TOPUL celor mai NOCIVE mezeluri. Reţeta preparatelor de carne care pun în pericol sănătatea românilorde Mădălina CHIŢU Postat la: 20.02.2012 17:41 Ultima actualizare: 20.02.2012 18:17

FOTO: Mediafax// Thomas Dan

Multe dintre alimentele existente pe piaţă respectă normele care ţin de gust şi de aspect, dar nu respectă normele care ţin de calitatea nutritivă a unui produs - fapt esenţial când vine vorba de mâncare. Aspectul e sesizat şi în raportul de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), potrivit căruia o mare parte dintre alimentele vândute în comerţ nu respectă normele de etichetare şi de conformitate impuse de legislaţia în vigoare.

Datele ANPC arată că în 2010 au fost prelevate 367 de probe de produse alimentare (preparate din carne, lapte şi produse lactate, orez, gem) şi s-a constatat că la 39,8% dintre probele examinate nu s-au repectat prevederile legale în vigoare.

În cursul anului 2010, prin acţiunile tematice naţionale, au fost controlaţi aproximativ 15.700 de operatori economici dintre care au fost sancţionaţi peste 11.300, valoarea amenzilor date ridicându-se la 23,7 milioane lei. Valoarea produselor neconforme pentru care a fost dispusă măsura de oprire de la comercializare a fost de 3,9 milioane lei, din care: 3,6 milioane lei reprezintă valoarea produselor oprite temporar de la comercializare, iar 0,3 milioane lei reprezintă valoarea produselor oprite definitiv de la comercializare.

Mencinicopschi: "Alimentele din comerţ nu ne hrănesc"

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a declarat, pentru gândul, că o mare parte dintre alimentele existente pe piaţă respectă normele care ţin de gust, de aspect, nu conţin microorganisme, metale sau mercur, dar nu respectă normele care ţin de calitatea nutritivă a unui produs - lucru esenţial atunci când vine vorba de mâncare. "Alimentele din comerţ nu ne hrănesc. Aceasta este marea problemă a industriei alimentare. Lipsa substanţelor nutritive din preparate nu este o problemă întâlnită doar în România, ci în întreaga lume. Legislaţia în domeniul alimentar se ocupă mai mult de partea senzorială a unui produs: adică să arate bine, să miroasă frumos, să aibă un gust delicios, să reziste cât mai mult timp, dar nu şi să hrănească", a spus medicul nutriţionist.

Şeful Institutului de Cercetări Alimentare atrage atenţia asupra faptului că din cauza produselor alimentare bogate în chimicale şi grăsimi "rele" bolile cardiovasculare şi obezitatea sunt tot mai des întâlnite în rândul populaţiei.

"Practic mâncăm fără să ne hrănim. Problema este că nu ne facem doar nouă rău, ci şi copiilor noştri. O femeie însărcinată care se hrăneşte cu alimente sărace în substanţe nutritive riscă să nască un copil cu afecţiuni congenitale", precizează prof. dr. Mencinicopschi.

Mezelurile din comerţ conţin multă apă şi grăsime

Cele mai ieftine mezeluri sunt şi mai nesănătoase, susţine directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Multe dintre mezelurile de pe piaţă conţin cantităţi impresionante de apă şi grăsime, infime de carne şi generoase de E-uri. "Primul lucru la care trebuie să ne uităm este eticheta compoziţională. Trebuie să ştim că pe etichetă, ingredientele sunt trecute în ordinea cantităţilor folosite. Astfel, dacă vedem că primul e apă, e evident că acesta este ingredientul care primează. Cele mai de proastă calitate mezeluri conţin, după ap, grăsimea şi carnea MDM, adică dezosată mecanic, care conţine resturile care au rămas pe carcase ", a explicat nutriţionistul.

Gândul vă prezintă cele mai nocive mezeluri din comerţ

Medicul Mencinicopschi subliniază încă o dată că nu toate mezelurile din comerţ sunt dăunătoare organismului. Potrivit specialistului, calitatea produselor alimentare se reflectă din păcate în preţ: cele mai ieftine conţin multă apă şi grăsimi "rele". În plus, preparatele tradiţionale sunt calitativ mai bune.

● Parizerul pare să ocupe primul loc în topul celor mai nocive preparate din carne. Acesta are în compoziţia sa 80% slănină şi şorici de porc, 10% MDM, carne dezosată mecanic, în compoziţia căreia intră oase măcinate. Acest aliment mai conţine făină de soia, amidon, dar şi condimente, printre care se numără sare, coriandru, boia de ardei. Potenţiatorii de gust şi coloranţii sunt şi ei trecuţi pe lista ingredientelor care se găsesc în parizer.

● Crenvurştii pot duce la apariţia toxiinfecţiilor alimentare dacă nu sunt păstraţi în condiţii corespunzătoare. MDM-ul este găsit în mare parte din acest preparat din carne. Pieliţe şi grăsime se găsesc şi ele în compoziţia acestora. E-urile abundă şi ele, deoarece crenvuştii au mereu o culoare fragedă.

● Kaizerul este injectat cu soluţii care conţin sare, gelifianţi pentru reţinerea apei, coloranţi pentru aspectul de proaspăt, conservanţi, agenţi de întărire a gustului şi aromei. Carnea se regăseşte în proporţii destul de reduse.

● Salamurile conţin aditivi care imită gusturile condimentelor, zahăr, nitraţi, nitriţi, carmin, glutamat de sodiu - cunoscut şi sub denumirea de E 261 şi făină de soia în proporţie de 20%. Slănina şi şoriciul se găsesc în proporţi de 60% în acest preparat de carne, urmate de carne de calitate inferioară, în proporţie de 17%.

● Şunca ţărănească conţine slănină, urme de oase şi şorici în proporţie de 70%. De asemenea, alimentul mai conţine proteine din soia şi coloranţi - printre care se numără carminul.

