capitolul 4bun

7/17/2019 capitolul 4bun

http://slidepdf.com/reader/full/capitolul-4bun 1/26

4. Reglementarea şi supravegherea sistemului de plăţi în România

În ultimii zece ani, sistemul de plăţi din România a cunoscut un amplu

proces de reformă, modernizare, dezvoltare şi diversificare în sprijinul şi înconcordanţă cu schimburile de esenţă produse în acest interval în sistemul financiar-

bancar românesc. nul din rezultate a fost modificarea !raduală a importanţei

relative pe cer o au diferitele instrumente şi servicii de plată în cadrul sectorului

bancar românesc.

"aracteristica principală a sistemului de plăţi din România este consecinţa

instituirii între anii #$$#-#$$% a unui cadru le!al omo!en, bazat pe le!ile privind

activitatea bancară. &rintre alte monopoluri pe care le instituie, aceste le!i conferăsocietăţilor bancare dreptul e'clusiv de a emite şi de a !estiona mijloacele de plată şi

definesc în mod e'plicit banca centrală ( )anca *aţională a României ca instituţie cu

funcţie de re!lementare în domeniul plăţilor #.

Începând cu aprilie #$$+, când a devenit operaţional noul sistem de plăţi,

)anca *aţională a României a promovat în mod constant inte!rarea deplină între toţi

participanţii la acest sistem, cu scopul de a intensifica competiţia între aceştia astfel

încât să se obţină o îmbunătăţire a calităţii serviciilor bancare de plăţi şi o sporire a

utilizării fondurilor băncii centrale ca sursă a si!uranţei şi stabilitatea între!ului

sistem financiar.

&entru realizarea acestor obiective )anca *aţională a acordat o deosebită

atenţie următoarele aspecte

# Re!lementarea sistemului de plăţi prin componentele sale de bază

instrumentele de plată, modalităţile de transfer interbancar şi procesul de decontare

finală

/ &rocedurile de operare ale sub-sistemelor de transfer interbancar şi de

decontare şi inte!rării acestora în ansamblul sistemului de plăţi

0 rmărirea riscurilor

1 2dministrarea sistemului de plăţi.

În prezent în România, funcţionează un sistem de plăţi interbancar unic,

aflat în proprietatea băncii centrale şi administrarea totală a acesteia la care participă

# 3iaconescu 4., 5ăvoiu 6., 75istemul *aţional de &lăţi al )ăncii *aţionale a României8, imprimeria)*R, )ucureşti, iunie #$$%



"apitolul 96 Re!lementarea şi suprave!herea sistemului de plăţi

cu drepturi e!ale toate societăţile bancare autorizate de )anca *aţională precum şi

alte instituţii cu rol de intermediere financiar-bancară.

Reforma sistemului de plăţi a fost concepută astfel încât aceasta să

funcţioneze în sprijinul zilnic şi nemijlocit al realizării obiectivelor de politică

monetară.

5istemul de plăţi pune la dispoziţia autorităţii monetare a ţării o sursă de

informaţii curente, precum şi un instrument puternic de intervenţie operativă prin

asi!urarea suprave!herii permanente a utilizării fondurile care tranzitează conturile

curente ale societăţilor bancare în vederea limitării accesului acestora la sursele de

finanţare ale băncii centrale şi prevenirea riscurilor de lichiditate, de creditare şi de

sistem.

&rincipalii ofertanţi de servicii de plăţi sunt sistemul bancar, )anca

*aţională a României şi :rezoreria 5tatului.

Rolul de iniţiator şi coordonator al reformei sistemului de plăţi a revenit

)ăncii *aţionale care şi-a asumat aceste sarcini prin efectul le!ii bancare precum şi

în conformitate cu tendinţa înre!istrată pe plan mondial de consolidare a rolului

băncilor centrale.

&e lân!ă rolul său de a suprave!hea, )anca *aţională se implică în

domeniul sistemului de plăţi în virtutea responsabilităţilor le!ale ce îi sunt conferite

prin le!e. 5eparat de funcţiile sale de a!ent de decontare finală şi de or!anism de

re!lementare !enerală a plăţilor, le!ea permite )ăncii *aţionale să or!anizeze case

de compensaţii interbancare şi să !estioneze în nume propriu sau în cooperare alte

tipuri de aranjamente pentru decontare.

&rin puterile care i-au fost conferite, )anca *aţională îşi e'ercită rolul în

domeniul sistemelor de plăţi în următoarele moduri

# &rin suprave!herea aplicării re!lementărilor în sistemul de plăţi/ &rin oferta directă de servicii de plăţi puse la dispoziţia între!ului

sector bancar

0 &rin controlul circuitelor de plăţi.

9mplicarea )ăncii *aţionale ca unic furnizor de servicii de plăţi

interbancare a fost determinat de

# *ivelul redus al cooperărilor dintre bănci în acest domeniu de interes

major şi reciproc




)ancnotele şi monedele sunt principalele instrumente de plată

folosite de populaţie

5ectorul bancar de stat şi în mod deosebit oficiile poştale sunt

implicate într-o măsură semnificativă în efectuarea serviciilor de plăţi pentru a!enţiieconomici şi pentru populaţie

"omerţul bancar 7cu amănuntul8 nu este un fenomen semnificativ,

apro'imativ /+@.@@@ de conturi bancare sunt deschise în medie la o bancă

)anca *aţională este sin!ura instituţie care intermediază

schimburi de plăţi interbancare în moneda naţională

4.2. Plaţi fără numerar

4.2.1. Transond! agent al "ăncii #aţionale a României în

domeniul plăţilor

Realizarea decontărilor fără numerar se face prin intermediul unor "ase

de "ompensaţie. 2ceste entităţi pot fi considerate instituţii parabancare care pot fi

inte!rate în structura de ansamblu a aparatului bancar al ţării.

"asa de "ompensaţie reprezintă cadrul instituţionalizat, autorizat de către

)anca *aţională care permite băncilor o re!lare zilnică a drepturilor şi obli!aţiilor de

parteneriat, rezultate în urma derulării zilnice a operaţiilor de plăţi şi încasări prin

conturi bancare dar şi a celor rezultate din operaţiile efectuate pe piaţa monetară

interbancară. 2ceasta serveşte or!anizării şi înfăptuirii procesului de compensare

multilaterală interbancară a plăţilor şi încasărilor.

