capitolul 7apmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea... · web vieweste indisolubil legată...

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL SĂLAJ, ÎN ANUL 2005

5.1. Fondul funciar

erenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public ori privat

din care fac parte, constituie fondul funciar. Acesta reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren aflate între graniţele unei unităţi administrativ teritoriale. În judeţul Sălaj avem următoarele categorii de terenuri:

T

Nr. crt. Denumire Suprafaţa (ha)

1 Teren agricol 2406902 Păduri şi alte terenuri forestiere 1066453 Terenuri cu ape şi ape cu stuf 57864 Căi de comunicaţii şi căi ferate 70505 Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi 89366 Terenuri degradate şi neproductive 17331

TOTAL GENERAL 386438 Tabel 5.1

5.2. Calitatea solurilor

Calitatea solului reprezintă ansamblul proprietăţilor obişnuite, pozitive sau negative, care se referă la folosirea şi funcţiile solului.

Solul are foarte multe definiţii, fiecare semnificând ceva anume. Una dintre ele este următoarea: solul este succesiunea specifică de straturi subţiri (orizonturi pedogenetice) de la suprafaţa uscatului, exteriorizat prin profilul său morfologic, situat şi format în timp, în zona de contact dintre litosferă, atmosferă, biosferă şi hidrosferă; zonă în care se petrec procese biologice, au loc schimburi de substanţă şi energie, în cadrul neîntreruptelor circuite biochimice din natură. Aceste procese sunt de importanţă deosebită pentru menţinerea echilibrului şi stabilităţii mediului înconjurător.

Solul reprezintă suprafaţa fizică utilizabilă ca loc de aşezare a colectivităţilor umane. Solul are ca funcţie capitală aceea de suport şi mediu pentru plantele terestre, mijloc principal de producţie vegetală-baza existenţei omului însuşi.

Noţiunea de sol este indisolubil legată de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adică de viteza repunerii în circulaţie a materiei şi a energiei din habitatul complex pe care-l formează biocenozele solului care, la rândul lor sunt influenţate, printre altele de chimizarea în exces şi unilaterală, ca şi de pesticide ajunse în sol.

CAPITOLUL 5. SOLUL46


Solul, ca şi aerul şi apa este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celei de suprafaţă, cât mai ales a celei subterane.

Modul de abordare a problemei legate de conservarea solului nu va mai fi niciodată la fel, deoarece lucrările efectuate de om s-au schimbat atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

Conform datelor furnizate de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj, suprafaţa totală a judeţului Sălaj este de 386438 ha, din care suprafaţa cu utilizare agricolă este de 240690 ha, repartizată pe categorii de folosinţă după cum urmează:

Nr.crt. Categoria de folosinţă Suprafaţa (ha)1 Arabil 1213632 Păşuni 790383 Fâneţe 334974 Vii 27505 Livezi 4042

Total agricol 240690 Tabel 5.2.1

5.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Terenurile agricole(solurile) sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură(gradul de fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărţite în mai multe clase de calitate(clasa I, II, III, IV, V). La nivelul judeţului Sălaj, în funcţie de datele obţinute de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj, situaţia poate fi sintetizată în tabelul 5.2.2

Nr. crt.

Categoria de

folosinţă

Suprafaţa totală (ha)

Din care

I IIIII IV V

ha % ha % ha %1 Arabil 121363 0 0 26583 21,9 58176 47,9 36604 30,1

2 Păşuni şi fâneţe 112535 0 0 5567 4,9 38683 34,3 68285 60,8

3 Vii 2750 0 0 208 7,5 915 33,2 1627 59,34 Livezi 4042 0 0 390 9,6 2775 68,6 877 21,85 Agricol 240690 0 0 32748 13,6 100549 41,7 107393 44,7

Tabel 5.2.2

5.2.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor



Situaţia suprafeţelor afectate şi a factorilor de degradare este prezentată în tabelul următor:

Factori de degradare Suprafaţa afectată (ha) %

Eroziune de suprafaţă 55420 68,6Eroziune de adâncime 4657 5,8Exces de umiditate 8961 11,1Alunecări de teren 8343 10,3Vegetaţie nevaloroasă 2343 2,9Alţi factori 1020 1,3

