R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 0 8

CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului

Transporturile reprezintă un element esenţial în cadrul societăţii umane. Acestea sunt indispensabile în toate domeniile vieţii sociale, economice şi culturale, dar impun costuri substanţiale întregii comunităţi, prin efectele semnificative şi pe termen lung produse asupra calităţii mediului şi prin influenţa directă sau indirectă manifestată asupra stării de sănătate a populaţiei.

Efectele negative generate de activităţile de transport îşi pun amprenta asupra tuturor componentelor mediului, prin:

Poluarea atmosferică, datorată emisiilor de particule şi gaze toxice, care atacă sănătatea populaţiei, mediul natural şi construcţiile;

Poluarea solului şi apelor cu produse petroliere şi alte tipuri de deşeuri lichide;

Poluarea sonoră, care aduce disconfort sau chiar efecte grave asupra sănătăţii, întrucât traficul este una dintre cele mai importante surse de zgomot din zonele urbane;

Generarea unor cantităţi considerabile de deşeuri (anvelope uzate, acumulatori, uleiuri uzate, ş.a.m.d.);

Efectele asupra climei prin emisiile de gaze care provoacă efectul de seră cu impact pe termen lung;

Accidente, cu pierderi de vieţi sau afectarea temporară sau permanentă a stării de sănătate;

Infrastructura necesară activităţilor de transport afectează mediul prin ocuparea unor suprafeţe mari în mediul urban pentru parcări, în detrimentul spaţiilor verzi, trotuarele, ş.a.;

Circulaţia şi staţionarea în locuri neautorizate a maşinilor, transformarea părţii carosabile a străzilor şi a trotuarelor în parcări, etc.

Din multitudinea tipurilor de transport (feroviar, rutier, naval, aerian, special, combinat), în funcţie de mijlocul întrebuinţat, transportul rutier constituie o sursă majoră de poluare, în special în mediul urban. Practic, tot ce se elimină pe ţeava de eşapament (monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, aldehida formică, pulberi încărcate cu metale grele) este toxic pentru mediu şi sănătate.

Impactul traficului rutier asupra mediului se concretizează în acţiunea poluanţilor gazoşi şi a metalelor grele, generaţi în timpul activităţilor de transport, asupra mediului şi sănătăţii.

Inventarierea emisiilor de poluanţi atmosferici, la nivelul judeţului Sălaj, evideţiază tendinţa de creştere a impactului traficului rutier asupra mediului, ca urmare a creşterii continue a numărului de autovehicule, precum şi a creşterii consumului de carburanţi de la un an la altul. Din datele şi informaţiile deţinute pentru anul 2008, identificăm faptul că analog anilor anteriori ponderea emisiilor din traficul rutier, la emisia anuală de poluanţi atmosferici, este majoritară.

Tip emisie Poluant (tone)CO2 / 1000 SO2 NO2 COV

Emisii trafic rutier 147,75 26,26 1010,92 1103,51Emisii totale 2008 325,93 62,05 1287,39 1793,76

Tab. 13.1.1

________________________________________________________________________________153

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 0 8

Fig.13.1.1

13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Dacă în trecut industria domina prin cantităţile de poluanţi atmosferici emişi, astăzi emisiile din activitatea de transport constituie partea majoritară din substanţele poluante ce se degajă în atmosfera urbană.

La nivelul anului 2008, în judeţul Sălaj, ponderea poluanţilor gazoşi specifici traficului rutier la emisia totală este majoritară (vezi figura 13.2.1 realizată pe baza datelor cuprinse în tabelul 13.1.1).

Fig.13.2.1

Politica transporturilor prevede urmărirea ponderii efectelor negative ale activităţii din acest sector asupra mediului şi orientează consumatorii spre moduri de transport cât mai prietenoase cu mediul.

În ultimele decenii, pe plan european, s-au luat o serie de măsuri pentru limitarea efectelor nocive asupra mediului şi a existenţei omului generate de dezvoltarea necontrolată a activităţilor de transport.

O serie de studii internaţionale au permis evaluarea efectelor diferitelor moduri de transport asupra mediului, precum şi definirea principalelor linii directoare care trebuie urmate în domeniul transporturilor în vederea reducerii impactului asupra mediului.

________________________________________________________________________________154

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 0 8

Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj acţionează în mod constant pentru soluţionarea problematicilor ridicate de traficul rutier, cu scopul de a reduce efectele nocive provocate de către acesta. Astfel, în fiecare an, sunt organizate campanii de conştientizare a publicului în vederea utilizării transportului în comun, a reducerii transportului cu mijloacele proprii şi pentru promovarea mijloacelor de transport alternative.