În mai #$$$, "onsiliul de 2dministraţie al )ăncii *aţionale a hotărâte'ternalizarea sistemului naţional de plăţi de sub administrarea băncii centrale. 2 fost

creată o companie pe acţiuni denumită 5ocietatea *aţională de :ransfer de Aonduri şi

3econtări 5.2. ( :ransAond, la care participă în prezent pe lân!ă )anca *aţională

care deţine 00,00B din acţiuni, încă /C de bănci comerciale, persoane juridice

române şi străine care deţin CC,C?B din acţiuni.

În calitate de a!ent al )ăncii *aţionale, :ransAond a devenit operaţional

începând cu data de # mai /@@#, preluând toate transferurile interbancare.




Începând cu data de # septembrie /@@0, :ransfond a preluat şi operarea

transferurilor de fonduri între bănci şi :rezoreria 5tatului, precum şi cele între )anca

*aţională şi :rezoreria 5tatului.

&rincipalele operaţii0 pe care le decontează :ransAond sunt toate plăţile

efectuate cu ordine de plată de valori sub +@@ milioane lei, operaţiunile cu numerar

dintre bănci şi )anca *aţională, colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor

:rezoreriei =enerale a 5tatului, operaţiunile aferente pieţelor de capital ;bursieră şi

e'trabursieră , operaţiunile cu carduri, cele ale băncilor aflate în re!im special de

decontare. 3e asemenea :ransfond mai decontează ordinele de plată cu valoare peste

+@@ milioane lei, emisiunile de titluri de stat, decontarea depozitelor interbancare

derulate pe piaţă valutară, precum şi decontarea operaţiunilor de refinanţare a

băncilor.

2stfel, în prezent, )anca *aţională efectuează doar transferurile proprii

de fonduri fără numerar în relaţiile cu băncile, precum şi transferurile proprii în

relaţie cu :rezoreria 5tatului, aferente e'clusiv operaţiunilor de poprire pe conturile

participanţilor, în care )anca *aţională este ţinută terţ poprit.

4.2.1.1. Proiectul $istemului %lectronic de Plăţi

&rima etapă a procesului de modernizare a sistemului de plaţi, proiectat

de )anca *aţională a României1 a avut ca principale obiective modernizarea

sistemului de plaţi pe suport de hârtie, întărirea capacităţii )ăncii *aţionale de a

implementa politica monetară prin intermediul mijloacelor de suprave!here a

lichidităţii pe parcursul zilei precum şi stabilirea bazei care să permită tranziţia spre o

societate predominant fără numerar.

"ea de a doua etapă a procesului de modernizare are ca obiective

!enerale

Aacilitarea dezvoltării economiei prin sporirea securităţii şi a

eficienţei sistemului de plăţi interbancare

:recerea la o societate predominant fără numerar

5tabilirea unei baze le!ale bine fundamentate pentru sistemele de

plăţi de importanţă sistemică şi pentru sistemele de decontare a

tranzacţiilor cu valori imobiliare.

0 3aniela )eju ( 7*oul sistem de plăţi electronice8, Revista 5tudia nr.1%D/@@01 desfăşurată în perioada #$$+-#$$%




&roiectul privind implementarea 5istemului >lectronic de &lăţi reprezintă

o condiţie absolut necesară pentru atin!erea acestor obiective.

Ainanţarea este asi!urată atât din surse &E2R> cât şi din surse interne,

:ransAond asi!urând în numele comunităţii bancare din România, finanţarea

proiectului cu +.@@@.@@@ F.

5istemul >lectronic de &lăţi+ va avea următoarele componente

RT&$- Real :ime =ross 5ettlement sGstem- sistemul de

decontare pe bază brută în timp real

'()- 2utomated "learin! Eouse- casa de compensare automată

&$R$- =overment 5ecurities Re!istration and 5ettlement (

sistemul de înre!istrare şi decontare a titlurilor de stat

5istemul de "ac*+up şi recuperare în caz de dezastre.

$istemul de decontare pe "a,ă "rută în Timp Real-RT&$

În cadrul acestui sistem atât procesarea cât şi decontarea instrucţiunilor

de transfer a fondurilor se desfăşoară continuu şi pe bază brută ;bucată cu bucată. <

plată va fi considerată finală şi irevocabilă în momentul decontării sale în sistemul

R:=5.

5istemul R:=5 va procesa zilnic instrucţiunile de transfer credit de mare

valoare;peste +@@ milioane lei sau ur!enţe şi în situaţii bine definite, instrucţiuni de

tip direct debit pentru decontarea poziţiilor nete calculate de casele de compensare

interbancare şi decontarea transferurilor aferente tranzacţiilor cu titluri de stat.

<peratorul tehnic al acestui sistem va fi :ransAond, în calitate de a!ent al )ăncii

*aţionale.

5istemul va procesa plăţi în moneda naţională, urmând să fie iniţiate

aranjamente pentru trecerea la euro.

5istemul R:=5 va asi!ura decontarea poziţiilor nete înre!istrate şi

transmise zilnic de către 6952 şi >R<&2H de către 5ocietatea *aţională de

"ompensare, 3econtare şi 3epozitare a 6alorilor 4obiliare şi de către )ursa de

6alori )ucureşti.

(asa 'utomată de (ompensare -'()+ )anca *aţională a României - 9nterbanI &aGment 5Gstem




5istemul 2"E este proiectat să asi!ure procesarea instrucţiunilor de plată

de mică valoare;sub +@@ milioane lei, între instituţiile de credit şi în relaţia cu

:rezoreria 5tatului şi iniţierea decontării finale şi irevocabile a rezultatelor

compensării multilaterale prin sistemul R:=5.

5istemul 2"E va procesa următoarele tipuri de instrucţiuni de plată de

mică valoare, în format electronic transfer credit şi direct debit. 2cesta va permite

implementarea unor module care să realizeze compensarea

"ompensarea plăţilor efectuate pe baza instrumentelor de plată de

debit cecuri, cambii, bilete la ordin

"ompensarea operaţiunilor cu carduri.

$istemul de /nregistrare şi 0econtare a Titlurilor de $tat-&$R$

"a parte componentă a 5istemului >lectronic de &laţi va ţine evidenţa

emisiunilor cu titluri de stat cu respectarea principiului 7 livrare contra plată8 şi se va

afla în interdependenţa cu "asa 2utomată de "ompensare şi 5istemul de 3econtare

pe )ază )rută în :imp Real, !estionând !aranţiile sub forma titlurilor de stat.

