volcu. Acesta tragecu arcul in corb, care cade mort numal decal cu inelulla piclorele lor... Cand ajunserd la rege, acesta primipre Volcu cu pre al sel cu bucurie 0 cu mare on6re...

Ca baet, Ioan aved o purtare de tot build. El lubid1Invetätura 0 munca.

Ioan ajunse un mare vitéz. i atuncl 10 lud, dreptsemn sag marcli, cor6ul Plena' inelul in doe.

De la acest semn, I-ati qis 0 loan Corvin.Ioan Corvin a ajuns \Todd in Transilvaniea. Iar fiul

sett Iliateia a lost cel mar mare fi mar drepl regeal Ungarier.

222. Locusta.

Un Oran cam carturar, anume Vasile, se dusese Incadin faptul cjilel ea WO secere graul, de pe camp. Elluase cu sine §i pe baetelul ski, Dinu. La amléda-cji, candsOrele dogoria mai tare, secerätorul se a§eda, cu copi-lul s6u, la umbra unui copaciii din apropiere ca sa seodihn6sca putin. Abla se a§edard jos pe 'WM, candde-odatä sari in p6la cam601 luT Dinu un gandac ver-(lulu. Baetelul puse lute mans, §i '1 prinse.

Ufte, tatä draga, ce sit fie ganganiea asta, careface nisce sariturl ea un ogar ?

Ce sä fie, Dinule, r6spunse tatäl, o locusta.Ulta-te bine la I:lima! Vedi, locusta acésta este §i ea

un animal. Locusta are un cap intors drept In jos §i cucome. Pleptul IT este format din trei inele, Tar pante-

- 2 16

$i

www.dacoromanica.ro

cele din 8 pan/ la 10 inele. Pe spate are patru aripi6re.Locusta, precum vedl, are lose picióre. Dintre aceste eeledofil din däritt sint mai lungi i mai bune de grit.Locusta pune oilelesale in pAmint, sape plante. Apoi, pri-mkvara, indatä ces'a incäldit putin, esdin ale, micile lo-custe. Aceste la ince-put nu semen/ cu pärintii lor. Locusta menâncii aprópetot felul de plante verdi.

Locustele sint de mai multe soluri. Sint un fel delocuste cciletóre. Aceste yin la nol din spre RiscIrit, inpâlcuri a§a de marl i grOse, tuck intuned. i razelesOrelui. Uncle se WO locustele aceste, acoper pämintulpresto tot qi rod WO. verdéta, §i semenAturi, i iérba

frunze. Dupä ele locul remene gol i de§ert.Locustele sint insecte forte vcitimcitóre.Mai lesne se pot strirpi locustele prin ploi i prin

venturi, ce le dobbra la pAmint. Atunci (5menil le adunäin gropi i le ard, ca sd nu molipséscd aerul.

223. Primirea legil.(pece porunol).

Dupe. ce Evreil !Ataxia mult timp in pustil, el intio4i ajunsera in fata muntelul

Pe acest munte DumnecleA a poruncit lul Moisi säse urce, ca sä-1 dea legea de care sa Vie Evreil. Moisis'a urcat pe munte. Iar poporul a Weptat la p6lelemuntelul.

Pe munte, Domnul a vorbit lul Moisi i 1-a datcloud table mars de 'lard.

Pe acele doua table erati insemnate aceste deceporuncl.

217

Simairr.

c

www.dacoromanica.ro

Melia poruncd :

A doua poruncd :

A treia porwncd :A patra poruncd :

A cincea por wncd:

A Osea poruncd :A séptea portmcd :A opta poruncd :A noua poruncd :A clecea poruncd :

Di sint Domnul Dumnecleul tett ISA nu aibl alt Dumnegeg deafpe mine!

SA null fad chip de idol, nicl slte inchinl la dinsul!

SA nu Tel in desert numele lul D-cleiiiSA dintescl giva Domnulul. Sése

clile sl lucreql, Tar a séptea sAo serbezi !

SA cinstescl pe fatAl tai §i pe mama.ta, ca sl albl Ole lungl si bunepe pAmint!

SA nu uciql!SA nu facl fapte rusimise si maxsavetSA nu furl !SA nu mintl si sa, nu inse11!SA nu poftescl vre-un lucru al altuia i

In aceste eece poruna incape intrega voe a lulDumnecleil, adecA told legea Dumneeedscei.

Pa.nA in cjiva de adi, aceste eece porund aa remassfinte pentru not fi pentru lumea intrigc1. Cine cu sfin-tenie le pAzesce, din voea Jul Dumnecleti nu se abate,acela nu pAcatuesce.

Aceste eece sfinte porunct nol le mal numim si De-calogul.

224: Tine Main.Vine, vine luna Maii 1!Se preface tot in Raise'.Cum incep clildurileInfrunesc padurile,Inver4esc cdmpiile,Greidinile, yule.


Iar in luncd i in crdngMil de pgserT mise string.

cdntd de cu focDe sla cdletoru'n loc.

de ce std, par'c'ar stalot ar mai asculta.

Ganddce1 flutureiVin pe rdnd, pe rdnd i ei,

Imbriicari ca'n serbdtori :Mii de Jortn i culori.

copii cu per bdlaiiiIi primesc cu dulce

Numai bietul melc, la drumAr pleat Ware cum,N'are cum e§i din casci.Jalea tare'l mai apasd.Sta pe loc sit socotdsciiCum s'o dea, sci nimerescd.

veclend cã alt chip n'are,0 ia cu casa 'n spinare-.Binipr prin ierba verde,Aci'l vec)i, aci se pierde.

Tot e vesel, multumitMaitt dorit, bine-al venit!

225. Baetit rèü narlivitIeTimpul tr emit.

Bgetii pádurarului, cu ve'rul lor Päun i cu o gramadlde tovarlsi nebun i zdOciti Ca dinsii, ail párgsitlen scóla, fa'rä scirea inv6tatoru1ui.

- 219 -

alaltä-

$i

ft

fi

5i

www.dacoromanica.ro

Pe la orele douä, dupa pranz, pe &hid biicanul Tatardormia, el s'ail dus la praviiliea Jul. Acolo all dat cuumerul ca sá sparga usa, dar n'ati putut s'o derâme.Atunci ail asvarlit cu chämidl in p6ret1 si in ferestre.Asa au spart &muffle si ail nävälit Inauntru. Acolo aiirisipit t6te märfurile bletului Mean. Copill bäcanuluI ailBLit speriatl, in prävälie. Dar svanturatil de baeff r6lall n6p6dit pe bletil copilasl, le-ail rupt cAm6sile, nit-dragil si c6clulele si le-ail sfasiat cartile lor, care emitInca nou6. Asa ail facut pagubl de peste 900 de lel.,Apol ail fugit ca nisce sälbaticl...

Blcanul p6gubit a mers Indatä, cu jäluire, la prima-rie. *i top' acel 136etl resvrdtitori; ail fost zdravdn pe-depsi. El au fost Inchisl, unde ai re-mas doud Vile,nenaineari §i nebeicii

Afft li se aided pentru obrdznieiea li riutatea lor !

.91,eiv fct,th, AiCti leitAo/.

226. Timpul trecut.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Bletil pldurarulul an pdrilsit §cóla. ET?ail dus la präväliea until Mean. BAcanul dormid dupg.pranz. Bdetil an dat cu umerul O. sparga up. Ailspart glamurile si apol ais ndvdlit inluntru. Dupä cean facut pagubl marl, art fugit ca nisce sälbaticl. Darel au fost pritui §i pedepsiii.

Regule : t) Verbele ati päräsit, s'ati dus, ati spart...ati fost pring, aratd cd copiii, despre can se vorbesce,ail facut lucrdrile acelea maT nainte, intr'un timp trecut.

2) Verbul se chiemd cd slit la timpul trecut, când- 220 -www.dacoromanica.ro

arata c. lucrarea, insemnata printelnsul, s'a facutmai nainte. D. e. Ali spart, ai Jost pedepsip.

Teme : I) Din bucata de citire. Copiil rëü need-vip, vel scrie t6te verbele de la timpul trecut, im-preuna cu sublectele lor !

2) VeT sci §i verbe din bucata acésta

227. Palanjenul.

Du§manul cel mai neimplcat al muscelor §i al tantariloreste paianjenul.Palanjenul nu este mai mare decat o al-bind. Dar el are corpul ci membrele tote mai puternicedecat ale albinei. Trupul luieste Oros f}i este format dinclout{ bobite, lipite una de alta.La cea mica se afla capulpleptul, la cea mare se ariapantecele. De la pleptul palan-jenulul so desprind patru pe-rechi de piciOre lungi, subtiriqi incovolate. Painjenul tOrce

tese o retea, sail o panza latasubtire, cu fire, pe care le

scOte din pantecele lui.Indata ce paianjenul vede ca

o musca, sati un tantar s'a in-curcat In panza lui, se repede asupra pradii i II infigein trup nisce dinticorT veninoci. Prada ametesce. i apolpaianjenul II suge tot ce este in trupul

palanjenii sInt de mai multe solar! §i de deose-bite márimi.

Paianjenui séniênc i el in cat-va cu insectele. Instel nu este insect. Truput lui nu e impeirtit ci Ware

- 221 -

cele-l-alte

si 6,,

`ItI 4.

f

I

, ffr. v.

eT.

aripi.

www.dacoromanica.ro

228. lloriea §1 Chorea.Dintre Romanil remasl In Ardél, cel mal vitejl si

mal bogati tralaü bine, alaturl de boeril ungurescl. AcestiaInsä asupriat grea pre poporul cel de jos al Romani lor.

