capitolul 8 mediul, sĂnĂtatea Şi calitatea vieŢiiarpmag.anpm.ro/upload/76118_cap 8 mediul...

302

CAPITOLUL 8 MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

8.1. Poluarea aerului si sănătatea

Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi numai arareori acţiunea unui singur poluant.

Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:

poluanţi cu acţiune iritantă: - pulberi (sedimentabile sau în suspensie) ce acţionează la nivelul căilor

respiratorii care, deşi prezintă mecanisme de protecţie faţă de efectele nocive ale poluanţilor (mucus, epitelii ciliate, etc), pot fi afectate de inflamaţii, rinite, faringite, laringite, bronşite sau alveolite. Dacă acţiunea poluantului este de lungă durată pot apare afecţiuni cronice ca broho-pneumopatia cronică nespecifică. - Oxizii sulfului, ce apar în aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite

procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritaţii ale căilor respiratorii ce se traduc prin salivaţie, expectoraţie, spasme şi dificultăţi în respiraţie, care permanentizate duc la apariţia bronşitei cronice. - Oxizii azotului, rezultă la fel ca cei ai sulfului, produc la nivelul căilor respiratorii

blocarea mişcărilor cililor epiteliilor bronhice şi traheale. La nivel sangvin, se combină cu hemoglobina rezultând methemoglobina care împiedică transportul gazelor respiratorii către ţesuturi. - Substanţele oxidante generate prin acţiunea radiaţiilor ultraviolete asupra unor produşi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru căile respiratorii, ceea ce facilitează suprainfecţiile cu germeni.

poluanţi cu acţiune asfixiantă: - oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combină cu hemoglobina

dând carboxi hemoglobina, generând fenomene de lipsă de oxigen cu consecinţe dintre cele mai grave asupra respiraţiei diferitelor ţesuturi şi celule, ce se manifestă clinic prin dureri de cap, ameţeli, somnolenţă, greaţă, aritmii.

poluanţi cu acţiune toxică sistemică : - plumbul, eliminat în atmosferă sub formă de vapori care se condensează relativ

repede, poate pătrunde în organismul uman atât pe cale respiratorie (mai periculoasă pentru că ajunge direct în sânge) cât şi pe cale digestivă (ficatul are o mare putere de detoxifiere a organismului). Acţiunea nocivă a plumbulu i se exercită la nivelul sângelui determinând apariţia de anemii, şi la nivelul sistemului nervos, provocând rămânerea în urma a dezvoltării intelectuale la copii.

poluanţi cu acţiune cancerigenă: - hidrocarburile policiclice aromatice sunt poluanţi organici ce rezultă din arderea

incompletă a combustibililor solizi şi lichizi. Se concentrează în organism în condiţiile unei expuneri prelungite. - arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanţi anorganici, prezenţi mai ales în mediile industriale.

poluanţi cu acţiune alergizantă: - pulberile minerale sau organice ca şi gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau substanţele volatile din insecticide, detergenţi, mase plastice, medicamente produc rinite acute, traheite, astm sau manifestări oculare (conjunctivite şi blefarite) sau cutanate (eczeme, urticarii, etc.).

303

Principalul risc pentru sănătatea populaţiei este reprezentat de expunerea la poluanţii atmosferici generaţi de procesele de combustie din surse staţionare şi mobile şi procesele industriale, care sunt cele mai frecvente în mediul urban.

Concluzii : Autoritatea de Sănătate Publică Argeş a transmis datele de sănătate la nivelul judeţului Argeş în anul 2011:

Tabel 8.1.1. 1. Date de mortalitate Cifra abs. Rata calc la 1000 locuitori

Mortalitate infantilă 37 0.0579082

Mortalitate infantilă prin boli respiratorii 17 0.0266065

Mortalitate generală total 7404 11.587906

Mortalitate prin afect. resp. 357 0.5587362

Mortalitate prin afect. C-V 3960 6.1977456

Mortalitate prin tumori maligne resp. 255 0.3990973

Mortalitate prin tumori maligne cutanate

2. Date de morbiditate (incidenta) Cifra abs. Rata calc la 1000 locuitori

Morbiditate generala (total) 545249 853.362277

Morbiditate prin afecţiuni respiratorii 218955 342.683686

Morbiditate prin afecţiuni C-V 29602 46.3297138

Morbiditate prin tumori maligne 2157 3.37589327

3. Date de morbiditate specifica Cifra abs. Rata calc la 100000 locuitori

Morbiditate prin I.A.C.R.S. 68950 10791.2768

Morbiditate pneumonie 23998 3755.89647

Morbiditate bronşita si bronsiolita ac. 27799 4350.78614

Morbiditate bronşita cr. 3586 561.2403

Morbiditate emfizem 155 24.2588529

Morbiditate astm bronşic 1099 172.003093

Morbiditate I.M.A. 492 77.0022944

Morbiditate melanom malign 16 2.50413966

4. Admisibilitate in spital prin Cifra abs. Rata calc la 100000 locuitori

Bronşita cronica 657 102.6563

Emfizem 5 0.78125

Astm bronşic 934 145.9375

I.M.A. 298 46.5625

Melanom malign 35 5.46875

5. Număr zile spitalizare prin Cifra abs. Rata calc la 100000 locuitori

Bronşita cronica 7922 1237.813

Emfizem 31 4.84375

Astm bronşic 9593 1498.906

I.M.A. 2403 375.4688

Melanom malign 190 29.6875

Monitorizarea APM Prahova pe staţiile automate si manuale nu a arătat

depăşiri ale concentraţiilor maxime admise (pe diferitele perioade de mediere reglementate) de către mediile anuale raportate conform metodologiei pentru poluanţii monitorizaţi ;se constata valori crescute ale valorilor medii anuale la parametrul benzen(apropiate concentraţiei maxime admise anuale, dar sub aceasta valoare) in punctele de monitorizare APM sediu, Piaţa Victoriei, Primărie Blejoi, Primărie Brazi; aceste valori mai ridicate sugerează poluare determinata in primul rând de traficul auto, dar este posibil ca in unele puncte de monitorizare o contribuţie sa o aibă si poluarea din surse industriale.

Monitorizarea DSPJ Prahova a înregistrat depăşiri ale CMA la H2S (hidrogen sulfurat) (pct. Mihai Bravu) si pulberi in suspensie (pct. Gh. Gr.

304

Cantacuzino, P-ţa. Mihai Viteazul, Mihai Bravu,Văleni); aceste depăşiri sugerează poluare industriala si poluare determinata de traficul auto.

Tabel 8.1.2. Nr. crt.

Indicator de sănătate Nivel indicator de sănătate

pt.oras Ploieşti comparativ cu media jud.

Prahova

Tendinţa indicator in

raport cu anul precedent (2010)

(oraş Ploieşti)

Tendinţa indicator in

raport cu anul precedent (2010) (judeţ Prahova)

1. Mortalitate infantila sub in creştere in creştere

2. Mortalitate infantila prin boli respiratorii

sub in creştere in crestere

3. Mortalitate generala total sub stagnare in scadere

4. Mortalitate prin afectiuni respiratorii

sub in crestere in scadere

5. Mortalitatea prin afectiuni cardio-

vasculare

sub in scadere in scadere

6. Mortalitate prin tumori maligne peste in crestere in crestere

7. Mortalitate prin tumori maligne respiratorii

peste in crestere in crestere

8. Mortalitate prin anomalii

congenitale

peste in crestere in scadere

9. Morbiditate generala total peste in crestere in scadere

10. Morbiditate prin afectiuni respiratorii


11. Morbiditate prin afectiuni

cardio-vasculare

peste in scadere in scadere

12. Morbiditate prin tumori maligne peste in scadere in scadere

13. Morbiditate prin anomalii

congenitale

sub in scadere in crestere

14. Morbiditate I.A.C.R.S. peste in crestere in crestere

15. Morbiditate pneumonie peste in scadere in scadere

16. Morbiditate prin bronsita si bronsiolita acuta


17. Morbiditate prin bronsita cronica sub in scadere in scadere

18. Morbiditate prin emfizem sub in scadere in scadere

19. Morbiditate prin astm bronsic peste in crestere in crestere

20. Morbiditate prin tumori maligne respiratorii


21. Morbiditate prin tumori trahee,bronhii, plamani


22. Morbiditate alte tumori ale

organelor respiratorii


23. Morbiditate tumori maligne ale tesutului mezotelial(pleura,etc.)


24. Morbiditate in ambulatoriile integrate spitalelor

Bronsita cronica

peste in scadere in crestere


Emfizem

sub in scadere in crestere


Astm bronsic

peste in scadere in crestere

27. Numar zile spitalizare(rata la 100000 locuitori) prin:

Bronsita cronica


305

28. Numar zile spitalizare (rata la 100000 locuitori)prin:

Emfizem

sub stagnare in crestere

29. Numar zile spitalizare (rata la 100000 locuitori)prin:

Astm bronsic


Datele raportate arată un nivel mai ridicat al indicatorilor de sănătate pe codurile de boala posibil asociate cu poluarea atmosferica la nivelul oraşului Ploieşti comparativ cu media raportata la nivelul judeţului Prahova pentru mortalitatea prin tumori maligne si tumori maligne respiratorii, morbiditatea prin afecţiuni respiratorii, tumori maligne, I.A.C.R.S., pneumonie, astm bronşic, tumori maligne respiratorii. Aceşti indicatori au o tendinţa de creştere comparativ cu anul 2010 pentru mortalitatea infantila prin boli respiratorii, morbiditatea prin tumori maligne respiratorii, IACRS, astm bronşic si anomalii congenitale.

Datele raportate arata si o adresabilitate mai mare fata de media judeţeana la nivelul oraşului Ploieşti in cadrul ambulatoriilor de specialitate integrate spitalelor pentru bronşita cronica si astm bronşic. Faptul poate fi explicat prin accesibilitatea mai ridicata la serviciile acestor unităţi sanitare, statusul economic si nivelului de educaţie sanitara mai ridicate.

Analiza datelor legate de zilele de spitalizare pentru bolile amintite arata niveluri mai ridicate pentru judeţul Prahova comparativ cu oraşul Ploieşti, ceea ce sugerează o gravitate mai mare a formelor de boala amintite înregistrate la nivelul judeţului.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa, prin Serviciul Monitorizare

realizează monitorizarea calităţii mediului pentru asigurarea menţinerii concentraţiilor atmosferice în conformitate cu normele în vigoare.

Conform informaţiilor puse la dispoziţie de către Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa, ozonul este nociv în contact cu ţesutul viu, atacă şi distruge celulele ce tapetează căile aeriene, cauzând edem şi inflamaţie. Efectele sunt: iritaţia căilor aeriene, tuse, gât iritat, senzaţie de disconfort în piept, scăderea capacitaţii pulmonare (nu mai permite o respiraţie adâncă, normală), înrăutăţirea astmului broşnic. Ozonul troposferic poate agrava efectele emfizemului pulmonar şi broşita, scade capacitatea organismului de a lupta cu infecţiile respiratorii.

Nivelurile crescute de ozon pot afecta pe oricine, însă unele grupe de populaţie au o sensibilitate particulară la ozon.

- Copiii – deoarece petrec mai mult timp afară, sunt mai activi, iar căile lor aeriene sunt incomplet dezvoltate.

- Adulţii care lucrează afară, persoane sănătoase ce desfăşoară activitaţi fizice, acestea respiră mai adânc şi mai frecvent, crescând cantitatea de ozon ce pătrunde în plămânii lor.

- Persoanele cu afecţiuni respiratorii cronice – ozonul este puţin solubil, ajungând ca atare în arborele respirator unde acţionează.

La asmatici, ozonul irită căile aeriene deja sensibile. Când nivelul acestuia creşte, aceste persoane au crize de astm bronşic, ce necesită atenţia medicului şi tratament adiţional. Ozonul face persoanele mai sensibile la diverşi alergeni, care sunt factori declanşatori ai crizelor asmatice.

306

Tabel 8.1.3. Concentraţie

O3 / 8 ore (media /

ppm)

Domeniul de concentraţie a

ozonului

(µg/mc)

Efecte asupra sănătăţii

0,0 – 0,059 0 – 50 Fără efecte

0,060 –

0,075

51 – 100 Persoanele sensibile pot prezenta simptome

respiratorii uşoare, la expunere prelungită

0,076 –

0,095

101 – 150 Persoanele sensibile pot prezenta simptome

respiratorii: tuse, disconfort la respir adânc

0,096 – 0,115

151 – 200 Membrii grupelor sensibile au mare risc de a experimenta simptome respiratorii : tuse agravată,

expectoraţie, durere toracică, reducerea funcţiei pulmonare

0,116 –

0,404

201 - 300 Membrii grupelor sensibile prezintă simptome

respiratorii severe şi dificultăţi în respiraţie

Efectele expunerii de scurtă durată la ozon includ : scăderea funcţiei pulmonare, creşterea infecţiilor respiratorii, agravarea unor boli respiratorii preexistente, ca de exemplu astmul, creşterea numărului de urgenţe din cauze respiratorii în unitaţile de urgenţe medicale, mortalitate în exces. Precauţii recomandate populaţiei :

- evitarea expunerii la poluanţi atmosferici – ozon; - evitarea expunerii persoanelor ce desfaşoară activităţi fizice la

temperaturile crescute în zilele însorite din sezonul cald; - persoanele cu afecţiuni respiratorii cronice să rămână în casă, să

folosească aparate de aer condiţionat. Prin masurătorile efectuate pe parcursul anului 2011 la staţiile automate de

monitorizare a calităţii aerului gestionate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa pe teritoriul judeţului, in localităţile Târgovişte (DB1) şi Fieni (DB2), nu s-au înregistrat date valide de concentraţii de ozon peste valoarea pragului de informare (180 µg/m3, medie orară).

Din categoria particulelor în suspensie, pulberile respirabile sunt cele mai periculoase deoarece ajung in plămâni şi pot genera îmbolnăviri. Consecinţele expunerii la pulberi în suspensie constau în afectarea tuturor grupelor de vârstă prin favorizarea apariţiei şi accelerarea/agravarea evoluţiei unor afecţiuni ca: bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar, astmul bronşic, cancerul pulmorar, iar în cazul copiilor determină crearea unei predispoziţii precoce la infecţii respiratorii şi astm bronşic.

Particulele în suspensie cu dimensiuni < 2,5 µm provenite din arderea combustibililor se formează prin condensarea în atmosferă a SO2, NOx cu diverşi compuşi chimici contaminanţi sau metale şi sunt cele mai periculoase pentru sănătate, fiind aspirate adânc în plămâni, de unde nu pot fi eliminate, fiind chimic active.

S-a constatat că o creştere cu 10 µg / mc a pulberilor în suspensii determină o creştere cu 1-10 % a simptomelor respiratorii. Precauţiile ce trebuie luate de către populaţia sensibilă in cauză sunt :

evitarea expunerii la poluarea atmosferică, extinderea spaţiilor verzi

în perioadele de creştere a nivelurilor poluanţilor atmosferici, persoanele susceptibile de efecte la expunerea la poluanţi să rămănă în interiorul locuinţelor. În ceea ce priveşte concentraţiile zilnice de PM10 (pulberi în suspensie,

fracţia cu diametrul mai mic de 10 μm), la staţiile automate DB1 şi DB2 s-a înregistrat depăşirea valorilor limită (VL) la 24h (50µg/m3), dar cu încadrarea în numărul permis de depăşiri pe parcursul unui an calendaristic (35 de depăşiri ale

307

VL permise/an). Depăşirile s-au înregistrat în sezonul rece, cauza înregistrării acestor valori ridicate fiind intensificarea proceselor de combustie specifice sezonului rece, pentru asigurarea încălzirii în sectoarele rezidenţial şi comercial - instituţional. În luna mai, depăşirile înregistrate la staţia DB1 sunt consecinţă a condiţiilor atmosferice de vânt puternic.

Depăşirile valorii limită la poluantul PM10 s-au înregistrat după cum urmează:

Tabel 8.1.4.

luna zi

din luna

valoare concentratie

contor (nr total de depasiri pe

fiecare statie de la inceputul

anului)*

justificare depasire (comentariul operatorului local)

Staţia DB1 - TARGOVISTE

1 1 84,67 1 cauza posibilă fiind încălzirea rezidenţială din zonă


















5 20 69,98 19 conditii atmosferice de vant puternic

5 23 81,13 20 conditii atmosferice de vant puternic (avertizare cod galben de furtuna)

5 29 56,68 21 conditii atmosferice de vant puternic

Staţia DB2 - FIENI 1 27 54,83 1 cauza posibilă fiind încălzirea rezidenţială din zonă



Notă: din cauza unor defecţiuni tehnice, în perioada 16 august – 31 decembrie 2011, la staţia DB 1 Târgovişte şi în perioada 10 februarie – 31 decembrie 2011, la staţia DB 2

Fieni, nu au fost monitorizate concentraţiile de pulberi în suspensie măsurate gravimetric (vezi Capitolul 2 – Calitatea aerului - tabel 2.2.1.3.-1 Date anuale din reţeaua automată de monitorizare – an 2011, indicator PM10/24h) Din datele preluate de la Autoritatea de Sănătate Publică Ialomiţa, având în

vedere că in anul 2010 şi 2011 staţia APM Slobozia a înregistrat depăşiri a le valorilor maxime admise pentru PM 10 – medii zilnice, situatia indicatorilor de morbiditate respiratorie pentru aceasta localitate in 2011, comparativ cu anii precedenti se prezintă conform tabelului următor:

308

Tabel 8.1.5. MORBIDITATE SPECIFICA RESP. 2009 2010 2011

MORB.I.A.C.R.S. 54016,6 50764,6 39414,8

MORB.PNEUMONIE 4555,1 5653,12 3440,4

MORB.BRONSITA SI BRONSIOLITA ACUTA

2377,9 3839,27 4109,2

MORB.BRONSITA CRONICA 117,74 117,74 34,7

MORB.EMFIZEM 0 0 3,9

MORB. ASTM BRONSIC 150,55 46,16 34,7

MORTALITATE PRIN AFECTIUNI RESPIRATORII

36,66 50,01 32,8

MORBIDITATE PRIN AFECTIUNI

CARDIO-VASC.

295,31

300,06 354,6

Datele de morbiditate cuprinse în tabel se referă la cazurile noi de îmbolnăvire (incidenţa) ănregistrate de medicii de familie din Slobozia in anul 2011, şi reprezintă rate exprimate la 100000 locuitori.

Se constată in 2011 o creştere în mun. Slobozia a incidenţei bronşitei şi bronşiolitei faţă de anii precedenţi, dar şi o reducere semnificativă a incidenţei cazurilor de astm bronşic şi bronşita cronică, această situaţie putând fi explicată şi de diferenţe în modul de raportare a cazurilor ţn cei trei ani analizaţi.

În ceea ce priveşte infecţiile respiratorii (IACRS şi pneumonii), scăderea incidenţei acestora în anul 2011 faţă de anii precenţi se datorează în principal factorilor epidemiologici care determină o anumită periodicitate în variaţiile de incidenţă a acestor îmbolnaviri şi este influenţată mai puţin de depşăirile ocazionale ale concentraţiilor medii zilnice de PM10. S-a înregistrat o scădere şi la mortalitatea prin afecţiuni respiratorii în 2011 faţă de 2010.

Pentru bolile respiratorii înregistrate la statistica Direcţiei de Sănătate Publică Călăraşi, etiologia nu are la bază poluarea aerului, efectele poluării

aerului asupra stării de sănătate neputând fi identificate. Direcţia de Sănătate Publică Teleorman nu deţine date referitoare la

efectele poluării aerului asupra stării de sănătate a populaţiei

8.2 Efectele apei poluate asupra stării de sănătate 8.2.1. Apa potabilă

În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire.

Direcţiile de Sănătate Publică judeţene monitorizează calitatea apei potabile şi inspectează şi autorizează sanitar sistemele publice de aprovizionare cu apă şi fântânile publice.

