prezentare, vam constitui trei grupe convenţionale, care nu coincid cu cele d i n t impul Congresu lu i , dar care a u ava ntaju l unei u n ităţi tema­tice mai evidente.

Cercetă r i le arheo logice asupra monu mentelor bizant ine sa u de inf luenţă bizant ină au făcut obiectul mai mu ltor comun ică ri , cele mai mu l te cu caracter de informare imediată , latura i nterpretativă f i ind sever d im inuată şi datorită spaţi u l u i cronologic prea l im itat3• Vom a mint i comun ică ri le prezentate de Vera B itrakova -Grozdanova (Biserica episcopală palea-creştină din Ohrida), de S. Georgieva, J. N icolova şi N. Anghelov (Palatul regal de la Tirnovo ca expresie a arhitecturii fortificate din evul mediu tirziu), de J. Lassus (Fortăreaţa bizantină de la Thamugadi), de C. Medic (Palatul pa/eo-bizantin de lingă Gam­zigrad), de C . L. Str iker (Cercetări arheologice la Ka/enderhane-djami din Istanbul), de S. Michai lov (Noi săpături la basilica mare de la Pliska), de D. Tudor (Noi cercetări arheologice in citadela bizantină de la Sucidava, in Dacia). In d i rectă legătură cu aceste comun icăr i , s in t acelea care a u abordat i n pr im p lan o problemă de arh i tectură , de reg u lă În scopu l precizăr i i unor date d e ord i n t ipologic sau cro­nologic. J. T. A. Koumoul ides (Mănăstirea sf. Pantelimon din Thessalia), M. Kiel (Biserica Maica Domnului din Dolna-Kamenica, Serbia de est), J. Morganstern (Biserica din Dereagzi şi locul său in istoria arhitecturii bizantine), Horia Teodoru (Tradiţia bizantină a intăriturilor in arhitec­tura Ţării Româneşti) se n u mără pr intre puţ in i i specia l i şti care ş i -au Îndreptat a,tenţia asupra unor probleme de arh i tectură. Faptul nu poate trece neobserva t ; e l trădează n u doar <O carenţă a stud i i lor in acest domeniu , c i ş i o carenţă, cu imp l i caţi i mai larg i , a s,tud i i la r pe materia l u l concret, foarte mulţi fiind i ncă cercetătorii care preferă specu laţi i l e de cabinet ca mpani i lor de l ucru pe teritori u . Cunoaşterea incompletă a patrimon i u l u i , pe care o 'trădează fără echivoc b ib l io­g rafia Învechită şi l i psa repertor i i lor de lucru , exp l ică aspectul con­servator a l i nterpretă r i lor, i nserţia neconvingătoare in rea l ităţ i le istorice de epocă.

Cea mai bogată - acoperind un cimp mai complex de probleme - este seria de comun icări consacrate pictur i lor murale şi moza icuri lor, chiar dacă nu se poate vorbi despre contri buţi i cu caracter p regnant inovator. Şi În ace�t caz, cei mai mu lţi part ic ipanţ i s-au m u lţumit să prezi nte informări asupra problemei in studiu, i n terpretă r i le f i i nd res­trinse ca ,orizont, d imensi un i l e reduse o le textelor f i ind nepriel n i ce ana­l izelor c i rcumstanţiate. Atrăgător ca p rocedeu, dar redus n umai la efectele c i nematografi ce, a fost f i lmu l -comun i care prezentat de Helene G rigoriadou -Cabagnols , Imaginea unei Deisis regale intr-o frescă din secolul al XIV-lea, la Castoria. Dintre comunicăr i le care ne-au reţi nut atenţia, menţionăm Î n pr imu l rînd pe acelea prezentate de N i na A. Brodsky (Observaţii asupra unui important detaliu iconografie din fresca "Judecăţii de apoi" din catedrala Sf. Dumitru din Vladimir), de M i rjana Tatie Djur ie (Iconografia donatorilor in vechea artă sirbă), de Kostadinka Pnska leva-Kabada ieva (Noi date privind biserica Sf. Gheorghe a mănăstirii Kremikovţi), de L i l iana Mavrodinova (Curentul artistic rep,ezentat de biserica Zemen şi locul său in pictura balcanică şi bizantină), de Lj ubica D. Popovich (Tendinţe laicizante in pictura bizantină din prima jumătate a secolului al XIV-lea), de Ekaterina Ma­nova (Cortegiul iconografie al sfinţilor militari in pictura murală medie­vală bulgărească). de L. Prachkov (Picturile murale ale turnului lui Hrelio de la mănăstirea Riia), de Dora Rogan (O pictură murală din epoca Paleologilor reprezentind intr-o manieră simbolică şi originală principalele părţi ale oficiului liturgic), de G. Stricevic (Mozaicul Deisis din Sfinta Sofia), de A. Papagheorgh i u (Picturi mura/e din se­colele X-XII de curind descoperite in Cipru), de Gordana Babie (Acatistul Maicii Domnului pictat in pronaosul Coziei), de A. Xyngo­poulos (Portretele inedite a doi voievozi moldoveni4), de Pavle Mijo­vie (Menologul in România şi in Serbia medievală), de Theodora

