cap. 1 segregarea orizontală şi verticală pe piaţa muncii

Autori:Prof. univ. dr. Gheorghe Zaman

Prof. univ. dr. Emil PopaConf.univ.dr. Aurelian A. Bondrea

Prof. univ. dr. Daniela PaşnicuLect. univ. dr. Luise Mladen

Lect. univ. dr. Mădălina CocoşatuLect. univ. drd. Ştefan Barbălată

Lect. univ. drd. ing. Iustin Andronie

EDITU� FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINEUNIVERSITATEA SPIRU HARET

Coordonatori:Conf. univ. dr. Maria Andronie

Conf. univ. dr. Florin Făinişi

Studiu privind segregarea de gen pe piaţa muncii

1

1. SEGREGAREA ORIZONTAL! "I VERTICAL! PE PIA#A MUNCII 2

1.1. Delimit!ri conceptuale 2

1.2. Indicatori de m!surare ai segreg!rii 4

1.3. Compara"ii privind segregarea de gen în "!rile Uniunii Europene 7

2. PARTICULARIT!#I ALE FOR#EI DE MUNC! FEMININE 12

2.1. Evolu"ii demografice #i ale structurii for"ei de munc! 12

2.2. Evolu"ii în sfera ocup!rii for"ei de munc! 16

2.3. Evolu"ii în sfera #omajului 28

2.4. Disparit!"i salariale 29

3. FACTORI DE INFLUEN#! AI SEGREG!RII OCUPA#IONALE DE GEN 38

4. TENDIN#E "I STRUCTURI ALE ANTREPRENORIATULUI FEMININ

ÎN ROMÂNIA 46

4.1. Abord!ri teoretico-metodologice ale antreprenoriatului feminin 49

4.2. Tendin"e ale antreprenoriatului feminin în UE #i pe plan mondial. Locul României 52

4.3. Antreprenoriatul #i stadiile dezvolt!rii economice 94

4.4. Antreprenoriatul feminin tân!r (AFT) 108

4.5. Analiza comparativ! a antreprenoriatului feminin #i antreprenoriatului masculin în

România 114

4.6. Unele remarci concluzive 189

BIBLIOGRAFIE 191

2

CAP. 1 SEGREGAREA ORIZONTAL! "I VERTICAL!

PE PIA#A MUNCII

1.1. Delimit$ri conceptuale

În societate femeile #i b!rba"ii nu au acelea#i roluri, resurse, nevoi #i interese #i nu particip! în

mod egal la luarea deciziilor. Valorile atribuite “muncii femeilor” # i “muncii b!rba"ilor” nu sunt

acelea#i. Aceste diferen"e variaz! de la o societate la alta, de la o cultur! la alta #i sunt denumite

“diferen"e de gen”.

Multe politici #i programe nu iau în considerare aceste diferen"e (sunt “gender-blind”).

Rezultatul este c! serviciile # i infrastructurile publice # i private, precum #i domenii ca ocuparea,

instruirea, mediul de afaceri #i cel politic nu sunt întotdeauna create "inându-se cont de nevoile specifice

femeilor #i b!rba"ilor (sau de cele mai multe ori este luat în considerare etalonul masculin).

Genul se refer! la diferen"ele sociale dintre femei #i b!rba"i care sunt înv!"ate #i care se schimb! în

timp. Aceste diferen"e variaz! mult în interiorul unei culturi #i de la o cultur! la alta. Genul este un instrument

conceptual cu ajutorul c!ruia sunt analizate rolurile, responsabilit!"ile, constrângerile, #ansele #i nevoile

b!rba"ilor #i femeilor în orice context. Rolurile #i nevoile de gen sunt influen"ate de clas!, vârst!, ras! #i

etnie, cultur! #i religie #i de mediul geografic, economic #i politic. În orice context social, rolurile de gen

pot fi flexibile sau rigide, asem!n!toare sau diferite, complementare sau în conflict. Pe lâng! diferen"ele

dintre femei #i b!rba"i, mai pot exista diferen"e în cadrul aceleia#i categorii în ceea ce prive#te nivelul socio-

economic, puterea de decizie #i vârst!. Termenul de “gen” nu îl înlocuie#te pe cel de “sex” care se refer! doar

la diferen"ele biologice (de exemplu, datele statistice sunt diferen"iate pe sexe).

Studii de gen - în limba englez! “gender studies” reprezint! studii referitoare la problematicile

care influen"eaz! cu prec!dere femeile, la rela"iile dintre sexe; o abordare academic!, de obicei

3

interdisciplinar!, privind analiza situa"iei femeilor #i a rela"iei între sexe, precum #i dimensiunea de gen a altor

discipline.

Segregare de gen se refer! la tendin"a femeilor sau a b!rba"ilor de a lucra in sectoare #i ocupa"ii

diferite. Cu alte cuvinte, unul dintre genuri domin! într-o categorie profesionala dat!. Se disting dou$

tipuri de segregare:

Segregare orizontal$ – este în"eleas! ca o sub/supra reprezentare, f!r! nici un criteriu, a unui

grup în anumite ocupa"ii sau sectoare (Bettio and Vershchagina, 2009). Se refer! la concentra"ia de femei

sau b!rba"i în anumite profesii sau sectoare de activitate economic!. Segregarea orizontal! este o constant!

pe pia"a for"ei de munc! în toate "!rile OECD (Rubery #i Fagan, 1993, Anker, 1998; OCDE, 1998). Se

anticipeaz! o men"inere sau chiar o accentuare a segment!rii profesionale, concentra"ia femeilor tinzând s!

creasc! în timp în anumite sectoare (Franco, 2007). Aceast! tendin"! explic!, în parte, diferen"a de

remunerare dintre femei #i b!rba"i.

Segregarea vertical$ - reprezint! sub/supra reprezentarea unui grup de lucr!tori în ocupa"ii

sau sectoare care se afl! la partea „de sus” a piramidei ocupa"ionale, în func"ie de venituri, prestigiu,

stabilitatea locului de munc!, indiferent de sectorul de activitate. Subreprezentarea la nivel de vârf pe

sc!rile ocupa"ionale specifice este un fenomen cunoscut în literatura de specialitate ca „segregare

vertical!”, sau mai frecvent ca „segregare ierarhic!”. În literatura de specialitate, segregarea vertical! mai

este men"ionat! #i ca „plafonul de sticl!” (glass ceilling), care indic! existen"a unor obstacole care conduc

la o anumit! raritate a femeilor în pozi"ii de conducere #i de luare a deciziei în organiza"ii publice,

întreprinderi # i, de asemenea în asocia"ii # i sindicate. Fenomenul de existen"! a barierelor care împiedic!

ascensiunea femeilor este completat de conceptul „podea lipicioas!” (sticky floor). Acest concept descrie

for"ele care tind s! men"in! femeile la cele mai joase niveluri în piramida organiza"ional! (Maron and

Maulders, 2008).

De#i, b!rba"ii dep!#esc num!rul femeilor din #tiin"! #i cercetare, se observ! totu#i o cre#tere mai

rapid! a ponderii femeilor cercet!tor, oameni de #tiiin"! sau absolven"i de doctorat în #tiin"e, comparativ cu a

b!rba"ilor. Totu#i, segregarea de gen în sectoarele economice #i domeniile #tiin "ifice persist!, ca #i segregarea

4

vertical!. Cu toate c! exist! multe semne pozitive, mai sunt necesare multe eforturi pentru realizarea egalit!"ii de

gen #i pentru cere#terea particip!rii feminine în procesele de luare a deciziilor care modeleaz! întreg peisajul

#tiin"ific.

1.2. Indicatori de m$surare ai segreg$rii

Exist! diferite metode a m!surare a segreg!rii: bazat! pe statistici descriptive sau pe indicatori.

Statisticile descriprive ofer! posibilitatea de a calcula raportul dintre procentul femeilor dintr-o/un

profesie/sector #i procentul femeilor pe pia"a muncii cu scopul de a identifica dac! exist! sub/supra

reprezentativitate. Aceste metode pot fi aplicate în acela#i mod pentru a putea surprinde #i profesiile

dominate de b!rba"i.

Cea mai utilizat! metod! de m!surare a segreg!rii este calcularea indicilor Maron #i Meulders

(2008) au prezentat urm!torii 6 indicatori:

1. Indicele de „nepotrivire” (the dissimilarity index- ID Index) este cel mai utilizat indicator

pentru m!surarea inegalit!"ilor, definit ca: „suma dintre propor"ia minim! a femeilor #i propor"ia minim! a

b!rba"ilor care ar trebui s!-#i schimbe profesia, astfel încât propor"ia femeilor s! fie identic! în orice

profesie” (Anker, 1998). Indicele de „nepotrivire” (ID) este cel mai des folosit pentru compara"ii

interna"ionale, deoarece el a fost propus înc! din 1995 (Duncan #i Duncan 1955). Acest indicator

calculeaz! repartizarea profesional! sau sectorial! a ocup!rii în func"ie de gen, asociat! cu segregarea

orizontal! #i vertical! (Anker 1998). Indicatorul m!soar! distan"a fa"! de o distribu"ie egal! a b!rba"ilor #i

femeilor pe ocupa"ii, ipoteza fiind aceea c! segregarea implic! o distribu"ie diferit! a b!rba"ilor #i femeilor

în toate ocupa"iile profesionale. Cu cât distribu"ia este mai egal!, cu atât segregarea este mai sc!zut!.

Indicele ia valori între 0 #i 1: 0 în cazul în care nu exist! segregare # i 1 în cazul unei segreg!ri totate

(fiecare profesie fiind dominat! în totalitate de b!rba"i sau de femei). De asemenea, indicatorul permite

calcularea num!rului de femei sau de b!rba"i care trebuie s! schimbe sectorul/ocupa"ia cu scopul ob"inerii

unei distribu"ii de gen egale pe pia"a muncii. Valoarea indicelui ID depinde de nivelul ocup!rii feminine,

5

dar numai indirect, prin intermediul schimb!rilor în structura ocupa"ional! care înso"esc cre#terile sau

descre#terile în propor"ia femeilor pe pia"a for"ei de munc!.

2. Indicele standardizat construit de Karmel !i MacLachlan (1988) (Indicele IP).

Acesta poate fi interpretat ca ponderea popula"iei ocupate care ar trbui s!-#i schimbe ocupa"ia (sectorul) cu

scopul de a face o distribuire egal! a b!rba"ilor #i femeilor pe ocupa"ii #i sectoare. Indicele variaz! de la 0

în situa"ia de egalitate complet! la 0,5 pentru cazul contrar. Avand în vedere c! valoarea indicelui IP

depinde de cât de mare este ponderea femeilor în ocupare, studierea schimb!rilor în timp poate fi

problematic!, deoarece nivelul înregistrat de segregare ar putea cre#te sau sc!dea numai ca r!spuns la

schimbarea ponderii femeilor în totalul for"ei de munc!.

Atât indicele IP cât #i indicele ID presupun c! segregarea rezult! din distribu"ia diferit! a femeilor #i

b!rba"ilor pe ocupa"ii #i sectoare: o distribu"ie mai pu"in egal! înseamn! un nivel mai mare de segregare.

Ace#ti doi indici sunt cel mai des utiliza"i în literatura de specialitate. Totu#i, mai exist! # i al"i indici cu

caracteristici statistice diferite.

3. Indicele lui Moir %i Selby-Smith (MSS Index), numit, de asemenea, „Indicatorul ocup!rii

feminine” se bazeaz! pe ipoteza conform c!reia: segregarea presupune c! propor"ia de femei pe categorii

profesionale este diferit! fa"! de propor"ia femeilor în ocuparea for"ei de munc!. Acest indicator m!soar!

suma diferen"ei absolute a ponderii femeilor #i ponderii de angaja"i pe ocupa"ii. Acest indicator este 0 în

cazul egalit!"ii complete # i dublul ponderii ocup!rii masculine a for"ei de munc! în cazul inegalit!"ii

complete. Acesta poate fi interpretat ca propor"ia de persoane în ocuparea for"ei de munc! care ar trebui s!

schimbe sectorul/ocupa"ia cu scopul de a realiza o distribu"ie egal! complet!. Cu toate acestea modificarea

indicatorului poate fi cauzat! atât de modificarea inegalit!"ii dar #i ca urmare a schimb!rii propor"iei

femeilor în ocupare, sau o combina"ie a celor dou! cauze.

4. Indicatorul „Ponderii sexelor” (SRI) poate fi definit ca num!rul femeilor ocupate în sectoare

feminine/ocupa"ii raportat la num!rul femeilor care ar putea lucra în aceste profesii dac! nu ar exista

segregare minus num!rul femeilor ocupate în sectoare/profesii masculine, împ!r"it la num!rul de femei care

ar putea s! lucreze în aceste profesii dac! nu ar fi segregare. Potrivit lui Emerek #i al"ii (2002), aceste

6

m!suri diferite de segregare nu sunt îns! complet satisf!c!toare atunci când se m!soar! segregarea în timp,

deoarece o modificare a femeilor #i b!rba"ilor pe ocupa"ii nu este foarte probabil! în contextul în care

structura ocupa"ional! este stabil!, la fel #i ponderea femeilor în ocupare. Cum pot fi simultan contabilizate

nivelul de ocupare al femeilor #i ponderea lor în structura ocupa"ional!?

5. Coeficientul Gini este folosit în general pentru m!surarea inegalit!"ii veniturilor, dar poate fi

aplicat #i pentru m!surarea segreg!rii (James #i Taeuber, 1985; Silber, 1989). Spre deosebire de al"i

indicatori, acest indicator ia in considerare reparti"ia sectoarelor/ocupa"iilor corespunz!tor gradului de

concentrare a femeilor #i b!rba"ilor.

6. Coresponden&a marginal$ (marginal Matching MM) const! subdiviziunea genurilor masculin

si feminin pe sectoare #i profesii. Se presupune c! sectoarele/ocupa"iile feminine au un num!r de lucr!tori

egal cu num!rul femeilor în ocupare #i c! sectoarele/profesiile masculine au acela#i num!r cu persoanele de

sex masculin aflate în ocupare. Acest indicatori ia valori cuprinse între 0 #i 1: 0 când nu este segregare #i

când nu este posibil! distinc"ia între locurile de munc! feminine #i masculine; 1 când segregarea este

maxim!, când ocupa"iile feminine sunt ocupate în mare m!sur! de femei #i ocupa"iile masculine de b!rba"i.

Aceast! metod! permite clasificarea datelor f!r!r ca procesul statistic s! fie influen"at de factori care nu

sunt pertinen"i (De Mazer et al, 1999), izolând schimb!rile de pe pia"a muncii (cum ar fi cre#terea ratelor de

ocupare feminine sau masculine) astfel încât ele nu pot influen"a m!surarea segreg!rii pie"ei muncii.

Fiecare din indicatorii prezenta"i anterior au avantaje #i dezavantaje. Corespunz!tor lui Siltanen

#i al"ii (1995), doar „coresponden"a marginal!” (MM) satisface toate criteriile de m!surare a gradului de

segregare. „Bridges consider! c! literatura de specialitate privind m!surarea segreg!rii este destul de

voluminoas! " i în continu! cre"tere. De asemenea, este general acceptat c! nici un indicator nu este pe

deplin satisf!c!tor, "i c! sunt potrivi#i indicatori diferi#i pentru scopuri diferite” (Betitio and

Veraschchagiana, 2009, p.15).

Referitor la indicatorii de evaluare a Strategiei Europene de Ocupare, Comitetul European de

Ocupare a adoptat indicatorul (IP) (Karmel #i MacLachland 1988) pentru m!surarea #i monitorizarea

egalit!"ii de gen. Comitetul a propus ca indicatorul de m!surare a segreg!rii de gen pe sectoare/ocupa"ii s!

7

fie calculat ca media ponderii na"ionale a ocup!rii pentru femei #i b!rba"i aplicat! pentru fiecare

sector/ocupa"ie, diferen"ele sunt ad!ugate pentru a ob"ine valoarea total! a dezechilibrului de gen prezentat

ca o propor"ie a ocup!rii totale (clasificarea ISCO/clasificarea NACE).

Bettio #i Verashchagiana (2009), sunt de p!rere c! segregarea este cel mai bine m!surat! #i

analizat! pe ocupa"ii decât pe sectoare. În primul rând, deoarece deciziile de ocupare sunt luate mai degrab!

în func"ie de locurile de munc! (decât de sectoare), iar în al doilea rând fiecare sector tinde s! includ! tipuri

diferite de locuri de munc!.

1.3. Compara&ii privind segregarea de gen în &$rile Uniunii Europene

În aceast! sec"iune sunt prezentate compara"ii europene privind segregarea (Bettio #i

Verashchagina 2009).

Figura 1 ilustreaz! evolu"ia segreg!rii ocupa"ionale de gen pentru UE ca intreg m!surat! prin

intermediul celor mai utiliza"i indicatori (IP #i ID) pentru intervalul 1992-2007. Segregarea se men"ine la

cote ridicate #i s-a modificat putin în intervalul analizat. Conform autorilor „Este observat un trend u"or

ascendent în segregare, cu o cre"tere de aproape 1 punct procentual pentru zona EU12 din 1992, iar

pentru UE27 din 1999. Tendin#a ascendent! din ultimii zece ani este mai pronun#at! pentru segregarea de

gen sectorial!” (Bettio #i Veraschchagina, 2009, p.7).

Figura 1: Segregarea ocupa&ional$ de gen în UE, 1992-2007

Sursa: Bettio and Verashchagina (2009, p. 32)

8

Graficul 2 ilustreaz! segregarea ocupa"ional! de gen în diferite "!ri europene în 2007.

Segregarea ocupa"ional! de gen a fost în medie de 25,2% în 2007, în UE (m!surat! cu indicatorul IP).

Acest num!r reprezint! ponderea popula"iei ocupate care ar fi trebuit s! schimbe ocupa"ia (sectorul) pentru

a ob"ine întradev!r o distribu"ie a b!rba"ilor #i femeilor pe ocupa"ii #i sectoare. $!rile care prezint! cele mai

înalte niveluri de segregare sunt: Estonia (32,2%), Slovacia (30,3%), Letonia (30,1%), Finlanda (29,5%) #i

Bulgaria (29,3%). $!rile cu cel mai sc!zut nivel al segreg!rii sunt: grecia (22,4%), România (23,3%),

Malta (23,6%), Italia (23,6%) #i Olanda (25,2%). Diferen"a dintre "!rile cu cel mai înalt nivel al segreg!rii

#i cel mai sc!zut este de aproape 10 puncte procentuale.

Graficul 2: Segregare ocupa&ional$ de gen în Europa, 2007

Sursa: Bettio and Verashchagina (2009, p. 33) using LFS (ISCO-88 3-digit).

Segregarea pe sectoare economice de activitate la nivel european este prezentat! în graficul 3.

$!rile cu gradul cel mai ridicat de segregare sunt: Estonia (26,1%), Letonia (23,5%), Lituania (23,4%), Irlanda

(23,3%) #i Slovacia (23,2%). $!rile cu cel mai sc!zut nivel al segreg!rii sunt Malta (14,9%), Grecia (15,9%),

România (13,1%), Slovenia (17,4%) #i Italia (17,87%). Diferen"a dintre "!rile cu cel mai înalt nivel de segregare

#i cu cel mai sc!zut nivel de segregare este de 12,8 puncte procentuale. Media la nivel european a segreg!rii

europene este de 18,4%.

9

Graficul 3. Segregarea sectorial$ de gen în Europa, 2007

Sursa: Bettio and Verashchagina (2009, p. 34) using LFS (NACE two-digit).

În ultimele decenii se pare c! au ap!rut anumite modific!ri în sensul c! $!rile Nordice #i

Scandinave au înregistrat o desegregare1 rapid!, în timp ce cele mai multe "!ri mediteranene, împreun! cu

câteva "!ri Est Europene, au înregistrat o cre#tere a gradului de segregare. $!rile în care s-a înregistrat o

desagregare de gen sunt Suedia, Norvegia, danemarca, Marea Britanie, Austria, Republica Ceh! #i Islanda, iar

"!rile în care s-a înregistrat o resegregare de gen sunt: România, Bulgaria, Italia, Irlanda, Letonia #i

Spania.(Bettio and Verashchagina, 2009).

