pe adresa: ,unirea poporului, blaj, jud. târnava-mlcâ 4e...
TRANSCRIPT
Preţul unui număr 3 Lei.
Anul XVII. B 1 a j> la 8 Decemvrie 1935 Nr. 49
A B O N A M E N T U L : U n ' M . . . . 150 Lei pe jumătate . . . . 75 Le! fa s t răinătate . . , 300 Lei
Iese odată Ia săptămână Adresa: ,UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mlcâ
Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN
ANUNŢURI ŞI RECLAME 4e primesc 1« Administraţie $1 «e pllteso: nn şli mărunt odată 5 Lei
a dona şl a treia oră 4 Lei.
ongres Economic dela Cluj Toţi Ardelenii s'au unit pentru a cere dreptate pe seama Ardealului
J o i în 28 Noemvrie s'a ţ inut la Cluj, In sa la Teatrului Naţional, merele, cong re s economic al Ardealului, la care au luat par te cărturari , meseriaşi şi ţă rani din toace părţile Ardealului'şi ' Bana tu lu i , fără deosebire de partid politic, de c r ed in ţ ă şi de clasă socială.
Când S'H ridicat cort ina, am văsuţ o scenă cum n 'am mai văzut dela 1 Decemvr ie 1918 încoace niciodată. In rândul întâi la mijloc I. P. S. Sa Dr. INieolae Bălan mitropoli tul or todox al Ardealului , la d reap ta I. P. S. Sale, I. P, S. Sa . Dr. Valeriu Tra ian Prenţ iu episcopul uni t al Orăzii, II. Sa Dr. Victor Ma cavei u, vicarul capi tular al Mitropoliei Blajului, dnii Dr. Iuliu Maniu fost pr imministru, Stelian Popescu fost min is t ru şi preşedintele Ligi i Antirevizio-nis te , profesorul universi tar dela Cluj Dr. l oan L u p a ş şi dl Ilie Oltean secret a ru l genera l al Societăţii „Sol idar i ta tea" dela Sibiu. De-a s t ânga I. P . S. Sale P. S. Sa Dr. Iuliu Hossu episcopul unit al Clujului şi Gherlei, P . S. Sa Lăză-rescu episcopul o r todox al Caransebeşului , P . S. Sa Andrei Crişan arhiereu şi v i ca r general episcopesc ortodox la O r a d e a , dnii Dr. Al. Vaida Voevod fost pr imminis t ru , Ootavian Goga poet şi fost minis t ru , Dr. Aurel Vlad fost minis t ru . Apoi vreo 8 şire de foşti miniştri, foşti subsecre ta r i de s t a t , foşti generali, profesori universi tar i , sena tor i , deputaţ i , preoţ i , advoca ţ i , iară de o parte şi de a l ta a scenei mesele gazetarilor cari îşi fac însemnări , ou un cuvânt to t ce are Ardea lu l şi Bana tu l mai de aeamă. Sala pl ina, de' nu puteai arunca un ac ca să p o a t ă cădea pe pămân t .
D e o d a t ă cu r idicarea cortinei începe c â n t a r e a biser icească: „ î m p ă r a t e ceresc, Mângâ i to ru le , Duhule al adevărului" , s emn că Ardelenii şi Bănăţeni i îşi pun năde jdea mai întâi în Dumnezeu care de s igur le va face d rep ta te . Urmează apoi „Des teap tă - te Române" , cân ta t de cei p e s t e ' c i n c i mii de oameni, de credeai că te afli pe alte tărâmuri .
I. P. S. Sa Mitropolitul Bălan deschide şedin ţa , şi apoi rosteşte o frumoasă cuvânta re , în care arată rostul aoestei adunăr i . . ,
U r m e a z ă apoi rapor tu l dlui Ilie Oltean î n c a r e n i - s e a r a t ă mai întâi, ca t b'Qe a u făcut băncile româneşt i din
Ardeal şi Banat poporului nostru. Cum au ajutat bisericile şi şcolile româneşti , cum au zidit biserici ori au dat însemnate ajutoare pentru zidirea şi repararea lor. Pust iau inoeadii sau revărsări de ape gospodăriile ţăranilor din cutare sat ? E r a nevoie de ziare, reviste? Bâncil« româneşti erau g a t a ori când sa sară în ajutor ou obolul lor însemnat. Dl Ilie Oltean arată oă 57 bănci româneşti au dat ajutoare, dela întemeierea lor şi până astăzi, nu mei puţin de Lei 208 milioane 266.723. Câte mii de jughere de pământ s'au cumpărat dela străini cu ajutorul băncilor ardelene?
Li-s 'a adus băncilor ardelene şi bănăţene greaua acuză — continuă dl Ilie Oltean — că ele ar fi Introdus carnetele cele mari, însă nu e adevărat . Ce erau să facă ele, amărâte cum erau după războiu, când însăşi Banca Naţională a României lua câte '9 Va—10 V2* dobânzi după banii ce-i împrumuta ea băncilor? Oe mare vrednicie au aceste bănci în ce priveşte dedarea poporului nost ru la cruţare, se vede din faptul că în 1930 aceste băncuţe păst rau cu totul 3 miliarde, 647 milioane, 865 mii Lei , bani depuşi spre fructificare.
A venit apoi conversiunea—adaugă dl Ilie Oltean — care, cu o t răsătură de condeiu, animioit aceste bănci cinstite, iară statul , în Ioc să le ajute pe ele, a ajutat băncile dela Bucureşti, şi încă nici nu pe cele româneşti ci pe cele s t ră ine, dintre cari cele mai multe sunt evreeşti .
Cel mai bun câşt ig îl au astăzi băncile prin vinderea devizelor, (bani din s t ră inătate) Ei bine, s ta tul a dat acest drept la 8 bănci mari, dintre cari 6 minor i tare şi abia 2 româneşti , iară băncile româneşti din Ardeal au fost excluse cu desăvârşire dela acest câştig. Se mai câştigă bine de către bănci la vămi, Ardealul şi Banatul a fost înlăturat şi de aici. Tu tunu l a fost concesionat pentru toată ţ a r a unui consorţiu minoritar, to t asemenea şi spirtul. Iară , drept pupăză pe colac, legea bancară din 8 Mai 1934 mai şi desfiinţează băncile ţărăneşti . Această lege cere adeoă dela oea mai mioă bancă un capi ta l de 8 milioane Lei , ceeace la noi în Ardeal e cu neputinţă, pentrucă băncile noastre sunt mioi. Oeeace este apoi mai dureros e că
deodată cu bflnoilo au perit şi 150 milioane Lei depuse acolo spre păs t ra re de către cele două biserici naţ ionale ale noastre. Oerem deci drepta te şi repararea nedreptă ţ i lor faţă de băncile din Ardeal şi Banat — îşi încheie dl. Ilie Oltean lunga dar a t â t de frumoasa D. Sale espunere.
Ropote de aplauze au răsplăt i t minunata vorbire a dlui Ilie Oltean care de ani de zile adună da te pentru a a r ă t a nedreptăţile ce se fac băncilor noas t re .
Frumos a vorbit apoi P. S. Sa e-pisoopul Dr. Iuliu Hoasu al Clujului— Gherlei în numele bisericii unite, a ră tând că nu interesele materiale ne-au aduna t astăzi pe a tâ ţ ia în aceas tă sală, ci sufletul Ardealului care s'a văzut a t â t de frumos şi în băncile ardelene şi bănă ţene, cari n 'au fost întemeiate ca să se îmbogăţească o seamă de oameni, oi pentruoa să scape din perire limba, legea şi moşia românească .
S'a ceti t apoi o te legramă tr imisă de guvern în preseara congresului, prin care fagădueşte că se va îngriji de ajutorarea băncilor din Ardeal şi B a n a t , pentru a se pu tea despăgubi bisericile. Congresul a primit cu neîncredere a-ceastă făgăduinţă şi însuşi I. P. S. Mitropolit Bălan al Ardealului s'a v ă z u t silit să roage guvernul să purceadă de aici încolo la fapte
După mai mul te vorbiri ai diferiţilor bărbaţi politici şi culturali, se citeş te moţiunea, adecă hotărîrile lua te de congres. Lumea a ţinut însă să spună, aşa ca să audă t o a t ă ţara, că *nu cer
şim milă ci pretindem dreptate <. După aceea I. P . S. Sa închide con
gresul, iară cinci mii de voci încep să cân te : „Pe al nost ru s t eag e scris unire".
Niciodată n'a a v u t Ardealul l ipsă de mai multă unire decât acuma. Prin neunire am ajuns la sapă de lemn, la Sărăcie şi robie. Numai unirea ne va putea scăpa, ceeace a r a t ă şi făgăduinţa guvernului din preseară , făgăduinţă pe care a făcut-o, văzându-ne uniţi cel puţin pe tărâm economic.
Dacă noi ardelenii şi bănăţenii nu ne împrăşfciam In a t â t e a amar de partide, dacă rămâneam ou toţii s t rânş i în jurul vechilor noştri conducători, dacă a tâ ţ ia şi a tâ ţ ia inşi nu lăoomeau la oase de ros şi nu căutau ridicare prin politică, astăzi Ardealul şi Banatul n 'ar fi unde este astăzi, la sapă de lemn.
Să dea Dumnezeu oa barămi de aici înainte să ne unim, cel puţin oând ne vedem neîndreptă ţ i ţ i ca acuma.
Pag. U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 49
Tâlcuirea evangheliei duminecii Dumineca a XXVJI. după Rusalii
sau a X. după |Ioălţarea sfintei Cruci. Luca 13, 1 0 - 1 7 .
10. In vremea aceea era Isus învăţând într'o sinagogă sâmbăta. 11 . Şi iată o muiere, care. avea duhul neputinţei de optsprezece ani, şi era gârbovă, şi nu putea să se îndrepteze nici decum.
Jidovii cinsteau mult ziua sâmbetei, o cinsteau însă mai mult cu buzele decât săvârşind fapte bune. Şi Isus, care a venit să îndrepteze legea, iar nici decât ca să o strice, tocmai despre aceea vrea ca să-i convingă pe jidovi, că cinstea pe care o dau ei zilei Domnului nu este conformă duhului legii. Prilejul este bine venit, căci iată vede o biată de femeie gârbovă, care de optsprezece ani suferea întru boala sa, şi nu putea să se îndrepteze. Boala a-ceasta era trimisă de satana asupra acelei femei, precum tot dela satana vin foarte multe boaîe. La Faptele Apostolilor se spune adecă, cumcă Isus umbla vindecând pe toţi cei împresuraţi de diavolul (10, 38), iar la II. Cor, 12, 7, spune sf. Apostol »ca pentru mulţimea descoperirilor să nu mă înalţ, datumi-s'a mie îmbolditor trupului îngerul satanei, ca să mă bată peste obraz, ca să nu mă înalţ*. Ca să nu-1 cuprindă adecă trufia, pentru atâtea daruri mari, ce i le-a dat Dumnezeu, i-a trimis şi multe năcazuri şi chiar o boală grea.