Judeţul Arges

Din datele obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică Argeş reiese că în judeţul Argeş, în anul 2011 nu s-au înregistrat epidemii hidrice, generate de consumul de apă nepotabilă. Judeţul Dâmboviţa

Dintre indicatorii ce relevă impactul poluării apei asupra sănătăţii umane, pot fi menţionate bolile transmisibile, posibil asociate apei. Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa a furnizat următoarele informaţii relativ la acest indicator, valabile pentru anul 2011:

309

Boli cu transmitere hidrică (nr. îmbolnăviri)

Dizenterie Hepatita A Boală diareică acută 3 71 1084

Tabel 8.2.-1. Bolile transmisibile, posibil asociate apei, judeţul Dâmboviţa, an 2011

Judeţul Prahova

Urmărirea calitătii apei de suprafaţă destinate potabilizării s-a realizat printr-un numar de 18 sectiuni in subbazinul hidrografic Prahova.

Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apa pentru prizele situate pe apele curgatoare de suprafata şi in secţiunea de priză (baraj, mal) in cazul acumularilor.

Conform Legii Apelor nr. 107/1996,modificata si completata prin Legea nr. 310 /2004, au fost stabilite ca puncte de monitoring, acele corpuri de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman, care asigură in medie mai mult de 100 mc apă/zi.

Sectiunile de potabilizare s-au incadrat in categoriile de calitate dupa valoarea medie anuala a indicatorilor fizico-chimici si microbiologici, indeplinind conditiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2002 conform HG 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Judeţul Călăraşi

Utilizarea îndelungată şi necontrolată a nutrienţilor în agricultură determină prezenţa nitriţilor, iar judeţul Călăraşi se numără printre judeţele în care se înregistrează în continuare cazuri de intoxicaţie acută cu nitriţi la copilul 0-1 an.

In anul 2011, in judetul Calarasi s-au inregistrat 5 cazuri de methemoglobiemii acute infantile generate de apa de fantana, repartizate astfel : 2 cazuri in comuna Spantov, 1 caz in comuna Soldanu, 1 caz in comuna Dragos Voda si 1 caz in comuna Ciocanesti, toate cazurile inregistrand o evolutie favorabila.

Pentru îmbunătăţirea calităţii apei distribuită în mediul urban se urmăreşte

reabilitarea reţelei existente, extinderea reţelei de distribuţie pentru asigurarea

serviciilor de alimentare cu apă la locuitorii care nu dispun de acest serviciu,

reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate, reabilitarea şi extinderea reţelelor

de canalizare.

În acest sens amintim faptul că SC ECOAQUA SA Călăraşi este beneficiara

proiectului „Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de

canalizare în judeţul Călăraşi”, proiect în valoare de 99.451.813 de Euro, care a

fost aprobat de Comisia Europeană. Proiectul amintit face parte din proiectele

majore pentru POS Mediu – Axa prioritara 1 „Extinderea şi modernizarea

sistemelor de apă/apă uzată”, având finanţare din Fondul de Coeziune (85 %),

bugetul de stat (13%) si bugetul local (2 %), iar contractul de finanţare a fost

semnat in data de 30.10.2008.

Acest proiect constă în investiţii privind tratarea şi distribuţia apei potabile precum şi tratarea şi colectarea apei uzate pentru 5 aglomerări din judeţul Călăraşi (Călăraşi, Oltenita, Lehliu, Fundulea, Budesti) şi una din judetul Ialomiţa (Urziceni). Toata populatia din aceste aglomerări va fi conectata la reţeaua de apă potabilă si la sistemul de canalizare. Astfel, populatia acestor orase va avea acces la surse de apă în condiţii de siguranţă.

Pentru implementarea proiectului „Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Călăraşi” s-au incheiat 9 contracte de

310

lucrari de execuţie în judeţul Călăraşi, două dintre aceste contracte de lucrări fiind încheiate în lunile mai şi august 2011.

Astfel, la sfârşitul anului 2011 aceste contracte de lucrări se aflau în diferite stadii de realizare (48 % - 99,5 %), un singur contract de lucrări avand stadiul de realizare sub 1 %.

Realizarea acestui proiect va avea urmatoarele rezultate în judeţul Călăraşi: - construcţie şi echipare a 6 foraje; - construcţie şi reabilitare a 4 staţii de tratare a apei ; - reabilitarea staţie de pre-tratare a apei potabile de la Chiciu; - extindere şi reabilitare a 15 km de conducte de aducţiune; - extindere şi reabilitare a 42 de km de reţele distribuţie apă potabilă; - 5 rezervoare de apă noi; - 5 sisteme SCADA; - extindere şi reabilitare a 59 de km de reţele de canalizare; - extindere şi reabilitare a 13 staţii de pompare a apelor uzate;

- extindere şi reabilitare a 4 staţii de epurare: Călăraşi, Urziceni, Fundulea, Olteniţa şi Budeşti.

Ţinând cont că sursa cu alimentare cu apă a municipiului Călăraşi este fluviul Dunărea, autorităţile publice locale au căutat surse alternative de alimentare cu apă a locuitorilor municipiului Călăraşi. Astfel, în anul 2011 au fost realizate 5 foraje de mare adancime cu h = 500 m in municipiul Calarasi.

De asemenea, pentru imbunatatirea calitatii apei potabile in mediul rural, Consiliul Judetean Calarasi a implementat in anul 2011 proiecte de alimentari cu apa in diferite comune din judet. Astfel, in comunele Galbinasi, Dragos – Voda si Manastirea s-au finalizate 3 dintre aceste proiecte, iar in alte 7 comune proiectele se aflau in diferite stadii de executie in anul 2011. Judeţul Ialomiţa

Din datele preluate de la Autoritatea de Sănătate Publică Ialomiţa, în anul 2011 nu au existat cazuri de îmbolnăviri de natură infecţioasă care să fie determinate de contaminarea microbiană a apei de băut şi de îmbăiere. Judeţul Teleorman

Din datele furnizate de DSP Teleorman, privind monitorizarea calităţii apei distribuite populaţiei prin sistem centralizat în mediul urban al judeţului, la nivelul anului 2011 rezultă următoarele: din cele 1154 probe recoltate, 4 probe au fost pozitive din punct de vedere bacteriologic, 515 probe au înregistrat depăşiri la parametrul amoniu şi 1224 de probe au înregistrat valori sub limita de clorinare pentru parametrii clor rezidual liber / total. Pentru sistemele publice de alimentare cu apă din mediul rural au fost recoltate 374 probe şi au fost efectuate 2294 determinări fizico-chimice şi 1494 determinări microbiologice. În urma investigării rezultatelor a reieşit că 448 de determinări fizico-chimice nu au fost conforme pentru clor rezidual, 24 pentru amoniu şi 108 determinări microbiologice nu s-au încadrat în parametrii de potabilitate prevăzuţi de legislaţia în vigoare.

Din fântânele publice de pe raza judeţului au fost recoltate 44 probe, din care pentru 18 probe s-au înregistrat depăşiri la nitraţi,2 probe la nitriţi şi 2 probe la cloruri. De asemenea au fost efectuate 264 de determinări fizico-chimice şi 176 determinări bacteriologice, rezultând depăşiri la 40 probe bacteriologice.

Referitor la cazuri de îmbonăviri provocate de consumul de ape necorespunzătoare din punct de vederea chimic sau bacteriologic, se precizeaza faptul ca nu se detin date in acest sens.

311

8.2.2. Apa de îmbăiere Conform datelor transmise de către Direcţia de Sănatate Publică Argeş, în judeţul Argeş nu sunt înregistrate zone naturale amenajate pentru îmbăiere.

În judeţul Arges nu s-au înregistrat îmbolnăviri datorate apelor de îmbăiere din zone care nu sunt autorizate sanitar şi nu sunt supravegheate după cum prevede legislaţia în domeniu. Reprezentantii DSP Prahova nu au identificat la nivelul judeţului Prahova zone naturale de îmbăiere amenajate sau neamenajate, asa cum sunt ele definite conform HGR 459/2002 si HGR 546/2008 (cel putin 150 de persoane/zi in sezonul de imbaiere) . Pe toate tronsoanele de rau monitorizate in anii trecuti (raurileTeleajen si Prahova) apa este necorespunzatoare fie din punct de vedere bacteriologic sau chimic, fie bacteriologic si chimic pentru folosire in scop de imbaiere. Datorită încărcării bacteriologice, parazitologice şi virale enteropatogene, se impune interzicerea imbăierii în apele acestor râuri datorită riscului de apariţie a bolilor asociate cu activitatea de îmbăiere (leptospiroza, brucelloza, BDA, dizenterie bacteriană, febra tifoidă şi paratifoidă, gastroenterite, kerato-conjunctivite şi meningoencefalite virale, etc).

In municipiul Călăraşi zona naturală de imbaiere este braţul Borcea, malul stang – km 97,00-98,00, plaja Podul 4, plaja neamenajată, neautorizată sanitar. In anul 2011 s-au prelevat 7 probe de apa de îmbăiere de la Plaja Podul 4, în vederea efectuării analizelor fizico-chimice şi bacteriologice şi s-a constatat ca 2 probe sunt necorespunzătoare bacteriologic, iar 2 probe sunt necorespunzătoare din punct de vedere chimic. In anul 2011 nu s-au inregistrat epidemii sau accidente suspecte sau diagnosticate ca fiind determinate de calitatea apei de îmbăiere.

8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătătii cantitatea de deşeuri menajere creşte anual cu 1-3%, în paralel cu modificarea compoziţiei lor, în sensul scăderii resturilor alimentare şi creşterii hârtiei, maselor plastice şi a ambalajelor metalice. Deşeurile municipale cât şi industriale periculoase reprezintă surse importante de poluare a solului, apei şi aerului, cu influenţe directe asupra habitatului uman, mediului natural şi sănătăţii populaţiei. La ora actuală nu s-au realizat studii din care să rezulte în clar efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătăte a populaţiei din regiune. Identificarea apariţiei sau evoluţia în creştere a unei boli în timp şi spaţiu este greu de asimilat cu gestionarea defectuoasă a deşeurilor. Aspecte negative pot să apară în zonele în care există concentrări de deşeuri municipale precum depozitele neconforme de deşeuri, cu afectarea calităţii aerului, solului şi pânzei freatice şi indirect a stării de sănătate a populaţiei din zona poluată.

Depozitarea deşeurilor în mod necontrolat prezintă un grad ridicat de risc. În primul rând, după percepţia populaţiei, aceste gropi de deşeuri sunt generatoare de disconfort olfactiv (datorat gazelor de depozit din procesele de fermentaţie) şi vizual; ocupă o mare suprafaţă de teren care nu mai poate fi utilizat pentru producţia agricolă. De asemenea s-a observat scăderea fertilităţii solurilor învecinate acestor depozite şi poluarea apelor subterane (apa potabilă nu mai este de calitate), sau poluarea apelor de suprafaţă şi fenomenul de eutrofizare, înmulţirea necontrolată a animalelor purtătoare de boli: insecte, rozătoare.

312

Depozitele de deşeuri generează două tipuri de emisii: emisii sub formă de levigat şi emisii gazoase. În cazul de faţă nu se adoptă nici o metodă pentru reducerea impactului nici uneia dintre cele două tipuri de emisii. Astfel, emisiile gazoase generate în urma arderilor instantanee sau a fermentaţiilor reprezintă surse importante de poluare atmosferică, din cauza concentraţiilor de CH4, CO, CO2, H2S, gaze toxice care afectează într-o anumită măsură atât sănătatea populaţiei umane cât şi starea mediului. Emisiile de levigat au un impact semnificativ asupra solului, subsolului şi a apelor freatice şi de suprafaţă din cauza concentraţiei ridicate în substanţe toxice: diferiţi compuşi chim ici, organici, metale grele, astfel încât fertilitatea solului scade iar calitatea apelor devine nesatisfăcătoare. De asemenea microorganismele şi agenţii patogeni din aceste depozite ridică un risc foarte mare de îmbolnăvire a populaţiei umane.

Problema deşeurilor devine din ce în ce mai acută, atât din cauza poluării de diferite tipuri rezultată din metodele de gestionare (mai ales metodele de depozitare care au un impact foarte pronunţat asupra mediului). La nivel european se impune adoptarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor accentuându-se metodele de prevenire şi minimizare a fluxului de deşeuri generat, urmate de reciclarea atât materială cât şi energetică a deşeurilor, în vederea unei utilizări

raționale a resurselor. Metoda principală de gestionare a deşeurilor menajere din regiune este

depozitarea. La nivelul regiunii, o mare deficienţă în ceea ce priveşte gestionarea

deşeurilor este surprinsă în special în zonele rurale, unde o mare parte a populaţiei nu beneficiază de servicii de salubritate, iar acolo unde aceste servicii există, sunt deficitare, nu este asigurată o colectare sau o sortare în conformanţă cu standardele actuale. La nivelul regiunii precolectarea şi colectarea deşeurilor menajere se realizează în mare parte în amestec, astfel materiile reciclabile sunt valorificate doar într-o mică măsură. Implementarea cerințelor legislative privind închiderea depozitelor de deşeuri municipale determină efecte pozitive aupra sănătătii populaţiei. La sfârşitul anului 2011, mai existau doar două depozite municipale neconforme în funcţiune şi care au termenul de sistare a activităţii de depozitare16 iulie 2012. Fiecare judeţ din regiune, cu excepţia judeţelor Giurgiu şi Călăraşi, deţin depozite zonale conforme care sunt în exploatare şi dispun de instalaţii specifice de sortare a deşeurilor colectate în amestec, precum şi de instalaţii de compostare a deşeurilor biodegradabile. S-a finalizat de asemenea, ecologizarea spaţiilor de depozitare din mediul rural.

Cu toate acestea, o îmbunătăţire a serviciilor de gestionare a deşeurilor este necesară şi trebuie să ţină cont de factorii de decizie implicaţi, costurile aferente şi gradul de suportabilitate al populaţiei şi nu în ultimul rând gradul de informare şi conştientizare al populaţiei asupra problemelor ridicate de deşeuri şi gestionarea lor.

8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu

Pesticidele sunt substanţe chimice folosite în agricultură pentru distrugerea dăunătorilor sau sunt regulatori de creştere, antractanţi şi repelanţi. Au conţinuturi diferite de substanţă activă şi impurificatori, în funcţie de procesul tehnologic de obţinere. Acţiunea lor poluantă cuprinde toate mediile: aer, apă, sol, circulaţia lor efectuându-se prin intermediul vieţuitoarelor, apei şi aerului. Din cantitatea aplicată de pesticid, doar o mică parte actionează, restul pierzându-se în sol, aer sau pe plante. De exemplu la fungicide, actionează doar 3% din cantitatea împrăştiată, la

313

ierbicide doar 5-40%. Pesticidele actionează în sol asupra microorganismelor, prin inhibarea unor enzime, scăderea populaţiei de micromicete (microciuperci parazite), diminuarea capacităţii de reţinere a azotului prin imfluenţarea microorganismelor nitri- si denitrificatoare. Toxicitatea lor se exprimă prin doza letală DL50.

Parte din pesticidele aplicate în agricultură se regăsec în alimente. Din acest motiv o serie de pesticide care se foloseau la scară largă în trecut au fost interzise nu numai la utilizare, ci şi la fabricare, precum: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor, toxafen, DDT, mirex, hexaclorobenzen. De asemenea o serie de compuşi organici persistenţi, produse chimice industriale: policlorobifenili, hexaclorobenzen (fungicid), produse secundare: policlorobifenili, hexaclorobenzen, policlorodibenzodioxine, policlorodibenzofurani, policloronaftalinele, policloroparafinele, difenileterii polibromuraţi, difenileterii policloruraţi, hexaclorociclohexan (lindan) şi hidrocarburile aromatice policiclice. Aceste substanţe sunt cunoscute sub denumirea de poluanţii organici persitenţi care sunt substanţe chimice persistente în mediu, se bioacumulează prin lanţuri trofice şi reprezintă un risc din cauza efectelor adverse asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător. Expunerea la anumite substanţe chimice şi pesticide, agenţi cu potenţial de îmbolnăvire duce la apariţia unor anumite boli ce depinde de prezenţa unei anumite substanţe în mediu şi de susceptibilitatea genetică a omului la acea substanţă. În cursul anului 2011, din 3 amplasamente din regiune (în judeţele Prahova şi Teleorman), a fost predată catre societăţi autorizate în vederea incinerării, o cantitate de 3,3 tone pesticide expirate.

În prezent , în regiune mai există un numar de 8 amplasamente (în judeţele Prahova şi Teleorman) în care sunt stocate în condiţii de securitate pentru mediu, circa 9,8 tone pesticide expirate.

8.5.Mediul si sănătatea- perspective

Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.

Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea şi bunăstare umană. Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă. Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei şi la igienă insuficientă. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi de mediu. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană.

Mediul în care trăieşte omul este influenţat, în primul rând de calitatea factorilor de mediu (aerul, apa, solul, alimentele pe care le consumă). Strâns legată de aceşti factori, este starea de sănătate a populaţiei. Sănătatea (după Organizaţia Mondială a Sănătăţii) reprezintă integritatea sau bunăstare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor.

Starea de sănătate a populaţiei este în strânsă corelaţie cu starea de sănătate a mediului. Acţiunea mediului poluat asupra organismului este foarte variată şi complexă. Ea poate merge de la simple incomodităţi în activitatea omului, aşa-zisul disconfort, până la perturbări puternice ale stării de sănătate.

314

Starea de confort şi de sănătate a populaţiei poate fi perturbată de poluare sub toate formele ei, fie că este poluare chimică, poluare fonică sau orice alt gen de poluare.

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de:

• calitatea aerului în zona urbană; • alimentarea cu apă potabilă; • colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; • nivelul zgomotul urban; • habitatul – condiţii improprii; • calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei. La nivel local nu deţinem date referitoare la starea de confort şi de sănătate

a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului, în zonele locuite. Schimbările climatice, manifestate prin valuri de căldură, dezastre naturale,

poluarea aerului şi infecţii transmise prin vectori au, în mod incontestabil, efecte negative asupra sănătăţii. În plus, bolile transmise prin apă, alimente şi zoonozele populaţiei umane ar putea fi afectate de schimbările climatice. Aceste efecte pot fi amplificate de alţi factori de stres, de exemplu expunerea la ozon şi particule fine determinată de valurile de căldură. Expunerea pe termen lung la particulele fine din aerul ambiant agravează o serie de afecţiuni, cum ar fi bronhopneumopatia cronică obstructivă, care creşte sensibilitatea la alţi factori de stres de origine climatică. Diverse proiecte elaborate în cadrul programelor de finanţare ale Uniunii Europene (în special programul comunitar din domeniul sănătăţii publice şi programele-cadru de cercetare) se concentrează asupra efectelor valurilor de căldură asupra sănătăţii umane, asupra măsurilor de sănătate publică, prevenirii efectelor acute asupra sănătăţii datorate unor condiţii meteorologice diferite şi a strategiilor de adaptare din domeniul sănătăţii. Evaluarea intermediară a Planului de acţiune european pentru mediu şi sănătate (2004-2010) include, de asemenea, recomandări privind măsurile adecvate care ar trebui luate.

Sănătatea animală prezintă un grad mare de probabilitate de a fi afectată de consecinţele schimbărilor climatice asupra condiţiilor de trai şi de creşterea potenţială a bolilor infecţioase transmisibile. Schimbările climatice pot avea consecinţe directe sau indirecte asupra bolilor animale transmise prin vectori.

Adaptarea reprezintă o strategie esenţială pentru a asigura faptul că eventualele efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătăţii sunt reduse şi menţinute la un nivel minim.

Va trebui ca reglementările din domeniul protecţiei consumatorului, al sănătăţii publice, al alimentelor şi al hranei pentru animale să fie examinate şi adaptate astfel încât să limiteze vulnerabilitatea la schimbările climatice. 8.6. Radioactivitatea mediului I. Judeţul Argeş

Supravegherea radioactivităţii mediului în România a început în anul 1962 odată cu înfiinţarea Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului ( RNSRM ) .

