capitolul 8. mediul, sn t atea ^i calitatea viebii …apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

CAPITOLUL 8 – MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢIIAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

235

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN JUDEŢUL GALAŢI~ 2 0 1 3 ~

CAPITOLUL 8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

8.1. Poluarea aerului şi sănătatea

Poluarea se defineşte ca prezenţa în atmosferă a unuia sau mai multor contaminanţi într-oanumită cantitate şi pentru o anumită perioadă de timp în care pot fi nocivi sau tind a deveninocivi pentru sănătatea umană sau pentru bunuri, pentru viaţa animalelor şi plantelor.Poluarea aerului cu particule în suspensie este cea mai periculoasă deoarece toxicitateapulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiuniloracestora. Cele cu diametru de la 5-10 m (PM10) la 2,5-5 m (PM2,5) prezintă un risc maimare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectateîn special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai multipoluanţi. Ei respiră mai repede decat adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolindpractic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu suntdezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cupulberi înrăutăţeste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţirespiratorii.Studiile medicale au demonstrat că persoanele cu afecţiuni ale plămânilor şi ale inimii suntcele mai predispuse accidentelor la concentraţii mari de particule în aer astfel încât o datăcu creşterea cantităţii de PM 10 din mediu creşte şi riscul de îmbolnăvire.

Datele de sănătate monitorizate la nivelul anului 2012 de către Direcţia de Sănătate Publicăa judeţului Galaţi, evidenţiază următoarele valori la indicatorii:

Mortalitate

Morbiditate

Indicator de sănătate Număr cazuri judeţ Rata calculatăMortalitate generală - total 6292 10,48Mortalitate prin afecţiuni respiratorii 308 0,51Mortalitate prin afecţiuni cardio-vasculare 3935 5,82Mortalitate generală infantilă 49 11,52Mortalitate infantilă prin afecţiuni respiratorii 7 1,74

Indicator de sănătate Număr cazurijudeţ

Incidenţa Număr cazurimun. Galaţi

Incidenţa

Morbiditate generală - total 373756 615,92 227799 666,95Morbiditate prin afecţiunirespiratorii

139243 229,46 84227 246,6

Morbiditate prin afecţiunicardio-vasculare

30280 49,9 19647 57,52


236


Măsuri pentru limitarea efectelor asupra stării de sănătate

În data de 12.02.2010 s-a iniţiat elaborarea Programului de gestionare a calităţii aeruluipentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM10, la nivelul municipiului Galaţi şi alocalităţilor învecinate Şendreni şi Vânători, pentru perioada 2010-2013, conformprevederilor H.G. nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şiprogramelor de gestionare a calităţii aerului, art. 10 alin. (3) şi ale O.M. nr. 35/2007 privindaprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor degestionare a calităţii aerului.Programul are la bază studiile de investigare a calităţii aerului pentru anii 2007-2008,combinate cu măsurători ale calităţii aerului în cadrul staţiilor automate. Evaluarea calităţiiaerului pentru anii de referinţă 2007 şi 2008, s-a realizat prin modelarea dispersieipoluanţilor atmosferici pe baza inventarelor de emisii locale şi a datelor meteorologice.Conform Rapoartelor privind ‘‘Evaluarea Calităţii Aerului prin modelarea dispersieipoluanţilor în aer, inclusiv investigarea <zonelor fierbinţi> sub aspectul calităţii aerului înscopul evidenţierii aportului surselor majore de poluare”, în lista zonelor unde nivelulconcentraţiei indicatorului pulberi în suspensie – fracţiunea PM10, este mai mare decâtvaloarea limită, la nivelul judeţului Galaţi:- pentru anul 2007, au fost încadrate municipiul Galaţi şi localităţile învecinate

Braniştea, Independenţa, Schela, Smârdan, Şendreni şi Vânători;- pentru anul 2008, au fost încadrate municipiul Galaţi şi localităţile învecinate

Şendreni şi Vânători.Programul de gestionare a calităţii aerului include măsuri cu termene de realizare, estimăride costuri şi responsabili cu implementarea măsurilor. Acestea sunt structurate în funcţiede sursele de emisie astfel:

- măsuri pentru reducerea poluării din surse fixe (industriale);- măsuri pentru reducerea poluării produsă de surse liniare (trafic);- măsuri pentru reducerea poluării din surse de suprafaţă.

Anual se întocmesc rapoarte privind stadiul realizării măsurilor din Programul de gestionarea calităţii aerului, conform prevederilor Ordinului nr. 35/2007 – Partea a II-a, în colaborarecu compartimentele de specialitate din cadrul administraţiei publice locale.Conform Raportului privind stadiul realizării măsurilor din Programul de gestionare a calităţiiaerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM10, la nivelul localităţilorGalaţi, Şendreni şi Vânători din judeţul Galaţi, pentru anul 2013, stadiul realizăriimăsurilor/acţiunilor propuse în Programul de gestionare a calităţii aerului, se prezintă astfel:

- surse fixe – 1 măsură propusă şi realizată - responsabil SC ArcelorMittal SA:o Uzina Aglomerare Furnale - Aglomerare 2 - Instalaţii pentru reducerea emisiilor la

electrofiltrul circuit retur- surse de suprafaţă – 3 măsuri propuse şi realizate

o Extinderea reţelei de alimentare cu gaz natural în municipiul Galaţi;o Extinderea reţelei de alimentare cu gaz natural în comuna Vânători;o Extindere perdele de protecţie şi amenajare spaţii verzi în comuna Şendreni.

- alte măsuri – 1 măsură propusă şi realizatăo Creşterea utilizării surselor neconvenţionale de energie/Implementarea

proiectelor care vizează utilizarea energiilor neconvenţionale


237


Măsurile restante, cu termene de realizare 2011, privind modernizarea Parcului Rizer şimodernizarea Grădinii Publice (măsuri care au intrat în responsabilitateaPrimăriei/Consiliului Local Galaţi), au fost finalizate în proporţie de 100 %, după cumurmează: Parcul Rizer în anul 2012, Grădina Publică în anul 2013.Faţă de cele prezentate mai sus, 3 măsuri din Programul de gestionare a calităţii aerului aufost decalate sau amânate pentru perioada următoare, după cum urmează:- 1 măsură, cu termen iniţial de realizare în 2012, a fost decalată pentru anul 2014, prinrevizuirea Autorizaţiei integrate de mediu. Măsura se referă la Uzina Aglomerare Furnale -Aglomerare 2 - Instalaţii pentru reducerea emisiilor la electrofiltrul concasare calcar, fiinddemarată în proporţie de 15-20 %;- 2 măsuri, cu termene de realizare 2011 şi 2012, au fost amânate deoarece instalaţiile aufost oprite temporar începând cu 17.10.2008, conform Notificării SC ArcelorMittal SA nr.9400/1585/22.10.2008, urmând ca repornirea instalaţiilor să se realizeze în funcţie destrategia de funcţionare a societăţii. Măsurile se referă la instalaţiile Oţelaria Lintz Donawitz3 (OLD3) şi Turnarea Continuă 3 (TC3) - Achiziţionarea şi montarea unor instalaţii decaptare a gazelor şi prafului de la descărcarea oalelor torpedo în oale de fontă, încărcare –evacuare convertizoare, desprăfuire secundară – termen 10.12.2012, respectiv Instalaţiipentru reducerea emisiilor de pulberi de la convertizorul nr. 8, desprăfuire primară –termen 10.12.2011.Din analiza datelor de monitorizare privind calitatea aerului în perioada 2008-2013, s-auconstatat următoarele:

- reducerea numărului de depăşiri înregistrate la staţiile automate de monitorizare acalităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10, de la unnumăr de şase depăşiri în anul 2008, o depăşire în 2009, respectiv zero depăşiri înperioada 2010 – 2013;

- menţinerea concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor monitorizaţi în ReţeauaNaţională de Monitorizare a Calităţii Aerului sub valorile limită stipulate în Legeaprivind calitatea aerului înconjurător nr. 104/2011.

8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Poluarea apei (inclusiv a maselor de apă de la suprafaţă şi a celor subterane) esterezultatul activităţii omului, cu excepţia cazurilor când poluarea mediului înconjurător esteconsecinţa dezastrelor naturale sau furtunilor de mare.

Poluarea poate avea loc intenţionat sau poate firezultatul unor accidente.În multe cazuri poluarea lacurilor, iazurilor şifluviilor se observă, spre exemplu, dupăschimbări în culoare sau după nebulozitate,miros, mortalitate piscicolă, etc., pe cândpoluarea apelor subterane nu poate fi depistatătot atât de uşor(poluare ca rezultat al utilizăriiincorecte a fluizilor, cum ar fi combustibilul saualte substanţe solubile; scurgerii substanţelordăunătoare din instalaţiile de producţie şi

transmitere; infiltrării cu ape reziduale ca urmare a lipsei unui sistem necesar de drenaj şiasanare, etc.).


238


In afară de alge şi bacterii, patogenii transportaţi de apă prezintă o preocupare deosebită.Aceşti patogeni pot include, spre exemplu, bacili care cauzează maladii, cum ar fi holera,tifosul, dizenteria bacteriană, hepatita, dizenteria amebică, tuberculoza şi legioneloza.Când vorbim despre apa potabilă este foarte important să ţinem cont de bacteriile ce pot fiprezente în masele fecale (coliform bacteria). Aceste substanţe pot penetra apa din maimulte surse, inclusiv scurgerea treptată a maselor fecale în acviferele subterane saueliminarea lor directă în apele de la suprafaţa solului, care sunt legate de suprafeţele lacare se produce apa potabilă.În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui unimportant factor de îmbolnăvire, după cum urmează:

Boli infecţioase produse prin apa poluată- bolile bacteriene,- bolile virotice,- boli parazitare.

Boli neinfecţioase produse prin apa poluată:- intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant),- intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric),- intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli,insomnie, anemie, tulburări de memorie şi vizuale,- intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la

scăderea eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei,- intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii), ducela tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli,- intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale,- intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.