Tabel 5.2.3

Gradul de aprovizionare a terenurilor agricole cu azot, fosfor, potasiu şi humus este prezentat în tabelul de mai jos:

Grad de aprovizionare

AZOT%

FOSFOR%

POTASIU%

HUMUS%

Foarte redus 0 40 0 0Slab 40 24 8 39Mijlociu 52 17 38 53Bun 8 12 31 8Foarte bun 0 7 23 0

Tabel 5.2.4

În funcţie de panta terenurilor, suprafaţa agricolă se împarte în următoarele categorii:

Specificare Suprafaţa agricolă (ha) %Panta < 6 grade 36143 15Panta între 6-14 grade 149390 62Panta > 14 grade 55157 23

TOTAL: 240690 100Tabel 5.2.5

Ca urmare a condiţiilor fizico-geografice, în repartiţia principalelor tipuri de sol se constată o slabă zonalitate verticală. De asemenea, datorită condiţiilor de solificare relativ uniforme, în judeţul Sălaj se întâlnesc aproape exclusiv soluri silvestre din seria solurilor brune de pădure şi a solurilor podzolice argiloiluviale. Numai pe insule cristaline apar soluri din seria celor brune acide.



Repartiţia tipurilor de sol în cuprinsul judeţului relevă prezenţa solurilor intrazonale, alături de cel zonal, precum şi ponderea diferită a suprafeţelor ocupate de acestea.

Solurile brune de pădure şi brune în diferite stadii de podzolire (slab, mediu) reprezintă cea mai largă răspândire (25,8%).

Solurile podzolice argiloiluviale reprezintă stadiile cele mai înaintate de evoluţie a solurilor silvestre. Sunt mai puţin răspândite şi ocupă, împreună cu solurile podzolice argiloiluviale pseudogleizate, circa 8% din suprafaţa judeţului.

Solurile brune acide ocupă 7,2% din suprafaţa judeţului.Solurile litomorfe, reprezentate prin rendzine şi pseudorendzine, ocupă suprafeţe

restrânse.Solurile hidromorfe apar în zonele cu exces de umiditate din depresiunile Şimleu,

Sălaj şi Almaş-Agrij, unde panta de scurgere redusă şi prezenţa depozitelor impermeabile au favorizat formarea solurilor negre de fâneaţă umeda, humicogleice şi lacoviştilor, care ocupă peste 10% din suprafaţa judeţului.

Solurile de luncă sunt reprezentate prin aluviuni, dar mai ales prin soluri aluviale, cu diferite grade de humificare. Solurile aluviale corespund stadiului incipient de solificare a depozitelor aluviale sau aluvio-proluviale. Ele ocupă 12% din suprafaţa judeţului Sălaj şi apar sub forma unor fâşii de-a lungul văilor Someşului, Almaşului şi Agrijului şi pe anumite sectoare ale Crasnei, Zalăului şi Barcăului.

Solurile slab dezvoltate deţin pondere de 13% din suprafaţa judeţului şi sunt reprezentate prin soluri silvestre erodate (gradele III şi IV), regosoluri şi litosoluri. Răspândirea loe este legată de natura terenului, dar mai ales de gradul de fragmentare şi de energia reliefului, care condiţioneză intensitatea procesului de eroziune. Cea mai mare frecvenţă se semnalizează în depresiunile Almaş-Agrij, Sălaj şi Zalău, fiind legată de gradul intens de fragmentare a reliefului şi de prezenţa depozitelor uşor friabile (argile, marne, nisipuri etc.). Sub forma de petice izolate apar platformele Chioarului şi Ciceului şi în vestul Depresiunii Şimleu.

Cele mai extinse suprafeţe afectate de procesul de eroziune se întâlnesc în depresiunile Almaş-Agrij, Sălaj şi Zalău. Fenomenul este condiţionat de fragmentarea accentuată a reliefului, fragilitatea rocilor (marne, argile, nisipuri), utilizarea necorespunzătoare a terenurilor, lipsa unui covor vegetal închegat etc.

Suprafaţa terenurilor agricole şi arabile în funcţie de pH-ul solurilor este următoarea:

Reacţia solurilor Din careAgricol (%) Arabil (%)

Puternic acidă 4 3Moderat acidă 30 26Slab acidă 35 39Neutră 10 11Slab alcalină 20 20Puternic alcalină 1 1

Tabel 5.2.6

Diagramele terenurilor agricole şi arabile în funcţie de pH sunt redate în figura 5.2.1 şi respectiv figura 5.2.2.



