caracter si joc

7/26/2019 Caracter Si Joc

1/12

CAPITOLUL III JOCUL - ACTIVITATE FUNDAMENTALA LA

VRSTA PRECOLARA

III. 1. CONCEPTUL DE JOC

Jocul este o forma de activitate. Este specic uman; desi intalnit pa intreg

parcursul vietii, ocupa un loc dominant la vrstele copilriei.

Ca activitate specic umana, jocul este prezent pe tot parcursul vieii individului,

dar cu loc si pondere diferite de la o vrsta la alta. Are un caracter universal, ind prezent

in viata ecrui om si mai ales in viata copilului indiferent de perioada istorica, zona

geograca si mediul sociocultural. oarta, cu sigurana, amprenta realitii zice si sociale

in care se produce si pe care o reproduce. !iecare generaie a avut la vrsta copilriei

jocurile sale, diferite su" raportul coninutului, regulilor si mijloacelor. Este in#uientat de

caracteristicile dezvoltrii logenetice si ontogenetice.

Ca activitate permanenta de$a lungul vieii este declan%at de motive &dorine,

intenii, nevoi' diferite si orientat ctre scopuri sugerate de realitate sau ela"orate de

su"iectul insusi. (tilizeaz instrumente psi)ice si materiale a#ate la diferite niveluri de

ela"orare. *atisfcnd nevoile, dorinele su"iectului, procura plcere si contri"uie, prin

multiple mecanisme psi)ice, la realizarea ec)ili"rului emoional si psi)ic. rincipalele sale

mijloace sunt aciunea si cuvntul.

+ntegreaz in sine elemente de munca, invatare, creaie pe care si le

su"ordoneaz, pregtind si valoricnd celelalte forme de activitate. Este purttorul

elementelor psi)ice ale celorlalte activiti. elevnd relaiile jocului cu realitatea sociala,

(rsula *c)iopu, n cunosctor al acestei realiti psi)ice si al copilriei, il nume%te

-antecamera vasta si "ogat omata a muncii- &/01, p. 2'.

3a vrsta copilriei jocul reprezint activitatate fundamentala; la celelalte vrste

devine activitate secundara care si$a sc)im"at nu numai locul ci si funciile. 4eose"it de

formativ la vrstele mici, in timp devine mijloc de petrecere a timpului li"er, instrument

de distracie.


2/12

Analizandu$i multiplele aspecte si din diferite ung)iuri teoreticienii &"iologi,

psi)ologi, pedagogi' l$au denit diferit. J. iaget descrie jocul ca -sector de activitate a

crei motivare nu este adaptarea la real ci dimpotriv asimilarea realului la eu-&/56, p.

78'. Aceasta deniie sintetizeaz doua idei9 :ntruct termenul de activitate, presupune o

anumita am"iguitate, jocul este nu o activitate, ci un anumit tip de activitate; in joc

fundamentala este asimilarea la eu si nu acomodarea la cerinele eterne. (rsula *c)iopu

prezint jocul ca -fenomen de cultura si civilizaie multidimensional- &/08, p. 20' care

dispune de caracteristici general umane dar si specice, acestea din urma ind

in#uientate de aciunile factorilor sociali, culturali, economici, istorici, psi)ici, educativi

care acioneaz din eterior sau din interior asupra copilului. . opescu


3/12

@iologi, loso, psi)ologi s$ au dovedit a interesai de apariia si caracteristicile

conduitei ludice la animal si la om. piniile lor au luat forma unor teorii generale asupra

jocului sau teorii asupra jocului copilului.

Cea mai vec)e teorie asupra jocului este teoria recreatiunii &. *. 3azarus, 66='.

ecreatiunea constituie o activitate care se difereniaz total de activitatea de munca

opunandu$ se acesteia. ro"lema consta in faptul ca jocul apare nu numai ca activitate

secundara la vrsta adulta cand munca este activitatea principala ci, mai ales, la vrsta

copilriei ca unica activitate.