8.2.1. Apa potabilă

Conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, monitorizarea calităţii apeipotabile în anul 2013 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 8.2.1.1Sursa de alimentare Nr. localităţi Probe

prelevateProbe necorespunzătoare

chimic bacteriologicApa de suprafaţă 1 1031 87 107Apa de profunzime 79 1603 88 120Apa de fântână 65 379 118* 324Total probe 2013 - 3013 293 551*nr. probelor necorespunzãtoare la nitraţi

Nu au fost înregistrate cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi pe teritoriul judeţului Galaţi şi nicialte boli asociate consumului de apă.Pentru probele necorespunzătoare înregistrate la sistemele centralizate s-au dispusmăsuri necesare pentru remedierea situaţiei(mărirea dozei de clor, spălarea reţelelor şia bazinelor, purjarea hidranţilor la capete de reţea).Pentru probele necorespunzătoare chimic la indicatorul nitraţi pentru apele din fântâni s-audispus primăriilor locale următoarele măsuri:

- interzicerea folosirii acestora în scopul consumului uman;


239


- atenţionarea populaţiei privind riscul asupra stării de sănătate prin inscripţionareafântânilor cu litera N cu vopsea neagră.

Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Galaţi

8.2.2. Apa de îmbăiere

În municipiul Galaţi funcţionează în sezonul caldpiscine şi bazine de înot cu apă potabilă.În anul 2013, au fost prelevate un număr de 16 probede apă la piscinele şi bazinele cu apă potabilă pentruexamenul chimic şi bacteriologic, toate fiindcorespunzătoare.

Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Galaţi

8.3. Efectele gestionării deşeurilor menajere asupra stării desănătate a populaţiei

Un mediu curat este esenţial pentru sănătateaumană şi pentru bunăstare.Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătateaumană sunt extrem de complexe şi dificil deevaluat. Aceasta face ca utilizarea ,,principiuluiprecauţiei’’ să fie extrem de utilă.Impactul semnificativ al deşeurilor se manifestăsub forma modificărilor de peisaj, poluăriiaerului prin suspensiile antrenate de vânt, aapelor de suprafaţă care devin bogate în nitriţi,nitraţi, substanţe periculoase şi a solului care devine infertil şi inapt de a susţine formelespecifice de viaţă.In general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeurise numară printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şisănătatea populaţiei.

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cususpensii antrenate de vânt este deosebit deevidentă în zona depozitelor oraşeneşti actuale, încare nu se practică exploatarea pe celule şiacoperirea cu materiale inerte.Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbanesunt deseori sursa infestării apelor subterane cunitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atâtexfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse peversanţi influenţează calitatea solurilorînconjuratoare, fapt ce se repercutează asuprafolosinţei acestora.


240


Depozitarea deşeurilor, pe lângă faptul că este un proces tehnologic scump, polueazămediul, iar singura soluţie pentru această problemă este colectarea selectivă şi reciclarealor. Măsuri concrete sunt necesare pentru reciclarea deşeurilor deoarece cantitatea dematerii prime secundare potenţial utilizabile şi în acelaşi timp eliminate, este foarteimportantă, antrenând o risipă de materii prime şi resurse energetice.

O importanţă deosebită trebuie acordată resturilor industriale care în anumite amestecuripot genera deşeuri inflamabile, corozive sau chiar explozive care să pună în pericolaşezările umane.Încărcarea organismului populaţiei expuse cu anumiţi poluanţi cunoscuţi a avea calităţi dedepozitare în anumite organe reprezintă un alt aspect important al influenţei poluării

mediului asupra sănătăţii. Este vorba,în special, de plumb, de cadmiu, depesticide organo – clorurate, de unelesubstanţe radioactive şi alţi poluanţicare intră în această categorie.Cele mai periculoase substanţechimice sunt pesticidele folositeîn agricultură pentru protecţia plantelorcontra bolilor şi dăunătorilor. Acestepesticide sunt concentrate în plante şiajung direct prin alimente la om şi laanimale. Apele de suprafaţă precum şi

cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale.Direcţia de Sănătate Publică Galaţi monitorizează gestionarea deşeurilor periculoase(infecţioase, înţepătoare, tăietoare)rezultate în urma activităţii unităţilormedicale. Pentru a preveni contactulpopulaţiei cu aceste deşeuri, cât şi pentrua evita poluarea mediului, se urmăreştemodul de respectare a normelor în vigoareprivind colectarea şi neutralizarea acesteicategorii de deşeuri. Colectarea se faceseparat de deşeurile menajere, iarneutralizarea lor se realizează prinpredare la firme specializate şi autorizateîn colectarea /neutralizarea reziduurilorpericuloase.Deşeurile conţin agenţi patogeni ce potproduce o serie de boli infecţioase şiparazitare: viruşi, bacterii, ciuperci,protozoare care fără o neutralizarecorespunzătoare a deşeurilor pot rezistatimp îndelungat în acest mediu.Transmiterea către populaţie se poate face fie direct prin pătrunderea acestora prin sol, înapele freatice şi apele de suprafaţă care ajung la populaţie, fie prin gazdele intermediare, înspecial insecte şi rozătoare.


241


Gestionarea raţională a deşeurilor poate proteja sănătatea populaţiei şi poate fi beneficăpentru mediu, favorizând în acelaşi timp conservarea resurselor naturale.Cunoaşterea acestor efecte ale poluării mediului asupra sănătăţii a condus la necesitateainstituirii unor măsuri de protecţie a mediului înconjurător. S-a afirmat că toate efecteleasupra sănătăţii oamenilor, sunt rezultatul ruperii echilibrului dintre organismul uman şimediul înconjurător.Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi deaceea depinde de noi dacă vom trăi într-un mediu curat, sănătos şi nepoluat. Stă în putereaomului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravareaacestui proces dăunător.

8.3.1. Deşeuri rezultate din activitatea medicală

Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale este reglementată de OrdinulMinisterului Sănătăţii nr. 1226/2013 privind aprobarea Normelor tehnice privind gestionareadeşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentrubaza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Conform acestui ordin, recipientul în care se facecolectarea şi care vine în contact direct cudeşeurile periculoase rezultate din activităţimedicale este de unică folosinţă şi se eliminăodată cu conţinutul. Codurile de culori alerecipientelor în care se colectează deşeurilemedicale vor fi de culoare galbenă pentrudeşeurile medicale periculoase, iar pentrudeşeurile nepericuloase vor avea culoarea neagră.

Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face pe un circuit separat decel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioarespeciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele şi containerele mobile se spalăşi se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate. Transportuldeşeurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă anormelor de igienă şi securitate în scopul protejării personalului şi populaţiei.Din totalul deşeurilor medicale generate, aproximativ 75-80% sunt deşeuri nepericuloaseasimilabile celor menajere, iar 20-25% sunt deşeuri periculoase. Deşeurile medicaleasimilabile celor menajere sunt colectate de către societăţile de salubritate şi depozitate ladepozitele zonale.În categoria deşeurilor nepericuloase intră: ambalajele materialelor sterile, flacoane deperfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, ghipsulnecontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenitede la secţiile de boli contagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipiente dinsticlă care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice etc.Deşeurile periculoase rezulate din activităţile medicale se clasifică în patru mari categorii:

deşeuri anatomo-patologice şi părţi anatomice; deşeuri infecţioase (care conţin sau care au venit în contact cu sânge sau cu alte

fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi);


242


deşeuri înţepătoare-tăietoare (reprezentate de ace, catetere, seringi cu ac, branule,lame de bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticle de laborator care au venit în contactcu material infecţios).

deşeuri chimice şi farmaceutice (includ serurile, vaccinurile, medicamentele cutermen de valabilitate expirat, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şisubstanţele folosite în laboratoare).

Unităţile spitaliceşti din judeţ au încheiat contracte pentru preluarea deşeurilor medicale cusocietăţi autorizate a presta această activitate:

S.C DORCONING SRL Galaţi; S.C ECO FIRE SISTEM Constanţa, punct de lucru Galaţi; S.C SERVTRANSMED SRL; S.C SERAC SRL.

Deşeurile medicale colectate sunt transportate în condiţii de siguranţă pentru sănătateapopulaţiei şi a mediului către instalaţii de incinerare autorizate cu care aceste societăţi aucontracte, respectiv SC Stericare România SRL şi Eco Fire Sistems Constanţa. Cantităţilecolectate şi incinerate în ultimii ani se menţin aproximativ constante.

Tabel 8.3.1.1. Deşeuri periculoase generate din activităţi medicale

JUDEŢUL CANTITÃŢI GENERATE ŞI ELIMINATE ( TONE)2010 2011 2012 2013

Galaţi 175,74 176,59 176,42 258,85

Fig. 8.3.1.1. Deşeuri periculoase din activităţi medicale generate şi eliminate

0

50

100

150

200

250

300

2008 2009 2010 2011 2012 2013

8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu

8.4.1. Pesticidele

Pesticidele sunt produse pentru protecţia plantelor şi reprezintă orice substanţă chimică saucombinaţie de substanţe chimice cunoscute sub denumirile generice de bactericide,fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide şi altele asemenea, care seutilizează pentru tratamente fitosanitare ce vizează prevenirea şi combaterea bolilor,dăunatorilor şi buruienilor în culturile agricole, în plantaţiile pomicole şi viticole, în păduri,păşuni şi fâneţe, precum şi pentru dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor de


243


depozitare a produselor agricole. Deoarece aceste produse pot fi periculoase pentrusănătatea omului şi pentru mediul înconjurător, toate activităţile cu produsele pentruprotecţia plantelor sunt reglementate de legislaţia naţională şi actele comunitare cu aplicaredirectă.

Pe teritoriul României se utilizează doar produse de protecţie a plantelor care au fostomologate de Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor.În judeţul Galaţi, în perioada 2009 - 2013, s-au utilizat următoarele cantităţi de pesticide:

Tabel 8.4.1.1. Situaţia comparativă a utilizării pesticidelor în judeţul Galaţi

Anul Categorie pesticide (tone) Total(tone)

Suprafaţa(ha)Erbicide Fungicide Insecticide

2009 148.602 174.642 18.628 341.872 2516842010 118.573 174.690 15.265 308.528 2176552011 112.24 177.936 18.23 308.406 2712022012 121.027 207.370 19.149 347.546 295.5982013 223.441 174.690 15.265 413.396 298.323

Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi

Fig. 8.4.1.1 Situaţia comparativă a utilizării pesticidelor în judeţul Galaţi

0

50

100

150

200

250

2009 2010 2011 2012 2013

Erbicide(tone)Fungicide(tone)Insecticide(tone)


244


8.4.2. Efectul substanţelor chimice în mediu

Datorită riscului pe care substanţele şi preparatelepericuloase îl reprezintă pentru mediu şi sănătateaumană, utilizarea şi monitorizarea acestorapresupun un interes deosebit din partea tuturorfactorilor interesaţi.Principalul scop al politicii comunitare în domeniulsubstanţelor şi preparatelor periculoase estedezvoltarea durabilă şi asigurarea unui înalt nivelde protecţie a sănătăţii, securităţii omului şi amediului înconjurător.Legislaţia în domeniul substanţelor şi preparatelorpericuloase reglementează domeniile de import,export, producţie, utilizare, clasificare, etichetare şiambalare a acestora.

Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)Importul şi exportul de produse chimice periculoase este reglementat de RegulamentulParlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 689/2008 care asigură punerea în aplicarea Convenţiei de la Rotterdam.Scopul Convenţiei este cooperarea între părţi în domeniul comerţului internaţional cuanumite produse chimice periculoase, în vederea asigurării unei gestionări temeinice aproduselor chimice, pentru a contribui la utilizarea raţională a acestora, facilitând schimbulde informaţii referitoare la caracteristicile lor şi pentru a proteja sănătatea populaţiei şi amediului.În anul 2013, la nivelul judeţului Galaţi, nu s-au realizat importuri sau exporturi de substanţecare fac obiectul Regulamentului CE nr. 689/2008.

Regulamentul CE nr. 1005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozonşi Regulamentul CE nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de serăRegulamentul 1005/2009 stabileşte norme cu privire laproducerea, importul, exportul, introducerea pe piaţă,utilizarea, recuperarea, reciclarea, regenerarea şidistrugerea substanţelor care diminuează stratul de ozonşi care sunt reprezentate de anumite clorofluorocarburi(CFC), hidroclorofluorocarburi(HCFC) şi solvenţihalogenaţi.Regulamentul 842/2006 stabileşte norme referitoare laintroducerea pe piaţă, utilizarea, izolarea recuperarea şidistrugerea anumitor gaze fluorurate cu efect de seră.Activităţile în care sunt implicaţi agenţii frigorifici (freonii)reprezintă principalul consumator al substanţelorreglementate de cele două regulamente europene.La nivelul judeţului Galaţi, în anul 2013 nu s-au mai utilizat clorofluorocarburi (CFC) şihidroclorofluorocarburi (HCFC) pentru completarea agenţilor frigorifici. Există 344 kg HCFC(R22) în instalaţiile de răcire ale operatorilor economici.


245


Au fost utilizate 4384 kg de agenţi frigorificidin categoria hidrofluorocarburilor (HFC),freoni ecologici care fac obiectulRegulamentului CE nr. 842/2006.De asemenea, în instalatiile în funcţiune aleoperatorilor economici există 6668 kg deagenţi frigorifici din categoriahidrofluorocarburilor ( HFC).

0

1000

2000

3000

4000

5000

2012 2013

Cantitati HFC utilizate

Fig. 8.4.2.1. Situaţia comparativă a utilizării freonilor ecologici în judeţul Galaţi

Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Utilizarea azbestului se face în condiţiileaplicării unor măsuri şi proceduri care săasigure atât reducerea la sursă, cât maimult posibil, a emisiilor de azbest în aersau în mediul acvatic şi a cantităţilor dedeşeuri solide care conţin azbest, cât şiprevenirea apariţiei unor astfel de emisii.Deţinătorii de produse cu conţinut deazbest sunt obligaţi să ia măsuri pentru ase asigura că:

demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor care conţin azbest şi îndepărtareaazbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluare semnificativăa mediului cu azbest;

transportul şi depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest nu suntînsoţite de emisii de praf şi/sau fibre de azbest în aer şi nici de împrăştierea delichide care conţin fibre de azbest;

depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea,ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vederecondiţiile locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest.


246


Situaţia azbestului existent în construcţii şi articole la data de 1 ianuarie 2013 în judeţulGalaţi este prezentată în tabelele de mai jos:

Tabel 8.4.2.2. Articole cu conţinut de azbest existente la 01.01.2013Nr.

deţinătoriPlăci de

azbociment(tone)

Tuburi dinazbociment

(tone)

Produse deetansare

(tone)

Fir deazbest(tone)

Stoc de deşeuri cuconţinut de azbest la

01.01.2013 (tone)4 222 654 179 0.6 4

Tabel 8.4.2.3. Construcţii cu conţinut de azbest existente la 01.01.2013Nr.

deţinătoriPereţi cu

azbest (m2)Acoperişuricu azbest

(m2)

Materialede izolaţie

(m2)

Plăci inturnurile deracire (m2)

Stoc deşeuricu conţinut de azbestla 01.01.2013 (tone)

13 13628 220753 9500 730000 0

Poluanţi Organici PersistenţiPoluanţii organici persistenţi suntsubstanţe chimice care rămânintacte în mediu perioadeîndelungate, toxice pentruoameni şi mediul înconjurător.În lista poluanţilor organicipersistenţi au fost introduse iniţial9 pesticide organoclorurate(aldrin, clordan, DDT, dieldrin,endrin, heptaclor,hexaclorciclohexan, mirex, toxafen), două substanţe chimice industriale (bifenili policloruraţişi hexaclorbenzen), dioxinele şi furanii. Ulterior, au fost introduse şi alte substanţe.Având în vedere principiul precauţiei în mod special, a fost elaborat Regulamentul (CE) nr.850/2004 privind poluanţii organici persistenţi. Obiectivul acestui regulament este de aproteja sănătatea umană şi mediul împotriva poluanţilor organici persistenţi prininterzicerea, scoaterea din uz cât mai curând posibil sau limitarea producţiei, introducerii pepiaţă şi utilizării substanţelor care intră sub incidenţa acestuia.

La nivelul judeţului Galaţi nu au fost importate, produse, introduse pe piaţă sau utilizatesubstanţe cu conţinut de poluanţi organici persistenţi, cu excepţia echipamentelor cu PCB,a căror situaţie a fost prezentată la capitolul “Managementul deşeurilor”.

Substanţe reglementate de Regulamentul CE nr. 1907/2006 ( REACH)REACH reprezintă prescurtarea pentru Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şiRestricţionarea Substanţelor Chimice. Regulamentul REACH a intrat în vigoare la 1 iunie2007, cu scopul de a standardiza şi îmbunătăţi cadrul legislativ anterior referitor lasubstanţele chimice al Uniunii Europene.REACH este destinat să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi amediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediudatorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană, având în vedere libera circulaţiea substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole. REACH conţine prevederi pentruproducători, importatori, distribuitori şi utilizatori din aval ai substanţelor ca atare sau înamestecuri şi în articole.


247


Toate substanţele care intră sub incidenţaREACH şi sunt produse sau importate în UE încantităţi mai mari de 1 tonă/an, trebuie să fieînregistrate la Agenţia Europeană pentruChimicale (ECHA) de cătreproducătorii/importatorii acestora. Utilizatorii dinaval trebuie să utilizeze substanţe ca atare, înamestecuri sau în articole numai dacă acestesubstanţe au fost înregistrate.Regulamentul se bazează pe principiul conformcăruia sectorul industrial trebuie să producă, săimporte, să introducă pe piaţă sau să utilizezesubstanţe în mod responsabil şi cu prudenţă,

astfel încât să se evite efectele adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului.La nivelul judeţului Galaţi există 2 producători care au înregistrat REACH 8 substanţe.

Producţia acestor substanţe în anul 2013 este prezentată în tabelul următor:

Tabel 8.4.2.4. Producţie substanţe întregistrate REACH:Substanţă Număr înregistrare REACH Volum producţie

2013 (tone)Acetilenă 01-2119457406-36-0010 425Var carbid 01-2119475151-45-0111 6780

Aglomerat (iron sinter) 01-2119474334-38-0010 2111452Fonta (iron furnance) 01-2119462838-24-0032 1603843

Zgură convertizor (slag converter) 01-2119487458-21-0012 359 214

Zgură furnal (blast furnance) 01-2119487456-25-0016 522977Trioxid de fier 01-2119457614-35-0022 206

Oxid de calciu (var) 01-2119475325-36-0085 110097

Clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilorRegulamentul CE Nr. 1272/2008 (CLP)privind clasificarea, etichetarea şiambalarea substanţelor şi a amestecurilor,are drept scop garantarea unui înalt nivelde protecţie a sănătăţii oamenilor şi amediului, precum şi libera circulaţie asubstanţelor, amestecurilor şi articolelor.Regulamentul introduce la nivelul UE unnou sistem pentru clasificarea, etichetareaşi ambalarea produselor chimice, bazat peSistemul Global Armonizat al NaţiunilorUnite şi prevede obligaţii pentruproducătorii, importatorii şi utilizatoriisubstanţelor şi amestecurilor.Începând cu data de 1 decembrie 2010 în

cazul substanţelor şi 1 iunie 2015 în cazul amestecurilor, clasificarea, etichetarea şi


248


ambalarea se realizează în conformitate cu prevederile acestui Regulament.În anul 2013, un număr de 22 operatori economici din judeţul Galaţi au utilizat 12076,6 tonede substanţe chimice reglementate de Regulamentul CE nr. 1272/2008.De asemenea, 3 operatori economici au produs 395,78 tone de amestecuri, utilizândsubstanţe reglementate de regulamentul susmenţionat.

Pentru consilierea operatorilor economiciproducători, importatori, utilizatori de substanţe caatare sau în amestecuri şi în articole, la AgenţiaNaţională pentru Protecţia Mediului funcţioneazăbiroul naţional de asistenţă tehnică HELPDESK –REACH, CLP.

8.5. Mediul şi sănatatea – perspective

Transportul, în special în zonele urbane, este unul dintre factorii cheie care contribuie laexpunerea umană la poluarea aerului şi la zgomot.Pulberile fine în suspensie şi ozonul la nivelul solului sunt principalele ameninţări asuprasănătăţii populaţiei UE de pe urma poluării aerului.Cartea verde a UE privind expunerea la zgomot menţionează că aproape 20% dinpopulaţia UE suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experţii în sănătate leconsideră a fi inacceptabile, adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbareasomnului şi efecte adverse asupra sănătăţii.Ȋn prezent există o preocupare crescută pentru efectele expunerii la amestecuri de produsechimice la niveluri scăzute şi pe perioade îndelungate pe parcursul vieţii noastre, în specialîn perioada preşcolară şi în timpul sarcinii.