Tabelul 1: Segregarea de gen pe ocupa&ii

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 EU27 25,3 25,3 25,3 25,5 25,5 25,9 26,0 26,0 26,0 EU15 25,8 25,8 25,7 25,9 26,0 25,9 25,9 25,9 25,8 BE 26,7 26,1 25,3 26,3 26,7 26,2 26,1 25,7 26,2 BG 27,4 27,0 27,1 27,8 27,4 27,8 28,7 29,4 29,4 CZ 30,1 29,2 29,6 29,4 28,9 28,4 28,1 28,5 28,5 DK 27,9 28,1 28,3 27,4 27,5 26,9 27,8 25,7 26,5 DE 26,9 27,0 26,9 26,7 26,7 26,5 26,5 26,5 26,1 EE 31,3 32,4 30,4 32,1 32,7 30,8 31,6 32,2 32,2 IE 26,9 26,7 26,9 27,1 26,8 27,2 27,8 27,9 27,6 EL 21,0 21,5 21,6 21,7 22,5 22,5 22,4 22,4 22,4 ES 24,6 24,9 25,3 26,4 26,2 26,6 27,1 27,4 27,3

1

10

FR 27,0 26,6 26,3 26,3 26,7 26,1 26,5 26,7 26,6 IT 21,6 21,9 21,8 22,3 23,3 23,9 23,7 23,6 23,8 CY 28,7 29,5 28,8 28,6 29,5 30,6 29,3 28,9 28,0 LV 28,7 29,7 28,6 27,8 27,2 27,1 29,4 30,2 29,8 LT 28,1 28,4 27,3 27,5 27,9 27,4 29,4 29,2 30,1 LU 28,7 26,8 27,1 24,7 25,7 26,4 26,3 27,2 29,2 HU 28,1 28,3 28,1 28,8 28,6 28,4 28,8 28,8 28,2 MT 19,6 17,2 24,5 23,8 24,1 24,3 24,3 23,2 24,9 NL 24,8 25,0 27,8 25,3 25,7 26,2 25,6 25,0 24,9 AT 27,3 27,2 27,8 27,7 25,8 26,0 25,9 26,2 26,1 PL 25,3 25,6 25,3 25,2 25,4 25,5 25,5 25,8 26,2 PT 26,4 26,3 27,6 27,4 26,0 25,9 26,5 26,5 27,3 RO 12,0 11,8 11,9 11,8 11,7 22,3 22,8 23,2 22,9 SI 26,9 26,8 27,1 27,2 27,2 27,6 26,8 26,3 26,7 SK 31,2 31,2 30,8 30,5 30,7 29,5 29,9 30,3 30,5 FI 30,0 29,6 29,4 29,5 29,3 28,9 29,0 29,5 29,5 SE 29,0 28,0 27,8 27,7 27,6 27,4 26,8 26,9 27,0 UK 26,7 26,8 26,5 26,5 26,3 25,8 25,5 25,1 24,8 Sursa: European Commission (2009), « Indicators for monitoring the employment guidelines - 2009

compendium », DG Employment, Social Affairs and Equal Opportunities.

Media european! pentru segregarea ocupa"ional! de gen r!mâne stabil! în intervalul de timp

analizat pentru UE15, în timp ce pentru UE27 se observ! o cre#tere de la 25,3% în 2000 la 26% în 2008.

Segregarea ocupa"ional! se pare c! este ceva mai ridicat! printre "!rile noi intrate în UE decât printre cele vechi.

Totu#i sunt observate disparit!"i importante între "!ri (România apare cu cel mai sc!zut nivel al segreg!rii, dup!

Grecia, fiind sub media UE27). Se poate observa, de asemenea, tendin"e diferite în evolu"ia segreg!rii

ocupa"ionale pe "!ri. În timp ce în unele "!ri se observ! o îmbun!t!"ire a nivelului de segregare ocupa"ional! în

altele se observ! contrariul. În România se constat! o tendin"! de cre#tere semnificativ! a gradului de segregare,

diferen"a acestuia în intervalul analizat, fiind de 10,9 puncte procentuale.

Tabelul 2: Segregarea de gen pe sectoare

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 EU27 17,7 17,7 17,8 18,1 18,5 18,5 18,7 18,9 19,4 EU15 18,1 18,1 18,2 18,4 18,5 18,5 18,7 18,8 20,3 BE 17,8 18,1 18,2 19,2 18,8 18,1 18,3 18,6 19,3 BG 17,6 17,5 18,1 19,3 19,0 19,2 19,6 20,8 21,9

11

CZ 19,7 18,9 19,3 19,5 19,2 19,1 19,1 19,7 19,1 DK 19,8 19,0 18,5 18,3 19,1 18,7 19,4 18,9 19,3 DE 18,3 18,2 18,1 18,2 18,1 18,2 18,2 18,4 18,3 EE 24,0 24,4 22,5 24,0 22,8 23,7 24,3 26,1 25,8 IE 20,4 20,7 21,0 21,1 21,4 22,4 22,7 23,3 22,5 EL 15,0 15,4 15,4 15,9 15,8 15,9 15,9 15,9 15,5 ES 18,9 19,3 19,5 20,2 20,2 20,4 20,4 20,7 20,7 FR 17,4 17,4 17,5 17,2 17,1 17,1 17,9 18,3 18,0 IT 15,2 15,2 15,4 15,7 17,8 17,9 17,8 17,8 18,0 CY 18,2 17,5 18,1 18,1 19,5 20,9 19,6 20,1 20,3 LV 17,5 21,0 21,7 20,9 21,7 21,0 23,8 23,5 22,8 LT 18,9 20,8 21,5 21,9 21,9 22,4 23,1 23,4 22,9 LU 17,8 19,6 19,7 18,6 17,7 17,4 18,3 19,0 18,9 HU 19,5 19,3 19,5 19,7 19,7 19,8 19,9 20,1 19,4 MT 15,9 25,2 18,0 18,0 14,9 15,2 16,3 14,6 15,6 NL 18,1 18,1 16,7 20,8 17,6 17,5 18,0 17,9 17,9 AT 20,1 20,3 20,4 14,1 18,9 18,3 19,6 18,3 18,4 PL 13,8 13,9 13,7 22,0 18,7 19,0 19,4 19,2 20,2 PT 21,5 21,2 22,2 14,3 20,4 20,5 20,4 20,6 21,7 RO 13,6 13,8 14,6 17,8 14,7 15,0 15,5 16,1 16,9 SI 17,2 17,4 17,6 22,7 17,8 18,3 17,8 17,2 19,2 SK 21,9 22,8 22,5 21,9 22,6 22,4 22,8 23,2 23,5 FI 22,5 21,9 21,6 21,6 22,3 22,2 22,7 22,9 23,1 SE 21,8 21,2 21,5 18,9 21,4 21,6 21,6 21,3 22,1 UK 18,8 18,8 18,9 18,8 18,5 18,5 18,5 18,2

Sursa: European Commission (2009), « Indicators for monitoring the employment guidelines - 2009

compendium », DG Employment, Social Affairs and Equal Opportunities.

În cazul segreg!rii sectoriale de gen, media UE15 a crescut în intervalul analizat de la 18,1% în

2000 la 20,3% în 2008. Este mai sc!zut! pentru UE27 comparativ cu UE15, astfel încât se poate concluziona c!

segregarea sectorial! este în medie mai sc!zut! în "!rile nou intrate. Segregarea sectorial! de gen, în intervalul

analizat, ori a crescut, ori a r!mas stabil! pentru majoritatea "!rilor. Excep"ii fac: Marea Britanie, Austria,

Danemarca #i republica Ceh!.

12

CAP.2

PARTICULARIT!#I ALE FOR#EI DE MUNC!

FEMININE

2.1. Evolu&ii demografice %i ale structurii for&ei de munc$

În urma analizei structurii popula"iei din România în func"ie de gen, în perioada 2000-2010, se

poate observa c! pe parcursul ultimilor ani ponderea popula"iei feminine întregistreaz! o u#oar! cre#tere,

ajungând în 2010 la 51,31% din totalul popula"iei. Aceast! situa"ie poate fi explicat! prin faptul c!, pe

fundalul descre#terii num!rului popula"iei totale - de la 22435,2 mii în 2000 pân! la 21431,2 mii în 2010 -

descre#terea popula"iei feminine a avut loc cu un ritm mai sc!zut, cu aproximativ 0,8 puncte procentuale

comparativ cu cel al b!rba"ilor (4,87% comparativ cu 4,09% cel al b!rba"ilor).

Graficul 1

48,89 48,86 48,83 48,80 48,78 48,76 48,74 48,74 48,72 48,71 48,69

51,11 51,14 51,17 51,20 51,22 51,24 51,26 51,26 51,28 51,29 51,31

47,00

47,50

48,00

48,50

49,00

49,50

50,00

50,50

51,00

51,50

52,00

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Structura popula!iei totale în func!ie de sex

M

F

Sursa: Institutul Na"ional de Statistic!, baza de date TEMPO on-line

13

O tendin"! u#or diferit! se observ! în evolu"ia structurii popula"iei în func"ie de gen #i mediile

urban #i rural, care pune în eviden"! o u#oar! cre#tere a ponderii popula"iei feminine în mediul urban,

compensat! de o descre#tere în mediul rural - ponderea popula"iei feminine se situa în anul 2010 la 52,26%

în mediul urban #i la 50,15% în mediul rural- (tabelul 1 #i graficele 2 #i 3).

Tabelul nr. 1 - Solu&ia num$rului popula&iei totale în func&ie de sex %i mediu (valori medii anuale) Anii Total Urban Rural

Total B$rba&i Femei Total B$rba&i Femei Total B$rba&i Femei 2000 22435,2 10968,9 11466,4 12244,6 5907,8 6336,8 10190,6 5061,0 5129,6 2001 22408,4 10949,5 11458,9 12243,7 5903,5 6340,2 10164,6 5046,0 5118,7 2002 21794,8 10642,5 11152,3 11608,7 5579,0 6029,7 10186,1 5063,5 5122,6 2003 21733,6 10606,2 11127,3 11600,2 5566,4 6033,8 10133,4 5039,8 5093,6 2004 21673,3 10571,6 11101,7 11895,6 5704,3 6191,3 9777,7 4867,3 4910,4 2005 21623,8 10543,5 11080,3 11879,9 5692,5 6187,4 9744,0 4851,0 4893,0 2006 21584,4 10521,2 11063,2 11913,9 5704,9 6209,1 9670,4 4816,3 4854,1 2007 21537,6 10496,7 11040,8 11877,7 5684,0 6193,7 9659,9 4812,7 4847,2 2008 21504,4 10477,6 11026,8 11835,3 5658,5 6176,8 9669,1 4819,1 4850,0 2009 21470,0 10457,2 11012,7 11823,5 5649,7 6173,8 9646,4 4807,5 4838,9 2010 21431,3 10434,1 10997,2 11798,7 5632,7 6166,0 9632,6 4801,4 4831,1 Sursa: Institutul Na"ional de Statistic!, baza de date TEMPO on-line

În mediul urban, pe fundalul descre#terii popula"iei totale - de la 12.244,6 mii persoane la

11.798,7 mii persoane în anul 2010, descre#terea popula"iei feminine a avut loc cu un ritm cu 2 puncte

procentuale mai mic decât cel al b!rba"ilor.

Graficul 2

48,25 48,22 48,06 47,99 47,95 47,92 47,88 47,85 47,81 47,78 47,74

51,75 51,78 51,94 52,01 52,05 52,08 52,12 52,15 52,19 52,22 52,26

45,00

46,00

47,00

48,00

49,00

50,00

51,00

52,00

53,00

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Structura popula!iei pe sexe în mediul urban

M

F


14

În mediul rural, pe fundalul descre#terii popula"iei totale - de la 10.190,6 mii persoane la 9632,6 mii

persoane în anul 2010, descre#terea popula"iei feminine a avut loc cu un ritm cu 0,8 puncte procentuale mai

mare decât cel al b!rba"ilor.

Graficul 3

50,3450,3650,2950,2750,2250,2250,2050,1850,1650,1650,15

49,20

49,40

49,60

49,80

50,00

50,20

50,40

50,60

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Structura popula!iei pe sexe în mediul rural

M

F


În ceea ce prive#te evolu"ia structurii popula"iei în func"ie de gen pe principalele grupe de

vârste se observ! u#oare schimb!ri. Astfel, pe parcursul perioadei 2000-2010, pentru grupa de vârst! 0-19

ani s-a înregistrat o sc!dere a popula"iei feminine, ca urmare a sc!derii ratei natalit!"ii, pentru grupa de

vârst! 20-64 ani o u#oar! cre#tere a num!rului persoanelor feminine iar pentru grupa de vârst! 65 #i peste o

cre#tere semnificativ! a persoanelor de sex feminin.

Tabelul nr. 2

Evolu&ia num$rului popula&iei totale pe grupe de vârst$ în func&ie de sex

Mii persoane

Anul

0-19 20-64 65 %i peste

Total Femei B!rba"i Total Femei B!rba"i Total Femei B!rba"i

2000 5759858 2816289 2943569 13689834 6908890 6780944 4220050 1741172 1244341

2001 5609092 2742165 2866927 13745198 6934425 6810773 4232084 1782313 1271790

15

2002 5425965 2647670 2778295 13307807 6711438 6596369 4183411 1793147 1267874

2003 5331073 2601868 2729205 13294701 6701676 6593025 4175019 1823767 1284015

2004 5229021 2552311 2676710 13295402 6697154 6598248 4174761 1852257 1296648

2005 5100123 2489462 2610661 13332280 6709996 6622284 4164760 1880873 1310573

2006 4987099 2434062 2553037 13409261 6746148 6663113 4165308 1882966 1305039

2007 4830267 2356426 2473841 13507574 6790637 6716937 4184106 1893780 1305942

2008 4693800 2289288 2404512 13612424 6840932 6771492 4204677 1896611 1301607

2009 4571344 2227756 2343588 13694390 6880556 6813834 4274640 1904428 1299797

2010 4448510 2166228 2282282 13787914 6926971 6860943 3194874 1903956 1290918


Ponderea femeilor în totalul popula"iei pe grupe de vârst! (tabelul 3), oscila pentru intervalul

analizat astfel: pentru grupa de vârst! 0-19 ani între 48,7% #i 48,9%; pentru grupa de vârst! 20-64 ani între

50,2% #i 50,4% iar pentru grupa de vârst! 65 #i peste, între 41% #i 59%. Cre#terea în intervalul analizat a

ponderii femeilor de la 48,7% la categoria de vârst! 0-19 ani pân! la 59,6%, la categoria de vârst! 65 #i

peste, pe m!sura înaint!rii vârstei, se datoreaz! unei mortalit!"i masculine sporite #i prin urmare, o speran"!

de via"! la na#tere mai mare pentru femei decât pentru b!rba"i.

Tabelul nr. 3 - Ponderea femeilor în totalul popula&iei pe grupe de vârst$ (%)

0-19 20-64 65 si peste2000 48,9 50,5 41,32001 48,9 50,4 42,12002 48,8 50,4 42,92003 48,8 50,4 43,72004 48,8 50,4 44,42005 48,8 50,3 45,22006 48,8 50,3 45,22007 48,8 50,3 45,32008 48,8 50,3 45,12009 48,7 50,2 44,62010 48,7 50,2 59,6


16

Graficul nr.4 - Structura popula&iei totale în func&ie de sex pe grupe de vârst$,

în 2010, %

49%51%

G

F

B

50%50%

G

F

B

60%

40%

G

F

B


În perioada 2002-2011 ponderea femeilor în totalul popula"iei economic active variaz! între

44,3% #i 45,2%, ponderea mai mic! înregistrându-se în perioada 2008-2010 pe fondul crizei economice #i

este mai sc!zut! decât ponderea femeilor în popula"ia total!.

Graficul nr.5

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Trim II 2011

Popula!ia economic activ"

Femei


2.2. Evolu&ii în sfera ocup$rii for&ei de munc$

Ponderea femeilor în totalul popula"iei ocupate în perioada 2002-2011 variaz! între 44,7% #i

45, 6%, cele mai mici valori înregistrându-se în anii 2009, 2010, ca urmare a crizei economice. Având în

vedere c! în cazul b!rba"ilor cele mai sc!zute ponderi în totalul popula"iei economic active #i a popula"iei

17

ocupate nu s-au înregistrat pe perioada crizei economice putem concluziona c! femeile au fost mai puternic

afectate de criza economic! decât b!rba"ii.

Graficul nr.6

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Trim II

2011

Popula!ia ocupat"

Femei


Tabelul nr. 4

Anii Popula&ia economic activ$ Popula&ia ocupat$ Total B$rba&i Femei Total B$rba&i Femei

2002 10079,5 5525,6 4553,8 9234,2 5031,5 4202,6 2003 9914,3 5464,7 4449,5 9222,5 5056,7 4165,8 2004 9957,1 5470,8 4486,3 9157,6 4980,0 4177,6 2005 9851,0 5431,5 4419,5 9146,6 5011,2 4135,4 2006 10041,6 5526,3 4515,3 9313,3 5073,9 4239,3 2007 9994,3 5515,0 4479,3 9353,3 5116,3 4237,0 2008 9944,7 5526,7 4418,0 9369,1 5157,4 4211,7 2009 9924,1 5524,2 4399,9 9243,5 5100,5 4143,0 2010 9964,5 5548,2 4416,4 9239,4 5111,5 4127,9

Trim II 2011 9920,7 5449,5 4471,2 9209,8 5043,3 4166,6 Sursa: Institutul Na"ional de Statistic!, baza de date TEMPO on-line

Se poate observa c! ratele de activitate sunt mult mai sc!zute în cazul femeilor decât a

b!rba"ilor. Astfel, pe parcursul perioadei 2002-2010 rata de activitate feminin! a variat între 46,6% #i

47,8%, cea mai mic! valoare înregistrîndu-se în 2009. Rata de activitate masculin! raportat! la aceea#i

perioad! de timp a variat între 61,7% (în 2005) #i 63,5%. Cu toate c! din punct de vedere cantitativ femeile

18

sunt prezente pe pia"a muncii în aceea#i m!sur! ca #i b!rba"ii, se observ! c! ratele de activitate sunt mai

sc!zute în cazul femeilor.

Graficul nr.7

40

60

80

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evolu!ia ratelor de activitate

Total

Masculin

Feminin


Se poate observa c! ratele de ocupare sunt, de asemenea, mai sc!zute în cazul femeilor decât a

b!rba"ilor. Pe parcursul perioadei 2002-2010 rata de ocupare a variat între 43,8% #i 45,2%, cele mai mici

valori înregistrându-se în 2009 (43,9%) # i 2010 (43,8%). Rata de ocupare masculin! raportat! la aceea#i

perioad! de timp a variat între 56,8% #i 58,6%, în 2009 înregistrându-se 58%, respectiv 58,2% în 2010.

Astfel, se poate constata ca pe perioada crizei economice nu s-au înregistrat cele mai sc!zute rate de

ocupare #i în cazul persoanelor de sex masculin. Realizarea egalit!"ii de gen este vital! pentru îndeplinirea

obiectivelor privind cre#terea, ocuparea #i coeziunea social!.

Graficul nr.8

30

40

50

60

70

Evolu!ia ratelor de ocupare

Total

Masculin

Feminin


Prezen"a pe pia"a muncii în func"ie de sex #i vârst! se poate ilustra relevant prin intermediul

curbelor de activitate. Se observ! c! aliura curbelor care unesc ratele de activitate masculine #i feminine pe

19

principalele grupe de vârst! sunt aproape identice, ratele de activitate ale femeilor fiind inferioare celor ale

b!rba"ilor, situa"ie de natur! s! adânceasc! decalajele de venit în defavoarea femeilor. Decalajul dintre

ratele de activitate feminin! #i masculin! se adânce#te, cu prec!dere, în cazul grupei de vârst! 55-64 de ani.