!ilosoful si pedagogul B. *pencer, prelund o idee a poetului german !r. *c)iller

&care vor"ea despre impulsul spre joc', ela"oreaz teoria surplusului de energie9 omul isiconsuma surplusul de energie prin joc. +n acest caz cum se eplica jocul copilului pe un

fond de o"oseala zica (n rol important il are in joc, in concepia losofului englez il are

imitaia.

@iologul D. ross, pe "aza indelungatelor si sistematicelor o"servaii asupra puilor

de animale &lei, capre, pisici' a ajuns la concluzia ca in comportamentul ludic al

animalului tanar se manifesta instincte complee si, prin eersare, se formeaz

instrumente &ansam"luri coerente de mi%cri' de satisfacere a acestor instincte. Jocul

puiului de pisica cu g)emul este anticipativ pentru ca pregte%te viitoarea vntoare a

%oarecelui. Etinznd intr$un mod eagerat concluziile sale asupra omului, D. ross

ela"oreaz teoria eersrii anticipative potrivit creia jocul este un eerciiu pregtitor

pentru viata de adult. El nu reprezint un instinct, nici mcar unul comple ci modul de

manifestare a diferitelor instincte si prilejuie%te eersarea anticipativa. arafrazandu$ + pe

D. 3ange, "iologul german su"liniaz faptul ca jocul nu apare pe fondul copilrie ca o

epresie a acesteia, ci copilria este data ca mijloc de eersare a predispozitiiilor in

vederea maturizrii individului. 4incolo de eagerrile sale, eplica"ile prin formaie si

prin inceputul cercetrilor, D. ross are meritul ca a intuit rolul jocului in dezvoltare, desi

mai mult in dezvoltarea "iologica.

D. @u)ler, psi)olog ca formaie, acceptnd teoria anticipaiei a lui ross,

ela"oreaz teoria plcerii funcionale potrivit creia copilul se joaca datorita tendinei

interne ctre plcere, tendina care reprezint un principiu fundamental al vieii. D. @u)ler


4/12

introduce noiunea de satisfacie funcionala pentru a diferenia plcerea sau satisfacia

jocului de plcerea$ desftare sau de plcerea trita atunci cand anticipi rezultatul aciunii

tale. +n concepia psi)ologului vienez, satisfacia funcionala a aprut ca mecanism

"iologic al jocului si a devenit un un factor vital de prim ordin care sta la "aza provocrii

si repetrii unor anumite mi%cri, este motorul tuturor incercarilor, inclusiv a celor gre%ite.

A. Adler apreciaz ca jocul se eplica prin prezenta, la copil, a unui comple

de inferioritatate generat de sentimentul de neputina si dependenta. uiul de om isi

dep%e%te acest comple adoptnd, in planul ciunii, funcia puterii si a dominaiei. +n

joc se manifesta si este satisfcuta tendina ctre autoarmare.

Ed. Claparede, de formaie pedagog, adept, intr$o anumita msura, al teorieilui D. ross, considera ca jocul prilejuie%te eerciiul anticipativ, dar nu al instinctelor ci al

funciilor motrice si mintale. otrivit lui Claparede, jocul este un fenomen de derivare.

+ncapa"il sa desf%oare o activitate de munca, data ind dezvoltarea sa insucienta si

cerinele eterne ale adutului, copilul se joaca pentru a depasi realitatea, care nu$i ofer

posi"iliti de armare. Jocul :nltura plictiseala, o"oseala, face posi"ila relaarea. rin

intermediul lui se transmit idei si o"iceiuri de la o generaie la alta, se dezvolta tendinele

sociale, funciile motrice si cele intelectuale. +n joc copilul imita &imitaia isi are izvorul in

instinctul conformrii' ceea ce prezint interes pentru perfecionarea sa, pregatindu$ se

astfel pentru munca.

entru psi)ologul francez J. C)ateau jocul copilului este o activitate serioasa,

deose"indu$se astfel de jocul adultului care reprezint un mijloc pentru prevenirea si