Boeril ungarl adesea luau Romani lor tot ce ago-nisei si 11 bateat si il schitingiuniati. Acum 100 deant, suferintele Romani lor din partea Ungurilor ajun-sera la culme. Bletul Roman abla era suterit In teralul, In Ardél.

Romanul era strein in tera NVCasa lui, locul din vatrd, vita lui de land casd,Apa, codru qi cdmpiea, bucdtica de pe masa,Pruncii tut si i chiar softea : Tot ce are e'n perire,,Cad Unguru si insusesce romandsca mostenire.

Atunci Romanil se hotartra se sa. ridice cu puterea,impotriva asupritorilor Ungurl. Et asteptati numal nisce

conducetorl humid si vitejt. $i pe acestia II gasira invitejil muntenl Horiea fi Clofca, nisce Romani verclldin Muntil Abrudulul, in Ardél. Lul Horiea II mal 4i-ceail si Nicolae Ursu. Cu Horiea si cu Closca se matIntovirasi un vitéz, muntenul Crifan.


Cate 11 trel s'aq pus in fruntea Romani lor delamunte, ce le dice si Mofi. Romani! in mal multe

invinsera i !Apra frid. In Ungurl. Dar in celedin urma, Horiea cu cel dol tovasl al sei, aü fost prinslde caul Ungurt i osfinditl la m6rte.

Dupa mOrtea conducetorilor, Romani! saü linistit.Dar si Unguril mal cumintit, In purtarile lor cuRomani!.

229. GrAdina de doll.

Florile din gradina aduc la ochl, vedere frum6sa prinforma i prin colorile lor. Ele !ma mai adesea aducmiros placut. Florile sint fOrte multe la numk.

In grddind o sd gdsesci: Gh toed i micsunele,bujort, create, mixandre, mac, gar* lalele,crini, rosetd, tiparóse, nalbd, maghiran, zorele;

rosmarin tufdnicd,busuioc liveinticatranda fir 0 calfunet,galbenele, ftdnjinei ;mdrgetriteirel, verbine

gherghine,apoi gura-leului

moful-curcanului,ba 0 ochful-boului,lângã fldrea-sdrelui.

Daca. vré cine-va sä alba flori de acestea i prestelama, le pune in ghiveciuri. Asa le p6te 'Astra in caskla lumina si la caldura.

Unit Omen! cu dare de mana mai tin vara, in gra-dinile lor, in hardae marl, copacei i pornicori strain!.De scant acestora sint : Leandrii, cel cu frum6se florlalbe ci rocii, portocalii i ldnztlii cu flori mirosit6re cicu fructe placute, rodif cu floricele mid cat garofita

ro01 ca sangele i cu fructe marl ca merele. In unite

223

hat-ueil

s'ag

i

qi

vaniti i

ci

i

si

--- -

fi

www.dacoromanica.ro

gradini se fac §i umbrare cu vi/d, care ne dá struguril,cu iederd, cu curpen i cu vifei silbaticd. Cu plant&de acestea se impodobesc' §i pavilidne, sai. kiofkuri.

0 asemenea grddind de flori este un adearat Raide pldcere !

230. Ghic1t6re.

Prin lerbd, primdvara, cresce-o o tufa resfiratd,Cu fruneele crestate, i cu mid 3i albe /tortEa face o dulce pómd, cu miros 3i cam ro3catd.De-1 spune-o, sec aibi parte s'o metnand adese-ort

231. Scinteea.tTn copil de Oran se nhrävise a se tot juca cu tà-

ciunI aprin§i. El se invârtih une-ori cu el prin Una §ipe dinaintea wit Mare chef fdceh child vedeà schnteileschpärând din thclune i shrind in drépta §i in stânga..

Odath child phrintil M.' nu erail acash, incept sh se.jóce lard§ a§a cu un thciune, pe -dinaintea u§ii. 0 scan-tee mai mare sburâ sus de tot §i se puse pe acope-ri§ul easel. Casa erh invelith cu pae. Paele luard In-data foc §i lncepura sh arcjä. Dar copilul, zapacit de.jocul sal, nu baga de sémh. and el prinse de veste,isbucnise flachra d'asupra easel. Atunci copiluluifrich i fugl, fdrä sh chieme pe nimenea.

Focul se intinse repede. Inteo cliph cuprinse t6thtcasa. Era un lucru de spaimä !

Lumea venià din tOte 011ie. Toff aduceail donite .cu aph, ca sh stingh focul. Dar nu mai era mijloc !:Flächrile pät-runseserd in tOte pärtile easel. Totul ardeLde sus pand jos. Päretil incepurd a se surpa. Se vedeLIn odae cum ardeat. paturile, §i. scaunele, §i. mesele,tot L. In chte-va minute tot/ casa se prefact in scrum,§i In cenu§d.

Parintil acestui copil nu mai aveall cash. El nu mai- 224 -

§i

II filt

www.dacoromanica.ro

aveail unde sä ada, uncle sa lucreze, unde saEl n'aveall nici haine, nici de maneare. El n'aveattnicl bath' sä1l cumpere alte paturl, alte scaune, mese,rufe, halne, bucate, si vase ! De casa nicl vorbd ! Ei", dinómeni cu stare, se laurel in cate-va césurt sdraci I

Plangeati, vai ! beii parintl ! i eine era de yin/ ?...Copilul care se jucase cu focul !

z/duraeiku arvixiu Aei

xvtAinxic/ 40-C/14 /MAW .

232. Timpul viitor.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Copilul reti naravit clise In gandul sea :Me voiti jucd cu foe. Ce frumos vor zbura scanteileIn sus! Cum va pogni focul pe taclunele aprins ! Elnu'sl aduse aminte ca aved sa se aprincld casa. Nuse gandi ce nenorocire va aduce el pe bletil lul pärintl.

Regule. t) Verbele: vor zbura, va pogni, a aducearara cd lucrarea insemnatd printeinsele se va face malpe urma, Inteun timp viitor.

2) Verbul se chiemd cd ski la timpul viitor, cdndaratit cã lucrarea, insemnatd printr'insul, se va face inurmd. D. e. Me void juca mai taria. Ne vom jucade-sérd...

Terne: r) Din bucata de cetire Scdnteea veI scrietóte verbele impreuna cu subIectele de care tin 1

2) La verbele iaü ci ed vel arata lucrarea latimpul viitor Ett voiti lua bathe.

Carte de attire p. ci. II pr. T.Trb. - 225 - 15

a.a:

derma.

www.dacoromanica.ro

233. Laurul porcesc, cucuta 0 mAs61arita.

Trel copil de Oran se jucarA d'a purc6tia, Inteo cjide t6mnA, cu roduri de laur porcesc.

Latina porcesc cresce prin locuri murdare, neingrijite§i neingrAdite. Copiii aceia chiar §i mâncarA din se-mintele negrici6se ale acelor rodurl. Dar el cAtesi-trei seImbolnAvirl f6rte greg. Ba doi dinteinsii, carl mAncarAmai multe seminte, innebunirA si murir5, in cele mai

grozave durerl. Al treileacopil, care mAncase maiputine seminte nebunesci,scApâ cu mare gra', cuajutorul unul medic.

A dorm di dupA aceeamare nenorocire, inv4A-torul din sat duse cu sinein sail mai multe rAdA-cini de laur, le arAtA sco-larilor s6i, si le-a vorbitdespre dinsele. Atunci le-a

spus cl laurulul porcesc ii mai die §i turbare, fiind-caeine manâncA din semintele acestel plante inebunesce,sag turbézei. II mai clic apoi §i duma-fetei, fiind-cA ceice gustA dintr'insa, pot sA m6rA de acea bold uritAeel clic ciumd.

Laurul porcesc p6te sA créscd pang la o jumëtate demetru. El are cotorul grosut, frun-zele marl si colturate, flOrea alba,ce adman! cu o zorea colturatA. Ro-dul laurului este ceva mai maredecal nuca. El este verde §i acoperitcu ghimpi, asemenea vera In nAun-trul acestor roduri slut semintelecele negricI6se, care sint f6rte ve-nin6se.

Venin6sA este si Cucuta ce s6- Cucuta

mOnA, incat-va, la frunze, cu pAtrunjelul.


OtrAvit6re e §i mAsAlarita sag nebunAriti. Are pacotor, pe frunze cli pe fructe nisce peri§ori mid §i unfel de cleig, ce mir6se greg.

Mitrag Lima sail D6mna-Mare, cresceprin pAdurile despre munte, undeacopere poeni intinse. Rodurile els6m6nä cu o cir61A negrici6sA. Elesint lipite pe cinci foite verdi.

Laurul porcesc, cucuta, mdsela-Ilia pi mdtrdguna, sint plante ve-ninóse.

T6te plantele venin6se otrAvescpe cela ce se atinge cu mAnile deele, sail le gustg. Dacä le mAnAncAcine-va, se inbolnAvesce greil, bap6te sä i inebunOscA, sail sä turbeze. Atund face spumela gurA §i, in cele din urmA, mOre in cele mai grozavechinuri.