Figura 5.2.1 Figura 5.2.2

Cunoaşterea pH-ului este deosebit de importantă, deoarece este determinantă în disponibilitatea din sol a elementelor nutritive necesare cultivării plantelor.

5.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Proprietăţile fizice, chimice şi biologice care imprimă solului o anumită stare de fertilitate sunt determinate de caracterul transformărilor pe care le suferă partea organică şi cea minerală din sol sub acţiunea asociaţiilor vegetale naturale sau a plantelor cultivate în condiţiile date de climă, rocă, relief, mod de folosire a terenului sau impregnate cu poluanţi evacuaţi din activităţile desfăşurate în zonă.

Solul este alcătuit din fazele: solidă, lichidă şi gazoasă.Faza solidă este reprezentată de partea minerală şi organică, faza lichidă sau

soluţia solului, din apa conţinută de sol în care se găsesc dizolvate săruri, anioni şi cationi rezultaţi din disocierea sărurilor dizolvate, acizi organici etc.

Faza gazoasă cuprinde aerul din sol caracterizat printr-un conţinut mai ridicat de CO2 şi prin alte gaze.

Între fazele care alcătuiesc solul se petrece un permanent schimb de ioni. Astfel, creşterea conţinutului de CO2 din aerul din sol, ca rezultat al intensificării activităţii microorganismelor, are ca efect mărirea concentraţiei ionilor de hidrogen în soluţia solului.

Ionii de hidrogen din soluţia solului intră în reacţie de schimb cu calciul şi alţi cationi bazici, absorbiţi la suprafaţa micelelor coloidale ale fazei solide, determinând astfel micşorarea gradului de saturaţie a solului în baze.

Datorită acestor procese complexe în sol se realizează un echilibru dinamic între eliberarea şi reţinerea diferiţilor ioni proveniţi din cele trei faze.

Reacţia soluţiei de sol se măsoară prin indicele pH şi poate fi interpretată atât direct prin efectul concentraţiei ionilor de hidrogen asupra diferitelor plante cultivate, cât şi indirect.

Dintre elementele aflate în sol în număr de peste 90, numai cca. 16 sunt considerate ca esenţial necesare pentru plante şi anume:

-în cantităţi mari: C, O, H, N, P, K, Ca, Mg, S;-în cantităţi mici: Fe, Mn, B, Mo, Cu, Zn, Cl.Un indice important al stării de fertilitate potenţială îl constituie prezenţa şi

cantitatea compuşilor toxici, care inhibă sau stânjenesc creşterea plantelor sau carenţa unor elemente de nutriţie cu rol fiziologic important.



Pentru diferite metode de determinare a componenţilor din sol se obţin rezultate diferite în funcţie de solubilitatea acestora în solventul de extracţie ales.

5.3.1. Îngrăşăminte

În scopul restabilirii şi sporirii productivităţii, în sol se introduc îngrăşăminte minerale şi organice, diferite substanţe numite fertilizanţi. Însă îngrăşămintele minerale de rând cu elementele nutritive, mai conţin şi alte elemente şi substanţe (aşa-numitul balast). Folosirea nechibzuită a îngrăşămintelor minerale, precum şi a pesticidelor, a apelor de scurgere, conduce la poluarea chimică a solurilor, la acumularea în sol a substanţelor toxice şi modificarea componenţei chimice iniţiale a solurilor.

Pentru a preîntâmpina scăderea productivităţii solului ca urmare a chimizării, se recomandă asocierea îngrăşămintelor minerale cu cele organice, sau alternarea administrării lor, astfel că îngrăşămintele organice să fie administrate cel puţin o dată la 3-4 ani.

Cantitatea de îngrăşăminte chimice este foarte mică în comparaţie cu starea de aprovizionare a solului, nivelul producţiilor prevăzut a se realiza şi consumul specific al plantelor cultivate revenind în medie următoarele cantităţi de îngrăşăminte chimice:

- 12,09 kg azot s.a./ha teren agricol- 5,68 kg fosfor s.a./ha teren agricol- 0,08 kg potasiu s.a./ha teren agricol

5.3.2. Produse fitosanitare ( utilizare, import, export )

Produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor agricole. Datorită structurii lor chimice, aceste produse au efecte nedorite asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului:

- penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurător;- sunt mutagene, teratogene şi cancerigene;- distrug echilibrul natural pentru că în afara organismelor dăunătoare sunt

distruse şi cele utile;- reducerea speciilor dintr-un ecosistem.

