capitolul 5c

8/20/2019 Capitolul 5c

1/18

Capitolul 5. Monitorizarea apelor uzate

5.1 Elemente caracteristice în moni tor izarea apelor uzate

Evaluarea situaţiei globale a surselor de ape uzate are în vedere următoarele elemente caracteristice:

volume de ape uzate evacuate anual , pe diverse categorii, în funcţie de gradul de încărcare şi de

modul în care se realizeaza epurarea şi anume:

ape uzate care nu necesită epurare;

ape uzate care necesită epurare: ape uzate neepurate; ape uzate epurate insuficient; ape

uzate epurate suficient ( corespunzător);

cantităţile de substanţe poluante evacuate anual ;

modul de funcţionare a staţii lor de epurare (evaluare statistică ):

staţii de epurare cu funcţionare corespunzătoare;

staţii de epurare cu funcţionare necorespunzătoare.

Analiza procesului de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate îşi propune, în principal, următoarele

obiective:

Stabilirea numărului de staţii de epurare orăşeneşti, industriale şi independente existente la nivelul

ţării, capacitatea proiectată şi capacitatea existentă a acestora, precum şi calitatea efluentului epurat,

debitul apelor şi încărcarea cu substanţe organice;

Volumul şi concentraţia de poluanţi prezenţi în apele uzate industriale (pe tipuri de activităţi) şi apele

menajere evacuate;

Modul de colectare a apelor uzate brute, volumul şi calitatea acestora la intrarea în reţeaua de

canalizare orăşenească, industrială sau independentă;

Volumul apelor uzate şi calitatea celor care sunt supuse proceselor de epurare în staţii de epurare

orăşeneşti, industriale sau independente şi calitatea efluenţilor epuraţi ce sunt evacuaţi în receptori

naturali (râuri/lacuri şi Marea Neagră);

Volumul de nămol rezultat pe tipuri de staţii de epurare (orăşenească, industrială şi independentă) şi

tipul de prelucrare, valorificare, depozitare etc.

Estimarea numărului total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la

sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate.

Apele uzate afectează calitatea apelor de suprafaţă (receptorul) în care sunt evacuate direct proporţional

cu debitul de apă uzată şi cu concentraţia poluanţilor pe care aceasta le conţine. Influenţa asupra apelor

receptorului este cu atât mai mate cu cât debitul/volumul receptorului este mai mic. În cazul evacuării apelor

uzate în lacuri sau în Marea Neagră trebuie ţinut cont de faptul că evacuarea apelor uzate asupra receptorului

are şi un caracter cumulativ, cantitatea de poluanţi evacuată acumulându-se în timp.

Principalele materii poluante sunt dizolvate sau se află în suspensie. Acestea sunt de natură anorganică

(săruri minerale) sau organică (diverse substanţe organice) şi pot să fie toxice, inhibitoare pentru proceselenaturale, favorizante pentru unele procese naturale cauzatoare de efecte nedorite pentru apele receptorului în

care au fost evacuate (râuri sau lacuri). Evacuarea de ape uzate în receptorii naturali poate conduce la


2/18

degradarea sau distrugerea faunei şi/sau florei receptorului, la scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în apa

receptorului având efecte negative asupra organismelor ecosistemului acestuia şi/sau asupra fenomenului de

epurare naturală (autoepurare) care are loc în apa receptorului. Aceasta poate favoriza producerea unor efecte

negative asupra receptorului şi formelor de viaţă pe care le conţine (intoxicare, eutrofizare etc.).

Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orăşeneşti, industriale, pluviale şi de drenaj) sunt

cele colectate într-un sistem de canalizare şi evacuate în receptor natural prin conducte sau canale de

evacuare.

Surse difuze de poluare reprezintă emisii evacuate în mediu în mod dispers (care nu descarcă efluenţi

uzaţi în ape de suprafaţă prin intermediul unor conducte în puncte localizate).

Pe ansamblu se disting următoarele surse majore de poluare difuză:

Agricultura;

Depunerile atmosferice;

Materialele de construcţie;

Industria;

Traficul auto;

Populaţia din mediul rural.

Din punct de vedere al modului de propagare, indiferent de geneza acestora, se disting două categorii de

surse difuze diferenţiate: surse locale şi surse regionale şi transfrontiere.

Surse locale - corelate cu solul şi scurgerile prin antrenare cu precipitaţii, în apele de suprafaţă sau prin

percolare, în apele subterane, aplicarea de pesticide şi îngrăşăminte minerale fiind un exemplu tipic în acest

sens. Sursele locale de poluare au ca provenienţă următoarele grupe ţintă: • Populaţia – cea neracordată la un sistem centralizat de canalizare;

• Industria;

• Agricultura.

Surse regionale şi transfrontiere - în această categorie sunt incluse poluările difuze transmise la distanţă

faţă de locul de geneză, prin aer, respectiv depunerile atmosferice lichide şi solide.

Sursele difuze de poluare reprezintă o componentă cheie în procesul de poluare a apelor de suprafaţă.

Impactul lor asupra calităţii apelor este în creştere, fiind în legătura directă cu reducerea încărcării cu

poluanţi evacuaţi direct de sursele punctiforme industriale şi comunale. Cuantificarea poluării provenite de lasursele difuze de poluare se face cu greutate.

Întrucât încărcarea cu poluanţi de la sursele difuze de poluare nu poate fi măsurată se folosesc metode

variate de calcul sau de estimare a acestei componente la poluarea apei de suprafaţă.

Metodele existente de evaluare a surselor difuze sunt :

o metode de calcul a balanţei poluanţilor;

o metode suplimentare bazate pe calcule standard utilizând informaţii din baza de date ca şi din

modelele existente specificând încărcarea de poluanţi a unei arii din bazinul hidrografic.

Apele din sursele de emisie punctiforme se pretează epurării şi, de aceea, pot să fie analizate statistic.

Poluanţii acestor surse pot fi cuantificaţi şi controlaţi înainte de evacuarea în receptor. Urmărirea statistică a


3/18

surselor punctiforme întâmpină mai puţine probleme faţă de cea a surselor difuze. În cele mai multe activităţi

productive, emisiile sunt generate de surse punctiforme. Pentru aceste surse, relaţia dintre parametrii de

calitate ai apei afectate şi activităţile poluatoare este directă şi, în principiu, poate fi măsurată .

5.2 Tipur i de ape uzate

În ansamblu, apele uzate (surse punctiforme de poluare) pot fi clasificate în următoarele categorii

importante:

1. Ape uzate menajere - ape uzate provenite din activităţi gospodăreşti (prepararea hranei, igienizarea

locuinţelor, spălatul rufelor etc.) şi din alte activităţi (diferite servicii la restaurante, hoteluri,

moteluri, spitale, unităţi administrative, publice etc);

2. Ape uzate industriale - orice fel de apa uzată care se evacuează din incintele în care se desfăşoară

activităţi industriale şi/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere şi/sau meteorice.