DacA cine-va se otrAvesce cu burueni venin6se, panAce sosesce un medic, este bine sd bea lapte cald, sauapd cdldutd cu sdpun, ca sd producei vinare. Lucruleel mai cu-minteinsd este, sd te feresci de ori-ce plantdce n'o cunosci bine !

Mis6larita

234. Bit6tu1 betiv.

Nicolae a lul Stan Gheorghe r6mase orfan de pa-tint!, and era de 7 ant

De alum! niment nu-1 mat pull& de grija. El umblade capul lul pe stradele satulul. Mama ce capeta siumbla trenteros, ca vat de capul la Pe urma II luacarciumarul sA-1 muncésca si In schimb sA-1 dea demancare si ImbrAcAminte.

Dar Nicolae in fie-care qi, cand carciumarul esia.dupa ceva treburt, se repegik, ca un desmetic, la b6u-tura, si bea pe ce putea. pune maim, si yin, si Wick.si basamac, Nicolae se facia un bail betiv.


In cele din urm§, carciumarul, afland de obicelul ceiitti a luY Nicolae, 11 alunga de la sine.

De atuncl ba6tu1 umbla Iaras fart capetaia. Mal-pe urrna se duse In orasul apropiat. Acolo se facii--vIncletor de (pare. Ce castiga, tot dadek pe bkitura.Adesea il vedeal pe strada, mergend sovaind si lo-vindu-se de zidurl, sa6 de treckort Une-orl se impe-dia. si cadea, jos. Cate-o-data il vedeal ca se mal sc616.Alta data stetet lungit la pam1nt. De gIaba se incerckate un treckor sal ajute sa se ridice. Nicolae nu seputea, misca, si nicI nu putek sa rëspuncla ceva. curost. Nu putek nici ochil sa si-I deschida. Era. galbenla fata, cu buzele albastril si, ma! mort de obos611.Une-orl and se lovia. de pletre, era plin de sange.La halne erk trentèros, murdar si plin de noroiti... Lu-mea se adunk atund In jurul lul. Venia, si sergentulde strada si cu mare greu il tarail pana la sectieAcolo stetek peste nOpte Ora a doua 4i, cand sedestepta.

4a a dus nenorocitul de Nicolae, din o betie In Oa.Mal pe urma, Inteo nOpte de lérna, degera, and a douatli 11 aflara mort de ger... Ast-fel s'a sfarsit nenoro-caul de Mk !

Befivul este un om nenorocit. El e urgisit delad lumea.Befiea aduce 0 mórte.

&pea este un mare pdcat.

235. Tudor Iradimirescu.

Subt urmasil lul Mihaid-Vitezul si a lul Stefan celMare, mulV Gred se aseclara In Munteniea si fn Mol-dova. Mal pe urma acestI strain! apucara sa punamana pana si pe Scaunul Terilor Romanescl si pet6te deregatoride. Mind marl si tar! Grecil, In vremede 100 anI, pusera cele ma! grele birurl pe Roman!:Il jupulati, II bateau, II bagaü in puscarie si U §i ucidead.

228- -www.dacoromanica.ro

De obicelurileRom linul era

Dar In cele

de limba Romanilor isl bateaa joc-rob fi strain in fara &I!din urma, bunul Dumnecieti scula. din

tre Romani un vitéz rezbunator, pe Domnul Tudor-Vladimirescu.

Tudor era din muntilGorjului. El In scurta vremeaduna In jurul sn, o multimede Romanl, Inarmati carecu ce avea I Treat cu elOltul i tncepa sä bagespalmaIn Grecl, carl fugiaU dinainteaRomanilor.

MultI asupritorl platiraatuncl cu vléta relele cefacura Romanilor. CantecuLpoporal a§a glasuesce :

Este Tudor, e MaulCe'nspdimintd pe pdgdn.E voinicul, e Olténul,Este Tudor, Domn Roman.

lime trece 011ul mare?Ce vitéz rezbundtorUmple astd-cli de terOreSbirii bietului popor ?

Sal urmdm, Romani cu loft !Set scdpdm (era de ho(1!

236. 10 Mail 1881,MaIestitilor Lor Regelul Carol I i Reginel Elisabeta-

Sus pe del, la Cceedrald,Ve4 mul(imea alerrind,

armata, a feril falaS'égul tricolor purtOnd.

ane-I VitOzul calare,De viteji inconjurat,Ca 'ntre stele mdndrul sore,

straluce tnfocat ?

Marirea-Sa RegalaBunul nostru DomnitortE a prii. ndstreEste primul luptator.

229 -

§i

le

$i

a -

E'

fold,

www.dacoromanica.ro

Cine e fi Acea femeeCu chip mdndru ingeresc,Cu ochiii dulce ce sccinteeCdnd Haifa o privesc

Este falnica ReginA,Este-un suflet smuls din Bahl,Ce durerea-n plept alind,Cdnd aucli dukele-1 grant

Salutati-i cu lubire,Cu supunere i onor IUrati-le fericireqi un mándru viitor !

237. Datorille Wei. bittrinif.A fost odata un unchla batran, batran. Dinsul nice

nu mal putek sa vaqa bine. i manile II tremuraa. ç inu se putek tine bine nicl pe piclOre.

Ast-fel and sta la masa, cu fiul sea i cu noru-sa,i se Intimpla. cate-odata sa verse din lingura, pe fatamesa Tineril se scarbira de el §i de la o vreme nu4mal lasara sa stea cu el la masa, ci ft (Meet demancare, deosebit pe vatra.

0 data unchla§ul mane& din tr'o farfurie, la vatra._El prinse farfuriea cu mana. i cum II tremuraa ma-


nile ca frunza, el sap. farfuriea jos, !mat se sparsenumal cleat. Nora unchlasuluT se supèra de lucrulacesta fOrte i mustrl aspru pe bAtran.

ca sä nu spargA alte farfuril, cumperA pe sémabatranulul o farfurie de lemn, ca sä manance dinacee a.

BAtrAnul main& din vasul de lemn, i stet i ofth.Inteo qi nepotelul sea se juch prin casA. El strinse

ma) multe bucAtele de scAndurl mid t IncepU sA lepotrivéscA una cu alta, in forma unul vas.

Ce facl tu ? 11 IntrebA tatAlFac o farfurie de lemn, din care sA mAnAncl

Domniea-Ta si mama, cand voii fi at mare, si DomniaVOstr veil fi bAtrAnl, ca bunicul!

Atunci bArbatul si mulerea se ultara lung unul laaltul. Lor le pArurA reil de ceea-ce fAcurA cu tatAl lor,cel bAtran. Lacrimi de rusine si de durere incepura sAle curg A. din ochi. Din minutul acela Yar puserA pebAtranul lor tatA, la mash si 11 IubiaU, i Ii respectati,si II lertati greselile, ce le face& din slAbicluneatrAnetelor.

onored 0 sd respected pe cel bdtrdni, Octei aft veolut fi ai trecut peste mai multe

sint mai intelepti la slat 0 mai buni la inimddecdt multi tineri.

238. Cftmpul.

E§ind din sat pe drum, ajungi la loc larg, In camp.0 parte a cdmpului se ail §i se sOmènd cu bucate. Par-tea aceea se numesce grind. AM parte a câmpului6menii o lasd pentru iérbd. Din cdmpul cu lOrbà oparte se pasce cu vitele. Locul, uncle pasc vitele, sechlOmä pdfune, islaz, sail inza?. Pe and parte din campse lasd sd crescd l'Orba mare, de cosit. Locul acesta sedice livede. Printre Orine, i livede se vd drumuri

- 2 3

§i

sea.

ba-

Set

Eidntimplari.

www.dacoromanica.ro

pentru_care. Se vikl §i rez6re, oil qanturi, ori brazdece le dice mejda

Porumbul, graul §i cele-l-alte bucate, dupa ce se coc,se aduna. Pe locul lor r6mane mirifte. Ierburile secosesc §i se fac fdnefe. Pe timpul muncil campuluT, t6-rina este plina de lume.

Islazul este al tutulor 6menilor din comuna. In ialazes diminéta la pajama vitele, call, porch, oile §i pa-senile 6menilor. Pazitori ci ciobani Oren §i ingrijescde animale, sa nu faca stricaciune, prin Willa.

In camp, maT ales pe c6stele din spre Mi 6da-di aledeurior se afla §i vii, sail podgorii. Unele Maui, baqi unele locuri acedate din camp, sint acoperite cupaduri de tot felul ea crang, dumbrava, codru.

Primavara, vara i t6mna, campul geme de omen!,earl vesel muncesc pamintul. Vorbe, chiote, cantece dinzorl de di, pan'n n6pte, de ti-e mal mare dragul!

Suna'n faptul zorilor I qi'n frunzisul valorGlasul muncitorilor I Cornul vándtorilor!

239. Muptelul, coda §órecelulul 1 isma.Prin fanete §i prin livede cresc o multime de Terburf

cu florT mirositOre, call slu-jesc ca doctoril in unele bOleAca este mucetelul, c6da core-celulul ci isma.

Mufefelul, sail romanitacresce nu numal prin livedei pe campil, ci ci pe margi-

nea drumurilor, ci prin cur-tile caselor. Mucetelul aretulpinit ierbOsA, cu mai multeramurele. Frunze le II sintcrestate ci impartite in firesubtirT. Florile mucetelululsint la mijloc galbene, far lamargine, albe. Ce miros pla-

- 232 -

r2/

www.dacoromanica.ro

cut röspAndesce musetelul !Din florile uscate de muse-tel se face cel mai bun ceaiilpentru dureri de stomac.