3econtarea tranzacţiilor cu titluri de stat se va realiza prin două operaţiuni simultane

înscrierea tranzacţiei în conturile de titluri ale deţinătorilor şi înscrierea plăţilor în

conturile deschise participanţilor la :ransAond, relizându-se astfel transferul de

sumeC

$istemul de recuperare în ca, de de,astre

*ecesitatea asi!urării continuităţii activităţii în caz de avarie justifică

oportunitatea conceperii şi implementării unui sistem de bacI-up şi a unui centru de

recuperare în caz de dezastru. 2cesta este asi!urat de un centru de procesare

alternativ, astfel încât procesarea să fir reluată într-un interval de timp foarte scurt

care să nu perturbe activitatea de plăţi interbancare şi mana!ementul lichidităţii la

nivelul participanţilor.

2vantajele noului sistem de plăţi? sunt reducerea duratei decontărilor,

cele de mare valoare se va face on-line iar cele da mică valoare se va face în aceeaşi

zi sau în cel mult două zile reducerea de trei patru ori a costurilor aferente

C 4. 3iaconescu, 75istemul de înre!istrare, compensare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat8 ,Revista e-Ainance nr. $D/@@@? 3aniela )eju ( 7*oul sistem de plăţi electronice8, Revista 5tudia nr.1%D/@@0




transferurilor. În prezent în România o plată ur!entă de mare valoare costă #+@@@ lei,

iar o plată normală ##@@@ lei ;comisionul. &e viitor plăţile ar putea să coste

apro'imativ @,@? euro, având în vedere actualul cost al unui mesaj de plată prin

5J9A:%.

&rincipalele instrumente de plată fără numerar sunt ordinul de plată,

cambia, biletul la ordin şi cecul.

1. rdinul de plată

<rdinul de plată pe suport de hârtie constituie modalitatea cea mai simplă

de realizare a unei plăţi, respectiv încasări, constând în transmiterea unei sume de

bani de la persoana care datorează acea sumă, în favoarea unei alte persoane care este

titulara creanţei.

<rdinul de plată este o dispoziţie necondiţionată dată de emitentul

acesteia unei bănci receptoare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită

sumă de bani la o anumită dată.

<rdinul de plată se caracterizează prin aceea că

Relaţia de plată este declanşată ca urmare a unei obli!aţii asumate

sau datorii pree'istente, care urmează a se stin!e o dată cu onorarea ordinului de

plată

<peraţiunea este pornită la iniţiativa plătitorului, el fiind cel care

stabileşte re!ulile după care operaţiunea urmează să se deruleze

9revocabilitatea este o trăsătură fundamentală

&rovizionul bancar este absolut obli!atoriu

&e un ordin de plată trebuie să apară obli!atoriu următoarele menţiuni

<rdinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani

*umele sau denumirea beneficiarului şi a contului acestuia deschis

la o bancă destinatară

*umele sau denumirea plătitorului şi numărul contului acestuia la

banca iniţiatoare

3enumirea băncii iniţiatoare

3enumirea băncii receptoare

% 5istemul 4ondial de :eletransmisie Ainanciar-)ancară




>lementul sau elementele care să permită autentificarea

emitentului de către banca iniţiatoare

<rdinul de plată poate fi emis pe suport clasic, adică pe hârtie, sau pe

suporturi neconvenţionale ma!netice sau electronice. &e circuitul ordinului de plată

de la plătitor se pot interpune mai multe bănci, acestea efectuând succesiv operaţiuni

de recepţie, autentificare, acceptare şi e'ecutare a acestuia. 2ceastă serie de

operaţiuni poartă denumirea de transfer-credit.

&articipanţii la circuitul ordinului de plată sunt emitentul, persoana care

emite un ordin de plată pe cont propriu plătitorul beneficiarul banca iniţiatoare (

este prima bancă emitentă a unui ordin de plată banca destinatară ( este ultima

bancă din lanţul transfer-creditului, cea care recepţionează şi acceptă ordinul de plată

pentru a pune la dispoziţia beneficiarului suma de bani înscrisă în acesta.

Riscurile plătitorului sunt practic ine'istente.

2vantajul plătitorului constă în faptul că acesta îşi poate retra!e sau

modifica instrucţiunile de plată date băncii, cu condiţia ca ordinul său iniţial să nu fi

fost e'ecutat, dându-i posibilitatea acestuia să-şi efectueze plăţile prioritare, ceea ce

îi permite să-şi !estioneze eficient lichidităţile.

Riscurile intermediarului financiar rezultă din imposibilitatea finalizării

transfer-creditului din cauze imputabile acestuia respectiv dirijare eronată, pierdere,

furt, distru!ere a instrumentului. 2vantajul intermediarului îl constituie posibilitatea

utilizării fondurilor aflate în tranzit.

Riscul beneficiarului poate să apară atunci când transfer-creditul nu poate

fi finalizat din cauze neimputabile lui. 2vantajul beneficiarului rezultă din !radul

ridicat de si!uranţă a plăţilor efectuate prin transfer-credit.

1.1. rdinul de plată programat

<rdinul de plată pro!ramat reprezintă o modalitate modernă de plată ce

constă în e'ecutarea de către banca plătitorului, la date şi sume fi'ate în prealabil, de




ordine de plată în favoarea unui terţ, numai pe baza clauzelor contractuale convenite

e'pres.

"ontractul de standin! order are drept obiect e'ecutarea unei serii de

instrucţiuni pentru plată de tip credit-transfer, conform prevederilor contractate între

plătitor şi banca sa, ca bancă emitentă.

"ontractul cuprinde următoarele elemente obli!atorii

3enumirea obli!atorie standin! order

9dentificarea părţilor contractante banca plătitorului, plătitorul

sau numărul de cont

9dentificarea beneficiarului, a persoanei sau a instituţiei în

favoarea căreia banca plătitorului va emite şi va e'ecuta ordine de plată conform

mandatului primit de la plătitor

9dentificarea băncii beneficiarului ca bancă destinatară a ordinului

de plată

<biectul contractului

&ro!ramarea e'ecuţiei seriei de ordine de plată

>'plicaţia datei

4enţiuni speciale obli!atorii de identificare a conţinutuluieconomic ce presupun că, anterior contractului, plătitorul are un contract comercial

cu beneficiarul, având stipulată clauza de plată prin rambursarea datoriilor în sume şi

la date fi'ate

Riscurile plătitorului sunt practic ine'istente. 2vantajele plătitorului

constau în faptul îşi poate or!aniza eficient trezoreria şi deţinerile de numerar.