Următoarele activităţi economice reprezintă surse majore de ape uzate industriale:- Agr icultură, silvicultură, pescuit;

- Industrie minieră;

- Industrie alimentară;

- Industrie metalurgică;

- Industrie textilă;

- Celuloză şi hârtie;

- Industrie chimică şi petrochimică;

-

Producerea şi distribuţia energiei electrice; - Construcţii;

- Transporturi;

- Alte activităţi economice.

Ape uzate orăşeneşti - ape uzate menajere sau amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale

şi/sau ape meteorice, colectate în reţeaua de canalizare a unei localităţi.

Ape pluviale (meteorice) - ape uzate rezultate din apele pluviale care spală suprafeţe impermeabile de pe

care se antrenează diverşi poluanţi (materii în suspensie, substanţe organice, metale grele, produse petroliere

etc.).

5.3 Evaluarea apelor uzate

Apele uzate menajere provenite din gospodăriile populaţiei, pot fi evaluate pe baza unor factori standard

de emisie, cum ar fi locuitorii echivalenţi (populaţia echivalentă = p.e.).

Locuitorii echivalenţi se determină potrivit relaţiei de mai jos:

Locuitor echivalent: încărcare zilnică de substanţe organice biodegradabile de 60g CBO5 (un locuitor

echivalent - p.e. = 60g CBO5/zi).


4/18

Unităţile industriale mici, care evacuează ape uzate fără poluanţi specifici, pot fi evaluate, ca şi

activităţile casnice în locuitori echivalenţi. Unităţile economice mari pot fi evaluate separat, pe baza

determinărilor (monitorizării) emisiilor la sursă.

I ndicatorii cantitativi sunt:

debitul apelor uzate;

debitul de poluanţi;

debitul de nămoluri – nămol primar, nămol secundar (nămol activ recirculat şi nămol activ

excedentar), nămol intrat/ieşit din fermentare precum şi cel rezultat din sistemul de deshidratare.

I ndicatorii calitativi cuprind atât unii indicatori globali şi specifici ai apelor uzate, cu ajutorul cărora se

calculează anumite valori ale parametrilor funcţionali şi eficienţa realizată în procesele de epurare, cât şi alţi

indicatori utilizaţi pentru controlul proceselor de epurare şi pentru prelucrarea nămolurilor.

Din categoria altor indicatori de control fac parte:

Pentru epurarea apelor uzate: o volumul de nisip depus în 5-10 minute, dintr-un litru de apă influent în deznisipator (analiza poate fi

efectuată de către un operator din staţie);

o volumul de materii în suspensie depus în 60 minute, dintr-un litru de apă uzată (influent în

decantorul primar);

o concentraţia de nămol (inert şi activ) aflat în suspensie în bazinul de aerare (substanţa uscată = s.a.);

o concentraţia oxigenului dizolvat din amestecul apă uzată-nămol, din diferite zone ale bazinului de

aerare;

o

valoarea indicelui de volum a nămolului activ, IVN (sau indice Mohlman) din bazinul de aerare; o vârsta nămolului activ din bazinul de aerare.

prelucrarea nămolurilor:

o conţinutul procentual de substanţă uscată, respectiv umiditatea procentuală a nămolurilor de

prelucrat (w, s.u.);

o conţinutul procentual de substanţe organice (substanţe volatile) şi respectiv de substanţe minerale a

nămolurilor de prelucrat;

o

pentru nămolurile care intră în procesul de fermentare metanică este de dorit a se cunoaşte

compoziţia să pe grupe principale de substanţe (hidraţi de carbon, grăsimi şi proteine);

o temperatura, pH-ul, conţinutul de acizi graşi volatili (AGV) şi alcalinitatea amestecului de reacţie din

bazinul de fermentare a nămolurilor .

Pentru gazul rezultat din fermentarea anaerobă a nămolurilor :

o producţia de gaz (Nm3/kg s.v. îndepărtată);

o concentraţia procentuală de CH4, CO2 şi alte gaze (dacă este posibil).

Evaluarea emisiilor de poluanţi evacuaţi de sursele punctiforme de poluare, defalcate pe ramuri de

activitate (industriale sau menajere) se poate face ţinând cont de:


5/18

• debitul apelor uzate evacuate, exprimat în m3/zi şi mii m3/an;

• cantitatea de poluant conţinută de apele uzate, care este exprimată astfel:

Pentru substanţele organice - consumul biochimic de oxigen (CBO5), consumul chimic de oxigen

determinat prin metoda cu bicromat de potasiu sau permanganat de potasiu (CCOCr, CCO-Mn), materiile în

suspensie (MS), azotul total (NT), fosforul total (PT ) , se utilizează unitatea de măsură tone/zi, calculată

după cum urmează:

Concentraţia de poluant (t/zi) = debit mediu (m3 /zi) • concentraţia medie de poluant (mg/l) • 10

-6

Pentru metale grele se utilizează unitatea tone/an , calculată după cum urmează:

Cantitatea de ioni metalici (t/an) = debit mediu (m3 /an) • concentraţia medie de ioni metalici(mg/l) • 10

-6

unde: debitul mediu (m3/zi) este media aritmetică simplă a debitelor înregistrate pe perioada unui an,

concentraţia medie de poluant (mg/l) este media aritmetică simplă a concentraţiilor înregistrate pe perioada

unui an, corespunzătoare debitului specificat mai sus.

În cazul în care nu se determină cantităţile de substanţe organice sau nu sunt date suficiente privind

aceste substanţe exprimate prin CBO5, acesta se calculează astfel:

a) Pentru staţia de epurare orăşenească - în funcţie de numărul de locuitori, potrivit relaţiei:

1 locuitor echivalent = 60g CBO5/zi

Exemplu: pentru 1 000 locuitori: 60g CBO5/loc/zi x 1 000 locuitori = 60 000g/zi = 60 Kg CBO5/zi

În cazul staţiilor de epurare industriale care evacuează ape uzate în sistemul de canalizare orăşenesc se

poate calcula numărul de locuitori echivalenţi în funcţie de cantitatea de substanţe organice exprimate ca

CBO5 folosind aceeaşi relaţie de mai sus. b) Pentru metale grele: arsen (As), cadmiu (Cd), mercur (Hg), cupru (Cu), crom (Cr), nichel (Ni),

plumb (Pb), zinc (Zn) în tone/an , calculată astfel:

Cantitatea de metal greu (t/an) = debit anual (mii m3 /an) x concentraţia medie de metal greu (mg/l) : 1000

unde:

- Debitul anual este volumul total de ape uzate evacuate înregistrate în perioada unui an.