12. Iară Isus vâzându-o, oachie-mat, si i-a zis: „Muiere, slobozitu-te-ai de boala ta". 13. Şi şi-a pus pe ea manile, şi îndată s'a îndreptat, şi mărea pe Dumnezeu.
£ cu neputinţă să nu admiri aici marea milă a Domnului nostru Isus Hristos. Ei nu poate vedea nici un năcaz, nici o nefericire şi sâ treacă nepăsător. Aşa a făcut şi cu muierea aceasta, care îndată ce s'a vindecat, a mărit pe Dumnezeu.
14. Iară mai marele sinagogei, măniindu-se căci o vindecase Isus sâmbăta, răspunzând zicea poporului : „Şase zile sunt în cari se cade a lucra: veniţi deci întru acelea şi vă vindecaţi, iară nu în ziua sâmbetei".
Interesant e, că mai marele sinagogei nu se îndreaptă către Isus, ci către pspor , încercând să-1 depărteze de către făcătorul de minuni. Isus însă recunoaşte rea-voinţa lui şi tot în faţa poporului îi dă o lecţie de care nu s'a bucurat nici decât. Oăci iată ce ne spune mai departe sfântul evanghelist:
1 5 . Iară Domnul răspunzând, a zis lui: „Făţarnicilor, fieştecarele din voi au nu-şi desleagâ sâmbăta boul său dela iesle, şi-l duce de-l
adapă} 16. Dară aceasta, fata lui Avram fiind, pe care o legase satana iată de optsprezece ani, au nu se cade a se deslega din legătura a-ceasta în ziua sâmbetei? 17. Şi a-cestea zicând el, toţi cei ce stau împotriva lui se ruşinau, şi toată mulţimea se bucura de lucrurile cele mărite cari le făcea.
Grozavă lecţie a fost aceasta I Fariseii jidovilor ştiu să explice cum se cade legea sâmbetei când e vorba de folosul lor; când însă e vorba de o femeie nefericită, care de optsrezece ani suferea întru boala sa, mai bine să piară decât să se vindece sâmbăta. Beul şi asinul se poate deslega dela iesle sâmbăta, dar o membra a poporului ales, o fată a lui Avram, nu poate fi deslegată din legăturile diavolului sâmbăta.
* * Ziua duminecii s'o cinstim, mergând la bi
serică, unde să ascultăm sf. liturghie şi predica, şi făcând fapte bune. — Totdeauna se cade a face fapte bune, mai ales însă dumineca şi în sărbători, când trebue să ne aducem aminte de binefacerile primite dela Dumnezeu şi dela sfinţii pe cari îi sărbătorim. — Să învăţăm din mania mai marelui sinagogii din evanghelia de astăzi a ne feri de manie, făţărnicie şi răutate.
P ă r l n t e l s Iul iu
Nărav păgubitor E cunoscută în tot cuprinsul aşezării
neamului nostru vorba: > Românului i-e greu până se apucă de-o treabă, c i de lăsat se lasă repede de ea*. Nu e o poreclă sau o caracterizare pe care ne-au fâcut-o străinii, ci noi înşine ne-am b o tezat aşa. Căci aceasta e una din Însuşirile noastre bune, că ne recunoaştem, cu suflet uşor, nu numai virtuţile, ci şi scăderile.
Dacă vorba şi zicala e cunoscută pretutindenea între români, slăbiciunea a-ceasta trebue să o avem în toate părţile locuite de români. Şi ea se adevereşte până în ziua de azi, cu nenumărate prilejuri.
De bună seamă e un nărav urlt şi păgubitor pentru naţia noastră şi pentru lucrul ei. Am putea chiar spune, că e o slăbiciune ruşinoasă. Fiindcă ea dovedeşte că nu avem destulă tărie, de voinţă să ducem, de bună voe, un lucru bun până la sfârşit. Iar cu lucruri începute, ori făcute de jumătate, nu ne îmbogăţim, nici nu ajungem la creangă verde.
Noi, pe vremuri, am dus multe lucruri bune până la sfârşit, dar mai mult de silă desât de voe bună. Vrednicia unui popor însă nu poate fi cântărită cu ceeace face de silă, de irică, de poruncă, ci cu ceeace săvârşeşte de bună voe. Mai ales acum, In Statul nostru naţional, nici nu mai poate fi vorba să muncim de silă când avem toate slobozeniile. Ci din buna' noastră voe şi convingere.
S'au întrebat mulţi, cum ne-am trezit noi cu această moştenire ruşinoasă: Ne apucăm greu de lucru, dar ne lăsăm repede de el?
Şi, dia cercetările făcute, s'ar părea că împrejurările grele şi primejdioase, prin cari am trecut românii, ne-au dat acest beteşug. Căci boală este, nu sănătate
Omul, din firea lui, e harnic si pornit pe treabă, când se convinge că poate avea un câştig. Dacă încearcă azi cu una, mâne cu alta, şi vede că nu a . junge la nimic, începe a ii neîncrezător şî greu se mai apucă de un lucru nou. $i chiar dacă, după multe chibzueli, începe iar, venindu-i în minte nereuşitele din trecut, lasă cu uşurinţă lucrul baltă.
Socotind aşa, românii, în trecutul lor n 'au prea avut folos de munca şi zdroabâ lor. Când erau coapte grânele, năvăleau tătarii, când îţi era gata casa nouă, venea pârjolul turcului, când să culegi readele câmpului, venea boerul, groful ori baronul şi-ţi lua aproape tot . '
Românii au ajuns neîncrezători în folosul lucrului lor, nu vedeau în siguranţă ziua de mâne. De aceea se apucau greu de-un lucru, şi gândindu-se la ceeace poate veni peste ei, se lăsau repede de treabă.
Nu ştim! P o a t e să fie tâlcuiadevărat dar poate şi să nu fie.
Ceeace se ştie e tristul adevăr, că năravul păgubitor dăinuieşte şi azi. Greu s'apucă tinerii dintr 'un sat, şi mult trebue să asude învăţătorul, până să înfiripeze un cor care să cânte în biserică I Dar abia a cântat o jumăta te de an, şi azi unul, mâne altul, nu mai vine nici Ia probe, nici Ia biserică. Şi într'un alt an, nu mai rămâne urmă de el, decât în sufletul des-gustat al dascălului.
Se înfiinţează zeci dc cooperative, cu mare siiă, după multe socoteli şi certe, începe să lucreze un an doi. După cinci le bate vântul, drică mai stau în picioare. De altele n'a mai rămas nici armă, fiindcă membrii ei s'au lăsat uşor dc treabă.
Sunt nenumărate lepădăturile cari ne umplu ţaia. Fiindcă orice lucru bun, care nu-i făcut decât de jumiitate, sau care e părăsit Îndată ce e isprăvit, c o lepădătură, care strică aerul ţării.
De acest nărav păgubitor trebue să ne scăpăm numai decât, chiar pentru binele şi cinstea noastră.
Dela Secfiile 9Astreiu.
In amintirea fostului Episcop Demetriu Radu
Se împlsassc in a-iast 15 ?.ni ds sâcd fostul cpiicop alOrăzii, Demetriu Radu, a fost ucis mipelejts da o bombă aşezată de un comunist in Senat.
Tineretul intelectual dia corauaa Rădnşti (j. Alba), comuna unde s'a născut E?ii«°?uj de pie saemorio, vrea sS. ridiîc cu asestprilej ua bust oare i i veşaicecssâ îs piatră pe n»' rele arhiereu, precum şi o casă culturală care sâ-i poarte numele. Tineretul, constituit îESO* sistate, face ua apel eiiduros la toţi fofţ sunossuţi şi pristiisi ai fostului Episcop, 3«» B "J dea obolul lor pentru a putea realiza actit gâe •
Sumele se se vor colecta in &sssi nWh ss vor trimite pe următoarea adresă: T« o d ° Chiorean, casrierul Sos. Culturale » B ' 1 ' ? ' Dr. Dsmetriu Radu", corn. Rădeşti jud. A'" '
Citiţi şi răspândiţi „ U N I R E A P O P O R I
A a p ă r u t „ C A L E N D A R U L D E L A B L A J "
Nr. 49 U N I R E A P O P O R U L U I
Ziua de 1 Decemvrie la Blaj Cuvinte răscomoare Ce trecut rostite î n fa{a m h i u l u i Cas(e, f
— Frumoasa serbare a şcolilor
Pag . 3
Ca începutul săptămisi i acesteia am intrat în a s u l al 18-lea dela unirea Ardealului, Banatului, e r i ş a a d şi Maramureşului ea Patria Mamă. Ne depărtăm, pas cu pas .de vremurile când stăpânea pa aeeste plaiuri pajura habsbur-gieă şi penele de eosoş ale Uegurilor ee păşeau ţanţoşi gria satele româneşti, ca nişte oureani înpăicţi.
Ne depărtăm de timpcrile câad aveau tărie legile lui Asponyi gel care a încercat să ne sugruma şsoala şi limba. Limba românească, pe care o QUEOSC şi văile, au eare s'au Înfrăţit pădurile, plaiurile ardelene, eari nu cuaoss alt eâitec decât doina Românului, ce-ţi răsoolaşta fiinţa până ia adâncuri. Amintirea vremurilor aedora se pierde ea m vis urât In vieaţa româacaseS, pliaă, bogată, ce se desfăşoară în zilele noastre.
Ziua ds 1 Des. va rămâne totdeauna în istoria poporului româxssc o zi sfâşia şi măreaţă. Sărbătoare a Românilor de pretutindeni, a vieţii roniâaeşti, care de atunei a început să se desfăşoare, liberă peste ţinuturile ardsleae.
In primii ani după unire, In ziua de 1 Des . se proslăvea fasta măreaţă săvârşita la A lba lu l i a . Aeum, înţelesul serbării a cresaut, s'a mărit. Ia această zi se face o dare de ssamă despre tot se s'a săvârşit de atunci încoace.