Riscurile intermediarului pot fi militate sau repartizate prin

convertirea unor clauze asi!uratorii cu plătitorul. &entru limitarea riscurilor de

neplată, banca plătitorului poate conveni cu plătitorul în contract orice menţiune care

să ducă la îndeplinirea acestuia.

Riscurile beneficiarului sunt practic ine'istente. 2vantajele beneficiarului

decur! din e'ecutarea întocmai şi la timp a plăţilor prevăzute în contractul de plată

pro!ramată, beneficiarul putând beneficia de posibilitatea eliminării riscului !enerat

de lipsa de lichiditate.

1.2. 0irect deit




3irect debit reprezintă o modalitate modernă de plată ce constă în

debitarea de către banca plătitorului a contului acestuia, la iniţiativa beneficiarului,

având în prealabil consimţământul titularului de cont.

3erularea acestei modalităţi de plată este re!lementată printr-un contract

care cuprinde următoarele elemente obli!atorii

4enţiunile protejate înscrise în denumirea şi ori de câte ori este

necesar în cuprinsul contractului

*umele sau denumirea plătitorului ca parte a contractului şi în

conformitate cu Re!ulamentele )ăncii *aţionale

3enumirea băncii plătitorului ca parte a contractului şi ca bancă

iniţiatoare

*umele sau denumirea beneficiarului

3enumirea băncii beneficiarului ca bancă destinatară

n cont al plătitorului deschis la banca plătitorului, din

disponibilul căruia să poată fi e'ecutată fiecare plată

n cont al beneficiarului deschis la banca destinatară pentru toate

ordinele de plată e'ecutabile prin contract.

Riscurile plătitorului sunt practic ine'istente. 2vantajele plătitoruluiconstau în faptul că îşi poate or!aniza eficient derularea operaţiunilor de plăţi, prin

clauze contractuale plătitorul putând să autorizeze banca să e'ecute întocmai şi la

termen obli!aţiile de plată faţă de un anumit beneficiar. &entru limitarea erorilor şi a

posibilităţilor de abuz ale beneficiarului, plătitorul poate să selecteze beneficiari cu

bonitate şi reputaţie certă în domeniul lor de activitate precum şi în raporturile cu

societăţile bancare.

Riscurile intermediarului pot fi limitate sau pot fi repartizate prin

convenirea unor clauze asi!uratorii plătitorului.

Riscul beneficiarului este acela de a nu încasa creanţa ceea ce îi poate

!enera criză momentană de lichidităţi. 2vantajul beneficiarului constă în faptul că el

este cel care iniţiază această modalitate de plată, având posibilitatea !estionării

eficiente a lichidităţilor.

)ănci care oferă serviciile de direct debit şi standin! order

)anca 3irect 3ebit 5tandin! <rder




)anca :ransilvania

-plata cheltuielilor curente

-cheltuieli de bloc

-prime de asi!urări-orice plată cu caracter periodic

Kener!ie electrică, !az, apă, etc.

-abonament radio, :6D:6

"ablu

-chirii

-rate credite-prime de asi!urări

-orice plată cu caracter

re!ulat.

)anc &ost-plata unor facturi Rom:elecom,

4obifon, <ran!e, "osmorom.

)anca Romană pentru

3ezvoltare-transferuri periodice, plăţi

)anca Românească

-plata serviciilor telefonice,

administrative, utilităţilor

-plăţi re!ulate care se facturează

-plata poliţelor de

asi!urare

-rate leasin! şi credit

-plata unor abonamente.

6olIsbanI - plăţi pentru diferite utilităţi telefoane

mobile şi fi'e, electricitate, !aze etc.

-plăţi în lei sau în valută

Raiffeisen-plăţi pentru diferite utilităţi telefoane

mobile şi fi'e, electricitate, !aze etc

-plata poliţelor de

asi!urare

-rate leasin! şi credit

-plata unor abonamente.

E6) )anI -plata facturii telefonice fi' şi mobil

-plăţi re!ulate în sume fi'e

în lei sau valută

-transferuri către conturi de

economii, cotizaţii de

membru-plata chiriei.

2. (amia

"ambia este definită şi re!lementată de le!e ca fiind un titlu de credit

ne!ociabil şi instrument de plată care constată obli!aţia asumată de către debitor de a

plăti, la vedere sau la o scadenţă fi'ată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă

de bani determinată.




2ceasta pune în le!ătură în procesul creării sale trei persoane tră!ătorul,

trasul şi beneficiarul. :itlul este creat de tră!ător, în calitate de creditor care dă ordin

debitorului său numit tras, să plătească o sumă fi'ată la o dată determinată în timp,

fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

"ambia trebuie să cuprindă următoarele menţiuni obli!atorii, menite să

satisfacă cerinţele suficienţei informaţii, precum şi cerinţele reflectării obli!aţiilor

cambiale asumate de ambele părţi

3enumirea de cambie înscrisă în însuşi te'tul titlului

<rdinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată

*umele aceluia care trebuie să plătească ( trasul

5cadenţa

9ndicarea locului unde trebuie să se efectueze plata

*umele aceluia sau la ordinul căruia trebuie să se efectueze plata

( beneficiarul

9ndicarea datei şi locului unde a fost emisă cambia

5emnătura aceluia care a emis cambia (tră!ătorul

5uma de plată trebuie indicată atât în litere, cât şi în cifre. În cazul încare e'istă deosebiri între suma înscrisă în cifre şi cea scrisă în litere, suma de plată

va fi cea redactată în litere.

"ambiile pot circula prin !ir.

=irul poate fi

# În plin ( trebuie să cuprindă următoarele elemente

- semnătura !irantului care este elementul esenţial al !irului

- numele !irantului- data !irării

/ În alb ( este format numai din semnătura !irantului, pusă pe spatele

cambiei sau pe adaosul acesteia.

"esiunea de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obli!aţiilor,

constând în acordul de voinţă, contract, prin care creditorul, cedentul, transmite în

mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu !ratuit, dreptul său de creanţă unei alte

persoane, cesionar, care va deveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa

de la debitor creanţa cedată.