Substanţele chimice persistente cu efecte petermen lung, precum bifenilii policloruraţi (PCB-uri) şi clorofluorocarburile CFC şi cele utilizate înstructurile de viaţă îndelungată - de exemplumaterialele de construcţie - pot prezenta riscurichiar şi după ce producţia a fost finalizată.Mulţi poluanţi cunoscuţi ca având efecte asuprasănătăţii umane intră treptat sub controlreglementat. Totuşi, există probleme emergentepentru care căile ecologice şi efectele asuprasănătăţii sunt încă greu de înţeles. Printreexemple se află câmpurile electromagnetice(CEM), produsele farmaceutice din mediu şi

unele afecţiuni de natură infecţioasă, a căror răspândire poate fi afectată de schimbărileclimatice. Dezvoltarea sistemelor de „avertizare precoce” ar trebui încurajate pentru ascurta timpul dintre detectarea unui posibil pericol şi o acţiune sau o intervenţie politică.Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un Programgeneral al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020, având ca motto „O viață bună, înlimitele planetei noastre”, atrage atenția asupra necesității de a institui un Al şapteleaProgram de Acțiune pentru Mediu, care să permită continuarea eforturilor de orientare adezvoltării politicii europene de mediu.Întrucât Al șaselea Program de Acțiune pentru Mediu (PAM) s-a încheiat în iulie 2012, adevenit urgent să se definească prioritățile celui de-al șaptelea PAM (PAM7), nu numai


249


pentru a finaliza anumite măsuri și acțiuni, pentru a corecta și depăși unele deficiențe aleprogramului anterior, ci și pentru a îndeplini obiectivul de a îmbunătăți implementarealegislației în domeniul mediului în statele membre, permițând astfel creșterea eficacitățiiprotecției mediului la toate nivelurile de guvernare și în toate etapele elaborării politicilor.

Pentru a proteja, a conserva și a ameliora capitalul natural al Uniunii, PAM 7 garanteazăcă, până în 2020:

- declinul biodiversității și degradarea serviciilorecosistemice, inclusiv a polenizării, vor fi stopate, iarecosistemele și serviciile lor vor fi menținute și cel puțin15 % din ecosistemele degradate vor fi fost refăcute;- impactul presiunilor asupra apelor de tranziție, costiereși dulci (inclusiv a apelor de suprafață și subterane) va firedus semnificativ pentru a realiza, a menține sau acrește starea bună a acestora, astfel cum este definităîn Directiva-cadru privind apa;- impactul presiunilor asupra apelor marine va fi reduspentru a realiza sau a menține starea ecologică bună,

în conformitate cu Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, iar zonele decoastă sunt gestionate sustenabil;- poluarea atmosferică și impactul său asupra ecosistemelor și biodiversității vor fi reduse,cu obiectivul pe termen lung de a nu se depăși cantitățile și nivelurile critice;- terenurile vor fi gestionate în mod sustenabil în Uniune, solul va fi protejat în mod adecvat,iar refacerea siturilor contaminate va fi în plină desfășurare;- ciclul nutrienților (azot și fosfor) va fi gestionat în mod mai sustenabil și mai eficient dinpunctul de vedere al utilizării resurselor;- gestionarea pădurilor este sustenabilă, iar pădurile, biodiversitatea din acestea și serviciilepe care acestea le furnizează vor fi protejate și, pe cât posibil, îmbunătățite, iar reziliențapădurilor la schimbările climatice, incendii, furtuni, dăunători și boli va fi ameliorată.

8.6. Radioactivitatea mediului

Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unorelemente chimice de a emite, prin dezintegrarespontană, radiaţii corpusculare şi electromagnetice.Aceasta este un fenomen natural care se manifestăîn mediu. Radioactivitatea naturală, componentă amediului înconjurător este determinată de prezenţaîn sol, aer, apă, vegetaţie, organisme animale, etc.a substanţelor radioactive de origine terestră,existente în mod natural din cele mai vechi timpuriAlături de radionuclizii naturali se găsescradionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pediferite căi:- intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare;- accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: accidentele nuclearede la Cernobîl, Fukushima).Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte dinsistemul integrat de supraveghere şi control a poluării mediului de pe teritoriul României,


250


din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor. Organizarea şi funcţionarea RNSRM serealizează în baza OUG nr.195 privind protecţia mediului, modificată şi completată prinLegea nr. 265/2006 şi a Ordinului nr.1978/2010 al Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului.

RNSRM infiinţată în anul 1962, constituie o componentă specializată a sistemului naţionalde radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legaleprivind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor privind detectarea,avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologicasupra mediului şi sănătăţii populaţiei.La nivelul anului 2013, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilorde Protecţia Mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de LaboratorulNaţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului din cadrul Agenţiei Naţionale pentruProtecţia Mediului.Activitatea SSRM este coordonată ştiinţific de Laboratorul Naţional de Radioactivitate aMediului din cadrul ANPM – Bucureşti şi susţinută administrativ de APM GalaţiPrin derularea programelor sale, RNSRM îşi îmbunătăţeşte permanent activitatea. Anual sefac exerciţii ECURIE de nivel 3, în cadrul căruia RNSRM prin LRM transmite date către UEpe platforma EURDEP. La nivelul anului 2013, a avut loc un astfel de exerciţiu în perioada20 - 21 noiembrie şi a avut drept scop verificarea capabilităţii de răspuns a staţiilor desupraveghere a radioactivităţii mediului, testarea personalului şi îmbunatăţirea procedurilorde raportare a datelor în cadrul RNSRM.

Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Galaţi şi-a început activitatea în 1962,efectuând în prezent măsurări de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii demediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Thoron, cât şisupravegherea dozelor gamma absorbite în aer. Din anul 2006, APM Galaţi a fost dotatăcu o staţie de monitorizare a dozei gamma cu transmisia datelor în timp real amplasată încurtea unităţii, în cadrul Proiectului PHARE RO2003/ 005-551.04.11.01 ,,Procurement ofthe Necessary Equipament for an Adequate Enviromental Radioactivity Monitoring andReporting System ” .

Obiectivele supravegherii radioactivităţii sunt : detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de

radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional; notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi

susţinerea, cu date din teren, a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie întimp real;

controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului, înacord cu cerinţele legale, şi limitele autorizate la nivel naţional;

urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluareaconsecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;

furnizarea de informaţii către public.

8.6.1. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Galaţi ȋşi desfăşoară activitatea conformProgramului standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi.


251


Fluxul de date în cadrul RNSRM include proceduri de verificare şi validare a datelor şi esteastfel stabilit încât să asigure informarea promptă a factorilor de decizie, atât în situaţii derutină, cât şi în situaţii de urgenţă.La nivelul judeţului Galaţi se monitorizează permanent, radioactivitatea mediului prinmăsurători beta globale specifice de aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şiuscate, ape de suprafaţă, sol, necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană precum şi prinmăsurători de doză gamma externă pentru aer.

In diagrama de mai jos este prezentată structura procentuală a programului de analize:

aer27%

depuneri9%apa bruta

9%

sol0.6%

vegetatie0.4%

doza gamma54%

structura analizelor

aerdepuneriapa brutasolvegetatiedoza gamma

Fig.8.6.1.1 Distribuţia procentuală de analize pe tipuri de probe prelevate în anul 2013

Măsurarea imediată a probelor de mediu are ca scop detectarea rapidă a oricăror creşterisemnificative ale nivelelor de radioactivitate din mediu.Tipurile de probe de mediu colectate la Staţia de supraveghere a radioactivităţii mediuluiGalaţi, în cadrul programului standard, frecvenţele de colectare, precum şi modul demăsurare sunt prezentate în tabelul 8.6.1.1.

Probe de mediu, frecvenţe de colectare şi modul de măsurare la SSRM Galaţi.Tabel 8.6.1.1.

Tipul probei Frecvenţa decolectare Modul de măsurare

Aerosoli atmosferici 2 aspiraţii / zi- imediată- după 5 zile (determinarearadioactivităţii artificiale)

Debit doză gamma în aer continuu/orar - continuu/orar

Depuneri atmosfericetotale şi precipitaţii 1 / zi

- imediată- după 5 zile (determinarearadioactivităţii artificiale)

Apă brută (Dunăre) 1 / zi- imediată- după 5 zile (determinarearadioactivităţii artificiale)

Vegetaţie spontană 1 / săptămânaaprilie-octombrie

- după 5 zile (determinarearadioactivităţii artificiale)

Sol necultivat 1 / săptămâna - după 5 zile (determinarearadioactivităţii artificiale)


252


Rezultatele programului standard de supraveghere în anul 2013:Tabel 8.6.1.2.

Factor demediu U.M.

Limitaatenţionare/avertizare

Mediaanuală

Maximalunară

Lunamaximei

Aerosoliatmosferici Bq/m3

10/50 1.008 4.5 10

Debit dozăgamma in aer mGy/h 0,250/1,0 0.091 0.121 3

Depuneriatmosferice Bq/m2/zi 200/1000 0.97 17.7 3

Apă brută(Dunăre) Bq/l 2/5 0.162 0.366 2

Apă potabilă Bq/l 2/5 - - -Vegetaţie Bq/kg - 238.2 433.7 6Sol Bq/kg - 524.7 864.3 3

Concluzii: Activităţile specifice beta globale şi doză gamma externă, determinate în cursulanului 2013, nu au evidenţiat depăşiri ale limitelor de atenţionare.

8.6.1.1. Radioactivitatea aerului

Supravegherea nivelului radioactivităţii aerosolilor atmosferici atât în situaţiile normale cât şiîn caz de accident nuclear, este deosebit de importantă, deoarece aerul constituie mediulprin care transportul poluanţilor în mediul înconjurător se face cu maximă rapiditate. Pot fipuse în evidenţă în timp scurt accidente sau incidente nucleare ce contaminează mediulaerian, deci pot fi luate cu operativitate măsuri de protecţie a populaţiei având în vederedimensiunea contaminării.Se realizează de asemenea şi urmărirea nivelului radioactivităţii naturale prin determinareaactivităţii descendenţilor radionuclizilor naturali radon şi thoron, prezenţi permanent înatmosferă, a căror valori variază în spaţiu şi timp, funcţie de condiţiile geografice, orograficeşi meteorologice

8.6.1.1.1. Aerosoli atmosferici (măsurători imediate)

În cadrul Staţiei de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Galaţi, este urmărită sistematicconcentraţia de radionuclizi în atmosfera liberă prin 2 determinări pe zi.S-au realizat măsurători asupra filtrelor cu aerosoli pentru aspiraţiile de la orele 2 – 7(3-8) şi8 – 13 (9-14).Valorile medii lunare a activităţii specifice beta globale pentru aerosolii atmosferici,măsurători imediate sunt prezentate în tabelul 8.6.2.1.1.1.