Blajul, sare a ştiut totdeauna să fie printre primii slujitori ai neamului, ne-a arătat Dumineca treeută că sufletul său a rămas aee-laşi, înflăcărat ta al Vlădioilor eari de 20Ode ani vsghsazâ din castelul mitropolitan asupra sorţii ponorului româaese. Am vizat in ziua aceea «iruri de preoţi şi profesori, urmaşi vrednici ai celor eari sub stăpânire străină au muneit ca să ţină trează sonştiinţa poporului româaess , eare a pregătit calea unirii.
Cei de azi întăresc ee-au săvârşit cei ds ieri. Cutreeră în zile l ibtre s i tele dimprejur, înfrăţind lumina şcolii cu judecata sănătoasă a gliei. Stau la sfat eu ţăranii adunaţi in grup la poarta şsolii, sa din sfatul lor să vie strălucirea de mâine a ţării.
Am văzut apoi şiruri de şcolari şi şcolăriţe, îa porturi naţional?, bătând hora şi sârba strâmofască, păstrând astfel comorile aeamuîui.
Ia loeul penelor ds cosoş au strălucit mâadrs uaiformele ofiţerilor români, cari cu dragoste de frate se ocupă de creşterea tineretului, de conducătorii de mâine ai ţării.
privind mulţimea celor cari au sărbătorit dumineca treeută unirea Ardealului ca Patria Mamă, am întrevăzut viitorul de aur al ţării.
Sf. s l u j b ă ş l m a n i f e s t a ţ i a p a t r i o t i c ă .
Serbarea s'a desfăşurat sub egida „Astrei", a bătrânei societăţi culturale care prin faptele sale s'a înscrie eu litere de aur in istori* neamului.
Cel dintâi punct din programul serbării a fost sf. slujbă, slujită în eat«dral* de şa t re sobor de preoţi îa frunte cu 11. Sa lacob Popa ca&onio prepozit. Răspunsurile şi . Imaul Rfgai" au fost cântate de corul oatedralei sub conducerea dlui prof. Celestin Cherebeţiu. t r e d i e * s i b l â fost rostită de P. 0. D.Ău-gustin Folea, directorul Caneelarm Mitropolitane.
care
La sf. slujbă au asistat, pe lângă comitetul „Astrei 8, reprezeataaţi si tuturor autorităţilor loeale, bisericeşti, şcolare, civile şi militare.
După sf. slujbă a avut ioe pe străzi manifestaţia patriotica. S'au îneoloaat, toţi cei prezenţi, la faţa catredalei. Mai întâi şcolile, de Msţi şi fste, cu drapele fâlfâitoare în frunte şi priatre si. Au venit apoi preregicientarii, îa marş csdsaţat, soldaţii de mâiae ai ţarii. La urmă era publicul.
Ia câafecs pxtriotise s'au parcurs străzile: Regisa Măria, Ragele Fsrdinaad, până la Şsoaia primară de stat, înapoi, pe partea stângă a strlzii, str. Timoteiu Cipariu şi Piaţa-Manifestanţii s'au oprit în eurtea Mitropoliai, îa faţa bătrânului castel care a fost martor multor momente măreţe din trecutul neamului.
Pe balustrada castelului au luat loe re -prezeataaţii autorităţilor locale în frunte eu 11. Sa Dr. Victor Macavtiu visnrul sf. Mitropolii. Curtea era plină, o mare de eapete c t î câatau lasufteţiţi, alături de sorul Academiei de teologie, „Deşteaptă-te Române".
Omagiu la Mitropolie In feţa castelului dta eare priveau p*r*ă
umbrele marilor Înaintaşi, d. Al. Lupeanu-Melin, preşedintele Dîsp. „Blaj" &1 Attrei, in care calitate a organizat şi condus Întreagă is ibarea, a rostit următoarea euvâaîare:
Cuvântu l d-lul Al. Lu-p s a n u - M e l i n
linerimea din scoalele Blajului, în frunte cu dascălii ei, cetăţenii vechiului nostru centru de cultură, şi reprezentanţii tuturor instituţiunilor naţionale din cetatea românească dela lârnave, sărbătorind astăzi aniversara unirii pe veci a Ardealului cu Patria-liamă, au venit aci, la istorica reşedinţă a arhiertilor blăjeni, la cuibul generator de simţiri înflăcărate, cari au animat pe un lnoeenţiu Micu Olain, pe un Petru Pavel Aaron dela Bistra, pe Simion Bărnuţiu, pe Andrei Mureşianu, pe Ioan Micu-Moldovanu, pe Buma ţi pe neînfricatul preşedinte de etnsiliu naţienal dela 1918, nemuritorul de pie memorie mitropolit Vasile Suciu. Aci, sub acestea modeste arcuituri de lăcaş vlădicesc, s'au plămădit sugestivele comandamente, cari au trezit la viaţă naţională pe iobagii Iransihaniei de demult. Aci a încolţit, în necurmata pâlpâire a luminiţelor de său şi în prefirare cucernică de mătănii, luminoasa convingere a latinităţii noastre, care a făcut din valahi Români şi din Hoţi tribuni de oaste românească. De-aci, de sub acestea ziduri îngălbenite, au plecat „presţii cu crucea '» frunte" cari au răscolit Ardealul la 1848 şi au spulberat taberele lui Keminy Farkas .şi ale tuturor celor cari voiau sugrumarea şi ştergerea noastră din catalogul neamurilor vii. Aci au descălecat din avion, încap de iarnă, şoimii oţetiţi ai României libere la 1918, făcând legătura peste Garpaţi, în ajunul măreţei adunări dela Alba Mia, căni au căzut cătuşele de veacuri şi fraţii de acela} sânge şi graiu s'au putut îmbrăţişa intr'o singură ţară, subt un singur simbol de veşnică -trăinicie. Acolo sus s'au pus la cale, în sfat de preoţi, de profesori, de canonici, şi de ofiţeri ai regelui românesc întregilor de ţar», punctele unirii dela Alba Mia, cari preconizau
•sestx
este cel mai frumos calendar
unirea desăvârşită şi eternă a lârmvelor, Mureşului şi Crişurilor cu Bahluiul, Şiretul şi Dăm-boviţa cea frăţească.
llustritatea Voastră, care aţi fost membru al acelui sfat, o ştiţi prea bine, şi o mai ştiu atâţia dintre cei cari am trăit atunci, cu arma la umăr, strălucita epopeie a înfăptuirii visului naţionali
E datoria firească a generaţiilor de azi ţi a tuturâr celor de mâine şi de totdeauna, să închine flamurile elanului naţional în faţa acestor ziduri sfinte, cari au zămislit şi au răscopt, prin veacuri, ideia românismului integral, pregătind Albi Mia şi închegarea graniţelor dela Nistru până la lisa, precum a visat-o poetul, el însuşi fost elev al şcoalelor noastre.
Drapelele nenumărate, cari înviorează azi atât de sublim neguroasa zi de iarnă, sunt o dovadă că simţământul românesc este pururea viu şi nestins în inimile noastre; chezăşie de granit, că unirea dela 1 Decemvrie 1918 va fi durabilă cât munţii şi fără putinţă de cutropirc cât va luci o cruce pe acest castel şi va răsuna o doină românească pe văile Ardealului străhun. S'o ştie asta toţi neodihniţii revizionişti şi toţi hrănitorii de nădejdi nehune 1
Vă aducem, llustritatea Voastră, această neînfrântă credinţă a sufletelor noastre şi depunem aici, la pragurile acestui simbolic lăcaş de martiri şi luptători naţionali, întregul omagiu al inimilor noastre.
Irăiascâ Bomănia-Mare, una ţi nedespărţită in vecii
Asistent» &'a alăturat, prin urc/e puternice, euviatelor spuse de D.-Sa.
R ă s p u n s u l P ă r i n t e l u i V i c a r Dr. V i c t o r M a c a v e i u
Părintele Vicar mitropolitan Dr. Victor Macaveia, răspunzând, a spuB următoarele:
Iubite Dle Director, venerabili Fraţi, iubiţi Blăjeni şi iubită Tinerime !
Mulţămesc Dlui Director Lupeanu pentru omagiul rostit în numele D-Voastre al tuturor: Omagiu care priveşte trecutul acestei Institu-ţiani, care este Mitropolia din Blaj.
Omagiu bine meritaţi Pentru că se împlinesc azi mâne'200 de ani, de când din această re şedinţă, dintre aceste ziduri, ochii şi mintea şi inima Vlădicilor ce s'au perândat aci, prive-ghează asupra credinţi) creştineşti şi asupra destinelor neamului românesc de pretutindeni.
Două sute de ani, de când făclia învăţăturii creştineşti şi a dragostei de neam trece din mâaă în mână, dela an vlădică la celalalt, dela înaintaş la urmaşul său!
începând cu acel nemuritor Vlădică, Ino-chenţle Mlcu Claln, pe care 11 pomenia Dl Director Lupeanu, şi care a fost cel dlntâiu făuritor al unul program politic de revendicări naţionale pentru poporul românesc, continuând cu postelnicul Petru Pavel Aaron, care a deschis şcolile, ale căror scări Ie călcaţi zilnic voi, tineri elevi, şl trecând dealungal întregului şlreag de Vlădici, cu toţi sfetnicii lor din trecut, până în zilele aceluia, care cu un an in urmă trăia şi muncia încă Intre zidurile acestea ce ne înconjoară — de aci, dintre aceste zidari, au pornit, în toată vremea, atâtea mari gânduri, atâtea mari jertfe, s'au dat atâtea mari lupte, cu graiul şl cu peana, pentru izbânda neamului românesc.
Şl pot să Vă ailgar, că şl astăzi, ca ş! In trecut, acei ce muncim împreună aci intre aceste ziduri, păstrăm acelaş entuziasm, aceeaş dragoste, aceeaş hotărîre tare, de a munci, de a lupta, de a jertfi total pentru Idealurile neamului nostru...
romanesc
Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 49
Ne dăm seamă, de signr, ca toţii de greutăţile zilelor de astăzi, cari, de altfel, nu sunt numai la noi. — Lumea întreagă încă nu s'a liniştit deplin de pe urma marelui războiul
Dar ceeace a fost îna in te^de 1918, nu dorim ca să mai revină vreodată.
Ziua de 1 Decemvrie 1918, pe eare o prăz-nulm astăzi, a încheiat o epocă de robie şi deîntunerec,ş i a deschis porţile libertăţii naţionale pentru neamul românesc din aceste părţi.