În anul 2005, în judeţul Sălaj s-au aplicat următoarele cantităţi de produse fitosanitare:

Nr. crt. Specificare Suprafaţa totală (ha) Cantitatea (tone)1 Insecticide 12422 0,4462 Fungicide 12900 2,3543 Erbicide 36772 2,986

Tabel 5.3.15.3.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice

Dejecţiile zootehnice aplicate în doze excesive (apreciate la peste 45 t/ha), care depăşesc cerinţele plantelor, pot afecta negativ fertilitatea solului, prin influenţa pe care o pot avea asupra stării fizice, permeabilităţii, capacităţii de reţinere a apei, conţinutului în oxigen, etc. Conţinuturile de săruri solubile din sol devin excesive, putând împiedica creşterea plantelor sau pot fi levigate în apele freatice.



Sărurile solubile în exces din dejecţii, pot contribui la creşterea conţinutului total de săruri din solurile pe care s-au administrat doze mari şi repetate.

Pentru administrarea dejecţiilor zootehnice pe terenurile agricole, trebuie să se ţină seama de panta terenului, permeabilitate, nivelul apei freatice şi clasa de salinitate cât şi de compoziţia acestora în elemente fertilizante şi poluante.

Componentele cele mai importante care limitează folosirea dejecţiilor zootehnice pe terenurile agricole sunt reprezentate de conţinutul în azot (esenţial) şi conţinutul de săruri.

Prin consistenţa şi compoziţia chimică, reziduurilor provenite din complexele de creştere industrială a animalelor pot deveni un factor de poluare a solurilor. Cantitatea şi compoziţia chimică a reziduurilor este influenţată de furajarea animalelor cu raţii mai concentrate în proteine, suplimentate cu adaosuri de săruri minerale, inclusiv cu microelemente, de tipul de adăpost, de natura substanţelor folosite pentru igienizarea şi dezinfectarea adăposturilor, de durata timpului de stocare.

Datorită variaţiei acestor factori în diferitele complexe de creştere a animalelor, compoziţia chimică a reziduurilor prezintă o mare variabilitate de elemente care pot influenţa negativ solurile.

În judeţul Sălaj un astfel de complex este S.C. Flavoia S.R.L Oradea, cu punct de lucru în Hereclean, reprezentând o platformă avicolă.

Sistemul de evacuare şi tratare a apelor de spălare care sunt încărcate cu un procent destul de ridicat de dejecţii, reprezintă principala sursă de poluare a factorului de mediu sol în zona de amplasament.

Descompunerea poluanţilor organici, poate avea loc anaerob şi/sau aerob. Aceste două tipuri de procese se pot derula succesiv, sau concomitent.

Procesele de descompunere a substanţelor poluante din sol se produc, în general în straturile superioare (10-20 cm), unde poluanţii sunt reţinuţi prin puterea selectivă a solului. Această primă fază este urmată de cea a degradării propriu-zise, sau faza biochimică (enzimatică).

Principala sursă potenţială de poluare a solului o reprezintă transportul şi depozitarea dejecţiilor de pasăre. De asemenea, depozitarea apelor uzate în bazine vidanjabile constituie sursă potenţială de poluare a solului, în condiţiile exploatării şi întreţinerii necorespunzătoare. Totodată, în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi în reţelele de canalizare, calitatea solului poate fi afectată.

În acest sens s-au luat măsuri de prevenire a poluării solului:-depozitarea dejecţiilor se face pe o platformă betonată, cu zid de împrejmuire

din beton şi acoperită-pentru a se împiedica accesul apei pluviale şi eventuala antrenare a dejecţiilor;

-interzicerea depozitării pe sol a oricăror materiale care ar putea afecta calitatea acestuia (dejecţii, furaje, deşeuri de orice natură);

-menţinerea în stare de funcţionare a reţelei de canalizare.Deşeurile de dejecţii ale acestei societăţi sunt colectate mecanic prin raclare, şi

transportate cu remorca pe platforma betonată amenajată în acest scop, în vederea deshidratării şi fermentării, după care sunt împrăştiate pe terenuri agricole ale comunei Hereclean, ca fertilizanţi organici.