Până în 1978 s-au făcut determinări ale concentraţiilor de radioizotopi artificiali folosind tehnica măsurărilor beta globale .

Din 1978, în RNSRM se execută constant şi determinări gamma spectrometrice pentru identificarea radioizotopilor gamma emiţători.

Astfel, probe de aerosoli atmosferici, depuneri , sol , vegetaţie şi apă de suprafaţă (râuri ), colectate de staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului au fost şi sunt analizate lunar prin spectrometrie

315

gamma, creîndu-se o bancă de date ce cuprinde valori lunare şi anuale ale concentraţiilor radioizotopilor naturali şi artificiali pentru probe de mediu, pe întreg teritoriul ţării . Calculul activităţii probelor se face prin compararea vitezei de numărare a impulsurilor generate în detector de o proba, cu viteza de numărare a impulsurilor generate în detector de o sursă etalon de activitate cunoscută. Compararea este corectă deoarece pentru un detector dat, o geometrie de măsurare neschimbată ( aceeaşi forma, suprafaţă activă şi distanţă faţă de detector pentru proba şi sursa de etalonare ) există aceeaşi probabilitate de producere a unui impuls atât pentru proba de măsurat , cit şi pentru sursa etalon . Pentru etalonare în măsurarea activităţii beta globale se folosesc surse etalon de suprafaţă de Stronţiu 90 --Ytriu 90, montate într -o geometrie asemănătoare geometriei de măsurare a probelor de mediu. Activitatea sursei se reevaluează periodic de către ICIM Bucureşti cu ajutorul unei surse etalon de valoare bine cunoscută. În prezent, staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului au în dotare sisteme fixe de măsurare a debitului dozei gamma absorbite în aer, la 1 m înălţime de sol . Obiectivele principale ale Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului sunt urmatoarele : a) detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de

radioactivitate a mediului b) controlul din punct de vedere al radioactivităţii mediului a surselor de

radioactivitate cu impact asupra mediului sau stării de sanătate a populaţiei .

c) detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului

d) controlul din punct de vedere al radioactivităţii mediului a surselor de radioactivitate cu impact asupra mediului sau stării de sanătate a populaţiei .

debit doza

gamma

14%

ape

18%

vegetatie

1%

depuneri

atmosferice

9%

sol

1%

aerosoli

57%

Fig.8.6.1.

316

8.6.1. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii

mediului

Staţii de radioactivitate

Tabel 8.6.2. Judeţ Număr

staţii Localizare Factorii de mediu monitorizaţi

Argeş 1 Piteşti Aer-debitul dozei gamma, parametri meteo

8.6.2.1. Radioactivitatea aerului

8.6.2.1.1. Aerosoli atmosferici

Prelevarea probelor s-a făcut cu pompa PVP4 , pe rondele de filtre cu randamentul de 1.0 .

Volumele de aer pentru fiecare repriză de aspirare au fost in jurul a 25 m3 .

S-au respectat strict condiţiile impuse şi anume : aspirarea 5 ore, Δ t1 = 3 minute, Δt2 = 20 ore. Situaţia măsurătorilor imediate în 2011 este prezentată în tabelele următoare :

Tabel 8.6.2.1.1. Nr. Crt.

Aspiraţia Valori ( Bq / mc )

minima media maxima alarma

1. I 0,25 2,58 9,22 200

2. II 0,13 1,32 7,58 200

3. III 0,12 1,31 5,27 200 4. IV 0,16 2,33 7,14 200

Radioactivitatea naturala a aerului ( Radon , Toron ) Tabel 8.6.2.1.2. Nr.

crt.

Aspiraţia Valori Radon ( mBq/mc )

minima media Є % maxima

1. I 727,2 7234,1 27305,5

2. II 386,1 3760,3 15625,4

3. III 339,0 3870,0 15945,4

4. IV 136,3 3459,5 15405,8

5. Minima/maxima/media 136,3 4581,0 27305,5

Tabel 8.6.2.1.3. Nr. crt.

Aspiraţia Valori Toron ( mBq/ mc )


1. I 15,0 192,1 752,2

2. II 15,0 96,1 830,3

3. III 14,5 87,5 684,7

4. IV 15,6 179,1 789,7

5. Minima/maxima/media 14,5 138,7 789,7

317

Radioactivitatea artificiala ( masuratori la 5 zile )

Tabel 8.6.2.1.4. Nr. crt

Aspiraţia Valori ( Bq / mc )


1. I <6,70 9,16 25,3

2. II <6,40 9,17 26,9

3 III <6,80 10,59 41,6

4 IV <6,70 15,95 37,0

5. Minima / maxima / media <6,40 11,22 37,0

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

5

AEROSOLI ATMOSFERICI

AEROSOLI ATMOSFERICI

Fig. 8.6.2.1.

8.6.2.1.2. Debitul dozei gama în aer

În prezent, staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului au în dotare sisteme fixe de măsurare a debitului dozei gamma absorbite în aer, la 1 m înalţime de sol . Obiectivele principale ale Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului sunt urmatoarele : -detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului -controlul din punct de vedere al radioactivităţii mediului a surselor de radioactivitate cu impact asupra mediului sau stării de sanătate a populaţiei.

Debitul dozei absorbite:

Tabel 8.6.2.12. Nr. Crt. Valori (μ Sv /h )


1. 0.089 0.115 0.167 -

318

8.6.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Cazurile cu valori semnificative au fost asociate aproape exclusiv precipitaţiilor atmosferice şi puţine dintre ele sublimarii în stratul inferior al atmosferei – bruma , chiciura.

Nu toate cazurile cu precipitaţii au dat valori semnificative . Unele serii de zile cu precipitaţii au dat valoare semnificativa numai în

prima zi. În anul 2011 numărul de valori semnificative a fost 33 iar la măsurarea retardată la 5 zile : 13. măsurători imediate depuneri atmosferice


Valori (Bq/mp/zi ) Nr. Valori semnificative


1. 0.5 1,71 8,5 2000 33

măsurători retardate la cinci zile :


Valori ( Bq/ mp / zi ) Nr. valori semnificative

Observatii minima Media Є % maxima

1. 0.4 0,6 1,0 13 Maxima înregistrată pe 04/06/2011

0123456789

IAN FEB MARTAPR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

Bq

/mp

/zi

LUNA

DEPUNERI ATMOSFERICE

DEPUNERI IMEDIATE MAXIME LUNARE

Fig. 8.6.2.1.3.

8.6.2.2. Radioactivitatea apelor

În cursul anului 2011 Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş a efectuat un număr de 24 probe speciale şi anume 12 probe de la forajul din zona Mioveni şi 12 probe din râul Argeşel.

Aceste probe sunt redate în tabelul urmator:

319

Nr crt.

Provenienta apei

Data recoltarii

Cantitatea recoltata

Activitatea imediata

Activitatea la 5 zile

1. Foraj Mioveni 06/01/2011 20 LITRI < 0.16Bq/l <0.12 Bq/l


3. Foraj Mioveni 06/03/2011 20 LITRI < 0.16 Bq/l <0.11 Bq/l


5. Foraj Mioveni 14/05/2011 20 LITRI < 0.15Bq/l <0.12 Bq/l 6. Foraj Mioveni 19/06/2011 20 LITRI < 0.15 Bq/l <0.11 Bq/l



9. Foraj Mioveni 10/09/2011 20 LITRI < 0.16 Bq/l <0.12 Bq/l 10. Foraj Mioveni 10/10/2011 20 LITRI < 0.16 Bq/l <0.12 Bq/l



1. Râul Argeşel 06/01/2011 20 LITRI <0.18 Bq/l < 0.12 Bq/l 2. Râul Argeşel 10/02/2011 20 LITRI < 0.17 Bq/l < 0.12 Bq/l

3. Râul Argeşel 07/03/2011 20 LITRI < 0.17 Bq/l < 0.13 Bq/l



6. Râul Argeşel 19/06/2011 20 LITRI < 0.15 Bq/l < 0.11 Bq/l 7. Râul Argeşel 11/07/2011 20 LITRI < 0.17 Bq/l < 0.11 Bq/l




11. Râul Argeşel 12/11/2011 20 LITRI < 0.17 Bq/l < 0.12 Bq/l 12. Râul Argeşel 03/12/2011 20 LITRI < 0.18 Bq/l < 0.12 Bq/l

8.6.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri

Valori imediate a apei brute


RÂUL VALORI ( Bq/L ) Nr.valori semnificative minima mediu maxima Data

maximei alarma

1. Argeş 0.17 0.18 0.19 19.03.2011 20 3

2. Doamnei 0.17 0.21 0.33 01.12.2011 20 8

Apa de suprafaţă

Prelevările şi măsurătorile s-au efectuat zilnic , iar măsurătorile retardate la cinci zile cu probe de 1 litru .

Programul s-a aplicat Râului Argeş şi Râului Doamnei , probele recoltindu - se la 1 Km amonte de confluenţa lor .

Ambele probe s-au măsurat şi în ziua recoltării ca apă brută ( la 1000 s ) şi retardat după cinci zile ( la 3000 s )

a) Râul Arges, măsurare retardată la cinci zile :

Tabel 8.6.2.2.1. Nr crt

Valori ( Bq / l ) Nr valori semnificative minima media maxima alarma

1. 0.10 0.12 0.12 20 2

320

b) Râul Doamnei , măsurare retardată la cinci zile

Tabel 8.6.2.2.2. Nr crt . Valori ( Bq / l ) Nr valori

semnificative minima media maxima alarma

1. 0.11 0.15 0.40 20 19

Diferenţa dintre numărul de valori semnificative ale Râului Argeş, în

comparaţie cu Râul Doamnei este dată de diferenţa de regim hidrologic , dar este probabilă şi o altă cauză: Râul Doamnei este colector pentru toate apele pluviale, suspensii aluvionare, ape menajere şi tehnologice de pe platforma ICN Colibaşi .

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

IAN FEBMARTAPR MAI IUN IUL AUGSEPTOCT NOV DEC

Bq/L

LUNA

RÂUL DOAMNEI

RAUL DOAMNEI VAL MEDIE LUNARA

Fig.8.6.2.2.2.

Ape subterane

S-au efectuat prelevări de la un singur foraj de adincime de pe raza

judeţului Argeş , care constituie sursa de alimentare cu apă pentru populaţie : forajul din strada Crinului.

Măsurătorile s-au efectuat imediat si la 1000 s, iar rezultatele sunt prezentate in urmatorul tabel: Foraj Crinului – masuratori imediate

Tabel 8.6.2.2.3. Nr crt . Valori ( Bq / l ) Nr valori

semnificative minima media maxima alarma

1. 0.14 0.17 0320 20 3

2. 0.19 0.19 0.19 20 1

3. 0.16 0.19 0.23 20 3

4. 0.16 0.18 0.19 20 3

5. 0.17 0.17 0.17 20 1 6. 0.15 0.16 0.17 20 3

7. 0.16 0.20 0.27 20 5

321

8. 0.14 0.15 0.16 20 3

9. 0.13 0.15 0.18 20 5 10. 0.15 0.18 0.22 20 4

11. 0.16 0.20 0.25 20 4

12. 0.16 0.18 0.20 20 3

8.6.2.3 Radioactivitatea solului

Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor efectuate pe probe de sol necultivat (1 gram) au dat valori apropiate de cele obţinute în anul 2010.

Tabel 8.6.2.3.1. Nr crt. Valori ( Bq /g ) Nr . valori

semnificative minima media maxima

1. 0.16 0.40 1.04 29

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

IAN FEB MART APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

Bq

/g

LUNA

SOL

SOL VAL MEDIE LUNARA

Fig 8.6.2.3.

8.6.2.4 Radioactivitate vegetaţie

Vegetaţie spontana

Probele se prelevează din apropierea Staţiei de Radioactivitate, pe un teren viran, dintr-o zona apropiată centrului oraşului, valorile obţinute în urma măsurătorilor sunt la acelaşi nivel în anul 2011 comparativ cu anul 2010.

Tabel 8.6.2.4. Nr crt. Valori ( Bq / g ) Nr. Valori

semnificative minima media maxima

1. 0.10 0.28 0.63 30

322

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

IAN FEBMARTAPR MAI IUN IUL AUGSEPTOCT NOV DEC

Bq

/g

LUNA

VEGETAŢIE

VEGETATIE VAL MEDIE LUNARA

Fig.8.6.2.4.1.

Radioctivitatea factorilor de mediu s-au înscris în limitele de variaţie ale fondului natural.

8.6.3 Programe de supraveghere a radioactivitatii mediului în zonele

cu fondul natural modificat antropic Radioactivitatea naturala este un lucru normal, se pot identifica doua surse

de radioactivitate naturală . Indiferent de sursa lor, nu avem motive să presupunem că nivelul

radioactivităţii naturale ar fi fost semnificativ diferit de cel de astăzi în ultimilecateva milioane de ani

Specia umană de la apariţia ei a fost foarte probabil supusă aceluiaşi nivel de radioactivitate naturală ca şi în prezent.

Nivelul Radioactivităţii naturale este foarte variabil în lume, existând variaţii semnificative şi pe arii restrânse, cum este ţara noastră.

Descoperirea fenomenului de radioactivitate s-a datorat unui minereu radioactiv, măsura cantitativa a nivelului natural de radioactivitate a început să fie studiat atunci când s-a pus problema efectelor poluării cu substanţe radioactive artificiale, ca urmare a testelor nucleare şi a producţiei de energie. Atunci s-a constatat că nivelul fondului radioactiv este de acelaş ordin de mărime cu cel artificial.

În funcţie de anotimp, perioada zilei, loc, condiţiile meteorologice, nivelul fondului natural poate avea variaţii mari ( de până la 10 ori).

Este esenţial ca aceste variaţii naturale să poată fi deosebite de creşteri ale radioactivităţii rezultate din anumite accidente.

8.6.3.1.1 Programul de supraveghere radiologica a mediului

Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Argeş rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu : aerosoli atmosferici , depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape , sol şi vegetaţie.

Astfel, probe de aerosoli atmosferici, depuneri , sol , vegetaţie şi apă de suprafaţă (rauri ), colectate de staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a

323

Radioactivităţii Mediului au fost şi sunt analizate lunar prin spectrometrie gamma, creîndu-se o bancă de date ce cuprinde valori lunare şi anuale ale concentraţiilor radioizotopilor naturali şi artificiali pentru probe de mediu, pe întreg teritoriul ţării În prezent, staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului au în dotare sisteme fixe de măsurare a debitului dozei gamma absorbite în aer, la 1 m înalţime de sol . Obiectivele principale ale Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului sunt urmatoarele : a) detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de

radioactivitate a mediului b) controlul din punct de vedere al radioactivităţii mediului a surselor de

radioactivitate cu impact asupra mediului sau stării de sanătate a populaţiei .

8.6.3.2.3 Expunerea populaţiei în zona de influenţa a SCN-FCN Piteşti

Zona de influienţă a SCN-FCN Piteşti este monitorizată în permanemţă printr-un program special de monitorizare.

Anual sunt recoltate probe de vegetaţie,sol şi sediment din râul Doamnei la zece metri aval de conducta de deversare ICN+FCN. 8.6.4 Concluzii

Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Argeş rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu : aerosoli atmosferici , depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape , sol şi vegetaţie.

Astfel, probe de aerosoli atmosferici, depuneri , sol , vegetaţie şi apă de suprafaţă (rauri ), colectate de staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului au fost şi sunt analizate lunar prin spectrometrie gamma, creîndu-se o bancă de date ce cuprinde valori lunare şi anuale ale concentraţiilor radioizotopilor naturali şi artificiali pentru probe de mediu, pe întreg teritoriul ţării

Radioctivitatea factorilor de mediu in judeţul Argeş s-a înscris în limitele de variaţie ale fondului natural. II. Judeţul Călăraşi

Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Călăraşi derulează un program de monitorizare a radioactivitatii mediului de 11 ore /zi. Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Călăraşi derulează doua programe de monitorizare a radioactivităţii mediului:

un program standard, care include următorii indicatori: aerosoli, depuneri atmosferice, apa de suprafaţă, sol, vegetaţie şi doza gamma, pentru acestea efectuându-se măsurători beta globale şi cumulare lunara în vederea măsurătorilor gamma spectrometrice.

un program special care include următorii indicatori: apa de foraj,

pentru măsuratori beta globale, precum şi pregătirea probelor de precipitaţii atmosferice, apa de foraj şi apa de suprafaţă în vederea analizelor beta spectrometrice ( T si C14).

Programul standard cât şi programul special de recoltări şi măsurători, asigură supravegherea radioactivităţii mediului la nivelul judeţului Călăraşi, în scopul detectării creşterii nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării/alarmării factorilor de decizie.

324

În cadrul activităţii sale, Statia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului

Călăraşi a beneficiat de achiziţia de echipamente prin 2 proiecte Phare şi anume: ,,Sistem de alarmare rapidă pentru zona de influenţă Cernavodă”

prin care au fost instalate două staţii de monitorizare a dozei gama cu transmitere în timp real, una amplasată la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Călăraşi şi una la Staţia Meteorologică Călăraşi. În cadrul acestui proiect se asigură monitorizarea dozei gamma 24 de ore din 24. Înregistrările de doză sunt transmise prin satelit şi GSM/GPRS către Serviciul Laborator Radioactivitate din cadrul ANPM.

,,Procurarea de echipamente necesare în scopul crearii unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii mediului”, prin care SSRM Călăraşi a fost dotată cu aparatură nouă şi modernă.

Staţia de radioactivitate Călăraşi derulează un program standard de

supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore / zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterii nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

Pe lângă programul standard, Staţia RA Călăraşi recoltează şi pregăteşte zilnic probe de precipitaţii atmosferice, apă brută -râu Dunăre, Brat Borcea - apă potabilă şi apa de foraj – de la o adăncime de 14 m - pentru analize de tritiu şi carbon-14, participând la Programul de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu în zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă.

8.6.1. Programul standard de supraveghere

Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Călăraşi rezultă din

măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape, sol şi vegetaţie, precum şi măsurarea debitelor de doză gamma absorbite în aer.

S-au efectuat 4511 analize beta globale pe un număr de 1897 probe de mediu şi un numar de 3756, citiri de doză gamma externă. A. Radioactivitatea aerului A.1. Aerosoli atmosferici

Staţia RA Călăraşi efectuează 2 aspiraţii zilnic (conform programului de 11

ore), intervalele de aspiraţie sunt de 5 ore, iar volumele aspirate sunt în jurul a 25 m3. Filtrele aspirate şi măsurate beta global sunt expediate lunar la SLR Bucuresti pentru analiză gamma spectrometrică. Valorile imediate înregistrate în cursul anului 2011 sunt reprezentate în tabelul si graficele urmatoare : Judeţ Aerosoli VALORI ( Bq/mc ) Nr.valori

reale minima Mediu maxima Data maximei

alarma

Călăraşi Aspiratia I 0,84 8,09 45,94 02.12.2011 200 92

Aspiratia II 0,61 3,75 24,12 19.11.2011 200 11

Tabel 8.6.1.A.1.1 Situaţia măsurătorilor imediate în anul 2011

325

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Ianuarie Martie Mai Iulie Septembrie Noiembrie

Luna

Aerosoli atmosferici, activitate beta global (Bq/m.c.),

filtru 2-7, aspiratia I

media

maxima

minima

Grafic 8.6.1.A.1.1 Graficul măsurătorilor imediate, aspiratia I în anul 2011

0

5

10

15

20

25

Ianuarie Aprilie Iulie Octombrie

luna

Aerosoli atmosferici, activitate beta global (Bq/m.c.),

filtru 8-13, aspiratia II

media

maxima

minima

Grafic 8.6.1.A.1.2 Graficul măsurătorilor imediate, aspiratia II în anul 2011

A.2 Debitul dozei gamma absorbite în aer

Doza gamma absorbită, ca marime fizică, este deteminată prin

măsurare cu debitmetrul de radiaţii TIEX din dotarea staţiei. Valorile orare ale debitului de doză gamma absorbite externe nu au prezentat depăşiri ale limitei de avertizare de 1 μGy/h, variind între 0,052 μGy/h în luna decembrie şi 0,110 μGy/h în luna iunie.