Z<ua de 1 Decemvrie ne-a dat unirea tuturor Românilor într'o singură ţară, şi sub o o singură stăpânire, a regretatului Rege Fer-dlnand, iar astiz ' , sub stăpânirea Majestâţii Sale Regelui Carol II.
Noi, generaţia, cari am trăit şi am văzot, şi ne-am' dat micul nostru tribut pentru pre- I gătirea şi realizarea din ziua de 1 Decemvrie 1918 — generaţia celor cari, de aci înainte, rând pe rând, va trebui să cedăm celor mal tineri locurile noastre din această viaţă — noi avem astăzi mângâierea, de a vă vedea pe cel mai tineri, tot aşa de hotărîţi, de a apăra cu sângele vostru, cn viaţa voastră, hotarele pe cari generaţiile trecute le-au dobândit pe seama neamului românesc şl a patriei întregite.
Ziua de I Decemvrie să ne amintească dec tuturor trecutul de suferinţe şi dureri al neamului nostru!—Dar să ne amintească şl datorlnţa de a fl strâns uniţi, ca să putem înfrânge pe duşmanii cari ar încerca, să refacă şi să schimbe ceea ce voinţa neamului nostru a hotărît şl a îndeplinit la Aiba-Iulla, nu pentru un an ori pentru zece, nici pentru o sută de ani, ci pentru — vecii vecilor/
Cu această hotărîre în sufletele noastre» gândul nostru se îndreaptă azi, plin de admiraţie şl recunoştinţă, către martirii şl luptătorii trecutului, şi plin de încredere mai ales către acela, care întrupează azi, în înalta sa persoană, ideea unităţii noastre naţionale: M. Sa Regele.
Trăiască M. Sa Regele Carol 11. Trăiască România pe veci întregită, una
şl nedespăriiţăl Aplauze îndelungate au întrerupt adesea
cele două frumoase cuvântări. Asistenţa s'a împrăştiat în cântarea „Pe-sl
nostru gt tag" , eâatat* de eorul Academiai de teologie.
F e s t i v a l u l p a t r i o t i c In aceeaşi zi, după masă la ora 5, a avut
loe în sala de gimaastiefi a l ieeului de băieţi festivalul patriotic organizat eu concursul scoalelor din Blaj şi a Corului Catedralei Mitropolitane. Au fost două ore de înfrăţire, de înălţare, aşa cum stic Blajul să pril t juiasel .
Sala era plină pasă Ia ultimul loc. Au fost şsolar i eari, având punete în program, au aşteptat în altă sală rândul, c l e i în sala festivalului nu mai încăpeau.
Sala era frumos împodobită, eu tabloul M. Sale Regelui în frunte, îc son jurat de două drapele frumonse. Alături, de o parte şi de alta, erau tabloul fostuiui canonis Augustin Buasa si al celui de curând răposat Vlădică Vasile Sueiu.
După „Imnul Regal", eâatat de corul mixt al Catedralei, au luat loc la masa de pe scenă dnii: Dr. Victor Macaveiu, vieariul sf. Mitropolii, Al. Lupeanu-Melin, preşedintele Desp. Blaj al Astrei, 5. Gisdavu, prefectul judeţului Tr . Mică, It. colonel lotta, comandantul Cercului de Recrutare Tr . Miel , maior Bărbulescu, comandantul Instrucţiei Preregi-mentare şi Gr. Pădurean, p reş . eom. iat. a oraşului Blaj.
C u v â n t u l „As tre i"
In numele „Astrei" Blaj, d. preşedinte Lupeanu-Melln a deschis şedinţa priâ următoarea cuvântare:
In anul 1860, când neamul nostru din ţara Ardealului a văzut, că toate jertfele sale de însufleţire, avere şl sânge, risipite în anii de revoluţie naţională dela 1848-49, au fost zadarnice şi fără rod, când eroicul „Cralu al Munţi/or*, în Ioc de răsplată, a primit palma barbară peste ochii de vizionar incorigibil, când tribunii luptători la Alba Iulie, la Aţiatiş, la Zlataa şi la Abrud, au fost trataţi ca simpli condotieri în slujba pajurei viclene fi nerecunoscătoare dela Viena, arhiereii şi cărturarii poporului ardelenesc au ales o altă metodă de luptă, o armă nonă de izbândă: arma cui-turei, tăişul minţii laminate, gândul disciplinat în vederea aceloraşi aspiraţii de dogmă naţională.
Când tunurile din trunchiuri de cireş ale Moţilor dela Albac şi Vidra s'au dovedit prea slabe în faţa obuzierelor lui Kossuth şi Bem, când lăncile şi tânjelile primitive aie naţiei noastre de opincari au fost culese şl arse de jandarmii fără număr al asupritorilor, — noi nu mal aveam altă cale, decât refacerea şi regruparea prin armele spirituale ale cărţii şl îuvă-ţăturei. Trebuia să câştigăm mai întâi opinia europeană şi a lumii întregi ' prin opere de civilizaţie şi de cărturărie. Ne trebuiau cât mai mulţi intelectuali, jurişti, advocaţi, profesori, ingineri, medici, literaţi, cari să ferece în slove de tipar, în reviste, foliaute şi jurnale, drepturile noastre inpres:rlptlbile în moşia strămoşască.
Aşa a luat fiinţă, înainte cu 75 de an), „Asociaţiunea pentru literatura română şl cultura poporului român" sau „Astru" culturală, sub egida căreia ne aflăm noi astăzi aici, la acest mare praznic naţional. „Astra" a fost concepută chiar dela început ca o stâncă de temelie In slujba tuturor aspiraţlunlior naţionale, prilej de îmbrăţişare frăţească pentru toţi fiii neamului, fără deosebire de clasă, de profesiuni, ori de credinţe religioase. Ea ne-a în-mănunchlat totdeauna pe toţi, prevalând originea, graiul, sângele şi comunitatea de aspiraţii naţionale.
Este firesc deci, ca şi această mare sărbătoare a tuturor sufletelor româneşti, când prăznulm unirea pe veci a Transilvaniei cu Patria-Mamă, să ne afle împreună, sub flamurile bătrânel noastre Asociaţiuni culturale.
Având marea cinste să reprezint aci- organizaţia judeţeană a „Astrei" şl Despărţământul Blaj, îmi permit să deschid, în numele ei, serbarea patriotică din aceasta sală, mulţumind călduros tuturor celor ce ne-au dat preţiosul concurs, precum şi întreg publtcalui prezent, care prin fiinţa sa de faţă, a dovedit că ziua de 1 Decemvrie, la Blaj, este marele praznic de totdeauna al neamului nostru din părţile ardelene.
Rog respectuos pe llustritatea Sa Părintele Vicar al Mitropoliei să binevoiască a lua cuvântul în numele Blajului, al bisericii şi al instituţiuailor sale!
C u v â n t u l M i t r o p o l i e i , B l a j u l u i ş i Ş c o a l e l o r .
Luând cuvântul Părintele vicar Dr. Victor Macaveiu, a spus următoarele :
Mărturisesc, că mă simţesc într'o nespus de grea situaţie, atunci când sunt obligat, ca în câteva minute, ce-mi stau la dispoziţie, si 8pun câteva cuvinte şi cu prilejul acestui festival-
pentru pomenirea memorabilei zile de i Decemvrie ipi8.
Pentru că ziua aceasta de 1 Decemvrie este aşa de bogată în fapte şi amintiri, cari ar trebui rezumate cât de palid măcar, pentru ştiinţa generaţiei tinere, pentru reîmprospătarea avântului bătrânilor, pentru a fixa în sufletele celor de azi şi celsr de mâne, toată splendoarea, toată măreţia, toată solemnitatea zilei, în care neamul românesc din Ardeal, Banat şi Părţile Ungurene şi-a »croit altă soarle*, şi-a sfus clar, respicat şi liber, pe câmpia dela Alba-Mia, prin glasul celor IOOOOO veniţi din toate pătţile fostei stăpâniri ungureşti — şi prin votul celor peste o miie de reprezentanţi aleşi în regulă — şi-a spus voinţa sa nestrămutată: ne unim pentru totdeauna cu. Patria-Mamă, cu România regelui Perdinand!
Este aşa de mare ziua aceasta, cate a în-ckeial o epocă de istorie, ce a durat aproape 2000 de ani; şi a, deschis o epocă nouă, epoca neamului românesc întregit între hotarele Daciei Felix, Dacia dela Nistru până la Tisa.
2000 de ant\ cari încep dela plămădirea, neamului románese, dela acel glorios Cesar al Romei, care a trecut cu legiunile sale Dunărea, la începutul veacului al 2-lea al erei creştine, pentru a prinde aşezare aci alt popor — poporul dacoromân, al străbunilor noştri.
Trecură apoi veacuri — epoca migraţiunilor barbare, — veacuri triste întunecoase, cum spune cântecul ardelenesc, — cu mici licăriri de lumină în 'vremea întemeierii Principatelor, în vremea marilor voevozi cari s'au ilustrat eu sabia lor în istoria Europei şi a creştinismului, cum a fost acel »atleta Christi* — atletul lui Hristos — cum Papa dela Roma îl numeşte pe voevodul Moldovei Ştefan Cel Mare. Şi cum a fost acel Mihaiu, care a reuşit pentru o clipă să schiţeze o unitate naţională, realizată deplin şi pentru totdeauna abia la I9IS1
Ce grei şi întunecaţi au tost anii stăpânirilor fanariotice/ Ce grei au fost anii de temniţă austro-ungară şl de cnut rusesc! Pdnă când sub Voda loan Alexandru Cuza se realizează prima etapă a unirii de azi: unirea celor două Principate! Apoi veni răsboiul pentru neatârnare, înte-meiarea Regalului, răsboiul balcanic, şi în sfârşit marele răsboiu mondial, care sufleteşte ne găsea pregătiţi, grafie, in mare parte, acestor şcoli din Blaj, acestei biserici de aci din Blaj de unde, cum spuneam înainte de masă, se făurise cel diniâiu program de revendicări naţionale, din partea aceluia care a fost mucenicul neamului şt al bisericii sale, nemuritorul lnochentie MicuClaln, vlădica dela Blaj.
Şi, în sfârşit, a sosit şi ziua învierii neamului nostru din aceste părţi: anal ipiS şi de i Decemvrie! ...