C6da fdrecelula crescemal adesea prin livede. Estemai mare decAt musetelul.$i c6da sOrecelui are tulpinATerbOsA i rAmur6sA. Frun-zele 11 sint lungulete, de cu-lOre verde-intunecatA, Tarfloricelele ail cul6re alb&Din frunzele si din florileacestel plante se face un felde ceaiil, ce se bea in anumebOle, sail dureri din nAuntru.

Isma sail minta cresce si de la sine prin livede. Ea se r6-sAdesce §i prin grAdini. Isma are rAmureleleverdl sag ro§i6re. Frunze le is me! ail forma.ouluT kii sint dintate pe margin!. Floricelelecele albastre Sint asedate pe varful rAmu-relelor. Isma are un miros fOrte plAcut.De aceea si din ismA se fierbe un ceaiiiplAcut kii folositor pentru ceT ce sufer destomac.

Musetelul, c6da fOrecelului 0 isma se chi6md cdsint ierburi medicinale. Pentru ce?

240. Hora copiilor.

Sub teiii cu trim= laidVenifi copit la joc.qi hora la olaltdS'o invdrtim cu foc!

Venig tradsd Ora!In hora. ne legdm.Tresalte inimiOra,Not hora s'o imam!

233- -

ji

www.dacoromanica.ro

Sub kill cu frunza latã I Ea unde se 'nvirtesceSi sub desist de fag I Campiile 'nverclesc;

.Not hora resfiratetS'o invirtim cu drag.

I Tot omu 'nsufletesceI E joc, joc românese

*

241. Agrlcultura Fli industries,.La câmpie si la del sgteniT lucrezg, sail cultivd pg-

mintul. Pe acolo cresce grail, orz, secarg, oyez, porumbsi alte bucate. Munca plugarului se chiénid cultura pd-mintului, sail agriculturd.

La câmpie, la del ca si la munte Wenn' tin apoT 0tot felul de animale: Vacl, bol, cal, oi, capre, albino sialtele. Acest fel de muncg se chiemg crescerea vitelor.

Pe cestele delurilor se cultiva viid. Acesta rodescecu belsug, struguril din care se face vinul. Prin lived)cresc tot felul de pomi, sail pometuri.

Sdtenii se ocupd mai mult cu agricultura, cu cres-cerea vitelor ri cu pometuri.

Sätenul adesea isl face singur plugul, grape, cam}.sj alte unelte trebuinciese. Säténca face tot felul depanzeturI si de haine, pentru tog cgsenii. Uneltele, ce

- 234 -

s s

www.dacoromanica.ro

si le face säténul i lucrurile fdcute de saténcg, form6zgaindustriea saténului.

In targuri i In orase 6menif nu muncesc numai lacamp. MAT fac cizme, a1ii haTne, i arä alii fac felde fel de unelte ca : Securi, cOse si mobile de tot felul.Acei 6meni se chi6ing meftefugari sag mdestri. Produ-sele lor formkä industriea me§tefugarilor.

Atat mestesugaril cat si t6ranii, dacg shit silitori lamuncg si nu chieltuese prea mult, pot sail beg. stare-frum6sg. Asa apoi, pot sä trdésca ei ate se pOte de bine-

Agricultura §i industriea sint cloud luereiri: de cape-tenie ale sdtenilor.

242. Mica cea banit.

Regele unel terl marl trece& odatl Ware printeunsat, WA s&-1 cunOsca cine-va. Ajungendu-1 setea, Oakera i cald, a cerut apti de la o fetita, care chiar venikde la fantana, cu donita pling. Ea Indat& alerga la din-sul i, ridiand donita pe umer, I-a dat sä bea.

Bun& i vrednieä copila estl tu, --Ii ise regele-multumindu-1.Daca al vré, ea te-as lu& cu mine, laora i te-as da sä Invetl carte.

Carte as inveta. bucuros, Domnule, respunse-fetita, care nu scia cu eine vorbesce.Dar de ad, dinsatul nostru, nu pot s6. me duc, c. eine o sa Ingri-jesca de mama, care e bolnava?!

Dar unde e mam&-ta ? IntrebA regele.VoIt .s'o veq.

Copila duse pe rege Inteo coliba, unde bléta mamaa fetitel z&ce& pe nisce pae, slab& $ i gemend de du-red. Ea se tangul regelul cat e de bolnava, de saracasi de nenorocita i a de sigur ar mud Indata, den'ar lngriji fetita el de dinsa.

23 5-

.

www.dacoromanica.ro

Aceste cuvinte le (lin ea, tremurdnd i pldngênd.Pe rege insq podidit lacriml de mild, pentrumumd, i de bucurie pentru inima cea bund a vred-nicel fetite.

Pe urmd regele ap a vorbit cu glas dulce :Voiti ingriji ca sà aveti cash mal bunä, unde

n'o sä ye lipsesch nimic. Pe fetita o voiti ajuta caInvete carte 0-1 ddrulesc 5000 de lel, pentru vremeaand se va mdrita. Apol, la plecare cjise

Afa se ingrijesce regele de fiicele cele bune ale.supuOlor s'dt !...

9)04Alifi via/.

243, Eepetire asupra timpurilor.Deprinderi gramaticale.

Terne: t) Din bucata de cetire Fiica cea bund,veT culege tote verbele §i le veY scrie pe treT co-lOne osebite : Pe o colOnä vet scrie verbele la tim-pul de pp! Pe a dotia veY scrie verbele la timpultrecut! i pe a treTa vel scrie verbele la timpul viitor!

2) Verbul veci inteo propositiune 11 veT scrie, ineke-0 trele timpurile, §i la amândoild numerile !

Lucrarea acdsta o vel face ap :

Timpul de fatd

V64 pe mama.VecIf pe mama.

Timpul trecut

Am v64ut pe mama.AT v6dut pe mama.

- 236

Timpul viitor

VoiU vede pe mama.VeT vedé pe mama.

sa

faa

:

www.dacoromanica.ro

244. Trifolul §1 sulfina.

Tot lerburi medicinale sint ci trifoiul, i sulfina.Trifoiul cresce de la sine

prin fanete, in locuri mai grase..Dar el se cultivA §i anume prin.livede, fiind-cl trifoiul uscateste cel mai bun nutret pentru,vite. Trifoiul are o tulpinA ler-Mat, cu mai multe rAmurele..Frunze le trifoiului sint acecjatede obiceiti cate trei impreung,.in forma palmei. FloriceleleformézA buchete rotunde de-colóre albastrA, sail albue. Din-.tr'insele, dupti ce s'ail uscat,,se face un fel de wail Dar

( mai mult se cultivA trifoiul,pentru hrana vitelor.

Sulfina cresce prin porumbi01, pe.langd drumuri i pe canturi, 'Ana la o.InAltime de un metru i mai bine. Tul-.pina sulfinei este §i ea Terbdsl cii nu,prea grOsA, pe cat este ea de inaltti.Frunze le il slut mAricele, cu margin!dintate ci Imptirtite in treI pArti, ln,forma frunzelor de trifoifi. Floricelele ailforma de ciorchine. Ele ail coldre de.obiceiti galbeng. Dar este sulfinA cu flóre-ci alba, sail chiar albastrA. Sulfina are-un miros plAcut, une-ori mai slab, alte-ori,mai tare. Ea Infloresce prin Tunic) 0 prinIu lie. Frunze le fii florile sulfinei se punprintre vesminte pe care le ap6rA In,contra moliilor. Frunze le uscate se in-.trebuintóza ci ca Mc.

Muqefelul, coda fOreceluhd, isma, trifoiul i sul-- 23 7 -

www.dacoromanica.ro

,fina sint plante lerbóse cu tulpine reimuróse. TOteacestea se mal clic si lerburi medicinale.

Sint si alte plante, din ale ceiror pcirti fierbin-,du-se, se fac doctorii pentru anume bole. Asa estechimenul, /lorile de soc si cele de kill, semintele.de i6nuper, rddelcinele de pdtrunjel, cele de cimbru,,pelinul si altele.

In ce sém'onä plantele medicinale cu cele oträvitOre ?Si in ce se deosibesc unele de altele ?

245. Cel tret caletorl.Intfo gi caldurOsä, trel alëtorl se intainira la umbra

mnul stejar mare, de la marginea drumulul. Er a. un ma.-.celar, un tabac *i un tamplar.

Ce minunatA OW grAl tabacul, care se uita.,cu mare luare-a-minte la crAcile vanjOse ale stejarulul.

Al put6 tabaci cu ele o sutä de ple! de bivol !Ar fi mare paguba sa-1 tel cOja, respuuse Om-

'plarul. E minunat lemnul! Si, daca l'al usca bine,.al sc6te din el cele mai frumOse u§l de biserica §i.nisce cercevele de ferestre, care ar tiné sute de an!.

Se vede bine cä vol nu scitt sä pretuitt un stejar.a§a de frumos, striga micelarul cam supèrat..N'ar fi 6re un päcat sä se tae, orl sa se cojasca unstejar, care face atata ghinda, in Cat al put6 sa ingra0pe fie-ce an 50 de porcl dintr'insa ?

Si timp indelungat, cei trei cdlètori se certara. Intretsine asupra stejarulul. Singur numal macelarul voik'sä-1 lase intreg §i sanatos, ca sa. roclOsca mal departe.