În cursul unui an, cantitatea de dejecţii animaliere rezultate din activitatea productivă, este de 1359,5 tone.



În rest, în Sălaj majoritatea animalelor sunt deţinute în gospodăriile populaţiei, în intravilanul localităţilor şi afectează calitatea apei din fântâni şi ambientul, fără a avea un impact negativ asupra calităţii solurilor.

5.3.4. Irigaţii

În cursul anului 2005, nu au fost efectuate lucrări de irigaţii, toate sistemele de irigaţii existente cândva pe teritoriul judeţului au fost dezafectate.

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic)

Marii agenţi economici generatori de deşeuri industriale în judeţul Sălaj sunt:- S.C. Silcotub SA- S.C. Silvania SA- S.C. Rominserv Valves IAIFO SA- S.C. Uzina Electrică Zalău SA

Activităţile din sectorul industrial exercită asupra solului o presiune continuă prin:1. Emisiile de poluanţi în aer şi apariţia ploilor acide, care se pot manifesta la

distanţă mare de locul emisiei şi care au efecte nocive asupra solului prin:- acidifierea solului dizolvând sărurile de calciu şi de magneziu, producând

astfel carenţe în nutriţia plantelor;- suprafertilizarea solului, plantele dezvoltându-se prematur.2. Depozitarea deşeurilor. Organizarea depozitelor de deşeuri industriale

duce la scoaterea din circuit a unor suprafeţe de teren şi implicit deteriorarea calităţii solurilor respective.

În judeţul Sălaj au fost înregistrate 4 depozite industriale în funcţiune care ocupă o suprafaţă de 51,81 ha de teren (nu se consideră depozite, după normele UE, decantoarele, magaziile, containerele, bazinele de stocare, alte stocări temporare).

În Sălaj există un singur depozit de deşeuri periculoase- Depozitul Şlam Ţunder Uleios situat în Crişeni care ocupă o suprafaţă de 0,58 ha şi a fost proiectat cu o capacitate iniţială de 4575 m3, unde S.C. Silcotub S.A. depozitează deşeurile provenite din procesele tehnologice.

Nume depozit Tip Categoria Capacitatea proiectată (m3) Suprafaţa (ha)

Depozit şlam ţunder uleios

Depozit DIN 4575 0,580

Depozit deşeuri industriale

Depozit DINP 43200 0,540

Depozit şlam chimic

B ind chimică DINP 8000 1,140

Haldă zgură şi nisip ars

HZC DINP 2000000 3,250

Depozit de zgură şi cenuşă

HZC DINP 20000000 46,300



Tabel 5.3.2

În anul 2005, nu s-au înregistrat noi ocupări şi diminuări de suprafaţă agricolă ca urmare a activităţilor industriale. Planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului s-au aprobat în anii anteriori, astfel că extinderile de intravilan s-au operat cu aceeaşi ocazie.

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere

Instalaţiile mari de ardere tip I nr. 1 şi 3, care utilizează combustibil lichid, solid, gazos, fac parte din S.C. Uzina Electrică Zalău S.A., amplasată în partea de N-V a municipiului Zalău, în zona industrială a oraşului. Poluarea produsă de termocentrale după modul de manifestare a agenţilor poluanţi asupra stării de calitate a solurilor poate fi, fizică sau chimică.

Poluarea fizică a solului constă în modificarea unei sau mai multe proprietăţi fizice: granulometrie, densitate, porozitate şi material scheletic.

Poluarea chimică poate determina modificarea reacţiei substratului, a conţinutului de materie organică, microelemente, săruri, etc.

Poluarea fizică generată de termocentralele pe cărbune este cea mai gravă formă de poluare a solurilor, efectele acestui tip de poluare putând fi totale sau parţiale. Efectul total al poluării fizice asupra solurilor se materializează prin distrugerea cestora o dată cu construcţia centralelor şi a haldelor de cenuşă. Solurile aferente construcţiei haldelor sunt pierdute definitiv pentru societate, desigur în actuala etapă economică, construcţia haldelor de cenuşă este un rău necesar, şi de aceea pentru aceasta vor fi destinate doar acele suprafeţe de teren improprii desfăşurării producţiei agricole. Aceste soluri apar în incinta termocentralelor şi în jurul haldelor de cenuşă.