326

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

µGy/h


luna

Masuratori de doza gamma in anul 2011

media

maxima

minima

Tabel 8.6.1.A.2.1 Măsurătorile de doza gamma înregistrate în anul 2011

A.3. Depuneri atmosferice totale

Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale (pulberi sedimentabile şi precipitaţii atmosferice) se face zilnic, de pe o suprafaţă de 0.3 m 2, durata de prelevare fiind de 24 ore.

Măsurarea activităţii beta globale a probei de depuneri se efectuează în două etape:

a) imediat după pregătirea probei, în ziua recoltării (măsurare imediată) b) după 5 zile de la recoltare (măsurare întarziată).

După măsurarea beta globală, probele zilnice sunt cumulate lunar şi expediate pentru măsurarea gamma spectrometrică la S.L.R. Bucuresti. Valorile înregistrate în cursul anului 2011 sunt reprezentate în graficele şi tabelele următoare:

LUNA Media Lunara

Maxima lunii

Data maximei

Minima Lunii

Data minimei

Ianuarie 1,63 3,87 01.01.2011 1,28 15.01.2011

Februarie 1,55 4,92 22.02.2011 1,40 13.02.2011

Martie 1,41 3,91 29.03.2011 1,32 31.03.2011

Aprilie 2,89 14,52 09.04.2011 1,27 28.04.2011 Mai 2,63 18,18 10.05.2011 1,44 11.05.2011

Iunie 2,79 24,95 02.06.2011 1,58 13.06.2011

Iulie 1,96 3,98 23.07.2011 1,61 05.07.2011

August 2,10 8,90 10.08.2011 1,63 12.08.2011

Septembrie 1,76 2,47 24.09.2011 1,54 21.09.2011 Octombrie 1,74 1,77 08.10.2011 1,36 12.10.2011

Noiembrie 1,91 9,36 22.11.2011 1,29 06.11.2011

Decembrie 1,47 2,00 05.12.2011 1,35 07.12.2011 Tabel 8.6.1.A.3.1.Valorile depunerilor atmosferice totale - măsurători imediate in anul

2011

327

0

5

10

15

20

25

Bq/mp/zi


Luna

Masurari imediate beta globale la depuneri atmosferice

totale

media

maxima

minima

Grafic.8.6.1.A.3.1. Depunerilor atmosferice totale – masuratori imediate in anul 2011

B. Radioactivitatea apelor

APA BRUTĂ - braţ Borcea - DUNĂRE

În cursul anului 2011 au fost prelevate probe zilnice de apă de suprafata de suprafaţă din Dunare, bratul Borcea. Măsurarea activităţii beta globale a probelor s-a efectuat în 2 etape:

a) imediat b) după 5 zile. Pentru măsuratori beta globale s-a evaporat la sec 1l de apă brută, iar

pentru măsurarea gamma spectrometrică înca 2 l. Dupa măsurarea beta globală, reziduurile probelor de apă prelucrate au fost cumulate lunar şi expediate la sediul S.L.R. Bucuresti in vederea masuratorilor gamma spectrometrice. Valorile înregistrate în cursul anului 2011 sunt reprezentate în tabelul următor:

Măsurători imediate:

Judeţ Curs apa VALORI ( Bq/mc ) Nr.valori reale minima mediu maxima Data

maximei alarma

Călăraşi Borcea – Dunare

0.11 0.15 0.84 22.01.2011 20 133

Tabelul 8.6.1.B.1. Situaţia măsurătorilor la apa de suprafata in anul 2011

APA DE FORAJ

Statia RA Călăraşi, efectuează măsurători beta globale zilnice la apa de foraj. Apa de foraj este recoltată de la o adancime de 14 m.

Măsurarea activităţii beta globale a probelor s-a efectuat în 2 etape:

328

- Imediat - după 5 zile.

Judeţ Loc de

prelevare VALORI ( Bq/mc ) Nr.valori

reale minima mediu maxima Data maximei

Alarma

Călăraşi Foraj cu adancimea de 14 m

0.10 0.14 0.38 05.02.2011

20 72

. Tabel 8.6.1.B.2 Situaţia măsurătorilor imediate la apa de foraj în anul 2011

C. Radioactivitatea solului - Sol necultivat

Probele de sol necultivat au fost prelevate in cursul anului 2011 cu

frecventă săptămânală in perioada 01 aprilie - 31octombrie, iar in afara acestei perioade a fost prelevat/ masurat de cate ori au permis conditiile meteo. Prelevarea solului supus masuratorilor beta globale se face din perimetrul amplasamentului Staţiei RA Călăraşi. Probele au fost prelucrate si măsurate beta global la 5 zile. Rezultatele obţinute sunt prezentate in tabelul si graficul următor:

Judeţ Valori ( Bq /g ) Nr . valori reale minima media maxima

Călăraşi 0.19 0.31 0.43 47

Tabel 8.6.1.C.1. Sol necultivat – rezultate obtinute in anul 2011

D. Radioactivitatea vegetaţiei

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate în cursul anului 2010 cu frecvenţă săptămânală, în perioada 01 aprilie – 31 octombrie, din perimetrul amplasamentului Staţiei RA Călăraşi. Probele au fost prelucrate şi măsurate la 5 zile.

Judeţ Valori ( Bq /g ) Nr . valori reale minima media maxima

Călăraşi 0.11 0.18 0.30 30

Tabel 8.6.1.D.1.Vegetatie spontana – rezultate 2011

La nivelul anului 2011, în urma măsurătorilor de radioactivitate beta globală efectuate la Staţia R.A. Călăraşi, pentru toţi factorii de mediu nu s-au constatat creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate.

Valorile obţinute s-au situat sub limita de avertizare specifică fiecărui factor de mediu. II. Judeţul Prahova Pe teritoriul judeţului Prahova există două staţii de supraveghere a radioactivităţii mediului: staţia RA 36 Ploieşti şi staţia RA 07 Babele, staţii ce fac parte din Reţeaua Naţionala de Supraveghere a Mediului, prevăzută cu o dotare unitară de echipamente şi în care programele de supraveghere a radioactivităţi i mediului se fac după o metodologie unică de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu. Staţia de Supraveghere a Mediului 36 – Ploieşti (staţie de câmpie situată la o altitudine de 217 m) este o staţie de lucru cu program de 11 ore şi efectuează prelevări şi măsurări de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută din

329

râul Teleajen, sol necultivat şi vegetaţie spontană, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu si realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

Foto 8.6.a SSRM – 36 PLOIESTI

Staţia de Supraveghere a Mediului 07 – Babele ( statie de munte ) este situată în Munţii Bucegi, la 2206 m altitudine şi, dată fiind importanţa ei în cadrul reţelei naţionale, are un program de lucru de 24 ore şi efectuează prelevări şi măsurări de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, sol necultivat şi vegetaţie spontană, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu si realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

330

Foto 8.6.b-SRM - 07 BABELE

Atât Staţia de Radioactivitate 07/Babele, cât şi Staţia de Radioactivitate a Mediului 36/Ploieşti efectuează în prezent măsurări de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon si Toron, cât si supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. Supravegherea nivelelor de radioactivitate din mediu, presupune măsurarea bete-globală a probelor de mediu investigate. În cadrul programului standard de monitorizare desfăşurat în cadrul celor două staţii, se urmăresc factorii de mediu: -aer – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită, -apă – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a apelor principalelor cursuri in cazul nostru râul Teleajen, -vegetaţie – (cu perioada de prelevare aprilie – octombrie), prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gamma spectrometrică a vegetaţiei spontane şi comestibile (cereale, etc), -sol necultivat – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gamma spectrometrică

Radioactivitatea aerului

Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu.

Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive (radionuclizi) de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc) şi radiaţia cosmică. Debitul de doză de radiaţii gamma este determinat atât de staţiile automată de monitorizare a radioactivităţii aerului cât şi cu echipametul TIEX.

331

Prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită, obţinem o imagine asupra radioactivităţii aerului.

Tabel 8.6.a Tip proba Frecventa de recoltare

Aerosoli atmosferici 2 aspiratii / zi – (4 aspiratii/zi pentru statia Babele)

Depuneri si precipitatii atmosferice 1 / zi

Apa de suprafaţă 1 / zi

Vegetaţie 1 / saptamâna, de la 1 aprilie la 31 octombrie

Sol 1 / saptamâna

În cazul în care valorile imediate ale activităţii specifice depăşesc valorile

prezentate mai jos se fac remăsurări, rezultatele, precum şi rezultatele remăsurării se comunică imediat către LRM -ICIM Bucuresti

Limitele admise pentru fiecare din indicatori :

10 Bq/mc pentru aerosoli

200 Bq/mp/ zi pentru depuneri

2 Bq/l pentru ape Datele de radioactivitatea mediului sunt validate zilnic ( flux rapid) si lunar

(fluxul lent) si stocate în baze de date pastrate atât la nivelul statiilor Ra cât si la Laboratorul Central de Radioactivitate a Mediului Bucuresti.

Orice depăşire a valorii mediilor lunare se anunţă la Laboratorul de Radioactivitate a Mediului – Bucureşti pentru a valida valoarea si identifica cauzele.

In data 02-03.02.2011 de s-a desfăşurat exerciţiul ECURIE de nivel 3, organizat de Comisia Europeană. Scopul acestui exerciţiu este de a verifica comunicaţiile şi capacitatea de răspuns a fiecărui Stat Membru.

332

VALORILE LUNARE SI ANUALE (MAXIME, MEDII SI MINIME) ALE PROBELOR DE MEDIU – ANUL 2011

Statia RA Ploiesti Tabelul .nr. 8.6.a

LU

NA

M A X I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z Radon Toron Depuneri im Depuneri 5z Doza gamma Vegetatie Sol

Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data IAN 8.4 9 104,3 31 26387 10 39212 19 0.6 25 2.1 29 0.172 23 560.5 14 FEB 9.6 3 - 31803 4 218.6 5 - - 0.186 14 - - MAR 5.5 24 19,5 23 13505 25 709.3 27 0.66 19 1.3 5 0.153 15 - 641 20 APR 4.8 7 5,8 28 13707 8 652.3 25 1.1 29 2.54 15 0.140 16 443 26 717 25 MAI 3.3 3 23,5 21 8455 4 345.6 4 1.7 5 1.68 8 0.156 5 237 9 532 20 IUN 2.5 24 9,08 13 15654 25 769 17 1.1 25 1.95 20 0.142 30 217 14 638 24 IUL 5.2 31 14,6 20 10550 9 365 10 62 18 3.4 24 0.180 17 196 2 618.9 22 AUG 6.5 23 8,8 9 17834 24 635 1 7.1 25 1.95 11 Metrologie 184.7 1 645 10 SEP 9.4 29 27.3 8 23738 30 1061 30 0.7 7 1.1 20 0.138 1 165.3 25 643 9 OCT 9.8 8 14.7 9 66130 1 2380 1 5.1 10 10.8 10 0.17 18 - 628 26 NOV 9.6 16 75.1 7 40561 19 1392 1 1.3 22 1.17 16 0.176 21 - 567 12 DEC 9.5 1 26 17 46405 4 1550 4 4.7 21 2.66 7 0.191 6 - 552 14 U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m

2/zi Gy /h Bq/kg Bq/kg

In perioada 6.-28.02.2012 numărătorul de particule a fost defect – nu există măsurări complete la aerosoli, depuneri si sol. Tabelul .nr.8.6.b

LU

NA

M E D I I

Aerosoli im

Aerosoli 5z

Radon Toron Depuneri im Depuneri 5z Doza gamma Vegetatie Sol

IAN 4.1 61.41 12814 158.14 0.47 0.8 0.123

- 560.5

FEB 7.6 - 27026 154.9 - - 01239 - Sol inghetat MAR 2.46 14.9 5823 379 0.8 0.74 0.119 - 552 APR 2.22 4.73 5865 293 0.6 1.16 0.127 237.4 569 MAI 1.6 7.3 4456 139.1 0.53 0.8 0.125 181.5 511 IUN 1.78 5.96 5005 188.2 0.53 0.8 0.119 138.4 561

333

IUL 2.38 7.5 6665 137 8.8 0.98 0.116 145.8 536 AUG 3.11 6.1 8585 250 1.87 0.8 metrologie 53.9 524 SEP 4 5.8 11087.5 324.1 0.5 0.6 0.116 96.4 603 OCT 5.4 5.4 14604 338.8 1.1 1.1 0.132 126.6 580 NOV 4.8 17.7 17643 546.9 0.9 1 0.145 483 DEC 5.8 6.7 16431 396.3 1.4 0.62 0.151 373 U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


In perioada 6.-28.02.2012 numărătorul de particule a fost defect – nu există măsurări complete la aerosoli, depuneri si sol.

Tabel 8.6.c

LU

NA

M I N I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0.6 31.2 1449 55.7 0.2 0.1 0.082 - 528.3 FEB 3.5 - 1980 97.8 - - 0.081 - Sol inghetat MAR 0.55 10.3 1223 47.1 0.7 0.2 0.083 - 463.5 APR 0.47 4.3 1244 25.9 0.5 0.75 0.107 96.2 491.27 MAI 0.18 4.5 1238 44.75 0.1 0.1 0.105 165.4 390.3 IUN 0.36 4.24 719 38.81 0.1 0.2 0.095 129.2 513.4 IUL 1.12 4.9 3076 32.07 0.2 0.3 0.096 103.7 398.5 AUG 1.31 4.6 3202 76.46 0.1 0.2 metrologie 7.05 342.1 SEP 1.4 3.6 3514 115.7 0.4 0.6 0.085 84.9 522.9 OCT 0.1 2.4 251 28.8 0.5 0.1 0.091 88.1 531.1 NOV 1.0 3.4 2369 77.2 0.4 0.1 0.090 - 356 DEC 0.6 3.6 1292 87.5 0.1 0.2 0.091 - 418.4 U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


In perioada 6.-28.02.2012 numărătorul de particule a fost defect – nu există măsurări complete la aerosoli, depuneri si sol.

334


Statia RA Ploiesti Tabelul 8.6.d

LU

NA

M A X I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z


Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data IAN 1.7 2.6 8.7 6 2065 12 34.7 18 1.5 4 3 19 0.176 20 629 27 FEB 1.6 7 123 19 4541 22 32 27 1.6 12 1.9 15 0.164 12 620 24 MAR

1.1 22 15.5

12 2995 23 72.7 30 2.9 29 2.2 26 0.141 25 535 5

APR 4.1 29 5.5 24 11713 30 427 20 11.1 7 1.73 21 .0180 17 372.2 6 563 14 MAI

5.3 1 14.1

30 13754 2 487 2 9.4 14 4.1 14 0.128 13 130.6 25 530 21

IUN 3.6 13 4.3 17 9472 13 788 7 5.5 20 2.7 20 0.134 20 15.2 23 631 11 IUL

4.2 14 69.4

7 12227 15 321 22 0.6 20 2.5 5 0.125 11 183.8 14 575 16

AUG 9.5 28

40.5

6 19901 25 252 29 3.9 27 2.1 9 0.134 21 210.4 31 415 11

SEP 8.6 28

63.8

1 24275 29 716 18 2.4 20 1.4 21 0.141 8 95.7 11 600 22

OCT 10 15

87.9

15 32357 16 466 30 4.7 17 4.3 2 0.169 19 162.1 7 627 6

NOV 9.9 3 108 25 28807 8 107 15 1.5 17 1.3 28 0.146 31 620 19 DEC

8.1 24 114

. 5 24890 25 350.8 23 2.8 4 7.9 5 0.170 1 738 14

Anual Val. s U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


335

Tabelul 8.6.e

LU

NA

M E D I I

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0,5 8,7 371,2 21,9 0,7 0,8 0,136 561,3 FEB 0,6 10,9 2146,8 23,0 0,7 0,8 0,123 399,8

MAR 0,4 11,2 1200,2 26,7 1,1 0,9 0,117 611,0

APR 1,8 5,0 4717,0 146,6 0,6 8,9 0,116 233,95 504,9 MAI 1,9 5,6 5348,0 147,7 1,5 15,4 0,112 74,64 394,9

IUN 1,6 2,4 4908,2 117,4 1,2 14,6 0,107 107,5 566,0 IUL 2,0 22,4 5858,5 105,1 0,4 0,9 0,104 136,15 472,2

AUG 3,2 51,0 8504,2 333,3 1,1 14,9 0,106 146,05 397,6

SEP 3,2 56,7 8916,0 264,2 1,7 13,6 0,112 63,58 492,6 OCT 3,9 61,3 11663,2 170,4 1,3 1,1 0,125 139,5 741,0

NOV 4,5 139,6 12678,8 321,0 1,1 9,4 0,122 543,1 DEC 5,3 61,0 10066,0 127,8 0,6 5,9 0,143 470,7

Anual

U.mas Bq/m3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


336

Tabelul 8.6.f

LU

NA

M I N I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0,2 8,7 830,1 14,6 0,2 0,1 0,08 524,8

FEB 0,2 9,4 396,7 12,0 0,1 0,1 0,066 257,6 MAR 0,1 6,1 31,6 11,8 0,2 0,2 0,082 414,9

APR 0,4 4,1 556,9 21,3 0,5 1,1 0,08 87,8 426,8

MAI 0,4 3,3 1241,0 17,5 0,1 0,1 0,084 66,1 239,6 IUN 0,2 4,8 2157,6 20,4 0,2 0,2 0,081 42,5 246,5

IUL 0,5 13,9 1452,0 17,6 0,2 0,1 0,082 92,5 403,9

AUG 0,6 12,4 275,3 41,0 0,1 0,2 0,083 83,3 382,4 SEP 0,6 19,0 1526,3 79,8 0,6 0,3 0,083 61 377,1

OCT 1,4 23,0 4353,3 44,9 0,2 0,2 0,084 68,8 520,6 NOV 1,4 18,6 2796,8 86,0 0,5 0,3 0,081 500,9

DEC 0,8 25,1 2210,2 46,8 0,5 0,1 0,083 252,6

Anual U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


VALORILE LUNARE SI ANUALE (MAXIME, MEDII SI MINIME) ALE PROBELOR DE MEDIU – ANUL 2009 RA Ploiesti

Tabelul 8.6.g

LU

NA

M A X I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z


Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data

IAN 4.4 16 31.1

16 13620 17 200.1 16 0.7 11 1.7 27 0.165 9 530.6 7

FEB 3.4 11 6.8 2 9873.9 12 115.6 12 1 13 0.5 8 0.157 12 620.4 25

MAR 3.1 31 7.5 14 8063.5 23 281.2 31 2.1 6 0.6 15 0.151 25 506.3 25 APR 3.0 4 8.4 29 8599.4 25 302.6 5 0.6 25 0.3 12 0.142 2 179.4 4 486.3 12

MAI 2.7 2 32.7

27 9031 3 275.7 14 2.4 31 10.3 27 0.124 8 169.7 6 446.7 27

337

IUN 3.2 3 14.9

1 9289.5 4 224.7 4 6.2 3 0.6 19 0.173 23 150.6 12 423 24

IUL 1.7 13 13.1

21 5206.3 25 164.1 25 0.6 2 0.4 21 0.14 12 211 14 417 26

AUG 2.8 28 10.6

6 8766 30 205 20 6.7 20 - 0.148 31 147.9 25 488.6

SEP 4.5 29 7. 29 11195 30 389.5 30 0.9 19 0.9 15 0.128 6 159 29 439.9 2 OCT 4.8 2 - 13307. 10 357 3 2.7 16 - 0.173 20 106 12 668.5 28

NOV 4.0 23 9.2 21 11930 24 186.4 25 1 2 0.5 23 0.151 4 - 605 25

DEC 4.2 8 - 11232 9 148.1 10 2.8 7 0.5 16 0.167 27 873.5 2 Anual 0ct 2 Ian 16 Oct 10 Sep 30 Dec 7 Mai 27 Oct 20 Apr. 4 Dec 2