- Concentraţia medie de metal greu (mg/l) este media aritmetică simplă a concentraţiilor înregistrate

pe perioada unui an, corespunzătoare debitului specificat mai sus.

c)

Pentru apele uzate menajere şi pentru unităţile industriale mici se utilzează ca indicator locuitoriiechivalenţi sau populaţia echivalentă (p.e.).

Locuitor echivalent: încărcare zilnică de substanţe organice biodegradabile de 60g CBO5 (un locuitor

echivalent - p.e. = 60g CBO5/zi).

Pentru caracterizarea apelor uzate industriale sunt folosiţi indicatori fizico-chimici.

Indicatorii fizici ai apelor uzate sunt:

Turbiditatea – caracteristică reprezentând diminuarea transparenţei apei, datorită, în principal,

conţinutului de materii în suspensii;

Culoarea - caracteristică specifică diferitelor tipuri de ape uzate. Astfel:


6/18

apele uzate proaspete au culoare gri deschis;

apele uzate în care a început fermentarea materiilor organice au culoare gri închis;

apele uzate provenite din unele procese industriale pot avea culori diferite.

Mirosul - poate indica existenţa anumitor poluanţi în apele uzate. Astfel:

apele uzate proaspete au miros specific insensibil;

apele uzate cu miros de ouă clocite conţin hidrogen sulfurat (H2 S);

alte mir osuri indică, de asemenea existenţa unor substanţe chimice în apele uzate industriale.

Temperatura – caracteristică reprezentând regimul energetic, care influenţează cele mai multe

reacţii chimice şi biologice care se produc în apele uzate şi procesul de sedimentare a materiilor în

suspensie. Temperatura apelor uzate este de obicei mai ridicată decât cea a apelor de alimentare cu

2-3 grade C.

Indicatorii chimici ai apelor uzate sunt: Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) – determină activitatea ionilor de hidrogen şi exprimă

intensitatea acidităţii sau alcalinităţii (SR ISO 10523-97). Parametrul pH nu reprezintă el însuşi un

contaminant dar este un parametru important de caracterizare a apelor uzate care urmează a fi supuse

unui proces de epurare biologică sau a fi evacuate în canalizarea orăşenească;

Materii în suspensie – reprezintă substanţele insolubile din apa uzată care se pot separa prin filtrare,

centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de max. 2 mm) potrivit STAS 6953-81. Materiile solide

totale ca şi cele două componente ale acestora – materii solide în suspensie şi materii solide

dizolvate (100 μm) şi materii coloidale (între 1 şi 100 μm). Materiile în suspensie care decantează sunt

măsurate cu ajutorul conului Imhoff (decantare timp de 30 minute) fiind exprimate în ml/l. Acestea

sunt determinate rin f iltrare pe filtru de hârtie cu o anumită porozitate (STAS 6953 -81) fiind uscate

la 105 0C şi calculate ca diferenţă între filtrul plin şi cel gol;

Reziduul filtrat la 105 0C (STAS 9187-84) reprezintă materiile în suspensie dizolvate care pot fi

măsurate gravimetric după evaporarea probei filtrate;

Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) – cantitatea de oxigen care se consumă pentru

degradarea oxidativă de către microorganisme a substanţelor organice conţinute, la temperatura

standard (200C) şi timpul standard (5 zile) potrivit STAS 6560-82 şi SR ISO 6060/96;

Azot amonical (NH 4+) – conţinutul de azot sub formă de ioni de NH 4

+ din apa uzată (STAS

868370);

Azot total (NTOT) - conţinutul de azot total din apa uzată (STAS 7312-83);

Azotaţi (NO3-) - conţinutul de azot sub formă de ioni azotat (STAS 8900/1-71, SR ISO7890/1-98 iar

pentru apa de mare STAS 12999-91); Azotiţi (NO2

-) - conţinutul de azot sub formă de ioni azotit (STAS 8900/2-71, SR ISO6777-96 iar

pentru apa de mare STAS 12754-89);


7/18

Fosfor total (PTOT) conţinutul de fosfor total (SREN 1189-99);

Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) – conţinutul de sulfuri din apa uzată, care cuprind: hidrogenul

sulfurat dizolvat, sulfurile solubile în apă şi alte sulfuri prezente în materiile în suspensie şi care sunt

solubile în acizi (STAS 7510-66 şi SR ISO 10530-97);

Sulfiţi (SO32-

) – conţinutul de sulfiţi (SO32-) în apa uzată (STAS 7661-89);

Sulfaţi (SO42-

) – conţinutul de sulfaţi (SO42-) în apa uzată (STAS 8601-70);

Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) – conţinutul de compuşi fenolici (STAS7167-92);

Substanţe extractibile cu solvenţi organici – conţinutul de substanţe extractibile cu solvenţi, prin

care se înţeleg: grăsimi animale şi vegetale, hidrocarburi (uleiuri minerale, hidrocarburi grele),

combinaţii cu funcţiuni hidroxilice, carbonilice, carboxilice, compuşi cu azot, insecţicide, săpunuri,

ceruri, răşini şi gudroane care se extrag cu solvenţi (SR 7578-96);

Detergenţi sintetici biodegradabili – conţinutul de detergenţi sintetici anion activi prezenţi în apa

uzată sub formă de alchilsulfonaţi de sodiu, alchisulfaţi de sodiu, alchilarilsolfonaţi de sodiu, precumşi alţi detergenţi anionactivi (SR ISO 7875/1,2-96);

Plumb (Pb2+) – conţinutul de ioni de plumb în apa uzată (sub formă elementară sau de compuşi

anorganici sau organici) (STAS 8673-79);

Cadmiu (Cd2+

) – conţinutul de ioni de cadmiu în apa uzată (sub formă elementară sau de compuşi

anorganici sau organici) (SR ISOP 5961/93);

Crom total (Cr3++

Cr6+

) – conţinutul de ioni de crom trivalent şi hexavalent în apa uzată (STAS

7884-91 şi SR ISO 9174-98); reprezintă el însuşi un contaminant dar este un parametru important de

caracterizare a apelor uzate care urmează a fi supuse unui proces de epurare biologică sau a fi

evacuate în canalizarea orăşenească;

Cupru (Cu2+) – conţinutul de ioni de cupru în apa uzată (sub formă elementară sau descompuşi


Nichel (Ni2+

) – conţinutul de ioni de nichel în apa uzată (sub formă elementară sau descompuşi


Zinc (Zn2+

) – conţinutul de ioni de zinc în apa uzată (sub formă elementară sau descompuşi


Mangan (Mn2-

) – conţinutul de ioni de mangan în apa uzată (sub formă elementară sau descompuşi

anorganici sau organici) (STAS 8662/1-96 SR ISO 6333-96);

Clor rezidual liber (Cl2) – conţinutul de clor liber în apa uzată (STAS 6364-78);

Produse petroliere – conţinutul de produse petroliere în apa uzată (SR 7277/1-95, SR7277/2-95);