Lista ingredientelor de evitat

În majoritatea mezelurilor, găseşti mari cantităţi de grăsime. "Grăsime multă, şorici mult, foarte multe grăsimi satuarate care ne îngraşă şi cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca şi când i-ai da toată ziua grăsime şi şoric", atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită în cantităţi mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut şi sub numele de E407. "Este un extras din alge marine, care reţine apa şi tu cumperi, astfel, apa la preţul cărnii. Există studii

noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariţia cancerului colorectal", spune Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant şi este tot nesănătoasă în cantităţi mari şi pe termen lung.

Carnea MDM sau carnea dezosată mecanic este prezentă în multe dintre mezeluri. "Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele ţări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, ea nu poate fi congelată şi trimisă din loc în loc aşa cum se întâmplă în România", spune Mencinicopschi.

Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară", mai spune medicul.

Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Însă şi toxică, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de ca şi senzaţii de greaţă, avertizează nutriţionistul.

Lista celor mai toxice E-uri alimentare. gândul îţi oferă “traducerea” eticheteide Mădălina CHIŢU Postat la: 30.01.2011 19:32 Ultima actualizare: 31.01.2011 14:08

Lista celor mai toxice E-uri alimentare. gândul îţi oferă “traducerea” etichetei

Printre pericolele care pândesc organismul din cauza E-urilor se numără alergiile, dereglările hormonale, tulburările hepatice, bolile intestinale şi ale ficatului, tulburările hepato-biliare, ale tubului digestiv, cancerul şi creşterea nivelului de colesterol

Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive, majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. "Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care, aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului, iar omul devine confuz", subliniază specialistul în nutriţie.

• Sucurile acidulate conţin E 102 - tartrazină şi E 110 - galben portocaliu, ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent, deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol. Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri, cereale glazurate, deserturi instant, peşte afumat, icre de peşte, sosuri, brânzeturi şi lactate aromate.

• Galben de chinolină - E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. Acesta trebuie consumat cu moderaţie, mai ales de copii, deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină .

• Dioxidul de sulf - E 220 este întâlnit în bere şi vin. Potrivit medicului Mencinicopschi, acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap, apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale.

• Aspartamul - E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară, deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte, însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. Nelipsit din guma de mestecat, produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare, aspartamul duce la scăderea imunităţii, la apariţia bolilor pulmonare, infecţii intestinale şi urinare.

• Glutamatul de sodiu - E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor, pizzei, pastelor bolognese sau carbonara, hotdogul şi al shaormei. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos, atrag atenţia specialiştii în nutriţie. Astfel, acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului, ci şi al creierului uman. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă, acest aditiv este toxic, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre saţietate şi foame.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de cap şi senzaţii de greaţă, avertizează Mencinicopschi.

• Poliricinoleat de pologlicerol - E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. Acesta nu trebuie consumat abuziv, deoarece duce la apariţia alergiilor, la dereglări hormonale, tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol.

• Bromatul de potasiu - E 924 - des întâlnit în produsele de panificaţie, trebuie consumat cu moderaţie, deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă, vărsături, diaree sau la apariţia diverselor dureri, odată ce este ingerat.

• Sulfatul de sodiu - E 514 - afectează vezica biliară, lactatul de calciu - E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.

• Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251 , împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară", mai spune Mencinicopschi.

Doar 20 de aditivi alimentari, din 315, sunt siguri

E160, E 162, E 300, E100 - sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. Aceste E-uri "bune" sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine, coloranţi, lecitină. "Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent, mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»", afirmă prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben, un caroten natural obţinut din tomate. "Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului", susţine prof. Mencinicopschi.

Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. Cunoscut ca şi "roşu de sfeclă" , acesta este tot un colorant natural, care se extrage - aşa cum îi spune şi numele - din sfecla roşie. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri, lichioruri, prăjituri, bomboane şi produse de cofetărie, snacksuri. Sub numele de E 300 se ascunde, în unele alimente, cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic.

Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi, de asemenea, împiedică oxidarea alimentelor, menţinând gustul şi culoarea acestora. E 306 este vitamina E, un aditiv considerat inofensiv pentru organism. Ouăle, laptele, carnea, uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E.

"Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale, cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin", subliniază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Comisia Europeană a făcut baza de date online a E-urilor. Lista celor mai PERICULOŞI aditivi alimentari care ajung pe masa ta Postat la: 15.11.2011 19:37 Ultima actualizare: 15.11.2011 19:41

E-urile pot fi verificate online. Vezi lista cu cei mai periculoşi şi inofensivi aditivi alimentari FOTO// Octav Ganea

Iaurtul fără arome, untul, compotul, pastele făinoase, pâinea simplă, mierea şi sucul de fructe sunt câteva alimente care vor conţine, începând cu 2013, cantităţi reduse, până la 0, de aditivi alimentari. Asta a hotărât Uniunea Europeană, prin două acte legislative.

Reprezentanţii Comisiei Europeane spun că, în urma deciziilor luate, folosirea aditivilor în alimente va deveni mai sigură şi transparentă. Reglementările adoptate de CE vor intra în vigoare în iunie 2013, dată până la care industria alimentară din UE va trebui se adapteze la noile norme.

În plus, Comisia Europeană a realizat o bază online care va permite consumatorilor, operatorilor din sectorul alimentar şi autorităţilor de control să identifice cu uşurinţă aditivii care se găsesc într-un anumit produs alimentar.

Prin aceste măsuri, reprezentanţii CE vor ca europenii să fie mult mai bine şi mai simplu informaţi cu privire la E-urile găsite în diferitele alimente, dar, în acelaşi timp, se doreşte ca industria alimentară a UE să fie dotată corespunzător pentru a introduce noi produse inovatoare şi sigure.

Click aici pentru a vedea lista completă a celor 353 de E-uri admise pe teritoriul UE. În dreptul fiecărui aditiv alimentar se găseşte şi numele ştiinţific al acestuia, lista de alimente în care poate fi găsit şi cantitatea admisă într-un aliment de către Comisia Europeană.

Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. Singurele alimente care nu conţin aditivi alimentari sunt fructe şi legumele. Acestea sunt însă stropite, în cele mai multe cazuri, cu pesticide

Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari şi una a celor inofensivi.

• E 924 - bromatul de potasiu - des întâlnit în produsele de panificaţie, trebuie consumat cu moderaţie, deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă, vărsături, diaree sau la apariţia diverselor dureri, odată ce este ingerat.

• E 102 - tartrazină şi E 110 - galben portocaliu - des întâlniţi în sucurile acidulate. Ambii aditivi sunt coloranţi artificiali care trebuie consumaţi rar, deoarece aceştia atacă în primul rând ficatul şi rinichii. Aceşti coloranţi se mai găsesc în prăjituri, cereale glazurate, deserturi instant, peşte afumat, icre de peşte, sosuri, brânzeturi şi lactate aromate.

• E 621 - glutamatul de sodiu - este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor, al pizzei, al pastelor bolognese sau carbonara,al hotdogului şi al shaormei. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos, atrag atenţia specialiştii în nutriţie. Astfel, acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului, ci şi al creierului uman. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă, acest aditiv este toxic, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de cap şi senzaţii de greaţă, avertizează Mencinicopschi.

• E 104 - galben de chinolină - este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu cumpărate din comerţ. Acesta trebuie evitat, mai ales de copii, deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. E 104 este contraindicat şi persoanelor care suferă de astm.

• E 220 - dioxidul de sulf - este întâlnit în bere şi vin. Potrivit medicului Mencinicopschi, acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap, apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale.

• E 951 - aspartamul - este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară, deoarece oferă alimentelor un gust aparte, însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. Nelipsit din guma de mestecat, produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare, aspartamul duce la scăderea imunităţii, la apariţia bolilor pulmonare, infecţii intestinale şi urinare.

• E 476 - poliricinoleat de pologlicerol - este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. Acesta nu trebuie consumat abuziv, deoarece duce la apariţia alergiilor, la dereglări hormonale, tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol.

Doar 20 de aditivi alimentari din 353 sunt siguri

E160, E 162, E 300, E100 - sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. Aceste E-uri "bune" sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine, coloranţi, lecitină. "Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent, mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»", afirmă prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

• E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben, un caroten natural obţinut din tomate. "Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului", susţine prof. Mencinicopschi.

• Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. Cunoscut ca şi "roşu de sfeclă" , acesta este tot un colorant natural, care se extrage - aşa cum îi spune şi numele - din sfecla roşie. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri, lichioruri, prăjituri, bomboane şi produse de cofetărie, snacksuri. Sub numele de E 300 se ascunde, în unele alimente, cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic. Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi, de asemenea, împiedică oxidarea alimentelor, menţinând gustul şi culoarea acestora.

• E 306 este vitamina E, un aditiv considerat inofensiv pentru organism. Ouăle, laptele, carnea, uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E.

"Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale, cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin", subliniază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Aditivii alimentari, un rău necesar Postat la: 27.01.2008 20:08 Ultima actualizare: 18.10.2011 21:44

O treime dintre români cred că toate E-urile sunt periculoase

Aditivii sintetici, de peste zece ori mai mulţi decât cei naturali

Aditivii alimentari ajută la îmbunătăţirea gustului sau mirosului produselor alimentare, pentru a le conserva sau prelungi termenul de valabilitate. Chiar dacă se folosesc în mod intenţionat, în diferite etape ale procesului tehnologic, aditivii au intrat pe lista neagră a substanţelor dăunătoare sănătăţii.

Industria alimentară nu poate supravieţui fără E-uri, însă studiile din ultimii ani au scos la iveală că unele dintre aceste adaosuri sunt deosebit de periculoase pentru sănătate, altele sunt îngrijorătoare, iar foarte puţine sunt inofensive. Din păcate, cele mai multe dintre E-urile periculoase sunt folosite într-o categorie largă de alimente, lucru care a crescut îngrijorarea cercetătorilor.

În România, o treime dintre subiecţii supuşi unui sondaj de opinie au spus că toţi aditivii alimentari sunt periculoşi, iar o altă treime nu a prezentat nici o părere pe marginea acestui subiect. La nivel mondial, aditivii alimentari sunt subiect de controversă în ultimii ani. În state din SUA, şi chiar din UE, o parte dintre aditivi au fost interzişi cu desăvârşire, mai ales după ce s-a constatat că ar putea fi a treia cauză a mortalităţii. Alimentele cu cele mai multe şi mai

nocive adaosuri de acest gen sunt margarina vegetală, mezelurile şi băuturile răcoritoare. Consumul acestor produse pe perioade mari de timp distruge sistemul imunitar şi favorizează apariţia unor boli grave.

E-urile: cancerigene, toxice periculoase, suspecte şi bune

Aditivii alimentari au fost clasificaţi în funcţie de efectele pe care le au asupra organismului uman. Cei mai periculoşi sunt aditivii cancerigeni, cu efecte ireparabile asupra sănătăţii, urmaţi de cei toxici, care, ingeraţi pe termen lung, pot avea aceleaşi efecte. Urmează E-urile periculoase, care pot duce la diferite tumori sau alergii, apoi cele suspecte, care încă se testează pe animale pentru a li se vedea efectele. Deşi cei mai mulţi aditivi sunt trecuţi pe „lista neagră”, există unii naturali şi inofensivi pentru organismul uman. În această categorie intră E140- Clorofila, E306- vitamina E , antioxidant, E300- vitamina C, E322- lecitina, E440- pectina şi E407- extract de algă. Făcând raportul cu cei peste o sută de aditivi cu probleme, este de înţeles de ce balanţa înclină în defavoarea E-urilor.

Produsele cu E-uri, cele mai ieftine

Din păcate, consumatorii nu ştiu să facă distincţia între aditivii buni şi cei nocivi. În plus, cu cât alimentele au mai mulţi aditivi, cu atât sunt mai ieftine. Piaţa este invadată de produse care abundă în E-uri, doar cele biologice fiind sută la sută sigure. Un studiu recent a arătat că, de cele mai multe ori, consumatorii aleg alimentele în funcţie de aspect, culoare şi miros, fără a citi eticheta, iar rolul aditivilor este tocmai acela de a accentua aceste calităţi.

La nivel european se discută de câteva luni pe marginea adoptării unor reguli clare de etichetare. Confuzia consumatorilor este de înţeles, din moment ce pe etichetă se trece doar numărul aditivului, nicidecum denumirea acestuia. Comisia Europeană va elabora normele specifice pentru etichetarea alimentelor, care vor conţine şi dispoziţii referitoare la notarea aditivilor alimentari.

INFO PLUS

Aditivi interzişi în UE, încă folosiţi în România E123 azorubina, provoacă astm şi hiperaciditate E132 indigotina, provoacă alergii E210 acid benzoic, duce la cancer E211 benzoat de natriu, provoacă astm şi cancer E952 ciclamat, duce la cancer

Dieta lui Gheorghe Mencinicopschi: Slăbeşte mâncândde Mădălina CHIŢU Postat la: 17.03.2011 17:25 Ultima actualizare: 17.03.2011 17:26

Dietele drastice care permit mai puţin de 1.000 de kilocalorii zilnic oferă rezultate doar pe perioade scurte de timp, susţin nutriţioniştii. Potrivit acestora, persoanele care apelează la un astfel de regim de slăbit riscă să se îngraşe peste greutatea pe care au avut-o anterior începerii dietei. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, oferă pentru gândul câteva ponturi despre cum poţi slăbi mâncând pe săturate.

"Nimeni nu a explicat clar faptul că, atunci când ţii o dietă, nu numai cantitatea caloriilor este importantă. Calitatea biologică a caloriilor este hotărâtoare pentru persoanele care doresc să scape de kilogramele în plus sau să îşi menţină greutatea", spune medicul nutriţionist. Potrivit expertului, o calorie dintr-un aliment nu este echivalentă cu o calorie dintr-un alt aliment din punct de vedere al efectului metabolic. Astfel, unele alimente accelerează arderea grăsimilor, în timp ce altele încetinesc metabolismul, îngreunând astfel procesul de slăbire.

Dimineaţa - momentul în care pot fi satisfăcute poftele

Atunci când doriţi să scăpaţi de excesul de kilograme, nutriţionistul Mencinicopschi recomandă porţii mici de mâncare la intervale scurte de timp. "În primul rând trebuie să vă fixaţi un program de mese, care se vor lua la ore fixe. Zilnic trebuie să mâncaţi de cinci-şase ori. Astfel, veţi reuşi să vă controlaţi mai bine senzaţia de foame", menţionează specialistul în nutriţie. În acelaşi timp, micul dejun trebuie să fie consistent şi trebuie luat în fiecare dimineaţă. "Metabolismul funcţionează diferit în cursul zilei, iar alimentele mâncate la micul dejun au efectul cel mai scăzut de îngrăşare. Dimineaţa este singura perioadă a zilei în care vă puteţi satisface câteva pofte", indică prof. dr. Mencinicopschi. Potrivit specialistului, alimentele mâncate seara sau noaptea duc la supraponderalitate sau la obezitate. Astfel, cina trebuie să aibă cel mai mic conţinut caloric, deoarece în acest moment al zilei arderile sunt încetinite, iar pancreasul şi ficatul nu trebuie încărcate cu grăsimi.

Caloriile de slabă calitate îngreunează procesul de slăbire

Medicul spune că, atunci când urmaţi o dietă, trebuie să alegeţi alimentele care au calorii negative, respectiv legumele, anumite fructe, peştele, carnea de pui sau de curcan şi anumite lactate. "Zahărul alb, glucoza, fructoza, siropurile de glucoză-fructoză, grăsimile rafinate şi artificiale, alcoolul, alimentele industriale care combină făinurile albe cu grăsimi rafinate de origine animală sau de origine vegetală, băuturile carbogazoase, conservele de legume şi carne şi produsele de tip fast-food conţin calorii de slabă calitate care încetinesc metabolismul şi îngreunează procesul de slăbire", menţionează nutriţionistul. Grăsimile nu trebuie eliminate din alimentaţie. Medicul spune că ponderea zilnică necesară este de 20 la sută. "Evitaţi însă consumul de grăsimi artificiale care se ascund de regulă în margarină, excesul de grăsimi animale saturate, grăsimi râncede şi pe cele din prăjeli", indică nutriţionistul. Potrivit specialistului, peştele gras oceanic, datorită conţinutului bogat în acizi graşi Omega 3 şi 6, uleiul de măsline, in şi cânepă sunt surse de grăsimi benefice pentru organism.

Întrebări şi Răspunsuri

• Este sănătos uleiul de palmier sau de cocos?

Cel nehidrogenat este o opţiune bună, atunci când vrem să prăjim. Deşi nu este sănătos acest procedeu cu niciun fel de ulei.

• Este benefică pentru sănătate zaharină?

Zaharina, dacă vreţi este destinată diabeticilor, deci n-avem nevoie să mâncăm zaharină.

• Câte ouă pe săptămână avem voie să mâncăm?

Dacă suntenţi sănătoşi, unul chiar două pe zi.

• Întotdeauna carnea trebuie asociată cu legume. Carnea şi grăsimea din carne se digeră foarte bine când este asociată cu legumele.

• Mâncarea nu te îmbolnăveşte imediat, decât dacă este contaminată. Altfel, îmbolnăveşte în ani şi ani. Dar este chiar o iresponsabilitate să-i dai copilului fast-food

• Până la 10, 11 ani fiinţa umană nu poate avea comportament culinar corespunzător pentru că nu poate distinge. Sunt părinţi şi bunici care zic, dacă eu n-am avut să aibă ei. Şi-i dau, şi-i umflă.

• Când să consumăm apă la masa?

Apa trebuie băută cu o jumătate de oră înaintea mesei, sau la o oră, două după masă. Un pahar înainte de culcare şi unul dimineaţa.

• Există legume pe care nu ar trebui să le mâncăm?

Nu

• Margarină este recomandată cardiacilor?

Prima generaţie nu este sănătoasă, fiind chiar interzisă, cea hidrogenată.

• Berea e aliment?

Orice băgăm în gură este aliment. Nu înseamnă că este un aliment bun. Este un aliment fluid. Ne aduce alcool cu mult zahăr şi proteine.

• Pâine neagră şi pâine albă?

Nici pâinea nu mai este cea fost. Pâinea neagră este bună dacă este făcută din măciniş integral sau total. Generic este mai bună pâinea neagră, dar trebuie citită eticheta.

• Pâine sau mămăliga?

Şi una şi alta.

• Mierea încălzită este nesănătoasă?

Da, este nesănătoasă. Mierea aer foarte multă fructoză, care nu rezistă la încălzire şi se transformă într-o substanţă toxică.

• Trebuie să evităm sedentarismul. Nu învăţaţi copii să fie sedentari. Faceţi mişcare. Hidrataţi-vă. Beţi 1,5 de apă, nu lichide, pe zi. Apă.

• Din dieta monotonă nu ne putem extrage cei 40 de nutrienţi esenţiali, pe care corpul nostru nu poate să-i fabrice.

• Omul nu s-a schimbat genetic faţă de acum 40.000 de ani. Trebuie să mâncăm ce mâncau şi ei.

• Calitatea ar trebui să fie corelată cu preţul.

• Ce părere aveţi despre produsele tip soia, tofu?

Si aici sunt nuanţe şi nuanţe, recomand soia nemodificată genetic. Variantele tradiţionale.

• Recomandaţi o dietă vegetariană pentru un copil?

Dacă un copil de un an ar trebui să fie vegan, poate că veganismul poate fi bun peste 40 de ani. Dar la copil trebuie să i se dea proteine, carne, ouă, şi derivate din lapte. Copilul este o stare fiziologică cu totul deosebită. Nu este un adult în miniatură. Are nevoie să crească.

Astăzi avem o dietă foarte monotonă.

• Suntem şi noi de vină pentru că cerem alimente ieftine, ghidându-ne după preţ. Suntem prea săraci ca să cumpărăm alimente ieftine.

• De la masă trebuie să te ridici când încă îţi mai este puţin seama.

• Ce avea parizerul de acum 20 de ani şi nu mai are astăzi?

În primul rând, avea numai carne. Înainte operau standarde naţionale, valabile pentru orice producător. După 90 s-au desfiinţat aceaste standarde şi au fost introduce standarde de firme, care se fac de firme.

• Ştiţi o condiţie pe care o pun magazinele şi supermaketurile producătorilor? Aceea a perioadei de valabilitate. Dacă te duci cu un parizer care ţine trei zile nici nu te ascultă. Nu poţi face alimente care să ţină fără conservaţi.

• Pe etichetele produselor din magazinele româneşti sunt foarte multe E-uri. De ce sunt sunt scoase în afara legii dacă sunt nesănătoase?

Legislaţia îi obligă să adauge aditivii pe etichete.

Dacă o ţară doreşte să-şi protejeze mai mult cetăţenii poate să scoată anumite e-uri din lista pozitivă. Sunt ţări care au scos foarte multe E-uri. Japonia, de exemplu. Depinde de legislaţia ţării.

• Spunem că un aliment este bun după gust, nu după valoarea nutriţională. Mâncăm fără se ne hrănim.

• Alimentele sănătoase au şi etichetă nutriţională: proteine, grăsimi, vitamine, minerale

• Alimentele industriale sunt create în aşa mod încât au un index de saţietate mic. Mănânci şi mănânci şi nu te saturi.

• Sunt medici şi mulţi nitriţionişti care fac diete după denumirile generice ale alimentelor. Nu trebuie să recomandăm alimentele după denumirile generice.

• Oamenii trebuie să citească eticheta. Alimentele pot conţine 3 etichete

• Există hormoni şi în carne? Care carne e mai sănătoasă, curcan sau pui?

În Europa este interzisă utilizarea hormonilor, spre deosebire de SUA. Nu conţin hormoni, cel puţin oficial. Orice fiinţă vie are hormoni. În funcţie de cum a trăit sau a fost sacrificată pasăre, pot exista hormoni de stret.

Compoziţia cărnii depinde în cea mai mare măsură de ceea ce mănâncă şi cum trăieşte animalul.

• Magazinele şi pieţele sunt pline de fructe uriaşe şi frumoase...

Ele sunt fără gust şi create prin selecţie artificială să acumuleze mai multă substanţă uscată. Natura are legile ei. Dacă vrei să ţină mai mult, natura îţi ia din valoarea nutritivă. Din gust, din aromă. Toate plantele crescute în sere nu mai au aceleaşi valoare biologică. Hrana plantelor este soarele.

• Ce mai este sănătos într-un supermarket?

Nu mai putem alege între ceva excelent de bun şi ceva foarte rău.

Vom avea o înşiruire de nuanţe de la rău mai bun. Putem alege ceva mai puţin rău. Cei familiarizaţi cu supermaketul vor şti că produsele mai slabe şi mai periculoase se găsesc la anumite raioane, care sunt primele. Raionul de legume şi fructe este în spate. Chiar dacă nu sunt cele mai bine, tot este mai bine să consumăm legume şi fructe.

Merele româneşti din livezile acelea clasice sunt de foarte bună calitate.

• Tabletele de Omega 3 sunt eficiente? Ce recomandaţi medicamente, suplimente?

Este o mare problemă cu regulamentul Codex Alimentarius.

Acest regulament a făcut o gravă eroare ştiinţifică câ

Suplimentele alimentare sunt alimente, nu suplimente.

Cel mai inteligent este să prevenim o boală. Nicio boală nu permite întoarcere la starea de sănătate anterioară ei. Rămânem cu sechele.

• Ce înseamnă grăsimi bune şi rele? În cele găsim?

NU există o grăsime bună.

Orice grăsime este formată din acizi graşi saturaţi şi acizi graşi nesaturaţi. Urmează grăsimile poline, nesaturate.

Top 5 al celor mai nesănătoase obiceiuri alimentare ale românilor Postat la: 13.02.2011 17:52 Ultima actualizare: 13.02.2011 17:53

Top 5 al celor mai nesănătoase obiceiuri alimentare ale românilor

Programul încărcat de peste zi, stresul cotidian şi procesarea industrializată a alimentelor sunt principalii factori care au dus la schimbarea obiceiurilor alimentare

Bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea sau cancerul sunt boli cu o prevalenţă tot mai mare în rândul populaţiei, care pot fi prevenite cu ajutorul unei diete echilibrate din punct de vedere nutriţional. Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că tot mai mulţi români au tendinţa de a mânca alimente tot mai bogate în kilocalorii, de a lua masa la ore târzii în noapte sau de a nu se hidrata corespunzător. Medicii nutriţionişti au realizat, pentru gândul, o listă a celor mai nesănătoase obiceiuri alimentare tot mai des adoptate de români.

• Principala masă a zilei este cina. Din cauza unui program încărcat, avem tendinţa ca masa cea mai consistentă a zilei să fie luată seară, deşi, potrivit nutriţioniştilor, micul dejun ar trebui să fie cea mai importantă masă a zilei. 25% dintre români iau micul dejun o dată pe săptămână sau chiar mai rar. Aceştia sunt în special tineri cu vârste cuprinse între 19 şi 24 de ani. Potrivit unui studiu Omnibus, 16% dintre români aleg o gustare rapidă la micul dejun, ce constă în produse de patiserie sărate sau dulci, cereale sau sandviciuri, variante mai puţin sănătoase. "Pentru a avea o alimentaţie echilibrată, nu trebuie să renunţăm la micul dejun, deoarece acesta asigură 20-25% din necesarul energetic recomandat", spune prof. dr. Gabriela Radulian, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, în cadrul Institutului Naţional de Diabet "Prof. dr. N. Paulescu". Nutriţioniştii precizează că masa de seară trebuie să fie una cât mai uşoară şi săracă din punct de vedere caloric, pentru că metabolismul încetineşte seara şi riscăm să luăm în greutate.• Zilnic, consumăm acelaşi sortiment de mâncare. "Astăzi avem o mare diversitate de alimente, dar, în realitate, hrana noastră este monotonă şi provine din câteva cereale, cartofi prelucraţi în fel şi chip, câteva sortimente de carne - în special cea grasă, ouă obţinute de la păsări crescute în condiţii industrializate, grăsimi artificiale şi uleiuri suprarafinate", precizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Specialistul afirmă că organismul uman are nevoie de peste cincizeci de nutrienţi esenţiali pentru a se dezvolta şi pentru a rămâne sănătos fizic şi mental. "Alimentaţia mileniului trei este într-adevăr gustoasă, dar devitalizată", subliniază prof. dr. Mencinicopschi.

• Fructele şi legumele sunt mâncate ocazional. Nutriţioniştii avertizează că, pentru buna funcţionare a organismului, trebuie să mâncăm zilnic fructe şi legume. "Jumătate din masa

zilnică trebuie să conţină fructe şi legume. Aceste alimente sunt surse excelente de vitamine, minerale şi antioxidanţi, esenţiale organismului", menţionează nutriţionistul Mencinicopschi.

• Asezonăm tot felul de sosuri la aproape orice. Medicii spun că sosurile adăugate la friptură cu o porţie de cartofi prăjiţi cresc valoarea calorică a preparatului. Dacă tot nu putem renunţa la sosuri, specialiştii recomandă să alegem sortimente sănătoase, precum muştarul. Acesta taie din kilocaloriile fripturii şi cartofilor.

• Băuturile carbogazoase au înlocuit apa. Nutriţioniştii spun că organismul trebuie să fie în permanenţă hidratat. Sucurile cumpărate din comerţ deshidratează organismul. Un alt minus al acestor băuturi este că nu oferă corpului nicio substanţă nutritivă.

Dieta sănătoasă: care sunt cele TREI REGULI DE AUR Postat la: 03.02.2011 20:41 Ultima actualizare: 03.02.2011 23:37

Dieta sănătoasă: care sunt cele TREI REGULI DE AUR

Trei sunt regulile de aur ale unei diete sănătoase, susţine prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alomentare. Într-un interviu gândul, profesorul explică cum putem slăbi sănătos, fără a ne da metabolismul peste cap.

● Adio sedentarismului. Potrivit nutriţionistului, mişcarea este esenţială atunci când vrem să slăbim. "Zilnic trebuie să facem sport. Chiar şi o jumătate de oră pe zi de mers ajută la scăderea în greutate", precizează medicul.

● Hidratarea . "Spoturile publicitare spun că zilnic trebuie să consumăm cel puţin doi litri de lichide. Total eronat. Eu prin lichide pot înţelege şi ţuică. Astfel, pentru o bună funcţionare a organismului şi pentru obţinerea unor rezultate vizibile când ţinem o dietă este indicat să bem zilnic cel puţin 1,5 - 2 litri de apă pe zi", recomandă prof. dr. Mencinicopschi.

● Diversificarea. În ceea ce priveşte dieta propriu-zisă nutriţionistul susţine că regimul trebuie să conţină cât mai multă hrană diversificată. "Din păcate, hrana noastră este extrem de momotonă, deşi avem impresia că rafturile din magazine sunt pline de tot felul de sortimente. Acestă regulă ne va ţine departe de bolile mileniului III, printre care obezitatea şi diabetul", subliniază nutriţionistul.

Rău cu E-uri, dar mai rău fără ele. Cum se explică?Autor: Răzvan Amariei

Mulți evită, critică ori chiar sunt îngroziți de produsele care conțin aditivi alimentari. Este posibilă, în societatea modernă, o industrie ali-mentară fără E-uri? Și dacă da, ce ar presupune asta?

De mii de ani, oamenii au încercat să schimbe caracteristicile naturale ale alimentelor. Treptat, sub presiunea concurenței, substanțele și procedeele utilizate au avut din ce în ce mai puține în comun cu tehnicile și rețetele

inițiale. În acest moment, există 362 de aditivi alimentari (celebrele E-uri) aprobați pentru utilizare în industria alimentară din Uniunea Europeană – conservanți, antioxidanți, antibiotice, stabilizatori, emulsificatori, regulatori de aciditate, aromatizanți, coloranți etc.

Cei mai mulți consumatori au tendința să se uite cel puțin circumspect la un produs pe a cărui etichetă se află aditivi. Totuși, e greu să trecem cu vederea faptul că aceste substanțe oferă și o serie de avantaje. „Principalele beneficii sunt siguranţa alimentară în ceea ce priveşte produsele alterabile, viaţă lungă la raft pentru majoritatea alimentelor prelucrate, ameliorarea calităţii unor materii prime (de exemplu, făina de grâu), caracteristici senzoriale plăcute şi constante“, explică dr ing. Luminiţa Anca Georgescu, conferențiar în cadrul Facultății de Știință și Ingineria Alimentelor de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

Dar impactul E-urilor merge și mai departe. În opinia lui Radu Silaghi-Dumitrescu, conf. dr în cadrul Facultății de Chimie și Inginerie Chimică de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, „în condițiile în care creșterea populației planetei amenință să ducă spre crize alimentare și în condițiile crizelor economice succesive, aditivii de sinteză pot îndulci o soartă care va fi inevitabil amară pentru mulți“.

Între teorie și practică

Nu se poate trece cu vederea nici faptul că printre E-urile certificate de Comisia Europeană se află și substanțe naturale. „Din această cauză, tonul negativ al unor exprimări de tipul «ce multe E-uri conține!» ar trebui să dispară. Dacă E-urile din acel produs se întâmplă să fie, de exemplu, vitamine din natură sau ceară de albine, atunci nu avem motive de critică“, afirmă Radu Silaghi-Dumitrescu.

Nu este deloc neadevărat, în același timp, că aditivii au și efecte mai puțin benefice. De exemplu, ei stimulează apetitul. „Prin aspectul, prin gustul și savoarea mâncării, prin menținerea în timp a caracteristicilor organoleptice ale alimentului, acesta  "se cere" a fi consumat.

Este suficient să privim pe stradă și nu putem să nu observăm creșterea numărului persoanelor supraponderale. Pentru că omul modern depune un efort fizic mult mai redus decât strămoșii săi și, cu toate acestea, mănâncă mai mult și cu o structură a dietei total diferită“, spune prof. univ. Florin Dan Irimie, șeful Departamentului de Biochimie şi Inginerie Biochimică din cadrul universității clujene. În același timp, arată el, unii aditivi pot fi alergeni, pot crește gradul de absorbție a grăsimilor, pot conduce la disfuncții renale, pot declanșa guta și, nu în ultimul rând, sunt sau pot fi cancerigeni.

În opinia dr ing. Luminiţa Anca Georgescu, E-urile duc la dependenţa consumatorilor de produse care „arată bine“, fără a fi valoroase din punct de vedere nutriţional. „Deşi este posibil să nu fie aşa, consider că un produs aditivat excesiv are ceva de ascuns. Legea nu permite folosirea aditivilor în scopul mascării defectelor de fabricaţie sau al inducerii în eroare a consumatorilor, dar istoria recentă dovedeşte că lăcomia unor producători este mai presus de lege“, adaugă ea.

De fapt, acesta pare a fi călcâiul lui Ahile al siguranței alimentare. „E-urile nu sunt cu desăvârșire rele și nu au fost inventate ca să omoare oameni. Problema este că nu există, cel puțin în România, un sistem corect de monitorizare și control. În aceste condiții, tendința producătorilor va fi să depășească limitele maxime admise, iar în unele situații acest lucru poate fi extrem de periculos pentru sănătate“, arată Alina Jiletcovici, medic specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la cabinetul „Moșilor“ din Capitală.

Costuri mărite, mâncare scumpă

Sorin Minea, proprietar al producătorului de alimente Angst și președinte al patronatelor din industria alimentară Romalimenta, este și el de acord că aditivii trebuie folosiți cu măsură. „Noi am scos din produsele noastre tot ce s-a putut scoate. În unele cazuri, nu am putut renunța pentru că pur și simplu clienții cer anumite rețete. Însă e clar că există fabricanți care folosesc anumiți aditivi cu singurul scop de a ieftini produsele“, explică acesta.

Minea nu crede că este posibil să elimini toți aditivii utilizați în industria alimentară. „În primul rând, unele substanțe, cum ar fi salpetrul, vitamina C, zahărul sau sarea, sunt folosite de mii de ani fără probleme. În al doilea rând, nu te poți baza doar pe substanțe extrase din plante și legume, având în vedere costurile. Și, nu în ultimul rând, dovezile privind efectele negative ale mult hulitelor E-uri sunt de multe ori controversate și se referă întotdeauna la depășirea cantităților admise“, afirmă el. Dar eliminarea aditivilor (cel puțin a celor de sinteză) ar influența și în alt mod costurile în industria alimentară: modul de ambalare și de depozitare al produselor ar trebui schimbat, având în vedere că acestea s-ar strica mult mai repede.

Nici transporturile de alimente nu ar mai arăta la fel într-o lume fără E-uri. Caroseriile simple utilizate azi ar trebui înlocuite cu unele izoterme, care costă în plus, în funcție de dimensiunile vehiculului, între 1.000 și 10.000 de euro. Preț la care se adaugă cel al agregatului frigorific necesar pentru a păstra temperatura controlată (în funcție

de dimensiunile spațiului pe care trebuie să-l climatizeze, un astfel de aparat costă între câteva sute și câteva mii de euro). Dar și consumul sporit (cu circa zece procente) de combustibil.

Și cu siguranță că nici comerțul nu ar mai fi ca cel de azi. Magazinele ar avea nevoie de mai multe camere frigorifice (cu toate costurile suplimentare care decurg de aici), iar obiceiurile de consum, cel mai probabil, s-ar schimba – de la cărucioarele umplute cu vârf de câteva ori pe lună ne-am întoarce la cumpărăturile aproape zilnice. „Asta ar putea avantaja micile magazine de proximitate în defavoarea supermarketurilor și hipermarketurilor“, crede Marin Tudose, proprietarul unui magazin de la marginea Bucureștiului.

Ideal vs real

Iar efectele unei lumi fără E-uri nu s-ar opri aici. 89 de milioane de tone de alimente ajung anual la gunoi în Uniunea Europeană (însemnând cam 179 de kilograme pe locuitor). Până în 2020, avertizează un studiu al Comisiei Europene, risipa ar putea crește cu circa 40%, ajungând la 128 de milioane de tone anual. Gospodăriile (42% din total) și producătorii (39%) își împart aproape egal responsabilitatea pentru mâncarea aruncată în UE.

Toate acestea au loc în situația în care foarte multe din alimentele vândute pe continent conțin aditivi care le fac mai puțin perisabile. Ce s-ar întâmpla dacă mâncarea de la supermarket nu ar conține conservanți sau substanțe care să împiedice dezvoltarea de microorganisme? „Cel mai probabil, ar crește mult cantitatea de alimente aruncate. Pentru noi, asta ar însemna majorarea cantităților de deșeuri care trebuie ridicate, transportate și neutralizate“, consideră reprezentantul unei companii de salubritate din nordul țării. „La tarifele actuale, o astfel de situație ne-ar duce pe pierdere. Astfel încât am fi nevoiți să creștem prețurile“, adaugă acesta.

Mai toate potențialele schimbări pe care le-ar aducerenunțarea la E–uri se traduc, așadar, în costuri mărite. Iar acesta este un argument aproape imbatabil, așa că șansele ca aditivii să dispară din viața noastră sunt cvasiinexistente. Ceea ce face ca „salvarea“ să fie mai degrabă individuală. „Fiecare poate să aibă o alimentație sănătoasă, depinde cât de tare își dorește și de ce eforturi este dispus să facă pentru acest lucru“, spune medicul Alina Jiletcovici.

Problema este dacă o astfel de atitudine poate fi îmbrățișată de majoritatea oamenilor. Monica-Ioana Tosa, profesor doctor în cadrul catedrei de Biochimie și Inginerie Biochimică a Universității „Babeș-Bolyai“, crede că o alimentație la scară largă fără E-uri nu mai este posibilă în secolul XXI.

„Criza alimentară preconizată deja în anii ‘70, peste care se suprapune criza economică actuală, însoțită de polarizarea puterii economico-financiare și de accentuarea diferențelor între clase sociale și între țări, ne obligă să acceptăm alimente neconvenționale, pentru a caror obținere E-urile sunt esențiale“, consideră aceasta. La rândul său, Luminiţa Anca Georgescu crede că lumea modernă nu va exista fără aditivi. „E ca şi cum, după descoperirea focului, am renunţa la el. Industria alimentară, de la noi sau din orice altă ţară civilizată, nu poate exista, actualmente, fără aditivi“, conchide aceasta.

E-uri celebre

Cele mai nocive E-uri ar fi coloranții - E102 Tartrazine, E110 Sunset Yellow, E123 Amaranth, E124 Cochineal Red, E129 Allura Red și E151 Brilliant Black; conservanții - acidul benzoic (E210), benzoatul de potasiu (E212), benzoatul de calciu (E213), propylparaben (E216), dioxidul de sulf (E220), sulfitul de calciu (E226), sulfitul și metabisulfitul de sodiu (E221 și E223) și azotatul de potasiu (E249); îndulcitorii - Aspartamul (E951) și zaharina (E954); glutamatul monosodic (E621).

Printre cei mai folosiți aditivi se numără E210 benzoat de sodiu (folosit la răcoritoare, lapte, carne, dulciuri), E250 azotatul de sodiu (carne), E420 sorbitol (dulciuri), E621 glutamat monosodic (potențiator de aromă), E200 acidul sorbic (lactate, panificație, răcoritoare), E330 acidul citric (răcoritoare) sau E300 acidul ascorbic (panificație, carne, băuturi).

E-urile nu sunt cu desăvârșire rele și nu au fost inventate ca să omoare oameni. Problema e că nu există un sistem corect de monitorizare și control. Alina Jiletcovici, medic nutriționist

362 de aditivi alimentari (naturali și de sinteză) sunt aprobați pentru utilizare la nivelul UE, având un indicativ format din litera E și trei sau patru cifre

179 kg de alimente pe cap de locuitor se aruncă, anual, în UE. Dacă produsele ar fi mai perisabile, această cantitate, cel mai probabil, ar crește semnificativ.