U.mas Bq/m3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


Tabelul 8.6.h

LU

NA

M E D I I

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 1 .5 4 .57 4380 .7 88 .5 0 .1 0 .7 0 .127 - 465 .4

FEB 0 .9 5 .67 2640 .5 53 .9 0 .7 0 .3 0 .127 - 399 .7 MAR 1 6 .95 2597 .7 65 .2 0 .7 0 .1 0 .119 - 393 .1

APR 1 .2 7 .63 3315 .7 123 0 .4 0 .2 0 .113 93 .7 415 .2

MAI 1 .3 19 .11 3497 .7 111 .2 1 .2 5 .4 0 .109 84 225 .4 IUN 1 14 .05 2869 .7 73 2 .8 0 .3 0 .106 127 .7 355 .7

IUL 1 19 .9 2772 .6 61 .3 0 .2 0 .1 0 .101 108 .1 281 .7 AUG 1 .6 12 .75 1369 .52 84 .4 1 .7 - 0 .109 112 330 .6

SEP 2 3 .5 5821 119 .8 0 .7 0 .4 0 .106 121 .8 341 .4

OCT 1 .8 0 5512 .52 100 .7 1 .3 - 0 .119 86 .3 410 .5 NOV 1 .7 7 .8 4869 .3 70 .7 0 .9 0 .0 0 .123 - 470

DEC 1 .5 0 3360 .3 38 .3 1 0 .2 0 .133 - 372 .7 Anual

U.mas Bq/m3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


338

Tabelul 8.6.i

LU

NA

M I N I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0 .3 5 .7 1248 19 .1 0 .1 0 .7 0 .083 - 378 .4

FEB 0 .3 5 804 .2 13 .7 0 .1 0 .3 0 .084 - 257 .6 MAR 0 .2 6 .4 190 18 .6 0 .2 0 .08 0 .080 - 324 .4

APR 0 .3 6 .6 136 .4 34 .2 0 .1 0 .2 0 .082 46 .7 215 .7

MAI 0 .3 6 .3 600 .2 29 .4 0 .5 5 .4 0 .096 48 .4 12 .9 IUN 0 .3 5 .7 495 .8 19 .3 0 .6 0 .3 0 .092 99 .5 234 .8

IUL 0 .3 6 .0 992 15 .2 0 .5 0 .04 0 .082 92 .5 153 .2

AUG 0 .2 6 .35 1420 34 0 .5 - 0 .081 56 .8 193 .4 SEP 0 .5 7 1455 .1 17 .9 0 .5 0 .4 0 .084 103 .9 236 .4

OCT 0 .3 0 948 .6 13 .7 0 .5 0 0 .083 63 .7 208 .5 NOV 0 .4 6 .4 802 .2 14 .7 0 .2 0 .2 0 .083 - 393 .2

DEC 0 .9 0 2580 19 .1 0 .5 0 .2 0 .080 - 320 .1

Anual U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


VALORILE LUNARE SI ANUALE (MAXIME, MEDII SI MINIME) ALE PROBELOR DE MEDIU – ANUL 2011 Statia Babele

Tabelul 8.6.j

LU

NA

M A X I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z



IAN 0,15 8 4,7 24 314,2 1 29,8 9 0,74 2 0,30 23 0,185 27 FEB 0,14 9 4,7 12 304,8 10 29,0 10 0,79 24 0,29 25 0,179 17

MAR 0,24 31 4,7 28 501,5 18 48,2 18 0,71 29 0,29 27 0,161 5 APR 1,32 3 27,6 27 2764,7 4 265,5 4 3,34 30 1,98 13 0,157 15

MAI 1,10 31 27,8 1 2205,1 29 213,6 24 6,76 3 2,08 2 0,159 24 511,0 12 1380,5 6

339

IUN 1,50 21 16,5 8 3124,6 22 303,4 22 5,81 6 1,84 5 0,166 9 302,9 9 746,9 10

IUL 1,75 8 16,3 9 3603,6 9 363,5 9 4,43 24 1,83 24 0,163 26 260,9 14 816,2 1 AUG 2,34 31 21,4 31 1105,4 1 106,7 1 1,04 18 0,39 23 0,152 31 260,9 4 628,2 19

SEP 2,33 1 21,3 1 4842,7 2 481,8 1 1,01 1 0,40 22 0,155 10 266,9 8 643,4 16

OCT 3,01 7 25,9 7 8625,3 8 195,5 8 2,37 8 0,85 8 0,182 17 243,7 6 656,9 7 NOV 3,25 3 23,0 3 9317,1 4 210,4 4 1,15 23 1,45 26 0,174 16

DEC 1,84 16 17,1 16 5283,8 17 119,2 17 1,15 20 0,39 8 0,195 20 Anual 3,25 03.11 27,8 01.05 9317,1 04.11 481,8 01.09 6,76 03.05 2,08 02.05 0,195 20.12 511,0 12.05 1380,5 06.05

Val. s 1265 471 1200 1200 349 4 24 26

U.mas Bq/m3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


Tabelul 8.6.k

LU

NA

M E D I I

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0 ,11 4 ,5 223 ,8 21 ,1 0 ,54 0 ,28 0 ,155

FEB 0 ,11 4 ,5 233 ,1 22 ,1 0 ,61 0 ,29 0 ,154 MAR 0 ,16 4 ,5 325 ,1 31 ,1 0 ,59 0 ,28 0 ,135

APR 0 ,64 24 ,4 1372 ,3 131 ,3 1 ,63 0 ,85 0 ,132 MAI 0 ,73 24 ,1 1512 ,5 144 ,2 2 ,22 1 ,01 0 ,136 486 ,2 1119 ,6

IUN 1 ,02 13 ,0 2117 ,2 207 ,6 1 ,38 0 ,52 0 ,136 279 ,4 735 ,1

IUL 0 ,98 12 ,1 2069 ,7 202 ,1 1 ,01 0 ,43 0 ,135 247 ,1 668 ,3 AUG 2 ,00 19 ,3 1043 ,1 100 ,5 0 ,84 0 ,38 0 ,139 242 ,4 555 ,5

SEP 1 ,27 14 ,8 2690 ,1 264 ,8 0 ,82 0 ,38 0 ,134 245 ,2 563 ,3 OCT 0 ,88 12 ,7 2512 ,4 56 ,6 0 ,94 0 ,40 0 ,144 230 ,2 586 ,6

NOV 0 ,77 11 ,2 2289 ,5 50 ,4 0 ,96 0 ,42 0 ,133

DEC 0 ,66 10 ,2 1908 ,9 42 ,1 0 ,94 0 ,38 0 ,151 Anual 0 ,78 12 ,9 1524 ,8 106 ,2 1 ,04 0 ,47 0 ,140 288 ,4 704 ,8

U.mas Bq/m3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


340

Tabelul 8.6.l

LU

NA

M I N I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0 ,04 4 ,3 117 ,7 9 ,8 0 ,41 0 ,27 0 ,130

FEB 0 ,07 4 ,3 154 ,6 14 ,3 0 ,42 0 ,28 0 ,129 MAR 0 ,09 4 ,3 194 ,2 18 ,9 0 ,45 0 ,28 0 ,113

APR 0 ,12 21 ,9 402 ,8 46 ,6 1 ,20 0 ,02 0 ,114

MAI 0 ,34 22 ,0 721 ,6 67 ,1 1 ,24 0 ,77 0 ,117 444 ,1 680 ,3 IUN 0 ,49 10 ,5 1026 ,2 100 ,6 0 ,80 0 ,36 0 ,117 259 ,9 695 ,4

IUL 0 ,32 10 ,1 682 ,8 64 ,3 0 ,68 0 ,36 0 ,105 224 ,4 476 ,8

AUG 1 ,41 16 ,0 980 ,8 94 ,2 0 ,62 0 ,37 0 ,128 225 ,4 450 ,4 SEP 0 ,71 11 ,0 1473 ,2 144 ,6 0 ,56 0 ,36 0 ,120 229 ,3 482 ,4

OCT 0 ,27 9 ,5 878 ,4 22 ,0 0 ,55 0 ,37 0 ,109 211 ,7 499 ,3 NOV 0 ,25 8 ,9 810 ,5 19 ,0 0 ,80 0 ,37 0 ,100

DEC 0 ,24 8 ,8 762 ,7 19 ,0 0 ,64 0 ,37 0 ,109

Anual 0 ,04 4 ,3 117 ,7 9 ,8 0 ,41 0 ,02 0 ,100 211 ,7 450 ,4 U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m



Statia RA Babele Tabelul 8.6.m

LU

NA

M A X I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z



IAN 0,18 21 5,4 26 383,5 22 36,7 22 2,21 19 1,12 19 0,170 31 FEB 0,22 9 4,9 13 454,9 10 44,3 10 1,12 12 0,63 12 0,238 5

MAR 0,21 2 4,8 5 430,1 3 42,2 3 1,34 5 0,52 5 0,189 21 APR 0,21 1 4,8 19 409,1 1 39,5 1 1,35 23 0,30 12 0,195 14

MAI 0,27 27 4,9 10 564,9 28 54,6 28 2,40 14 1,56 14 0,145 8 217,6 27 228,7 28

341

IUN 0,21 1 4,8 20 443,8 2 42,8 2 3,09 19 2,04 19 0,158 19 459,8 10 263,0 11

IUL 0,33 24 4,9 8 683,1 25 66,6 25 3,06 24 2,02 24 0,161 19 209,4 29 254,6 9 AUG 0,30 27 4,9 13 620,5 28 60,7 28 2,89 8 2,03 8 0,156 29 259,3 26 266,8 27

SEP 0,30 16 4,8 8 626,7 17 61,1 17 3,37 26 2,00 26 0,157 3 237,1 9 257,8 17

OCT 0,19 31 4,8 9 395,1 1 38,0 1 1,72 9 0,80 9 0,155 9 218,1 7 227,4 8 NOV 0,21 2 4,7 20 428,4 3 41,8 3 1,87 17 0,87 17 0,164 27

DEC 0,16 30 4,6 16 342,3 31 32,8 31 1,73 14 0,63 14 0,177 20 Anual 0,33 27.07 5,4 26.01 683,1 25.07 66,6 25.07 3,37 26.09 2,04 19.06 0,238 05.02 459,8 10.06 266,8 27.08

Val. s 1460 1 1460 1460 350 13 24 27

U.mas Bq/m3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


Tabelul 8.6.n

LU

NA

M E D I I

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0 ,11 4 ,8 230 ,1 21 ,7 0 ,65 0 ,34 0 ,145

FEB 0 ,10 4 ,6 196 ,0 18 ,5 0 ,69 0 ,30 0 ,166 MAR 0 ,10 4 ,6 207 ,0 19 ,6 0 ,64 0 ,30 0 ,146

APR 0 ,11 4 ,6 221 ,0 21 ,0 0 ,92 0 ,29 0 ,142 MAI 0 ,16 4 ,5 330 ,2 31 ,5 0 ,76 0 ,36 0 ,130 178 ,6 199 ,0

IUN 0 ,16 4 ,6 328 ,1 31 ,3 0 ,75 0 ,41 0 ,136 339 ,9 244 ,3

IUL 0 ,15 4 ,6 323 ,2 31 ,0 0 ,76 0 ,41 0 ,140 199 ,1 225 ,2 AUG 0 ,18 4 ,6 379 ,9 36 ,6 0 ,66 0 ,35 0 ,138 221 ,8 254 ,9

SEP 0 ,18 4 ,6 380 ,2 36 ,6 0 ,78 0 ,40 0 ,134 219 ,6 239 ,0 OCT 0 ,14 4 ,5 291 ,1 27 ,6 0 ,60 0 ,30 0 ,136 196 ,3 206 ,5

NOV 0 ,14 4 ,5 297 ,5 28 ,4 0 ,66 0 ,31 0 ,135

DEC 0 ,12 4 ,5 256 ,3 24 ,3 0 ,62 0 ,30 0 ,150 Anual 0 ,14 4 ,6 286 ,7 27 ,3 0 ,71 0 ,34 0 ,142 225 ,9 228 ,2

U.mas Bq/m3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


342

Tabelul 8.6.o

LU

NA

M I N I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0 ,06 4 ,5 136 ,3 12 ,7 0 ,42 0 ,29 0 ,120

FEB 0 ,03 4 ,4 110 ,9 9 ,4 0 ,44 0 ,28 0 ,122 MAR 0 ,05 4 ,4 110 ,5 10 ,1 0 ,42 0 ,28 0 ,114

APR 0 ,07 4 ,4 139 ,3 13 ,3 0 ,48 0 ,28 0 ,113

MAI 0 ,10 4 ,4 211 ,3 19 ,9 0 ,46 0 ,28 0 ,112 154 ,1 160 ,3 IUN 0 ,09 4 ,4 182 ,9 17 ,7 0 ,44 0 ,29 0 ,118 228 ,5 230 ,9

IUL 0 ,09 4 ,5 189 ,3 18 ,1 0 ,44 0 ,28 0 ,116 186 ,6 193 ,0

AUG 0 ,11 4 ,4 240 ,1 22 ,1 0 ,44 0 ,28 0 ,120 191 ,0 237 ,2 SEP 0 ,11 4 ,4 241 ,4 22 ,2 0 ,43 0 ,28 0 ,113 207 ,3 205 ,6

OCT 0 ,08 4 ,4 170 ,7 16 ,5 0 ,45 0 ,28 0 ,113 180 ,9 188 ,0 NOV 0 ,08 4 ,3 176 ,6 16 ,4 0 ,41 0 ,27 0 ,110

DEC 0 ,07 4 ,3 149 ,4 14 ,4 0 ,40 0 ,28 0 ,133

Anual 0 ,03 4 ,3 110 ,5 9 ,4 0 ,41 0 ,27 0 ,110 154 ,1 160 ,3 U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m



Statia RA Babele Tabelul 8.6.p

LU

NA

M A X I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z


Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data IAN 0,17 22 4,8 15 349,8 23 33,1 15 1,42 28 0,62 28 0,161 10

FEB 0,18 11 4,7 1 371,7 12 36,1 12 1,80 19 0,78 19 0,164 5

MAR 0,21 30 4,7 2 431,5 31 42,0 31 1,64 6 0,91 6 0,152 3 APR 0,24 4 4,8 2 504,0 5 48,6 5 1,18 25 0,47 25 0,140 12

MAI 0,27 27 4,6 1 566,3 28 54,9 28 1,76 20 0,80 20 0,143 20 228,9 28 236,7 29 IUN 0,34 21 4,7 21 704,6 22 69,9 22 3,58 23 2,04 2 0,145 24 251,1 11 270,9 26

IUL 0,38 25 5,1 25 793,5 26 76,6 26 2,73 11 2,01 11 0,153 18 245,0 16 287,5 24

343

AUG 0,35 4 4,8 4 739,6 5 71,7 5 3,06 4 2,04 4 0,156 6 248,2 27 270,6 28

SEP 0,26 1 4,7 3 582,2 1 56,1 1 2,88 5 2,03 5 0,153 20 255,6 10 280,4 11 OCT 0,20 2 4,7 7 420,8 3 40,8 3 3,15 13 1,64 13 0,158 15 220,4 1 251,4 2

NOV 0,19 10 4,9 17 395,6 11 38,6 11 3,22 10 2,00 10 0,161 4

DEC 0,18 3 5,0 10 367,4 4 32,5 4 0,98 14 0,31 8 0,167 31 Anual 0,38 25.07 5,1 25.07 793,5 26.07 76,6 26.07 3,58 23.06 2,04 02.06 0,167 31.12 255,6 10.09 287,5 24.07

Val. s 1460 21 1460 1460 349 26 26 26 U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


Tabelul 8.6.r

LU

NA

M E D I I

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0 ,12 4 ,6 254 ,0 24 ,0 0 ,62 0 ,32 0 ,144 FEB 0 ,13 4 ,6 265 ,3 25 ,2 0 ,64 0 ,31 0 ,144

MAR 0 ,14 4 ,5 288 ,8 27 ,4 0 ,68 0 ,35 0 ,136

APR 0 ,15 4 ,5 325 ,7 31 ,2 0 ,60 0 ,30 0 ,127 MAI 0 ,18 4 ,5 368 ,1 35 ,4 0 ,67 0 ,33 0 ,128 198 ,5 207 ,0

IUN 0 ,20 4 ,5 417 ,9 40 ,4 0 ,98 0 ,60 0 ,132 234 ,6 254 ,7 IUL 0 ,24 4 ,6 493 ,6 47 ,9 0 ,74 0 ,43 0 ,134 225 ,5 265 ,1

AUG 0 ,22 4 ,5 450 ,6 43 ,7 0 ,84 0 ,47 0 ,135 228 ,2 256 ,8

SEP 0 ,17 4 ,5 357 ,7 34 ,4 0 ,68 0 ,36 0 ,136 238 ,9 263 ,1 OCT 0 ,14 4 ,5 305 ,6 29 ,1 0 ,96 0 ,47 0 ,137 202 ,2 225 ,2

NOV 0 ,13 4 ,5 276 ,4 26 ,3 0 ,80 0 ,37 0 ,136 DEC 0 ,12 4 ,6 256 ,6 24 ,4 0 ,59 0 ,29 0 ,138

Anual 0 ,16 4 ,5 338 ,4 32 ,5 0 ,73 0 ,38 0 ,136 221 ,3 245 ,3

U.mas Bq/m3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


344

Tabelul 8.6.s

LU

NA

M I N I M E

Aerosoli im

Aerosoli 5z


IAN 0 ,07 4 ,3 152 ,3 14 ,1 0 ,42 0 ,28 0 ,131

FEB 0 ,08 4 ,3 163 ,8 15 ,7 0 ,42 0 ,27 0 ,128 MAR 0 ,09 4 ,4 181 ,4 16 ,8 0 ,41 0 ,28 0 ,119

APR 0 ,09 4 ,2 194 ,9 18 ,4 0 ,42 0 ,27 0 ,112

MAI 0 ,11 4 ,3 211 ,9 20 ,9 0 ,40 0 ,28 0 ,117 117 ,4 171 ,5 IUN 0 ,10 4 ,3 215 ,8 20 ,4 0 ,40 0 ,27 0 ,119 220 ,1 234 ,8

IUL 0 ,13 4 ,4 280 ,1 26 ,9 0 ,48 0 ,28 0 ,116 213 ,8 239 ,0

AUG 0 ,14 4 ,3 290 ,4 27 ,6 0 ,43 0 ,27 0 ,120 208 ,4 244 ,4 SEP 0 ,12 4 ,3 245 ,9 23 ,0 0 ,50 0 ,27 0 ,120 216 ,9 235 ,1

OCT 0 ,09 4 ,3 195 ,8 18 ,4 0 ,51 0 ,27 0 ,121 190 ,1 208 ,3 NOV 0 ,08 4 ,1 173 ,9 15 ,6 0 ,43 0 ,27 0 ,117

DEC 0 ,08 4 ,2 163 ,7 15 ,3 0 ,42 0 ,27 0 ,118

Anual 0 ,07 4 ,1 152 ,3 14 ,1 0 ,41 0 ,27 0 ,112 117 ,4 171 ,5 U.mas Bq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 mBq/m

3 Bq/m

2/zi Bq/m


345

In 2011 în laboratoarele de radioactivitate Ploieşti si Babele s-au efectuat un număr de 22.477 măsurari şi analize.

Tabel numărul de analize lunare - 2011

Tabel 8.6.t Luna Statia Ploiesti Statia Babele

Trim.I

I. 791 1344

II. 149 (Numărătorul particule defect) 1202

III. 561(Numărătorul particule defect) 1125 Trim II

IV. 746 1035 V. 801 1269

VI. 775 1417 Trim III

VII. 794 1356 VIII. 472 (TIEX metrologizare) 234 (TIEX metrologizare)

IX. 767 1307 Trim IV

X. 792 1349

XI. 760 1296 XII 790 1345 TOTAL 22477

Activitatea β globala la principalii indicatori analizaţi. Grafic 8.6.1 Grafic 8.6.2

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

55.5

66.5

77.5

8

Ian Fe b Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Bq

/mc

Valori medii anuale aerosoli atmosferici Ploiesti

2011 2010 2009

00.20.40.60.8

11.21.41.61.8

22.2

ian. feb.martieapriliemai iunie iulie aug. sep oct nov. dec.