Poluarea chimică a solurilor este cauzată deopotrivă atât de sursele înalte, cât şi de cele joase, astfel:

- emisiile surselor înalte pot provoca acidifierea solurilor şi încărcarea lor cu metale grele şi cenuşă;

- emisiile surselor joase datorită infiltraţiilor prin fundamentul haldelor şi prin pereţii lor laterali pot provoca alcalinizarea solurilor din jur.

Reacţia celor două surse de poluare este antagonică.Caracterizarea gradului de influenţă a emisiilor termocentralei asupra

proprietarilor solurilor a necesitat prelevarea de probe de sol pe câte două adâncimi. Acest mod de recoltare este impus de standardele în vigoare pentru terenurile poluate.

La poluarea solului concură atât emisiile de la coşurile de dispersie, cât şi pulberile antrenate de vânt şi transportate la distanţă.

Probele de sol sunt recoltate anual, conform metodologiei din ordinul 184/97 la două adâncimi diferite la 5 cm şi respectiv 25 cm de suprafaţa solului .

Arderea cărbunelui în termocentrală generează cantităţi mari de zgură şi cenuşă care se depun pe halda de zgură şi cenuşă Panic. Chiar dacă pentru construirea haldei de zgură şi cenuşă au fost ocupate suprafeţe de teren neproductive, haldele de zgură şi cenuşă constituie un factor de poluare a mediului înconjurător.

Prin activitatea de producere a energiei electrice se evacuează anual între 100000 şi 650000 tone de zgură şi cenuşă.



Principala sursă de poluare a solului este halda de zgură şi cenuşă Panic, prin antrenarea de către vânt a particolelor de cenuşă care se depun pe terenurile din zonă, care conduce la contaminarea stratului superficial cu metale grele a căror acumulare poate afecta procesele microbiologice de care depinde fertilitatea solului.

De asemenea depozitul de cărbune este o sursă de poluare a solului cu praf de cărbune antrenat de vânt în timpul descărcării, depozitării şi transportului acestuia.

Emisiile de pulberi sedimentabile din gazele degajate la coşurile înalte de dispersie sunt o sursă de poluare în zonele unde acestea se depun pe sol.

O sursă de poluare o reprezintă emisiile în atmosferă a poluanţilor conţinuţi în gazele de ardere rezultate în urma arderii combustibilului şi anume: gaze (NOx,SO2, CO2, CO), pulberi provenite din cenuşa rezultată la arderea combustibilului solid şi păcură nearse (funingine produsă prin arderea incompletă a hidrocarburilor grele din păcură).

Emisiile de funingine depind în principal de regimul de ardere (vtemperatura păcurii, temperatura aerului de ardere, presiunea şi debitul aerului la arzător, reglarea injectoarelor de păcură) şi de cantitatea păcurii. Emisiile de pulberi depind de analiza elementară a combustibilului, puterea calorică, umiditatea şi conţinutul de cenuşă.

5.4. Monitorizarea calităţii solului

Procedurile de monitorizare, în mod constant, colectează informaţii, iar ca o consecinţă aceste informaţii sunt evaluate.

Monitorizarea calităţii solului se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 444/2002 privind finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi al Ordinului 222/2002 privind aprobarea Metodologiei întocmirii studiilor pedologice şi agronomice.

5.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Depozitele de deşeuri urbane, constituie una dintre cele mai mari probleme nerezolvate până în prezent. Aceste depozite poluează factorii de mediu prin apele exfiltrate şi gazele degajate prin fermentare, precum şi prin arderea deşeurilor. Din analiza probelor de apă exfiltrată, rezultă că depozitul de deşeuri din Zalău este o sursă de poluare, în special cu substanţe organice şi cu metale grele, atât a terenului din aval, cât şi a apelor de suprafaţă (valea Zalău) în care se descarcă.

Terenurile agricole devenite slab productive sau chiar neproductive datorită proceselor de degradare naturală, cât şi datorită intervenţiei omului, reprezintă 54% din suprafaţa totală a judeţului.