:nlturarea plictiselii, o cale pentru relaare. +n joc copilul isi arma fora, posi"ilitile,

autonomia. Aceasta autoarmare nu se opune vreunui comple de inferioritate ci este

orientata ctre perfecionare, prezint un mecanism al dezvoltrii, al do"ndirii de noi si

complee comportamente. rin joc copilul isi dezvolta potentele sale virtuale, asimileaz

modelele de comportament ale adultului, isi coordoneaz aciunile. +n a"senta jocului

copiii ar deveni- pigmei stngaci si tacuti, lipsii de inteligenta si de su#et- &/50, p. 6'.

Jocul copilului nu este amuzament, ci este serios, presupune reguli, o"oseala, conduce

c)iar la istovire, dar provoac plcere morala. Constituie sursa


5/12

pentru activitatea si atitudinile responsa"ile ale adultului. 3a copil jocul are acela%i rol pe

care il are munca la adult. Jucandu$se cu ceilali, copilul invata sa coopereze, isi formeaz

trasaturi morale, asimileaz ordinea sociala, are satisfacii.

J. C)ateau prezint valenele formative ale ecrei categorii de joc. Jocul

funcional, caracteristic primului an de viata se regse%te si la vrsta pre%colara. +niial

provine dintr$o tre"uina si procura plcere. ?ai trziu mijloce%te formarea si consolidarea

a"ilitailor. Jocul de imitaie apare in al doilea an de viata si se dezvolta la vrsta

pre%colara coninnd identicarea cu modelul. 4evine un mijloc de autoeersare in

vederea cunoa%terii si intelegerii. rin intermediul acestui tip de joc copilul sesizeaz

deose"irile dintre locul pe care il ocupa el si locul ocupat de adult in realitatea sociala.Jocul cu reguli mijloce%te autoarmarea sociala care ia forma autoarmrii in grup si prin

intermediul grupului. Jocul modeleaz si dezvolta tendinele fundamentale, predispoziiile

latente si polivalente9 jocul de competiie conduce ctre sport, dansul, jocul de modelare,

jocul cu nisip, conduc ctre activitatea artistica iar jocul de eplorare, de manipulare, de

eperimentare ptregateste viitoarea activitate %tiinica pentru ca favorizeaz

dezvoltarea imaginaiei, a capacitii de sistematizare, a spiritului constructiv.

+n concepia psi)ologului francez, jocul presupune li"ertate, dar si efort zic

si este generator de plcere morala. entru a amplica valenele formativa ale jocu?,

adultul va propune copilului o"stacole pe care sa le invinga si ii va induce dorina de a le

invinge.

J. iaget analizeaz caracteristicile si funciile jocului pe fondul concepiei

sale despre dezvoltarea intelectuala, considerandu$l ca ind una din manifestrile gndirii

egocentrice. Jocul este o asimilare funcionala sau reproductiva la tre"uinele eului, o

asimilare ce domina acomodarea. !uncia lui fundamentala este aceea de opunere

impotriva acomodrii forate la realitate. si)ologul elveian distinge trei categorii de

jocuri &jocul eerciiu, jocul sim"olic, jocul cu reguli' la care adaug jocul de construcii.

Jocul eerciiu, prezent in etapa inteligentei senzoriomotorii, este o forma

primitiva si consta in repetarea unei aciuni, insusite pe alte cai, in scopul adaptrii;

mijloce%te formarea deprinderilor simple. Jocul sim"olic &2$5 ani' presupune o asimilarel a

realului la propriul eu, fara constangere si sancionare, o asimilare consolidata prin