Graficul nr.9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

15-24 ani 25-34 ani 35-54 ani 55-64

Total

Masculin

Feminin


Rata de activitate a femeilor cu vârsta cuprins! în intervalul de vârst! 55-64 ani, în 2010, este

mult mai redus! decât cea a b!rba"ilor, respectiv de 33,5% fa"! de 52,7%. Atragerea cât mai multor femei

pe pia"a muncii din România ajut! la contrabalansarea efectelor ca urmare a îmb!trânirii popula"iei,

reducerii bugetului finan"!rii publice #i a sistemelor de protec"ie social!, l!rgirii capitalului uman de baz! #i

cre#terii competitivit!"ii.

Graficul nr.10 - Rata de activitate in func&ie de sex si vârst$, 2010, %

Grupe de vârst$ 15-24 ani 25-54 ani 55-64 ani

Total 31,2 79,5 42,5

Masculin 36,2 87,5 52,7

Feminin 26,1 71,4 33,5


20

În graficul 11 se poate observa c! rata de activitate a femeilor cu vârsta cuprins! între 55-64 de

ani, în perioada 2002-2010, a sc!zut cu 0,3 pp, fa"! de b!rba"i, unde a avut loc o cre#tere de 8,5 pp.

Graficul nr.11

44,2 44,6 44,948,4

52 52,155,1 54,5 52,7 52,3

33,2 33,6 31,9 33,5 34,8 33,9 34,7 34,7 33,5 33,3

202530354045505560

Evolu!ia ratelor de activitate în perioada 2002-2010, pentru grupa de vârst" 55-64 ani

Masculin

Feminin


Curbele de ocupare pe 2010, pe sexe # i categorii de vârst! eviden"iaz! o rat! de ocupare mai

sc!zut! a femeilor la toate categoriile de vârst!, decalajul major înregistrându-se pentru categoria de vârst!

55-64 de ani #i anume de 17,3pp. Astfel, se eviden"iaz! o tendin"! clar! de segregare în defavoarea femeilor

care au mai pu"ine #anse de angajare în munc!, fa"! de b!rba"i, întâmpinând mai multe dificult!"i la intrarea

pe pia"a muncii. Un motiv major al ratei sc!zute de ocupare în cazul femeilor îl reprezint! provocarea

privind reconcilierea activit$&ii profesionale, familiale %i private. Este cunoscut faptul c! structura

familiei în func"ie de num!rul de copii înfluen"eaz! sensibil rata de ocupare, într-o m!sur! mai mare la

femei comparativ cu b!rba"ii, acest aspect putând fi explicat! prin implicarea într-o m!sur! mai mic! a

b!rba"ilor în îngrijirea familiei. În strategia Europa 2020 - documentul cheie al UE pentru o cre#tere

inteligent!, inclusiv! #i sustenabil! –este stabilit! ca "int!- cre#terea ratei ocup!rii pentru b!rba"i #i femei cu

vârsta cuprins! în intervalul 20-64 la 75% pân! în 2020, respectiv 70% în cazul României, care are un

decalaj mare fa"! de media "!rilor UE. Pentru atingerea "intei de ocupare se impun eforturi pentru cre#terea

ocup!rii feminine atât din punct de vedere cantitativ cât #i calitativ.

21

Graficul nr. 12

24,3

72,5 75,5

41,1

28,1

78,383,3

50,3

20,4

66,5 67,6

33

10

20

30

40

50

60

70

80

90

15-24 25-34 35-54 55-64

Ratele de ocupare în func!ie de sex #i vârst", 2010, %

Total

Masculin

Feminin


Se poate observa în graficul 13 c! rata de ocupare a femeilor cu vârsta cuprins! între 55-64 de

ani, în perioada 2002-2010, a variat între 31,4% (2004) #i 34,5% (2006), în 2010 înregistrându-se aceea#i

valoare ca în 2002. Rata de ocupare masculin! raportat! la aceea#i perioad! de timp # i aceea#i grup! de

vârst! a variat între 43,1% #i 53%, în 2010 înregistrându-se o rat! de ocupare de 50,3%, mai mare cu 7,3

p.p. decât în 2002.

Dac! la acest indicator, România, în anul 2005, se situa u#or sub media UE (33,1%, fa"! de

33,6% media UE-27), în anul 2010, m!rimea indicatorului se situeaz! mult sub media UE adic! 33% fa"!

de 38,6%, ceea ce eviden"iaz! o tendin"! diferit! în România, fa"! de majoritatea "!rilor membre UE în ce

prive#te ocuparea persoanelor feminine mai în vârst!.

Graficul nr.13

43,1 43,5 43,146,7

50 50,353 52,3

50,3 49,3

33 33,331,4 33,1 34,5 33,6 34,4 34,1 33 32,8

25

30

35

40

45

50

55

Evolu!ia ratei de ocupare în perioada 2002-2010, pentru grupa de vârst" 55-64 ani

Masculin

Feminin


În analiza ocup!rii for"ei de munc! destul de relevante sunt #i datele privind aspectul calitativ al

for"ei de munc!, în special în func"ie de nivelul de instruire. De#i, numeric nu exist! diferen"e majore din

22

punct de vedere al nivelului de instruire între cele dou! genuri, exceptând nivelul „profesional,

complementar sau de ucenici” (graficul. 14), dac! ne raport!m la popula"ia ocupat!, for"a de munc!

feminin! are un nivel de instruire superior celei masculine (graficul 14).

Graficul nr.14

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

Superior

Postliceal de specialitate sau tehnic de m

aistri

Liceal

Profesional, complem

entar sau de ucenici

Gim

nazial + treapta I

Primar (clasele 1 -4) si fara

scoala

Popula!ia ocupat" în func!ie de sex #i nivel de instruire, 2010

Total

Masculin

Feminin


Astfel, ponderea femeilor cu studii „superioare”, cu studii „postliceale de specialitate sau tehnic

de maistri” #i „liceale” în totalul femeilor ocupate este mai mare decât ponderea b!rba"ilor cu acelea#i

niveluri de instruire în totalul b!rba"ilor ocupa"i, respectiv, 18,2%, 4,7% # i 31,7% comparativ cu 14,3%,

3,8% #i 27,5%. În acela#i timp îns!, ponderea majoritar! a femeilor se remarc! #i în cazul nivelurilor de

educa"ie „gimnazial” #i „primar #i f!r! #coala”, respectiv de 24,4% #i 6,4%, comparativ cu 21,4% #i 4,6%.

B!rba"ii de"in ponderea majoritar! la nivelul de educa"ie „profesional, complementar sau de ucenici”,

respectiv de 28,5% comparativ cu 14,6% în cazul femeilor. Ponderea mai mare a femeilor cu un grad mai

mare de instruc"ie în num!rul total de femei, comparativ cu b!rba"ii ar putea constitui un atuu pentru

acestea în ceea ce privesc oportunit!"ile de angajare #i de cre#tere a productivit!"ii. De asemenea, se

observ! c! b!rba"ii p!r!sesc mai timpuriu procesul educa"ional pentru a se angaja în activit!"i economice.

23

Graficul nr.15

14,3%

3,8%

27,5%

28,5%

21,4%

4,6%

18,2%

4,7%

31,7%14,6%

24,4%

6,4%

Popula!ia ocupat" în func!ie de sex #i nivel de instruire, 2010

Superior

Postliceal de specialitate sau tehnic de maistriLiceal

Profesional, complementar sau de uceniciGimnazial

Primar (clasele 1 - 4) si fara scoala

Femei

B!rba"i


În urma analizei distribu"iei popula"iei ocupate pe sexe #i nivel de instruire, graficul 16, se

poate observa c! femeile de"in ponderea majoritar! în totalul popula"iei ocupate la nivelurile de educa"ie cu

studii superioare, postliceal de specialitate sau tehnic de mai#tri # i liceal – respectiv, 50,66%, 50,36% # i

48,24%. În schimb, se poate observa o pondere mai mare a b!rba"ilor printre absolven"ii de #coli

profesionale #i de ucenici – respectiv de 70,83% , comparativ cu 29,17 în cazul femeilor- indicând faptul c!

b!rba"ii p!r!sesc mai devreme procesul educa"ional #i încep activitatea economic!. De#i nivelul de educa"ie

al femeilor este superior b!rba"ilor, se pare c! dezvoltarea profesional! ulterioara, respectiv avansarea în

carier! a femeilor este mult mai înceat!, necesitând implementarea unor m!suri specifice pentru accelerarea

acesteia.

Graficul nr.16

Superior

Postliceal de

specialitate sau tehnic de maistri

Liceal

Profesional,

complementar sau de

ucenici

Gimnazial + treapta I

Primar (clasele 1 -4) si fara

scoala

Masculin 49,34% 49,64% 51,76% 70,83% 51,99% 46,86%

Feminin 50,66% 50,36% 48,24% 29,17% 48,01% 53,14%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

Popula!ia ocupata dupa nivelul de instruire


24

Tabelul 5 ilustreaz! o distribu"ie a popula"iei ocupate în func"ie de sex pe domenii de activitate.

Din analiza acestei distribu"ii se poate observa c! cea mai mare pondere (cu excep"ia agriculturii) o ocup!

femeile angajate în administra"ia public!, înv!"!mânt, s!n!tate # i asisten"! social! (19,2%), precum # i în

comer", hoteluri #i restaurante (17,7%), adic! în domenii considerate deja feminizate.

Graficul nr.17

31,4

18,6

1,5

17,7

3,0

19,2

8,6

29,1

23,0

12,5 11,48,6 9,1

6,3

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

Distribu!ia popula!iei ocupate în func!ie de sex, pe domenii de activitate

Feminin

Masculin


Analizând distribu"ia pe sexe a popula"iei ocupate pe fiecare domeniu de activitate în parte,

pentru anul 2010, se observ! c! #i în domeniile tradi"ional „feminine” ponderea b!rba"ior este relativ înalt!,

respectiv 37,1% comparativ cu ce a femeilor – 62,9% în administra"ia public!, înv!"!mânt, s!n!tate #i

asisten"! social! # i 44,5% comparativ cu 55,5% în domeniul „comer", hoteluri #i restaurante”. Totodat!,

ponderea femeilor în astfel de domenii de activitate considerate, tradi"ional „masculine”, cum ar fi

domeniile de activitate construc"ii #i transporturi #i comunica"ii înregistreaz! valori destul de mici –

respectiv, 9% comparativ cu ponderea b!rba"ilor de 91% #i 22,2% comparativ cu 77,8% (graficul 18).

Graficul nr.18

46,6%39,6%

9,0%

55,5%

22,2%

62,9% 60,8%53,4%

60,4%

91,0%

44,5%

77,8%

37,1% 39,2%

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%80,0%90,0%

100,0%Distribu!ia pe sexe a popula!iei ocupate pe fiecare domeniu de activitate

Feminin

Masculin

25

Sursa: Institutul Na"ional de Statistic!, baza de date TEMPO on-line Decalajul de venit între cele dou! genuri, în defavoarea femeilor poate fi datorat concentr!rii

mai mari a femeilor în unit!"ile economice publice în care salariile depind de resursele bugetare, care au

fost limitate, în special ca urmare a crizei economice. Din datele prezentate în tabelul 5 se poate observa c!

din totalul celor ocupa"i în unit!"i publice 53% sunt femei, în timp ce în sectorul privat femeile reprezint!

doar 43% din totalul popula"iei ocupate. Analizând, de asemenea, distribu"ia popula"iei ocupate în

domeniile de activitate considerate „feminizate”, se observ! c! prezen"a femeilor în unit!"ile publice este #i

mai pronun"at!. Spre exemplu, în organiza"iile publice din domeniul „administrare public!, înv!"!mânt,

s!n!tate # i asisten"! social!” ponderea femeilor ocupate constituie 61,54%, în domeniul hoteluri #i

restaurante – 75,94%. În cazul comer"ului, ponderea lucr!torilor în sectorul public este foarte mic!, având

în vedere privatizarea lui în mas!.

Ramurile în care activeaz! preponderent femeile, necesit! un nivel superior de preg!tire #i

instruire, dar care nu este r!spl!tit pe m!sur! datorit! plafon!rii salariilor pe motivul reducerii resurselor

bugetare. Prin urmare, problema salariilor mici ale femeilor în corela"ie cu un nivel de instruire #i calificare

înalt nu este doar o problem! a utiliz!rii ineficiente a capitalului uman existent, #i prin urmare o

productivitate sc!zuta, dar #i o problem! a organiz!rii sistemului de salarizare din sfera bugetar!. O astfel

de situa"ie va genera în continuare un deficit de resurse umane specializate, o fluctua"ie mare, precum #i o

demotivare a muncii în aceste domenii de importan"! major! pentru societate.

26

Tabelul nr. 5 - Structura popula&iei ocupate în func&ie de forma de proprietate a unit$&ii economice,

2010 (mii persoane)


Decalajul de remunerare între femei #i b!rba"i se datoreaz! în mare m!sur! # i segreg!rii

ocupa"ionale de gen de pe pia"a muncii, de promovarea inegal! a b!rba"ilor #i femeilor în cariera

profesional!. În tabelul 6 se poate observa c! b!rba"ii de"in o pondere mai mare decât femeile în rândul

conduc!torilor autorit!"ilor publice #i ai unit!"ilor economico-sociale #i politice – 67,59% b!rba"i

comparativ cu ponderea femeilor de 32,41%. Categoriile de ocupa"ii care necesit! un nivel înalt de

competen"e #i calificare sunt de"inute de femei – respectiv, speciali#ti cu nivel superior de calificare

27

51,29%, speciali#ti cu nivel mediu de calificare 63,10%, func"ionari administrativi 69,9% . De asemenea,

femeile de"in ponderea în categoria de ocupa"ii „lucr!tori în servicii, gospod!ria de locuin"e #i deservire

comunal!, comer" # i asimila"i” - respectiv 63,94% din totalul persoanelor ocupate în aceast! categorie

ocupa"ional!.

B!rba"ii sunt prezen"i într-o m!sur! mai mare în grupele de ocupa"ii care presupun eforturi fizice

substan"iale – 79,19% din totalul muncitorilor califica"i în întreprinderile industriale, construc"ii,

transporturi, telecomunica"ii, etc #i 58,64% din totalul muncitorilor necalifica"i.

Tabelul nr. 6 - Structura popula&iei ocupate în func&ie de gen %i grupa de ocupa&ie, în anul 2010


28

2.3. Evolu&ii în sfera %omajului

În perioada 2000-2010 se remarc! preponderen"a b!rba"ilor în rândul #omerilor, peste 53% din

totalul # omerilor înregistra"i fiind b!rba"i. Acest lucru este consecin"a procesului de restructurare

economic! în ramura industriei, în care for"a de munc! este predominant masculin!. Ponderea relativ mic!

a femeilor #omere în totalul #omerilor este determinat! #i de faptul c! locurile de munc! vacante, multe

dintre ele în sectorul serviciilor, sunt în special tradi"ional ocupate de femei, b!rba"ii dep!#ind mai greu

barierele psihologice pentru a accepta astfel de slujbe.

Graficul nr.19

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Feminin Masculin

Rata #omajului masculin dep!#e#te rata #omajului feminin pe parcursul întregii perioade analizate

(vezi graficul nr.20).

Graficul nr.20

0

2

4

6

8

10

12

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total

Masculin

Feminin

29

2.4. Disparit$&i salariale

Primul deceniu al perioadei de tranzi"ie a fost caracterizat printr-o instabilitate economic!

accentuat!, influen"at! de m!rimea #i evolu"ia ratei infla"iei, care au indus un declin sever al câ#tigului

salarial real, fa"! de anul 1990. Cel de al doilea deceniu al tranzi"iei la economia de pia"!, începând cu anul

2003, a fost marcat de un reviriment al valorii reale a câ#tigului salarial, care, în anul 2007, pentru prima

dat! l-a dep!#it pe cel din anul 1990 cu 11,8%. Câ#tigul salarial real a înregistrat cea mai ridicat! valoare

din întreaga perioad! analizat!, în anul 2008, dep!#ind cu 30,3 puncte procentuale nivelul anului 1990.

Criza financiar! declan#at! începând din a doua jum!tate a anului 2008, a determinat o diminuare a

câ#tigului salarial real din anul 2009 fa"! de 2008 (cu 2 puncte procentuale).

De regul!, la condi"ii de munc! egale, salariile de încadrare ale femeilor #i b!rba"ilor sunt

acelea#i. Disparit!"ile dintre salariile femeilor #i ale b!rba"ilor, pe diferite activit!"i economice, sunt

determinate de diferen"ele de nivel de calificare #i de pozi"ia ierarhic! la locul de munc!.

Compararea salariz!rii femeilor #i b!rba"ilor, pe ramuri de activitate, eviden"iaz! fluctua"ii la

baza c!rora, în principal, se afl! diferen"e de eficien"! economic!, din diferite ramuri #i de pondere a

femeilor încadrate în posturi de conducere sau cu studii superioare.

Tabel 1. Ecartul dintre salariul mediu brut realizat al femeilor %i cel al b$rba&ilor pe activit$&i

economice (%)

Activit$&i economie CAEN rev.2 2008 2009 Total România 8 8 Agricultur!, silvicultur! #i pescuit 5 1 Industrie total 28 28 Construc"ii -17 -17 Comer" 20 18 Transport #i depozitare -1 3 Hoteluri #i restaurante 19 10 Informa"ii #i comunica"ii 15 10 Intermedieri financiare #i asigur!ri 25 27 Tranzac"ii imobiliare 10 11 Activit!"i profesionale, #tiin"ifice #i tehnice -4 3 Activit!"i de servicii administrative #i activit!"i de servicii suport -24 -19 Administra"ie public!* 5 7 Înv!"!mânt 13 12 S!n!tate 14 12

30

Activit!"i de spectacole, culturale #i recreative 14 10 Alte activit!"i de servicii 27 32

* Exclusiv for"ele armate #i asimila"i

Sursa: Ancheta salariilor în luna octombrie; datele se refer! la salariul mediu brut realizat

Analiza distribu"iei salaria"ilor, dup! nivelul salariului brut lunar realizat în luna octombrie

2009, relev! frecven&a mai mare a femeilor, în grupele de salarii mici (pân! la 1500 lei), iar în grupele

de salarii mari, frecven&e mai reduse. Ponderea femeilor care au realizat salarii de pân! la 1500 lei a fost

de 60,6%, iar a b!rba"ilor de 57,3%. În grupa salariilor brute între 1501 #i 4000 lei, distribu"ia pe sexe a

salaria"ilor este mai omogen!, reprezentând pu"in peste o treime (34,2% femei, respectiv 35,7% b!rba"i).

Salarii de peste 4000 lei, au realizat 6,9% dintre b!rba"i, respectiv 5,2% dintre femei.

Structura salaria&ilor pe grupe de salarii brute realizate în luna octombrie 2009 (%)

Grupe de salarii brute realizate Total B$rba&i Femei Total 100,0 100,0 100,0

Pân! la 750 19,6 19,2 20,2 751 - 1000 17,5 16,8 18,3

1001 - 1500 21,8 21,5 22,2 1501 - 2000 14,8 14,9 14,6 2001 - 3000 14,2 14,6 13,8 3001 - 4000 6,0 6,2 5,7 4001 - 5000 2,5 2,8 2,3 5001 - 6000 1,2 1,4 1,1 6001 - 7000 0,8 0,8 0,6 7001 - 8000 0,5 0,5 0,4 Peste 8000 1,1 1,3 0,8

Not!: Pentru luna octombrie 2009 s-au luat în calcul numai salaria"ii care au lucrat cel pu"in 22 zile

lucr!toare (cu program complet).

Sursa: Cercetarea statistic! asupra salariilor, în luna octombrie 2009.

Salariul mediu brut al b!rba"ilor este superior mediei pe economie, înregistrând maximul în

anul 2001 (cu 9,3% peste medie), pondere care s-a diminuat treptat, în urm!torii ani. Salariul mediu brut al

31

femeilor, în aceea#i perioad!, a avut an de an o evolu"ie ascendent! ajungând de la 89,2% în anul 2001 la

circa 96% în anii 2008 #i 2009, în toat! perioada 2004-2009, fiind sub media pe economie.