Dar sa nu ne mal certam de glaba, clise ma-celarul In cele din urma.

Eil liti la ghinda stejarulul. Tabacul sine la,c6ja MI, §i tdmplarul ravnesce la lemnul la

Fie-cine pre(uesce lucrurile dupei folOsele ce el,insuq pile set le tragd din ele!

238

-

www.dacoromanica.ro

246. Ce e tata?

Tateil meg este plugar,Are plug i are car.Fara el in camp se duce§i bucate ne aduce.

'fatal mai este amplar.El lucreza brad, stejar.Cu barda cioplesce.Lucruri mdndre tot gatesce.

Tatal meg e croitor.lucréza cu mull spor.

Cu acforul tot grabescePdn'ce haina ispravesce.

Tata meil este cizmar.Om ca el geisesci cam rar.Tae talpd, tae piele

face ckme din ele.

Tata e negutator.Vinde marfa tuturor.Ori-ce trebuesce,La el prea bun se gdsesce.

Tata pre:ot se-numesce.La altarul Vint slujesce.El, la bunul Dumne4eil

glasul

Total meet i tatdl teicni-i iIe Dumneded !

Tot in bine sd spordscdCa. de not sd

247. Comerciul.Niel Weal, nici me§te§ugaril nu 'fg pot face, el Insi§l

tote lucrurile trebuindfOse. Sät6nul p6te face nicl- 239 -

migei

4,Si

lucru-ff

Sd

ingrijdscd.*

**

MaltaIst. sea.

www.dacoromanica.ro

easd, nici secure, nici funil la jug. Me§te§ugarul nit'Ate sd lucreze singur câmpul, ea sd albd bucate. Si.sdt6nul, §i me§te§ugarul este silit sci v1n4c1 din produsullui ce-I prisosesce. SI, pe banii cdpaaci, ift cumpirci"de ce are nevoe. Locul, unde Omenii se adund ea O.vindd §i sit cumpere, se chiénid beticiii, sail teirg. Schim-barea in bani a produselor de prisos §i cumOrareaaltor lucruri trebuincióse se chiémä comerca thnenii,earl se ocupd numal cu cumpi5rarea §i cu vinclareaproduselor deosebite, se numesc comercianci, sail ne-gustoril Gel mai multi comercianti trdesc prin targuri,.dar mai ales prin ora§e.

Agricultoril sint aprOpe toti Romeini. Printre me§te-§ugari §1 printre comercianti sint insä multi strata-Lucrul cu-minte este ca Romdnil pretutindenea sd in-vete §i me§te§ugul, §i comerciul.

Comerciul, industriea si agricultura sent lucra-rile de capetenie ale ómenilor.

248. Bogittul nemilostiv.** Era, odata un om hogat, care se imbraca, in halnele

cele mal scumpe. i mama, bucatele cele mal alese, 0,trala. in cele mal marl placerl.

$i era, 0 un om sarac, anume Lazar. Acesta zacekplin de bube inaintea usel bogatulul. i doria, saracul skse sature din faramaturile, ce cadeail de la masa bogatului.

a munt saracul i s'a dus de ingerl, in sinul lutAvraam. $i a murit 0 bogatul §i s'a dus in Iad, la.chinurl grele.

Din Tad, bogatul ridica.ndull ochil, vecjil pe Avraam,.de departe §i pe Lazar, In sinul sett. Atuncl bogatutstrigand, a cps :

Parinte Avraame, miluesce-mê 0 trimite pe Lazarsa-§l inting varful degetulul sett in apa, ca sä iml re-coresca limba, ca. me chinuesc in acésta. vapae.

- 240 -

51

www.dacoromanica.ro

Fiule, adull a-minte cd tu al primit cele bunein vleta cea-l-altd, i Lazdr a primit acolo cele rele.

Dar acum el se mangele situ te chinuescr.i pe langa,acestea, intre nol i intre vol este o mare pr6pastie, careopresce trecerea de la nol la vol 0 de la vol la nol.

Atuncl a cps bogatul:Rogu-te dard, parinte, trimite pe Lazdr, in casa

tatälul meg! Ca am cincl fratT, cdrora sa le märturi-séscd despre acésta, ca nu cum-va sa ajunga i el,dupd mOrte, la acest loe de chin.

Avraam insd I-a rêspuns:Au pe Moisi §i pe proorocl acolo. S1E-4 asculte fie

Dacd nu ascullet de Moisi fi de firoorocr, mcl-car de ar Mvia cine-va din moll ci ar merge ladinfii, nu vor crede.

Fericiti sint acel milostivf, cet aceia se vor milai.

249. Gruparea animalelor.Vaca, cocosul, pescele, albina i melcul umbra' din-

tr'un loc la altul, ca sd'si caute brand. Ele simtescea si noi Omenii. Fiintele aceste sInt animale, sail do-bitdce.

Pdrtile cele mai de cdpetenie la ori-care animal sint :clipul, trupul i piciOrele, sail membrele. La cap ant-malul are ochii cu care vede, urechile, cu care aude,nasul, cu care mirOse si gura cu care mandncd. Multedin animale ail in gurd ding care macind mâncarea.Dupd hrand unele animale sint carni-vore, altele sinterbi-vore i altele mânâncd tot ce le vine inainte, caporcul. Porcul este omni-vor.

Trupul unor animale e acoperit cu per, al altora cupene, i ards al altora cu solzi. Unele animale au tru-pul golas, altele acoperit cu o c6jd. Trupul tutuloranimalelor e mai mult, sail mai putin ccirnos. Unele ani-

Carte do ci tire p. cl. TI pr. Urb. 241 - 16

acela...si

t

-

_www.dacoromanica.ro

male ail 6se in trup 0 de aceea se numesc animaleos6se, sail vertebrate. Allele n'ati Ose 0 de aceea seclic animale fdrd 6se.

Pici6rele animalelor sint 0 ele fOrte deosebite. Une leanimale au patru pici6re, de aceea le cjicem patru-pede. Alte animale ail numal cloud piciOre, de aceea ledit em bi-pede. Sint insA animale, care ail mai mutt decalpatru piciOre. Altele insA n'ail de loc piciOre ci se tâ-rèsc pe jos. Apoi, alte animale ail aripi, in loc de pi-clOre. Altele ail 0 piciOre 0 aripi. DupA mziscare, uneleanimale sint umbldtOre, allele alergetOre, altele sic-12.i-

tore, 0 iarA§ allele acdfeitOre. Unele animale sint sbu-rdt6re, altele inoteitOre si altele tdreitóre.

DupA locuintg, animalele unele sint domestice,si altelesciltatice. Unele trAesc numai pe uscat, allele numaiin opd, allele 0 pe uscat §1 pe apA. Une le ,trAesc inpdmint, si allele in aer.

Multe din animale II sint omului folositOre. Aça antanimalele domestice, care nu se sfiesc a se apropia deOmeni. Omenil le hrânesc, le addpostesc §i le ingrijesc.Cele mai multe animale trdesc in sAlbAticie, pe campuri0 prin pAduri. Ace le sint animate sdlbatice. Unele ani-male sint nevinovate, Tar altele sint f6rte rele, atatpentru Omeni cat 0 pentru animale domestice. Ace leanimale sAlbatice se numesc Kare.

Omenit vanézA pe cele mai multe animale sAlbatice.Pe flare le vAnézA spre a le starpi némul, oil spre ale imputina num6ru1. Pe animalele nevinovote le prind§i le ucid spre a manca carnea, sail spre a le intrebu-inta pielea bor.

Nimeni nu cutiOsce t6te animalele de pe pAmint, decat numai unul Dumnedeil, care le-a fácut spre aju-torul omului. SA-I multumim 1111 Dumnedeil 0 pentruacésta!

Tote animalele, impreunet, forméset clasa, sail int-pèrátia animaletor.


250. Ghinda i dovldcul.

Un Oran cam gugurnan, dar care se credea fOrtentelept cum se erect top gugumanil, ajunse odata incalea sa, pe4e un camp, pe malul unel &ie. Pe acelcamp el veciii vrejurl sla be si lungl, cu frunze vercil,lipite pammtului. lar printre frunze erat risipiti omultime de dovlecl galbent, frumosT si marl cat o ba-nita. Pe malul garlel era un copac gros, nalt si fru-mos, cat sa umbrOsca o turma intrega de ol. Copaculera un stejar batran, ale carul ramurele eraü pline de.ghinda cOpta.

Se ulta Oranul la ghinda cea mica, aninata in susdc stejarul cet mare. Se ulta si la dovlecil cel marlasternutl pe jos, printre vrejurile noT i slabanOge.

-- clise el, dar nepriceput a fost cine a fa--cut ast-fel de randuela. De m'ar fi intrebat pe mine,

fi pus sa erica pe ce mat-Y. Ae ramurite stejaru-int lar ghinda cea mica as if lasato sel crisca pejos, 5e aceste mid vrejurt.

Dupa acesta chibzutela, el se asOc,11 la umbra ste-jaruluT, cu cOsa langa dinsul si, obosit de asa gandurladancf, incepü sa mople. i pan& una alta, se si pusecu fata in sus sa traga, un somn zdravan. De-odata

trezi din somn ceva, care il cacti drept in nas.Se destepta speriat, puse mana la nas si veqi ca era,cs theta ghinda, picata din copac.

Bine c'a lost ghinda, clise el, dacä era dovléc,T6maneam cu nasul frant I..