Cloruri (CL-) - conţinutul de cloruri în apa uzată (STAS 8663-70);

Floruri (Fl-) – conţinutul de fluoruri în apa uzată (STAS 8910-71);

Arsen (As+) - conţinutul de arsen în apa uzată (STAS 9411-83);

Calciu (Ca2+

) - conţinutul de calciu în apa uzată (STAS 3662-90); Fier total ionic (Fe

2++ Fe

3+) - conţinutul total de ioni de fier în apa uzată (SR ISO 6332-96);


8/18

Mercur (Hg2+) - conţinutul de ioni de mercur în apa uzată (STAS 8045-79);

Argint (Ag+) - conţinutul de ioni de argint în apa uzată (STAS 8190-68);

Molibden (Mo2+) - conţinutul de molibden în apa uzată (STAS 11424-84);

Seleniu (Se2+) - conţinutul de seleniu în apa uzată (STAS 12663 – 88);

Magneziu (Mg

2+

) - conţinutul de ioni de magneziu în apa uzată (STAS 6674-77 SR ISO7980-97); Cobalt (Co2+) - conţinutul de ioni de cobalt în apa uzată (STAS 8288-69).

Indicatorii cantitativi sunt :

debitul apelor uzate (în m3/zi sau 103 m3/an ) ca fiind volumul total al apelor deversate pe zi sau an;

cantitatea de poluanti : exprimată pentru CCO, CBO5 , MS (materii în suspensie), NT şi PT în t/zi ,

pentru Arsen (As), cadmiu (Cd), Mercur (Hg), Cupru (Cu), Crom (Cr), Nichel (Ni), Plumb (Pb),

Zinc (Zn) în t/an.

Concentraţia de poluant (t/zi) = debit mediu (m3

/zi) · concentraţia medie de poluant (mg/l)/106

Cantitatea de ioni metalici (t/an) = debit mediu (m3 /zi) · concentraţia medie de ioni metalici (mg/l) / 10

6

debitul de nămoluri – nămol primar, nămol secundar (nămol activ recirculat şi nămol activ

excedentar), nămol intrat/ieşit din fermentare şi din deshidratare cu unităţile de masură pentru volum

103 m3/an , respectiv substanţă uscată t /an.

În funcţie de specificul activităţii economice se măsoară diferiti indicatori.

Lista minimă de elemente de calitate reprezentative fiecărei unităţi economice/proces de producţie:

1. Ape uzate orăşeneşti şi incinerarea nămolurilor de la ape uzate şi a deşeurilor municipale:

pH, MS, CCO-Cr, CBO5, substanţe extractibile cu solvenţi organici, detergenţi sintetici, azot total,

fosfor total (fosfaţi), sulfaţi, cloruri, bacterii coliforme totale indicatori specifici apelor uzate industriale

evacuate in reteaua de canalizare a localitatii - metale, fenoli antrenabili cu vapori de apă, cianuri totale,

produse petroliere, sulfuri şi H2S, triclorbenzen, tricloretilena, tetracloretilena, C10-C13, antracen, Ni,

cloroform, diclormetan, HCB,naftalina, plumb, PAH.

2. Ape uzate provenite din zootehnie, de la:

creşterea porcilor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, azot total, fosfor total (fosfaţi),

azot amoniacal, fenoli antrenabili cu vapori de apă, cloruri, detergenţi sintetici, substanţe extractibile cu

solvenţi organici, bacterii coliforme totale, PCP.

creşterea bovinelor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, azot total, fosfor total (fosfaţi),

azot amoniacal, cloruri, substanţe extractibile cu solvenţi organici, detergenţi sintetici, bacterii coliforme

totale.

creşterea păsărilor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, azot total, fosfor total (fosfaţi),

azot amoniacal, Ca, Mg, bacterii coliforme totale.

3. Ape uzate din industria alimentară, de la:


9/18

industria zaharului - temperatura, pH, CCO-Cr, CBO5, MS, reziduu filtrat la 105°C, cloruri, azot total,

azot amoniacal, fosfor total (fosfaţi), tetracloretilena, PCBe.

prelucrarea şi industrializarea cărnii şi peştelui - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total, fosfor total (fosfaţi)

şi dupa caz, in funcţie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi

temperatura, pH, reziduu filtrat la 105°C, substanţe extractibile cu solvenţi organici, azotiti, azotati, azot

amoniacal, cloruri, detergenţi sintetici, bacterii coliforme totale.

prelucrarea laptelui - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total, fosfor total (fosfaţi) şi dupa caz, in funcţie de

obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi pH, reziduu filtrat la 1050C,

substanţe extractibile cu solvenţi organici, cloruri, detergenţi sintetici, Ca, Mg.

fabricarea produselor din legume şi fructe - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total, fosfor total (fosfaţi) şi in

funcţie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi pH, reziduu filtrat la

1050C, cloruri, detergenţi sintetici, substanţe extractibile cu solvenţi organici, tetracloretilenă.

fabricarea berii, malţului şi a drojdiei - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total, fosfor total (fosfaţi) şi dupacaz, in funcţie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi pH, temperatura,

reziduu filtrat la 105°C, detergenţi sintetici, tetracloretilena, PCP, cloroform.

fabricarea alcoolului şi a băuturilor alcolice precum şi îmbutelierea acestora – CCO-Cr, CBOs MS,

azot total, fosfor total (fosfaţi) şi dupa caz, in funcţie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se

vor nominaliza şi temperatura, pH, reziduu filtrat la 105°C, detergenţi sintetici, substanţe extractibile cu

solvenţi organici, tetracloretilena, PCP, cloroform.

fabricarea uleiurilor vegetale şi a margarinei - pH, CCO-Cr, CBO5, MS, reziduu flltrat la 105°C,

cloruri, azot total, fosfor total (fosfaţi), substanţe extractibile cu solvenţi organici, detergenţi sintetici,tetracloretilena.

prelucrarea cartofilor, amidonului şi glucozei - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total, fosfor total (fosfaţi)

şi dupa caz, in funcţie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor naminaliza şi

temperatura, pH, reziduu filtrabil la 105°C, azot amoniacal, sulfuri şi H2S, PCP.

fabricarea gelatinei şi a cleiului din piele şi oase (prelucrarea cadavrelor de animale) - pH, CCO-

Cr, CBO5, MS, azot total, fosfor total (fosfaţi) şi dupa caz, in funcţie de obiectivele de calitate ale

receptorului natural se vor nominaliza şi temperatura, reziduu filtrat la 105°C, cloruri, Ca, Mg, azot

amoniacal, substanţe extractibile cu solvenţi organici, bacterii coliforme totale, tetracloretilena, PCP.