De asemenea, A.P.M. Sălaj a organizat acţiuni educative, în colaborare cu şcolile din judeţ, în vederea promovării unei mobilităţi durabile şi creşterea gradului de conştientizare asupra efectelor modului de transport ales vizavi de sănătate şi calitatea mediului.

Fig. 13.2.2 Fig. 13.2.3

În perioada 16-22 septembrie 2008, Săptămâna Mobilităţii Europene a fost marcată prin desfăşurarea unor evenimente cu tema „Aer curat pentru toţi”, iar ziua de 22 septembrie a fost dedicată „Circulţiei fără maşini”. Obiectivul principal în cadrul acţiunilor a constat în promovarea unui mod de deplasare cât mai sănătos şi totodată prietenos cu mediul, prin orientarea spre mersul pe jos, utilizarea ciclismului ca modalitate de deplasare, trecerea de la maşina personală la transportul în comun sau alte modalităţi de transport durabile, oprirea circulaţiei în centrul municipiului Zalău cu ocazia derulării unor evenimente de mediu şi nu numai.

Fig. 13.2.4

Tot în acest domeniu, în cadrul Planului Local de Acţiune pentru Mediu Sălaj la capitolul referitor la protecţia atmosferei au fost adoptate o serie de măsuri direcţionate în sensul diminuării impactului negativ produs de traficul rutier:

Construirea unei artere de circulaţie de 9,6 km, ocolitoare a municipiului Zalău, care să preia traficul greu şi de tranzit. Costul acestei realizării ajunge la 9,11 milioane de euro, fără TVA (din care 5 milioane de euro reprezintă

________________________________________________________________________________155

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 0 8

fonduri Phare, 1,66 milioane de euro sunt finanţaţi de la bugetul central şi 2,44 milioane de euro sunt asiguraţi din bugetul local);

Extinderea şi reorganizarea transportului în comun din municipiul Zalău; Dezvoltarea unor programe de modernizare şi reparare a reţelei stradale.

De asemenea, reînnoirea parcului auto este o problemă permanentă, promovată atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional.

Tot referitor la problemele ridicate de traficul rutier, la sfărşitul anului 2008, la sediul Instituţiei Prefectului Judeţului Sălaj a avut loc o reuniune de lucru, cu participarea reprezentanţilor mai multor instituţii, cu privire la problema parcărilor şi a fluidizării traficului în municipiul Zalău, reuniune la care s-a stabilit înfiinţarea a două noi sensuri unice prevăzute cu locuri de parcare, şi anume: strada Nicolae Titulescu – sens unic urcare şi strada Crinului – sens unic coborâre.

13.3. Situaţia parcului autoStatisticile arată că după anul 1990, în România, a crescut îngrijorător utilizarea

autoturismelor. Situaţia parcului auto, la nivelul judeţului Sălaj, manifestă o tendinţă de creştere a numărului de vehicule, pusă în evidenţă de datele prezentate în tabelul 13.3.1. Nr.crt. Categoria de vehicule Număr de vehicule în anul

2006 2007 20081 Autoturisme 19270 19629 210092 Autovehicule uşoare marfă şi autobuze < 3,5 tone 2504 2698 27093 Autovehicule grele marfă 3,5 – 7,5 tone 448 472 4904 Autoutilitare şi autobuze cu masă maximă autorizată

peste 7,5 tone1679 1701 1802

5 Motorete şi motociclete < 50 cm3 21 39 1296 Motociclete > 50 cm3 169 203 2217 Tractoare 583 562 5408 Alte categorii 122 487 542

Total 24796 25791 27442Tab. 13.3.1

Fig.13.3.1

Creşterea numărului de autovehicule a dus implicit la creşterea solicitărilor pentru locurile de parcare. În municipiul Zalău există în prezent 3349 locuri de parcare, din care 1923 parcări curente cu plată, 887 parcări de reşedinţă, 33 parcări fără plată, 431 parcări de reşedinţă închiriate prin licitaţie publică proprietarilor de maşini din zonă şi 75 de locuri de parcare subterană cu plată (private). Cu toate că numărul parcărilor a crescut, totuşi numărul mult mai mare de maşini lasă problema parcărilor nesoluţionată.

________________________________________________________________________________156