În perioada 2004 – 2009, câ%tigurile salariale medii brute %i nete ale b$rba&ilor au fost

superioare celor ale femeilor, precum #i mediei pe economie. În 2009, câ#tigul salarial mediu brut la

b!rba"i a fost de 1906 lei, cu 7,4% mai mare fa"! de cel al femeilor, respectiv cu 3,3% fa"! de media pe

economie.

Nivelul diferit al câ#tigurilor salariale ale femeilor #i b!rba"ilor care î#i desf!#oar! activitatea în

diverse ramuri ale economiei na"ionale a fost determinat de diferen"ele de nivel de calificare, de pozi"ie

ierarhic! la locul de munc!, de ocupa"ia exercitat!. Se poate, a#adar, concluziona c! b$rba&ii sunt mai

bine remunera&i, în majoritatea activit!"ilor economice, comparativ cu femeile.

În anii 2008 #i 2009, femeile au realizat câ#tiguri salariale medii brute superioare b$rba&ilor

în serviciile administrative #i serviciile suport (cu 25,1%, respectiv 21,8%), construc"ii (cu 17,5%, respectiv

22,6%) #i administra"ie public! (cu 13,8%, respectiv 10,3%).

În administra"ia public!, femeile reprezint! peste 50% din num!rul total al salaria"ilor, în

activit!"ile de servicii administrative #i servicii suport, acestea de"in circa o treime, #i în construc"ii mai

pu"in de o zecime din num!rul total al salaria"ilor.

Fa"! de media pe economie, câ#tigurile salariale medii brute realizate de salaria"i, atât b!rba"i,

cât #i femei, din activitatea de intermedieri financiare #i asigur!ri au fost de peste 2 ori mai mari.

Dimpotriv!, câ#tigurile salariale medii brute ale b!rba"ilor care au lucrat în serviciile administrative #i

serviciile suport, respectiv ale femeilor ce au lucrat în alte activit!"i de servicii au fost cu pu"in peste 50%,

în compara"ie cu media pe economie.

Tabel 2. Ponderea câ%tigului salarial mediu lunar brut pe sexe si activit$&i ale economiei na&ionale

% fa"! de total

Activit$ti economice -CAEN Rev.2 Câ%tigul salarial mediu lunar brut

B$rba&i

Femei

B$rba&i

Femei2008 2009

Total România 100,0 100,0 100,0 100,0

32

Agricultur!, silvicultur! #i pescuit 66,7 70,1 71,2 74,6

Industria extractiv! 170,8 185,9 170,5 176,6

Industria prelucr!toare 86,2 70,5 89,9 74,4

Produc"ia #i furnizarea de energie electric! #i termic!, gaze, ap! cald! #i aer di"i t

183,1 181,6 189,3 187,4

Distribu"ia apei; salubritate, gestionarea de#eurilor, activit!"i de decontaminare 85,3 87 8 87,8 91,5

Construc"ii 84,3 105,7 73,6 96,8

Comer" 83,7 75,1 82,5 71,5

Transport #i depozitare 108,4 115,0 110,1 111,9

Hoteluri #i restaurante 58,6 58,9 60,2 57,4

Informa"ii #i comunica"ii 162,8 164,1 178,2 186,0

Intermedieri financiare #i asigur!ri 282,9 238,2 267,4 221,6

Tranzac"ii imobiliare 96,5 99,1 84,6 92,2

Activit!"i profesionale, #tiin"ifice #i tehnice 131,9 140,2 137,7 141,3

Activit!"i de servicii administrative #i activit!"i de servicii suport 56,5 75,4 57,3 75,0

Administra"ie public!*> 167,5 203,4 146,4 173,5

Înv!"!mânt 130,9 116,9 126,8 119,0

S!n!tate #i asisten"! social! 102,0 97,9 104,6 99,3

Activit!"i de spectacole,culturale #i recreative 92,0 92,1 91,9 93,5

Alte activit!"i de servicii 65,4 54,6 68,6 53,5

*) exclusiv for"ele armate #i asimila"i Sursa: Ancheta costului for"ei de munc! în anul 2009

Comparativ cu anul precedent, în anul 2009, ponderea salariului mediu brut al femeilor #i cel al

b!rba"ilor a urmat aceea#i tendin"!, la cea mai mare parte a activit!"ilor economice. Excep"ie au fost

activit!"ile de transport #i depozitare, hoteluri #i restaurante, alte activit!"i de servicii, respectiv activit!"i de

servicii administrative #i servicii suport, în care ponderea câ#tigului salarial al femeilor în câ#tigul mediu pe

economie a cunoscut un trend descresc!tor, ponderea câ#tigului b!rba"ilor înregistrând o cre#tere u#oar!. În

înv!"!mânt, ponderea câ#tigului femeilor în câ#tigul mediu pe economie a crescut (cu +2,1 puncte

procentuale, fa"! de ponderea de"inut! în anul 2008), iar cea a b!rba"ilor a avut o tendin"! de sc!dere (cu -

4,1 puncte procentuale, fa"! de ponderea de"inut! în anul 2008).

Salariul mediu brut, pe grupe de m!rime a întreprinderilor, înregistreaz! diferen"e de nivel

semnificative. Câ#tigului salarial în întreprinderile mari (cu 250 salaria"i #i peste) a fost de peste 2 ori mai

mare decât cel din întreprinderile cu mai pu&in de 50 salaria"i. Indiferent de forma de proprietate, între

33

valoarea câ#tigului salarial mediu #i dimensiunea întreprinderii se constat! o rela"ie direct propor"ional!,

acesta crescând o dat! cu clasa de m!rime.

Cele mai sc!zute salarii au fost realizate de femeile din unit!"ile cu mai pu"in de 50 de salaria"i

din sectorul privat, în timp ce câ#tigurile b!rba"ilor din întreprinderile cu cel pu"in 250 salaria"i, aflate în

proprietate public!, au fost cele mai mari.

Câ#tigurile salariale medii ale b!rba"ilor le-au dep!#it pe cele ale femeilor în toate regiunile de

dezvoltare, ceea ce constituie dovada c! segregarea de gen este o caracteristic! pentru întregul teritoriu al

"!rii. Exist! o excep"ie pentru cinci jude"e, în care decalajul dintre câ#tigurile salariale medii brute ale

femeilor #i cele ale b!rba"ilor a înregistrat valori negative -11% în jude"ul Covasna, -8% în jude"ul Neam", -

7% în jude"ul Boto#ani, -6% în jude"ul Vaslui, respectiv -2% în Municipiul Bucure#ti.

Câ#tigul salarial mediu brut al femeilor în regiunea Sud-Vest Oltenia, a fost mult mai sc!zut

decât cel al b!rba"ilor, înregistrându-se în acela#i timp, #i cel mai ridicat nivel al ecartului (15%). În aceast!

regiune de dezvoltare, ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor #i cel al b!rba"ilor luând valori între 7%

(în jude"ul Vâlcea) #i 27% (în jude"ul Gorj).

Tabelul 3. Veniturile din presta&iile sociale

Anii Total

gospod$rii

Gospod$rii cu cap al gospod$riei: B$rba&i Femei

Venituri medii din presta"ii sociale, lei lunar

pe o gospod!rie

2006 275,8 286,5 243,1 2007 333,4 344,7 300,0 2008 460,5 470,1 431,7 2009 559,6 568,3 534,8

În procente fa"! de total presta"ii sociale - pensii 2006 78,7 77,6 82,9

2007 80,5 79,1 85,3 2008 84,3 83,2 87,8 2009 83,4 82,0 87,6

- indemniza"ii asimilate pensiilor 2006 1,1 0,9 1,6

2007 0,9 0,7 1,3 2008 0,9 0,8 1,2 2009 0,8 0,7 1,2

- indemniza"ii pentru incapacitate temporar! 2006 7,4 8,0 5,0

34

de munc!, maternitate #i îngrijirea copiilor 2007 5,1 5,9 2,3 2008 3,2 5,7 1,6 2009 3,2 3,7 1,8

- presta"ii din fondul de #omaj 2006 2,6 2,9 1,6

2007 1,9 2,2 1,1 2008 1,3 1,4 0,9 2009 3,1 3,3 2,2

- presta"ii familiale 2006 5,7 6,1 4,2

2007 7,0 7,7 4,7 2008 6,5 7,2 4,3 2009 5,9 6,6 3,9

-presta"ii de asisten"! social! #i alte presta"ii 2006 4,5 4,5 4,7

2007 4,6 4,4 5,3 2008 3,8 3,7 4,2 2009 3,6 3,7 3,3

În procente fa"! de veniturile totale: - pensii 2006 15,7 14,4 21,8

2007 15,9 14,6 22,1 2008 18,2 16,6 26,0 2009 20,2 18,2 28,8

-alte presta"ii 2006 84,3 85,6 78,2

2007 84,1 85,4 77,9 2008 81,8 83,4 74,0 2009 79,8 81,8 71,2

Sursa: Ancheta bugetelor de familie.

În regiunile de dezvoltare Nord-Est #i Bucure#ti-Ilfov, câ#tigul salarial brut al femeilor, a fost în

medie mai apropiat de cel al b!rba"ilor, înregistrându-se cel mai sc!zut nivel al decalajului (1%), iar

valorile minime #i maxime ale acestuia au înregistrat varia"ii diferite, în jude"ele celor dou! regiuni.

În regiunea Nord-Est, ecartul dintre câ#tigul salarial mediu brut al femeilor #i cel al b!rba"ilor a

avut o varia"ie relativ sc!zut! (de la -8% în jude"ul Neam", la 5% în jude"ul Ia#i), comparativ cu Bucure#ti-

Ilfov unde s-a înregistrat varia"ia cea mai ridicat! a ecartului (de la -2% în Municipiul Bucure#ti, la 26% în

jude"ul Ilfov).

35

Se poate concluziona c! diferen"ele dintre salariile medii brute ale femeilor #i b!rba"ilor au

cunoscut varia"ii sensibile în profil teritorial, în func"ie de particularit!"ile factorilor de influen"!

economico-social! din fiecare regiune.

Tabelul 6.Veniturile totale ale popula&iei, pe categorii de gospod$rii

Anii Total

gospod$rii

Gospod$rii cu cap al gospod$riei: B$rba&i Femei

Venituri totale, lei - medii lunare pe o gospod!rie 2006 1386,3 1538,7 922,5

2007 1686,7 1865,2 1157,2 2008 2131,7 2353,4 1460,6 2009 2316,0 2558,5 1625,4

- medii lunare pe o persoan! 2006 473,3 483,2 428,7

2007 577,7 586,9 537,3 2008 731,5 742,9 680,8 2009 797,3 809,7 745,9

În % fa&$ de total gospod$rii: - medii lunare pe o gospod!rie 2006 100,0 111,0 65,5

2007 100,0 110,6 68,6 2008 100,0 110,4 68,5 2009 100,0 110,5 70,2

- medii lunare pe o persoan! 2006 100,0 102,1 90,6

2007 100,0 101,6 93,0 2008 100,0 101,6 93,1 2009 100,0 101,6 93,6

Sursa: Ancheta bugetelor de familie

În anul 2009, veniturile totale nominale, au fost de 2316,0 lei lunar pe gospod!rie #i 797,3 lei

pe persoan!, cu numai 8,6%, respectiv 9,0% mai mari decât în anul 2008. În termeni reali, veniturile totale

reale, medii lunare pe o gospod!rie au reprezentat 102,9% din nivelul înregistrat în anul 2008.

Veniturile totale medii ale gospod!riilor au avut valori mult mai ridicate în cazul

gospod$riilor conduse de b$rba&i, comparativ cu cele în care femeile sunt capul gospod!riei (tabelul

nr.6). Diferen"ele de venit între cele dou! categorii de gospod!rii s-au men"inut #i în 2009, în sc!dere, îns!,

36

fa"! de 2008 (cu 1,4 puncte procentuale), la aceasta contribuind #i impactul crizei precum #i reducerea cu

25% a salariilor bugetarilor.

Eviden"iem totodat! existen"a unor mari decalaje dintre nivelul veniturilor salariale realizate de

cele dou! categorii, dar #i al celor din activit!"i neagricole independente. Raportul dintre veniturile salariale

ale celor dou! tipuri de gospod!rii a fost de 2,1:1 #i 1,9:1 în cazul veniturilor din activit!"i neagricole

independente.

O alt! categorie de venituri, cu o pondere destul de important! în structura veniturilor totale ale

gospod!riilor, sunt veniturile din presta&ii sociale, ponderea lor în venitul total, fiind, în anul 2009, de

24,2%, mai mare în cadrul gospod!riilor conduse de femei (32,9%), fa"! de cele în care b!rba"ii sunt capul

gospod!riei (22,2%).

Tabel nr.7. Câ%tigul salarial nominal mediu net lunar, pe forme de proprietate, clase de m$rime ale

întreprinderilor %i pe sexe în anii 2004 %i 2008

lei/salariat

Forma de proprietate

Clase de m$rime a

Anul 2004 Anul 2008 B$rba&i Femei Ecartx B$rba&i Femei Ecartx

0 1 2 3 4 5 6 Total 643 549 0,85 1348 1264 0,94 Sub 50 de salaria"i 387 353 0,91 876 801 0,91 50-249 salaria"i 560 489 0,87 1242 1182 0,95 250 salaria"i #i peste 796 655 0,82 1739 1549 0,89 Proprietate public$ 821 666 0,81 1876 1631 0,87 Sub 50 de salaria"i 513 448 0,87 1225 1042 0,85 50-249 salaria"i 633 605 0,95 1604 1695 1,06 250 salaria"i #i peste 864 693 0,80 1966 1664 0,85 Proprietate privat$ 552 474 0,86 1191 1062 0,89 Sub 50 de salaria"i 376 341 0,91 859 781 0,91 50-249 salaria"i 534 461 0,86 1181 1043 0,88 250 salaria"i #i peste 719 602 0,84 1581 1401 0,87 x) Ecartul se calculeaz! ca raport procentual între salariile b!rba"ilor #i ale femeilor.

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS.

Salariile nominale nete lunare, în perioada 2004-2008, (tabelul 7) pe forme de proprietate, clase

de m!rime ale întreprinderilor #i pe sexe s-au caracterizat prin:

37

atât în sectorul public cât #i în cel privat, femeile au fost mai slab remunerate decât

b!rba"ii la toate clasele dimensionale ale întreprinderilor, exceptând unit!"ile cu 50 – 249 salaria"i din

sectorul public unde femeile erau mai bine retribuite în anul 2008;

tendin"a ecartului dintre salariile femeilor #i b!rba"ilor a fost una de diminuare în perioada

analizat!;

în sectorul public salariile au fost mai mari decât în cel privat practic la toate clasele

dimensionale ale întreprinderilor.

Veniturile în natur! reprezint! o surs! cu pondere mare în totalul veniturilor, în sc!dere, fa"! de

anii anteriori (de la 19,3% în 2006 la 16,3% în 2009), datorit! contravalorii consumului de produse agro-

alimentare, din resurse proprii. În anul 2009, aceasta a reprezentat 13,7% din veniturile totale. Similar cu

cazul presta"iilor sociale, ponderea veniturilor în natur! pentru gospod!riile conduse de femei (17,5%) este

mai mare decât a celor în care b!rba"ii sunt cap al gospod!riei (16,1%).

38

CAP.3

FACTORI DE INFLUEN#! AI SEGREG!RII

OCUPA#IONALE DE GEN

Dup! decenii de dezbateri aprinse #i dup! multiple cercet!ri empirice, oamenii de #tiin"! au

ajuns la un acord în leg!tur! cu segregarea de gen pe pia"a muncii în dou! privin"e. În primul rând, s-a

ajuns la concluzia c! segregarea de gen poate implica întradev!r o discriminare în ceea ce prive#te nivelul

salariz!rii #i, în al doilea rând, s-a stabilit c! nu exist! un singur factor care s! explice segregarea de gen.

Din literatura de specialitate abundent!, în Raportul Comisiei Europene intitulat „Gender

segregation in the labour market: root causes, implications and policy responses in the EU”, au fost

re"inu"i un num!r de #ase factori cheie ce se consider! c! influen"eaz! segregarea de gen pe pia"a muncii,

astfel:

1. avantajele comparative;

2. investi"iile mai reduse în educa"ie;

3. preferin"ele #i prejudec!"ile;

4. socializarea #i stereotipurile;

5. barierele de intrare #i practicile organiza"ionale;

6. rolurile/responsabilit!"ile diferite în asigurarea venitului familiei.

Avantajele comparative

Caracteristicile biologice diferite ale celor dou! sexe reprezint!, probabil, cea mai veche

explica"ie pentru diviziunea de gen a muncii. Mult timp s-a pus accent pe varietatea diferen"elor fizice

39

dintre cele dou! sexe ca, de exemplu, puterea muscular! la b!rba"i versus dexteritatea la femei. Cu timpul

îns!, progresul tehnologic a redus rolul caracteristicilor fizice, iar aten"ia s-a mutat c!tre creier sau mai bine

zis c!tre felul în care mintea func"ioneaz!.

Raportul Comisiei Europene aminte#te o serie de studii frecvent citate care arat! c! în timp ce

femeile demonstreaz! un nivel înalt de competen"e verbale, b!rba"ii sunt mai buni la rezolvarea

problemelor matematice sau vizualo-spa"iale abstracte (Maccoby #i Jacking, 1974 #i, de asemenea, Jones,

2008). Aceast! idee a fost sprijinit! #i de al"i speciali#ti care au observat c! gradul de ocupare al

persoanelor de sex feminin este mai redus în locurile de munc! mai puternic mecanizate, care necesit!

abilit!"i spa"iale (England # i al"ii, 1982), în schimb femeile sunt sistematic suprareprezentate în cazul

locurilor de munc! mai pu"in mecanizate (Bettio, 1988; West 1982). Recent îns! dezbaterea a fost

revitalizat! de rezultatelor testelor PISA cu privire la performan"ele celor dou! sexe la matematic! #i de

controversele din jurul afirma"iei lui Laurence Summers (2005) conform c!reia femeile au mai pu"ine

înclina"ii spre matematic!. Raportul „Gender segregation in the labour market: root causes, implications

and policy responses in the EU” îi citeaz! îns! pe Guiso #i al"ii (2008) care au observat c!, pentru femei,

scorul testelor de abilitate în matematic! este corelat negativ cu indicatorul diferen"elor de gen privind

statutul #i cu al"i indicatori ai inegalit!"ilor de gen. Ultimele rezultate ale testelor PISA la matematic! arat!

chiar c! fetele au ob"inut scoruri cel pu"in egale sau mai bune decât b!ie"ii în "!ri precum Suedia, Norvegia

#i Islanda.

Prin introducerea noilor tehnologii, avantajele biologice ajung s! joace un rol într-un num!r

foarte limitat de ocupa"ii în care competen"e peste medie în matematic! sau în alte discipline sunt

importante pentru productivitate, îns! #i în aceste cazuri nu trebuie atribuit un merit numai biologiei.

Investi"ii mai reduse în educa"ie

Investi"iile mai reduse în educa"ie sau formare profesional! în cazul femeilor le limiteaz!

acestora accesul la locuri de munc! pentru persoane slab calificate #i prost retribuite.

40

În Raportul Comisiei Europene sunt cita"i Coate #i Loury (1993) care sus"in c! femeile aleg ele

însele s! investeasc! mai pu"in în educa"ie deoarece anticipeaz! c! angajatorii vor avea prejudec!"i vizavi

de acestea #i le vor oferi slujbe care nu necesit! investi"ii ridicate în educa"ie.

O segregare se relizeaz! #i pe domenii de studii, femeile din înv!"!mântul superior optând

pentru disciplinele mai u#oare. O explica"ie ar putea fi aceea c! femeile fie nu percep educa"ia ca o

investi"ie corelat! cu viitorul loc de munc!, fie c! acestea consider! c! perimarea capitalului uman dobândit

în cazul acestor discipline, ca urmare a unor întreruperi în carier!, este mai redus!.