3urata prescripţiei în materie cambială este următoarea

0 ani în ceea ce priveşte acţiunea sau e'ecutarea cambială directă

# an în ceea ce priveşte acţiunea sau e'ecutarea cambială de re!res

C luni în ceea ce priveşte re!resul !irantului plătitor faţă de ceilalţiobli!aţi de re!res

2cţiunea de îmbo!ăţire fără cauză justă se prescrie în termen de

un an din ziua în care hotărârea judecătorească pronunţată asupra acţiunii cambiale a

rămas definitivă

Riscurile plătitorului respectiv ale trasului acceptant, sunt ine'istente.

2vantajele plătitorului derivă din poziţia sa în circuitul cambial şi anume el este

beneficiarul creditului acordat de către posesorul cambiei. În acest fel, plătitoruldispune de avantajele creditului comercial pe care în restituie la scadenţă.

Riscul emitentului este !enerat de faptul că în cazul neacceptării de către

tras a cambiei, acesta este obli!at să onoreze cambia. 2vantajele emitentului derivă

din esenţa procesului cambial prin emiterea cambiei fiind atât în poziţie de debitor,

cât şi în poziţie de creditor, tră!ătorul stin!e simultan obli!aţia sa de plată cu dreptul

său de a încasa suma respectivă. 2stfel, se fluidizează procesarea instrumentelor de

plată, cambia, prin natura sa, eliminând două instrumente necesare compensării

creanţelor dintre cei trei participanţi cambiali.

Riscul intermediarului derivă din poziţia lui de !irant care răspunde faţă

de !iratar şi de posesorii titlului pentru acceptarea şi plata cambiei, în caz de neplată

la scadenţă din partea debitorului. 2vantajul !irantului derivă din faptul că se poate

e'onera de !aranţia de acceptare şi plată faţă de primul !iratar şi faţă de ceilalţi

!iratari, prin inserarea unor clauze specifice în te'tul !irului.

Riscurile intermediarului financiar sunt le!ate de posibilitatea

nefinalizării transferului de fonduri din cauze imputabile lui cum sunt furt, pierdere,

distru!ere. 2vantajele de care beneficiază acest intermediar îmbracă forma

comisioanelor pe care le percepe din procesarea acestor titluri. >l poate beneficia

totodată de avantajele sumei în tranzit.

Riscul beneficiarului este acela de a nu-şi încasa la termenul stipulat

creanţa e'primată prin cambie, fapt care determină iniţierea de către acesta a unei

proceduri juridice specifice de recuperare a creanţei. *eîncasarea acestei creanţe de

către beneficiar îi poate !enera dificultăţi în !estionarea lichidităţilor. 2vantajul




beneficiarului decur!e din poziţia sa de posesor al cambiei pe cer o poate transmite

prin !irare, stin!ându-şi astfel o altă datorie asumată faţă de un alt creditor al său. În

cazul în care titlul este purtător de dobândă, beneficiarul va încasa la scadenţă suma

prevăzută plus dobânda aferentă perioadei de creditare. &rin scontare, beneficiarul

poate încasa, înainte de termen, creanţa e'primată prin cambie, el asumându-şi astfel

costul acestei operaţiuni, riscurile de neplată fiind preluate de către banca în al cărei

portofoliu intră titlul.

"ambia nu mai este, astăzi, deţinută în băncile centrale, deoarece e'istă

instrumente mai puţin riscante la deţinere şi la tranzacţionare pentru scopurile

politicii monetare.

3. "iletul la ordin

)iletul la ordin este un titlu de credit ne!ociabil, sub semnătură privată,

care pune în le!ătură două persoane fizice sau juridice. 2cest titlu este completat de

către emitent care în calitatea sa de debitor îşi ia an!ajamentul de a plăti o anumită

sumă de bani la un anumit termen sau la prezentare, beneficiarului, în calitatea sa de

creditor al debitorului emitent sau oricărui posesor le!itim al titlului.

)iletul la ordin este o promisiune scrisă a emitentului de a plăti o anumită

sumă de bani beneficiarului, la un anumit termen sau la prezentarea sa la plată la

plată biletul la ordin devine instrument de plată.

"a instrument de plată şi de stin!ere a creanţelor biletul la ordin a fost

introdus de bănci în compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar

pe suport de hârtie, începând cu data de / octombrie #$$C.

În te'tul biletului la ordin trebuie specificate următoarele menţiuni

obli!atorii

3enumirea de bilet la ordin trecută în însuşi te'tul titlului şi

e'primată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu

&romisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată

5cadenţa

Locul plăţii

*umele beneficiarului

3ata şi locul emiterii




5emnătura emitentului

)iletul la ordin poate fi transmis de către beneficiar în două moduri

&rin cesiune de creanţă ordinară. "esiunea de creanţă constă înacordul de voinţă menţionat în contract, prin care creditorul, numit cedent, transmite

în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu oneros sau cu titlu !ratuit, dreptul de

creanţă unei alte persoane, numită cesionar, care va deveni astfel creditor în locul

său şi care va încasa de la debitor creanţa cedată.

&rin !ir. =irul este un transfer de drepturi prin care posesorul

titlului, numit !irant, transferă altei persoane, numite !iratar, printr-o declaraţie scrisă

pe titlu o dată cu predarea acestuia, toate drepturile decur!ând din titlu.

=irul trebuie să fie necondiţionat. =irul parţial este nul. 2cesta poate fi

=ir în plin care trebuie să cuprindă următoarele elemente

- semnătura !irantului

- numele !iratarului

- data !irării

=ir în alb care este format numai din semnătura !irantului.

5cadenţa este termenul la care biletul la ordin trebuie să fie plătit. 2cest

termen trebuie să rezulte din titlu, să fie unic şi posibil, e'istenţa mai multor scadenţe

pe titlu atră!ând nulitatea sa. )iletul la ordin poate fi emis la vedere, la un anumit

timp de la vedere, la un anumit timp de la data emisiunii, la o zi fi'ă.

)iletul la ordin la vedere este plătibil la prezentare. 3e obicei, el trebuie

prezentat la plată în termen de un an de la data emiterii titlului, dar emitentul poate

reduce sau prelun!i acest termen. =iranţii biletului la ordin pot reduce termenul de

prezentare.

)iletul la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere trebuie prezentat

pentru viză în termen de un an de la data emisiunii. 2cest termen poate fi redus de

către !iranţi. 5cadenţa biletului la ordin la un anumit timp de la vedere este

determinat de data vizei pusă de către debitor pe titlu, care atestă că posesorul s-a

prezentat cu biletul la ordin la debitor, şi termenul înscris pe titlu e'primat în zile,

săptămâni, luni sau ani.