In mintea mea stărue mereu icoana aceltl sile, la care chiar Blăjenii au avut un rol de prima ordine; începând dela acela, cars aslăzinv mai este între noi, Mitropolitul Vasile Suciu, f' continuând cu atâţia alţii, dintre cari unii mal sunt şi astăzi în mijlocul D Voastre.
Neuitată icoană a acelei zile! Conducător» şi fruntaşii întruniţi în sala, numită asi a * Unirii* — mulţimea celor zoo ooo pe tot întinsul câttt' piei deasupra cetăţii, unde a fost întemniţat fl
tras pe roată Horial — Urmaşii acestui Bori» şi ai Iancului, — Moţii, în siraele lor — albe alăturea cu gardiştii naţionali dela Blaj, înşira pe zidurile cetăţii, străjuind cu ochi de vulM\ Şi adulmecând depărtările şi drumurile, pe fţ* se scurgea in retraten, ca un pohod na S^lt> din poezia lui Alexandri, oastea odinioară *t de mândră a lui Mackenseni! ,
Deasupra cetăţii lui Mihaiu, plutea *****
Cumpăraţi „C A L E N D A R U L D E L
J f r . 49
.geniul neamului, ţi în sufletele celor de pe pă-tnânt pătrunsese fiorul nouei cetăţănii, in patria li-Ieri ţi mărită, precum ţi hotărirea fermă de a jertfi totul pentru apărarea ei, în toate veacurile ce vor să vină.
Comemorând astăzi această si, cu entuziasmul care răsună dela un capăt la celalalt al ţării, .desprindem din voinţa acestui neam aceeaţ hotă-rîre: de a păstra pentru totdeauna ceeace am dobândit cu atâtea jertfei jertfe de dincoace ţi de dincolo de Car pa ţi: jertfe comune, cari vor fi totdeauna cheagul unităţii noastre naţionale. Jertfe, pe cari nu vom pregeta a le aduce ţi în viitor, pentru a apăra un patrimoniu care este al nostru si la care zadarnic mai râvnesc cei ce nu pot uita, că jooo de ani ne-au stăpânit aci ţi ne-au ţinut sud călcâiul lor.
Astăzi, ca ţi la i Dec. ipi8, noi ne afirmăm voinţa noastră, de a fi şi de a rămâne veşnic uniţi, trimiţând aceasta vorbă ţi celor ce se frământă cu gănduri\de revizuire, spunăndu-le, cu Danie: lasciate ogni speranza (lisaţi ori ce speranţă), pentru că peste hotarele de astăzi ale neamului românesc nu se mai trece — nici odată.
Nici odată! * *
După Sf. Sa, iau cuvântul, tălmăcinduşi sentimentele şi gândurile în această zi de sărbătoare naţionali , ceilalţi reprezentanţi ai autorităţilor !o:ale. D. S. Gizdavu în numele judeţului, d it-colonel lotta în numele armatei, d. maior Bârbuiescu în numele instrucţiei pre-Tegimeutsre şi d. Gr. Pâdureanu în numele primăriei Blaj.
* * *
Se desfăşoară apoi următorul program ale cărui puncte au fost des şi îndelung a-p lauds te de asistenţă:
Pui de Lei, poezie de Neniţescu, muzica de I. G Brătianu, corul liceului de fete sub cond. dla Prof. Octavian Pop.
Cântec, de Gh. Coşbuc deci. Df Prof. Lia Duca, dela Şcoala Comercială Sup. de fete
Iată ziua triumfală, de Humpel, corul liceului de băeţi sub conducerea dl ui Prof. S. loduţa.
Imnul unirii, de Băilă, deci. de Paul Laureaţi, elev cl. VIII Şcoala Normală de băeţi.
Hora de Fechtemacher şi Doina Iul Lu-caciu de Bene, corul Scoale! Normale de fete, sub conducerea dnel Prof. Veturia Popa-Bura.
Gimnastică ritmică, cu acompaniament, elevii Liceului de băeţi, condnşi de d. Prof. V. Creţu.
Stejarul de Stlnoiu, cor în trei voci, elevii Şcoalel Primare de stat.
Hora, dans naţional, elevele Şcoalei de Menaj în costume naţionale.
Ardealul, de Mircea Răduleicu, deci. de Elisabeta Deac, cl. IV Şcoala Normală de fete.
In oraşul Betleem, de Chirescu, corul Şcoalel Normale de băeţi sub conducerea dlui Prof. Celestin Cherebeţiu.
Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie, recitată de Elena Moldovan, elevă cl. IV Şcoala de Menaj-
Dansuri naţionale, elevele Licealul de fete, îmbrăcate în frumoase costume naţionale sub cond. dş. Prof. Margareta Irlfan.
Pe-al nostru steag, de C. Porumbesca, corul Academiei Teologice sub cond. dlui Prof Celestin Cherebeţiu *
* » Programul s'a terminat la ora 7Va tntr'o însufleţire generală.
Noutăţi din sfatul tării »
Intr'una din şedinţele săptămânii trecute a Camerei d. preşedinte N. N. Sâ-veanu a propus deputaţilor să dea plata lor de o zi pentru înfometaţii din. Basarabia. Această propunere a fost primită de toate partidele. Din pricina ei s'a născut totuşi o mică ceartă între guvern şi opoziţie. Dnii Goga şi Mihalache au cerut dlui primministru să le arate ce face statul pentru ajutorarea celor năpăstuiţi de soartă. D. ministru dr. Costinescu a răspuns că
I ajutorarea lor se face de către »Crucea Roşie «. Naţional-ţărăniştii au răspuns că acest lucru trebue să treacă în manile statului, statul să-i ajute in primul rând, cum a făcut guvgrnul Maniu în anul de foamete 1929, când a scos din punga ţării 500 de milioane pentru hrana ţinuturilor unde a bântuit seceta şi pentru însămân-ţare, ca hrana anului viitor să fie asigurată.
In aceeaşi şedinţă s'a adus la cunoştinţa Camerei că partidul dlor Cuza-Goga şi Al. Vaida-Voevod şi-au dat mâna ca să lupte împreună în Sfatul Ţârii, conduşi de un singur program.
In şedinţa din 29 Nov., s'a luat în discuţie congresul economic dela Cluj. D. Vaier Pop, ministrul justiţiei, a spus că se vor da, până în Crăciun, din partea ministerului de finanţe, 200. milioane Lei pentru pierderile suferite de cele două biserici naţionale în urma legii conversiunii.
In ziua de 30 Nov., Camera, prin glasul dlor Preşedinte N. N. Săveanu şi ministru I. Nistor, a sărbătorit unirea Ardealului şi a Părţilor Ungurene cu Patria Mamă.
In şedinţa de luni, 2 Dec. d. Viigil Potârcă, deputat naţional-ţărănist, a cerut guvernului să-i răspundă dacă e adevărat că banii trecuţi în buget pentru înzestrarea armatei şi cei adunaţi prin împrumut naţional pentru acelaş scop, au fost folosiţi în alte părţi, iar armata în aceste vremuri, ce nu sunt prea liniştite, a rămas tot neînzestrată. Se aşteaptă răspunsul dlui primministru la această întrebare.
La Senat, în şedinţa din 26 Nov., d. Damian a cerut senatorilor să dea diurna pe o zi pentru înfometaţii din Basarabia, ceeace s'a admis. D. Grigore Gafencu, naţional-ţărănist, întreabă guvernul asupra stării de asediu şi a cenzurii, cari fără motive, se susţin de când au venit liberalii la putere. Acestei întrebări însă nu i-s'a răspuns.
In şedinţa din 28 Nov., d. ministru al agriculturii V. P . Sassu a depus un proect de lege pentru apărarea viilor. D. Nicolae Iorga a ţinut apoi o lungă cuvântare în care s'a ocupat de toate, între altele şi de războiul din Africa, dorind Italiei să învingă pe Abisinieni
In şedinţa din 29 Nov., d. senator
D. R. Ioaniţescu a cetit programul dlor Cuza-Goga şi Al. Vaida-Voevod, cu toate punctele sale. In punctul al 6-lea cer schimbarea constituţiei, pentru a aOrma mai puternic idea naţională.
In 30 Nov., Senatul, prin glasul preşedintelui său d. C. Dlmitriu, a comemorat împlinirea alor 17 ani dela Unirea Ardealului şi Părţilor Ungurene cu Pa-tria-Mamă.
După sosirea Regelui George în Grecia
încă în primele zile după sosire, Regele George al Greciei a avut de luptat cu greutăţi. La un moment dat a ameninţat că pleacă înapoi.
Greutăţile s'au născut din următorul motiv. Mulţi bărbaţi ai ţării, chiar şi membrii guvernului, n'au primit cu bucurie vestea că răsculaţii de astă primăvară, în frunte cu Venizelos, vor fi iertaţi.
Acum lucrurile s'au mai liniştit. Guvernul s'a schimbat. In fruntea celui nou se găseşte un profesor universitar. Venizelos a declarat că mai târziu se va stabili In Creta şi nu se va mai ocupa de politică.
Această insulă, cuib al revoluţionarilor de astă primăvară, va fi în curând vizitată de Regele George.
Cum îşi iubesc popoarefe înaintate patria
Uaa din însuşirile cele mai de seamă ale unui popor civilizat e dragostea de patrie, de glia strămoşească. Dragostea aceasta se arată în momente de grea cumpănă pentru ţară, în timp de războiu. Soldatul unei ţări civilizate nu dezertează, el sare, cu voie bună la cea dintâi chemare, şl luptă, dacă trebue, până cade răpus în tranşee.
Cel rămaşi acasă îşi iubesc Patria prin aceea că se supun fără cârtire măsurilor luate de cârmuitorl. Se ia atunci o parte din grâul din hambare, una dintre vacile din grajd şl calul dela căruţă. Le cere patria. Dacă le dăm cu voie bună, fără cârtire împotriva cârmuirii, dovedim că suntem popor civilizat.
De câteva luni se poartă pe pământul Afrlcsi un războiu îngrozitor. Italienii au trecut graniţa Ablslniel ca să se răfuiască pentra anumite pricini cari nu le dau dreptate In ochii tuturora, ba parcă a celor mai multe popoare.