De#i diferen"ele de gen persist!, realitatea este c! desegregarea în înv!"!mântul superior a

avansat rapid în cazul cohortelor de studen"i tineri, cu excep"ia cazului matematicii # i informaticii

(Eurostat, 2008).

Eviden"ele statistice cu privire la intensitatea leg!turii dintre segregarea în educa"ie #i

segregarea în ocupare sunt mixte. Astfel, Valentova #i al"ii (2007) au observat c! segregarea orizontal! în

educa"ie (pe domenii) este mai strâns legat! de segregarea ocupa"ional! de gen decât segregarea vertical! în

educa"ie (pe niveluri de educa"ie). Autorii raportului „Gender segregation in the labour market: root causes,

implications and policy responses in the EU” au observat c! o corela"ie semnificativ! între modificarea

segreg!rii în educa"ie #i modificarea segreg!rii în ocupare este detectabil! pentru toate "!rile membre

UE15, dar nu #i pentru noile State Membre.

În ceea ce prive#te formarea profesional! la locul de munc!, statisticile arat! c!, în medie,

femeile beneficiaz! de mai pu"ine ore de formare comparativ cu b!rba"ii. Acest lucru este pus îns! mai

degrab! pe seama deciziei angajatorilor #i a acordurilor colective decât pe seama alegerii proprii a femeilor.

Preferin"ele !i prejudec#"ile

Femeile ar putea avea, ca #i b!rba"ii, o preferin"! clar! pentru anumite ocupa"ii. Speciali#tii

consider! c! preferin"ele pentru un anumit loc de munc! #i anumite caracteristici ale acestuia sunt definite

chiar înainte ca persoana s! intre în sistemul educa"ional sau pe pia"a muncii #i c!, teoretic, oamenii sunt

dispu#i s! pl!teasc! pentru preferin"ele lor dac! este necesar (Rosen, 1986). Conform teoriei compens!rii

41

diferen"elor salariale, dac!, s! zicem, o femeie ocup! un loc de munc! în domeniul educa"iei (domeniu în

care predomin! for"a de munc! feminin!) iar aceasta este mai prost retribuit! comparativ cu b!rba"ii pentru

un efort comparabil #i pentru aceea#i calificare, decalajul salarial care rezult! este interpretat ca plata la

care femeia dore#te s! renun"e pentru a se bucura de ocuparea unui loc de munc! conform propriei

preferin"e. Cu toate acestea, în ciuda ipotezei privind preferin"ele stabile #i bine definite ale persoanelor,

este greu de spus ce prefer! cu adev!rat cineva. Preferin"ele se pot adapta rezultatelor odat! ce o alegere a

fost f!cut!. Astfel, este greu de dovedit c! femeile prefer! cu adev!rat locurile de munc! dominate de femei

chiar dac! acestea sunt mai prost remunerate.

Preferin"ele pot include îns! prejudec!"ile, spune Raportul „Gender segregation in the labour

market: root causes, implications and policy responses in the EU”. Aici se aminte#te c! Becker (1957)

argumenteaz! c!, dac! unii angajatori de sex masculin au prejudec!"i, dar exist! suficient de mul"i al"i

angajatori care nu au prejudec!"i în a opera cu o for"! de munc! integral sau predominant feminin!, atunci

segregarea poate de fapt s! protejeze femeile împotriva riscului de discriminare (#i de remunerare proast!).

Aceast! ipotez! intuitiv! derivat! din teoria discrimin!rii a lui Becker a fost supus! îns! destul de pu"in

test!rii empirice, iar rezultatele au fost destul de controversate (Masters, 1975; Reich, 1981).

Tot Raportul Comisiei Europene îl citeaz! pe Goldin (2002) care a revizuit recent argumentele

lui Becker #i le-a transpus într-o alt! ipotez!, mai sofisticat!, cea a „polu!rii”. Conform acesteia, întrucât

femeile au intrat mai târziu pe pia"a muncii, exist! mai mult! incertitudine cu privire la atributele #i

capacit!"ile lor. Când femeile acced la ocupa"ii dominate de b!rba"i, unde anumite capacit!"i sunt surse de

prestigiu #i de retribu"ii ridicate (ca de pild! ocupa"iile din trecut care necesitau for"! fizic!), acest lucru

înseamn! c! ocupa"iile respective nu mai necesit! acele capacit!"i. Temându-se de „poluare”, lucr!torii

b!rba"i se opun astfel accesului femeilor la ocupa"iile tradi"ional masculine. Pentru a evita îns! opozi"ia

angaja"ilor de sex masculin #i pentru a putea angaja femei, angajatorii care nu au prejudec!"i vizavi de for"a

de munc! feminin! ar putea r!spunde prin crearea a dou! ocupa"ii, una de tip feminin # i alta de tip

masculin, remunerate egal. Cu toate acestea, solu"ia cre!rii a dou! ocupa"ii separate are o durat! lung! de

implementare, iar în timpul procesului respectiv femeile vor continua s! fie suprareprezentate în ocupa"ii

42

care necesit! calific!ri mai reduse #i sunt mai prost retribuite. A#adar, cazuri de discriminare pot ap!rea #i

pe parcursul procesului de segregare „neutr!”. Goldin aduce o mul"ime de exemple în sprijinul ipotezei

sale. Explica"ia sa are avantajul c! furnizeaz! fundamentele teoretice pentru ideea conform c!reia nu toate

tipurile de segregare sunt „rele”.

Socializarea !i stereotipurile

Spre deosebire de speciali#tii economi#ti, sociologii consider! c! preferin"ele sunt constituite

social fie via pia"a muncii, fie via familie sau alte institu"ii sociale. În accep"iunea acestora, preferin"ele nu

este posibil s! nu reflecte stereotipurile de gen, se arat! în Raportul Comisiei Europene.

Cercetarea stereotipurilor de gen are în vedere drept componente centrale examinarea

tr!s!turilor asociate femeilor ș i b!rbaț ilor, rolurile asociate fiec!rui gen (b!rbaț ii sunt capi de familie,

femeile cresc copiii ș i au grij! de gospod!rie, de exemplu), caracteristicile fizice ș i abilit!ț ile cognitive

stereotip asociate genului respectiv (b!rbaț ii sunt v!zuț i mai analitici ș i mai buni în rezolvarea

problemelor, pe când femeile sunt considerate mai expresive, mai imaginative ș i cu abilit!ț i verbale mai

bune).

Conform lui Reskin #i Bielby (2005) stereotipurile sunt importante deoarece acestea sunt în

general cunoscute #i impun un comportament potrivit.

Pe pia"a muncii, stereotipurile pot fi utilizate ca proxi pentru productivitate atunci când

caracteristicile adev!rate ale lucr!torilor individuali nu sunt pe deplin cunoscute. De exemplu, exist!

prezum"ia c! femeile sunt mai bune la predare (ca profesori), iar b!rba"ii la condus sau exist! percep"ia c!

pe femei te po"i bizui mai pu"in din cauza faptului c! acestea sunt mai pu"in productive ca urmare a

întreruperilor mai dese în carier!. Acest lucru d! na#tere la o discriminare statistic!, prin care toate femeile

se presupune c! au discontinuit!"i în munc!, de#i numai o parte dintre acestea prezint! astfel de

discontinuit!"i (Phelps, 1972).

Ca urmare a faptului c! stereotipurile sunt utilizate ca informa"ie surogat sau pentru a impune

un comportament, acestora li se atribuie o importan"! considerabil! pentru segregare de c!tre socilogi.

43

Povestirile sunt exemple de constituire explicit! #i voit! de stereotipuri. Astfel, în timpul celui de-al doilea

R!zboi Mondial, pentru a face fa"! deficitului de for"! de munc! masculin! din fabrici presa a creat mitul

femeii „nituitor” (o femeie capabil! s! fac! munca b!rba"ilor), mit ce a fost demolat odat! ce r!zboiul a luat

sfâr#it. A#a cum dovede#te acest exemplu, istoria explic! modul cum o ocupa"ie sau alta a ajuns s! fie

asociate cu un sex sau cel!lalt. La nivel de politici îns!, deci la nivel practic, în literetura de specialitate se

arat! foarte clar c! utilizarea sistemului de educa"ie sau a mass-mediei pentru înl!turarea asocierii dintre

anumite ocupa"ii #i feminitate trebuie s! parcurg! un drum lung pân! la desegregare.

Barierele de intrare !i practicile organiza"ionale

Raportul „Gender segregation in the labour market: root causes, implications and policy

responses in the EU” arat! c! stereotipurile au câ#tigat importan"! ca mecanism de segregare odat! cu

demolarea progresiv! a barierelor formale ce le-au împiedicat pe femei s! accead! c!tre unele ocupa"ii

specifice.

Bariere au fost impuse de c!tre legisla"ie dar #i de c!tre muncitorii organiza"i în sindicate sub

aspectul unor practici restrictive (a se vedea Humphries, 1977; Rubery, 1978 sau Hartman, 1979). În

economiile de pia"! cele mai dezvoltate, interdic"iile legale # i restric"iile pot fi privite ca apar"inând

trecutului, îns! o parte din acel trecut este suficient de recent pentru a exercita înc! influen"e în prezent. De

exemplu, în Italia femeile au fost acceptate s! intre în sistemul judiciar doar începând cu anul 1963, iar în

Olanda a fost numit! prima femeie judec!tor abia în 1947. Mai mult decât atât, trebuie spus c! îndep!rtarea

barierelor legale nu garanteaz! c! opozi"ia clandestin! va disp!rea. Acela#i Raport al Comisiei Europene îl

citeaz! pe May (2008) care men"ioneaz! c! unele argumente utilizate în trecut pentru a justifica barierele

formale la accederea în înva"!mântul superior sunt folosite chiar #i ast!zi la explicarea segreg!rii curriculei

universitare în SUA.

Alte forme de bariere ascunse pot fi întâlnite în practicile organiza"ionale care influen"eaz!

selec"ia #i promovarea femeilor prin folosirea stereotipurilor (Kanter, 1977). În timp ce discriminarea la

angajare poate fi mai pu"in întâlnit! în ziua de ast!zi datorit! legisla"iei anti-discriminare, practicile de

44

personal sunt înc! în mare m!sur! discre"ionare. De exemplu, sexul angaja"ilor este luat deseori în

considerare atunci când acestora li se atribuie diverse sarcini.

Ipotezele pie"ei muncii duale # i pie"ei muncii interne pe care Barron #i Norris (1976) sau

Doeringer #i Piore (1971) le-au propus în anii '70 relev! diferen"ele sistematice dintre locurile de munc!

specific masculine #i cele specific feminine în ceea ce prive#te condi"iile de munc!, posibilit!"ile de

avansare în carier! sau sistemele de plat!. Motivul poate fi o real! sau presupus! discontinuitate în munc!

în cazul femeilor sau poate fi pur! discriminare. O parte din aceste diferen"e înc! persist! deoarece s-a

observat c! slujbele predominant masculine ofer! traiectorii ale carierei mai lungi. În schimb, în cazul

slujbelor specific feminine treptele de avansare sunt mai dese #i astfel ofer! un avans mai mic la fiecare

promovare (Peterson #i Saporta, 2004; Barnett, Barron #i Stuart, 2000).

Raportul Comisiei Europene arat! c! exemple de practici organiza"ionale poten"ial p!rtinitoare

sunt mecanismele de angajare sau promovare care au tendin"a de a favoriza for"a de munc! masculin! ca

urmare a faptului c! femeile au mai pu"ine resurse rela"ionale. Cercet!rile au ar!tat c!, cu cât practicile de

personal sunt mai birocratice, mai formale #i mai transparente, cu atât asocierile dintre slujbe # i gen sunt

mai slabe (Reskin #i McBrier, 2000). Locurile de munc! din sectorul public sau din firmele mari au

tendin"a de a fi mai birocratic reglementate. Astfel, diferitele structuri ale sistemelor de plat! sau diferitele

tipuri de angajatori (firme mari sau mici, din domeniul public sau privat) contribuie la constituirea

modelului de segregare (Grimshaw and Rubery, 2007).

Rolurile/responsabilit#"ile diferite în asigurarea venitului familiei

Pe baza analizei unui studiu de caz detaliat, Bettio (1988) afirm! c! segregarea ocupa"ional!

adesea " ine captive femeile pe locuri de munc! cu valoare ad!ugat! mic! #i mai prost retribuite. Pe de o

parte, diferite slujbe au o valoare ad!ugat! diferit! pentru angajatori în func"ie de pozi"ia locului de munc!

în structura lan"ului de produc"ie #i nu în func"ie de productivitate sau de preg!tirea profesional! a

angajatului. De exemplu, locurile de munc! din activit!"ile intensive în munc! au tendin"a de a prezenta o

valoare ad!ugat! pe or! lucrat! mai mic! #i sunt adesea puternic feminizate (West, 1982; Bettio, 1988). Pe

45

de alt! parte, puterea de negociere a femeilor are tendin"a de a fi mai redus!, în principal din cauza unei

distribu"ii neuniforme a resposabilit!"ilor familiale #i angajamentului inegal în asigurarea venitului familiei.

Dat! fiind larg r!spândita prezum"ie c! b!rbatul are rolul de aduc!tor de venit, de cap al familiei #i c!

femeia are rolul de a cre#te copiii #i de a avea grij! de gospod!rie, angajatorii consider! c! b!rba"ii se

portrivesc mai bine cu locurile de munc! cu valoare ad!ugat! mai mare, pentru care sunt dispu#i s!

pl!teasc! mai mult. O inevitabil! consecin"! a acestei „potriviri” este subevaluarea # i minimizarea

recunoa#terii abilit!"ilor specifice solicitate de locurile de munc! feminine (Elson # i Pearson, 1981;

England, 2004).

Raportul Comisiei Europene mai arat! c! distribu"ia inegal! a responsabilit!"ilor familiale

ofer!, de ademenea, o explica"ie alternativ! pentru faptul c! femeile accept! oferte de munc! cu program

redus sau cu orar flexibil de#i acest lucru implic! salarii orare mai reduse dac! acesta este singurul mod în

care ele pot combina rolul de mam! #i rolul de aduc!tor de venit.

46

CAP.4

TENDIN#E "I STRUCTURI ALE

ANTREPRENORIATULUI FEMININ ÎN ROMÂNIA

Femeile antreprenor reprezint! un poten"ial subutilizat în continu! cre#tere în economiile "!rilor

UE-27 # i în România. Cu toate c! antreprenoriatul reprezint! un proces în expansiune rapid!, femeile se

confrunt! cu o serie de dificult!"i specifice care eviden"iaz! existen"a unui poten"ial subutilizat al acestora

în materie de antreprenoriat.

Monitorul Global al Antreprenoriatului (Global Entrepreneurship Monitor - GEM), o institu"ie

academic! de cercetare non-profit, ofer! o multitudine de informa"ii #i aspecte referitoare la diferen"ele

dintre antreprenoriatul masculin #i cel feminin, care pot fi analizate pe trei niveluri:

diferen&a natural$ a antreprenoriatului feminin, la nivelul activit!"ilor (servicii,

sectoare #i locuri de munc! cu valoare a!ugat! sc!zut!, poten"ial redus de cre#tere a locurilor de munc!

etc);

diferen&e de motivare/angajare (munc! cu timp par"ial, fonduri disponibile pentru

start-up-uri, calific!ri, oportunit!"i oferite, teama de e#ec);

Diferen&a la nivelul inser&iei pe pia&a muncii/revelarea importan"ei re"elei, acces la

finan"are, acces la structuri de promovare).

Vom încerca, în prezenta cercetare, s! contur!m profilul antreprenoriatului feminin în România

#i s! identific!m tipurile de dificult!"i pe care acesta le întâmpin!, precum #i ini"iativele #i m!surile

posibile, în vederea dep!#irii stereotipurilor care înc! persist! în domeniul AF, " inând seama de

47

specificitatea # i nevoia de sprijin ale acestuia, printr-un management mai bun al timpului, structuri de

training adecvate, acces mai lesnicios la finan"!ri, o mai bun! vizibilitate #i formare de re"ele.

Crearea #i dezvoltarea de IMM-uri este considerat! drept una din c!ile redres!rii economiei

na"ionale #i men"inerii la cote relativ înalte a cre!rii de noi locuri de munc! #i reprezint! una din priorit!"ile

guvernelor din majoritatea "!rilor, membre #i nemembre ale UE2.

Ideea privind importan"a încuraj!rii concep"iei antreprenoriale # i a conducerii unei afaceri

promovate în rândul tuturor categoriilor popula"iei cap!t! o importan"! deosebit!, mai ales în condi"iile

actualei crize economice #i financiare.

Cre#terea num!rului de femei antreprenor în România, dar #i în alte "!ri, este considerat! de

majoritatea speciali#tilor drept unul din factorii cu contribu"ie major! la contracararea fenomenului actual

al crizei economice #i al relans!rii cre#terii sustenabile al diminu!rii discrepan"elor de gen.

De#i statisticile UE nu urm!resc num!rul femeilor antreprenor, în multe "!ri membre ale UE se

estimeaz! c! num!rul femeilor care lucreaz! pe cont propriu este în continu! cre#tere (CEEDR, 2010) în

prezent acestea reprezentând circa 30% din num!rul total al antreprenorilor.

Realitatea privind AF în ceea ce prive#te dificult$&ile cu care se confrunt$, în mod plastic, a

fost exprimat! prin a#a numita formul! a „plafonului %i peretelui de sticl$”, asupra c!reia vom face o

scurt! referire întrucât reflect! o realitate nu doar a egalit!"ii de #anse #i de gen, ci a situa"iei segreg!rii în

acest domeniu, având în vedere c! realitatea AF se confrunt! cu multe stereotipii, mentalit!"i #i uneori

„prejudec!"i” vizând motiva"ia prevalen"ei numerice #i nu numai a b!rba"ilor in func"ii ierarhic superioare,

comparativ cu femeile.

Plafonul de sticl$ (glass ceiling, plafond de verre) utilizat metaforic, pentru prima dat!, în anul

1986 de c!tre doi ziari#ti americani, se refer! la obstacolele sau barierele care exclud femeile de la

accesarea nivelurilor ierarhice cele mai înalte. Cu alte cuvinte, acesta vizeaz! o serie de bariere invizibile,

48

dincole de care femeile nu au acces sau au un acces foarte limitat în ierarhia superioar! a func"iilor de

conducere. Aceste bariere constituie o form$ de segregare vertical$ în evolu"ia carierelor femeilor care

fac ca la competen"e egale, bazate pe acelea#i diplome ca #i b!rba"ii, acestea s! nu poat! accede decât foarte

greu sau deloc la pozi"ii ierarhice mai înalte.

Dac! plafonul de sticl! semnific! obstacole absconse, invizibile care împiedic! femeile s!

ajung! în pozi"iile cele mai înalte de ierarhie sociale, pere"ii paharului (parois de verre) reprezint!

mecanismul situa"iilor în care femeile ajung în posturi de nivel mai pu"in înalt care se afl! adesea în filiere

#i servicii considerate mai pu"in centrale sau strategice pentru organiza"ie. În mod figurat, se poate

considera c! femeile nu au acces la „aleea central$”, singura care ofer! acces la niveluri ierarhice înalte

potrivit urm!toarei scheme:

Nu numai la companii, dar # i chiar în institu"ii publice #i universit!"i, cea mai mare parte a

posturilor ierarhice superioare sunt ocupare de c!tre b!rba"i. Plafonul de sticl! despre care s-a f!cut anterior

vorbire nu poate fi spart decât prin stabilirea de cote, de exemplu , de 25% pentru femei pe anumite func"ii

superioare3. În prezent, tot mai mul"i factori de influen"! converg c!tre „spargerea” plafonului de sticl!