Tabel 8.6.1.1.1.1

LUNA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov DecMEDII

LUNARE 1.05 0.71 0.69 0.72 0.83 0.88 0.8 1.15 1.13 1.45 1.46 1.23


253


Concluzii: Media anuală a activităţii specifice beta globale a fost de 1.008 Bq/m3, cu multsub limita de atenţionare de 10 Bq/m3.Variaţia mediilor lunare a activităţii specifice beta globale pentru aerosoli atmosferici(măsurători imediate) este prezentată în graficul de mai jos:

Fig. 8.6.1.1.1.1. Variaţia mediilor lunare ale activităţii specifice beta globale pentru aerosoliatmosferici

Evoluţia activităţii specifice beta globale în perioada 2009-2013:

Fig. 8.6.1.1.1.2. Variaţia mediilor anuale ale activităţiispecifice beta globale pentru aerosoli atmosferici

8.6.1.1.2. Debitul dozei gamma absorbite în aer

Debitul dozei gamma absorbite în aer este înregistrat orar, efectuându-se medii zilnice pedurata programului de lucru de 11h.Valorile medii orare a dozei gamma sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 8.6.1.1.2.1

LUNA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov DecMEDIILUNARE 0.093 0.092 0.092 0.09 0.091 0.091 0.091 0.091 0.092 0.091 0.091 0.091

0

0.5

1

1.5

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Bq/ m

c

Limita de atenţionare=10Bq/mc

Aerosoli atmosfericiActivitate specifică beta globală

- măsurători imediate 2013

2.001.67 1.57

1.09 1.01

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

2009 2010 2011 2012 2013

Bq/ m

c

Medii anuale

Aerosoli atmosfericiActivitate specifică beta globală


254


Concluzii: Valorile orare a dozei gamma absorbite în aer nu au prezentat depăşiri alelimitei de atenţionare de 0,250 microGy/h, media anuală fiind de 0,091 microGy/h.

Variaţia mediilor lunare este prezentată în graficul de mai jos:

Fig. 8.6.1.1.2.1. Evoluţia lunară a debitului dozei gamma în aer

Evoluţia debitului dozei gamma absorbite în aer în perioada 2009-2013:

Fig. 8.6.1.1.2.2. Evoluţia anuală a debitului dozei gamma în aer

8.6.1.1.3. Depuneri atmosferice (măsurători imediate)

Probele de depuneri atmosferice se obţin prin colectarea zilnică a probelor sedimentabile şia precipitaţiilor atmosferice şi sunt măsurate imediat, pentru determinarea activităţii betaglobale imediate, cât şi după 5 zile de la colectare pentru determinarea nivelului global alradioactivităţii artificiale.Pentru depuneri atmosferice uscate şi umede variaţia lunară a activităţii specifice beta-globale este prezentată ȋn tabelul de mai jos, limita de atenţionare fiind de 200 Bq/m2zi(pentru măsurători imediate) iar media anuală de 0.97 Bq/m2 zi.

0.08850.089

0.08950.09

0.09050.091

0.09150.092

0.09250.093

0.0935


mi

cro

Gy

/ h

Limita de atenţionare=0,250 mGy/h

Debit doză gamma absorbită în aer

0.095

0.0920.091 0.091 0.091

0.090

0.092

0.094

0.096

2009 2010 2011 2012 2013

mi

cro

Gy

/ h

Medii anuale

Debit doză absorbită în aer


255


Valori medii lunare: Tabel 8.6.1.1.3.1


LUNARE 0.7 0.9 1.81 0.87 0.87 1.68 1.54 0.64 0.63 0.79 0.5 0.67

Concluzii: Media anuală a activităţii specifice beta globale a fost de 0.97 Bq/m2 zi, cu multmai mică dacăt, limita de atenţionare de 200 Bq/m2zi-Variaţia mediilor lunare este prezentată în graficul de mai jos:

Fig. 8.6.1.1.3.1. Variaţia lunară a activităţii specifice beta globale pentru depuneriatmosferice uscate şi umede

-Evoluţia depunerilor atmosferice (măsurători imediate) în perioada 2009-2013:

Fig. 8.6.1.1.3.2. Variaţia anuală a activităţii specifice beta globale pentru depuneriatmosferice uscate şi umede

8.6.1.2. Radioactivitatea apelor

În scopul supravegherii principalelor cursuri de apă din ţară, se recoltează probe din râurilesituate în apropierea SSRM, cu frecvenţă zilnică. Probele sunt pregătite pentru analiză și seefectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile

0

1

2

3

4


Bq/ m

p/ z

i

Limita atenţionare=200Bq/mp/zi

Depuneri atmosfericeActivitatea specifica beta globală - măsuratori imediate 2013

1.21 1.11

0.59

1.08 0.97

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2009 2010 2011 2012 2013

Bq/ m

p/ z

i

Medii anuale

Depuneri atmosferice


256


8.6.1.2.1. Radioactivitatea Dunării

În cadrul Staţiei de Supraveghere aRadioactivităţii Mediului Galaţi, este urmărităzilnic activitatea specifică apei fluviuluiDunăre.Ȋn diagramele de mai jos, sunt prezentatecomparativ cu limitele de atenţionarespecifice, valorile medii lunare pentru Dunărela nivelul anului 2013.Toate valorile obţinute în urma măsurătorilorbeta globale s-au situat sub limita deatenţionare de 2 Bq/l.

Valorile medii lunare sunt prezentate în tabelul de mai jos:Tabel 8.6.1.2.1.1


LUNARE 0.162 0.181 0.172 0.181 0.164 0.153 0.149 0.133 0.129 0.173 0.17 0.172

Valoarea medie anuală a fost de 0,162 Bq/l.

Variaţia mediilor lunare este prezentată în graficul de mai jos:

0

0.1

0.2


Bq/

l

Limita atenţionare=2Bq/l

Apă de suprafaţăActivitate specifică Dunăre

-măsurători imediate-

Fig. 8.6.1.2.1.1 Evoluţia lunară a activităţii beta globale pentru Dunăre

Evoluţia depunerilor atmosferice (măsurători imediate) în perioada 2009-2013:

0.1650.192

0.14 0.152 0.162

00.05

0.10.15

0.20.25

2009 2010 2011 2012 2013

Bq/

l

Medii anuale

Apă de suprafaţăActivitate specifică beta globală-Dunăre

Fig. 8.6.1.2.2 Evoluţia anuală a activităţii beta globale pentru Dunăre


257


8.6.1.3. Radioactivitatea solului

Solul, ca factor de mediu poate fi contaminatprin depunerea radionuclizilor proveniţi dindepuneri şi precipitaţii atmosferice şi stratvegetal. Radionuclizii naturali sunt raspândiţineuniform în toate tipurile de roci şi de soluri.Probele de sol sunt prelevate din zonenecultivate de cel puţin 10 ani. Prelevareaprobelor de sol se efectuează săptămânal, iarmăsurarea beta globală a probelor se facedupă 5 zile.

Valori medii lunare înregistrate în anul 2013:Tabel 8.6.1.3.1


LUNARE 577.9 520.12 637.92 386.1 734.3 584.9 430.3 469 461 449.7 364.7 681Media anuală a activităţii beta globale a probelor de sol necultivat a fost de 524.7 Bq/kg.

Ȋn diagrama de mai jos, sunt prezentate valorile medii lunare, la nivelul anului 2013:

Fig. 8.6.1.3.1. Evoluţia lunară a activităţii beta-globale pentru sol necultivat

Evoluţia activităţii beta globale pentru sol în perioada 2009-2013:

Fig. 8.6.1.3.2. Evoluţia anuală a activităţii beta globale pentru sol necultivat

0250500750

1000


Bq/

Kg

Luna

Sol necultivatActivitate specifică 2013

475.5764.1

620.3 640.04 524.7

0

500

1000

2009 2010 2011 2012 2013

Bq/ K

g

Medii anuale

Sol necultivatActivitate specifică beta globală


258


8.6.1.4. Radioactivitatea vegetaţiei

În cadrul programului standard deradioactivitatea mediului se efectueazămăsurători sistematice ale concentraţiilorradionuclizilor din vegetaţia spontană crescutăîn curtea staţiei de Supraveghere aRadioactivităţii Mediului Galaţi.Probele de vegetaţie spontană sunt prelevatesăptămânal, măsurarea beta globală aprobelor efectuându-se la 5 zile de la prelevare.

Valorile medii lunare sunt prezentate în tabelul de mai jos:Tabel 8.6.1.4.1

LUNA Apr Mai Iun Iul Aug Sep OctMEDII

LUNARE 253.5 270.7 317.4 259.3 221.6 210.4 134.5Media anuală a activităţii beta globale este de 238.2 Bq/kg, mai crescută faţă de ceaȋnregistrată n anul 2012.

Valorile medii lunare ale activităţii beta globale specifice vegetaţiei.

Fig.8.6.1.4.1. Evoluţia lunară a activităţii beta globale pentru vegetaţie

Evoluţia activităţii beta globale pentru vegetaţie în perioada 2009-2013:

Fig. 8.6.1.4.2. Evoluţia anuală a activităţii beta globale pentru vegetaţie

0.00100.00200.00300.00400.00


Bq

/ kg

Luna

Vegetaţie spontanăActivitate specifică 2013

290.7 287.6 243.8 218.45 238.2

0100200300400

2009 2010 2011 2012 2013

Bq/ K

g

Medii anuale

Vegetaţie spontanăActivitate specifică beta globală


259


CONCLUZIIÎn judeţul Galaţi, valorile înregistrate pe parcursul anului 2013, nu au depăşit nivelele denotificare operaţionale, fiind mai mici decât pragurile de atenţionare şi nu s-au înregistratevenimente de contaminare radioactivă a mediului.

Concentraţiile calculate ale izotopilor radioactivi naturali, Radon şi Thoron, s-au situat înlimitele specifice teritoriului judeţului, valoarea medie anuală fiind de 2770.4 mBq/m3 pentruRn si 85.3 mBq/m3 pentru Tn.

8.6.2. Programe de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic

- Nu este cazul la nivelul judeţului Galaţi.