Bq

/mc

Valori medii anuale aerosoli

atmosferici Babele

2011 2010

346

Grafic.nr.8.6.3 Grafic nr.8.6.4

Valori medii anuale -Toron - Babele

0

50

100

150

200

250

300

ian. feb. mart apr. mai iunie iulie aug. sep oct nov. dec.

mB

q/m

c

2011 2010 2009

Grafic nr.8.6.5 Grafic nr.8.6.6

Grafic nr.8.6.7 Grafic nr.8.6.8

0

1000

2000

3000

4000

ian.feb.martapr.maiiunieiulieaug.sep octnov.dec.

mB

q/m

c

Valori medii anuale - Radon -Babele

2011 2010

Valori medii anuale - depuneri atmosferice

Ploiesti

0

2

4

6

8

10

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Bq

/mp

/zi

2011 2010 2009

Valori medii anuale depuneri atmosferice -

Babele

0

1

2

3

4

ian. feb. mart apr. mai iunie iulie aug. sep oct nov. dec.

Bq

/m2/z

i

2011 2010 2009

Valori medii anuale - Radon - Ploiesti

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000


m/B

q/m

c

2009 2010 2011

0

200

400

600


mB

q/m

c

Valori medii anuale -Toron Ploiesti

2009 2010

347

Valorile medii afişate in tabelele si graficele prezentate indică o uşoara

creştere a radioactivăţii naturale la unii indicatori, in anul 2011. Aceste valori nu depaşesc limitele admise şi pot fi corelate de schimbările climatice actuale.

III. Judeţul Ialomiţa SSRM Slobozia şi-a început activitatea în mai 1993, efectuând în prezent

măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Thoron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer.

SSRM Slobozia derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore / zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creş terii nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie

8.6.2.Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii

mediului În cadrul programului standard de monitorizare desfăşurat, SSRM Slobozia

urmăreşte factorii de mediu: -aer - pentru determinarea activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici, -depuneri atmosferice (umede şi uscate), -apă - pentru determinarea activităţii beta globale a cursului râului Ialomiţa, -vegetaţie (cu perioadă de prelevare aprilie-octombrie) - pentru determinarea

activităţii beta globale, -sol necultivat - pentru determinarea activităţii beta globale, -precum şi masurători ale debitului de doză gamma externă absorbită. Calculul activităţii probelor se face prin compararea vitezei de numărare a

impulsurilor generate în detector de o probă, cu viteza de numărare a impulsurilor generate în detector de o sursă etalon de activitate cunoscută.

Compararea este corectă deoarece pentru un detector dat, o geometrie de măsurare neschimbată (aceeaşi formă, suprafaţă activă şi distanţă faţă de detector pentru probă şi sursă de etalonare) există aceeaşi probabilitate de producere a unui impuls atât pentru proba de măsurat, cât şi pentru sursa etalon.

Pentru etalonare, în măsurarea activităţii beta globale se folosesc surse etalon de suprafaţă de Stronţiu 90, montate într-o geometrie asemănătoare geometriei de măsurare a probelor de mediu.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice şi lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare, precum şi fluxul de date în cazul sesizării unor depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.

Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Ialomiţa rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, doză gamma în aer, ape, sol şi vegetaţie.

În anul 2011 s-au efectuat 3630 analize beta globale pe un număr de 1509 probe de mediu, şi 3132 determinări de doză gamma externă. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată în graficul următor :

348

Fig. 8.6.2.1. Ponderea numărului de analize la SSRM Slobozia în anul 2011

Pondere număr analize

Aerosoli

56%

Ape

17%

Depuneri

18%

Sol

1%

Doză

7%

Vegetaţie

1%

Aerosoli Ape Depuneri Sol Doză Vegetaţie

8.6.2.1.Radioactivitatea aerului 8.6.2.1.1 Aerosoli atmosferici

În cadrul programului standard de lucru al SSRM, prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează prin aspiraţii pe filtre.

Analizele beta globale efectuate pe filtre au avut ca scop: -detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului

- analize imediate, -determinarea nivelul radioactivităţii naturale a descendenţilor radonului şi

thoronului (izotopi naturali emanaţi de scoarţa terestră) - analize efectuate la 20h, respectiv 25h conform programului de lucru al staţiei,

-determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale a mediului - analize efectuate la 5 zile.

Numărul total al analizelor beta globale efectuate la nivelul anului 2011 pe filtrele de aerosoli atmosferici a fost de 2150.

Filtrele aspirate şi măsurate beta global sunt expediate lunar la SLR Bucureşti pentru analiză gamma spectrometrică.

Valorile înregistrate în cursul anului 2011 sunt reprezentate în tabelele şi graficele următoare:

-Situaţia măsurătorilor imediate:

Fig 8.6.2.1.1.1. Statistica valorilor imediate ale aerosolilor

Judeţ Aspiraţia Valori(Bq/mc)

minimă medie maximă Data maximei

Alarmă

Ialomiţa

IV (2-7) 0,8±0,03 9,87±0,21 57,3±1,13 28.09.2011 200

I (8-13) 0,6±0,03 4,58±0,26 22.7±0,47 19.11.2011 200

349

Fig. 8.6.2.1.1.2. Valori imediate ale aerosolilor, aspiraţia (2-7)

0

10

20

30

40

50

60

Acti

vit

ăţi

sp

ecif

ice b

eta

glo

bale

(B

q/m

c)

Ian. Febr. Mart. April. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale

(Bq/mc) - Aspiraţia (2-7) - Limita de avertizare 50 Bq/mc

Val med aer (2-7) im Val max aer (2-7) im

Fig. 8.6.2.1.1.3 Valori imediate ale aerosolilor, aspiraţia (8-13)

0

5

10

15

20

25

Ac

tiv

ită

ţi s

pe

cif

ice

be

ta g

lob

ale

(Bq

/mc

)

Ian. Febr. Mart. April. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale

(Bq/mc) - Aspiraţia (8-13) - Limita de avertizare 50 Bq/mc

Val med aer (8-13) im Val max aer (8-13) im

Radioactivitatea naturală a aerului – măsurători de Radon şi Thoron:

Fig. 8.6.2.1.1.4. Statistica valorilor radonului

Judeţ Aspiraţia Valori Radon (mBq/mc)


Ialomiţa

IV (2-7) 133,3±224,01 25169,4±857,49 156513,0±3647,04 16.11.2011

I (8-13) 1225,8±136,26 11693,7±404,86 59769,5±1547,73 19.11.2011

350

Fig. 8.6.2.1.1.5.Valorile radonului, aspiraţia (2-7)

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000A

cti

vit

ăţi

sp

ec

ific

e

be

ta g

lob

ale

(mB

q/m

c)

Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Radon - Activităţi specifice beta globale (mBq/mc) -

Aspiraţia (2-7) - Limita de alarmare 200 Bq/mc

Val med Rn (2-7) Val max Rn (2-7)

Fig. 8.6.2.1.1.6. Valorile radonului- aspiraţia (8-13)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Acti

vit

ăţi

sp

ecif

ice b

eta

glo

bale

(m

Bq

/mc)


Radon - Activităţi specifice beta globale (mBq/mc) - Aspiraţia (8-

13) - Limita de alarmare 200 Bq/mc

Val med Rn (8-13) Val max Rn (8-13)

Fig. 8.6.2.1.1.7. Statistica valorilor thoronului

Judeţ Aspiraţia Valori Thoron (mBq/mc)


Ialomiţa

IV (2-7) 72,3±22,73 1213,0±49,00 5854,3±138,39 28.10.2011

I (8-13) 52,2±15,55 556,2±28,93 3531,1±86,35 30.11.2011

351

Fig. 8.6.2.1.1.8. Valorile thoronului- aspiraţia (2-7)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Acti

vit

ăţi

sp

ecif

ice

beta

glo

bale

(mB

q/m

c)


Toron - Acivităţi specifice beta globale (mBq/mc) - Aspiraţia (2-7) -

Limita de alarmare 200 Bq/mc

Val med Tn (2-7) Val max Tn (2-7)

Fig. 8.6.2.1.1.9. Valorile thoronului- aspiraţia (8-13)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Acti

vit

ăţi

sp

ecif

ice b

eta

glo

bale

(m

Bq

/mc)


Toron - Activităţi specifice beta globale (mBq/mc) - Aspiraţia (8-13)

- Limita de alarmare 200 Bq/mc

Val med Tn (8-13) Val max Tn (8-13)

Radioactivitatea artificială - măsurători la 5 zil

Fig. 8.6.2.1.1.10. Statistica valorilor aerosolilor după 5 zile Judeţ Aspiraţia Valori aer de 5 zile Nr. de valori

semnificative minima media maxima data maximei

Ialomiţa

IV (2-7) 22,0±7,10 25,3±8,09 33,8±10,46 02.02.2011 6 I (8-13) 21,7±7,50 25,1±7,55 27,3±7,96 05.11.2011 5

352

Observaţii: Numărul de valori semnificative pentru măsurătorile de aer de 5

zile în anul 2011 a fost de 6 pentru aspiraţia ( 2-7) şi 5 pentru aspiraţia (8-13). 8.6.2.1.2. Debitul dozei gamma în aer

Doza gamma absorbită, ca mărime fizică, este deteminată prin măsurare cu debitmetru de radiaţii TIEX din dotarea staţiei. Valorile orare ale debitului de doză gamma absorbită în aer nu au prezentat depăşiri ale limitei de alarmare de 10 μGy/h, variind între 0,064-0,132 μGy/h, cu o medie anuală de 0,087 μG/h. Observaţii: În perioada 30.03.2011 (ora 13:00)–18.06.2011 (ora 10:00) nu s-

au putut citi debitele de doză gamma absorbită în aer deoarece TIEX-ul a fost trimis la verificare metrologică.

Fig. 8.6.2.1.2.1. Valorile debitului de doză gamma absorbită în aer

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

0,14

Deb

it d

oză g

am

ma

ab

so

rbit

ă î

n a

er

(mic

roG

y/h

)


Debit doză gamma absorbită în aer (microGy/h) - Limita de

avertizare 1 microGy/h

Val med doză gamma în aer Val max doză gamma în aer

8.6.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale (pulberi sedimentabile şi precipitaţii atmosferice) se face zilnic, de pe o suprafaţă de 0.3 m 2, durata de prelevare fiind de 24 ore.

Măsurarea activităţii beta globale a probei de depuneri se efectuează în două etape:

-imediat după pregătirea probei, în ziua recoltării (măsurare imediată), -după 5 zile de la recoltare (măsurare întârziată).

După măsurarea beta globală, probele zilnice sunt cumulate lunar şi expediate pentru măsurarea gamma spectrometrică la SLR Bucureşti. Valorile înregistrate în cursul anului 2011 sunt reprezentate în graficul şi tabelele următoare:

Situaţia măsurătorilor imediate:

Fig. 8.6.2.1.3.1. Statistica valorilor imediate a depunerilor atmosferice

Judeţ Valori( Bq/mp/zi) Nr. valori semnificative minimă medie maximă Data

maximei Alarmă

Ialomiţa 1,1±0,37 3,8±0,57 45,8±1,83 08.10.2011 2000 85

353

Fig. 8.6.2.1.3.2. Valorile imediate ale depunerilor atmosferice

0

10

20

30

40

50

Acti

vit

ăţi

sp

ecif

ice

beta

glo

bale

(Bq

/mp

/zi)


Depuneri atmosferice imediate - Activităţi specifice beta globale

(Bq/mp/zi) - Limita de avertizare 1000 Bq/mp/zi

Val med dep atm imd Val max dep atm imd

Măsurători la 5 zile:

Fig. 8.6.2.1.3.3. Statistica valorilor depunerilor atmosferice după 5 zile

Judeţ Valori( Bq/mp/zi) Nr. valori semnificative minimă medie maximă Data

maximei

Ialomiţa 0,8±0,26 1,5±0,36 4,7±0,8 20.05.2011 22

Cazurile cu valori semnificative au fost asociate aproape exclusiv precipitaţiilor

atmosferice. Nu toate cazurile cu precipitaţii au dat valori semnificative. 8.6.2.2. Radioactivitatea apelor

8.6.2.2.1. Radioactivitatea râului Ialomiţa

În cursul anului 2011 au fost prelevate probe zilnice de apă brută de suprafaţă din râul Ialomiţa. Măsurarea activităţii beta globale a probelor s-a efectuat în 2 etape:

-imediat -după 5 zile. Pentru măsurători beta globale s-a evaporat la sec 1l de apă brută iar pentru

măsurarea gamma spectrometrică încă 2 l. După măsurarea beta globală, reziduurile probelor de apă prelucrate au fost

cumulate lunar şi expediate la SLR Bucureşti. Valorile înregistrate în cursul anului 2011sunt reprezentate în tabelele şi graficul următor:

Măsurători imediate: Fig. 8.6.2.2.1.1. Statistica valorilor imediate ale apei brute – râu Ialomiţa

Râul Valori( Bq/mc) Nr.

valori semnific

ative


Alarmă

Ialomiţa 846,7±287,47 1108,8±301,81 1679,0±329,02 24.04.2011 20000 80

354

Fig. 8.6.2.2.1.2. Valorile imediate ale apei brute – râu Ialomiţa

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800A

cti

vit

ăţi

sp

ecif

ice

beta

glo

bale

(B

q/m

c)

Ian Feb Mart April Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Apă brută - Râu Ialomiţa - Activităţi specifice beta globale

(Bq/mc) - Limita de avertizare 5000 Bq/mc

Val med apă brută imd Val max apă brută imd

Observaţii: În luna august nu s-au înregistrat valori semnificative la probele de

apă brută – râu Ialomiţa. Măsurători la 5 zile: Fig. 8.6.2.2.1.3. Statistica valorilor apei brute – râu Ialomiţa – măsurători după

5 zile

Râul Valori( Bq/mc) Nr. valori

semnificative


Alarmă

Ialomiţa 564,8±194,6 734,3±201,81 1108,1±212,73 28.05.2011 20000 21

8.6.2.2. Radioactivitatea solului

Probele de sol necultivat au fost prelevate în cursul anului 2011 cu frecvenţă săptămânală, din perimetrul amplasamentului SSRM Slobozia. Probele au fost prelucrate şi măsurate beta global la 5 zile. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul şi graficul următor: Măsurători la 5 zile:

Fig. 8.6.2.2.1. Statistica valorilor solului:

Valori ( Bq/kg) Nr.valori

semnificative minimă medie maximă Data maximei

832,8±216,29 1224,6±188,20 1980,3±232,88 04.11.2011 43

355

Fig. 8.6.2.2.2. Valorile solului:

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

Acti

vit

ăţi

sp

ecif

ice b

eta

glo

bale

(B

q/k

g)

Ian Feb Mart April Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Sol - Activităţi specifice beta globale (Bq/kg)

Valori medii sol Valori maxime sol

Observaţii: În luna februarie nu s-au putut recolta probe de sol întrucât solul a

fost îngheţat şi acoperit cu zăpadă. 8.6.2.3. Radioactivitatea vegetaţiei

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate în cursul anului 2010 cu frecvenţă săptămânală, în perioada 01 aprilie –31 octombrie, din perimetrul amplasamentului SSRM Slobozia. Probele au fost prelucrate şi măsurate la 5 zile.

Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficul şi tabelul următor: Măsurători la 5 zile

Fig. 8.6.2.3.1. Statistica valorilor vegetaţiei:

Judeţ Valori ( Bq/kg) Nr.valori semnificative minimă medie maximă Data

maximei

Ialomiţa 167,1±18,72 331,8±43,75 528,7±53,33 04.08.2011 30

Fig. 8.6.2.3.2. Valorile vegetaţiei:

0

100

200

300

400

500

600

Acti

vit

ăţi

sp

ecif

ice b

eta

glo

bale

(B

q/k

g)

Ian Feb Mart April Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Vegetaţie - Activităţi specifice beta globale (Bq/kg)

Valori medii vegetaţie Valori maxime vegetaţie

356

Concluzii

La nivelul anului 2011, în urma măsurătorilor de radioactivitate beta globală efectuate la SSRM Slobozia, pentru toţi factorii de mediu nu s-au constatat creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate. Valorile obţinute s-au situat sub limita de alarmare specifică fiecărui factor de mediu. 8.6.3.Programul special de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic

Pe lângă programul standard, SSRM Slobozia recoltează şi pregăteşte zilnic probe de precipitaţii atmosferice şi apă brută-râu Ialomiţa, participând la Programul de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu în zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă.

SSRM Slobozia prelevează şi pregăteşte preliminar probe zilnice de precipitaţii atmosferice şi apă brută - râu Ialomiţa pentru analize beta spectrometrice şi gamma spectrometrice. Recipienţii cu precipitaţii şi ape se păstrează la frigider şi se expediază în lădiţe frigorifice lunar la SLR Bucureşti pentru măsurare.

În anul 2011, SSRM Slobozia a prelevat, pregătit preliminar şi expediat 2 probe de sol arabil şi 2 probe de sol necultivat zona Slobozia, pentru analize beta spectrometrice şi analize gamma spectrometrice.

Probele de sol necultivat s-au recoltat din perimetrul amplasamentului SSRM Slobozia şi s-au expediat la SLR Bucureşti pentru măsurare, iar probele de sol arabil s-au recoltat din perimetrul oraşului Slobozia.

De asemenea au fost recoltate, pregătite şi trimise la SLR ANPM Bucureşti, probe din zona adiacentă batalului Comuna Grindu: 1 probă apă freatică adiacent batal comuna Grindu, 4 probe vegetaţie spontană adiacent batal (direcţiile N, S, E, V), 5 probe sol necultivat: 4 probe din zona adiacentă batalului (direcţiile N, S, E, V) şi o probă extraprogram din interiorul batalului (direcţia N) şi 3 probe sol arabil din zona adiacentă batalului (direcţiile N, S, E).

De pe raza oraşului Slobozia, Staţia RA Slobozia a prelevat, pregătit şi expediat: 2 probe muşchi de pământ, 2 probe sol de sub muşchi, 2 probe de vegetaţie spontană şi 2 probe de apă freatică, pentru analize beta spectrometrice ş i analize gamma spectrometrice.

Prelevarea probelor de muşchi de pământ, sol de sub muşchi şi vegetaţie spontană zona Slobozia s-a realizat din perimetrul amplasamentului Staţiei RA Slobozia, iar probele de apă freatică s-au recoltat din foraje reprezentative atât de pe raza oraşului Slobozia cât şi din localităţi aflate pe raza judeţului Ialomiţa. Probele au fost pregătite preliminar şi apoi au fost expediate la SLR Bucureşti pentru măsurare.

IV. Judeţul Teleorman

Statia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului de la Zimnicea monitorizează

permanent factorii de mediu, cu atât mai mult cu cât se află în zona de influenţă a

CNE Kozlodui din Bulgaria. O importanţă deosebită se acordă probelor de aer, apă

brută de Dunăre şi depuneri atmosferice.