6/12

lim"ajul sim"olic. Acest joc are la "aza con#icte incon%tiente, nelini%ti, fo"ii, agresivitatea,

fuga de risc. +n cadrul lui copilul ltreaz prin propria emotivitate noile realiti, isi aduce

la suprafaa emoiile, le transfera intr$o forma noua; reprezint o epansiune a eului si

permite realizarea dorinelor. Jocul sim"olic, utiliznd un lim"aj special construit de copil

transforma realitatea potrivit tre"uinelor eului. +n acest tip de joc se opereaz cu imagini

care sunt imtatii interiorizate. +mpresionata de imaginea unei rate jumulite de pene,

a#ata pe masa din "uctrie, o fetita sta nemi%cata, intinsa pe divan, considernd ca este

rata moarta. rin jocul cu reguli &2$0 ani' se realizeaz procesul de socializare progresiva.

rintr$o adaptare treptata, constituita din asimilarea celiulalt la sine si acomodarea la

ceilati, copilul realizeaz intelegerea reciproca prin intermediul cuvntului si disciplina"azata pe norme de reciprocitate. 4upa 7 ani, pe "aza jocului sim"olic apare jocul de

construcii care prilejuiesc, adaptri, rezolvri de pro"leme, creaii inteligente.

+n concepia lui J. iaget jocul indeplineste urmtoarele funcii9 funcia de

adaptare, funcia formativa, funcia de socializare si funcia de descrcare energetica si

de rezolvare a con#ictelor emoionale.

+nteresanta este si concepia psi)ologului rus 3. *. >igotsFi care considera

jocul activitatea fundamentala a pre%colarului. Esena jocului consta in faptul ca el el

reprezint epresia unor dorine si emoii generalizate. Jocul conine toate tendinele

dezvoltrii, creeaz zone ale dezvoltrii immediate. El cuprinde situaii imaginare in care

copilul preia rolul adultului. Aciunile jocului reproduc in forma generalizata si prescurtata

aciunile reale ale adultului. rice joc, incluznd o situaie imaginara este un joc cu reguli

pe care copilul insusi si le creeaz pentru el insusi pentru a se autolimita si autodetermina

interior. *atisfacia specica jocului este legata de inlaturararea impulsurilor nemijlocite,

de su"ordonarea fata de regula implicata in rol.

III. 3. FUNCIILE JOCULUI

Jocul indeplineste in viata omului funcii importante, pe care le nuaneaz de la o

vrsta la alta9 funcia de cunoa%tere, funcia formativa, funcia de socializare, funcia de


7/12

realizare a ec)ili"rului emoional, funcia distractiva, funcia terapeutica, funcia de

autoeprimare.

3a vrsta copilriei, locul dominant il ocupa funcia cognitiva si cea formativa.

Acionnd in cadrul jocului cu o"iecte, fenomene, procese copilul descoper prin

intermediul senzorialitatii &vaz, pipit, auz dar si gust, miros' informaii despre :nsu%irile si

utilitatea acestora. ana la o anumita vrsta jocul reprezint calea nu cea mai importanta

ci calea unica prin care isi formeaz, sistematizeaz eperiena personala, calea prin care

asimileaz, verica si valorica, in maniera proprie si in scop personal, eperiena

adultului. Jucandu $se, copilul intalneste o"stacole cognitive care se interpun intre dorine

si scopuri si descoper modaliti de dep%ire, :nvingere a lor. Jocul constituie astfelprimul cadru pentru descoperirea si rezolvarea de de pro"leme. rin jocul pe care il

desf%oar, copilul isi formeaz treptat codul pe "aza cruia va intelege cunostintelele

teoretice si practice la care va ajunge prin demersurile sale cognitive li"ere sau conduse

de adult.

4eose"it de importanta este funcia formativa a jocului. rin intermediul lui copilul

isi formeaz structuri perceptive &care ii vor permite sa integreze si sa decodice

informaiile noi', strategii de eplorare$integrare a diferitelor o"iecte si fenomene, invata

sa se centreze pe elementele eseniale, sa recunoasc stimuli prezentai in contete noi.