8.6.3. Monitorizarea radioactivităţii apei potabile - Nu s-au efectuat măsurători.

8.7. Poluarea fonică şi sănătatea

Omul zilelor noastre este nevoit să se deplaseze frecvent şi îşi doreşte să facă aceasta câtmai rapid, de aceea localităţile din întrega lume sunt traversate de multe drumuri, căi ferate,iar spaţiul aerian este survolat de avioane şi elicoptere. Aceste mijloace de transport acăror număr este în continuă creştere, la care se adaugă şi activitatea industrială,reprezintă cele mai importante surse de zgomot care determină poluarea fonică.Zgomotul acţionează direct asupra urechii, exercitând atât efecte auditive, ca surditatetemporară sau chiar definitivă (dacă persoana este expusă fie la un zgomot foarte puternic(mai mult de140 dB), fie la un zgomot mai puţin puternic (în jur de 85dB), dar pe o perioadămai lungă, cât şi efecte extraauditive. Zgomotul, virus al ,,civilizaţiei moderne”,,nu distrugebrusc, dar produce îmbolnăvirea în timp a organismului prin modificări la nivel cardio-respirator, accentuări ale stării de oboseală, diminuări ale calităţii somnului, cauzând unstres permanent în timpul concentrării şi comunicării, iar în cele din urmă determină apariţiaasteniilor şi chiar a bolilor nervoase.Sesizând creşterea poluării fonice şi a efectelor datorate ei, ţările din întreaga lume s-aualiat pentru a găsi modalităţi de identificare, prevenire şi combatere a zgomotului. Astfel,Uniunea Europeană a emis în acest sens Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şimanagementul zgomotului ambiental, adoptată în 25 iunie 2002 de Parlamentul Europeanşi Consiliul Uniunii Europene.

În România, Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului UniuniiEuropene, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental a fost transpusă prinHotărârea Guvernului nr. 1260/2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernuluinr. 321 din anul 2005, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant.


260


Implementarea progresivă a acestei hotărâri presupune realizarea următoarelor măsuri:a) determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului;b) asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi a efectelorsale;c) adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentruprevenirea şi reducerea zgomotului ambiant.

Harta de zgomot este o reprezentare grafică adistribuirii nivelului sunetului într-o regiuneanume, pentru o perioadă de timp bine definită.Administrarea zgomotului ambiental joacă un roldin ce în ce mai important: de la evaluarea șimăsurarea nivelurilor și rezolvarea plângerilor lacartografierea acustică, de la zonarea acusticăla limitarea valorilor de emisie. Realizareahărților de zgomot este una din metodelemoderne de evaluare a poluării acusticeurbane.O hartă de zgomot este harta unei aglomerăriurbane sau a unei zone geografice colorată în

conformitate cu nivelul de zgomot.Hărțile de zgomot au ca scop evidențierea zonelor locuite unde nivelul de zgomot se ridicăpeste anumite limite impuse de legislație și astfel folosește la elaborarea de planuri deacțiune de protecție a locuitorilor împotriva expunerii și reducerea nivelurilor de zgomot.Hărțile de zgomot sunt create pe bază de date de intrare care sunt apoi procesate cuajutorul PC cu software specializat.Aplicațiile software țin cont de obstacolele din zona respectivă care pot fi bariere, forma șicaracteristicile acustice ale terenului, condiții meteo și altele. Pentru minimizarea erorilordate de precizia datelor statistice de intrare și pentru urmărirea implementării eventualelormăsuri de reducere se efectuează și măsurători de zgomot utilizând aparatură specifică(sonometre) sau echipamente de monitorizare a zgomotului. Elaborarea hărţilor strategicede zgomot pentru aglomerări presupune cartarea separată, pentru indicatori ai nivelului dezgomot Lzsn şi Ln, a următoarelor surse de zgomot: traficul rutier, traficul feroviar,aeroporturi, zonele industriale în care se desfăşoară activităţi privind prevenirea şi controlulintegrat al poluării, inclusiv pentru porturi.În urma evaluării rezultatelor cartografierii acustice, pentru zonele unde se descoperădepășiri ale nivelurilor limită, autoritățile responsabile iau măsuri de reducere a emisiei.Planurile de acţiune sunt planuri destinate gestionării problemelor şi efectelor cauzate dezgomot, incluzând măsuri de diminuare, dacă este necesar. Planul de acţiune este ocontinuare naturală a procesului de cartare strategică a zgomotului. Hărţile de zgomot suntinutile dacă nu se întreprind sau cel puţin nu sunt planificate acţiuni care să se ocupe deproblemele de zgomot evidenţiate de cartarea zgomotului.Hărţile strategice de zgomot care arată situaţia anului calendaristic precedent se pun ladispoziţia APM până la 30 iunie 2012, iar planurile de acţiune până la data de 18 iulie 2013.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1260/2012 pentru modificarea şi completareaHotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant,pentru judeţul Galaţi există obligativitatea întocmirii hărţilor de zgomot de către următoareleinstituţii:


261


Primăria Municipiului Galaţi - autoritatea responsabilă pentru întocmirea hărţilorstrategice de zgomot şi realizarea planurilor de acţiune pentru aglomerarea Galaţi;

Compania Naţională ,,Administraţia Porturilor Dunării Maritime’’ SA Galaţi -autoritatea responsabilă pentru întocmirea hărţilor strategice de zgomot şi realizareaplanurilor de acţiune pentru Portul Galaţi(Port Docuri, Port Bazinul Nou, PortMineralier).

Hărţile strategice de zgomot pentru aglomerarea Galaţi au fost analizate şi evaluate deComisia tehnică înfiinţată la nivelul APM Galaţi şi înaintate către ANPM şi MinisterulMediului şi Schimbărilor Climatice. Acestea pot fi consultate pe site-ul oficial ale PrimărieiMunicipiului Galaţi: http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php.Compania Naţională ,,Administraţia Porturilor Dunării Maritime’’ SA Galaţi a realizathărţile strategice de zgomot pentru Portul Galaţi. Sursa de zgomot: zgomotul industrialprodus de Portul Galaţi aflat în interiorul aglomerării municipiul Galaţi.Documentaţia poate fi consultată pe site-ul oficial al C.N. APDM Galaţi:http://www.romanian-ports.ro/pdf/pactiune_portgl_iulie2010.pdfConcluzia care se desprinde din analiza rezultatelor obţinute este că nu există persoaneexpuse la nivel de zgomot peste limită. Strategia pe termen lung a C.N. APDM în ceea cepriveşte zgomotul ambiental este de a menţine emisiile datorate activităţilor portuare sublimitele admise în legislaţie şi de a îmbunătăţi situaţia existentă.Hărţile strategice de zgomot pentru portul Galaţi, aparţinând CN APDM SA au fostaprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1291/15.10.2013.Primăria Municipiului Galaţi a întocmit Planul de acţiune pentru reducerea nivelului dezgomot ambiental în municipiul Galaţi şi l-a depus la APM Galaţi în data de 18 iulie2013. După întrunirea Comisiei pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilorde acţiune şi analizarea acestora, constituită în conformitate cu Ordinul comun MMSC/MSnr. 1311/861/2013, documentaţia aferentă Planului de acţiune pentru reducerea zgomotuluiambiental depus de Primăria Municipiului Galaţi, a fost înaintată către ANPM şi MMSC.Aceasta poate fi consultată pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Galaţi:http://www.primaria.galati.ro/portal/act/zgomot/actiune.pdf.Planul de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot ambiant în municipiul Galaţişi Hărţile strategice de zgomot au fost aprobate prin Hotărârea de Consiliu Local nr.321/25.07.2013.Compania Naţională ,,Administraţia Porturilor Dunării Maritime’’ SA Galaţi a întocmitPlanul de acţiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului industrial produs dePortul Galaţi şi l-a depus la APM Galaţi. Dupã întrunirea Comisiei pentru verificareacriteriilor utilizate la elaborarea planurilor de acţiune şi analizarea acestora, în data de 24decembrie 2013, documentaţia aferentă Planului de acţiune pentru prevenirea și reducereazgomotului industrial produs de Portul Galaţi, a fost înaintată către ANPM şi MMSC.Documentaţia poate fi consultată pe site-ul oficial al C.N. APDM Galaţi:http://www.romanian-ports.ro/harti_zgomot2013/Plan_actiune_Port_Galati_04112013.pdfPlanul a fost înaintat de către CN APDM SA Galaţi către Ministerul Transporturilor, spreaprobare.

Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţieiZgomotul în mediu - un sunet din exterior dăunător şi nedorit - se răspândeşte, atât cadurată, cât şi ca acoperire geografică. Zgomotul este asociat cu multe activităţi umane, însăzgomotul produs de traficul rutier, feroviar şi aerian este cel care are cel mai mare impact.

http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php

http://www.romanian-ports.ro/pdf/pactiune_portgl_iulie2010.pdf

http://www.primaria.galati.ro/portal/act/zgomot/actiune.pdf

http://www.romanian-ports.ro/harti_zgomot2013/Plan_actiune_Port_Galati_04112013.pdf


262


Aceasta este, în special, o problemă pentru mediul urban;aproximativ 75% din populaţia Europei trăieşte în oraşe, iarvolumul traficului este încă în creştere. În oraşele mari,zgomotul este un factor disturbator, datorită caracteruluipermanent şi intensităţii mari a sunetelor provenite din sursemultiple. În mediul rural zgomotul de fond lipseşte, existânddoar surse fonice izolate şi intermitente.Deoarece zgomotul în mediu este insistent şi nu poate fievitat, o proporţie semnificativă a populaţiei este expusă laacesta. Cartea Verde a UE- Politica viitoare cu privire laemisiile de zgomot, precizează că în jur de 20% dinpopulaţia UE suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pecare experţii în sănătate le consideră a fi inacceptabile,adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbareasomnului şi efecte adverse asupra sănătăţii şi peste 60% dinpopulaţia Europei este expusă la nivele îngrijorătoare alezgomotului în timpul zilei.Influenţa zgomotului asupra organismului depinde de mai mulţi factori: mărimea zgomotului, considerând frecvenţa, intensitatea, timpul de acţiune şi caracteristicile

(continuu, pulsatoriu, accidental); caracteristicile distribuţiei zgomotului de fond existent în afara celui perturbator; organism: vârsta, starea fizică, sensibilitatea individuală, obişnuinţa; mediul de propagare: dimensiunea spaţiului (închis, în afară, configuraţia terenului, structura

arhitecturală).

Poluarea sonoră reprezintă un factor de risc pentru sănătate.S-a constatat că zgomotele de intensitate scăzută, darpermanente din locuinţe sunt iritanţi cronici ai organismuluiuman. Zgomotele puternice sunt periculoase şi pentru copii,acestea având efecte negative asupra concentrării si memorieicopiiilor.Zgomotul persistent, peste limitele admisibile 55 dB (A) petimp de zi şi 45 dB(A) pe timp de noapte, la care este expusăpopulaţia din zonele urbane aglomerate şi din apropierea unoractivităţi industriale – economice, afectează starea desănătate biologică şi psihică. Sursele potenţiale pot fi:

transporturi tereste, şantiere de construcţii civile şi industriale, transportul aerian, căi ferate,activităţi de petrecere a timpului liber - discoteci, jocuri mecanice etc.Efectele zgomotului asupra organismului uman:

Efecte specifice:- hipoacuzie;- surditate.