4. Ape uzat e provenite din industria uşoară, de la:

industria textilă - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, sulfuri şi H2S, clor

rezidual liber, azot total, fosfor total (fosfaţi), azot amoniacal, detergenţi sintetici, substanţe extractibile

cu solvenţi organici, produse petroliere, Ca, Mg, Fe, Cu, Mn, As, Crom total Cd, Pb, Ni,.Hg, Zn,

DEHP,TBT, tetracloretilena, difenileterbromurat, C10-C13, antracen, PCBe, PCP, cloroform.

industria pielăriei - pH, MS, reziduu filtrat la 105°C, CCO-Cr, CBO5, sulfuri şi H2S, Crom total, Ca,

Mg, clor rezidual liber, substanţe extractibile cu solvenţi organici, detergenţi sintetici, azot total, azot


10/18

amoniacal, azotati, fosfor total (fosfaţi), bacterii coliforme totale, DEHP,TBT, C10-C13, antracen,

PCBe, PCP, Hg, naftalina.

5. Ape uzate proveni te din industri a prelucrari i lemnul ui :

industria producerii celulozei şi hârtiei - pH, CBO5, CCO-Cr, MS, reziduu filtrat la 105°C, azot total,

fosfor total (fosfaţi), sulfuri şi H2S, sulfiţi, sulfaţi, fenoli antrenabili cu vapori de apă, DEHP,TBT,

triclorbenzen, benzen, Cd, octilfenol, PCBe, PCP, cloroform, PAH.

producerea de fibre sintetice de tip vâscoza - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, sulfaţi,

sulfuri şi H2S, Zn, DEHP, triclorbenzen, 1,2 – dicloretan, benzen, PCP, cloroform, DCM, PAH.

industria producerii materialelor de construcţii folosind lemnul ca materie primă şi fabricarea

mobilei şi PFL - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu flltrat la 105°C, fenoli antrenabili cu

vapori de apă, substanţe extractibile cu solvenţi organici, azot total, fosfor total (fosfaţi), triclorbenzen,

tetraclormetan, DEHP, TBT, antracen, PCP, cloroform, DCM, naftalina, PAH.

6. Ape uzate din industri a metalur gica, de la:

secţii de acoperiri metalice (cromari, nichelari, zincari, cadmieri, cuprari, eloxari, etc) -

temperatura, pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, substanţe extractibile cu solvenţi organici,

produse petroliere, fosfaţi, Cu, Zn, Ni, Cd, Fe, Crom total, Al, Pb, Hg, Ag, cianuri totale, azotati, azotiti,

sulfaţi, detergenţi sintetici, cloruri, fluoruri, clor rezidual liber, DEHP, 1,2- dicloretan, triclorbenzen,

tetracloretilena, C10-C13, benzen, octilfenol, DCM, HCB.

secţii de prelucrare mecanica la rece şi fabricarea de produse electrice - pH, MS, CCO-Cr, reziduufiltrat la 105°C, substanţe extractibile cu solvenţi organici, produse petroliere, Fe, Zn, Mn, Cu, DEHP,

triclorbenzen, difenileterbromurat, Ni, DCM, Pb, PAH.

7. Ape de mină provenite de la:

extracţia cărbunelui - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, cloruri, sulfaţi, Ca, Mg, Fe, fenoli

antrenabili cu vapori de apă, C10-C13, antracen, Cd, Ni, cloroform, naftalina, Pb, PAH.

extracţia metalelor feroase şi neferoase - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, sulfaţi, cloruri,

fosfaţi şi dupa caz, in funcţie de zacamant, Ca, Mg, Pb, Cu, Cd, Ni, Zn, Fe, Mn, As, Co, Mo, Ag, Hg,

Al, alte metale, C10-C13, HCB, PAH.

8. Ape uzate provenite de la flotaţii de preparare a:

cărbunelui - pH, MS, CCO-Cr, reziduu flltrat la 105°C, sulfaţi, cloruri, Ca, Mg, Fe, C10-C13, antracen,

benzen, Cd, Ni, cloroform, DCM, HCB, naftalina, Pb, PAH.

minereurilor feroase şi neferoase - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, sulfaţi, cloruri, cianuri

totale, clor rezidual liber şi dupa caz, funcţie de profil, Ca, Mg, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn, Cd, Ni, As, Hg, Al,

Fe şi alte metale, agenti specifici de flotatie, triclorbenzen, C10-C13, benzen, PAH.


11/18

9. Ape uzate provenite din industria siderurgică, de la:

uzine cocso-chimce - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu flltrat la 105°C, fenoli antrenabili

cu vapori de apă, azot amoniacal, azot total, cianuri totale, substanţe extractibile cu solvenţi organici,

produse petroliere, sulfuri şi H2S, sulfaţi, azotati, cloruri, PAH, C10-C13, Cd, Ni, HCB, Hg,naftalina,

antracen, PAH.

furnale - temperatura, pH, MS, cianuri totale, fenoli antrenabili cu vapori de apă, sulfuri şi H2S, sulfaţi,

cloruri, Ca, Mg, reziduu filtrat la 105°C, Fe, C10-C13, Cd, Ni, Hg, HCB, naftalina, PAH.

oţelării - temperatura, pH, MS, reziduu filtrat la 105°C, substanţe extractibile cu solvenţi organici, Fe,

alte metale specifice, Cd, Ni, Hg, Pb, C10-C13, HCB, PAH.

laminoare (proces de finisare) - temperatura, pH, MS, substanţe extractibile cu solvenţi organici,

reziduu filtrat la 105°C, Fe, Mn, Mg, Crom total, alte metale specifice, C10-C13, Cd, Ni, Hg, HCB.

10. Ape uzate provenite de la e.xtracţia ţiţeiului şi rafinăriile de petrol

extracţia ţiţeiului - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, substanţe extractibile cu solvenţi organici, cloruri, azot

total, fosfor total (fosfaţi), DEHP, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, antracen, benzen, Cd, HCBD, Ni,

PCBe, cloroform, DCM, Hg, naftalina, Pb.

rafinarea petrolului - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu flltrat la 105°C, fenoli antrenabili

cu vapori de apă, sulfuri şi H2S, azot amoniacal, azot total, fosfor total (fosfaţi), detergenţi sintetici,cloruri, sulfaţi, Pb, cianuri totale, substanţe extractibile cu solvenţi organici, produse petroliere, DEHP,

triclorbenzen, 1,2-dicloretan, tetracloretilena, antracen, benzen, Cd, HCBD, Ni, PCBe, cloroform, DCM,

naftalina.