DOrnne ferefce! Las7 di tot bine s'a gdnditDamnedeü de a pas ghinda in copac i dwgecii4n bostdndrie. . . Se vede cd tot eit sant un ga-guman !

251. Tara.,0 I mull rni place vara, Cu pomil plini de rOde,

vercli pOduri stufdse : Cu grdnele, skara,

- 2 43

as

insa ii

I.

Cu

www.dacoromanica.ro

Cu bolde marl frumOse,Cu spicul care cad e.Cu noptea instelatd,Cu cerul cel senin,Cu luna cea curald.Cu aerul cel lin.

,i-'n munte, #-'n ceimpie,Clef rece e isvorul,Cad rar se afla besne,,Cad tot e veselie.Ct:ci rofia scdnlidzd,CtInd clifia se ivesce.

Cu pail cdradlOre,Cu fluturil pe fore.Cu stupi de inhere plinh I0, vara, c dlelorulSd umble-i lane

Cdci raza lumina& ,

Si cilia se ostenesce,0 umbra se Intinde,..i. 'n brale Il cuprinde f

252. Plantele t3 1 gruparea fiintelor.Pomil, copaciT, legumele, florile, lerburite §i buruenile

se s6mIng, cresc, se nutresc §i se sporesc. VOA-clic/I, tOtelucrurile aceste ail viqci, t6te sint vietcifi, sail fiinte viTa

Numesce alte fiinte vil ! Animalele Inca se si ..mioddinteun loc intealtul, isi ail if sin? fire. Pomii, copacii,.

24 4-

www.dacoromanica.ro

legumele, florile, Terburile §i buruenile simtire. Elenu se pot nicT mi§ca, ci stall impleintate In -plimint.Fiintele acestea se numesc plante.

Daca scotem din pamint un meri§or tIner, sail antiplantä, vedem la diasa, tocmaT ca la animale, trel pailde apetenie : riddcinile, trunchiul crdcile.

RAdAcinile se Intind prin pamInt. Ele tin planta Inpamint §1 dinteinsul II due umedéla, cu care se hilt-inesce planta. Radacinile sint de maT multe solurt Dinritdäcind se ridica In sus trunchiul. La arbori §i lacopacei, trunchiul se chlémit tulpind. La legume, la

c

Cori §1 la banana trunchTul se nume§ce cotor, Tar lalerburT, la grail §i la cele-l-alte bacate, se chiclingt paid.La unele plante, §i maT ales la copaci, din trunchiilcresc creicile. Din craci cresc ramuri §i din ramurl ra-murele, pe care cresc frunzele, florile §i fructele. i frun-zele ajuta la nutrirea plantel. Frunzele ail o multime degdurele mid, ce le die pori. Prin porT resuflä plantele,Intoemal ea Omenii prin plumanT.

Fructele copacilor, daca sint bune de mancat, sechilfmnä pdme §i copacil se numesc pomi.copaci le dicem ea skit arbori.

245

n'aii

fi

Celor-l-alti

www.dacoromanica.ro

Plante le, intocmai ca animalele, nu le pot face Omenif,Pe ele le face, sail le produce natura. De aceea anima-lele §i plantele se chlOmA produce naturale.

$i iiietrile pi mineralele sint produse naturale.T6te plantele impreund formad clasa, sag impe-

rdfiea plantelor.Animalele §1 plantele se hrAnesc §i se inmultesc en

ajutorul unor anume organe. De aceea aninialeleplantele se Vice a sint finfe, sag produse organice.Pietrele §i mineralele n'ail organe ca animalele §i. caplantele. De aceea yietrele §i. mineralele se numeseproduse neorganice.

Deci, tOte fiinlele fi tote lucrurile din naturd sint,sag produse organice, sag produse neorganice.

In ce sómEinA §i. in ce se deosibesc plantele de ani-male?

Dar de minerale in ce se deosibesc animalele ? i ince se deosibesc plantele de minerale ?

253. Cele patru anotimpurl.Iérna când e frig qi, ger,Flori si iérbd, tote pier.Prirravara le inviiePrin grddini fl pe campie.Vara, lOte cresc cu sporCa un minunat odor.TOmna 'ncet le vestedesce...qi, kir gerul le sleirpesce.

254. Repetlre generall asupra Gramatteel.Deprinderi gramatic,ale.

SA Mspunde0 la tote intrebArile ce urmézA :

i) Cdnd formenn o proposiliune? Care sint pdriileproposiliuna? Care parte a proposiliund se chfdrnii

246

§i


subiect Cu ce fel de vorbd intrebdin ca sã cumiscemsublictul dintr'o proposiliune ? Cc putem sd spunemdespre fiinta, sag despre lucrul ce este subiectul undpropositiuni ? Ce slujbd face predicatul in proposi-tiuni? Cu cel fel de vorbe inkebdm ca sã cundscempredicatul propositiunei ?

2) Cc lel de sernn se scrie la sfdrfitul proposi-tiund ? Cu ce fel de literd se incepe cuvintul intdiftdinteo propositiune? CrInd mai scriem cu literd maresunetul de la inceputul cuvintului?

3) Cdte pcirli de cuvintare cunosci ? Ce ne araldsubstaniivul ? Ce slut adiectivile ? Ce aratd ver-bele ? Ce fel de vorbe sint pronumele ? Dar nu-meratele, ce ne aratd? La ce ne slujim cu articolele,in cuvintare ?

4) Cdnd 4iceni cd o parte de vOrbire std la numerulsingular? i cdnd la plural ? De cdte genuri tinsubstantivele ? Cc poll sa spui dtspre genul adiecti-velor fi al pronumelor ? La ce timpuri pole .sei stee verbul ?

255. Orientarea dupti stele,

Intr'o s6r4 frumeSsä, dascAlul chiemft pe scolarilla sat Dascdlul vol sä-I invete cum p6te cineva sitse orienteze i n6ptea.

Cerul er A. limpede, senin fArA de nori. Stele, mil sisute, unele mai marl; altele mai imArunte, luciaii pebolta cer6scä. Dascglul ar6td copiilor, toemcd sus d'asu-pra capeteler lor, douci grdmajóre de stele, cam tot laun fel rânduite, dar dosind una cu alta. In fiecare dinacele grámáj6re eraii edte fépte stele. In fiecare grit-mAj6rä, patru stele erail asedate in patru colturi, eapatru r6te ale unui car. Iar alte trei stele inaintail cam

- 247

?

s6l,

www.dacoromanica.ro

pIeziq, parc'ar fi o oipte, saü o teinjélci IneovolatA, decare injugci boi

Desert lul le mai disc) Inca : Aceste cloudgreimcijOre de stele se numese carele cu .6,- carat Inia

bog. Unul e carul eel mare, altul e caruleel mie. Unul par'cit merge de la RAsAritspre Apus, altulde la Apus spreDe cabs off ridicatiochii In sus, spre cer

vedeti in fata v6s-trA, amAndoul carelecu bol, BA §citi bineCA Inteacea laturea cerului este chiarkté4ii-nopte, saü Nordul. A tuna in dosul vostru seaflA D'a drépta e Resciritul i in steinga eApusul. Pupa carele cu boi ale cerului puteti dar säye orientati pe pAmint i n6ptea, &And lucesc stelele,precum dupA s6re ye puteti orienta Jiila, cAnd dinsullucesce In zare.

Stelele, numite carele cu boi; stail nOptea tot-d'aunad'asupra capetelor n6stre. De aceea pe orl-ce plan,Nordul se insemn6zA sus, Sudul jos, Estul la drépta,pi Vestul la steinga. Când desemnAm un plan, noi maiWahl a§eciAm orizontal table, ori placa, ori hArtiea pecare lucrAm. Dar apol and ridicAm in sus desemnul,trebue negre§it sl ingrijim ca in tot-d'auna latureaNordului sd vie sus, spre tavan, §i laturea Sudului jos,spre 'NAGA.

Dupà ce te vei orienta ditia pe cer ? *i cum nOptea ?

256. Tisul unel copile.

Odaeo copililaVisd un vis frumos:Era 'nlr'o gradinilaLa fort Peseta jos.

'ncetipr venirdLa ea Ira ingerei...Prumos o salward,Cerend din flori i ei.

248

Reserit...

.... -

FA

Mieçlc4i.

J:Zuo; palate;

.

-

www.dacoromanica.ro

N dart prea bucurbsd .i ingerii venirdDin cele ce-avem nol. Tinend al lor cuvint,Dar §i Vol sd-ml aducell ,i aduse flori din eeruri:Din care cresc la vol. Copiltl pe plimint:

Modestiea fu intdia.Blindetea if urmd.Sinceritatea sfintaCor Ona o Incheid.

257. Iniatarea Domnulul Iisus Christos.Rusaliile.

La 40 de gile dup6. Inviere, Domnul lisus, impreunticu prietenil sèl, ail esit afara din lerusalim, pe mun-tele Maslinilor, sail al Olivelor. Acolo le-a spus ca.Dinsul se va duce lugs la D-clea Tatal, in cer, deunde a venit. Prietenil set s'au intristat. Iar Domnuli-a mangaiat spunendu-le cil in locul si1 le va trimitepe Suintui Dick. Acesta o sd r'inzde cu a in vea.

Cand vorbiä. asa Domnul Iisus, ridia manile si IT

bine-cuvinta, cum face cu mana parintele preut, catra.crestia din usa sfintului altar.