3 Este evident că in zece m inute nu se pot spune prea mu lte lucruri .

Voinescu (Rolul picturilor din biserica Sf. Nicolae din Curtea de Argeş in evoluţia artei româneşti), de A. Sty l ianou (Maria Egipteanco şi Sf. Zosima in pictura bisericilor din Cipru), de S. Petkovie (Pictorii Irescelor din biserica Sf. Dumitru din Pec), de M. Gar id is (Eventuale legături intre pictura din Grecia de nord şi aceea din Molciova), de S. U lea (Originea iconografică a temei Cavalcadei impăratului Con­stantin), de C. Grozdanov (Ecouri ale invaziei turceşti şi ale rezistenţei impotriva acesteia in anume compoziţii din pictura macedoneană la sfirşitul secolului al XIV-lea), fără ca l i sta comun icăr i lor să fie epu izată.

Din cele de mai sus reţi nem i m pontanţa acordată reprezentării Asediul Constantinopolului in pictura biserici i Sf. Petru de pe mal l J I laculu i Prespa5, sol uţia adoptată de pictori i macedoneni f i ind o pre­f igurare o s'oluţi ei la care vor recurge p ictor i i moldoven i d i n secolul a l XVI - l ea , in cadrul decoraţi i lor murale exterioare. O contr ibuţ ie dea­sebit de importantă pentru cunoaşterea problemelor iconog rafice a le vech i lor noastre p ictur i o constituie stud i u l Gordanei Babie asupra re­prezentă ri i Acatistului Maicii Domnului d i n pronaosul Coziei . Autoarea reuşeşte să demonstreze că redacta rea iconografică a acestui c ic lu benefic iază, la Cozia, de modele consta nt inopol itane, ana log i i le cu c ic lur i le balcan ice f i ind rare şi neconcl udente, Ocupindu - se tot de pictura d i n pr,onaosul bisericii mari de la Cozia, p, Mijovie descoperă, i n u rma anal izei st i l ist ice a menologu l u i de 10 Cozia, corespondenţe cu ansambluri le avind aceeaşi temă de la Decan i , Staro Nagoricino, Gracan ica, Pee, deducind chiar o posibi lă f i l iaţie Decan i -Cozia. Evocind eventualele contaote di ntre pictura Greciei de nord ş i aceea d i n Mold�va , � i I�o� Gar id is ia i n consideraţie asemănăr i le existente i ntre p ictur i le blsencl lor Sf. N icolae d in Dorohoi , pe de o pa rte, şi pictu ri le mai mu ltor b iserici d i n Thessa l ia şi Macedonia, pe de a l tă parte. S int i nv.�cate e lem�nte de costum, de recuzită decorativă, mai puţ in de ord i n oompozlţ lona l , deş i nu l i psesc n ic i asemenea as·�mănăr i . Şti ind că monumentele avute in vedere datează de la sf irş i tu l seco lu l u i a l XV-lea şi că la H i rlău s-a păstrat piatra de mormint a pictoru l u i Gheorghe d i n Tri k ka la, autorul presupune o migraţie de meşteri d i n Grecia spre Moldova i n epoca respectivă.

Bazat pe descoperirea unei reprezentări a cava lcadei sfi nţi lor m i l itari i ntr-o biserică din Creta, da,t ind din sec,olu l a l XIV- lea, şi l u i nd in considerare dalte le st i l ist ice, Sorin U lea ajunge la concluzia că această i mag i ne, destu l de ra ră in iconog rafia medievală , a fost elaborată i n ambianţa Constant inopo lu l u i . Rămîne de expl icat drumu l pe care l -a străbătut reprezenta rea " cava lcadei " p ină la b iserica SI. Cruce d in Pătrăuţi , i n vremea l u i Ştefan cel Mare (1 488) ,

A, Xyngopoulos, cunoscut cercetător a l monumentelor greceşt i . a dat la ivea lă portretu l necunoscut al voievodu lu i M ihnea Turcitul şi al f i u l u i său Radu, af late la mănăsti rea Iviron.