11. Ape uzate provenite din industria petrochimică, de la:

producerea etilenei, propilenei, acetilenei, monomerilor şi răşinilor sintetice - pH, MS, CCO-Cr,

CBO5, reziduu flltrat la 105°C, fenoli antrenabili cu vapori de apă, produse petroliere, sulfuri, sulfiţi,

substanţe extractibile cu solvenţi organici, cloruri, fluoruri, azot amoniacal, clor rezidual liber, sulfaţi,

fosfaţi, Fe, Al, Cu, Hg, Zn şi alte metale specifice (in funcţie de catalizatori folositi), DEHP,

triclorbenzen, tetraclormetan, 1,2-dicloretan, tricloretilena, difenileter bromurat, benzen, Cd, octilfenol,

PCBe, PCP, cloroform, DCM, PAH.

producerea cauciucului sintetic - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, azot totall, fosfor

total (fosfaţi), substanţe extractibile cu solvenţi organici, cloruri, sulfaţi, fenoli, hidrogen sulfurat şi

sulfuri, Cu, Crom total, Zn, Fe, DEHP, tetraclormetan, TBT, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, difenileter

bromurat, C10-C13, benzen, Cd, HCBD, PCBe, cloroform, DCM, HCB, Pb, PAH.

producerea maselor plastice - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, cloruri, fosfaţi, azot

total, floruri, substanţe extractibile cu solvenţi organici, fenoli antrenabili cu vapori de apă, Ca, Al,


12/18

DEHP, tetraclormetan, TBT, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, difenileter bromurat, C10-C13, benzen, Cd,

HCBD, PCBe, cloroform, DCM, HCB, Pb.

producerea fibrelor şi firelor sintetice - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, fenoli

antrenabili cu vapori de apă, azot total, azot amoniacal, azotiti, azotati, cianuri totale, substanţe

extractibile cu solvenţi organici, Cu, DEHP, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, TBT, tetraclormetan, Cd,

benzen, PCBe, cloroform, HCB.

12. Ape uzate prove nite din industria chimică organică, de la:

producerea produselor farmaceutice - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C,

fenoli antrenabili cu vapori de apă, As, Crom total, Hg, produse petroliere, sulfuri, cianuri totale, cloruri,

azot totall, fosfor total (fosfaţi), azot amoniacal, azotati, sulfaţi, sulfiţi, substanţe extractibile cu solvenţi

organici nitroderivati, DEHP, 1,2 dicloretan, triclorbenzen, tetraclormetan, benzen, PCBe, cloroform,

DCM, Hg, PAH. producerea de pigmenţi şi coloranţi - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, sulfaţi, azot total

l, fenoli antrenabili cu

vapori de apă, cianuri totale, sulfuri, reziduu filtrat la 105°C, cloruri, As, Crom total, Fe, Zn, Pb,

nitroderivati, DEHP, triclorbenzen, tetracloretan, tricloretilena, tetracloretilena, benzen, Cd, HCDB, Ni,

PCBe, PCP, cloroform, DCM, HCB, Pb, PAH.

producerea substanţelor tensioactive şi cosmetice (fabricarea detergenţilor, săpunuri, cosmetice) -

pH, MS, CCO-Cr, CBO5, cloruri, sulfaţi, fosfor total (fosfaţi), reziduu filtrat la 105°C, substanţe

extractibile cu solvenţi organici, azot total, Mn, Fe, fenoli antrenabili cu vapori de apă, detergenţi

sintetici, DEHP, tetraclormetan, triclorbenzen, tricloretilena, C10 – C13, benzen, HCBD, Ni, Cd, DCM,HCB, Hg, PAH.

producerea lacurilor şi vopselelor - pH, reziduu filtrat la 105°C, MS, CCO-Cr, CBO5, fosfor total

(fosfaţi), azot totall, fenoli antrenabili cu vapori de apă, cianuri totale, As, Pb, Crom total, Cd, Zn, Fe,

sulfaţi, cloruri, substanţe extractibile cu solvenţi organici, detergenţi sintetici, DEHP, tetraclormetan,

TBT, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, tricloretilena, benzen, Cd, HCBD, Ni, PCBe, PCP, cloroform, DCM,

HCB, naftalina, Pb, Hg, C10 – C13, PAH.

producerea şi prelucrarea materialelor foto - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu fIltrat la l05°C, fenoli

antrenabili cu vapori de apă, cianuri totale, sulfaţi, cloruri, azotati, azot amoniacal, sulfiţi, Ag, Pb, Cd,

Fe, Zn, Crom total, triclorbenzen, tetraclormetan, 1,2-dicloretan, Cd, Ni, PCBe, cloroform, DCM, Hg.

producerea explozivilor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la l05°C, azot total, azotati, sulfaţi,

fenoli antrenabili cu vapori de apă, sulfiţi, nitroderivati, Ni, Cd.

producerea polimerilor – pH, TBT, difenileter bromurat, benzen, Cd, PCBe, PCP, cloroform, DCM,

PAH.

producerea de pesticide - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, clor rezidual liber, sulfaţi,

sulfuri şi H2S, fenoli antrenabili cu vapori de apă, cloruri, sulfiţi, cianuri totale, azot amoniacal, fosfor

total (fosfaţi), pesticide, Zn, DEHP, TBT triclorbenzen, 1,2-dicloretan, HCBD, PCBe, PCP, DCM,

HCB, Hg.


13/18

13. Ape uzate provenite din industria chimică anorganică, de la:

fabricarea acidului sulfuric şi respectiv a celui clorhidric - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la

105°C, As, Fe, Pb, Cu, Hg, Zn, sulfaţi, sulfuri şi H2S, cloruri.

fabricarea produselor clorosodice şi producerea cloralcanilor - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la

105°C, azot amoniacal, cloruri, sulf, Ca, clor rezidual liber, Hg, 1,2-dicloretan, Cd, DCM, HCB, Hg, Pb.

producerea ingrasamintelor - pH, MS, CCO-Cr, reziduu flltrat la 105°C, azot amoniacal, azot total,

fosfor total (fosfaţi), azotati, azotiti, fosfaţi, Ca, Cu, As, cloruri, fluoruri, sulfaţi, 1,2 – dicloretan,

triclorbenzen, Cd, PCP, DCM, Hg, Pb.

14. Ape uzate din industria materialelor de construcţii, de la:

cariere şi balastiere - pH, MS, reziduu flltrat la 105°C, substanţe extractibile cu solvenţi organici şi

agenti de flotatie, Hg, Pb. fabricarea sticlei - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, substanţe extractibile cu

solvenţi organici, Fe, fluoruri, Cu, Ca, Pb, Crom total, TBT, HCB, Hg, Pb.

fabricarea cartonului asfaltat a vatei minerale şi a vatei de sticlă - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu

filtrat la 105°C, produse petroliere, substanţe extractibile cu solvenţi organici, fenoli, sulfuri şi H 2S,

DEHP, Hg, Pb.

producerea cimentului (dupa procedeul uscat) - temperatura, pH, MS, reziduu filtrat la 105°C,

sulfaţi, cloruri, Hg, Pb.

fabricarea produselor din azbociment - pH, temperatura, MS, reziduu filtrat la 105°C, substanţe

extractibile cu solvenţi organici, Ca, sulfaţi, azbest, Hg, Pb.

fabricarea produselor ceramice şi a portelanului - temperatura, pH, MS, reziduu filtrat la 105°C, Zn, TBT, Cd,

Ni, Hg, Pb.