Jocul mijloce%te formarea reprezentrilor vizuale, auditive, tactilo$c)inestezice mai "ogate

sau mai sc)ematice, mai dele sau mai indepartate realitii si, mai ales, manifestarea

funciei de sim"olizare pe care o au reprezentrile.

rin joc copilul desf%oar operaii concrete de descompunere si recompunere, de

difereniere, pe care le asimileaz, interiorizeaz si transforma in operaii mintale. Jocul

permite eli"erarea treptata, e adevrat, deocamdat pariala, de limitele aciunilor

motorii imediate si inlocuirea lor prin acte sim"olice, amplicarea posi"ilitilor gndirii ca

mecanism cognitiv de prelucrare secundara si complea a informaiilor de tip senzorial.

4atorita lui imaginaia reproductiva isi :m"oge%te coninutul si procedeele iar cea

creatoare isi creioneaz premisele. otenialul creativ, trstura general$ umana se

actualizeaz si dezvolta in cadrul jocului care ofer coninut, prin su"iectul sau, pentru


8/12

com"inri de aciuni, personaje, roluri, situaii. >alene deose"ite din acest punct de

vedere il au jocurile sim"olice cu su"iecte din viata cotidiana si din "asme si povesti.

+n cadrul jocului este anticipat, treptat si progresiv, rezultatul dorit si, in timp,

planul aciunii care cuprinde nu numai scopul, ci si etapele, mijloacele aciunii si, intr$o

forma foarte sumara, condiiile de desf%urare &-intai im"rac papusa, iau cruciorul si

apoi ma duc cu ea la plim"are in parc care este sufrageria-'. Alturi de cerinele eterne,

impuse de adult, jocul prilejuie%te formarea acelui mecanism reglator deose"it de

comple si important care este voina. Copilul isi mo"ilizeaz energia, o coordoneaz in

direcia scopului &vag la :nceput si apoi din ce in ce mai precis', ia decizii &referitoare la

mijloace, locul de desf%urare', amna aciunea &-ma mai joc dupa ce mananc-sau -intaima im"rac si apoi ma joc-'. >or"irea cu sine svr%ita in timpul jocului reprezint un

mijloc important pentru constituirea lim"ajului intern, iar vor"irea cu jucria si mai trziu

cu celalalt, cadru pentru dezvoltarea lim"ajului dialogat. Atenia se concentreaz asupra

su"iectului jocului si isi amplica, treptat, volumul.

*unt cteva aspecte care dovedesc faptul ca, la vrsta copilriei, jocul constituie,

sursa, cadru si factor al dezvoltrii.

3a fel de importanta ca precedentele doua funcii este cea legata de socializare,

jocul reprezentnd cadru si mijloc pentru formarea si dezvoltarea socia"ilitii. 4aca la

:nceput se joaca singur, treptat, copilul se simte atras de jucria covarstnicului, apoi de

covarstnicul insusi, reproduce, invata, respecta, creeaz reguli de comportare. +n jocul cu

ceilali si mai ales in jocul cu reguli asimileaz la propriul eu relaiile interpersonale si se

acomodeaz acestor relaii, isi insuseste norme care vor deveni reper intern pentru

comportamentul social.

rin satisfacerea dorinelor si nevoilor &de cunoa%tere, de afeciune, de comunicare,

de autoeprimare' care l$au declan%at si susinut energetic, prin strile de satisfacie,

plcere, "ucurie, individuale si colective pe care le genereaz, jocul contri"uie la

realizarea ec)ili"rului emoional si psi)ic.

*peciali%tii in psi)ologia jocului &(rsula *c)iopu, 4enis ?acadzio"' includ intre

funciile jocului si pe cea de toniere, activare, susinere energetica. 4esi presupune


9/12

consum energetic si produce o relativa o"oseala zica, el prilejuie%te refacerea energiei

mai ales a celei ps)ice prin strile emoionale pozitive.