Amplasată pe teritoriul judeţului Sălaj, Schela de extracţie Suplacu de Barcău - Secţia V, constituie o sursă de poluare cu produse petroliere în perioadele de ploi şi viituri pentru apele de suprafaţă, apele subterane (la revărsarea răului Barcău din matcă) şi nu în ultimul rând pentru sol. Datorită coroziunii apar neetanşări în tuburile de foraj, traseele aerului şi aburului injectat şi ale ţiţeiului (care erupe). În aceste condiţii s-au format şi se formează cu totul aleator cratere la suprafaţa terenului. Multitudinea traseelor tehnologice, în funcţiune sau abandonate, fragmentează terenurile agricole, peisajul fiind complet degradat.



5.6. Zone critice care necesită reconstrucţia ecologică

Conform datelor furnizate de către ANIF RA Sucursala Teritorială Tisa-Someş, Unitatea de Administrare 02.2 Sălaj, suprafaţa afectată de alunecări de teren din judeţul Sălaj este de 3828.20 ha, pe 3 grade: scăzut, mediu şi ridicat. Această suprafaţă necesită reconstrucţie ecologică pentru repunerea ei în circuitul agricol.

Pe raza judeţului Sălaj a fost identificată o zonă de „poluare istorică” generată de activitatea SNP Petrom SA – Sucursala Petrom Suplacu de Barcău. Suprafaţa afectată se găseşte în incinta societăţii şi are 48000 m2. Măsurile privind eliminarea „poluării istorice” au fost cuprinse în avizul de privatizare şi programul pentru conformare, solicitat în scopul eliberării autorizaţiei de mediu. Aceste măsuri vizează redarea în circuitul agricol a tuturor suprafeţelor aferente Parcului 32 prin: orientarea activităţii sondelor 354b şi 353b spre parcul 6 (aceste sonde fiind închise la ora actuală), dezafectarea şi reconstrucţia terenului din suprafaţa parcului, precum si reconstrucţia ecologică în perimetrul sondelor 3176, 2571, 2570, 3178, 2549, 3244 situate în zona industrială a secţiei 3 Suplac. Alte măsuri constau în echiparea ecologică a sondelor din zona inundabilă a secţiei, asanarea celulei pentru depozitarea reziduurilor petroliere şi realizarea unei îndiguiri şi împrejmuiri a noului crater. De asemenea, se impune urmărirea evoluţiei în timp a craterului nou şi elaborarea unui studiu în vederea găsirii unei soluţii de stopare a fenomenului.

Reconstrucţia ecologică a acestei zone este surprinsă în următoarele fotografii :

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor.

Unitatea de Administrare 02.2 Sălaj din cadrul Sucursalei Tisa-Someş a ANIF-RA Bucureşti, în baza Legii 138/2004 Legea Îmbunătăţirilor Funciare are ca obiective:

1. Asigurarea protecţiei terenurilor de orice fel şi a oricăror categorii de construcţii faţă de inundaţii, alunecări de teren şi coroziuni, precum şi protecţia lacurilor de acumulare împotriva colmatării şi regularizarea cursurilor de apă;

2. Asigurarea unui nivel corespunzător de umiditate a solului, care să permită sau să stimuleze creşterea plantelor, incluzând plantaţiile vitipomicole, culturile agricole şi silvice;

Aceste obiective s-au realizat în anul 2005 prin următoarele lucrări:



- decolmatări canale 50000 m3;- reparaţii construcţii hidrotehnice (baraje pământ, podeţe, lucrări

transversale) 4 buc;- reparat reţea drenaj 240m;- reparaţii drumuri antierozionale 35 km;- distrus vegetaţie canale 12 ha.

Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor se desfăşoară anual Programul de amendare a terenurilor acide pe o suprafaţă de 456 ha, precum şi Programul de combatere a excesului de umiditate şi a alunecărilor de teren pe o suprafaţă de 50 de ha.

În cursul anului 2005, Direcţia Silvică Zalău a avut în atenţie, pe raza comunei Dragu, o suprafaţă de 2,17 ha terenuri degradate care necesită a fi parcurse cu lucrări de reconstrucţie ecologică, după clarificarea din punct de vedere al proprietăţii, conform prevederilor legale în vigoare.