Ţi n ind sea ma de faptul că in cadrul Congresu lu i fusese pre­văzută o secţiu ne specia lă pentru a rta profană in l umea b izant ină, era de aşteptat ca n u mă ru l comunicări lor pe această temă să f ie mai mare, d upă cum a r fi fost de dor i t ca prezenţa cercetători lor român i să f ie mai substanţia lă , ce l puţ in in secţi unea rezervată re laţi i lor d i ntre B izanţ ş i ţări le române. Di ncolo de a ceste absenţe, care, ori­cum, trebu ie să const i tu ie un motiv de veghe in cercetă r i le vi itoare, l um i n i l e cel u i de al X IV- lea Congres de stud i i b izant ine s -au răsfrint in mod pozit iv ş i in domen i u l patrimon i u l u i monumenta l , citeva contri­buţi i pr iv ind d i rect, a şa cum s-a a rătat, monumentele din ţara noastră.

S intem i ncred inţaţi că "Bu leti n u l monumentelor istorice " , care a i nch i nat un atit de valoros n umăr (n r, 3/ 1 97 1 ) Congresu l u i , va u rmări cu consecvenţă programu l său de stim ulare a stud i i l'or comparative, serv ind pe această ca le nobi la idee că monumentele pot fi "instrumente ale cunoaşterii şi apropierii dintre naţiuni".

4 Comunicarea nu a fost citită ; din rezumatul pub l icat reiese că este vorba despre doi voievozi munteni.

5 Problemă tratată in comun icarea lui C. Grozdanov,

VASILE DRĂGUŢ

PRIMA PERIOADĂ DIN ACTIVIT ATEA REST AURATORILOR UNESCO ÎN TARA NOASTRĂ S-A ÎNCHEIAT

Ca rezu ltat a l unu i acord i nterveni,t Î ntre D i recţia monumentelor

i storice ş i Centrul i nternaţional de studi i pentru conservarea şi res­

taura rea bunur i lor cu ltu ra le (organ i sm creat de U N ESCO, cu sed iu l

la Roma) ', i n cursul veri i care a trecut, ma i mu lţi spec ia l işt i restau­

ratori, consti tu iţi i n ech ipe de lucru2, a u deschis , i n fapt acţi unea de

sa lvgardare a pictur i lor murale d i n Moldova .

, In acest sens, a se vedea şi " B M I ", n r. 1 / 1 97 1 , p. 77. 2 Helmut Scholtz (R.F.G.) , Fried rich Buchenrieder (R.F .G. ) . Em­

merich Mohapp (Austria) au l ucrat la H umor, imp ,.eună cu T. T restio­reanu , D. Iva novici ş i I r ina Ignat ; Zbig new Majcherowicz (Polon ia) cu Gh. Cioba nu şi 1 . Neagoe - la Moldoviţa.

74

In funcţie de i mperativul u rgenţelor, atenţia s-a Îndreptat in prima etapă asupra consol idăr i i picturi lor mura le de pe faţada sud ică a biseric i i mănăst i r i i Moldoviţa, af late int r -un stad iu a men inţător de despr indere, de a semenea asupra unor �one burduşite de pe faţada sudică a biserici i fostei mănăst ir i H umor. In para lel , au fos1 Întrepri nse, cu caracter experi menta l , l ucrări de fixa re a pel icu le i de cu loare pe faţada nordică a acestui din u rmă monument3, tot aici f i ind i n i ţiate ş i l ucră ri de curăţa re a picturilor de pe bolta camerei mormintelor.