.'i s'a intimplat, pe and t-a bine-cuvintat, s'a de-partat de la din fit. ,i un nor l-a luat de la othit lor.yi s'a inalfat la cer, uncle s'a afeVat de-a drepta Ta-idlut.

Apostolil s'ail intors In oras si acolo asteplara peDuhul-Sfint.

A clecea cli de la InAltarea la cer a Domnului Christos,Apostolil eraft adunati la un loc...

SI fard de veste, s'a facut tunet din cer, ca de unvint, ce vine cu vifor fi a umplut 16ta casa uncle ;e-cleaii. .'i s'ag uniplut tog de Duhul-Sfint. ,F1 azi cd-patat curaj li tutere, ,ci au inceAut a vorbi intealtelim6i, firecum le-a dat Duhul-Sfint a vorbi.

L9 Rusalit präznuini coborirea Duhulul-Sfint presteApostoll.


Craciunul, Pascile, Inaltarea i Rusaliile sint sèrba.-torile cele mal marl 0 mal trumOse ale cre0inilor.Atuncl, mal ales, trebue sa mergem la sfinta bisericasa ne rugam i sa multumim lul D-dea pentru tOtebunätatile, ce ni le daruesce nouè, Omenilor.

258, ImnulI.

Tralsa Regele,In pace i onor,De JIM inbitor5'apardtor de Ord!

Fie domn gloriosPeste nal lFie 'n veci norocosIn resboig!

0 ! Ddmne SfInte,Ceresc PirInte,&aline on a ta miniCortina romina!

national,

Trddscd PatrieaCdt sdrele ceresc IRaiü vesel pamlntescCu mare, fulnic nume

Fie 'n yea ferild,De nevoi,

Fie 'n veci locuitetDe eroil

0 Ddmne HateCerese PirinteIntinde a ta mini.Pe tera romilni!

259. Vicëtori §1 invetitturl.

Din scdnteea mica se aprinde focul mare.Mulfi, mars lucruri socotesc,

mici nu isprdvesc.Graba stricd tréba.Ce poki face aqi, nu lasa pe mane!Mcd bund-i o pace strambd dealt o judecata dréptd

Fdgaduéla datae datorie euratd.

- 2 5 -

si nic

www.dacoromanica.ro

Lege,limbci qi obicauri,lucruri sfirte la sfrolmqieraii.

Dumnedeil ce hotdrgscenegrefit El fi 'mplinesce.Feird bunul Dumnedeitfoi zadar e lucrvl M.Christos din morti a inviat.Pe noi de mórte ne- a scei pat.

NO. Dumnecleii A-tot-puternic.

Mica fióre care crescePrintre ierburi, si 'nfioresce,Pomii mandri din gradináIn a lor pompA deplinä:Nu-'s aptura omului,Ci-'s zidirea Domnulul.

Codrul vesel in verdétä,Muntii nalti pana la céta,Apa-'n riuri curgetore,Om, fiinti vietuitOre, .Cerul, marl si-'ntreg pamintulLe-a zidit Dunanecleti Sfintul.

In veci fie prea mAritCel-ce tote le a zidit!Impérat, in veci statornic,Dunineareti dq-tot-puternic!

FINE-251--

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERI1

TRIMESTRUL I.Pag.

1. Sire le resare (Poesie de G Sion) 52. D mil-14a (Descriere literarA) 63 Propositiunea (Deprinderl gramaticale) 74 Rugactunea diminetil (Poesie religiosA) 8-5. Bunul scolar (Narattune moralil) 96 Carted de citire (Intuire) . . . ........ 107. Formarea vorbird (Gramaticl) 118. Lumea, exercitil de orientare (Intuire) 119. Facerea sad crearea lumd (Religie) . 12

110. Hal la scólal (Poesie) 1311. Jocul D'a Itaba-tiaiea (Descriere literati() 1412. Negru-Vocla (Istorie) 1443. Nuca (Naratiune moralA) 1514 GrAdina (Intuire) . 16

45. Ma1124 si febta (Poesie) 1716. Adam Qi Ewa (Religie) . . . . . . . ..... . 1817. Pe camp. Zarea sad Orizonul (Geografie) 1918. Vocale si consunante (Gramatica) 2019. Copiil rAtAcitl (Naratitme morall) 2120. Nucul (Intuirei 22

-21. Rucur Ciobanul (Legend& istorica) 9322. Dambovita (Poesie) 2423. Reutatea órnenilor (Religie) 2524. Patina si mama el (Naratiune morall) 2625. Subiectul; Finite le sint ceva (GramaticA) 2796. Poml de gradina Intuire) 2717. Simturile (Poesie) 2828. Punctele cardinale (Geografie) 3029. Potopul (Religie) * 3130. Vita (Intuire) . 31-31. Subiectul: Fiintele slut cumva (Gramatica) 3332 Cantecul Randunicil (Poem 3333. Pranzul In familie si rugleiunea mesel (Naratiune moralk . . 34131. Curcubeul lul Noe (Re ligie) 3535. Orieutarea in cias& Geografie) 3636. Nucul si vita (Intuire) . 3737. Dragos-Voda la vanAloare (Istorie) 3738 Sublectul: Finite le fan ceva (Gramaticl) 3839. Fetita murdar& (Naratiune month() 3990. Fetita si Porumbi(a Poesie) 4041 Gradina de legume (Intuire) 4142 Subiectul: Finite le ad ceva (Gramattc1) 4243. Faso lea (Intuire) . . . . . . . . . . 42-44. Seumpul mai mult pligubesce (Nara(iune morall) 4395. ['lentil chisel (Gengrafie) . 43-46. Dragos-Vocla si Zimbrul (Istorie) 4547 Cépa, yards si sfecla (Intuire) 45-48. Turnul-Itabel Religie) . 464V, Vecind (Geografie) 47

- I -

.

. .

....... . . . . ...... ..

. . . . . . . .

. . . . . . .

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

50. Castravetele si pepenele ('ntuire)51. Rugaclunea de addl. (Poesie religiósit)52. Fetita onestä (Narapurie morale)53. Cum e tdmna? (Descriere intuitive)54. Ce te legen1 codrule ? (Poesie de Eminescu)55. Predicatut (Gramatica)56. Strada (Geografie)57. Condeele tut Voda (Istorie)58. Culnea sad buctitariea (Intuire)59. $drpele case! (Naratiune morale, dupa cA1bina060. Locuitoril dupä nérn si dupit. religiune (Geografie)61. Limba Romanésca (Poesie) . . . ......62. Biserica (Descriere geografica)63 Cainele credincios (Naratiune morala)64. Curtea (Intuire)1;5. Animatele domestice, patru-pede (Intuire)66. Mita WA. animate (Naratiune moralA)67. Ocupatiunea locuitorilor, (Geografie)68. Capra (Intuire)69. Ghicitóre (Magarun'70. Planut simigiulul (Poesie) .. . .

71. Catun, sat si comuna (Geografie)72. Gaina si Curca (Intuire)73. Bund-vointa caträ servitor! (Nara(iune morala)74. Predicatul, pe ce se pdte cundsce ? (GramaticA)'75. Gésca ei rata dornestica (Intuire)76. Calut credincios (Naratiune morala) .77. Compararea si gruparea animatelor de casa (Sciinte)78. Iubesce curatenia ! (Poesie)79. Corpul omenesc (Intuire)80. Targul si orasul (Geografie)8L Colindul Florile dalbe Colind) .82. Pedépsa lul Ihe cel nebunatic (Naratiune month!)8. Vedul (Intuire) . ...84. Un copil la 4itia tatalul (Poesie)85. Mos-Ajun (Descriere literara)86. Organizarea comunel (Geografie)87. $tefan Voda cel Mare (Poesie)88. Audul (Intuire)89. Nascerea Domnulul nostru Iisus Christos (Religiel90. Repetire trimestriala : Subiect si predicat (Gramatica)91. Legenda Cetatil Némtu (lstorie)b2. Cowl! !acorn! (Naratiune morala)93. Gustut si mirosul (Intuire)94 Fuga tut lisus in Egipet (Religie)95. Biruinta tut Stefan-Voda (Istorie)96. Pioadul (Intuire)97. Sfat bun (roesie)98. Domnul lisus Cbristos in templu (Religie) t

99. Sorcova (Descriere literara)100. Diatorl si invëtaturl

TRIMESTRUL

101. Vrabiea la ferdstra (Poesie)102. larna (Descriere)103. Substantivul nume de fiinte (Gramatica) . . ......

..

Pag.

48-49-50-51525855456--57585959-6161.

62'6365656767676870717172737475-7577777980-80818282838588683899090-9192994

969798-

.

.

If.

- II -

. . . . . . . . . . .........

. .

. . .......

. ...... . . . - ....... . . .

www.dacoromanica.ro

Pag.