4in ce in ce mai mult este valoricata, mai ales cu acei copii care prezint cerine

educative speciale, funcia terapeutica a jocului, funcie constituita pe seama

propietatilor proiective ale acestuia si pe integrarea in rol prin transgurarea trasaturilor

diferitelor personaje. Anna !reud este printre primii speciali%ti care folosesc jocul in

terapia copilului alturi de interpretarea viselor, desenul li"er, :nlocuind astfel asociaiile

li"ere. entru a consolida eul copilului, terapeutul tre"uie sa ai"a un rol educativ activ in

timpul jocului. ?elania Dlein apreciaz jocul ca metoda deose"it de importanta in

diagnoza si psi)oterapia copilului. Aciunile copilului, jucriile utilizate in situaia de joc auanumite semnicaii. Ca si la Anna !reud terapeutul are un rol activ$ directioneaza jocul,

propune copilului o"iecte si materiale, ii eplica semnicaia sim"olurilor; iniial amplica

nelini%tea si vinovia copilului pentru ca apoi sa le atenueze.

rin joc copilul isi eprima nivelul de devoitare psi)ica, temperamentul, a"ilitile,

nevoile, dorinele, situaiile care l$au impresionat si c)iar marcat.

III. 4. CLASIFICAREA JOCURILOR

4e$a lungul timpului jocurile au fost clasicate dupa diverse criterii, printre care9

vrsta la care se constituie, nivel de compleitate, forma, coninut, etc.

E. Claparede, utiliznd drept criteriu aspectele psi)ice eersate, clasica jocurile

in9

$ jocuri care eerseaz funcii generale

jocuri senzoriale &de eersare a vzului, auzului, gustului,

mirosului';

jocuri intelectuale &"azate pe recunoa%tere, comparaie, asociaie prin asonanta,

raionament, jocuri de imaginaie'; jocuri afective;

jocuri motrice &eerseaz agilitatea, fora, ptomtitudinea,

coordonarea'

$ jocuri care eerseaz funcii specice


10/12

jocuri de lupta jocuri

de vntoare jocuri

de imitaie jocuri

familiale jocuri

sociale

3und in considerare compleitatea asimilrii si nivelul de evoluie, J. iaget

clasica jocurile in9 jocuri eerciiu, jocuri sim"olice, jocuri cu reguli. . sterriet), 4enis

?acadzio" utiliznd drept criteriu evoluia ontogenetica realizeaz &independent'

urmtoarea clasicare9

$ jocul copilului sugar &realizat prin zm"et, priviri, gangurit, lalatiune';$ jocul solitar &incepe de la an$ copilul se joaca singur in prezenta sau

a"senta adultului';

$ jocul paralel &intre an si jumtate si 2 ani copilul se joaca in

prezenta covarstnicului dar singur; este interesat de jucria acestuia';

$ jocul asociativ &doi sau mai muli copii se reunesc sa se joace dar nu

cola"oreaz, nu lucreaz impreuna';

$ jocul cooperant &apare dupa = ani si presupune cola"orare, diviziune a

sarcinilor, reunire a efortului, ajutor reciproc'.

B. @ar"u, Eugenia opescu si !ilofteia *er"an &//=' realizeaz o clasicare prin

diviziune9

$ jocul sim"olic9

$ jocul sim"olic primar care se difereniaz in joc de manipulare sau

joc$eercitiu si joc imitativ;

$ jocul sim"olic evoluat care cuprinde jocul cu su"iect din viata

cotidiana &jocul de convieuire sociala si jocul de construcii' si jocul cu su"iect din

"asme si povesti &joc$dramatizare si dramatizare'

$ jocul cu reguli9

$ jocul didactic care la randu$i poate joc motric &simplu si

competitiv' si joc psi)ic &jocul cognitiv senzorial, de dezvoltarea li""ajului, de


11/12

dezvoltarea gndirii, de dezvoltarea memoriei, de dezvoltarea inteligentei, etc si

jocul de epresie afectiva';

$ joc distactiv.

Ecaterina >rasmas &//6, ///' clasica jocurile precolarului dupa tipul de

sarcina in9 joc de eplorare, joc de mi%care, joc de manipulare, joc de socializare, joc de

simulare, joc de soluionare.


12/12

12

caracter si joc

Documents