între care men"ion!m: cre#terea num!rului #i a ponderii femeilor cu studii superioare; dinamica mai înalt! a

femeilor antreprenor fa"! de cea a b!rba"ilor, introducerea TIC care ofer! #anse profesionale mai echilibrate

pentru b!rba"i #i femei; emanciparea, în general, a femeilor, în zonele #i regiunile cu nivel de dezvoltare

economico-social! relativ sc!zut!; con#tientizarea mai cuprinz!toare a complementarit!"ilor socio-

49

profesionale dintre b!rba"i #i femei ca #i a efectelor defavorabile a oric!rei discrimin!ri sau segreg!ri de

gen.

În vederea maximiz!rii contribu"iei antreprenoratului feminin la dezvoltarea durabil! a

societ!"ii # i economiei, în prezenta cercetare ne-am propus s! eviden"iem impactul pe care-l au diferi"i

factori socio-demo-economici asupra AF, comparativ cu AM, bazându-ne, în principal, pe informa"ii, date

#i anchete realizate în cadrul EUROSTAT sau al altor organiza"ii interna"ionale din care România face

parte. Totodat!, s-au utilizat #i datele statice #i informa"iile economice-sociale existente în statisticile

na"ionale #i literatura de specialitate din "ar! #i str!in!tate.

F!r! a aprofunda abord!rile tematico-metodologice referitoare la defini"ie, con"inutul, sfera de

cuprindere, nivelurile de analiz!, convergen"ele #i divergen"ele de natur! teoretic!, cercetarea noastr! pune

accent pe principalii factori care stimuleaz! sau, dimpotriv!, obstruc"ioneaz! sporirea rolului #i contribu"ia

AF, pe cât de complexe pe atât de importante la sustenabilitatea dezvolt!rii "! rii, la cre#terea

competitivit!"ii #i eficien"ei economice #i sociale.

4.1. Abord$ri teoretico-metodologice ale antreprenoriatului feminin

Revista american! „Journal of Small Business Management” publica, pentru prima dat! în anul

1976, articolul „Antreprenoriatul: O nou! frontier! feminin!”4, considerat ca prim studiu privind

abord!rile teoretice ale antreprenoriatului feminin. Ca urmare a faptului c! num!rul femeilor antreprenor a

cunoscut practic o cre#tere foarte rapid! în toate "!rile dezvoltate, începând cu anii ’80 au început s! apar!

tot mai multe cercet!ri de specialitate privind antreprenoriatul feminin (AF), aten"ia fiind focalizat! asupra

similitudinilor #i deosebirilor dintre întreprinz!torii b!rba"i #i femei, asupra rolului AF pentru promovarea

ocup!rii for"ei de munc! #i a cre#terii economice durabile #i, mai recent, asupra contribu"iei femeilor

oameni de afaceri în relansarea cre#terii economice #i ie#irea din criza economico-financiar! interna"ional!.

Femeile au fost considerate o for"! motrice important! a economiilor na"ionale dup! anul 2000,

veniturile generate #i ponderea acestora în volumul total al for"ei de munc! ocupate reprezentând contribu"ii

notabile ale AF la cre#terea economic! sustenabil!.

50

Chiar dac! mul"i speciali#ti consider! c! un antreprenor trebuie s! aib$ acelea%i caracteristici,

indiferent de sex, în literatura de specialitate se analizeaz! o serie de diferen&e în ceea ce prive#te

segregarea de sex, în acest domeniu, alegerea tipului de afaceri, a ramurii sectorului #i domeniilor,

strategiile de finan"are, structurile de guvernare #i de cre#tere, în func"ie de genul antreprenorului.

Cunoa#terea diferen"elor # i particularit!"ilor de gen ale AF a determinat apari"ia unui mare

num!r de studii referitoare la femei oameni de afaceri (women businessmen), bazate în special pe

tipologia femeilor patron, pe capabilit!"ile #i comportamentele acestora, constituite ca o component! sui

generis a antreprenoriatului general. De#i interesul pentru AF a crescut, nu cele mai multe studii #i

preocup!ri de cercetare se axeaz! pe acest tip de antreprenoriat, în general, constatându-se o situa"ie de

insuficien"! a studiilor #i statisticilor privind AF.

AF are într-adev!r o serie de tr!s!turi comune cu cel masculin, dar nu poate fi neglijat!

specificitatea acestuia, din punctul de vedere referitor la motiva&ie, obiective, modalit$&i de preg$tire %i

organizare, strategii %i resurse.

O serie de cercet!ri în domeniul AF au încercat s! elucideze statutul femeilor de afaceri,

motiva"iile de ordin personal ale acestora în selectarea tipului de afacere, dincolo de m!rimea salariului

(Brush, 1992). Alte cercet!ri s-au focalizat pe modul în care AF î#i ini"iaz! o afacere, sau pe a#tept!rile de

la afacerea respectiv!, pe structurile organizatorice, modul de operare #i alegere a domeniilor.

O direc"ie a cercet!rilor privind AF, nu de mai mic! importan"!, vizeaz! contribu&ia AF la

cre%terea economic$ (Gatewood et al 2003) în diferitele sectoare #i domenii de activitate.

Prezenta cercetare va încerca s! identifice punctele tari # i cele slabe ale AF # i s! propun!

recomand!ri pentru cre#terea rolului economic al AF folosind, între altele, prin particularizare #i aderare la

o serie de constat!ri, concluzii #i propuneri ale echipei de cercetare „Diana Team”5 (2002) care, pe

parcursul mai multor ani, a cercetat AF pe un areal problematic extins, acordând o aten"ie special!

identific!rii #i îmbun!t!"irii modalit!"ilor de finan"are a AT #i abord!rilor strategice de cre#tere durabil! a

întreprinderilor conduse de femei.

Paralel cu cre#terea importan"ei AF, a avut loc o m!rire a num!rului de reviste #i publica"ii care

au consacrat în cadrul c!rora studierii AF un spa"iu în extindere continu!, cu o pondere cuprins! între 7% #i

51

30% din totalul spa"iului editorial al diferitelor reviste #i publica"ii, rezultând concluzia c! analiza

cantitativ! # i calitativ! a AF ridic! numeroase aspecte neelucidate, insuficient cercetate #i comensurate,

unele direct legate de aspectele segreg!rii de gen.

Principalele componente ale problematicii AF, investigate în literatura de specialitate, în linii

generale sunt:

curente de gândire #i teorii feministe privind rolul economico-social al femeii;

particularit!"i antreprenoriale legate de capitalul uman (educa"ie #i experien"!) #i de

aspecte de natur! demografic! (vârst!, starea civil!, copii);

motiva"ie (aspira"ii #i scopuri);

strategii de finan"are (strategii #i echipe manageriale);

surse de capital ini"ial (împrumuturi, capital de pornire propriu, alte surse de finan"are);

re"ele familiale #i sociale;

factorii frenatori ai AF sub forma barierelor #i obstacolelor legate de cadrul

institu"ional-legislativ #i particularit!"ile mediului de afaceri;

abord!ri interna"ionale #i na"ionale; politici publice guvernamentale etc.

Principalele eforturi de cercetare a AF, dup! anii ’80, au vizat identificarea particularit!"ilor,

motiva"iilor #i atitudinilor femeilor oameni de afaceri care au eviden"iat ca o prim! motiva"ie a AF nevoia

de a realiza ceva, satisfac&ia locului de munc$, retribu&ia %i independen&a, ceea ce practic reprezentau

caracteristici ale motiva"iei asem!n!toare cu cele ale b!rba"ilor antreprenori. Ca particularitate a AF, înc!

de la bun început, se remarc! discriminarea în domeniu finan&$rii %i credit$rii pentru capitalul de

pornire sau continuarea afacerii. Între AF #i AM exist! totu#i pu"ine diferen"e (Schwartz, 1976) în ceea ce

prive#te calit!"ile personale pe care ar trebui s! le aib! un antreprenor, indiferent de gen.

AF reprezint! un domeniu nou de cercetare care, datorit! lipsei unor statistici detaliate #i

publicate cu regularitate, utilizeaz! în mare m!sur! metode de cercetare bazate pe chestionare, e#antioane

sau pe opinii ale exper"ilor, sau pe o serie de rapoarte ale asocia"iilor na"ionale #i interna"ionale al

asocia"iilor femeilor antreprenor.

52

Dup! anii ’80, concomitent cu rafinarea metodelor de cercetare a antreprenoriatului s-a resim"it

nevoia unor îmbun!t!"iri ale abord!rilor metodologice cantitative #i calitative, axate mai ales pe

caracteristicile personale #i tr!s!turile psiho-comportamentale ale femeilor implicate în gestionarea

afacerilor. Practic, s-a urm!rit cercetarea tr!s!turilor capitalului uman feminin, referitoare la nivelul de

educa"ie #i preg!tire profesional!, experien"! în afaceri, gama de specializ!ri, competen"e # i calific!ri,

profilul psihologic, înclina"ii personale, motiva"ii etc. Studierea AF, pe aceast! structur! problematic!, a

condus implicit la o nou! viziune legat! de caracteristicile, particularit!"ile AF ca # i a modalit!"ilor de

manifestare a acestora, contribuind la rafinarea #i completarea teoriilor existente privind carierele

profesionale #i leadership-ul, procesul de formare #i înv!"are antreprenorial!, pe durata ciclului de via"!,

dezvoltarea competen"ei antreprenoriale #i de leadership la începutul afacerii #i pe parcursul dezvolt!rii

acesteia, provoc!rile AF #i modul de solu"ionare a acestora, carierele feminine ale antreprenoriatului etc.

4.2. Tendin&e ale antreprenoriatului feminin în UE %i pe plan mondial. Locul României

De#i problematica feminin$ a aspira&iilor %i strategiilor antreprenoriale, este înc!

insuficient clarificat!, o bun! parte a opiniilor din literatura de specialitate, ca de altfel # i cele ale

practicienilor, consider! c! alegerile strategice ale AF variaz! în func"ie de: tipul afacerilor; sectorul #i

strategiile de cre#tere adoptate; structura finan"!rii; aprovizionarea cu resurse; nivelul tehnologic etc.

Dificult!"ile mai mari întâmpinate de AF, în cea ce prive#te accesul la resursele de finan"are #i

alte tipuri de resurse (achizi"ia de tehnologii, accesul la canalele de distribu"ie, expertiz! #i informa"ie) au

reprezentat un domeniu specific al cercet!rilor AF rezultând o serie de discrepan"e #i decalaje fa"! de AM.

La nivelul UE, în perioada 2004-2009 cele mai mari dificult!"i (în propor"ie de 53%) erau legate de

crearea unei noi întreprinderi, urmate (în propor"ie de circa 30%) de cele referitoare la preluarea unei

afaceri existente, femeile având obstacole mai mari #i mai numeroase în aceast! privin"!, comparativ cu

b!rba"ii.

53

În ceea ce prive%te caracteristicile socio-demografice, într-un context comparativ între AF #i

AM, studiile de specialitate6, bazate pe chestionare în perioada men"ionat! au eviden"iat urm!toarele:

- cei mai tineri întreprinz!tori sunt mai mult interesa"i în start-up-uri #i, pe m!sur! ce cre#te

vârsta, interesul pentru o astfel de form! de desf!#urare a afacerii scade;

- în cazul în care exist! oportunit!"i de afaceri, o propor"ie mai mare a AM, fa"! de AF, opteaz!

pentru start-up-uri;

- femeile în vârst! de peste 55 de ani sau cele casnice nu #i-au manifestat interesul de a deveni

antreprenori, în mai mare m!sur! decât b!rba"ii;

- întreprinz!torii mai tineri (sub 39 de ani) î#i înfiin"eaz! propria afacere, folosind oportunit!"ile

care apar în mediul de afaceri, îndeosebi cei cu un grad de instruc"ie mai ridicat #i cu re#edin"a în mediul

urban, mai ales în marile aglomera"ii;

- în cazul persoanelor cu ambii p!rin"i care au afaceri pe cont propriu, înclina"ia spre a continua

afacerea p!rin"ilor este foarte mare, dar în propor"ie mai mare la b!rba"i decât la femei;

- mai multe femei decât b!rba"i acord! o importan"! mai mare schimb!rii situa"iei din familie

când inten"ioneaz! s! porneasc! o afacere, acordând o importan"! mai mare decât b!rba"ii asupra necesit!"ii

de a g!si fondurile necesare;

- cu cât o femeie întreprinz!tor este mai tân!r! cu atât este mai probabil s! considere ca factor

important insatisfac"ia fa"! de pozi"ia sa curent! în afaceri, în timp ce femeile antreprenor mai vârstnice

manifest! mai pu"in interes fa"! de pozi"ia pe care o ocup!;

- femeile ca #i b!rba"ii antreprenori este probabil s! acorde cea mai mic! importan"! privind

schimb!rile în situa"ia familial!.

În ceea ce prive#te elementele cele mai importante necesare pentru a ini"ia o afacere, acestea

sunt în ordine descresc!toare, potrivit studiilor din literatura de specialitate, urm!toarele: o idee de afaceri

54

adecvat! (94%-77%)7, ob"inerea de mijloace financiare necesare (90%-45%); un partener de afaceri potrivit

(79%-30%); insatisfac"ie fa"! de situa"ia anterioar! (72%-30%); schimb!ri în situa"ia familial! (70%-23%).

Compara"iile între femeile #i b!rba"ii care sunt deja implica"i în afaceri, la nivelul UE-25,

relev! o serie de particularit!"i socio-demografice interesante #i în tabelul nr.2.1:

Tabel nr.2.1. Caracteristici generale ale femeilor %i b$rba&ilor antreprenori UE-25

Procentajul (%)

persoanelor care

ini"iaz! o nou!

afacere

Procentajul (%)

persoanelor care au

început sau preluat

o afacere în ultimii

ani #i sunt înc!

active

Procentajul (%)

persoanelor care

au început sau

preluat o afacere

de peste 3 ani #i

sunt înc! active

Procentajul (%)

persoanelor care

au început o

afacere #i care

au dat faliment

Procentajul (%)

persoanelor care au

început o afacere #i în

prezent nu mai sunt au

avut întreprinz!tori

întrucât afacerea a fost

vândut!, transferat!

sau închisa

UE-25 18,8 13,7 23,1 9,4 28,1

B!rba"i 18,4 14,8 24,9 9,1 26,4

Femei 19,6 11,6 19,9 10,0 31,2

Sursa: Flash EB.nr.192, Entrepreneurship Survey in 25 Member States, Iceland and Norway, the Gallup

Organization

Observ!m din datele de mai sus c! femeile cu aptitudini antreprenoriale, superioare b!rba"ilor,

se înregistreaz!, pe ansamblul "!rilor UE-25, în cazul ini"ierii unei noi afaceri (19,6% fa"! de 18,4%), ca #i

al celor care #i-au vândut, transferat sau închis afacerea (31,2% fa"! de 26,4%). Procentaje superioare ale

AF se înregistreaz! în cazul celor care #i-au încheiat afacerea (31,2%) #i procentaje relativ sc!zute, în cazul

celor care au dat faliment (10%).

55

Tabelul nr.2.2 Imaginea antreprenorilor pe sexe în UE (%)

A B C D Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu

UE-25 72,6 21,4 45,4 47,6 87,5 9,6 42,4 48,8 B!rba"i 75,7 29,8 44,7 49,2 88,9 9,4 43,1 49,7 Femei 69,7 23,0 46,1 46,1 86,8 9,7 41,7 48,0 A: Antreprenoriatul este baza cre!rii avu"iei de care beneficiaz! întreaga societate;

B: Antreprenorii se gândesc numai la interesele proprii;

C: Antreprenorii sunt creatori de locuri de munc!;

D. Antreprenorii exploateaz! munca altor persoane.

Sursa: Flash EB.nr.192, Entrepreneurship Survey in 25 Member States, Iceland and Norway, the Gallup

Organization

Tabel nr.2.3 Imaginea antreprenorilor*) potrivit statutului în societate, pe grupe de vârste,

educa&ie, urbanizare, ocupare %i ocupa&ia p$rin&ilor

Antreprenor Func&ionar public Manager UE – 25 total 2,10 1,51 2,40 Sexe B!rba"i - total 2,14 1,49 2,39 Femei – total 2,07 1,54 2,41 Grupe de vârste 15-34 1,94 2,58 2,50 25-39 2,03 2,53 2,45 40-54 2,57 2,48 2,40 55+ 2,06 2,46 2,40 Educa&ie Pân! la 15 ani 2,07 2,41 2,38 16-20 ani 2,02 2,50 2,42 20+ 2,09 2,58 2,46 Înc! la studii 1,96 2,59 2,51 Urbanizare Metropol! 2,08 1,55 2,40 Urban 2,03 1,59 2,42 Real 2,03 1,57 2,43

56

Ocupa&ii Pe cont propriu 2,13 1,55 2,35 Angajat 2,04 1,51 2,48 Muncitor manual 1,98 1,63 2,43 Neangajat 2,03 1,61 2,39 *)Nota"ii de la 1 la 3

Sursa: Date prelucrate pe baza informa"iei primare de la sursa tabelului nr.2.1.

Se observ! c!, în ordine ierarhic!, din punctul de vedere al percep"iei prestigiului social, pe

primul loc se situeaz! statutul de manager dup! care urmeaz! la mic! distan"! cel de antreprenor # i la

distan"! ceva mai mare cel de func"ionar public. Situa"ia face excep"ie la intervieva"ii cu niveluri de

educa"ie diferite unde pe primul loc se afl! func"ia de func"ionar public, urmat! de cea de manager #i apoi

de cea de antreprenor.

În tabelul nr.2.4, prezent!m datele medii pe "!ri ale UE 27 referitoare la motiva"ia pentru

preferin"a de a fi angajat pe cont propriu, exprimate de un e#antion reprezentativ în anul 2009.

Tabel nr.2.4 Motivele pentru preferin&a de a fi angajat pe cont propriu pe &$ri

#ara

Independen&a personal$/auto-îm

plinire

Libertatea de a alege locul %i durata m

uncii

Perspective mai

bune de venit

Realizarea unor

oportunit$&i de afaceri

Clim

atul economic

favorabil

Aportul pentru

societate

Evitarea incertitudinii legate de ocupare

Lipsa oportunit$&ilor atractive de ocupare

Familia/prieteni

sunt angaja&i pe cont propriu

Altele

Austria 69 24 14 8 1 1 1 2 3 14

Belgia 57 24 15 16 4 4 3 2 3 3 Bulgaria 68 34 29 10 10 4 5 7 3 3 Cipru 81 31 24 10 9 3 5 2 2 5 Rep. Ceh! 69 28 29 24 4 1 6 5 3 1 Danemarca 54 39 10 8 3 2 0 1 3 28 Estonia 79 43 34 17 5 7 13 6 2 3 Finlanda 80 25 4 4 3 2 2 2 2 16 Fran"a 74 44 8 4 1 2 3 1 1 12 Germania 73 21 12 9 3 2 4 1 2 15 Grecia 68 18 22 3 6 1 1 1 1 13 Ungaria 83 48 60 26 11 6 20 14 15 8 Irlanda 56 47 12 2 0 0 1 0 1 29 Italia 59 36 22 13 2 1 4 2 2 4

57

Letonia 72 28 26 12 2 9 12 1 2 14 Lituania 67 31 48 14 3 7 5 4 2 11 Luxembur 74 68 21 18 6 6 9 2 2 4 Malta 61 24 25 7 7 1 2 2 1 3 Olanda 55 29 9 5 3 1 1 1 1 19 Polonia 71 31 32 11 3 2 11 2 2 7 Portugalia 75 23 23 20 6 6 3 3 2 4 România 55 30 39 14 1 8 10 2 5 15 Slovacia 73 39 46 17 6 0 16 1 5 1 Slovenia 54 32 14 13 1 2 5 0 0 18 Spania 76 36 14 6 5 2 2 3 3 6 Suedia 54 37 12 13 4 5 5 2 5 22 Anglia 65 54 26 6 0 1 1 2 1 32 Croa"ia 62 37 44 17 2 2 9 2 2 2 Islanda 43 42 6 2 2 2 2 3 2 31 Norvegia 54 37 7 8 2 2 0 1 2 18 Elve"ia 68 31 7 6 2 1 2 3 2 16 Turcia 70 30 25 11 8 11 6 8 5 5 Statele 51 23 7 2 1 1 1 0 0 42 China 69 37 30 1 3 3 6 2 1 6 Japonia 45 38 8 12 5 3 6 3 10 10 Coreea de 57 47 34 18 6 10 21 8 5 4 Sursa: Flash EB No.283 – Entrepreneuship in EU and beyond Analytical Report 2009.