104. Stefan-VodA ci *o;man Burcel (Istorie) 98105. Sfintul Ion Botezatorul (Re ligie) 99106. 1)Adurea-ghicuOre (Intuire) 100107. Substantivul -nurne de lucrurl (Gramatica) 101108. PascAlut cel mincmos (Narapune moralii) 102109. Botezul D .mnutut Iisus Chnstos (Re ligte) 103110. Ses ct ridicatur1 de parnint (Geografie) 104111. Iubirea de adevar a lul Sounan-Burce1 (Istorie) 106112. Stejarul (Intuire) ..... . . ... 106113. Copilul neascultator (Naratiune moralA) 103114. Cantecul bradulul (Poesie) 109115. Bradul ci fagul (Intum-) lo9116. Adtectivut (GramaticA) 111

111117. RAsplata lul Burcel (Istorie)118. Mama capra ci cel tre1 fedi cucu1et1 (Naratiune morall) . . . 112119. Pronumeie (Gramatica) 113120. Lupul (mtulre) 113121. Iubrrea de mama. - Cantec (Poesie de Cocbuc) 114122. Avraam (Re 1igie) . . . . 115123. PAtantea eelor trel fedi cuculet1 (Naratiune moralA) 116124- Verbul (GramaticA) 117125. Aprodul Purtce (Istorie) . 118126. MOrtea MI Avraam (Re ligie) 118

119120

127.128.

VulpeaInfiticarea sal

(Intuire)relieful pim'in.tu .... (Geografie.)

129. Mita de cel tipsuti (11aratome moralit) 121Omul ci pasarica (Poesie de Z. Boi0) 122

122131. CopilAriea lul Iostf (Religte) . .182. Ursul (Intuire) 123133.134.

ManastireaFrata lui

Putna (fstorie) 124Iosif (Religie)

merele125126135. Mere le putrede ci bune (Naratiune morala)

136. Iepurele (1ntuire) 127129147. Num6rul substantivelor (GramaticA)

138. Dumbrava Ro Vie (Istone) 130139 Iosif vindut de frap1 sal (Religie) 130140. CAprinra ci C4pra nOgrA tIntuire) 131141. Sobiesky cl P1aiect1 (Istorie) 133142. Visul lel Faraon (Re ligie) 134193. stuficul (Intuire) 135144. Micul fumdlor kblaratiune morall Cartea premiantulul de Andriescu) 136145. Apa cura1tOre (Geografie) 137146. Riulet (Poesle) 138147. VIclema lul Sobiesky (fstorie) 138148. InAltarea lul 100' Religle) 139149. Rata ci gisca salbancit (Intuire) 140150. Alegerea loculut pentru Alloastirea de Arges (Istorie) . . . 141151. Datonile avutilor clitra. sired Plaratiune moralii) 142152. Vamiltdrea (Intuire) 144153. Numarul Adfectivelor. (Gramatica) 140.154. Lucrarea zadarnicit a megtertlor lul Manole (Poesie) 197i56. Apa stAUL1Ore. Mlactina (Geografie) 147156. Fericulle lul lov (Eteligte) 148157. Vrabiea ci randunica (Intuire) 149P18. Stigletele ci ctorcarlanul (Poem de ***) 150150. Sotlea Mecterulul Manole (Poeste) 151160. Jocut D'a Porumbeil (Descriere) 152

- III -

-13°.

.

. . . . . . .

.......

. . . . .

.

. . . . . .. . . .

v

www.dacoromanica.ro

161. Privighetdrea si Cucul (Iutture)162. Nenorocirile tut boy (Rligie) .161. NumArul pronumelor (GramaticA)164. Gluma si isprava Itil Manote (Istorie)165. Corbul si vulpea (Naratiune)166. Odra, ultul si cucuve0a (Intuire)167. Somnorbse pAserele (Poesie de Eminescu)168. Credinta si résplata 1W boy (Religle)169. Neagoe-Voda si mester0 (Istorie)170. Arde apa (Naratiune morale)171. Numérul verbelor (GratnaticA)172. Piétra de var (Intuire) . . . . . . .........173. Samarinénul mitostiv (Heligie din Evangelie) . . .174. Pies; nand sari Oco lul (Geografie)175. Cu Yul de fler (Naratiune morale)176. F1erul, (Intuire)177. Repetirn trimestriall (Resumat de gramaticA)178. picetorI si 1ive(Atur1

TRIMESTRUL III.179. PrimAvara (Poesie de 4.%)180. Jocut D'a VrA Mile (Descriere literarA)18i. Lunca si salcia (Go )grafie, intuire)182. Dulgherul si flerarul (Naratiune moralA)183 Pascile (liel.gie)184. Petre Rares-Pescar (Istorie)185 Crangul. MAcesul (Iutuire) .186. Nascerea luI Moisi (Religie)187. Plugarul (Poesie de ***)188. Petru Rares-Domn (Istorie)189. Barza sad cocosiArcul (Intuire)190 Genul Nubstantive1or (GramaticA)191. Brdsca (Intuire)192. CopilAria lui Moisi (Religie)193 Mama si copilut kPoesie de Matilda-Poni)194. Anciut (Naratiune descriptive) .194. Genul amernecat al substantivelor (Gramaticl)196. upttrla si *pale antutre)197. Tufisul InflAeArat I Religie)198. Mihanl st Calaut Istorie)199. Pescarul si pescisorui Naratiune morall) . . .260. Craput si struca autuire)201. Judetul (Geografie)202. Comparapunea crapulul cu brdsca (Intuire)20S. Nntneralut (GramaticA) . . . . i204. Copiia si fluturelul ,Poesie de ,"',)205. Preda-Buzescu 1 lstorie)206. Esirea Evreilor din Egipet (Religie)207. GIncitóre I Plasa) ...208. Pescuitul (Intuire) \2013. Recut si vulpea (Naratiune)210. Recut (bntuire)211 Articolul (GramaticA)212. Cea din urmA ndpte a luY Mihaid-Vitézul (Istorie)213. Lipinirea (Nara(iune-intuire)214. Prib)-girea pm desert (Religie)21A. Unele cAl de comunicatte (Geografie)

. .

...

....

........

Pag.

163154155156157158156159160161

163. . 164

166167167168169

17172

1731741761771781791791801811821841851861861871891891191

193194195196197198199199201

022024205266207209

- IV -

I,

.

. . . . . . . .

. . . . 172

. . . . .

. .

.

. .

192. . . . . . . .

. ,

. . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

Bil_...

216. Legenda Ursuhl (Poveste de G. Cdsbuc) . 210'217. Albmele si vespea (Intuire) 211218. Timpul de fatit (Gramaticil) 212219. Melcul (Intuire) . 21`1:

220. Mijthce de comunicatie (Geografie) 214221. Ion Corvin si Corbul (Istorie) 21222. Lficusta (Naratmne, intuire) 216223. Primirea lege! (Religie) 217224. Vine Math (Poesie de I. Onu) 218225. Bleti1 red nArAvit1 (Naratiune) 21 g226. Timpul trecut (GramaticA)

2227. Paianjenul (Intuire)228. Horia si Cloaca (Istorie) 2.z2229. GrAdinit de florl (Descriere) 223.

294230. Ghicitóre (CApsuna) , .

231. ScAnteia (Naratiune) i 224232. Timtml 'filter (GramaticA) a 22S233. Laurul porcesc, cucuta si mitsAlarita (Intuire) 226234. Badtul betiv (Naratiune) 227235. Tudor Vladimirescu (Istarie) 228236. 10 Math (Poesie de .*.) 1 r 22427. Datoriile cAtrA bAtritn1 (Religie) ..

238. Campul (Descriere) 2:it239. Musetelul, coda aorice1u1u1 si isma (Intuire) 232'240. Hora Copiilor (Poesie de .*.) 233:241. Agricultma si industria (Geografie) 24242. l'iica cea bunt (Naratiune) 235-243. Ropetire asupra timpurilor (GrarnaticA) 216244. 'frifoiul si sulfina (Intuire) 23'245. Cel (rel cAlAtorl Naratiune) 23&246. Ce e tata? (Poesie de*.) 23g247. Comerciul (Geografie) a 239248. Bogatul nemilostiv (Din Evanghelie) 940-249. Gruparea animalelor (Intuire) 241250. Ghinda si dovlécul (Naratiune) 243'251. Vara (Poesie de .**) 243'252. Planteie i gruparea fiintelor (Intuire 244253. Cele patru anotipuil (Intuire) . 946254. Repetire sumarA asupra GramaLicel 246.255. Orientarea dupl stele (Geografie) 247'256. Visul unel copile (Poem de Z. Boit) 948257. InAltarea Domnulul Iisus Christos (Religie) ... . 249-

258. Imnul national (l'oesie) 256,259. picAtor1 si invAtaturl 231260. Dumne44 A-tot puternic (Poesie) 25 L

OBSER VAR] : 1) Cunnscinfele introducdtóre la Legende gut pre-lucrritet dup11 manuscrisul d-1241 G. 1. lonescu-Gion.

2) Unde 5uciit1, descrierl §. i naratiunl, la espresa vointA, a regre-tatutu( med colaborator A. 1. Odobescu, sint preliterate dupd cCarteade eitire de Odobescu-Slavicb.

3) Poesiile de provenientd necunoscutd, sint insemnate cu .**.4) Tablourile Negru-Vodd, Drogof-Vocld, Petru-Rareg, 111ilia.41-

Vitdzul, Tudor- Wad imirescu si Gum- Vodd slot reproduse dupd tablou-rile istorice ale d-lui Secardnu, cn consimtiandniul d-sale.

V. Gr. Borgovanu.

Tip. GUTENBERG, Joseph Gal, slr. DOmnel, 20. - Bucure;c1.

.

..

3/4.

. . ........

. . . . . .......

. . . . . . .299

. . . . . . . . . . ..........

...... .

www.dacoromanica.ro

carte de mire - upload.wikimedia.org · 7- ä ä ä ä ... vara, la esamen, a venit in clasa lul...

Documents