&osesorul unui bilet la ordin plătibil la un anumit timp de la data emisiunii

sau la o zi fi'ă, trebuie să-l prezinte la plată în ziua în care el este plătibil sau în una

din cele două zile lucrătoare ce urmează.

&osesorul unui bilet la ordin la o zi fi'ă sau la un anumit termen de la data

emisiunii sau de la vedere trebuie să îl prezinte la plată, fie în ziua în care titlul este

plătibil, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează. )iletul la ordin trebuie să

fie prezentat spre plată la locul şi adresa indicate.

&e orice bilet la ordin este obli!atorie înscrierea sumei de plată şi a

monedei în care urmează să se efectueze. 3e re!ulă, plata trebuie făcută în moneda

locului plăţii. >'cepţie de la această re!ulă o reprezintă următoarele situaţii

3ebitorul e'primă suma de plată într-o altă monedă decât leul şi

plata urmează să se efectueze în această monedă

3ebitorul e'primă suma de plată într-o altă monedă decât leul, dar

menţionează pe titlu că plata efectivă se va face în lei la cursul zilei în

care se efectuează plata sau la cursul de schimb valutar stabilit de

către emitent.

5uma de plată trebuie indicată obli!atoriu în cifre şi în litere pe biletul la

ordin. În cazul e'istenţei diferenţei valorice între suma indicată în cifre şi suma

indicată în litere se consideră că suma de plată este cea specificată în litere. 3acă

apar mai multe sume indicate pe titlu, fie în litere fie în cifre, suma de plată este

suma cu valoarea cea mai mică.

3urata prescripţiei în le!ătură cu un bilet la ordin este

:rei ani pentru acţiunea sau e'ecutarea directă

n an pentru acţiunea sau e'ecutarea de re!res

Mase luni pentru re!resul !irantului plătitor faţă de ceilalţi

obli!aţi de re!res

n an din ziua în care hotărârea judecătorească pronunţată

asupra acţiunii a rămas definitivă pentru acţiunea de îmbo!ăţire fără cauză

justă.

4. (ecul

"ecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare

cu disponibil corespunzător în aceste conturi.




3isponibilul este creat printr-un depozit bancar din operaţiuni de încasări

sau pentru acordarea unui credit bancar.

"ecul este un instrument de plată care pune în le!ătură trei persoane

tră!ătorul, trasul şi beneficiarul. 9nstrumentul este creat de tră!ător care în baza unui

disponibil constituit în prealabil la o bancă dă ordin necondiţionat acesteia, care se

află în poziţia de tras să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terţe

persoane sau însuşi tră!ătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar.

&entru ca tră!ătorul să poată emite cecuri, banca îi eliberează acestuia

formulare de cecuri în alb, dacă acesta deţine un disponibil corespunzător în cont.

&osesorul carnetului de cecuri completează formularul, îl semnează şi îl predă

beneficiarului care îl va prezenta băncii sale spre încasare.

>miterea unui cec de către tră!ător fără ca acesta să dispună de fondurile

necesare în momentul emiterii cecului atra!e sancţiuni civile şi penale, neducând

însă la nulitatea acestuia.

&entru a fi valabil un cec trebuie să conţină, conform le!ii, următoarele

menţiuni obli!atorii

3enumirea de cec trecută în te'tul titlului şi e'primată în limba

întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu

<rdinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă e bani

*umele celui care trebuie să plătească

9ndicarea locului unde trebuie făcută plata

9ndicarea datei şi a locului emiterii

5emnătura celui care emite cecul.

"ecul poate fi la ordinul tră!ătorului însuşi care se află şi în poziţia de

beneficiar al cecului şi mai poate fi tras pentru contul unui terţ.

n cec poate circula prin simpla sa emitere, în cazul cecului la purtător

care în momentul emiterii nu indică e'pres beneficiarul sau poartă menţiunea 7la

purtător8 , acest cec va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar fie deţinătorului

cecului, mai poate circula prin cesiunea de creanţă ordinară sau prin !ir.

3atorită funcţiei sale principale de instrument de plată, cecul poate fi tras

numai la vedere. &rezentarea cecului la o casă de compensaţie echivalează cu o

prezentare la plată. "ecul are înscrisă ca dată a emiterii sale o dată ulterioară datei

prezentării la plată de numeşte cec postdatat şi este plătibil în ziua prezentării.




"ecul emis şi plătibil în România trebuie prezentat la plată în termen de

opt zile dacă este plătibil în localitatea unde a fost emis iar în celelalte cazuri în

termen de #+ zile. "ecul emis într-o ţară europeană şi plătibil în România trebuie să

fie prezentat la plată în termen de 0@ zile iar dacă este emis într-o ţară neeuropeană şi

este plătibil în România în termen de ?@ zile. 2ceste termene se calculează începând

cu ziua următoare datei emiterii cecului.

&e orice cec trebuie să se înscrie suma de plată şi moneda în care trebuie

să se efectueze plata. &entru a fi evitat riscul falsificării cecurilor, )anca *aţională şi

celelalte bănci nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor decât cecuri având suma de

plată indicată atât în litere cât şi în cifre cu scris cât se poate de clar şi fără alterări ale

te'tului în litere sau în cifre. În cazul în care e'istă diferenţe între suma înscrisă în

cifre şi suma înscrisă în litere, suma de plată este cea în litere. În cazul în care suma

de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cecului, fie în litere fie în cifre, suma

care se plăteşte este cea mai mică. 3e re!ulă cecul trebuie plătit în moneda locului

plăţii, respectiv în lei pentru cecurile plătibile în România.

:ipuri de cecuri

"ecul la purtător ( în momentul emiterii nu indică în mod

e'pres beneficiarul, acest cec fiind plătit fie persoanei desemnată ca beneficiar, fie

purtătorului instrumentului

"ecul barat ( în cazul acestuia tră!ătorul poate face o

barare prin înscrierea a două linii paralele, orizontale sau oblice pe faţa cecului.

2ceasta înseamnă că beneficiarul va trebui să recur!ă la serviciile unei bănci pentru

încasarea sumei înscrise pe cec, încasarea în numerar de la banca tră!ătorului nefiind

posibilă.

)ararea poate fi !enerală dacă nu prezintă nici o menţiune între cele două

linii si specială dacă între cele două linii este menţionată denumirea unei bănci.