Din tabel nr.2.4, rezult! urm!toarele concluzii mai importante:

în toate "!rile analizate, principalul motiv pentru care este preferat antreprenoriatul

(angajare pe cont propriu), fa"! de statutul de salariat, vizeaz! independen&a personal$ %i autoîmplinirea

care constituie premise pentru realizarea spiritului novativ-creator, atât pentru b!rba"i cât #i pentru femei,

dar #i un test pentru autoîmplinire, capacitatea de a duce la bun sfâr#it un proiect;

libertatea de a alege locul %i durata muncii, ca ordine de preferin"!, reprezint! cel de al

doilea motiv al statutului de întreprinz!tor la majoritatea "!rilor, de#i la câteva dintre acestea, între care

România, Cehia, Slovacia, Grecia etc., Ungaria pe locul doi în privin"a preferin"elor pentru antreprenoriat

era de"inut de motiva"ia perspectivelor mai bune pentru venit;

58

criteriul realiz!rii unor oportunit!"i de afaceri ocupa locul patru, iar urm!toarele criterii,

de#i diferite ca m!rime de la o "ar! la alta, de"ineau ponderi relativ mici;

în ceea ce prive#te România, remarc!m ca ponderi mai ridicate, comparativ cu alte "!ri în

afar! de cele patru criterii anterior men"ionate, motiva"iile evit!rii incertitudinilor legate de #omaj (10%) #i

aportul pentru societate (8%).

Indiferent de criteriul de analiz! adoptat, se observ! c! cea mai bun! imagine o are managerul,

urmat de antreprenor #i penultimul loc de func"ionarul public. Aceast! imagine reflect! opinii potrivit

c!rora în societate se stabile#te o anumit! ordine de preferin"!, în func"ie de prestigiul economico-social

reflectat de imagine.

Impactul crizei economice #i financiare, declan#ate în anul 2008 s-a repercutat asupra

atractivit!"ii antreprenoriatului în sens defavorabil, generând o serie de re"ineri în a demara o afacere la care

ne vom referi în continuare (tabel nr.2.5).

Tabel nr.2.5 Motivele pentru care nu este fezabil s$ fie lucr$tor pe cont propriu la femeile antreprenor pe grupe de vârste, educa&ie, urbanism, ocupa&ii %i ocupa&ia p$rin&ilor pân$

în 2013 – UE-27

Caracteristici demoeconomice Lipsa finan&$rii pe cont propriu

Lipsa de personal calificat

Lipsa indicilor %i posibilit$&ilor de

afaceri

Mitei %i a administra&iei Altele

UE – 25 total 24 9,9 9,4 6,8 59,8 B!rba"i – total 21,7 9,1 9,8 6,7 60,0 Femei- -total 25,7 10,4 9,2 6,8 59,4 Grupe de vârste 15-24 34,6 19,7 10,6 4,5 51,6 25-39 43,4 13,5 13,8 10,0 42,9 40-54 35,6 12,0 11,1 7,7 52,6 55+ 14,5 6,7 4,3 5,6 74,1 Educa&ie Pân! la 15 ani 22,0 8,6 6,4 7,1 66,0 16-20 ani 32,7 10,1 9,1 7,0 55,8 20+ 27,3 12,8 11,1 7,6 58,7 Înc! la studii 29,6 18,3 9,4 4,6 57,5 Urbanizare Metropola 30,5 11,1 11,6 7,4 56,5 Urban 28,1 12,3 7,6 7,3 58,7 Rural 28,1 10,1 8,7 6,1 60,9

59

Ocupa&ii Angajat pe cont propriu 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Angajat 36,1 13,6 12,5 8,0 50,1 Lucr!tor manual 38,6 13,1 13,1 7,9 46,9 F!r! ocupa"ie 22,7 9,4 6,1 6,1 66,2 Ocupa&ia p$rin&ilor Ambii pe conrt propriu 19,9 9,2 7,4 5,9 64,7 Lucr!tor pe cont propriu 31,4 11,9 8,9 6,3 60,9 Ambii angaja"i 30,9 11,9 9,2 7,1 57,9 Sursa: aceea#i ca la tabelul nr.1.

În cadrul principalelor dificult!"i întâmpinate de femeile antreprenor, în "!rile UE, în demararea

unei afaceri de tipul lucr$tor pe cont propriu, în primul rând, men"ion!m lipsa de finan"are de 25,7% la

femei, fa"! de 21,7%, în cazul b!rba"ilor antreprenori, ceea ce reprezint! o dovad! a faptului c! femeile se

confrunt! cu un grad mai mare de discriminare, decât b!rba"ii, la accesarea de credite sau alte finan"!ri,

pentru demararea unei afaceri pe cont propriu.

Lipsa de for&$ de munc$ calificat$, povara mitei %i a obstacolelor administrative, la femei

se resimt în mai mare m!sur! decât în cazul b!rba"ilor. Referitor la lipsa de idei #i oportunit!"i de afaceri,

apare c! femeile au un avantaj relativ, fa"! de b!rba"i, iar la categoria alte dificult!"i atât femeile cât #i

b!rba"ii, întâmpin! în aceea#i propor"ie barierele respective pentru ini"ierea unei afaceri pe cont propriu.

Tot din tabelul nr.2.5 eviden"iem alte concluzii importante, cum sunt:

lipsa finan"!rii ca o piedic! relativ mare pentru grupele de vârst! 25-29 ani, 40-54 ani #i

15-24 ani, motiv pentru care aceste grupe de vârst! consider! nefezabil s! devin! lucr!tor pe cont propriu,

în viitor, pân! în anul 2013;

cele mai afectate femei de lipsa de finan"are sunt cele în grupa de vârst! 16-20 de ani

(32,7%), urmate de cele aflate înc! la studii (29,6%) sau apar"inând grupei de vârste 20+ (27,3%).

Lipsa de personal calificat reprezint! un obstacol în propor"ie egal! (10% din totalul

popula"iei UE-25) atât pentru totalul femeilor, cât #i al b!rba"ilor care ar dori s! devin! lucr!tori pe cont

propriu.

60

Potrivit calculelor noastre, în cazul popula"iei feminine, cele mai afectate de acest obstacol sunt

femeile apar"inând grupei de vârst! 15-24 ani (19,7%), aflate înc! la studii (18,3%), femeile din mediul

urban (12,3%), cele cu statut de angajat (13,6%) #i au ambii p!rin"i angaja"i (9,2%).

Lipsa ideilor #i oportunit!"ilor de afaceri reprezint! o barier! pentru femeile lucr!tor pe cont

propriu, în cea mai mare propor"ie pentru grupa de vârst! 25-39 ani (13,8%), cu un nivel de educa"ie la

grupa 20+ ani (11,1%) rezident! în metropole (11,6%), cu ocupa"ia de muncitor manual (13,1%) sau ai

c!ror p!rin"i sunt ambii angaja"i (0,2%).

Este interesant de constatat c! reticen"a de a deveni întreprinz!tor pe cont propriu, este foarte

apropiat! între b!rba"i #i femei.

Obstacolul „povara mitei #i de natur! administrativ!” se manifest! în cazul femeilor în cel mai

înalt grad la grupa de vârst! 25-39 ani (10%), cu nivel de educa"ie la vârste de 20+ ani (7,6%), în metropole

(7,4%), categoria de ocupa"ie angajate (8%) #i cu ambii p!rin"i angaja"i (7,1%).

O propor"ie ridicat! a celor intervieva"i 59-60% au invocat existen"a #i a altor motive pentru

care consider! ca fiind nefezabil! calitatea de lucr!tor pe cont propriu la femei, mai ales în ceea ce prive#te

grupa de vârst! 55+, la cele cu studii în vârst! de 20+, din mediul rural, f!r! ocupa"ie #i cu ambii p!rin"i

lucr!tori pe cont propriu.

Tabelul nr. 2.6. Rolul educa&iei în dezvoltarea atitudinilor antreprenoriale în toate &$rile membre

UE – 25

1. Educa&ia %colar$ a ajutat

dezvoltarea spiritului de

ini&iativ$, un fel de atitudine

antreprenorial$

2. Educa&ia %colar$ a

ajutat la o mai bun$

utilizare a rolului

întreprinz$torilor în

societ$&i

3. Educa&ia %colar$ mi-

a stârnit interesul s$

devin antreprenor

% APA*) % DPD**) % APA % DPD % APA % DPD

UE – 25 total 50,4 45,9 47,6 48,7 27,8 68,7

B!rba"i – total 52,0 45,0 49,1 47,7 30,4 66,2

Femei- -total 48,9 46,9 46,2 49,6 25,5 71,1

61

Grupe de vârste 15-24 60,7 34,9 66,9 35,1 36,9 59,1

25-39 48,1 49,5 47,0 55,1 22,1 77,2

40-54 40,8 55,7 41,5 58,7 18,7 50,8

55+ 46,8 45,9 49,0 47,6 22,5 72,2

Educa&ie

Pân! la 15 ani 37,8 54,6 40,4 55,2 19,5 75,6

16-20 ani 45,7 50,8 46,5 54,1 21,3 77,4

20+ 51,5 45,0 51,5 49,7 23,4 75,1

Înc! la studii 61,8 33,5 67,6 33,8 38,3 56,9

Urbanizare

Metropola 47,2 49,5 48,7 52,1 23,7 74,3

Urban 47,1 48,5 48,6 51,6 22,8 74,7

Rural 48,1 46,3 50,1 49,1 23,9 73,0

Ocupa&ii

Angajat pe cont propriu 48,3 48,3 45,6 55,3 28,7 67,2

Angajat 46,1 51,3 45,3 56,3 18,3 81,9

Lucr!tor manual 42,9 52,6 45,6 54,8 21,4 77,4

F!r! ocupa"ie 49,2 44,6 52,9 45,3 26,2 69,0

Ocupa&ia p$rin&ilor

Ambii pe cont propriu 49,6 45,6 52,6 47,1 26,9 68,6

Lucr!tor pe cont propriu 51,5 45,1 49,6 51,6 24,4 73,4

Ambii angaja"i 46,6 48,9 48,0 52,1 21,9 76,3

*) APA = % Acord ferm #i Acord;

**) DPD = % Dezacord ferm #i Dezacord;

Sursa: Aceea#i ca la tabelul anterior.

În crearea premiselor pentru AF, un rol important îl are educa"ia #colar! #i academic!, al c!rei

con&inut curricular, ca #i leg$tura cu practica, sunt factori puternici de influen"! în formarea ulterioar! a

antreprenorilor.

Prelucrarea datelor din ancheta UE în ceea ce prive#te r!spunsul la întrebarea privind rolul

educa"iei, relev! propor"ii diferite ale responden"ilor legate de aspecte ale contribu"iei #colii în formarea de

antreprenori b!rba"i #i femei, pe un palier important de caracteristici (indicatori) macroeconomice.

62

În acest sens, distingem trei categorii de întreb!ri, #i anume:

educa"ia #colar! a ajutat dezvoltarea spiritului de ini&iativ$, care practic reprezint! un fel

de atitudine antreprenorial!-feminin!;

educa"ia #colar! a ajutat la o mai bun! în"elegere a rolului întreprinz$torilor în societate;

educa"ia #colar! a stârnit interesul de a deveni întreprinz$tor.

Cele dou! categorii de r!spunsuri vizeaz!:

a) propor"ia (%) acordului puternic #i a acordului (APA);

b) propor"ia dezacordului puternic #i a dezacordului (DPD).

Dup! cum se poate observa din datele tabelului nr.6, la întrebarea nr.1 propor&ia APA la

b!rba"i a fost mai mare decât la femei (52% fa"! de 48,9%), ceea ce semnific!, pe cale de consecin"!, un

procent mai ridicat al femeilor fa"! de b!rba"i privind r!spunsul DPD (46,9% fa"! de 45%).

Cea mai mare pondere a r!spunsurilor APA la femei, în cazul primei întreb!ri, s-a înregistrat:

la grupa de vârst! 15-24 de ani (60,7%);

la persoanele de genul feminin aflate înc! la studii (61,8%);

la persoanele din mediul rural (48,1%);

la persoane neocupate (49,2%);

la categoria celor care aveau un p!rinte lucr!tor pe cont propriu #i unul salariat (51,5%).

Aceste persoane practic, consider! c! #coala a avut un rol important în generarea aptitudinilor

antreprenoriale.

În antitez! cu r!spunsul APA, propor"ia cea mai mare pentru r!spunsul DPD, care nu

consider$ %coala ca fiind promotoare a spiritului de ini&iativ$, s-a înregistrat la grupa de vârst! 40-54 de

ani (55,7%), la persoanele cu educa"ie pân! la vârsta de 15 ani (54,6%), la cele care tr!iesc în metropole

(49,5%), la lucr!torii manuali (52,6%) #i la cele ai c!ror p!rin"i sunt angaja"i.

La cea de a doua, contribu"ia educa"iei la mai buna în"elegere a rolului antreprenoriatului în

societate, cele mai mari ponderi s-au înregistrat în cazul celor care au r!spuns afirmativ (APA), la grupa de

63

vârst! 15-24 ani (66,9%), la nivelul educa"iei persoanelor aflate înc! la studii (67,6%), celor din mediul

rural (50,1%), persoanelor neocupate (52,9%) #i cu ambii p!rin"i lucr!tori pe cont propriu (52,6%).

Cei care consider! c! # coala nu a avut o contribu&ie important$ la mai buna în"elegere a

rolului antreprenorului în societate – r!spuns DPD – apar"in grupei de vârst! 40-54 ani (58,7%), grupei de

persoane educate pân! la 15 ani (55,2%), celor care locuiesc în metropole (52,,1%), angaja"ilor (56,3%) #i

celor cu ambii p!rin"i angaja"i.

Propor"ia r!spunsului APA la cea de a treia întrebare vizând insuflarea interesului de a deveni

antreprenor în anii de #coal!, înregistreaz! cele mai mari valori procentuale la grupa de vârst! 15-24 ani

(36,9%), la persoanele aflate înc! la studii (38,3%), la cele care au ambii p!rin"i lucr!tori pe cont propriu.

Se observ! c! femeile, în propor"ie de 71,1%, la întrebarea nr.3 au dat un r!spuns DPD, cele

mai mari valori la indicatorii demo-economici analiza"i, înregistrându-se la grupa de vârst! 40-54 ani, la

cele cu nivelul studiilor apar"inând vârstei 16-20 ani (77,4%), la cele care locuiesc în mediul urban

(74,3%), angajate (81,9%) #i cu ambii p!rin"i angaja"i (16,3%).

Cele mai mari propor"ii ale r!spunsului DPD se înregistreaz! la întrebarea nr.3, ceea ce

conduce la concluzia c! educa"ia va trebui în viitor s! depun! eforturi mai mari în ceea ce prive#te

capacitatea sa de a trezi #i inocula un interes mai mare pentru ca persoanele de sex feminin s! devin!

întreprinz!tori. Este vorba de necesitatea de a asigura elevilor noi mentalit!"i referitoare la competen"!,

spirit #i abilit!"i antreprenoriale, depinderi practice inovativ-creative.

Dilema: lucr$tor pe cont propriu antreprenor sau salariat?

Cunoa#terea preferin"elor pentru diferite func"ii #i pozi"ii în societate are o mare importan"! nu

doar pentru fundamentarea politicilor economice în domeniul for"ei de munc!, dar #i în ceea ce prive#te

structurile curriculare în înv!"!mântul preuniversitar #i universitar. Potrivit cercet!rii „Entrepreneurship in

the EU and beyond”, Analitical Report, Flash Eurobarometer 283, The Gallup Organization, December

2009, o propor"ie de 45% din num!rul total al cet!"enilor UE ar prefera s! fie lucr!tori pe cont ptopriu

64

(self-employed) #i 49% s! fie cu statul de angaja"i (employees). Aceste propor"ii medii difer! de la o "ar! la

alta, iar în timp au manifestat tendin"e de cre#tere sau sc!dere.

B!rba"ii, tinerii #i persoanele cu nivel mai ridicat de educa"ie sau cele care se afl! la studii,

precum #i cei care au avut în familie o tradi"ie antreprenorial! #i-au exprimat dorin"a s! fie antreprenori,

lucr!tori pe cont propriu. Responden"ii care #i-au manifestat op"iunile pentru statutul de salariat au avut

ca principal! motiva"ie existen"a unui „venit fix permanent” #i stabilitatea ocup!rii”, sau teama de a-#i

asuma riscuri antreprenoriale.

Cea mai mare parte a responden"ilor, în majoritatea "!rilor membre ale UE, s-au pronun"at în

favoarea antreprenoriatului #i al muncii pe cont propriu, motivând preferin"a lor prin libertatea oferit! de un

astfel de statut, care presupune, independen"a, autoîmplinirea #i #ansa de a face ceva în interes personal sau

libertatea de a alege locul #i timpul de munc!.

Tabel nr.2.7 Ponderea preferin&elor (%) în alegerea statului de antreprenor sau angajat, anul

2009

$ara Ponderea preferin"ei pentru: Antreprenor Angajat Nici o preferin"! Nu #tiu

Cipru 66 29 3 2 Grecia 60 37 11 România 52 41 6 2 Fran"a 51 46 22 Portugalia 51 39 8 2 Italia 51 39 5 5 Bulgaria 50 39 9 2 Polonia 49 43 4 4 Irlanda 49 50 0 Lituania 49 43 4 4 Slovenia 47 48 3 2 Anglia 46 52 12 Letonia 45 48 4 3 UE - 27 45 49 3 3 Luxemburg 44 51 3 2 Spania 43 46 6 5 Olanda 42 55 12 Finlanda 41 54 32 Austria 41 55 22 Ungaria 41 52 5 3

65

Germania 41 56 22 Estonia 40 52 6 2 Malta 36 56 5 3 Suedia 32 63 2 3 Cehia 32 32 2 4 Danemarca 32 65 21 Belgia 30 61 4 5 Slovacia 26 65 4 5 Islanda 52 38 1 9 Turcia 51 46 3 1 Croa"ia 43 48 6 3 China 43 50 2 5 Norvegia 41 53 1 4 SUA 55 36 9 1 Canada 71 28 0 Coreea 51 37 11 2 Japonia 39 59 20

Sursa: Analitical Report, Flash Eurobarometer no.283/2009.

Ponderea persoanelor care prefer! s! fie antreprenori, în totalul r!spunsurilor a fost în România

de 52%, peste media de 45% pentru UE-27. Cele mai ridicate ponderi ale r!spunsurilor favorabile

preferin"ei pentru pozi"ia de antreprenor s-au înregistrat în Canada #i SUA, iar cele mai mici ponderi în

Malta, Suedia # i Cehia. O situa"ie invers! pentru aceste "!ri se constat! în privin"a m!rimii ponderii

preferin"ei pentru statutul de angajat.

66

Figura nr.1. Ponderea preferin&elor (%) în alegerea statului de antreprenor sau angajat, anul 2009

67

Ciprio"ii, grecii, românii, francezii, portughezii # i italienii, în propor"ie cuprins! între 66% #i

50%, preferau s! devin! antreprenori, tendin"a de cre#tere înregistrându-se pe întreaga perioad! 2000-2009.

Cele mai mici ponderi în favoarea antreprenoriatului s-au înregistrat în Slovacia, Belgia, Danemarca,

R.Ceh!.

Preferin"a majoritar! a cet!"enilor UE pentru statutul de angajat (49%) a fost determinat! de

securitatea locului de munc!, venitul fix #i stabil, timp de munc! fix, protec"ie prin securitate #i asigur!ri

sociale (figurile nr.1 #i nr.2). Se observ! o mare diversitate de motive pentru o op"iune sau alta care, în

afar! de motivele cu ponderi relativ mari, de"in ponderi de câteva puncte procentuale.

