CAROL CEL MARE: ASASIN, CRETIN, NVINGTORAutortefan Brehuescunc din secolul al III-lea Occidentul a suferit o vdit decdere. mpratul Constantin a mutat capitala imperiului la Constantinopol deoarece era mai avansat, att economic, ct i spiritual fa de oraele din Occident. Roma, vechea capital a imperiului, a devenit un adevrat viespar, n care asasinatele politice erau frecvente.Cderea Imperiului Roman de Apus a amplificat aceast decdere politic a Occidentului, chiar dac vizigoii, ostrogoii, burgunzii sau alte neamuri migratoare i-au creat unele state efemere.Dintre toate aceste populaii migratoare, doar francii au reuit s remprospteze Occidentul. Cu ajutorul unor conductori puternici, regatul francilor a reuit s progreseze constant, pentru ca la sfritul secolului al VIII-lea s devin o adevarat for.

Dac n dinastia merovingienilor regatul franc nu a progresat considerabil, aceast situaie se va schimba atunci cnd carolingienii preiau friele puterii. Expansiunea carolingienilor a nceput de timpuriu, nc din secolul al VII-lea, cnd Pepin de Herstal a devenit majordomul (maiores domus) Austrasiei i Neustriei. Puterea carolingienilor a fost amplificat i de Carol Martel, care a captat un prestigiu uria n lumea cretin dup victoria de la Moussais(n apropiere de Poitiers) din 732 mpotriva arabilor condui de Abd Er-Rahnam.[2]ns ntreaga putere a carolingienilor a venit fr ndoial n timpul lui Pepin cel Scund. El a reuit s preia de jure puterea regal, iar mai apoi s fie uns de pap.[3]Dup domnia lui Pepin, teritoriul a fost mprit ntre fiii si: Carloman i Carol. mprirea regatului este ns deosebit de ciudat: regatul lui Carol formeaz o semilun n jurul celui deinul de Carloman.[4]Celui din urm, n vrst de doar 17 ani, i-a revenit Provena, Estul Aquitaniei, Burgundia i sudul Austrasiei n timp ce lui Carol i s-a dat n stpnire o mare parte din Neustria i din Austrasia, vestul Aquitaniei i Thuringia.[5]Aceast mprire mai poate sugera i faptul c Pepin cel Scund a dorit s creeze un zid de aprare pentru Carloman, bazndu-se totodat pe puterea militar a lui Carol cel Mare.ns aceast mprire a creat nenelegeri ntre cei doi frai, ntruct condiionrile geopolitice i obligau pe cei doi s i orienteze politica n direcii diferite.[6][1] Renne Musot,Goulard, Carol cel Mare, ed. Corint, Bucureti, 2004, p.6

[2]Ibidem, p.13