15. Termocentrale

pH, temperatura, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, sulfuri şi H2S, azot amoniacal, Fe, Mn, cloruri,

sulfaţi, Ca, Mg, produse petroliere, substanţe extractibile cu solvenţi organici, TBT, triclorbenzen,

difenileter bromurat, Cd, Hg, naftalina, Pb, antracen, PAH.

16. Ape uzate de la industria electronică:

fabricarea fluidelor semiconductoare – temperatura, pH, materii in suspensie, PCBe, tetraclormetan,

1,2 dicloretan, HCB, octilfenol, HCB.

componente şi echipamente electronice – pH, Materii in suspensie, tricloretilena, DEHP, difenileter

bromurat, PCBe, cloroform, DCM, HCB, Hg.

Listă acronime folosite:

DEHP – Di(2-etilhexil)ftalat


14/18

DCM – Diclormetan

HCBD – Hexaclorbutadiena

HCB – Hexaclorbenzen

PCBe – Pentaclorbenzen

PCP – Pentaclorfenol

PAH – Hidrocarburi aromatice policiclice

TBT – Compuşi tributilstanici

5.5 Culegerea datelor, întocmirea bazelor de date, prelucrarea şi centralizarea

Culegerea informaţiilor necesare elaborării indicatorilor privind epurarea apelor uzate presupune adoptareaunei grile de colectare a datelor de bază, care să asigure calitatea informaţiilor obţinute (relevanţă, acurateţe,

comparabilitate, coerenţă, claritate). Această grilă acoperă două sisteme de colectare şi tratare a datelor

asociate la cele două categorii-ţintă (unităţi economice şi primării).

a. Colectarea datelor de către unităţile economice care evacuează ape uzate în receptori naturali

Sursa de date pentru aceste unităţi o constituie caietele de lucru, buletinele de analiză şi registrele de

analize pentru fiecare indicator, deţinute de laboratoarele şi de către serviciile de exploatare ale staţiilor de

epurare. Registrele de analiză pe indicatori de calitate sunt păstrate timp de 10 ani la unitatea economică, în

conformitate cu Standardul ISO 17025.

b. Colectarea datelor de către primării

Pentru colectarea datelor din primării se utilizează evidenţa existentă la serviciile de protecţia mediului

sau, în cazul în care aceste servicii nu există, la serviciile tehnice care deţin aceste date.

Având în vedere specificul unităţilor la care se efectuează această anchetă statistică au fost elaborate două

tipuri de chestionare pentru colectarea datelor:

Chestionarul “Anchetă statistică privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate” se

completează de către unităţile economice. Acesta este conceput pentru a asigura obţinerea unor informaţii

referitoare la: capacitatea staţiilor, volumul şi cantităţile de poluanţi prezente în apele industriale pe tipuri de

activităţi, modul de colectare al apelor uzate brute, volumul apelor uzate şi calitatea apelor uzate supuse

procesului de epurare, precum şi calitatea efluenţilor epuraţi evacuaţi în receptori naturali, volumul de nămol

rezultat şi modul de prelucrare, valorificare şi depozitare a acestuia.

Chestionarul “Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor

din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate” se completează de

către primării. Acesta este destinat obţinerii unor informaţii privind : numărul total al locuitorilor din

localitatea respectivă, umărul locuitorilor ale căror imobile sunt conectate la staţiile de epurare, la alte

sisteme de epurare, la sisteme de canalizare cu sau fără epurare, la sisteme independente de colectare a apelor

uzate, precum şi numărul staţiilor de epurare independente din localitatea respectivă. De asemenea, la


15/18

proiectarea chestionarelor s-a avut în vedere ca acestea să răspundă posibilităţilor pentru prelucrarea şi

centralizarea electronică a datelor, precum şi conceptului de adaptare a bazei de date pentru Administraţia

Naţională “Apele Române”. Pentru fiecare chestionar s-a prevăzut un capitol separat în vederea obţinerii

unor informaţii suplimentare menite să contribuie la îmbunătăţirea atât a chestionarelor cât şi a metodologiei,

referitoare în principal la: luna în care sunt disponibile datele şi timpul necesar pentru completarea

chestionarelor în condiţii cât mai bune şi cu date corecte, unele dificultăţi legate de colectarea datelor,

neclarităţi în chestionare şi metodologie, modificări ce se impun a fi aduse chestionarului (adăugări sau

eliminări de indicatori), modalităţi pentru implementarea anchetei statistice, precum şi alte propuneri.

Indicatori pentru canalizarea apelor uzate şi evaluarea capacităţii staţiilor de epurare

Indicatorii privind canlizarea sunt meniţi să evidenţieze:

tipul sistemelor de canalizare – unitar şi divizor – pentru totalul apelor uzate cu reliefarea celor

industriale şi menajere, precum şi bazinele de stocare în vederea evacuării într -unul dintre aceste

sisteme;

lungimea reţelei acestor sisteme pentru totalul apelor uzate (exprimate în km);

principalele tipuri de ape uzate: industriale şi menajere;

volumul anual de ape uzate (exprimat în mii m3) transportat de fiecare categorie de reţea de

canalizare pe tipuri de ape uzate, precum şi pentru totalul apelor uzate;

volumul anual de ape uzate stocat în vederea evacuării într -un sistem de canalizare;

receptorul natural al apelor uzate evacuate (denumirea râurilor, lacurilor interioare sau Marea

Neagră).

o

Capacitatea staţiilor de epurare a apelor uz ateIndicatorii cuprinşi în acest capitol se referă la: numărul staţiilor de epurare pe tipuri de staţii (orăşeneşti,

industriale şi alte tipuri), pe trepte de epurare (primară, secundară şi terţiară), capacităţile proiectate şi

capacităţile existente exprimate în CBO5, precum şi la debitul apelor. Aceşti indicatori se stabilesc astfel:

• Capacitatea proiectată: exprimată în debit proiectat (m3/zi) şi încărcarea organică CBO5 (kg/zi), calculată

cu ajutorul relaţiei:

Capacitatea staţiei (kg CBO5/zi) = debit proiectat ( m3 /zi) x concentraţia CBO5 (mg O2 /l) : 1000

• Capacitatea existentă: exprimată în debit existent (m3/zi) şi încărcarea organică CBO5 (kg/zi) calculată

conform relaţiei anterioare;• Eflentul epurat: exprimat în debit evacuat (m3/zi) şi încărcarea organică CBO5 (kg/zi), calculat conform

relaţiei anterioare.

Datele sunt colectate pentru staţiile de epurare a apelor uzate şi pe diverse trepte de epurare: primară,

secundară şi terţiară (cu îndepărtarea azotului şi cu îndepărtarea fosforului), după caz. Datele se stabilesc

pentru toate unităţile de epurare administrate de către unitatea economică.