Efecte nespecifice:- oboseală cronică caracterizată prin astenie, iritabilitate, depresie;- scăderea atenţiei, a capacităţii de concentrare şi a preciziei mişcărilor;- tulburări de echilibru;- tulburări vizuale.


263


Nivelurile de zgomot în aglomerările urbane ating un maxim în intervalele orare 07.00 - 08.00 şi15.00 - 18.00, cu depăşiri frecvente ale nivelului zgomotului echivalent şi un minim între orele01.00 - 05.00. Nivelul maxim se datorează traficului greu, transportului în comun, stăriidrumurilor, nesincronizării semafoarelor, stării tehnice necorespunzătoare a autovehiculelor,lipsei parcărilor şi accelerărilor/decelerărilor bruşte ale participanţilor la traficul rutier.Zgomotul reprezintă un important factor de risc, de aceea monitorizarea nivelului de zgomotşi evaluarea impactului asupra sănătăţii reprezintă o componentă esenţială a activităţiiprofilactice.

Măsurători de zgomot efectuate în anul 2013

Pentru stabilirea nivelului de poluare fonică, APM monitorizează sursele de zgomot înmunicipiul Galaţi printr-o reţea formată din 13 puncte de monitorizare reprezentând: artererutiere (9 puncte), parcuri (2 puncte), pieţe (2 puncte).La solicitarea agenţilor economici s-au efectuat măsurători, conform programului demonitorizare stabilit prin autorizaţiile de mediu.Numărul total de determinări privind evaluarea nivelului de zgomot a fost de 259, din care143 determinări conform programului de monitorizare şi 112 determinări la solicitareaagenţilor economici şi 4 determinări la solicitarea GNM.

Rezultatele măsurătorilor efectuate în cursul anului 2013 sunt prezentate sintetic în tabelulde mai jos:

Tabel 8.7.1

Tip măsurare zgomot Numărmăsurători

Maximamăsurată

(dB)Depăşiri

%

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 22 110,7 9,09Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacăcopii - - -

Parcuri, zone recreere şi odihnă 22 85,1 59,09Zone feroviare - - -Aeroporturi - - -Parcaje auto - - -Trafic 99 109,7 42,42Altele – zone locuibile - - -

Tabel 8.7.2

Judeţul Numărmăsurători

Maximamăsurată

(dB)Depăşiri Indicator

utilizat

Galati 143 110,7 57 Nivel zgomotechivalent

Din totalul de 143 măsurători, realizate conform programului de monitorizare, s-auînregistrat 67 de depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil conform STAS10009/1988 – Acustica urbană, ceea ce reprezintă un procent de 46,85%.


264


8.8. Tendinţe

Ţinând cont de interacţia dintre mediu şi sănătate, este esenţială întărirea cercetării pentrua acoperi cunoştinţele în vederea unei mai bune înţelegeri a relaţiei dintre mediu şisănătate, permiterea planificării ştiinţifice şi elaborarea planificării de luare a deciziei.Se accentuează astfel nevoia de dezvoltare adecvată care să anticipeze, să prevină şi sărăspundă ameninţărilor potenţiale, minimizând astfel impactul asupra sănătăţii, asociat cufactorii de mediu. Totodată este necesară întărirea implicării tuturor factorilor relevanţi,îmbunătăţirea conştientizării mediului şi sănătăţii şi promovarea participării publicului.O importanţă deosebită este reprezentată de continuarea dezvoltării sistemelor de mediu şisănătate, precum şi a reţelei Europene de mediu şi sănătate.Sănătatea este una dintre prioritățile-cheie ale Strategiei de dezvoltare durabilă a UE.Obiectivele programului de acțiune pentru mediu 2020 sunt, în principal, ameliorarea stăriimediului și creșterea economică inteligentă și durabilă în beneficiul cetățenilor, al industrieiși al regiunilor din afara UE.

Obiective pentru îmbunătăţirea calităţii aerului Elaborarea Programului de gestionare a calităţii aerului pentru perioada 2010-

2013Programul a fost iniţiat cu scopul îmbunătăţirii calităţii aerului înconjurător în cel mai scurttimp posibil, respectiv încadrarea în limita maximă admisibilă pentru indicatorul pulberi însuspensie – fracţiunea PM10, şi ulterior menţinerea calităţii aerului înconjurător.Programul de gestionare a calitatii aerului include măsuri clare cu termene de realizare,estimări de costuri şi responsabili cu implementarea măsurilor. Acestea sunt structurate înfuncţie de sursele de emisie astfel:

- măsuri pentru reducerea poluării din surse fixe (industriale);- măsuri pentru reducerea poluării produsă de surse liniare (trafic);- măsuri de întreţinere, amenajare şi reabilitare spaţii verzi;- măsuri pentru reducerea poluării din surse de suprafaţă (încălzire rezidenţială);

Din analiza datelor de monitorizare în perioada 2008-2013, s-au constatat ȋmbunătăţireacalitatea aerului prin:

- reducerea numărului de depăşiri înregistrate la staţiile automate de monitorizare acalităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10, de la unnumăr de şase depăşiri în anul 2008, o depăşire în 2009, respectiv zero depăşiri înperioada 2010 – 2013;

- menţinerea concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor monitorizaţi în ReţeauaNaţională de Monitorizare a Calităţii Aerului sub valorile limită stipulate în Legeaprivind calitatea aerului înconjurător nr. 104/2011.

Tendinţe pentru reducerea poluării foniceRezolvarea problemei poluării sonore impune o abordare pluridisciplinară în care trebuieantrenaţi specialişti din diferite domenii: urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţiamediului, sănătate publică, poliţie, cercetarea mediului, informatică, inginerie, mass-media,organizaţii neguvernamentale etc.Dintre obiectivele şi măsurile avute în vedere a fi aplicabile enumerăm:- punerea în aplicare a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducereazgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot;- amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit;


265


- evitarea construirii de noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat de zgomot;- utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante;- monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise dinpunct de vedere al protecţiei mediului.Conform Planului de acţiune pentru reducerea zgomotului ambiental în municipiulGalaţi, pentru limitarea poluării fonice, au fost identificate mãsuri de tip continuu,respectiv norme şi măsuri adoptate în ultimii ani, care respectã principii de protecţie şisiguranţă a cetăţenilor, precum şi norme privind calitatea vieţii, printre parametrii vizaţi fiindşi nivelul de zgomot:- modernizarea arterelor stradale,- refacerea suprafeţei asfaltice,- realizarea de noi parcaje pentru descongestionarea circulaţiei,- amenajarea intersecţiilor,- extinderea pietonalului existent,- îmbunătăţirea siguranţei şi fluenţei traficului prin dotări aferente circulaţiei,- lucrãri de modernizare a parcurilor.

Acţiunile pe care autorităţilecompetente intenţionează să leîntreprindã în următorii 5 ani,inclusiv măsurile de conservare azonelor liniştite:- alegerea surselor mai silenţioase -dezvoltarea unui sistem de transportîn comun fiabil, modern;- reducerea timpului de transport şicreşterea siguranţei traficului prin

elaborarea şi implementarea unor proiecte de infrastructurã a drumurilor, pasarelelor,podurilor, sensurilor giratorii; proiecte de realizare a unei infrastructuri rutiere adecvatepentru mijloacele auto în mediul urban: ex. crearea de parcaje sub şi supraterane încartiere şi pericentral; crearea de cãi de rulaj separate pentru mijloacele auto de deplasareîn comun;- măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot: norme de inspecţie tehnicã a autovehiculelorce asigurã transportul în comun, pentru a asigura nivelul de producere şi transmitere azgomotului în parametri de fabicaţie;- măsuri de management de trafic: sisteme inteligente pentru managementul traficului învederea creşterii fluenţei şi siguranţei circulaţiei cu optimizarea circulaţiei pentru traficulrutier prin implementarea, pe anumite axe principale, a soluţiilor de tip undă verde şi/sausistem adaptiv de trafic;- refacerea şi întreţinerea de aliniamente de gard viu în zonele de agrement învecinatearealelor de circulaţie rutieră;- măsuri de dezvoltare a pistelor de biciclişti: pe străzile George Coşbuc şi Regimentul 11Siret se propune înfiinţarea unor piste simple de biciclişti şi pe trotuarele opuse, pentru aasigura ambele sensuri de circulaţie. Pentru continuitate, se propune amenajarea uneipiste simple de biciclişti pe zona îngustatã a străzii Marea Unire, pe lângă GrădinaBotanică şi pe DN22E până la racordarea cu pista de pe faleza inferioară;- măsuri de amenajare a teritoriului: în procesul de proiectare a noilor zonerezidenţiale se au în vedere spaţii verzi înconjurătoare mai mari, plasarea imobilelor ladistanţă mai mare faţă de trama stradală de principală circulaţie, amenajarea spaţiilor verzicu gard viu marginal la drum, pentru limitarea sau reducerea zgomotului produs de traficul


266


rutier, evitarea realizării de noi locuinţe în apropiarea aliniamentului căilor ferate decirculaţie intensă;- măsuri de introducere a pârghiilor economice stimulative care să încurajeze diminuareasau menţinerea valorilor nivelurilor de zgomot sub maximele premise: încurajareapopulaţiei în acţiuni de refacere a izolării fonice a locuinţelor, prin anumite măsuri fiscale;- măsuri de asfaltare cu asfalt fonoabsorbant;- măsuri de conservare pentru zonele liniştite: faleza Dunării cu o suprafaţă de 13 ha şiGrădina Publică cu o suprafaţă de 8 ha.Alte măsuri:- studierea realizării unor metode de “ecranare acustică”, acolo unde acestea se impun, curespectarea aspectului peisagistic al zonei de recreere, a zonelor de acces în aceste spaţii;- limitarea autorizării activităţilor generatoare de zgomot în zona liniştită.