5.8. ConcluziiDin suprafaţa totală a judeţului Sălaj de 386438 ha, 240690 ha (62,28%)

reprezintă teren agricol, restul de 145748 ha (37,72%) fiind reprezentate de terenuri neagricole (păduri, terenuri cu ape, căi de comunicaţii, căi ferate, terenuri ocupate cu construcţii s.a.). Cea mai mare pondere din cadrul terenului agricol o are terenul arabil (50,42%), urmat de păşuni (32,83%), fâneţe (13,91%), vii şi livezi.

Referitor la repartiţia terenurilor agricole pe clase de calitate, în judeţul nostru nu există terenuri fertile şi foarte fertile, acestea regăsindu-se doar în clasele III-V de calitate. Astfel, din suprafaţa totală a acestor terenuri, 44,7% sunt foarte slab fertile (clasa a V-a), 41,7% sunt slab fertile (clasa a IV-a), iar 13,6% sunt cu o fertilitate mijlocie (clasa a III-a de calitate).

În ceea ce priveşte suprafeţele afectate de diferiţi factori de degradare, cea mai mare parte revine fenomenului de eroziune de suprafaţă (68,6%), urmate în procente mai mici de excesul de umiditate (11,1%), alunecări de teren (10,3%) şi alţi factori.

Majoritatea terenurilor agricole (62%) au panta cuprinsă între 6-14 grade, acestea fiind cultivate cu vii şi livezi. Un procent de 15% din terenuri au panta sub 6 grade, acestea fiind destinate culturilor de cereale şi prăşitoare. Se constată că pe aproximativ un sfert (23%) din suprafaţa agricolă, lucrările mecanizate se pot realiza cu foarte mare dificultate datorită gradului de înclinare a terenului (panta>14 grade).

În general plantele au nevoie de un sol cu pH-ul cuprins între 6,5-7,2 pentru o dezvoltare normală. S-a constatat că pe teritoriul judeţului Sălaj 50% din terenul arabil se încadrează în acest interval de pH.

Legat de productivitatea solului, utilizarea îngrăşămintelor chimice comparativ cu starea de aprovizionare a solului a fost invers proporţională în anul 2005. De asemenea, au fost aplicate 5,786 tone produse fitosanitare (insecticide, fungicide, erbicide), destinate intervenţiilor preventive şi terapeutice, cu scopul de a împiedica, diminua sau combate alterarea sau distrugerea survenită în cursul vegetaţiei sau depozitării plantelor de către bacterii, ciuperci, insecte, rozătoare s.a.

Pe teritoriul judeţului Sălaj nu sunt complexe zootehnice mari, astfel încât să dispună de substanţe organice (dejecţii solide), care necesită depozitare pe termen



lung. Complexul avicol S.C.Flavoia SRL, cu punctul de lucru amplasat în localitatea Hereclean, depozitează deşeurile de dejecţii pe o platformă betonată special amenajată, în vederea deshidratării şi fermentării acestora, utilizate ulterior ca fertilizanţi organici pentru terenuri agricole.

În urma activităţilor din sectorul industrial a societăţilor: S.C.Silcotub S.A., S.C. Silvania S.A., S.C. Rominserv Valves IAIFO S.A., S.C. Uzina Electrică Zalău S.A., se constată presiuni asupra solului cauzate de emisiile de poluanţi atmosferici (SO2, NO2), care duc la acidifierea solului prin acţiunea ploilor acide generate, precum şi presiuni cauzate de depozitarea deşeurilor industriale, care au ca efect scoaterea din circuit a unor suprafeţe de teren şi implicit deteriorarea calităţii solurilor respective.

În vederea eliminării “poluării istorice” generată de activitatea SNP Petrom SA- Sucursala Petrom Suplacu de Barcău, au fost închise câteva sonde, unele au fost ecologizate, iar cele aflate în zona inundabilă a secţiei au fost echipate ecologic.

Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor au fost întreprinse o serie de acţiuni: decolmatări de canale, reparaţii construcţii hidrotehnice, remediere reţele drenaj şi altele.

Nu încape îndoială că solul este cel mai preţios bun de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor şi ambiţiilor sale. La urma urmelor cel puţin până la inventarea fotosintezei artificiale, cu toţii depindem de stratul subţire şi roditor de la suprafaţa Pământului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vieţii.


capitolul 7apmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea... · web vieweste indisolubil legată...

Documents