În condiţiile în care sunt unităţi economice care primesc ape uzate de la alte unităţi economice ce deţin

staţii de epurare vor fi completate datele referitoare şi la aceste staţii. Atunci când o staţie de epurare are mai

multe trepte de epurare care nu realizează performanţele de epurare minime preconizate, se va considera că


16/18

acea staţie de epurare funcţionează numai cu treaptă de epurare primară sau secundară, în conformitate cu

încadrarea performanţelor sale de epurare în limitele cuprinse în instrucţiunile de completare.

De exemplu, o staţie de epurare prevăzută cu treaptă de epurare mecanică şi cu treaptă de epurare biologică

ale cărei performanţe de îndepărtare a materiilor în suspensie (MS) şi /sau CBO5 nu depăşesc 50 % poate fi

considerată drept staţie de epurare care realizează numai epurare mecanică (treapta primară).

o Epurarea apelor uzate

Debitul şi cantitatea de poluanţi din apele uzate brute rezultate, pe tipuri de activităţi cuprinde date

pentru apele uzate brute generate de către diferite sectoare de activitate, respectiv:

• Debit mediu al apelor uzate brute exprimat în m3/zi şi mii m3/an ;

• Cantitatea de poluanţi, exprimată astfel:

a) Pentru substanţele organice, consumul biochimic de oxigen (CBO5), consumul chimic de oxigen

determinat prin metoda cu bicromat de potasiu sau permanganat de potasiu (CCOCr, CCO-Mn), materiile în

suspensie (MS), azotul total (NT), fosforul total (PT), în tone/zi, calculate astfel:

Cantitatea de poluant (t/zi) = debit mediu (m3/zi) x concentraţia medie de poluant (mg/l) : 1000000 unde:

- Debitul mediu (m3/zi) este media aritmetică simplă a debitelor înregistrate pe perioada unui an.

- Concentraţia medie de poluant (mg/l) este media aritmetică simplă a concentraţiilor înregistrate pe perioada

unui an, corespunzătoare debitului specificat mai sus.

În cazul în care nu se determină cantităţile de substanţe organice sau nu sunt date privind aceste

substanţe exprimate prin CBO5, acesta se calculează astfel:

- Pentru staţia de epurare orăşenească - în funcţie de numărul de locuitori, potrivit relaţiei:

1 locuitor echivalent = 60g CBO5/ziExemplu: pentru 1 000 locuitori:

60g/loc/zi x 1 000 locuitori = 60 000g/zi = 60 Kg CBO5/zi

- Pentru staţii de epurare independente la care nu se determină cantităţile de substanţe organice sau nu sunt

date privind aceste substanţe exprimate prin CBO5, acesta se calculează în funcţie de numărul de locuitori

echivalenţi, conform relaţiei de mai sus.

În cazul staţiei de epurare industriale care evacuează ape uzate în sistemul de canalizare orăşenesc se

poate calcula numărul de locuitori echivalenţi în funcţie de cantitatea de substanţe organice exprimate ca

CBO5 folosind aceeaşi relaţie de mai sus. b) Pentru metale grele: arsen (As), cadmiu (Cd), mercur (Hg), cupru (Cu), crom (Cr), nichel (Ni), plumb

(Pb), zinc (Zn) în tone/an , calculată astfel:

Cantitatea de metal greu (t/an) = debit anual (mii m3/an) x concentraţia medie de metal greu (mg/l) : 1000 ,

unde:

- Debitul anual este volumul total de ape uzate evacuate înregistrate în perioada unui an.

- Concentraţia medie de metal greu (mg/l) este media aritmetică simplă a concentraţiilor înregistrate pe

perioada unui an, corespunzătoare debitului specificat mai sus.

Sunt colectate numai date cu trimitere la aportul surselor punctiforme de poluare (ape uzate evacuate din

sectoarele economiei şi din activităţi casnice), privind debitele şi cantităţile


17/18

de poluanţi, referitoare la:

• Apele uzate menajere evacuate în sistemul de canalizare orăşenesc:

- cu staţie de epurare orăşenească (SEO);

- cu staţie de epurare industrială (SEind);

- fără epurare.

• Apele uzate menajere evacuate în sistemul de canalizare propriu:

- cu staţie de epurare independentă (SEI);

- fără epurare.

• Ape uzate brute provenite din activităţi economice, evacuate în sistem de canalizare orăşenesc:

- cu staţie de epurare orăşenească (SEO);

- fără epurare.

• Ape uzate brute provenite din activităţi economice, evacuate în sistem de canalizare propriu:

- cu staţie de epurare industrială (SEind);

- fără epurare.

• Efluentul staţiei de epurare orăşenească, din care:

- evacuat în receptor natural;

- reutilizat.

• Efluentul staţiei de epurare industrială (SEInd);

• Efluentul staţiei de epurare independentă (SEI);

• Evacuările în râuri şi/sau lacuri sau Marea Neagră.

o

Prelucrarea nămolului Prin aceste chestionare se urmăreşte obţinerea unor date privind procedeul de prelucrare a nămolului din

staţia de epurare (orăşenească, industrială şi alte unităţi), volumul anual (exprimat în mii m3/an), substanţa

uscată (tone/an), cantitatea totală de nămol rezultat, cât şi principalele procedee de prelucrare a acestuia

(depozitarea finală, utilizarea în agricultură).

Modul de colectare şi înregistrare a datelor la primării

Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele

conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate”

Datele sunt colectate de către persoana responsabilă cu protecţia mediului sau de către secretarul

primăriei în cazul în care nu există o persoană cu o astfel de responsabilitate. În acest chestionar se

înregistrează date privind numărul total al locuitorilor din localitatea respectivă, indiferent dacă imobilele

acestora sunt sau nu conectate la sisteme de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate. Iar din numărul

acestora se evidenţiază numărul locuitorilor din imobilele conectate la sisteme de colectare, epurare şi

evacuare a apelor uzate, respectându-se cerinţele înscrise în chestionar, referitoare la diferite sisteme de

epurare sau colectare a apelor uzate (staţia de epurare a apelor uzate orăşeneşti care asigură epurarea primară,

secundară şi terţiară, alte sisteme de epurare), la sisteme de canalizare a apelor uzate orăşeneşti – cu sau fără

epurare – precum şi la sisteme independente de colectare a apelor uzate.


18/18

Tabelele pentru realizarea bazei de date naţionale au ca variabile (câmpuri): bazinele hidrografice de

pe teritoriul ţăr ii, indicatorii utilizaţi pentru studiul statistic (culesi prin chestionare), unităţile raportoare (cod

SIRUES) judeţele ţării (codul SIRUTA al localităţii) , clasificarea activitătii economice (cod CAEN), date

preluate din anchete.

capitolul 5c

Documents