"ecul certificat ( reprezintă cecul pe care o bancă aflată în

poziţie de tras confirmă, înaintea remiterii cecului către beneficiar, e'istenţa

fondurilor necesare efectuării plăţii ordonate prin respectivul instrument de

plată

"ecul de călătorie ( prin aceste tip de cec tră!ătorul poate

condiţiona plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a

primit cecul şi semnătura persoanei care încasează respectivul cec la




prezentare acestea sunt tipărite în sumă fi'ă şi oferă un mijloc de plată uşor şi

si!ur

"ecul circular ( este un titlu de credit la ordin, emis de

către o bancă asupra unităţilor sale bancare sau asupra altei bănci, fiind

plătibil la vedere în oricare din unităţile indicate pe instrument de către banca

emitentă. &entru ca o bancă să poată emite cecuri circulare trebuie îndeplinite

o serie de condiţii

- eliberarea de către )anca *aţională a României a unei

autorizaţii speciale

- e'istenţa la momentul emiterii la banca emitentă a sumelor

de la primitorii cecurilor circulare

- depunerea la )anca *aţională a unei cauţiuni în titluri de

stat, !arantate de stat sau lombardabile la )anca *aţională, calculate la cursul zilei (

reprezentând 1@B din totalul sumelor cecurilor circulare emise zilnic. 2cest cec este

plătibil la vedere în termen de 0@ zile de la data emiterii.

"ecul are valoarea unui titlu e'ecutor pentru suma înscrisă pe el

împreună cu dobânda calculată cu începere de la data prezentării, pentru cheltuielile

de protest şi cheltuielile de notificare, precum şi pentru alte cheltuieli justificate.

3urata prescripţiei în materie de cec este

şase luni calculate de la e'pirarea termenului de prezentare,

în ceea ce priveşte acţiunea de re!res a posesorului împotriva !iranţilor, tră!ătorului

sau a celorlalţi obli!aţi

şase luni calculate din ziua în care obli!atul a plătit cecul

sau din ziua în care acţiunea de re!res a fost pornită împotriva sa, în ceea ce priveşte

acţiunile de re!res ale diferiţilor obli!aţi la plata cecului.

Riscurile plătitorului sunt practic ine'istente, ele rezumându-se doar la

posibilitatea pierderii, furtului sau distru!erii unor file de cec care pot fi încasate de

către o persoană de rea credinţă. <rdinul inclus în te'tul cecului de a plăti suma de

bani fiind necondiţionat,plătitorul este obli!at să onoreze plata, indiferent de evoluţia

relaţiilor comerciale dintre părţi. 2vantajele plătitorului derivă din prevederile le!ale

care specifică faptul că plătitorul poate dispune interzicerea plăţilor după e'pirarea

termenului de prezentare a acestuia. "ecul fiind un instrument de plată supus avizării

băncii centrale, riscul falsificării acestuia este considerabil diminuat.




Riscul intermediarului derivă din poziţia lui de !irant care răspunde faţă

de !iratar şi de posesorul ulterior al cecului pentru plată, în caz de neplată din partea

emitentului. 2vantajul !irantului constă în posibilitatea de a-şi plăti, prin !irarea

cecului, o datorie faţă de o altă persoană, fără a utiliza numerar sau alt instrument de

plată.

Riscul intermediarului financiar este le!at de posibilitatea nefinalizării

transferului de fonduri din cauze imputabile lui şi anume pierdere, furt, distru!ere a

cecului sau falimentului trasului. 2vantajele îmbracă forma comisioanelor pe care le

percepe din procesarea acestor instrumente de plată.

Riscul beneficiarului este acela de a nu-şi încasa la prezentare suma

înscrisă pe cec, lucru ce determină iniţierea de către acesta a unei proceduri juridice

specifice de recuperare a creanţei. 2vantajul beneficiarului constă în posibilitatea de

a-şi plăti, prin !irarea cecului, o datorie faşă de o altă persoană, fără a utiliza numerar

sau un alt instrument de plată. &entru a elimina riscul de neîncasare, beneficiarul

poate cere certificarea cecului.

4.2.2. (entrala ncidentelor de Plăţi şi (entrala Riscurilor

"ancare

(entrala ncidentelor de Plăţi




"entral 9ncidentelor de &lăţi este un centru de intermediere care

!estionează informaţia specifică 9ncidentelor de plăţi atât din punct de vedere bancar,

tra!erea de descoperit de cont, cât şi din punct de vedere social, furt.

:ransmiterea informaţiei la "entrala 9ncidentelor )ancare se face pe cale

electronică, prin utilizarea Reţelei de "omunicaţii 9nterbancare care lea!ă centrala

)ăncii *aţionale cu centralele tuturor băncilor.

)aza de date a "entralei 9ncidentelor de &lăţi este or!anizată în două

fişiere

Aişierul *aţional de 9ncidenţe de &lăţi care are trei componente

Aişierul *aţional de "ecuri

Aişierul *aţional de "ambii

Aişierul *aţional de bilete la ordin

Aişierul *aţional al &ersoanelor cu Risc care este alimentat automat

din Aişierul *aţional de 9ncidenţe de &lăţi.

Aişierul *aţional al &ersoanelor cu risc este o bază de date permanentă.

9nformaţiile privind incidenţele de plăţi majore, respectiv instrumentele de plată trase

în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată

falsă sau cărora le lipseşte o menţiune obli!atorie, cecuri circulare sau de călătorie

emise la purtător, cecuri emise de către un tră!ător aflat în interdicţie bancară, cambii

scontate fără a e'ista creanţa cedată în momentul cesiunii acesteia, înre!istrate pe

numele unei persoane fizice sau juridice nu pot fi şterse din această bază de date,

decât în cazul în care se anulează, de către aceeaşi persoană care le-a transmis

anterior la "entrala 9ncidentelor de &lăţi, din proprie iniţiativă sau ca urmare a

hotărârii unei instanţe judecătoreşti.

9nterdicţia bancară este re!imul impus de către bancă unui titular de cont,

de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de un an începând cu data

înre!istrării la "entrala 9ncidentelor de &lăţi a unui incident de plată major şi asi!ură

prevenirea producerii unor noi incidente de plăţi şi sancţionarea titularilor de cont

care le !enerează în sistemul bancar.

În baza informaţiilor recepţionate de "entrala 9ncidentelor de &lăţi de la

persoanele declarante, aceasta are obli!aţia transmiterii unei 3eclaraţii privind

interdicţia bancară de a emite cecuri tuturor centralelor băncilor, care au obli!aţia să




distribuie această informaţiei în propriul sistem intrabancar, precum şi transmiterea

unei 3eclaraţii de pierdere, furt, distru!ere sau anulare a instrumentelor către centrala

băncii plătitoare, pentru a preveni decontarea unui astfel de cec, cambii sau bilet la

ordin în eventualitatea prezentării acestuia la plată de către o persoană de rea

credinţă.