3 Este vorba despre zona superioară a Arborelui lui leseu.

http://patrimoniu.gov.ro

Reclamind o prudenţă şi o ap l icare de specia l itate cu totu l deo ­sebite, dată f i ind i mportanţa monu mentelor in ca uză , lucrăr i l e a m i n ­tite care au du rat 8 săptă min i s - a u incheiat, i n pr imă etapă, i n z iua de 1 2 septembr ie , pr i lej de ana l iză retrospectivă şi de considera re teo­retică a vi i toarelor faze de activitate. Trebu ie precizat că tocmai in legătură cu această ana l i ză , a u venit in ţară Pau l Ph i l i ppot, d i rectorul Centru lu i d i n Roma. Pa,olo Mora , pictor ataşat pe lingă Centrul d i n Roma , ş i Lau ra Mora, p ictor spec ia l i st in problemele res·taurăr i i pic­turi :or muro le. Viz ita celor ,trei specia l i şt i i n Româ n ia a avut ca pr im obiectiv şant ieru l de restau ra re a l B iser ic i i Negre d i n Braşov, unde o a l tă echi pă de resta uratori UNESCO a curăţat şi pus in valaare p ic­tura d in t i mpanu l porta l u l u i de sud -eslt', s -a conti n uat cu ansamb lu r i l e de p ictură gotică de la Sin petru ş i Hărman (judeţul B raşov) . cu b ise­r ica romano-catal i că d i n Ghe l i nţa (judeţul Cavasna) , cu b i ser ica ro­mano-;:atol ică d i n Girc iu ( judeţul Hargh i ta ) , concentrindu-se a poi asu­pra monumentelar d in nordu l Moldovei (Suceviţa, Arbore, Dragamirna , Pătrăuţ i , Pă rhăuţ i , Voroneţ, de asemenea , i n f ina l , Neamţ) .

Cum era de aşteptat, atenţ ia s-a apl icat cu ana l i ti că ex igenţă asupra lucrăr i lor efectua,te de a m i nt itele ech ipe de resta uratori la Moldoviţa şi la Humar. in acest scop, pentru a insuma observaţi i l e ş i experienţa dobindită in t impul campa n i ei de lucru, au fost organ izate două d i scuţi i : una la faţa lacu lu i , a lta la sed i u l Di recţ ie i monumentelor istor ice, sub preşed i nţ ia prof . a rh . Pomp i l i u Maoovei5.

, i n cele ce urmează vom rema rca , in pr imu l rind, ins i stenţa cu care spec ia l i şti U N ESCO au sub l i n iat necesitatea unei perfecte co la­boră r i , pe toată du rata unei l ucră r i d e resta ura re, intre resta urator i i

, Cu priV i re la această acţi une , va fi pub l icat un mat'er ia l spec ia l . 5 Şed in ţe le am intite a u avut loc in z i le le de 13 ş i respectiv 1 5

septembrie.

p rOpr iU-Z IŞ I , i nd i ferent de categor ie (a rh itecţi. p ictori , scu l ptori etc .) ş i i storic i i de artă. Practic ar i ce ech ipă de restaurare trebu ie să a ibă in componenţa e i un i storic de a rtă, aceasta este una d i ntre i n ­cheier i le , cu i m portante imp l i caţi i de o rd i n metodologic, a l e d i scuţi i lor la care ne refer im.

S-a atras atenţia asupra perica lu lu i pe care i l imp l ică metode le pu r iste, i n tervenţ i i l e cu caracter i revers i b i l , căutarea efecte lor or ig ina le, de asemenea a fost denunţat perico l u l resta urăr i lor "cu orice preţ" , care nu ţ in sea ma de necesităţ i le ob iective de conserva re, ci decurg numa i şi numai d i n dori nţa d e inno i re. Făcîndu-se aprecieri asupra faptulu i că fondur i le de restaurare nu sint n ic iodată indeajuns de mari, a fost sub l i n ia tă necesitatea unei bune gospodăr ir i a acestor fondur i , care 'trebu ie să fie or ientate cu p recădere i n l ucră r i de con­serva re propri u -z i să , in n i ci un caz i ros i te in fantezi i cost i s itoare.

Cu refer i re expresă la l ucră r i le de la Moldov i ţa şi Humor, s-a precizat o dată mai mult caracteru l lor experi menta l , �aptul că stad i u l l a ca re a u fost oprite este intermed i a r6, f i i nd necesare i ncă n umeroase ana l ize de la borator, stud i i pr iv i nd um id i tatea etc. Pe parcursu l d i scu­ţ i i lor, specia l i ş t i i UN ESCO au ţ inut să menţioneze ca l i tatea excep-ţ ională d i n punct de vedere tehnolag ic a p ictur i lo r mura l e moldove­neşt i , apreci i n d u - se că, pr in varietatea pracedeelar şi sigu ranţa exe­cuţ iei , e le se s i tuează pr i ntre cele mai bune din Eu ropa . Toate aces­tea , cumu late cu valoarea a nt ist ică, impun a l egerea celor ma i com­pe'tente forţe. a celor mai potriv i te mi j loace şi procedee de resta u ra re .

i n curs u l anu l u i 1 972, acţ iunea de cercetare şi punere in va l'oa re a p ictu r i lor mura l e moldovenesti va conti nua .