Tabel 8.6.1 Staţia de radioactivitate din judetul Teleorman Judeţ Număr staţii Localizare Factorii de mediu monitorizaţi

TELEORMAN 1 ZIMNICEA

Aer, apă brută de suprafaţă, apa potabila, apa de

fântână, depuneri atmosferice, vegetaţie

spontană, vegetaţie comestibila, sol necultivat,

peşte, lapte, debit doza, fond natural de radiaţii

357

8.6.2 Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii

mediului

Programul national de supraveghere a radioactivităţii mediului are două

componente: supravegherea şi controlul de rutina în jurul unui obiectiv nuclear şi

supravegherea radioactivităţii mediului la nivelul întregului teritoriu. Supravegherea şi

controlul de rutina în jurul unui obiectiv nuclear presupun măsurarea debitului dozei

gamma în aer şi a concentraţiilor radionuclizilor artificiali emisi de sursă în mediu şi

evaluarea expunerii suplimentare a populaţiei ca urmare a funcţionării sursei

respective. Supravegherea radioactivităţii mediului la nivel naţional presupune

măsurarea debitului dozei gamma în aer şi a concentraţiilor radionuclizilor artificiali

prezenţi în mediu ca urmare a contribuţiei la scara globală a unui număr mare de

surse potenţiale de poluare radioactivă sau ca urmare a unor emisii accidentale de

material radioactiv la scara locală, regională sau globală şi evaluarea expunerii

suplimentare a populaţiei datorate contribuţiilor cumulate ale evenimentelor cu impact

radiologic.

La nivelul SSRM Zimnicea obiectivele Programului naţional de supraveghere a

radioactivităţii mediului sunt :

- detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor

de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;

- notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţii de urgenţa radiologică şi

susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor

de protecţie in timp real;

- controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra

mediului în acord cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel

naţional;

- evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare

la radiaţii datorate practicilor sau accidentelor radiologice;

- urmărirea continuă a nivelelor de radioactivitate naturală, importante în

evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radioalogică;

- măsurări suplimentare de probe de apă de suprafaţă, apa de adâncime, sol

şi vegetaţie spontană, în jurul unor obiective cu posibil impact

radioalogic;

- furnizarea de informaţii către public.

Programele de supraveghere a radioactivităţii mediului sunt executate de

SSRM Zimnicea după o metodologie unică la nivel naţional, de prelevare, pregătire şi

măsurare, calculul activităţilor specifice beta globale, a limitelor de detecţie şi a

impreciziilor rezultatelor specifice fiecărui tip de proba. Datele sunt introduse apoi în

baza de date a staţiei Zimnicea.

358

8.6.3 Radioactivitatea aerului

8.6.3.1 Aerosoli atmosferici

Procedura de determinare a radioactivităţii atmosferei constă în aspirarea pe

filtre a aerosolilor atmosferici şi măsurarea radioactivităţii filtrelor la diferite intervale

de timp. Pentru a separa contribuţia radionuclizilor naturali de radioactivitatea unei

probe de aerosoli atmosferici, măsurarea beta globala se realizeaza în trei etape :

- la 3 minute de la prelevarea probei pentru determinarea radioactivităţii

imediate compusă din factorul natural plus eventualul factor artificial;

- la 20 de ore de la prelavarea probei pentru determinarea radonului şi

toronului;

- la 5 zile de la prelevarea probei pentru determinarea radioactivităţii artificiale

a probei.

În tabelele de mai jos sunt trecute valorile anuale înregistrate prin măsurarea

filtrelor atmosferice conform etapelor de măsurare.

Tabel 8.6.3.1.1 Aerosoli atmosferici – valori imediate

Interval de

aspiratie

Media

anuala

Maxima

anuala

Valoare

atentionare

Data

maximului

Valori

semnificative

Volum aer

aspirat

2-7 si 8-13 3.80

bq/mc 19.18 bq/mc 10 bq/mc 15.11 730

6462.8

mc

Tabel 8.6.3.1.2 Aerosoli atmosferici – valori radon :

Interval de

aspiratie

Media

anuala Maxima anuala

Data

maximul

ui

Valori

semnificative Volum aer aspirat

2-7 si 8-13 10.62

bq/mc 53.30 bq/mc 15.11 730 6462.8 mc

Tabel 8.6.3.1.3 Aerosoli atmosferici – valori toron :

Interval de

aspiratie

Media

anuala Maxima anuala

Data

maximul

ui

Valori

semnificative

Volum aer

aspirat

2-7 si 8-13 0.45 bq/mc 2.55 bq/mc 02.12 730 6462.8 mc

Tabel 8.6.3.1.4 Aerosoli atmosferici – valori întârziate :

Interval

de

aspiratie

Media

anuala

Maxima

anuala

Valoare

atentionar

e

Data

maximului

Valori

semnificativ

e

Volum aer

aspirat

2-7 si 8-

13

18.53

mbq/mc

36.66

mbq/mc

50

mbq/mc 08.12 341 6462.8 mc

De menţionat ca în anul 2011 au fost 31 de remăsurari ale aerosolilor imediaţi,

adică 31 de depăşiri ale pragului de atenţionare. După remăsurare valorile s -au

încadrat în valorile normale. Filtrele aspirate şi măsurate beta global sunt expediate

lunar la SSRM Craiova pentru analiza gamma spectrometrică. Toate datele sunt

359

înregistrate în baza de date a SSRM şi sunt transmise, lunar la Laboratorului de

Referinţă din cadrul ANPM Bucureşti.

8.6.3.2 Debitul dozei gama în aer

Un indicator important al radioactivităţii atmosferei îl reprezintă mărimea : doza

gamma absorbită în aer. Doza gamma absorbită, ca marime fizică, este determinate

prin măsurare. SSRM are în dotare debitmetre de radiaţii TIEX, care măsoara

automat debitul dozei gamma absorbite în aer şi afisează informaţia mediată la

intervale de 60 minute. Debitmetrele acopera un domeniu de măsurare cuprins între

0.03 – 20 micro Gy/h, cu deplasarea limitei superioare, opţional, pana la 20 mGy/h.

În tabelul de mai jos sunt trecute valorile anuale ale debitului de doză :

Tabel 8.6.3.2.1 Valorile anuale ale debitului de doza

Interval

de citire Media anuala Maxima anuala

Valoare

atentionare

Data

maximului

Numar de

analize

6 – 17 0.098

microGy/h 0.192 microGy/h

0.250

microGy/h 31.10 4380

De menţionat că pe parcursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale

nivelului de atenţionare de 0.250 microGy/h.

De menţionat ca au fost înregistrate şi 17905 analize automate înregistrate cu

ajutorul staţiei automate de debit de doza. Staţia automată înregistrează debitul de

doza pe parcursul a 24 de ore/zi, din 30 in 30 minute, în funcţie de cum este reglata

de la LR - ANPM Bucuresti. Nici în cazul staţiei automate nu s-au înregistrat depăşiri

ale nivelului de atenţionare de 0.250 micro Gy/h.

8.6.3.3 Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale (pulberi sedimentabile şi

precipitaţii atmosferice) se face zilnic, de pe o suprafaţă de 0.3 mp, durata de

prelevare fiind de 24 de ore. Probele de depuneri atmosferice se măsoară în ziua

colectarii şi la 5 zile de la colectare. Probele se colectează şi pregatesc conform

programului standard de prelevare şi măsurare a probelor de mediu.

În tabelele de mai jos sunt trecute valorile anuale atât pentru depunerile

imediate cât şi pentru cele întârziate.

Tabel 8.6.3.3.1 Depuneri atmosferice imediate :

Ora zilnica

a colectarii

Media

anuala

Maxima

anuala

Valoarea

atentionare

Data

maximul

ui

Numar de

probe

semnificative

Volum

precipitatii

colectate

9 (8 iarna) 0.38

bq/mp*zi

17.84

bq/mp*zi

200

bq/mp*zi 30.06 362

152.5 litri

Tabel 8.6.3.3.2 Depuneri atmosferice întârziate :

Ora zilnica

a colectarii

Media

anuala

Maxima

anuala

Valoarea

atentionare

Data

maximu

lui

Numar de

probe

semnificative

Volum

precipitatii

colectate

9 (8 iarna) 0.47

bq/mp*zi

2.64

bq/mp*zi

50

bq/mp*zi 11.08 347

152.5 litri

360

În ultimii ani concentraţia de Cs-134 si Cs-137 în probele de depuneri

atmosferice datorate accidentului de la Cernobyl a scăzut foarte mult. Radionuclidul

natural de origine cosmogenica Be-7 a fost detectat şi măsurat în probele de

depuneri atmosferice totale colectate şi măsurate la SSRM Zimnicea. În anul 2011 nu

s-au înregistrat valori peste limitele de atenţionare, avertizare sau alarmare pentru

probele de depuneri atmosferice.

8.6.4 Radioactivitatea apelor

8.6.4.1 Radioactivitatea apei brute de suprafata

In cursul anului 2011 au fost prelevate probe de apa brută de suprafaţă din

fluviul Dunărea. Au fost colectaţi, pregatiţi şi analizaţi un număr de 730 l itri de apa.

Din aceştia 365 litri au fost folosiţi pentru analiza zilnică beta iar 365 pentru analiza

lunară gamma. A fost urmărită radioactivitatea fluviului Dunăre, prelevarile fiind

zilnice. Dupa evaporarea la sec probele sunt masurate, calculate si trecute in baza

de date. La sfarsitul lunii intreaga cantitate de reziduu se transmite catre SSRM

Craiova pentru masuratorile gamma spectrometrice.

Valori imediate a apei brute de suprafață din fluviul Dunărea sunt prezentate în tabelul următor :

Tabel 8.6.4.1.1 Valori imediate a apei brute de suprafață

Ora zilnica

a colectarii

Media

anuala

Maxima

anuala

Valoarea

atentionare

Data

maximu

lui

Numar de

probe

semnificative

Volum

colectat

9 0.19 bq/l 0.58 bq/l 2 bq/l 05.12 361 365 l

Se constată un număr important de probe semnificative, 364 din 365 probe

analizate. Nu au fost însă depășiri ale valorii de atenționare. În tabelul următor sunt trecute valorile intarziate ale apei brute de Dunăre. Tabel 8.6.4.1.2 Valori întârziate ale apei brute de Dunăre

Ora zilnica

a colectarii

Media

anuala

Maxima

anuala

Valoarea

atentionare

Data

maximu

lui

Numar de

probe

semnificative

Volum

colectat

9 0.12 bq/l 0.23 bq/l 2 bq/l 30.08 261 365 l

Și în cazul probelor intarziate, masurate la 5 zile de la colectare pentru determinarea radioactivitatii artificiale se constata un numar destul de mare de valori semnificative, acestea reprezentand 73 % din valorile masurate. Nu s-a depasit pragul de atentionare. Din cantitatea de apa colectata zilnic, 10 ml de apa bruta se filtreaza prin instalatia de vid şi se cumuleaza. Întreaga cantitate ( 300 ml ) se trimite la sfârşitul lunii la LR - ANPM Bucureşti pentru analiza.

361

8.6.4.2 Radioactivitatea apei de fântână

Zilnic, SSRM a măsurat beta global probe de apa fântână prelevata din

reţeaua de distribuţie a oraşului şi din pânza de apă freatică, adică din fântână. Au

fost prelevaţi zilnic câte 2 litri, un litru de apă potabilă de la robinet şi un litru de apa

de fântână. După prelevare probele au fost evaporate la sec, masurate, apoi datele

trecute in baza de date a statiei. Valorile zilnice sunt transmise catre LR - ANPM

Bucuresti. Din apa prelevata, zilnic se opresc cate 10 ml care se filtreaza prin

instalatia de vid. La sfarsitul lunii cantitatea de apa rezultata ( 300 ml apa potabila si

300 ml apa de fantana ) se trimite la LR - ANPM Bucuresti pentru analize. Nu s-au

înregistrat depăşiri ale pragului de atenţionare pentru apa de fântână.

În tabelele următoare sunt prezentate valorile înregistrate în 2011 pentru apa

de fântână.

Tabel 8.6.4.2 Apa de fântână

Ora zilnica

a colectarii

Media

anuala

Maxima

anuala

Valoarea

atentionare

Data

maximu

lui

Numar de

probe

semnificative

Volum

colectat

9 0.222 bq/l 0.26q/l 2 bq/l 25.12 350 365 l

Şi pentru apa de fântână au fost înregistrate multe valori ale apei

semnificative, 96 % din probe fiind peste pragul de detecţie al aparaturii.

8.6.5 Radioactivitatea solului

Probele de sol necultivat au fost prelevate în cursul anului 2011 cu frecvenţa

săptămânală. Rezultatele sunt trecute în baza de date a SSRM şi transmise spre

validare către LR – ANPM Bucuresti. În tabelul de mai jos sunt trecute valorile anuale

ale solului necultivat :

Tabel 8.6.5.1 Valorile anuale radioactivității solului necultivat

Ziua

colectarii

Media

anuala

Maxima

anuala

Data

maxim

ului

Numar de probe

semnificative

Cantitate

colectata

vineri 214 bq/kg 385 bq/kg 09.09 51 52 g

Se constata ca 100 % din probe sunt semnificative.

Pentru analiza gamma spectrometrica SSRM Zimnicea a prelevat în lunile

iunie şi octombrie câte o probă anuală de sol necultivat de pe o suprafaţă de 10x10

cm şi o adâncime de 5 cm. După pregătirea specifică programului, proba a fost

trimisă către SSRM Craiova pentru determinări gamma spectrometrice. De

asemenea, în luna iunie s-a prelevat şi o proba de sol arabil, prin aceleaşi metode. În

aceste probe au fost identificaţi radionuclizi naturali K-40, Pb-214, Ac-228 dar şi urme

de radionuclizi artificiali Cs-134 si Cs-137, fără a depăşi limita de detecţie a

aparaturii.

362

8.6.6 Radioactivitatea vegetaţiei

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate de către SSRM Zimnicea cu

frecvenţa săptămânală, din perimetrul staţiei meteo Zimnicea, în perioada de

vegetaţie. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul de mai jos. Se constată că

100 % din probe au avut valori semnificative.

Tabel 8.6.6.1 Vegetaţie spontană

Ziua

colectarii

Media

anuala

Maxima

anuala

Data

maxim

ului

Numar de probe

semnificative

Cantitate

colectata

joi 83 bq/kg 127 bq/kg 26.05 30 62g

Pentru analiza gamma spectrometrica SSRM Zimnicea a prelevat în lunile

iunie şi octombrie câte o probă anuală de vegetaţie spontană de pe o suprafaţa de 1

mp. După prelevare şi pregatire, proba a fost trimisă la SSRM Craiova pentru

măsurare.

Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului

SSRM Zimnicea se află în a 3-a zona de risc a CNE Kozlodui, aflându-se la 140 km de aceasta centrală. Din acest motiv staţia a realizat în anul 2011 un program special de colectare de probe. În afară de probele de ape care sunt filtrate zilnic prin instalaţia de vid, aşa cum am aratat mai sus, în zilele cu precipitaţii atmosferice o cantitate de 250 ml din precipitaţii sunt filtrate la vid pentru probele speciale. Acestea sunt trimise lunar la LR - ANPM Bucuresti pentru analiză. De asemenea, anual sunt recolatate probe de plante furajere, grâu, sol arabil, legume, fructe, lapte şi peste care sunt transmise după recoltare şi pregătire către SSRM Craiova pentru analize gamma spectrometrice. Periodic SSRM Zimnicea participă la exerciţii de alarmare zonală sau naţională coordonate de ANPM şi LRM, dar şi la exerciţii de verificare a aparaturii şi modului de lucru prin intercalibrări solicitate de LRM Bucureşti. Concluzii :

Radioactivitatea naturală a mediului inconjurator este sursa majoră de iradiere

internă şi externă a organismului uman. Radioactivitatea naturală este determinată de prezenţa în aer, apă, sol, vegetaţie, organisme animale a substanţelor radioactive de origine terestră, existente în mod natural, la care se adaugă radiaţia cosmică. Expunerea naturală de referinţa este de 2,4 mSv/an, admisă la nivel internaţional. Factorul principal şi constant de iradiere a organismului uman îl constituie prezenţa în atmosfera liberă a gazelor radioactive Radon si Toron, precum şi a descendenţilor acestora. Cele două componente ale expunerii naturale sunt : expunerea externa, 0.85 mSv/an si expunerea interna, 1.55 mSv/an. In anul 2011 nu au existat evenimente de contaminare radioactivă a mediului in zona SSRM Zimnicea. Baza de date existenţa la SSRM Zimnicea permite evidentierea imediata a unor eventuale cresteri ale nivelului de radioactivitate.

363

V. Judeţul Giurgiu

Prin proiectul PHARE RO 2003/005-551.04.11.01 „Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii mediului”, derulat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în anul 2007, au fost puse în funcţiune în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Giurgiu, două staţii de monitorizare a radioactivităţii mediului:

- o staţie pentru monitorizarea debitului dozei gamma absorbită în aer; - o staţie de monitorizare a radioactivităţii apei care în anul 2011 a fost

nefuncțională. Aceste două staţii sunt integrate în Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmare

pentru Radioactivitatea Mediului (SNAARM). Sistemul dispune de echipament de atenţionare, avertizare şi alarmare în

funcţie de valorile înregistrate, astfel încât cetăţenii să poată fi informaţi în timp util asupra depăşirilor valorilor prag. Tabel 8.6. – Staţii monitorizare radioactivitate

Judeţ Număr staţii Localizare Factorii de mediu

monitorizaţi

Giurgiu 1 Fluviul Dunărea - Port

Giurgiu - a fost nefuncțională apă

Giurgiu 1 Centru oraş - adiacent

D.G.F.P., Str. Bucureşti aer

La nivelul anului 2011 în baza de date primară la stația de monitorizare a radioactivității aerului nu s-au înregistrat valori care să depăşească limita de atenţionare, care este de 0,250 μGy/h. În perimetrul judeţului Giurgiu nu există surse de radiaţii, nefiind supus influenţelor altor surse din exteriorul judeţului. În cursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor de avertizare/alarmare şi nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului.

364

8.7.Poluarea fonică şi sănătatea

În anul 2011 au fost efectuate un număr de 1596 determinări ale nivelului de zgomot exterior la nivelul Regiunii Sud Muntenia, astfel: Argeş 426 măsurători, Prahova 344 măsurători, Călăraşi 164 măsurători, Giurgiu 299 măsurători, Teleorman 239 şi Ialomiţa 124 măsurători.

Punctele de monitorizare a nivelului de zgomot au fost stabilite în concordanţa cu cerinţele STAS-urilor naţionale privind gestionarea zgomotului ambiental, punctele stabilite oferă date despre nivelul de zgomot provenit din traficul rutier, activităţi industriale dar şi nivelul de zgomot din zona şcolilor, grădiniţelor şi zonelor de recreere

Autorităţile administraţiei publice locale şi autoritatea publică centrală pentru transporturi realizează cartarea zgomotului şi elaborează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune potrivit prevederilor prezentei hotărâri, pentru aglomerările aflate în administrarea lor. Hărţile vor indica “în direct” câţi decibeli sunt în zonele monitorizate. Acestea ar trebui să fie principalul instrument prin care primăriile pot stabili ce trebuie făcut pentru a limita zgomotul.

Principala sursă de zgomot din oraşele moderne este traficul rutier, care este în continuă creştere. Deşi motoarele autovehiculelor sunt mai silenţioase decât în trecut, zgomotul pe străzi şi, în special, pe autostrăzi este în continuă creştere, nu numai din cauza creşterii traficului, ci şi a vitezei autovehiculelor.

Standardele şi legislatia din domeniul zgomotului ambiental limitează expunerea la acest poluant prin indicarea unor valori limită pentru nivelul de pres iune ponderat A, continuu echivalent LAeq . Această mărime se determină pe teren sau la locul unde se doreşte cunoaşterea nivelului de zgomot echivalent continuu măsurat cu ajutorul unui aparat numit sonometru.

În judeţul Argeş în anul 2011, au fost efectuate un număr de 426 determinări ale nivelului de zgomot exterior, astfel: comform Planului de activitate al compartimentului Laborator 342 determinări, în urma solicitărilor agenţilor economici 56 determinări şi 6 determinari în urma solicitării Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Regional Argeş. În cadrul programului propriu de monitorizare s-a urmărit încadrarea în limitele maxim admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban, la limita zonelor funcţionale, pe străzi de categoria tehnica II şi III. S-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise de legislaţia în vigoare in 161 de cazuri din cele monitorizate.