"entrala băncii sau unitatea bancară teritorială unde respectiva persoană

fizică sau juridică are cont deschis are obli!aţia recuperării formularelor de cec

necompletate sau !reşit completate eliberate anterior, cu e'cepţia cecurilor utilizate

pentru retra!erea de numerar. În cazul în care nu se recuperează toate formularele de

cec necompletate sau !reşit completate, trebuie să le anuleze şi să transmită această

informaţie la "entrala 9ncidentelor de &lăţi, într-un interval de ma'im #+ zile

calendaristice de la data emiterii 3eclaraţiei privind interdicţia bancară.

6alorificarea informaţiilor înre!istrate în Aişierul *aţional de 9ncidente de

&lăţi şi în Aişierul *aţional al &ersoanelor cu Risc se va face astfel

3e către bănci şi )anca *aţională a României, în mod

obli!atoriu, la eliberarea de formulare de cecuri titularelor de cont

3e către "entrala 9ncidentelor de &lăţi, din proprie iniţiativă,

prin transmiterea către &archetul =eneral de pe lân!ă "urtea 5upremă de Nustiţie

şi 4inisterul de 9nterne cu unităţile lor teritoriale de informaţii prin evidenţele

proprii sau prin publicarea acestor informaţii în mass-media

3e către instanţele judecătoreşti, alte instituţii ale statului cu

atribuţii de suprave!here şi control

3e către persoanele fizice sau juridice, prin intermediul

băncilor

3e către instituţii din străinătate similare "entralei 9ncidentelor

de &lăţi, pe baza datelor privind incidentele de plăţi pe care "entrala 9ncidentelor

de &lăţi le furnizează din proprie iniţiativă la cererea acestora.

(entrala Riscurilor "ancare

"entrala Riscurilor )ancare prezintă o structură specializată în colectarea,

stocarea şi centralizarea informaţiilor privind e'punerea fiecărei bănci din sistemul




bancar românesc faţă de acei debitori care au beneficiat de credite respectiv de

an!ajamente al căror nivel depăşeşte suma limită de raportare. În prezent această

sumă limită a fost stabilită prin <rdinul =uvernatorului nr. /?D#% ianuarie /@@@ la

nivelul de /@@ milioane lei.

)aza de date este or!anizată în patru re!istre

Registrul central al creditelor, care conţine informaţiile de

risc bancar raportate de persoanele declarante, preluate şi difuzate de către

centrala riscurilor bancare în vederea valorificării de către utilizator în condiţiile

păstrării secretului bancar

Registrul creditelor restante, care este alimentat lunar de

Re!istrul central al creditelor cu informaţii de risc bancar referitoare la

persoanele recenzate şi la creditele restante ale acestora faţă de între!ul sistem

bancar din România. 2cesta include şi informaţii despre persoanele fizice care nu

îndeplinesc condiţia de limită de raportare şi înre!istrează restanţe mai mari de

0@ de zile

Registrul grupurilor de deitori este alimentat lunar de

Re!istrul central al creditelor cu informaţii despre !rupurile de debitori

Registrul fraudelor cu carduri, care conţine informaţii

despre fraudele cu carduri comise de posesorii de carduri de debit şiDsau de

credit.

tilizatorii informaţiilor e'istente în baza de date a "entralei riscurilor

bancare sunt băncile şi )anca *aţională a României.

5chimbul de informaţii de risc bancar se realizează electronic prin

Reţeaua de "omunicaţii 9nterbancară.

Raportările efectuate de bănci conţin datele de identificare a debitorilor

faţă de care banca înre!istrează o e'punere mai mare sau e!ală cu limita de raportare,

precum şi informaţii privind fiecare din creditele şi an!ajamentele de care debitorul

beneficiază tipul creditului, termenul de acordare, tipul !aranţiei, serviciul datoriei,

data acordării şi data scadenţei, suma acordată, suma datorată la momentul raportării,

suma restantă.

3ifuzarea informaţiilor către bănci se face în două moduri fie prin

rapoarte lunare care cuprind informaţii privind toţi debitorii pe care banca i-a raportat

în luna respectivă, fără a se preciza identitatea băncilor creditoare fie ca răspuns la




intero!ările 7on line8 în care băncile pot solicita două tipuri de informaţii situaţia

riscului !lobal şi situaţia creditelor pe o perioadă de şapte ani.

&entru debitorii raportaţi de bancă informaţiile sunt furnizate

necondiţionat, în timp ce, pentru clienţii ( debitori potenţiali, accesul băncii este

condiţionat de obţinerea prealabilă a acordului clientului respectiv

"onform ultimului raport anual al )ăncii *aţionale a României$ se

observă o tendinţă uşor crescătoare comparativ cu evoluţia anului trecut a

persoanelor, titulari de conturi, care au !enerat incidente de plăţi de-a lun!ul

ultimului an. 2stfel din totalul persoanelor fizice care au contractat un credit,

indiferent de tipul acestuia, numărul celor care au !enerat incidente de plată se

situează în jurul valorii de #B, procent din care un număr de 1 persoane se află în

interdicţie bancară, iar /? sunt încadrate în cate!oria persoanelor cu risc.

În cate!oria persoanelor juridice ?/$ de persoane se află în interdicţie

bancară, iar 0/+C sunt considerate persoane cu risc.

&erioada

/@@0

&ersoane fizice &ersoane Nuridice

&ersoane

cu risc

&ersoane aflate în

interdicţie bancară

&ersoane

cu risc

&ersoane aflate în

interdicţie bancară

9anuarie /1 / /++# ++@

Aebruarie #+ - //00 1?@4artie #0 # /++? 1C+

2prilie /+ / /C+% +C0

4ai /C 0 /%#C +%$

9unie /? # /?1$ C@/

9ulie 0+ 1 /%1$ C@/

2u!ust #$ + /10? +/#

5eptembrie /# 0 /C0C +%1

<ctombrie 00 0 /$0+ CC?

*oiembrie 0C C /%// C@C3ecembrie /? 1 0/+C ?/$

$ Raportul 2nual /@@0 ( )anca *aţională a României, secţiunea 5tatistică

capitolul 4bun

Documents