6 Preci za rea pr iveşte, in pri m u l rind , lucră ri le de curăţa re d i n g rop­n i ţa b i ser ic i i Humor.

VASILE DRĂGUŢ

RAPORT ASUPRA ACTIVITĂŢI I ŞANTIERULUI - P ILOT ORGANIZAT ÎN MOLDOVA DE CENTRUL INTERNAŢIONAL DE STUDII PENTRU CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA BUNURILOR CULTURALE Ş I DE DIRECŢIA MONUMENTELOR ISTORICE DIN R. S. R.

1 7 i u l ie- 1 3 septembrie 1 971

1. Scopul lucrării Scopu l l uc ră r i i , f i xat de comun acord de Centru şi de Di recţia

monumentelar istorice pe baza vizitei făcute i n Moldova i n octom­br ie 1 970 d e domn i i R . Lema i re , P. Mora , P. Ph i l i ppot ş i G . Thomson, era dub lu . Pe d·� o parte, era vorba de a pune la punct d i feritele tehnici de canserva re a frescelor, i n specia l curăţa rea p ictur i lor i nte­r ioa re, consol ida rea şi f ixa rea tencu ie l i i ş i a pel i cu le i p ictate exte­rioa re. Pe de a l;tă parte, se punea problema de a asocia unei ech ipe i nternaţ ionale , a lcătuită de către Centru d in cei mai bun i resta uratari care au urmat C u rsu l de special iza re pentru oonservarea p ictur i lor mura l e s i d in citiva restau ratori sau ca nd idat i restauratori român i . c u sc�p � 1 de a

' completa cunoşti nţele pri m i ior ş i de a d·�tecta

d i spon ib i l ităţi l e celor d i n u rmă in vederea formăr i i lor u lterioare ca restaurator i .

II. Constituirea echipei Echipa i nternaţ ională a fost a lcătu i tă d i n : D i recto r a l l ucră r i l·or : Prof. Poala Mora, şef resta u rator la Ist i tuto

Centra l e del Restau ro. Echipa i n,ternaţiona lă de restauratori : Emmerich Mahapp, resta u ­

rator pe l ingă Bund·�sdenkmalamt, Viena, şeful echipei ; Zb ign iew Majcherowicz, restau rator, Raszyn, Polania ; Helmut Scholtz, restau ra ­tor- mon itor l a Inst itut fUr Technologie der Ma lerei, Akademie der B i ldenden Kun st, Stuttga rt ; F ritz B uchen rieder, şef resta u rator la Bayerisches Landesa mt fUr Denkmalpflege (de la 13 a ugust la 1 3 sep­tembri e) .

D in pa rtea D .M. 1 . au fost a sociaţ i i lucră ri lo r : De la laborator _ Tatiana Pogonat. ch im i st ş i Ion Istudor, i ng i ner ; restaurator Tra ian Tlestiareanu ; condidaţi restauratori: I r i na Ignat , Ioan Neagae, Dan Iva novic i .

III. Lucrările efectuate • Obiectivele de la Humor şi Moldoviţa a u fost a lese pe baza unor

stud i i pregătitoa re rea l i zate de D.M. 1 . ş i a i nformaţi i l o r cu lese in cursu l misi un i i de expertiză d i n octombr ie 1 970.

Obiectivu l de la Humor se recomanda pr in caracteru l t ip ic al d i fe­r i te lor probleme r id icate şi prin faptul că protecţia contra um id ităţi i fusese as igu rată pr in recenta inno i re şi lărg i re a acoper işu l u i şi pr in i n sta la rea drenajelor in juru l b i se ric i i . Umid i tatea prezentă in partea i n fer ioa ră a z idur i lo r pare relativ stab i lă, d a r releveele regulate vor trebui să permită stab i l i rea cauzelor e i ,exacte.

Obiectivu l de la Moldaviţa a fos� ales d i n cauza urgenţei une i i nterventi i de conso l i da re şi f i xare.