Strategii pe termen lungPriorităţile pentru reducerea zgomotului pot fi integrate cu acţiunile pentru siguranţarutieră, calitatea aerului: piste pentru biciclişti, suprafeţe care să absoarbă zgomotul, uncondus cu mai puţine demaraje şi frânări, cauciucuri silenţioase, combustibili alternativi,hibrid-electric, celule de combustibil şi alţi combustibili alternativi.Factorii care influenţează zgomotul de la traficul pe şină includ proiectarea, calitatea şimentenanţa liniilor, materialului rulant, ecranările de zgomot. Managementul integrat alinterfeţei roatã-şină este critic pentru minimizarea zgomotului generat. Armonizareastandardelor europene este un alt proces care se află în plină desfaşurare. Controlulzgomotului trebuie să devină integrat în procesele de management a operaţiilor şi decontractare a noilor materiale rulante. Aceasta ar putea include mai multe măsurătoridirecte şi monitorizari ale stării căii de rulare.Strategia Primãriei Galaţi este de a reduce zgomotul şi efectele sale negative în zoneleintens populate şi de dezvoltare urbană. Se vor identifica standarde de proiectare acusticăa clădirilor, incluzând o mai bună izolare fonică la casele noi şi la cele existente.Spaţiile verzi din Galaţi vor oferi oaze de linişte într-un oraş compact şi aglomerat.Concluzii: Poluarea sonoră este importantă, ea constituind apanajul oraşelor mari, undepoluează mediul, nu numai în timpul orelor de muncă, ci şi în cele de destindere. Pentruevaluarea numărului de persoane estimate a fi expuse la zgomot, identificareaproblemelor şi situatiilor care necesită îmbunătăţiri, se va realiza o listă de prioritizare a,,zonelor cu probleme’’ identificate. Prioritatea se va realiza în functie de numărul depersoane afectate, pentru care trebuie luate măsuri de reducere a nivelului de zgomot.

Parlamentul European a adoptat în 2013 un proiect legislativ care prevedediminuarea limitelor de zgomot pentru maşini în scopul protejării sănătãţii publice şirecomandă introducerea unui sistem de etichetare care să informeze consumatorii desprenivelul de zgomot produs de automobilele noi. Limitele de zgomot urmează să scadăprogresiv, pe diferite categorii de autoturisme, în mai multe etape, începând cu 1 ianuarie2017. Cerințele tehnice pentru omologarea în UE a autoturismelor și a amortizoarelor dezgomot (eșapamente) ale acestora în ceea ce privește nivelurile sonore admise ar trebuiarmonizate pentru a se evita adoptarea unor cerințe care diferă de la un stat membru laaltul și pentru a garanta buna funcționare a pieței interne, luând în considerare vehiculelerutiere ca sursă semnificativă de zgomot în sectorul transporturilor.Normele de omologare a mașinilor reglementează deja diferite aspecte ale performanțeiautovehiculelor, precum emisiile de CO2 provenite de la autoturisme și de la vehiculeleutilitare ușoare, emisiile poluante și standardele de siguranță. Noul regulament vrea o


267


abordare coerentă a problemelor generate de poluarea fonică, ținând seama de toți factoriide zgomot relevanți.Nivelul sonor, măsurat după noi metodePropunerea de regulament introduce noi metode de încercare pentru măsurarea niveluluisonor al autovehiculelor, pentru a alinia noile norme la evoluțiile tehnice în domeniulprocedurilor de testare și pentru a îmbunătăți fezabilitatea generală a cerințelor. Acesteainclud modificări la dispozițiile care se aplică adâncimii profilului căii de rulare a anvelopei șila rata accelerației în ceea ce privește condițiile de selectare a raporturilor de transmisie.Comisia Europeană urmează să elaboreze orientări de informare și de bune practici legatede dezvoltarea tehnologică a calității drumurilor și de clasificare a drumurilor, pe bazainformațiilor furnizate de statele membre. În acest sens, o formulare a fost introdusă înconsiderentul propunerii.Mașinile electrice, dotate cu sistem de avertizare acusticăParlamentul consideră, de asemenea, că esteimportant să se asigure protecția persoanelornevăzătoare și a altor persoane vulnerabile prininstalarea de sisteme de avertizareacustică(AVAS) pe mașinile electrice.Parlamentul și Consiliul au convenit cadispozițiile legate de AVAS să se aplice noilortipuri de vehicule în decurs de trei ani de la dataaplicării regulamentului, respectiv în decurs de cinci ani pentru toate vehiculele electrice șihibride.

Obiective privind gestionarea deşeurilorObiectivele pentru viitor în acest domeniu sunt cele prevăzute de legislaţia europeană şinaţională.Pentru a ajuta la implementarea completă a legislaţiei europene privind deşeurile şi aierarhiei deşeurilor, se fac următoarele recomandări principale:

Introducerea unei taxe pe depozitare şi majorarea treptată a taxei pe depozitare învederea interzicerii deşeurilor (biodegradabile, hârtie/carton, plastic, metal, sticlă,lemn, textilele, DEEE-uri, deşeuri de baterii şi acumulatori) de la depozitul dedeşeuri. Utilizarea veniturilor pentru susţinerea colectării selective şi a infrastructuriialternative.

Extinderea şi îmbunătăţirea raportului cost eficacitate, a monitorizării şi atransparenţei schemelor REP (răspundere extinsă a producătorului) actuale şieliminarea fenomenului clandestinităţii (free-riding).

Implementarea strategiei deşeurilor ecologice, inclusiv a unor măsuri specificemenite să restricționeze deşeurile biodegradabile de la depozitul de deşeuri.

Intensificarea inspecţiilor şi a activităţilor de aplicare a legii în vedere asigurăriirespectării prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor municipale.

Actualizarea planurilor naţionale şi județene de gestiune a deșeurilor, inclusiv amăsurilor strategice specifice de atingere a obiectivelor stabilite şi a analizei actualeisituaţii a gestionării deşeurilor pe baza unor date solide, a analizei impacturilorimplementării măsurilor strategice, a infrastructurilor necesare şi a predicţiilor privindgenerarea şi tratarea deşeurilor.

Constituirea şi controlarea infrastructurii şi a schemelor de colectare selectivă.Implementarea colectării selective din uşă în uşă cât mai repede posibil.


268


Iniţierea unor campanii cuprinzătoare de conştientizare a colectării selective şi agestionării corecte a deşeurilor.

Îmbunătăţirea utilizării şi alocării fondurilor europene disponibile.

Obiective privind gestionarea substanţelor chimice Strategia tematică a UE privind utilizarea durabilă a pesticidelor stabileşte obiectivele

de reducere la mínimum a pericolelor şi riscurilor pentru sănătate şi mediu carerezultă din utilizarea pesticidelor, precum şi îmbunătăţirea controalelor privindutilizarea şi distribuţia pesticidelor.

Deoarece aceste produse pot fi periculoase pentru sănătatea omului şi mediul înconjurătortoate activităţile cu produsele de protecţia plantelor sunt reglementate de legislaţianaţională şi actele comunitare cu aplicare directă.Astfel, fabricarea, introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţia plantelor suntreglementate prin:

Ordonanţa nr. 4/1995 privind fabricarea comercializarea şi utilizarea produselor deuz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şisilvicultură, cu modificările şi completările ulterioare;

HG nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţiaplantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cumodificările şi completările ulterioare;

Ordonanţa Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie aplantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative dindomeniul fitosanitar, cu modificările şi completările ulterioare;

HG nr 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanţele active autorizate pentruutilizare în produse pentru protecţia plantelor pe teritoriul României. Această listă seactualizează periodic prin ordine ale Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Ultima actualizare a fost făcută în anul 2011.

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009stabileşte unui cadru de acţiune comunitar în vederea utilizării durabile a pesticidelor.Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.


269


34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile apesticidelor pe teritoriul României, care are drept scop:

o asigurarea compatibilităţii legislaţiei naţionale cu aquis-ul comunitar în domeniulfitosanitar

o reducerea dependenţei de utilizarea pesticideloro reducerea riscurilor şi a efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătăţii umane şi a

mediuluio promovarea gestionării integrate a dăunătorilor şi a unor abordări şi tehnici

alternative, cum ar fi metode nechimice alternative pentru pesticide.

Pentru îmbunătățirea continuă a utilizării pesticidelor, a fost elaborat şi aprobat, prin HG nr.683/2013, Planul naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asiociate utilizăriiproduselor de protecţie a plantelor. Acesta afost conceput în vederea obținerii unui impactscăzut asupra consumatorilor, utilizatorilor, rezidenților și trecătorilor, precum și aecosistemelor acvatice și terestre, luând în considerare și stabilirea unui sistem adecvat demonitorizare a reziduurilor de pesticide în alimente, apa potabilă și mediu.Planul național de acțiune conține ținte cantitative, măsuri și calendare în vederea reduceriiriscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane șiasupra mediului.

În vederea asigurării unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului,inclusiv promovarea unor metode alternative pentru evaluarea pericolelor pe care leprezintă substanțele, a fost elaborat Regulamentul CE nr. 1907/2006 alParlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizareași restricționarea substanțelor chimice (REACH).

Regulamentul REACH se bazează pe principiul că este în sarcina producătorilor, aimportatorilor şi a utilizatorilor din aval să se asigure că produc, introduc pe piaţă sauutilizează substanţe în mod responsabil şi cu prudenţă, astfel încât să evite efecteleadverse asupra sănătăţii umane sau asupra mediului. Dispoziţiile acestuia se bazează peprincipiul precauţiei.Pentru asigurarea unui control strict al producţiei şi utilizării substanţelor chimice, toatesubstanţele care intră sub incidenţa Regulamentului REACH şi sunt produse sau importateîn cantităţi mai mari de 1 tonă/an, trebuie să fie înregistrate la Agenţia Europeană pentruChimicale (ECHA) de către producătorii/importatorii acestora. În caz contrar, producţia,importul şi utilizarea lor sunt interzise.

Pentru armonizarea la nivel comunitar a criteriilor de clasificare a substanţelor şiamestecurilor şi a regulilor privind etichetarea şi ambalarea substanţelor şiamestecurilor periculoase, precum şi pentru garantarea unui înalt nivel de protecție asănătății oamenilor și a mediului și libera circulație a substanțelor, amestecurilor șiarticolelor, a fost elaborat Regulamentul CE nr. 1272/2008 al ParlamentuluiEuropean și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelorși a amestecurilor (CLP).

Regulamentul CLP prevede pentru producători, importatori şi utilizatori obligaţia de aclasifica, eticheta şi ambala, începând cu data de 1 decembrie 2010, substanţele şi,începând cu data de 1 iunie 2015, amestecurile în conformitate cu criteriile şi elementele declasificare și etichetare armonizate la nivel comunitar prevăzute în anexele acestuia.

capitolul 8. mediul, sn t atea ^i calitatea viebii …apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents