CAP.8 TIPURI DE DEGRADĂRI APĂRUTE ÎN EXPLOATAREA CLĂDIRILORPrincipalele degradări semnalate în decursul exploatării sunt:- fenomene de condens interior, care în unele cazuri conduc la apariţia mucegaiului;- diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere;- infiltraţii de aer;- infiltraţii de apă;- degradarea tencuielilor exterioare.

Cauzele care conduc la apariţia acestor degradări sunt:- cauze de concepţie;- cauze de execuţie;- cauze de exploatare.

8.1 Fenomene de condens interiorFenomenele de condens interior apar pe suprafaţa elementelor de închidere în cazul în care elementele respective au o rezistenţă specifică la transfer termic necorespunzătoare condiţiilor de microclimat interior (temperatura şi umiditatea relativă a aerului interior), ceea ce conduce la o temperatură pe suprafaţa interioară a elementelor de închidere mai mică decât temperatura punctului de rouă.

Cauze de concepţieRezistenţa la transfer termic a elementelor de închidere utilizate pe scară largă în România prezintă o diversitate foarte mare, fiind în funcţie de concepţia de proiectare şi execuţie a elementului de închidere, precum şi de perioada de realizare.

Fenomenele de condens au apărut pe suprafeţele de beton: stâlpi, grinzi, centuri, buiandrugi (în cazul clădirilor având structura din zidărie portantă sau din cadre de beton armat cu zidărie de umplutură) sau pe nervurile din beton armat care asigură legătura între feţele de beton (în cazul clădirilor din panouri mari sau diafragme turnate în cofraje glisante).

Fenomene de condens au mai apărut şi la unele elemente de construcţie la care au fost aplicate soluţii necorespunzătoare de îmbunătăţire a protecţiei termice, de exemplu realizarea stratului termoizolant suplimentar cu materiale neeficiente sau de grosime mică, placarea pe interior/exterior fără să se efectueze prelungirea izolaţiei termice suplimentare pe suprafeţele adiacente elementului placat (tavan, pereţi adiacenţi, atic) etc. De asemenea, fenomene de condens se semnalează în spatele izolaţiei termice suplimentare aplicate pe interior, în cazurile în care s-au folosit materiale termoizolante cu o slabă rezistenţă la difuzia vaporilor de apă.

Cauze de execuţieCa urmare a unei execuţii neîngrijite, se semnalează punţi termice de dimensiuni mai mari decât cele prevăzute în proiect, datorate:- dimensiunilor mai mari ale stâlpilor, grinzilor, centurilor sau buiandrugilor, în cazul închiderilor din zidărie;- lăţimilor mai mari decât cele proiectate, în cazul nervurilor din beton armat ale panourilor mari prefabricate;

111

- omiterii montării termoizolaţiei la îmbinarea dintre panourile mari şi elementele interioare de compartimentare.

Ca urmare a acestor deficienţe creşte procentul de punţi termice, scăzând în mod corespunzător rezistenţa termică a pereţilor exteriori.

Cauze de exploatarePrincipala cauză care conduce la fenomene de condens o constituie neasigurarea temperaturii aerului interior la valorile standardizate, pe fondul unor rezistenţe termice reduse.

O altă cauză care a condus la amplificarea fenomenelor de condens din procesul de exploatare a constat în depăşirea umidităţii relative interioare faţă de cea luată în calcul la proiectare, care s-a datorat în principal: încălzirii suplimentare a locuinţelor cu aragazul, ocupării a una-două camere încălzite suplimentar, reducerii aerisirii încăperilor, uscării rufelor în interiorul încăperilor, prezenţei plantelor de apartament, etc.

8.2 Diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidereDiminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere se datorează, în principal, următoarelor cauze:- umezirii materialului termoizolant, situaţie în care aerul din porii materialului a fost înlocuit cu apa provenită din condensarea vaporilor în structura peretelui;- degradării termoizolaţiei datorită îngheţului apei din porii materialului;- creşterii dimensiunilor rosturilor dintre plăcile termoizolante datorită contracţiilor în timp ale materialului termoizolant;- creării unor zone neizolate la partea superioară a peretelui, respectiv micşorarea grosimii termoizolaţiei la planşee, ca urmare a tasării materialelor termoizolante.

Cauze de concepţieAcest tip de degradare a apărut la elementele de închidere care nu au avut prevăzută în structură, pe faţa caldă a termoizolaţiei, o barieră contra vaporilor eficientă - în cazul pereţilor, respectiv barieră contra vaporilor şi straturi de difuzie a vaporilor de apă - în cazul acoperişurilor. De asemenea, acest tip de degradare s-a mai semnalat şi la pereţii care la exterior au fost finisaţi cu un strat impermeabil la vapori (placaje ceramice glazurate) pe întreaga suprafaţă exterioară a peretelui.

Reducerea rezistenţei termice s-a produs şi datorită prevederii de materiale termoizolante necorespunzătoare în raport cu acţiunile şi condiţiile de exploatare.

Cauze de execuţieDiminuarea rezistenţei termice în timp din cauza acumulării de umiditate în interiorul elementului de închidere sau degradării produse de fenomenele repetate de îngheţ-dezgheţ se datorează, în principal, neasigurării, la execuţie, a continuităţii barierei contra vaporilor sau a comunicării directe a stratului de difuzie cu atmosfera exterioară.

112

O altă cauză care a condus la diminuarea rezistenţei termice a anvelopei a constituit-o execuţia defectuoasă, cu rosturi mai mari decât cele admisibile între plăcile termoizolante, sau folosirea unor materiale termoizolante necorespunzătoare (plăci termoizolante de natură fibroasă slab liate sau liate cu un material degradabil în timp).

Cauze de exploatareAcest tip de degradare a fost întâlnit la elementele de construcţie ale încăperilor cu umidităţi relative interioare ridicate sau la care elementele de închidere au prezentat fenomene de condens pe suprafaţa lor interioară.

8.3 Infiltraţii de aerInfiltraţiile de aer se semnalează în zona elementelor de tâmplărie exterioară. Aceste infiltraţii au ca efect principal scăderea confortului termic interior, în special în zone din vecinătatea ferestrelor sau uşilor exterioare şi creşterea consumului de combustibil în exploatare.

Cauze de concepţieIn majoritatea cazurilor a fost utilizată tâmplărie cu permeabilitate la aer ridicată (fără garnituri de etanşare sau cu garnituri cu durabilitate scăzută), etanşeitatea tâmplăriei fiind realizată doar prin profilul tocului şi cercevelelor, iar etanşeitatea geamurilor prin intermediul chitului de geam sau prin baghete de lemn.

O altă cauză o constituie neetanşarea cu material termoizolant a spaţiului de aer creat între tocul tâmplăriei şi golul de tâmplărie din elementul de închidere.

Cauze de execuţieAcest tip de degradări se datorează în principal:- abaterilor dimensionale mai mari decât cele admisibile cu care s-au executat elementele de tâmplărie;- utilizarea materialului lemnos umed;- neasigurării continuităţii chitului de geam şi a garniturilor de etanşare;- executării în pereţi a unor goluri cu abateri mai mari decât cele admisibile;- neexecutării etanşării cu material termoizolant a spaţiului liber dintre tocul tâmplăriei şi golul din perete.

Cauze de exploatareInfiltraţiile de aer se datorează în principal degradării lemnului din care este confecţionată tâmplăria sau îmbătrânirii cordonului de chit sau a garniturii de etanşare şi datorită neexecutării corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere.

8.4 Infiltraţii de apăInfiltraţiile de apă apar la elementele de închidere atunci când s-a degradat stratul impermeabil de protecţie de pe faţa exterioară. Cele mai des întâlnite sunt: - infiltraţiile de apă din acoperiş;- infiltraţiile de apă din subsoluri;- infiltraţiile de apă din rosturile dintre elementele prefabricate de faţadă.

113

Cauze de concepţieLa acoperiş, infiltraţiile de apă se datorează degradării structurii hidroizolante. Acest defect apare la acoperişurile la care structura hidrofugă sau stratul de protecţie al hidroizolaţiei nu au fost alese corespunzător.

S-a semnalat degradarea stratului hidroizolant şi datorită incompatibilităţii conlucrării dintre stratul hidroizolant şi stratul termoizolant pe care acesta a fost lipit. Acest fenomen se observă în special în cazul lipirii stratului hidroizolant direct pe stratul de polistiren celular.

Infiltraţiile de apă au apărut şi ca urmare a reducerii numărului de straturi hidroizolante, eliminării stratului de difuzie, a barierei contra vaporilor sau a protecţiei hidroizolaţiei, ca urmare a unor măsuri nejustificate de reducere a costurilor şi consumurilor materiale.

Infiltraţiile de apă din subsoluri s-au datorat neasigurării continuităţii straturilor hidroizolante orizontale şi verticale, alegerii unei structuri necorespunzătoare sau ancorării insuficiente a straturilor hidroizolante, în cazul apelor cu presiune.

Cauze de execuţieInfiltraţiile de apă se datorează în principal neasigurării continuităţii straturilor hidroizolante (petrecerii insuficiente, lipsei straturilor hidroizolante suplimentare la racordarea elementelor orizontale cu cele verticale), nelipirii uniforme a foliilor de etanşare, neasigurării continuităţii cordonului de chit de etanşare şi executării necorespunzătoare a lucrărilor pregătitoare pentru aplicarea acestora.

Cauze de exploatareInfiltraţiile de apă s-au produs datorită deteriorării hidroizolaţiei la acoperişuri din cauza circulaţiei sau depozitării unor obiecte care au depăşit sarcinile admisibile ale structurilor hidroizolante sau din cauza montării ulterioare de antene sau captatori solari pe acoperişuri etc.

Infiltraţiile de apă dintre rosturile panourilor mari s-au datorat îmbătrânirii materialelor utilizate la închiderea rosturilor (foliei hidroizolante şi a chitului de etanşare - în cazul sistemului cu rosturi închise sau deteriorării profilelor din PVC - în cazul sistemului cu rosturi deschise).

114