S-au constatat frecvente depăşiri ale limitelor maxime admise pentru zgomotul ambiental în Piteşti, datorate traficului rutier, după cum urmează:

Stradă din categoria tehnica III- 82 din cele 104 determinări depăşesc limita maximă admisă de legislaţia în vigoare;

Stradă din categoria tehnica II- 7 din cele 16 determinări depaşesc limita maximă admisă de legislaţia în vigoare; Aplicând prevederile legale în vigoare, periodic, autorităţile publice locale au

fost înştiinţate despre depăşirile nivelelor de zgomot în diferite locaţii, trafic stradal, exterior incinte industriale sau feroviare, pieţe, spaţii comerciale, etc., în scopul luării celor mai potrivite măsuri pentru diminuarea zgomotului conform legislaţiei în domeniu. În urma monitorizării nivelului de zgomot în punctele stabilite prin programul de activitate al laboratorului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova de pe teritoriul judeţului, s-a constatat că pe parcursul anului 2011, în 68.71% din numărul determinărilor, valorile înregistrate sunt mai mari decât limitele impuse de STAS 10009/88. Măsurătorile de zgomot au vizat zonele care pot prezenta riscuri de afecţiuni pentru populaţia expusă. Au fost vizate locaţiile: trafic rutier, zone locuibile,

365

incinte de şcoli, spitale, zone de recreere şi odihnă, incinte industriale şi zone feroviare. Predominant, nivelul de zgomot este rezultatul traficului rutier care afectează populaţia oraşelor Ploieşti, Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga, Mizil, al traficului feroviar pe tronsoane reduse în lungul axei căilor ferate şi al activităţilor industriale.

Modernizarea parcului auto al RATP Ploiesti, cu troleibuze şi autobuze noi, a avut ca efect scăderea nivelului de zgomot pe tronsoanele de străzi tranzitate de traseele urbane. Creşterea numărului traseelor urbane deservite cu troleibuze, este benefic deoarece acestea au un nivel de zgomot mult redus faţă de tramvaie şi autobuze. Introducerea sensului giratoriu în diferite intersecţii din Ploieşti, Câmpina şi Sinaia, a avut ca rezultat, fluidizarea traficului rutier din respectivele zone . Pe tronsoane de drum ale DN 1, în oraşele Comarnic, Buşteni, Azuga, ale DN 1A în Vălenii de Munte, Cheia şi DN 1B în Mizil, Bucov valorile mari ale nivelului de zgomot sunt datorate traficului autovehiculelor grele, care tranzitează localităţile, prin centrul civic, datorita lipsei arterei de centură. Defectele apărute la calea de rulare în urma lucrărilor executate de diferite societăţi furnizoare de utilităţi, slaba calitate a lucrărilor de refacere şi creşterea numărului de autovehicule, au ca efect imediat mărirea nivelului de zgomot .

Au fost completate prin autoadministrare 50 de chestionare(25 pentru zonele expuse la zgomot, 25 pentru zonele rezidentiale neexpuse la zgomot).

Pentru determinarea valorii nivelului de zgomot in zonele expuse si cele neexpuse(rezidentiale) s-a folosit harta de zgomot pt. aglomerarea Ploiesti-trafic rutier-sursa comuna de zgomot-pt. indicatorul L ZSN (nivelul de zgomot zi-seara-noapte). Nivelul de zgomot în zonele rezidenţiale a variat între 35-55 dB(A), iar în zonele expuse între 65-75 dB(A). Chestionarele au fost întocmite de către Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, (care le centralizeaza în vederea elaborării Sintezei naţionale ) şi au fost completate de DSPJ Prahova în perioada iunie-iulie 2011.

Acţiunea de monitorizare a poluării sonore urbane, desfăşurată de către Agenţia de Protecţie a Mediului Călăraşi în principalele puncte de trafic din zonele urbane a evidenţiat încadrări ale nivelului de zgomot în limitele prevăzute de STAS 10009-81.

În cursul anului 2011 laboratorul APM Ialomiţa a monitorizat nivelul de zgomot în şase puncte fixe din municipiul Slobozia, considerate zone cu trafic intens, măsurătorile efectuându-se în zile diferite, la ore diferite.

Punctele de măsurare au fost: Autogara, Hotel Central, Magazinul Ialomiţa, Blocuri MB-uri, Şcoala Normală, Spitalul de Urgenţă Judeţean. S-au efectuat 123 determinări de sonometrie. Din totalul de măsurători efectuate, 62.1%, au depăşit limitele maxime admise prevăzute de STAS 10009-81.

În judeţul Dâmboviţa, valorile maxime ale zgomotului s-au înregistrat pe arterele de circulaţie destinate traficului greu, care în general evită zonele locuite. În aceste zone, nivelul de zgomot depăşeşte limitele impuse la bordura sau la faţada clădirilor.

366

Situaţia centralizată a măsurătorilor de zgomot la nivelul Regiunii Sud Muntenia pentru anul 2011

Tabelul 8.7.1 Tip

măsurătoare zgomot

Judet Număr

măsurători Maxima măsurată

(dB) Depăşiri

%

Pieţe, spaţii comerciale,

restaurante în aer liber

Arges 48 70.3 27.1 Prahova - - - Teleorman 27 72.4 3.7 Dambovita - - - Giurgiu 299 75.8 Calarasi - - - Ialomita - - -

Incinte de şcoli şi creşe,

grădiniţe, spaţii de joacă

pentru copii

Arges 56 99.6 7.14

Prahova 19 72.4 0 Teleorman - - -

Dambovita - - -

Giurgiu

Calarasi - - -

Ialomita - - - Parcuri, zone de recreere şi

odihnă

Arges 40 63.9 90

Prahova 58 81.3 7.25 Teleorman 27 60.7 3.7

Dambovita - - -

Giurgiu

Calarsi - - -

Ialomita - - -

Incinta industrială

Arges 56 64.9 0

Prahova 10 63.1 0 Teleorman 21 65.5 4.76

Dambovita - - -

Giurgiu

Calarasi - - -

Aeroporturi Arges - - -

Prahova - - -

Teleorman - - -

Dambovita - - -

Giurgiu

Calarasi - - -

Ialomita - - -

Parcaje auto Arges 32 96.1 6.25

Prahova - - -

Teleorman - - -

Dambovita - - -

Giurgiu

Calarasi - - -

Ialomita - - -

Stadioane, cinematografe

în aer liber

Arges - - -

Prahova - - -

Teleorman - - -

Dambovita - - -

Giurgiu

Calarasi - - -

Ialomita - - -

Trafic Arges 120 99.6 74.16

Prahova 212 102.9 83.96 Teleorman 106 75.4 74.36

Dambovita - - -

Giurgiu

367

Calarasi 165 69.9 0

Ialomita 124 86,1 62,1% Zone feroviare Arges 32 87.4 50

Prahova 5 69.6 0 Teleorman 11 70.5 27.27

Dambovita - - -

Giurgiu

Calarasi - - -

Ialomita - - -

Altele – zone locuibile

Arges - - - Prahova 40 62.2 17.5 Teleorman

Dambovita - - -

Giurgiu

Calarasi - - -

Ialomita - - -

Determinările de zgomot, în diverse puncte din regiune (străzi, scoli, parcuri, pieţe, parcări auto, zona feroviară, incinte industriale etc.), evidenţiază expuneri deosebite ale populaţiei la zgomot, în special în timpul zilei, generat în special de traficul pe şoselele aglomerate din interiorul localităţilor. Cresterea nivelului traficului auto şi largirea arterelor de circulaţie în detrimentul cordoanelor de vegetaţie protectoare şi insuficienţa / imposibilitatea luării măsurilor de reducere a poluării fonice impun ca, după identificarea punctelor vulnerabile cu ajutorul hărţilor de zgomot, să fie luate măsuri mai energice de limitare a poluării fonice (refacerea covorului asfaltic şi a căilor de rulare a tramvaielor, crearea unor perdele de vegetaţie protectoare sau amplasarea de panouri fonoabsorbante, devierea / limitarea traficului greu în teritoriile protejate etc.) prin punerea în aplicare a planurilor de acţiune elaborate de pe baza hărţii de zgomot.

Situaţia centralizată a măsurătorilor de zgomot la nivelul Regiunii Sud Muntenia pentru anul 2011

Tabelul 8.7.2

Judeţul Număr

măsurători

Maxima

măsurată (dB)

Depăşiri %

Indicator utilizat (nivel

acustic echivalent

continuu(Leq)

Determinări

în urma sesizărilor

%

Sesizări

rezolvate %

Argeş 426 96.1 37,88 Leq 6/56 100

Călăraşi 165 69.9 165 Leq 0 0

Dâmboviţa - - - - - -

Giurgiu 299 75.8 - - - -

Ialomiţa 124 86.1 62.1 Leq 3 100

Prahova 344 102.9 68.71 Leq 0 0

Teleorman 239 75.4 20.9 Leq 6/41 100

În cursul anului 2011, în conformitate cu prevederile HG nr. 321/2005, republicată, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a înainat la ARPM Piteşti planurile de acţiune pentru tronsoanele de drumuri principale aferente Regiunii Sud Muntenia pentru care harţile de zgomot au evidenţiat depăşiri ale nivelurilor de zgomot, după cum urmează:

- Judeţul Prahova: - Sector de drum naţional DN1 48+980-53+650 Barcanesti - Sector de drum naţional DN1 39+900-41+980 Potigrafu

368

- Sector de drum naţional DN1 43+500-46+350 Puchenii Mari şi Puchenii Moşneni

- Judeţul Giurgiu: - Sector de drum naţional DN6 km 20+850 - 24+228 Mihăileşti După analiza în cadrul Comisiei tehnice regionale, Planurile de acţiune

menţionate au fost înaintate la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor conform procedurii de raportare. ZGOMOTUL SI SANATATEA (sursa :”Sinteza nationala zgomot 2011” a INSP Bucuresti)

Omul traieşte în lumea sunetelor şi a zgomotului. Fiecare individ interpreteaza zgomotul în mod diferit. Foarte mult depinde de vârstă, temperament, starea de sănătate şi factori externi.

O problemă majoră a secolului XXI, pe langa stres, zgomotul a devenit o problemă majoră a mediului medical, vorbindu-se în ultima vreme despre o maladie a zgomotului.

Zgomotul este un sunet nedorit sau dăunător. Cele doua caracteristici importante ale sale sunt frecvenţa, măsurată în Herti (Hz) şi intensitatea, măsurată în decibeli (dB).

Urechea umană este capabilă să detecteze frecvenţe cuprinse între 20 Hz şi 20.000 Hz. Frecvenţa joasa produce un sunet grav, iar frecvenţa înaltă, un sunet înalt, ascuţit. Înălţimea sunetului este percepţia pe care o avem asupra frecvenţei sunetului. Sunetele sub 20 Hz (infrasunete) şi cele peste 20.000 Hz (ultrasunete) pot determina disconfort şi leziuni, chiar dacă nu pot fi auzite.

Intensitatea sunetului sau tăria acestuia, se exprima în decibeli (dB), scara acestuia fiind logaritmică. Pentru a lua în considerare sensibilitatea urechii la frecvenţă, intensitatea zgomotului la locul de muncă se măsoară în dB(A), unde 0 dB(A) este pragul de audibilitate. Senzaţia de durere se simte în jurul nivelului de 140 dB(A) – pragul dureros.

Un zgomot de cca. 140 dB(A), la o singură expunere poate provoca o leziune permanenta a urechii. O astfel de expunere, este foarte rară decat în cazuri accidentale. În mod normal, vătămarea cauzată de zgomot se produce în timp.

Expunerea prelungită la zgomot puternic poate conduce la dificultăţi de auz. O expunere de scurtă durată la zgomot puternic, cum ar fi muzica din cluburi, sau zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi exploziile, poate conduce la pierderea temporară a auzului la sunete înalte precum şi la tinitus. De obicei, auzul normal revine după cateva zile. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “deplasare temporară a pragului de audibilitate”. În climatul unei ambiante zgomotoase se pot produce urmatoarele modificări: -încetinirea peristaltismului gastric, scaderea acidităţii şi a secreţiei gastrice; -scaderea debitului sistolic (adica scaderea cantităţii de sânge aruncată în mica şi marea circulaţie de fiecare contracţie a inimii); -accentuarea vasoconstricţiei periferice; -scăderea acuităţii vizuale. De asemenea, zgomotul influentează calitatea şi durata somnului, contribuind la instalarea şi cronicizarea insomniei, pot să apară tulburări neurovegetative (vertij, greata, varsaturi sau chiar sincope), mai ales la persoanele mai labile şi mai sensibille prin dezechilibre neuro-hormonale. În urma cercetărilor experimentale au fost descrise, corelari extrem de strânse între agresiunea sonică, pe de o parte, şi oboseală, pe de alta. Ea este cu atat mai accentuată cu cât zgomotul acţionează mai intens şi mai prelungit. Din punct de vedere fiziologic, se caracterizează prin diminuarea capacităţii organismului de a raspunde prompt la stimulii care vin de afară, stimuli care sunt

369

furnizati de organele receptoare nervoase situate la periferie, cum sunt ochii, urechea şi mai ales, organele receptoare din structurile pielii. De exemplu multe din accidentele de munca şi de circulaţie se datoreaza tocmai acestui fapt. Zgomotul întârzie reacţia motorie şi modifică în sens negativ precizia şi viteza. De exemplu: persoanele care lucrează la calculator sau dactilografele, comit un număr incomparabil mai mare de erori, atunci când lucrează în ambianta zgomotoasă, decat persoanele care lucrează într-un mediu liniştit. Persistenta zgomotului, poate duce în timp la cronicizare, remarcat prin apariţia senzaţiei de neliniste, irascibilitate, teamă, tetanii, scăderea puterii de concentrare, diminuare a memoriei, modificări ale caracterului, etc., mai ales la persoanele care nu s-au putut adapta. Un factor important care contribuie la cadrul stresant în care evoluează, în general, omul modern ţine de faptul că o cota importantă din disponibilităţile omului, pe linie de energie vitală, este cheltuiala energiei, ducând la suprasolicitare nervoasă şi implicit la cea psihică, cu apariţia diferitelor forme de nervoze şi intreţinerea bolilor psihice. Ţinând cont de gama largă de efecte ce le poate induce existenţa şi persistenţa unei ambiante sonore puternice, s-a propus la nivel naţional un studiu privind: Evaluarea populaţiei expuse la zgomotul urban, supravegherea stării de sănătate a populaţiei în expunerea la zgomot, conform HG. nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.

Zgomotul ambiental, definit prin HG.nr.321/2005, modificat şi completat de HG.nr.674/2007, anexa 1, art.20. ca fiind ”ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv dăunătoare, rezultate din activităţile umane, inclusiv cele provocate de mijloacele de transport, trafic rutier, feroviar şi cele provenite din amplasamentul unde se desfaşoară activităţiile industriale” reprezintă un factor de monitorizare privind calitatea mediului. Prevenirea şi informarea referitoare la riscul pentru sănătate sunt de importanţă majoră. Majoritatea ţărilor, în special cele europene, sunt conştiente de aceasta problemă, introducând astfel, directive antizgomot pentru îmbunătăţirea confortului acustic în clădirile noi. Au fost create standarde pentru protecţia locuinţelor împotriva aşa numitului zgomot aerian, zgomot cauzat de trafic, cu scopul de a reduce conductibilitatea fonică dintr-o locuinţă în alta. Standardele ajuta la îmbunătăţirea confortului acustic în clîdirile cu mai multe locuinţe, prin îmbunătăţirea reglementarilor privitoare la pereţii despărţitori. Studiile statistice recente au stabilit modul în care se distribuie diferitele tipuri de zgomot ambiental în reclamaţiile populaţiei referitoare la zgomot.

În ultimii ani în marile oraşe urbane, un număr tot mai mare de persoane sunt afectate de zgomotul ambiental.

8.8. Tendinţe

În vederea prevenirii şi combaterii poluării aerului, la nivel naţional s-au stabilit norme de concentraţii maxime admisibile ale poluanţilor atmosferici si s-au elaborat acte legislative corespunzătoare cu cerinţele europene şi internaţionale. Principalele modalităţi de menţinere a calităţii aerului sunt:

- reducerea eliminării în atmosfera a substanţelor poluante;

- diminuarea influenţei răspândirii poluanţilor în aer;

- amplasarea ramurilor industriale poluante cât mai departe de centrele populate;

370

- creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi, care influenţează benefic fenomenele meteorologice şi asigură o circulaţie mai rapida a diferitelor substanţe poluante.

La nivel local si regional se urmăreşte reducerea poluării aerului prin

impunerea de obiective şi măsuri prin intermediul programele de conformare ale autorizaţiilor de mediu şi prin planurile de acţiune ale autorizaţiilor integrate de mediu, conform prevederilor legislative în vigoare.

Programele pentru protecţia sănătăţii umane vizează şi reducerea impactului

traficului asupra mediului şi sănătăţii cauzat prin generarea semnificativă de emisii de dioxid de carbon, emisii de gaze, noxe şi poluare fonică ce afectează atât calitatea mediului, cât şi sănătatea oamenilor, mai ales în aglomerările urbane.

Astfel, la nivel comunitar există obligaţia implementării Directivei 2002/49/CE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, care obligă statele membre la realizarea hărţilor strategice de zgomot precum şi stabilirea unor măsuri de reducere a zgomotului în cadrul Planurilor de acţiune elaborate de către acestea. Până la sfârşitul anului 2012 se vor elabora hărţile strategice de zgomot pentru toate aglomerările, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile mari în conformitate cu prevederile H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambient, republicată. Până în anul 2013 se vor elabora planurile de acţiune care cuprind măsuri pentru reducerea zgomotului, acestea trebuind să fie refăcutela un interval de maxim 5 ani.

În procesul de identificare a problemelor ce afectează apele de suprafaţă şi subterane din regiune s-a stabilit faptul că riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităţii şi calităţii apei prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar a fi atinse următoarele obiective:

- Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile în mediul urban;

- Asigurarea apei potabile în mediul rural;

- Realizarea sistemelor de canalizare şi extinderea celor existente;

- Construirea staţiilor de epurare şi modernizarea celor existente;

- Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din activităţile agricole;

- Reducerea poluării mediului acvatic cu substanţe chimice periculoase. Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătăţirea alimentării cu

apă potabilă a populaţiei iar obiectivele specifice sunt: alimentarea continuă cu apă potabilă de bună calitate, cu costuri minime; folosirea raţională a resurselor de apă; creşterea fiabilităţii şi durabilităţii sistemului de alimentare cu apă; reducerea consumului de apă potabilă utilizată în scopuri industriale; reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile.

În contextul ”Îmbunătăţirea calităţii mediului”, unul din obiectivele strategice ale

Planului Naţional de Dezvoltare (PND) este protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale României, pentru a asigura îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile. Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea şi realizarea priorităţilor

menţionate mai jos: - Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi

publice la standardele de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri,

dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă şi apă uzată la nivelul localităţile, crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor (colectare, transport, tratare/eliminare a deşeurilor în localităţile vizate; închiderea depozitelor neconforme);

371

- Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe: dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei şi deşeurilor, a celor de management al resurselor naturale (conservarea diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate, prevenirea şi intervenţia în cazul riscurilor naturale – în special inundaţii).

În linie cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007–2013 atât agricultura cât şi fondul forestier pot juca un rol important în lupta cu schimbările climatice, puternic resimţite în ultimii ani mai ales prin inundaţii şi prin temperaturi

ridicate şi secete prelungite. Pădurea reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori stabilizatori ai

mediului înconjurător, un factor important pentru protecţia planetei împotriva poluării provocate de o multitudine de surse.

Pentru asigurarea gospodăririi durabile a pădurilor, care este unul din obiectivele principale ale politicii naţionale forestiere, apare necesitatea aplicării măsurilor cu scopul îmbunătăţirii managementului pădurilor pentru creşterea valorii

economice, ecologice şi multifuncţionale a acestora.

capitolul 8 mediul, sĂnĂtatea Şi calitatea vieŢiiarpmag.anpm.ro/upload/76118_cap 8 mediul...

Documents