Luc;ăr i le de efectuat au fost defi n i t i vate de acord cu prof. R . Bor­denache in cursu l unei v iz ite a domn i lo r P. Ph i l i ppot şi P. Mora şi a ech ipei de resta uratori . i ntre 1 9 şi 22 i u l i e 1 9?' . S-a hotărit să f ie i ntrepr i nse u rmătoa rele lucrăr i :

La Humor: 1 . Releveu a l u midităţ i i suprafeţei de zid i nteriaare ş i exter ioa re, pe o ină l ţ ime de 2 m de la s·o l ; 2. Relev�u, pe ac.el;=aş i sup rafeţe d in exterior, a l zonelor de suport despr i nse de prtmul

75

strat de tencuială; 3. F ixa rea suportului pe partea inferioară a z idu lu i sud ic (exter ior) de la i ntra re pină la abs· ida sud , excl us iv ; 4. F ixarea, cu t i t l u de test, a stra tu lu i p ictura l pe o bandă vertica lă a peretelu i exterior nord ; 5. C u răţarea p icturi lor bolţi i g rapn i ţe i .

La Moldoviţa : Fixa rea suportu l u i pe perete le exlerior a l z idu lu i sud ic, de la i n trare la abs idă, exc lus iv.

Detalii ale lucrărilor şi observaţii tehnice şi metodologice 1. Relevee şi documentare" Releveele de um id itate au fost efectuate cu a jutoru l a pa ratu l u i

K P M Aqua-Boy, măsurători l e � i i n d lua�e la d i stanţe regu la te şi rapar­tate pe h i rt ie m i l i metrică. Aceste măsurători vor trebui refăcute cu regu l a ri'tate cel puţ in de patru ori pe an ş i t imp de o lună intr-un a n , pentru a permite detectarea cauzei u m id i tăţ i i z i du l u i .

2. Fixarea ş i consolidarea tencuieli lor exterioare Fixa rea şi conso l idarea tencu ie l i lor exterioa re (z idur i le sud de la

Humor şi Mo ldoviţa) au prezentat d i f icultăţi specia l e datorită urmă­toarelor cauze : Pictura f igurat ivă v i z ib i lă actua lmente n u reprez i ntă pr ima decoraţie a z idu l u i , ci suprapune o decoraţ ie anterioa ră im itind un apa re iaj de cără midă . Or, această pr imă decoraţ ie a fost execu ­ta,tă pe o tencu ia lă subţi re de va r cu n is ip , care, cu a s labă coez iune, t inde adesea să se dezagrege. Pe de a l tă pa rte, suprafaţa acestei pri me p ictur i nu a fost ciocăn ită pentru a as ig ura aderenţa suportului (il1tonaco) dewraţ ie i f igurat ive. Rezultă de aici că acesta , de a l tfe l foarte rezi stent ş i sup lu g raţ ie fi brelor vegeta le pe ca re le conţi n e, nu aderă b ine la tencu ia la sub iacentă şi formează mari " buzunare" in pă rţi le ca re au avut de suferit d in ca uza i ntemperi i lor.

Problema de rezo lvat este deci dub lă . Trebu i e : 1 . Consol idată tencu ia la sub iacentă pulveru lentă pentru a da o bază sol idă supor­t u l u i decaru lu i f igurat ; 2. Acest u lt im s uport trebu ie făcut să adere ferm la 'tencu ia la sub iacentă.

Trata mentu l executat a constat i n i n jectarea de caseat de ca lc i u in tencu ia la sub iacentă şi in " buzun a re le " formate intre aceasta ş i s uportu l superf ic ia l . Une le d i ntre aceste " buzunare " s -au dovedit a fi foa rte mar i şi este evident că p iotura nu-ş i datorează conserva rea decit g rosim i i , sup leţei şi coeziuni i s upa rtu lu i superficia l , datarită fi brelor vegeta le pe ca re l e conţ ine.

Operoţ;a efectua tă trebu ie considerată ca o măsură de u rgenţă desti nată să evite căderea f rag mentelor de suport, ca re s-ar f i propagat ra pid d i n a proa pe i n aproape d in cauza i ntemperi i lor .

Lacunele au fost ump l ute cu a jutorul u nu i suport colorat cu o p iatră locală măcinată pudră şi a leasă deoarece cu loa rea sa se ap rap ie destul de mu lt de cea a suportului o rig i na l . Deşi n-a fost executat nici un retus, lacunele au fost umplute pină la n i ve l u l pictur i i şi nu mai retr� se, cum p recon i ză m să facem pentru lacunele nein­tegrabi le. Aceasta pentru că ni s-a părut esenţi a l să se asigure o

" Releveele executate in i un ie -august ca şi documentaţia fotogra ­fică . ca re conţ ine i n speci a l sta rea bolţ i i g ropniţei Înainte şi Î n t i mpu l operaţ i i l o r de cu răţa re, sînt anexate dosa ru lu i - raport, af lat la D .M . 1 .

http://patrimoniu.gov.ro