Cu dreptate ori fără dreptate, am văzut pe Italieni plecând la luptă cu o însufleţire de admirat. Iotr'o ordine perfectă, ascultând orbeşte de conducători, au sărit, sute de mii, Ia cea dintâi chemare a ţării. Au părăsit ţinuturile cu climă dulce ale Italiei, şl au plecat cu avânt şl cu voie bună, spre ţinuturile a-frlcane, cu arşiţa de" zeci de grade, fără apă, pe drumuri necunoscute. N'am. auzit încă să fi dezertat nici nn soldat italian. In timpul
că nu am tipărit decât foarte puţine exemplare
Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 4 9
luptei atacă pe duşman cu baioneta, iar în clipe de linişte cu aceeaşi baionetă ciopleşte in munte statuia lui Mussolini, cel care veghează acasă Ia postul de comandă al ţării.
Cei rămaşi In patrie îşi fac datoria la fel, până şi femeile. Zilele trecute an fost la Roma 846 de mame şi soţii ale soldaţilor morţi în războiul mondial- Mussoliail le-a dat sfaturi pe cari să le ducă cu ele în toate colţurile ţării. Le-a spus cum fiecare t rebue să vegheze la soarta ţării. Două zile după plecarea lor, toate femeile din italia au oferit ţării verighetele lor de iogodnă. In ziua de 18 Dec. se vor strânge femeile italiene, fiecare în comuna ei, în jurul monumentului eroilor, şi acolo îşi vor dărui verighetele, în mod sărbătoresc, pentru ţara.
Cu o săptămână înainte episcopii Italieni şi-au dăruit crucile de aur ce Ie poartă pe olept, ca să uşureze greutăţile prin cari trece Italia.
Popor vrednic de admirat in ce priveşte, dragostea de Patrie, fie că poartă răsboial cu dreptate ori fără dreptate.
Marea mani fes fa/ie antirevizio-nisfa dela Mediaş
Duminecă, 1 Decemvrie a avut loc la Mediaş o măreaţă manifestaţie antirevizlonistă, aranjată de către Secţia Ligii Antirevizioniste din această plasă. Serbarea a decurs in modul armator. La ora 11 comunele din jar işi fac intrarea in pista mare a oraşului, In cântece patriotice şi urale. Intr'un sfert de oră întreaga piaţă este o mare de capete şi steaguri. Deasupra tuturora străjuieşte statuia lui Axente Sever, eroul dela '48. După săvârşirea unui scurt Te-Deum, la care a dat răspunsul corul Astrei din Mediaş, D. Muşlea preşedintele Astrel din loc începe seria cuvântărilor. In auraele bisericilor vorbesc Dnil 1. Crăciun şi 1. Rima, protopopi. In numele şcoalei şi al învăţătorilor: D. N. Aliuţă rev. şcolar. D. Dr. 6h. Preda dela Sibiu, vorbeşte in numele Astrei, iar D. C Asiău în numele oraşului. Toţi oratorii arată drepturile naturale şi istorice ale poporului nostru pe aceste plaiuri şi veştejesc cu indignare tendinţele de revizuire a tratatelor urmărite de Unguri.
- La urmă se trimit două telegrama: M. S. Regelui şl diui Stelian Popescu, preş. L*gli Antirevizioniste Româue. Toate comunele se încolonează apoi pentru defilare. După intelectualii din Mediaş, urmează îndată comuna Moşna care face o deosebită impresie prin faptul că e precedată de o ceată mândră de 14 călăreţi, îmbrăcaţi in costume naţionale, printre cari manifestanţii au putut vedea pe toţi intelectualii comunei, afară de preoţi cari merg pe jos în fruntea poporului. Nu mai puţin frumos t 'au prezentat cel din Ighişul-Nou, cu o ceată de căluşeri în frunte. Urmează: Dârlosul, Brateiul, Păacea, Bazna, Curciu, Aţei, Proştea-Mare, Axente Sever, Vorumioc, Agâr-biciu ş. a.
După masă Ia ora 3, se dă un festival artistic în sala cea mare a hotelului „Strugure". Sala plină de popor, ascultă cu nerâtufiare, cântecele naţionale şi declamările executate de elevii şcoalei primare din loc sub conducerea dlul Înv. Mărgineanu, şi de elevii Gimnaziului de Stat. Căluşerii dela Ighiş, joacă '„Banul Mărăcine* şi «Căluşerul* fiind răsplătiţi ca lungi aplasze. Punctul cei mai de seamă al programului îl formesxă însă piesa „Zorile", dramă istorică de Şt. O. Io«if, jucată
M. Sa Regele şi Blajul Din prilejul zilei ds 1 Deeimvrie 1935
s'a trimis dela Blaj M. Sale Regelui următoarea telegramă:
Majestăţii Sale Regelui, Bucureşti, Palatul Regal. — Cetăţean Blajului eu toata autorităţile aissriseştl, civile i i militare, îatr 'o impozaatâ manifestaţie patriotica disa prilejul zilai unirii Ardealului, Banatului şi Pârtilor Uagarenc cu patria Mama prezinţ i Msjestiţii Voastrs rsspsstuoase omagii, as'gurându-Vâ ds grsdiaţâ ceclâtita şi de hotărîrea lor ae-strâmutati , de-a lupta cu visata şi sângele lor ş?sntru păstrarea pstrimogiului naţional şi diaastie ai Româaisi ps vsci îa i r îg ; te . — Dr-Victor Macaoeiu, Viaarul Mitropoiki . — A-lexandru Lupeanu-Melin, Preşedisateie Astrei Blaj.
La aseastâ telegramă s'a primit nrmf torul r l s p u a s :
M. S Regele m'a autorizat să Vă tskp.smlt înaltele Sale mulţumiri psn t ru ssntimentelo de ctsdiatâ exprimata prin DVoastrs din partea oetâţaaiior Blajului su prilejul asrfeării unirii Ardealului Ia Patria Msma. — Directorul Palatului, secretar part iculsr al M. S. Ragsiui.
D o u ă z a c i d o c a r d i n a l i n o u i . A trecut multă vreme de când nu s'au mai în-p'tfnlt scaunele cardinale rămase vacante prin moarte. Acum mai nou primim ştire că se va ţine în 16 Dec. un consitor Ia Romi, prezidat de însuşi Prea Sfinţitul Părinte Papa Piu, in decursul căruia se va face numirea celor 20 de cardinali noui.
Z i u a d o 1 D e c e m v r i e Ia P ă n a d e . Serbarea unirii Ardealului cu Patrla-Mamă s'a făcut în comuna de naştere a lui Timoteiu Cipa-rlu sub conducerea cercului cultural de acolo. La sf. slujbă de dimineaţă, s'a cântat doxo-iogia cea mare. După masă la ora 2, s'a desfăşurat în localul şcoalei primare un program alcătuit din cuvântări, declamări şl cântări patriotice. însemnătatea zilei a fost tălmăcită de păr. loni\ă Brad, preşedintele cercului cultural. Restul programului, declamările şi cântările, a fost executat de elevii de şcoală, sub conducerea dş. înv. Sasana Dulău şi a dlul înv. lacob Costea. Sala şcolii a fost plină de mulţimea celor cari au asistat la serbare.
D o n a ţ i e . Dl Gheorghe Ciora, maestru la Şcoala de arte şi meserii din Blaj, fiu al comunei Dridif (j Făgăraş), a dăruit bisericii unite de acolo un chivot, două cruci din stejar sculptat şi două . i coane , toate împreună în valoare de cinci mii Lei. Pentru această creş-
admlrabil de profesoarele gimnaziului şi învăţătorii din Mediaş. Sala a aplaudat furtunos.
Seara, după o retragere cu torţe, sătenii, pâlcuri, pâlcuri, se retrag spre vetrele lor în cântece patriotice şi urate.
V a l e r l u S t o l a n
Unească faptă curatoratul bisericii gr. cat, dia Dridif îi aduce şi pe această cale mulţumirile sale.
C e t i t o r i l o r n o ş t r i d i n Dridif. A m
primit ştire că primiţi ziarul cu întârziere, d f r
abia Ia o săptămână după apariţie. Am ş i ' j n . ţeles cam pe unde se opresc ziarele adresate Dvs. şi cine sunt aceia cari Ie citesc fârà plată. Vă înştiinţăm că am făcut arătare i a
Jocurile în drept ca să se ia măsurile de l i p , j împotriva celof ce Vă păgubesc pe Dvs., fg_ cânda-Vâ sa primiţi gazeta cu întârziere, şl nouă pricinuindu-ne spese zadarnice.
C a r n e t e p e C. F. R. p e n t r u c â n t ă -re ţ i i b i s e r i c e ş t i . Direcţia generală C. F. R a aprobat să se dea carnete de călătorie ca preţ redus (50%) pe C. F. R., cântăreţilor, (cantorilor) bisericii unite, şi anume uns! de fiecare parohie. Ceice vreau să-şi scoată astfel de carnete pot cere lămuriri dela preotul parohiei unde siujesc.
S s m i i i a r r o m â n Ia R o m a . Tinerii români cari făceau studiile teologice ia Roma erau împrăştiaţi în diferite semiaarii. Multe popoare îşi au seminariile lor, ca superiori auurnr, cari se îngrijesc de crt 'şierea tinerilor leviţi. Ceea ce ne lipsea pSnă acum, dlu anul acesta începând avem. Seminariui român din Roma, ridicat pe un toritorln dăruit de sf. Părinte, s'a desch'B în toamna aceasta, primind pe românii cari studiază acoio teologia. La sărbătoarea Banei-Vcstiri a anului ce vine se va deschide seminarul în mod sărbătoresc» Ca acel prilej se va face un pelerinaj naţional ia Roma.
C a t e d r a l a d i n L u g o j arc un privilegiu despre care am scria şi uol la vremea sa, dat de Sfântul Părinte al Romei, pc care nu-1 are nici o altă biserică romaneasca din lume. A-cest privilegiu, numit al altarului, s'a publicat într'una din duminecile Iunel Octomvrie In faţa arhiereului şi a mulţlmel adunate. Cu a-cest prilej s'au aşezat şl bănci în catedrală,, aşa că de acuma oamenii merg mult mal bucuroşi la biserică, ne mai obosindu-se stând in picioare.
C e a ţ ă m a r e Tn C a p i t a l ă , joia trecută seara pe la ora 7—9, s'a lăsat deasupra Capitalei o ceaţă groasă de nu-ţi vcdral mana. Ic furnicarul acela mare de oameni ce nu se opreşte aproape nici când, ceaţa a produs o mişcare de nedescris şi apoi o linişte de aproape un ceas. Când au văzut că nu mai pot înainta,, căci se ciocneau unii de alţii, s'au retras spre coridoarele caselor, pe sub porţi sau pe sub ziduri. Automobilele au rămas locului, în staţiile lor, iar tramvaele au înaintat cu mare băgare de seamă şi încet. După o jumătate de oră ceaţa s'a risipit.
G e r m a n i a c u m p ă r ă p o r c ! d e i a noi* Câţiva Nemţi au sosi t săptămâna trecută U Braşov. Acolo au făcut târg cu anumiţi măcelari să le trimită în Germania 20 de mii de porci, tăiaţi gata în abatoarele (locul unde se taie animalele) Braşovului. In Germania carne* va fi trimisă în frlgorlfere (răcitoare)ca să nfc se strice.
Cu 2 0 m i i a l b i n e p e o b r a z . Z'«fJ* .Universul" dela Bucureşti a publicat *»« * trecute fotografia ana l îngrijitor de * l b i D e j Brezol-Vâlcea. Crescătoral se numeşte D. chla. Fotografia îl arată HH ţăran chlpe? dr igai t i t de albinele sale. In jurul obraznic
De pe masa nici unui creştin bun şi adevărat
jjfr. -48
se părea că are baibă, o barbă frântă şi i „ . cârllgată cum au cortorarli de pe l a noi. Spune insă ziarul că ce se vede în jurul obnzalnl n a e barbă, e un rol de albine, vreo 20 de ail, cari s'au aşezat pe faţă. Mâna stângă încă s e vedea cnptnşită de albine. Nici o albină nu I-a înţepat. Se vede că-şl cunosc stăpâual.
Opt v a g o a n e c u m u n i ţ i i au fost • c o a s e d i n N i s t r u . Apele Nistrului de scb podul dela Tighlna au început să fie curăţite de resturile podului celui vechia. S'au scos de sub pod opt vagoane pline cu oboze şi cartuşe. Intr'an vagon s'a găsit şi piele, talpa, foarte bine păstrate, Iar în altul s'au găsit oseminte omeneşti. Vagoanele găsite au fost aruncate în Nistru de bolşevici când s'au retras dela noi din ţa r i .
O î m b l â n z i t o a r e d a Iei a l e ş i n a t d e f r i c a u n u l ş o a r e c e . La un circ din Londra s'a întâmplat săptămâna trecută ceva dureros dar hazlia totodată. In cuşca leilor se afla o fată, care era îa slujba circului ca îmblânzitoare de Iei. Publicul privea pe fată ca admiraţie, vizându-o cum păşeş te cura-gioasă printre lei. Deodată ea.se opri Ioculu. îngrozită, striga odată din toate puterile şi căzu jos leşinată. Leii văzând ce s'a întâmplat , au Rărit ca farie asupra el. Paznicii circului au sărit imediat în ajutor scăpânda-o dela nenorocire. S'a aflat atunci că ea a leşinat de frica unni şoarece ce s'a furişat în cuşca leilor. C â n d a acz't publicul acest lacrei, a început să râdă ca ia teatru da comedii.
O r ă ş e l a t a c a t d s lupi . Haite întregi de lupi au aăvglit în jarul orăşelului Scalen! (jad. Iaşi). Intr'o noapte su sfâşiat Ia o s tână 30 de oi, în cea următoare 12 şl un viţel scos din grajdul unui ţăran. Au pornit apoi spre oraş, dar s'au oprit Ia marginea Iul cu colţii deschişi, întâmpinaţi de furcile şi topoarele locuitorilor. S'a luat hotărîrea ca locuitorii să facă d e pază, cu rândul, la marginea orăşelului, ca să no se trezească noaptea cu haitele de lupi năvălind prin curţi şi grajduri.
O a i a l a ş i la B u c u r e ş t i pa | o s . O femeie din iaşi, cu numele Profira Frunză, are 21 de copii. Ca o familie atât de numeroasă, dar săracă lipită pământului, o ducea greu' de tot. Gândul că vine Iarna şl o găseşte cu copil! flămânzi şi desbrăcaţi, a făcut-o să plece la Bucureşti, pe jos, căci na avea bani de drum. Acum bate la uşile autorităţilor bocu-reştene cari nu se prea deschid. — E malta sărăcie în lame. Şi când te gândeşti că sunt îmbuibaţi car! având de toate se simt răo câcl nu-şi găsesc rost pe pământ. Ce rost Înălţător ar avea dacă ar îngriji de cei săracii
A d u c e m s e a e ţ i d i n G e r m a n i a ? D!a Lugoj am primit o ştire care dacă s'ar veni dela vama de acolo, adacă dsla autoritate publici , ar părea că e glumă. Au trecut pe acolo, venind din Germania, două vagoane de seaeţ i , buruieni cari Ia noi se găsesc pe toate paralele şi pot fi adunate chiar şi de copii . Atunci dece nu se orgînlzează strângerea plantelor de acest sola, dacă fabricile au lipsă de "ele?
C e a ţ ă d e a s ă p e D u n ă r e . De sâmbătă noap tea s'a lăsat pe întlasal Dunării o ceaţă deasă. Vapoarele na mai pot pleca din porturi din această pricină. Multe bărci de pescar prinse de ceaţă în mijlocul apelor, an aşteptat o zi şi o noapte ca să se poată întoarce la ţărm,
• H ü l g E A P O P O R f T r . m P a g . 7
Durata vieţii 1. C â t trăcsc plantele
Plantele sunt vieţuitoare. SB nasc, se hrănesc, creso, se înmulţesc şi pe urmă mor.
Durata vieţii nu e pe o formă la toa te plantele. Unele trăesc puţin, abia câ teva zile; altele t răesc mnlt: zeoi, sute şi mii de ani.
Dintre plante, mai puţin trăeso Ciupercile şi Algele. Viaţa lor ţine numai câteva zile. Dupăce încolţesc, repede cresc, se înmulţesc şi apoi mor.
Muşchii încă au viaţă acurtă. Dar au o Însuşir8 pe care rar o mai găsim îa alte vieţuitoare, anume pot re'nvia. Ii culegem şi îi uscam ou îngrijire. Ii păstrăm 1* loc uscat vreme de două zeci de ani, apoi îi punem In umezeală. Renasc şi înverzesc din nou.
Ierburile trăeso numai câteva luni. Asemenea şi cerealele. Grâul, Oreul şi Ovdsul răsar x pr in Martie şi până în Iulie şi-au împlinit traiul.
Morcovii, Pâtrângeii, Varza şi Sfecla t răesc doi ani. Sfecla a putut fi pusă în stare să trăiască trei şi patru ani.
Se poate lungi viaţa unei plante, îndepărtând cât mai de timpuriu frunzele şi florile de pe tulpină. In feliul acesta, plante cari trăeec numai un an, pot supravieţui, crescând din nou şi în anul al doilea.
Copacii trăeso mai mulţi ani. Cei cu lemnul alb şi poros, cum e plopul ajung până la vârsta de 60 ani. Copacii cu lemnul mai tare, cari cresc încet t răesc sute de ani. Astfel Carpenul t r ăeş t e 150 de ani; Pagul t răeşte 300 a n i ; ' Pinul t răeşte 570 pe ani, iar Moliftul ajunge 600 ani.
Teiul vieţueşte 1000 de ani, Bradul 1200 de ani, iar Cedrii din Liban ajung până la 2000 de ani. Stejarul şi Castanul t răesc to t 2000 de ani, iar Chiparosul şi lisa ajung vârâta de 3000 de ani.
Portocalul încă t răeş te mai multe veacuri, asemenea şi Merlşorul şi A-banosul. .
Se cunosc copaci cari pot h socotiţi de moşnegii lumii. Trăesc de sute si mii de âni. In parcul contelui Cower din Anglia este un stejar In vasta de aproape" 2000 de ani. Lângă Athena este un măslin numit masunuMui Piaton care iarăşi are aproape 2000 de am Nucul din Sf. Nicolas, în " e
vârsba de 1000 de am. Teiul dm Trau, în Elveţia, e de 600 de ani.
Măslinii din grădina Getsemam dm Ierusalim au fost martorii patimilor Domnului Hristofl.
P e drumul dela Vera Cruz din Mexioo se află un Chiparos, care are mai mul t de 500 de ani.
In pădurea sfântă din Ceylon sa găseşte un smochin de 2200 de ani .
In insula Cos e platanul lui Ipo-orate oare are 2300 ani.
In Africa sunt Baobabi groşi de 30 de metri şi înalţi de 150 de metri iar vârs ta lor atinge mii de ani.
învăţatul Alexandru de Humboldfc spune, că e 'a găsit Baobab gros de 10 metri, oare arată o vâ r s t ă de 5150 de ani. In Senegambia, negrii au săpa t în trunohiul unui Baobab o casă a^a de încăpătoare, încât pu teau să-şi ţină în% ea adunările. * ^
In California este arborele Seguoia, care ajunge aceeuşi vârstă ca şi Baobabul.
Cel mai bătrân dintre toţi copacii din lume este un Chiparos din Mexico, despre care ae crede că are mai mult de 6000 de ani.
In Liban sunt cedrii cari au murit în picioare. Coaja le-a căzut, dar scheletele î ş i întind în toate părţile braţele albe şi cojite.
Ion P o p u - C â m p e a n u
Creşterea şi îngrâşarea porcilor Animalul cel mei căutat pe piaţfc este
porcul II cumpără gospodarii lipsit? de porci, ca să aibă ce tăia ia iarnă, măcelarii pentru miceiarie şi somsrdaat i i pentru export.
Ia Ardeal şi Baaat rasele Maegaliţa şi Io,k tiuat cele mai răspândite. latre aceste două rss i se dă o îatrecere psatru oeuparea losului de întâietate în gospodăriile ţărăneşti.
Să vedem ce însuşiri are fieeare, pan-truea să putem prezice a cui va fi biruinţa.
Mangaiiţa este un animal rezistent la Boli şi se mulţumeşte cu puţin. Iorkul se îmbol-săveşts mai uşor şi pretinde hrană multă şi bună.
Mangalia fată pureci putini, 3—8 bucăţi. Iorkul esta prolific, fată 8—12 purcei.
MaBgaliţa creşte iscet, este târzie, abia ia vârsta ds 2 aai sste complect desvoltati. Ioikul este precoce, îa 10—12 luni este pe dîplm dssvoltst.
Mssgnliţa dă grlsime multă. Eîte cal mai ban groJuoîtor de grăsime, Iorkul dă carse vav.ltt- si gustoasă.
Ţisfiad geamii de cele ds msi sus, putem EEUKB ei, In gospodăriile mai sărace, cu cotele shbs şî pentru grăsime s i ereştem Man-gslija. In gospodăriile bine aranjate, cu eoteţe butse şi pentru vâazm; să creţtcm Iotkul.
Pe pkţile străine c&ut&mni tiuit?, carne den&t grăsime, dia care cauză Iorkul se plăteşte mai bine dssât Masgiiiţa. Diferenţa între preţuri ajuegs la 5—10 lei Ia Kilogram.
Porcii trebucsc ţinuţi îa coteţe oalde ţ i curats. In caz eă prin coteţe bate^vântul şi e frig, o raara p?rtc dia hrană este folosită pentru producerea căldurii, dosi se pierde, ia loe s i servsasei pentru creţ tsrc sau pentru îngrăşat. Poreii sunt animale curate, au balegă uade se culci. Vara se t i ră le io în băltoace deoarece apa murdară menţine răcoarea, mai mult timp decât cea ourată. Mlaftncă toate murdăriile, fiindcă cunt foire lacomi
Porcii puşi la îagrăşat nu e biae să fie hriaiţi asmai eu cucuruz, deoarece cucuruzul nu eontine toate materiile, de care are nevoie animalul. Dupăcum »oi, oamenii, nu putem trăi numai ou mămăligă, deoareee ae
nu poate lipsi „ C A L E N D A R U L P E L A B L A J "
Pag. 8 U N I R E A P O P O R U L U I 49f îmbolnăvim de grozava boală pelagra şi mai mâncăm pâac, lapte carne etc., la fel şi coreilor trebue să Ie mai dăm orz, cartofi, zer de lapte, lături etc.
Porcii puşi la ibgrăşat, t rebue să primească hrană destuii, deoarece sumai îa felul acesta se vor îngraşă repede şi bine. Âsîfel unui porc ds 70—90 Kg. greutate vie, la primele iuni îi vom da ziiais 1, 5 Kg uruiaiă ds orz. Ia a 3—4-a lua i îi vom da 2—2, 5 Kg uruiaiă i e porumb şi 2—2, 5 Kg. orz.
Mâncarea trcbu* dată de două ori pe zi şi toidsausia ia isseeas oră.
prof. V i c t o r O r o s
Cerealele şi animalele anului 1935
Producţia agricolă dig seul ecdsta esîr, după datele Miaistsruîui ds agricultură exprimată în vsgoists, urmi toarsa: poremb 480 000, 262 466 grâu, orz 92 385, ov i s 5 937, şi secară 32.821 (ua v*gon are 10.000 ds kilograme).
Od^tâ eă aseasta, din datei;? ie arem ia îadsmâsa, mai putem vedea şi nuasârui »-aimaleior txfortate Iss decursul ssislui 1935. Assastă iosoţeslă e foarte geeessr», mai eles psaîru agrieuitori, deoarece pot gă-şi d«a seama de ramura aceasta de producţia » cs-reaîslor şi a creşterii şi îngrăşlr i i animalelor destinata pentru vânzar3, psntru ex?ort.
Iată exportul românesc ds aaimaie din anul as is ta : vits 60322, porei 104.694, earns 115 340, cai 3.268, oi 71 932 şi tutua 899.347 kg.
Cifrele de aiai sus ae arată fosrts lim-psde producţia de cereale şi exportul do aai-maie, fâeut de ţara aoastră îa alte ţari Ia decursul anului tursat .
Schimbul acesta care se face îatre două sau mai multe ţâri, este nssesar, deoarece nici o ţară de pe suprafaţa pământului au are şi au poate produce, la ea în ţ a r i , tOEts m&rfu-
, rile de care ars trebuinţă. Astfel, că simt forţate să importeze ceeace nu au ds ajuas.
Ol. I. B .
A n u n ţ . Se aduce la cunoştinţinfa amatorilor, că la oficiul poştal Blaj, In cancelaria oficiului la orele 10 dim. pe ziua de 13 Decemvrie a. c. se va ţine licitaţie publică cu oierte închise, concesionarea serviciului de factaj. Domnii concurenţi sunt rugaţi a se prezenta în cancelaria oficiului cu o jumătate de oră mai înainte de începerea licitaţiei pentru a lua cunoştinţă de caetul de sarcini. Odată cu oferta concurenţii vor depune o garanţie provizorie în numerar, egală cu 5% din cuantumul subvenţiei specificată în ofertă pe timp de 2 an. — Blaj, Ia 27 Nov. 1935. Diriginte: 1. Boeangiu.
P r i m ă r i a o r a ş u l u i d a r e ş e d i n ţ ă BLAJ
• No. 2840-1935.
Publl.caţlune Primăria oraşului de reşedinţă Bisj, jud.
Târnava-Mică, va ţinea la 10 (zece) Ianuarie 1936 ora 11 a. m. licitaţie pubiică cu oferte închise pentru construirea abatorului c o m u D u l
\ în valoare de 1.410000 Lei. Planurile, devizul, caetul de sarcini şi
condiţlunile speciale se pot vedea ia Primăria Comunal?.
PRIMĂRIA
d a t o r 231 » 547
Lista neagră Duşmanii foii
Duşmanii foii sunt toţi aceia cari au primit-o ani dearâudul, s'au fălit că sunt şi dânşii oameni cu carte, iar acuma, când le cerem baai, nu vreau să ne mai cunoască. Iată numele unor» dintre acei cari ne-au păgubit astfel Miculiţ! Vasile Căciulă Minişul de sus loan Lăpadat, Bazna . . . . . Gheorghe Popescu, Cuhea . . . Vasile Dancuş » . . . Simion Suflea, Sângeorziul de C. Gregoriu Boariu, Iclănzel . . . loan Vlasiu 1. Crăciun, Lechinţa de M Vasile Drăgan, Chiraleş . . . . Vasile Gorgan, Palatca . . . . I. Crăciunaş 1. N., Ciaci Gârbou . Basilu Pop S., Lechinţa de Mureş V. Moldovan 1. V. D. Moineşti . Ghemea Petru, Spini Ardelaan loan, Săbişa . . . . loan Pop, Luşca George Costea P., Niraslău . . . Âug. Orăian, Şărmaşul Mare . '. loan Cocoară, Zaul de Câmpie Filimon Borcari, Olişcani. . . . Nicolae Dănilă, Uricani . . . . Gheorghe Moldovan, Dezmir . . loan Râpan, Manie
Vom continua cu asemenea liste şi ceşti duşmani ai foii noastre li vom da mâna advocatului nostru.
C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . D u m b r ă v e n i
N o . 261/1935.
Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef Portărel prin aceasta pu
blică că în baza deciziunii No. G. 6304—1930 a judecătoriei mixtă Blaj, în favorul reclamantului firmei »Abina« Inst. de Cred. şi Ec. suc. Mediaş repr. prin adv. Dionisie Roman-Mediaş pentru incaserea creanţei de 8627 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua 11 Decemvrie 1935 orele 13,30m. pe m. la faţa locului la dom. urm. din Valeţapului unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară 2, vaci, 12 oi, 2 care, 2 porci, etc. în valoare de 11 000 Lei.
Ia caz de nevoe şi sub preţul de estimare. Dnmbrăveni, la 11 Noemvrie 1935.
FLEFLEA Şef portărel
C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . D u m b r ă v » » . r
No. 259-1935 . *
Publicafie de licitaţie Subsemnatul Şef Portărel prin aceas'a p u _
blică că în baza deciziunii No. G. 6305—1930 a j u . decătoriei mixte Blaj în favorul reclamantului firmei »Albina« Inst. de Credit şi Ec. suc. Mediaş repr. prin advocatul Dr. Dionisie Roman— Mediaş pentru încasarea creanţei de 9083 Lei —bani şi ace. se fixează termen de licitaţie p e
ziua 11 Decemvrie 1935 orele 1 1 a . m. la f a ţ a
locului în Ţapu la dom. urm. de sub nr. c. 7 unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 2 vaci, 1 viţel, 1 şură, 4 butosie, 1 bute ele. în valoare de 12 940 Lei.
In caz de nevoe şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 11 Noemvrie 1935.
FLEFLEA Şei portărel
C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . D u m b r ă v e n i
No 263-1935 .
Publicaţie de licitaţie i > Subsemnatul Şef Portărel pr in aceasta pu
blică că în baza deciziunii No. G. 5231 —1930 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclamantului »Albina* Inst. de Credit şi E c . inc. Mediaş repr. prin advocatul Dr. Dionisie Roman-Mediaş pentru incasarea creanţei de 4390 Lei — bani şi ace se fixează termen de licitaţie pe ziua 9 Decemvrie 1935 orele 11 a. m. la faţa locului în Micăsasa la dom. urmăriţilor de sub nr. c, 67 şi 11 unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 2 bivoliţe, car, lemne şi fân în ;
valoare de 14.500 Lei. In caz de nevoie şi şub preţul de estimare. Dumbrăveani, la 11 Noemvrie 1935.
FLEFLEA Şef portărel
Iubiţi cetitori! Nu uitaji să trimiteţi preţul
abonamentului la foaie!
care cuprinde, pe lângă toate celea ce se cer dela un calendar, şi nelipsitul Îndreptar bisericesc pentru canton şi preoţi, cu tipicul tuturor
duminecilor şi sărbătorilor de -peste an. Apoi o bogată parte pentru „învăţătură şi petrecere" cu îndemnuri
creştineşti, sfaturi folositoare la toate trebuinţele, povestiri , poezii, glume şi numeroase chipuri din ţară şi din toată lumea.
In acest an, plin de necazuri şi de poveri, am ţinut seamă de lipsa de bani a cetitorilor şi am statorit preţul calendarului poporal, la 12 Lei exemplarul. Şi omul cel mai necăjit poate rupe dela necazurile sale un preţ aşa de neînsemnat. Calendarul anului acesta e cu mult mai bogat decât în alţi ani, şi cu mai multe chipuri. Cu toată scumpetea hârtiei şi a clişeelor, am stabilit acest preţ ca să poată fi cumpărat de toţi. Cine-1 cere prin postă va mai trimite doi Lei pentru spese.
Pe aşteptare, nu putem trimite calendare! Cine doreş te să aibă calendar frumos şi ieftin, să ceară dela
„Redacţia şi Administraţia Unirea Poporului", Calendarul dela Blaj.
Tipografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj