CAPITOLUL VI VALORIFICAREA INFORMAŢIILOR

DIN SITUAŢIILE FINANCIARE

Valorificarea informaţiilor din Situaţiile Financiare presupune calculul şi interpretarea unei serii de indicatori.

6.1 ECHILIBRUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Echilibrul financiar al întreprinderii vizează compararea lichidităţii activelor cu exigibilitatea pasivelor şi echilibrarea acestora pe cele două cicluri ce compun Bilanţul. Lichiditatea reprezintă capacitatea mai intensă sau mai redusă a unui activ de a se transforna în bani. Exigibilitatea reprezintă data (scadenţa) mai apropiaă sau mai indepărtată de rambursare a unui pasiv. În bilanţ, atât lichiditatea, cât şi exigibilitatea cresc de sus în jos:

Bilanţul este format din două cicluri:

� Ciclul de investiţii - care cuprinde elemente de activ şi de pasiv ce rămân la dispoziţia întreprinderii pe parcursul mai multor cicluri de exploatare.

� Ciclul de exploatare - care cuprinde elemente de activ şi de pasiv ce rămân la dispoziţia întreprinderii pe parcursul unui singur ciclu de exploatare.

Pornind de la cele două cicluri, bilanţul se împarte în patru categorii de elemente:

� Ciclul de investiţii cuprinde: � Activele ce rămân la dispoziţia întreprinderii pe parcursul mai multor cicluri de

exploatare se numesc ALOCĂRI DURABILE (STABILE) şi cuprind activele imobilizate nete („Imobilizări totale”)

� Pasivele ce rămân la dispoziţia întreprinderii pe parcursul mai multor cicluri de exploatare se numesc RESURSE DURABILE (STABILE) şi cuprind capitalurile permanente („Capitaluri proprii” + „Datorii ce trebuie rambursate într-o perioadă mai mare de 1 an”)

ACTIV PASIV

LICHIDITATEA

EXIGIBILITATEA

� Ciclul de exploatare cuprinde: � Activele ce rămân la dispoziţia întreprinderii pe parcursul unui singur ciclu de

exploatare se numesc ALOCĂRI CICLICE (TEMPORARE) şi cuprind activele circulante fără disponibil („Stocuri” + „Creanţe”)

� Pasivele ce rămân la dispoziţia întreprinderii pe parcursul unui singur ciclu de exploatare se numesc RESURSE CICLICE (TEMPORARE) şi cuprind datoriile ciclului de exploatare („Datorii ce trebuie rambursate într-o perioadă mai mică de 1 an”)

Pornind de la această structurare, în vederea evidenţierii formării indicatorilor de echilibru financiar, poate fi elaborat următorul BILANŢ FINANCIAR SIMPLIFICAT:

ACTIV PASIV Active imobilizate nete (AIN)

Alocări stabile, durabile Capitaluri permanente (CP)

Reurse stabile, durabile

Active circulante (AC) Alocări ciclice, temporare

Datoriile ciclului de exploatare (DEX) Resurse ciclice, temporare

Echilibrul financiar static

Echilibrul financiar pe termen lung Fondul de rulment (FR)

ACTIV PASIV

Active imobilizate nete (AIN) Alocări stabile, durabile

Capitaluri permanente (CP) Reurse stabile, durabile

FR ↔ PASIV, RESURSĂ

FR = CP - AIN FR = (Capitaluri proprii + Datorii ce trebuie rambursate într-o perioadă mai mare de 1 an) -

Imobilizări totale

� FR > 0 → CP > AIN → capitalurile permanente finanţează integral activele imobilizate nete, rămânând o parte din acestea în vederea finanţării activelor circulante fără disponibil → STARE DE ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN LUNG

� FR = 0 → CP = AIN → capitalurile permanente finanţează integral activele imobilizate nete, dar nu rămâne nimic din acestea în vederea finanţării activelor circulante fără disponibil → STARE DE TENSIUNE LA NIVELUL ECHILIBRULUI FINANCIAR PE TERMEN LUNG

� FR < 0 → CP < AIN → capitalurile permanente nu finanţează integral activele imobilizate nete, rămânând o parte din acestea a fi finanţate din datoriile ciclului de exploatare → STARE DE DEZECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN LUNG.

Echilibrul financiar pe termen scurt

Necesarul (nevoia) de fond de rulment (NFR)

ACTIV PASIV

UTILITATE, ACTIV ↔ NFR Active circulante (AC)

Alocări ciclice, temporare Datoriile ciclului de exploatare (DEX)

Resurse ciclice, temporare

NFR = AC fără disponibil - DEX NFR = (Stocuri + Creanţe) - Datorii ce trebuie rambursate într-o perioadă mai mică de 1 an

� NFR < FR → nevoia reuşeşte să se finanţeze integral din resursa ei de acoperire,

rămânând o parte din această resursă în vederea concretizării pe trezorerie → STARE DE ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN SCURT

� NFR = FR → nevoia reuşeşte să se finanţeze integral din resursa ei de acoperire, dar nu mai rămâne nimic spre a se concretiza pe trezorerie → STARE DE TENSIUNE LA NIVELUL ECHILIBRULUI FINANCIAR PE TERMEN SCURT

� NFR > FR → nevoia nu reuşeşte să se finanţeze integral din resursa ei de acoperire, rămânând o parte din activele circulante fără disponibil descoperite → STARE DE DEZECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN SCURT

Echilibrul financiar curent Trezoreria netă (TN)

ACTIV PASIV Active imobilizate nete (AIN)

Alocări stabile, durabile Capitaluri permanente (CP)

Reurse stabile, durabile TN

Active circulante (AC)

Alocări ciclice, temporare Datoriile ciclului de exploatare (DEX)

Resurse ciclice, temporare

TN = FR - NFR

� TN > 0 → FR > NFR → nevoia de fond de rulment (activ) este integral acoperită pe baza fondului de rulment (pasiv), rămânănd o parte din fondul de rulment care se concretizează printr-o trezorerie de activ - firma are lichidităţi (numerar în casierie, disponibil în contul de la bancă); totuşi, dacă TN > FR, se consideră că ea este excedentară, leneşă sau trândavă, fiind un semnal nefavorabil → STARE DE ECHILIBRU FINANCIAR CURENT

� TN = 0 → FR = NFR → nevoia de fond de rulment (activ) este integral acoperită pe baza fondului de rulment (pasiv), dar nu mai rămâne nimic în vederea concretizărie pe

trezorerie - trezorerie nulă → STARE DE TENSIUNE LA NIVELUL ECHILIBRULUI FINANCIAR CURENT

� TN < 0 → FR < NFR→ nevoia de fond de rulment (activ) nu este integral acoperită pe baza fondului de rulment (pasiv), rămânând o parte descoperităcare se concretizează printr-o trezorerie de pasiv - firma nu are lichidităţi (credite de mobilizare şi trezorerie) → STARE DE DEZECHILIBRU FINANCIAR CURENT.

Echilibrul financiar dinamic

Echilibrul financiar în dinamică Tabloul de finanţare utilizări - resurse

Construcţia tabloului de finanţare utilizări - resurse se realizează pornindu-se de la două

Bilanţuri succesive (Bilanţul de deschidere şi Bilanţul de închidere al aceluiaşi exerciţiu) şi de la Contul de Rezultate.

Preluarea datelor din cele două Bilanţuri Comparând cele două Bilanţuri succesive, se pot determina variaţiile pozitive sau negative

suportate de diferitele posturi sau rubrici bilanţiere. În funcţie de aceste variaţii, pot fi identificate patru categorii de modificări:

� Creşteri ale posturilor de pasiv (↑P), considerate resurse. � Creşteri ale posturilor de activ (↑A), considerate utilizări. � Diminuări ale posturilor de pasiv (↓P), considerate utilizări. � Diminuări ale posturilor de activ(↓A), considerate resurse.

Sistematizând aceste patru categorii de modificări, se ajunge la următorul Bilanţ

diferenţial:

UTILIZĂRI RESURSE ↑Active ↓Pasive

↑Pasive ↓Active

Preluarea datelor din Contul de Rezultate Din Contul de Rezultate, un rol important în construcţia tabloului de finanţare îl are

capacitatea de autofinanţare (CAF), ca resursă permanentă, determinată astfel: CAF = Rezultat net - Venituri calculate (Reluări la venituri ale ajustărilor pentru depreciere)

+ Cheltuieli calculate (Ajustări pentru depreciere calculate + Amortizări calculate) Pornindu-se de la aceste date, tabloul de finanţare poate fi prezentat sub două forme:

� Forma simplificată, care nu detaliază fluxurile de utilizări şi resurse � Forma detaliată, care detaliază fluxurile de utilizări şi resurse

Forma simplificată a tabloului de finanţare utilizări - resurse

UTILIZĂRI RESURSE Utilizări pe termen lung şi mediu

(UTLM) ↑Active imobilizate ↓Capitaluri permanente

Resurse pe termen lung şi mediu (RTLM)

↑Capitaluri permanente ↓Active imobilizate

∆ FR (Variaţia fondului de rulment)

Utilizări pe termen scurt (UTS)

↑Active circulante ↓Datorii ale ciclului de exploatare

Resurse pe termen scurt (RTS)

↑Datorii ale ciclului de exploatare ↓Active circulante

∆ NFR (Variaţia necesarului (nevoii) de fond de rulment)

∆ TN (Variaţia trezoreriei nete)

Forma detaliată a tabloului de finanţare utilizări - resurse

UTILIZĂRI RESURSE - Dividende datorate şi plătite în exerciţiul precedent - Achiziţii / Creşteri valorice ale activelor imobilizate - Reducerea capitalului social - Scăderea / Rambursarea datoriilor la termen (pe termen lung)

- Capacitatea de autofinanţare - Vânzări / Reduceri valorice ale activelor imobilizate - Creşterea capitalului social - Creşterea / Contractarea datoriilor la termen (pe termen lung)

∆ FR (Variaţia / Creşterea fondului de rulment)

- Creşterea stocurilor şi creanţelor de exploatare - Reducerea datoriilor de exploatare - Reducerea datoriilor pe termen scurt în afara exploatării (faţă de creditori diverşi)

- Reducerea stocurilor şi creanţelor de exploatare - Creşterea datoriilor de exploatare - Creşterea datoriilor pe termen scurt în afara exploatării (faţă de creditori diverşi)

∆ NFR (Variaţia / Creşterea necesarului (nevoii) de fond de rulment)

∆ TN (Variaţia trezoreriei nete) (∆ FR - ∆ NFR)

6.2 ANALIZA PE BAZA RATELOR Pe lângă analiza echilibrului financiar al întreprinderii, pe baza bilanţului contabil pot fi

elaborate şi alte tipuri de analize, respectiv: � Analiza ratelor structurale

� Analiza ratelor de rotaţie � Analiza ratelor de finanţare � Analiza lichidităţii

1 Analiza ratelor structurale Ratele structurale se determină pe baza bilanţului presupunând raportarea fiecărui

post/structură de A la totalul A, respectiv raportarea fiecărui post/structură de P la totalul P, reprezentând nişte ponderi.

Ratele structurale cele mai importante sunt următoarele: Tipul ratei

Rata Relaţia de calcul Interpretarea

ACTIV

Rata imobilizărilor

corporale

Imobilizări corporale/ Total activ

Ponderea imobilizărilor corporale în totalul activului (dependentă de specificul activităţii: mare pt. activitate de producţie, mică pt activitate de comerţ)

Rata imobilizărilor

financiare

Imobilizări financiare/ Total activ

Ponderea imobilizărilor financiare în totalul activului (mare pt. întreprinderi ce deţin multe participaţii)

Rata

stocurilor

Stocuri/

Total activ

Ponderea stocurilor în totalul activului (dependentă de specificul activităţii: mică pt. activitate de producţie, mare pt activitate de comerţ)

Rata trezoreriei

Lichidităţi/ Total activ

Ponderea lichidităţilor în totalul activului (mică: deficit de trezorerie, mare: trezorerie leneşă, trândavă)

PASIV

Rata capitalurilor

proprii

Capitaluri proprii/

Total pasiv

Ponderea capitalurilor proprii în totalul pasivului (măsura în care firma este finanţată pe bază de surse proprii)

Rata

capitalurilor permanente

Capitaluri

permanente/ Total pasiv

Ponderea capitalurilor permanente în totalul pasivului (măsura în care firma dispune de resurse permanente, cu o rambursabilitate mai mare de 1 an)

Rata datoriilor

Datorii/ Total pasiv

Ponderea datoriilor în totalul pasivului (măsura în care firma este finanţată pe baza resurselor atrase)

Rata autonomiei

(independenţei) financiare

Capitaluri proprii/

Capitaluri permanente

Ponderea capitalurilor proprii în capitaluri permanente (ponderea resurselor proprii în totalul resurselor pe termen lung)

2. Analiza ratelor de rotaţie Ratele de rotaţie vizează partea inferioară a bilanţului exprimând ritmul reînoirii

elementelor de active circulante şi datorii ale ciclului de exploatare. Ratele de rotaţie se determină sub două forme:

� Viteza de rotaţie, care exprimă numărul de reînoiri de pe parcursul unui an; � Durata medie de rotaţie, care exprimă durata în zile necesară unei reînoiri.

Ratele de rotaţie cele mai importante sunt următoarele: Tipul ratei Rata Relaţia de calcul Interpretarea

STOCURI

Viteza de rotaţie

Aprovizionări/ Stoc mediu

Numărul de reînoiri ale stocului în decursul anului

Durata medie de rotaţie

Stoc mediu*365/ Aprovizionări

Durata medie, în zile, necesară unei reînoiri a stocului

CREANŢE

Viteza de rotaţie

Vânzări (Cifra de afaceri)/ Creanţe

Numărul de reînoiri ale creanţelor în decursul anului

Durata medie de rotaţie

Creanţe*365/ Vânzări (cifra de

afaceri)

Durata medie, în zile, necesară unei reînoiri a creanţelor

DATORII DE EXPLOATARE

Viteza de rotaţie

Aprovizionări/ Datorii de exploatare

Numărul de reînoiri ale datoriilor de exploatare în decursul anului

Durata medie de rotaţie

Datorii de exploatare*365/ Aprovizionări

Durata medie, în zile, necesară unei reînoiri a datoriilor de exploatare

În vederea determinării ratelor de rotaţie, se ia în considerare soldul mediu bilanţier

pentru fiecare element de activ circulant sau datorie a ciclului de exploatare. 3 Analiza ratelor de finanţare Ratele de finanţare vizează finanţarea anumitor elemente de utilitate (activ) pe baza

anumitor elemente de resursă (pasiv). Ratele de finanţare cele mai importante sunt următoarele:

Rata Relaţia de calcul Interpretarea Rata de finanţare a activelor

imobilizate din capitaluri permanente

Capitaluri permanente /

Active imobilizate

Exprimă în ce măsură capitalurile permanente (resursele durabile) acoperă activele imobilizate (alocările durabile)

Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitaluri

proprii

Capitaluri proprii/

Active imobilizate

Exprimă în ce măsură capitalurile proprii (resursele durabile proprii) acoperă activele imobilizate (alocările durabile)

Rata de finanţare a necesarului (nevoii) de fond de rulment (NFR) pe baza fondului de

rulment (FR)

Fond de rulment/ Necesar (nevoie)

de fond de rulment

Exprimă în ce fondul de rulment (ca excedent de resursă) acoperă necesarul (nevoia) de fond de rulment (ca excedent de utilitate)

4 Analiza ratelor de lichiditate Ratele de lichiditate vizează capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen

scurt (rambursabile în mai puţin de 1 an). Ratele de lichiditate sunt în număr de trei:

Rata Relaţia de calcul Interpretarea

Lichiditatea

curentă

Active curente (Active circulante)/

Pasive curente (Datorii de exploatare)

Exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi datoriile pe termen scurt pe baza activelor circulante

Lichiditatea

rapidă

(Creanţe + Lichidităţi)/ Pasive curente (Datorii de

exploatare)

Exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor de exploatare şi lichidităţilor

Lichiditatea

imediată

Lichidităţi/ Pasive curente (Datorii de

exploatare)

Exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi datoriile pe termen scurt pe baza lichidităţilor