Astfel, în cazul preferin"ei pentru statutul de salariat, pe lâng! motivele anterior men"ionate, cu

ponderi între 7%-4% au figurat motiva"ii privind: lipsa de finan"!ri pentru antreprenori; duritatea deciziei;

teama de consecin"e legale #i sociale în caz de e#ec; penuria de for"! de munc! cu grad corespunz!tor de

calificare; teama de mit! #i de probleme cu autorit!"ile publice; lipsa ideilor de afaceri. Toate aceste motive

invocate în defavoarea statutului de antreprenor pun în eviden"! o serie de neajunsuri ale mediului de

afaceri care reprezint! obstacole reale pentru formarea #i consolidarea spiritului #i capacit!"ilor

antreprenoriale, mai ales la femei #i persoanele care se afl! în primii ani de carier!.

Motiva"iile în favoarea preferin"ei pentru statutul de antreprenor, cu ponderi relativ mici în

totalul r!spunsurilor, fiecare cuprinse între 4%-2%, se refer! la evitarea incertitudinilor legate de ocupare;

climatul economic favorabil; membrii familiei #i prietenii sunt antreprenori; lipsa oportunit!"ilor atractive

de ocupare. Toate aceste motive reprezint! o pondere de 13%,mai mic! decât în cazul preferin"elor pentru

statutul de salariat, ceea ce relev! practic faptul c! motiva"iile hot!râtoare pro antreprenoriat vizeaz!

independen"a #i afirmarea personal!, libertatea de alegere a locului #i timpului de munc! #i perspective mai

bune de venit #i carier!.

69

Tabel nr.2.8 Situa&ia comparativ$ a motiva&iei preferin&ei pentru statutul de angajat pe &$ri

(ponderea primele trei motive cele mai men&ionate) în România %i alte &$ri

Belgia

-Venit fix, regulat

-Stabilitatea ocup!rii

-Ore fixe de munc!

59

38

19

Bulgaria

-Venit fix, regulat


-Securitate social!

52

46

25

R.Ceh!

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

45

41

21

Danemarca

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

35

22

17

Germania

-Venit fix, regulat


-Securitate social!

39

17

16

Estonia

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

64

27

22

Grecia

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

61

36

13

Spania


-Venit fix, regulat

-Securitate social!

52

38

21

Fran"a


-Venit fix, regulat

-Ore fixe de munc!

47

28

13

Irlanda


-Venit fix, regulat

-Securitatea deciziei

32

28

12

Italia

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

58

49

19

Cipru

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

60

33

26

Letonia

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

39

30

24

Lituania

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

43

37

25

Luxemburg


-Venit fix, regulat

-Securitate social!

67

61

34

Ungaria

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

59

36

29

Malta


-Venit fix, regulat

-Ore fixe de munc!

50

44

18

Olanda

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

31

29

11

Austria

-Venit fix, regulat

38

Polonia

-Venit fix, regulat

44

Portugalia


51

70



16

15


-Ore fixe de munc!

41

21

-Venit fix, regulat

-Securitate social!

41

22

România

-Venit fix, regulat

-Lipsa de finan"!ri


45

32

29

Slovenia


-Venit fix, regulat

-Ore fixe de munc!

27

20

12

Slovacia

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

63

48

30

Finlanda

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

33

24

16

Suedia

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

30

24

13

Anglia


-Venit fix, regulat

-Lipsa for"ei de munc!

37

28

10

Croa"ia

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

59

47

31

Norvegia

-Venit fix, regulat


-Ore fixe de munc!

24

22

15

Islanda


-Venit fix, regulat


29

14

7

China

-Venit fix, regulat

-Ore fixe de munc!


34

20

15

Turcia

-Venit fix, regulat

-Securitatea social!

-Ore fixe de munc!

75

47

28

SUA


-Venit fix, regulat

-Ore fixe de munc!

21

14

7

Canada

-Lipsa de finan"!ri

-Lipsa for"ei de munc!

-Consecin"e ale e#u!rii

36

33

22

Coreea


-Venit fix, regulat

-Ore fixe de munc!

61

57

24

Japonia


-Venit fix, regulat


46

24

17

Dup! cum rezult! din tabelul nr.2.8, responden"ii din România prefer! statutul de angajat în

propor"ie de 45% datorit! veniturilor fixe #i regulate; 32 % datorit! stabilit!"ii locului de munc!; 16%

datorit! orelor de munc! fixe. Marea majoritate a "!rilor în propor"ii #i ordine mai mult sau mai pu"in

diferite au invocat aceea#i motiva"ie. Aceast! ierarhizare reprezint! # i o caracteristic! valabil! # i pentru

r!spunsul femeilor.

71

Tabel nr.2.9. Motiva&iile/preferin&ele responden&ilor pentru statutul de antreprenor pe &$ri UE-27 %i

alte &$ri, în anul 2009 (%)

#ara

Inde

pend

en&a

Pe

rson

al$,

aut

oîm

plin

ire

Libe

rtat

ea d

e a

aleg

e lo

cul %

i tim

pul d

e m

unc$

Pers

pect

ive

mai

bun

e de

ven

ituri

Rea

lizar

ea u

nor

opor

tuni

t$&i

de a

face

ri

Clim

at e

cono

mic

favo

rabi

l

Spri

jinir

ea so

ciet

$&ii

Evita

rea

ince

rtitu

dini

lor

lega

te d

e oc

upar

e

Lips

a un

or o

port

unit$

&i at

ract

ive

de

ocup

are

Fam

ilia/

Pr

iete

nii s

unt a

ntre

pren

ori

Alte

le

Austria 69 24 14 8 1 1 1 2 3 14 Belgia 57 24 15 16 4 4 3 2 3 3 Bulgaria 68 34 29 10 10 4 5 7 3 3 Cipru 81 31 24 10 9 3 5 2 2 5 Rep.Ceh! 69 28 29 24 4 1 6 5 3 1 Danemarca 54 39 10 8 3 2 0 1 3 28 Estonia 79 43 34 17 5 7 13 6 2 3 Finlanda 80 25 4 4 3 2 2 2 2 16 Fran"a 74 44 8 4 1 2 3 1 1 12 Germania 73 21 12 9 3 2 4 1 2 15 Grecia 68 18 22 3 6 1 1 1 1 13 Ungaria 83 48 60 26 11 6 20 14 15 8 Irlanda 56 47 12 2 0 0 1 0 1 29 Italia 59 36 22 13 2 1 4 2 2 4 Letonia 72 28 26 12 2 9 12 1 2 14 Lituania 67 31 48 14 3 7 5 4 2 11 Luxemburg 74 68 21 18 6 6 9 2 2 4 Malta 61 24 25 7 7 1 2 2 1 3 Olanda 55 29 9 5 3 1 1 1 1 19 Polonia 71 31 32 11 3 2 11 2 2 7 Portugalia 75 23 23 20 6 6 3 3 2 4 România 55 30 39 14 1 8 10 2 5 15 Slovacia 73 39 46 17 6 0 16 1 5 1 Slovenia 54 32 14 13 1 2 5 0 0 18 Spania 76 36 14 6 5 2 2 3 3 6 Suedia 54 37 12 13 4 5 5 2 5 22 Anglia 65 54 26 6 0 1 1 2 1 32 Croa"ia 62 37 44 17 2 2 9 2 2 2 Islanda 43 42 6 2 2 2 2 3 2 31 Norvegia 54 37 7 8 2 2 0 1 2 18 Elve"ia 68 31 7 6 2 1 2 3 2 16

72

Turcia 70 30 25 11 8 11 6 8 5 5 SUA 51 23 7 2 1 1 1 0 0 42 China 69 37 30 1 3 3 6 2 1 6 Japonia 45 38 8 12 5 3 6 3 10 10 Coreea 57 47 34 18 6 10 21 8 5 4

Sursa: Sursa: Analitical Report, Flash Eurobarometer no.283/2009

Este interesant de re"inut faptul c! "!rile se aseam!n! între ele în ceea ce prive#te ordinea

motiva"iilor pentru preferin"a statutului de antreprenor.

O alt! caracteristic! a antreprenoriatului este legat! de implicarea acestuia în crearea de noi

bunuri %i servicii de care beneficiaz! societatea în ansamblu. Inovativitatea #i creativitatea reprezint!

tr!s!turi primordiale ale întreprinz!torilor de succes, ei remarcându-se prin inov!ri de produs #i proces, ca

#i prin inov!ri non tehnologice în domeniul serviciilor #i al organiz!rii afacerilor.

Tabel nr.2.10 Propor&ia în care antreprenorii creeaz$ produse %i servicii noi

spre beneficiul tuturor, pe &$ri %

Ponderea r!spunsurilor Acord ferm Acord Dezacord Dezacord ferm

UE 27 21 57 15 3 România 14 61 15 3 Finlanda 27 70 20 -

Danemarca 24 66 7 3 Spania 41 46 9 14 Anglia 33 51 11 3

Ungaria 28 55 10 4 Fran"a 20 53 17 7

Slovacia 16 56 21 5 Italia 17 53 20 2

Belgia 16 54 20 3 Bulgaria 21 46 25 3

SUA 56 37 4 2 China 35 52 11 2

Japonia 17 58 16 2 Sursa: aceea#i ca la tabelul anterior.

Din tabelul nr.2.10 rezult! c!, în majoritatea "!rilor, în propor"ii de 70-80% responden"ii au fost

de acord c! antreprenorii trebuie s! aib! spirit novator, în folosul tuturor. Doar o parte relativ redus! a

acestora nu au fost de acord cu aceast! caracteristic!.

73

Un aspect care are leg!tur! direct! cu voca"ia social! #i interesul individual al antreprenorilor în

economia de pia"! se refer! la raportul dintre satisfacerea intereselor personale (particulare) ale

antreprenorilor #i cele ale societ!"ii în general.

În leg!tur! cu responsabilitatea social! a antreprenorilor, au ap!rut în sens opus #i opinii

potrivit c!rora ace#tia se gândesc, ac"ioneaz! în spiritul exclusiv doar al intereselor proprii, exploatând

munca altor persoane.

Tabel nr.2.11. Propor&ia în care antreprenorii gândesc doar la propriile lor interese

#$rile Ponderea (%) r$spunsurilor Dezacord Dezacord Acord Acord ferm

UE – 27 8 33 36 18 România 3 24 43 23 Austria 12 38 32 14 Danemarca 13 59 21 3 Finlanda 11 56 28 4 Olanda 5 56 33 3 Fran"a 16 30 32 18 Anglia 13 34 29 18 Slovenia 6 25 37 30 Bulgaria 3 22 36 35 Grecia 5 16 35 42 SUA 35 32 11 30 China 22 34 25 19 Japonia 6 44 34 9

Sursa: aceea#i ca la tabelul anterior

În ceea ce prive#te comportamentul exclusiv „egoist” al antreprenorilor, potrivit datelor din

tabelul nr.2.11, putem deduce urm!toarele:

a) exist! o categorie de "!ri la care responden"ii #i-au exprimat acordul %i acordul puternic

în propor&ie de peste 50% din total r!spunsuri, ceea ce eviden"iaz! opinia dup! care antreprenorii

situeaz! în prim planul preocup!rilor propriile lor interese; acesta este cazul României (66%), Fran"ei

(50%), Slovaciei (67%), Bulgariei (71%), Greciei (77%), SUA (81%) etc.;

b) în alte "!ri, propor"ia responden"ilor care #i-au exprimat dezacordul puternic %i

dezacordul cu afirma"ia c! antreprenorii se gândesc doar la propriile lor interese a fost peste 50% ca

74

pondere în totalul r!spunsurilor, a#a cum este cazul Austriei (50%), Danemarcei (61%), SUA (62%),

China (56%) etc.;

c) la nivelul UE 54% din r!spunsuri au apar"inut opiniei potrivit c!reia antreprenorii se

gândesc doar la propriile lor interese atunci când demareaz! o afacere.

Având în vedere prevalen"a la foarte multe "!ri a opiniei dup! care antreprenorii au ca mobil, în

activitatea lor, doar propriile interese, în contextul general al comportamentului acestora, apare întrebarea

în ce m!sur! o astfel de situa"ie este compatibil! cu rolul favorabil al antreprenorilor din punctul de vedere

economico-social, dar mai ales al justi"iei #i echit!"ii sociale, al eticii în afaceri. Este dificil de dat un

r!spuns tran#ant #i clar la aceast! întrebare, cu atât mai mult cu cât nu se precizeaz! ce înseamn! c!

antreprenorii au în vedere propriile lor interese. Dac! aceste interese concord! cu cele ale p!r"ilor ter"e

(externalit!"i pozitive – spillovers) atunci acestea se înscriu perfect pe direc"ia „optimului” paretian, în

sensul c! o cre#tere a bun!st!rii unui membru al societ!"ii nu se realizeaz! în detrimentul (pe seama) fie

chiar #i a unui singur membru al societ!"ii.

Dimpotriv!, dac! satisfacerea intereselor antreprenorilor lezeaz! direct sau indirect bun!starea

„fie chiar” a unui singur membru al colectivit!"ii, atunci avem situa&ia nefavorabil$ a externalit$&ilor

negative (costuri marginale externe la ter"i), care trebuie contracarate fie prin mecanisme ale pie"ei, fie prin

standarde #i reglement!ri institu"ional-legale ale autorit!"ilor publice locale #i centrale.

În continuare la problema „delicat!” a rolului economico-social al antreprenorilor se ridic!

întrebarea dac! acestea exploateaz! munca altor persoane. Potrivit rezultatelor anchetelor f!cute în cadrul

„Entrepreneurship in the EU and beyond. Analitical Report 2009”, Flash Eurobarometer no.283, situa"ia

r!spunsurilor referitoare la întrebarea pus! e#antionului de responden"i din "!rile membre ale UE este destul

de diferit!.

Evaluarea economico-social! a rolului antreprenorilor în acest caz, depinde de caracterul

favorabil/defavorabil pe care îl presupune no"iunea de „exploatarea” muncii altor persoane; dac! prin

exploatare se în"elege valorizarea în sens larg a capacit!"ilor antreprenorilor #i salaria"ilor spre beneficiul

75

tuturor p!r"ilor implicate (stakeholders), atunci avem de a face cu o situa"ie pozitiv!, constructiv!,

generatoare de progres economic, social, tehnologic #i ambiental.

În cazul în care no"iunea de „exploatare a muncii altor persoane” are o conota"ie negativ!, de

injusti"ie #i inechitate economic! #i social! generatoare de excludere #i disolu"ie social!, de însu#ire gratuit!

a muncii altora, sau retribuire inechitabil!, conflicte #i tensiuni interumane, cu consecin"e nefavorabile, pe

termenele scurt, mediu #i lung, atunci rolul antreprenorului trebuie analizat prin prisma necesit!"ii

diminu!rii sau reducerii efectelor negative ale exploat!rii muncii altor persoane.

Într-o astfel de situa"ie, recurgerea la politici, instrumente #i m!suri, în concordan"! cu criteriul

de optim Kaldor-Hicksx), pare s! îmbun!t!"easc! în m!sur! confortabil! eventualele st!ri de conflict #i

discrepan"e sociale care ar putea compromite starea de echilibru #i progres societal.

Tabel nr.2.12. Distribu&ia procentual$ a r$spunsurilor la întrebarea dac$ antreprenorii exploateaz$

munca altor persoane,

în &$ri, 2009

#ara Ponderea (%) tipului de r$spuns Dezacord Dezacord Acord Acord ferm

UE – 27 9 35 36 13 România 6 22 46 18 Danemarca 15 60 18 4 Germania 10 49 29 8 Austria 18 41 27 8 Cehia 17 39 28 7 Anglia 13 39 27 13 Fran"a 17 34 31 15 Finlanda 9 42 42 6 Ungaria 11 34 39 11 Olanda 2 42 48 5 Italia 8 33 41 12 Portugalia 5 32 43 11 Bulgaria 6 20 40 30 Slovacia 3 21 51 22

76

Polonia 3 21 43 27 Grecia 6 15 40 37 Norvegia 10 53 25 4 SUA 34 34 29 15 China 17 44 25 9 Japonia 4 28 51 8


Datele din tabelul nr.2.12 eviden"iaz! o mare varietate a r!spunsurilor în leg!tur! cu

exploatarea muncii altor persoane de c!tre antreprenori.

Dac! responden"ii din Danemarca sunt în dezacord ferm # i dezacord (72%) cu afirma"ia c!

antreprenorii exploateaz! munca altora, în propor"ie de peste 50%, responden"ii din mai multe "!ri, între

care Portugalia, România, Bulgaria, Slovacia, Polonia, Grecia #i Japonia, sunt de acord cu aceast!

afirma"ie.

O analiz! comparativ! în dinamic! pentru anii 2007-2009, în leg!tur! cu întreb!rile referitoare

la faptul c! antreprenorii se gândesc numai la interesul lor #i exploateaz! munca altor persoane, pare s!

confirme o escaladare a comportamentelor „egoiste”, în favoarea propriilor interese ale antreprenorilor.

Aceast! tendin"! în mare m!sur! poate fi pus! pe seama impactului negativ al crizei economico-financiare

interna"ionale, declan#ate în anul 2008.

Tabel nr.2.13. Analiza comparativ$ a evolu&iei r$spunsurilor la întreb$rile

privind comportamentul antreprenorilor în anii 2009 %i 2007 pe &$ri

#ara

Antreprenorii se gândesc numai la interesul lor 2009 2007

Dezacord Acord Dezacord Acord Danemarca 72 24 73 22 Finlanda 68 31 68 27 Olanda 61 36 61 34 Suedia 60 34 64 29 Irlanda 57 40 61 37 Austria 49 46 54 34 Letonia 48 50 49 45 RFG 48 47 54 38 Fran"a 47 50 52 43 Anglia 46 47 56 40

77

Luxemburg 45 53 44 45 Portugalia 43 49 42 49 UE-25 43 53 48 45 Belgia 43 51 46 47 Cehia 42 54 43 41 Ungaria 36 59 42 46 Italia 35 58 42 50 Spania 34 64 32 62 Lituania 33 62 45 53 Polonia 32 63 35 57 Slovenia 31 67 37 57 Malta 29 64 40 50 Slovacia 27 69 38 49 Cipru 23 74 23 72 Grecia 21 77 28 68 Islanda 75 18 81 13 Norvegia 73 23 66 26 SUA 67 31 74 24


Analiza impactului crizei financiare interna"ionale, declan#at! în anul 2008, asupra

perspectivelor antreprenoriatului #i îndeosebi a fezabilit!"ii acestuia, cap!t! o importan"! deosebit! pentru

mai buna fundamentare a m!surilor de ie#ire din criz!. Lupta împotriva insolven"ei, falimentelor, #omajului

relativ mare, cre#terii gradului de s!r!cie a popula"iei #i contracararea polariz!rii sociale nu pot fi concepute

f!r! m!suri de stimulare #i consolidare a unei clase antreprenoriale puternice.

Tabel nr.2.14. Propor&ia opiniilor privind fezabilitatea de a deveni lucr$tor

pe cont propriu în urm$torii cinci ani

Foarte fezabil Fezabil Nu prea fezabil Nefezabil deloc Suedia 17 32 15 30 Finlanda 17 28 23 31 Cipru 13 24 19 42 Danemarca 11 25 29 33 Pomonia 7 29 24 32 Slovenia 8 24 26 41 Fran"a 10 22 22 45 Anglia 9 22 23 44 Austria 8 24 27 37 Irlanda 9 22 29 39 Germania 8 22 26 42 Grecia 9 20 21 48 Luxemburg 8 21 19 50

78

UE-27 8 21 21 46 România 11 16 23 44 Estonia 6 21 24 43 Italia 6 21 15 49 Letonia 5 20 26 42 Spania 5 18 16 59 Slovacia 6 16 30 40 Bulgaria 7 15 23 35 Lituania 3 18 27 42 Ungaria 3 16 23 56 Malta 4 15 28 49 Portugalia 6 12 22 56 Olanda 4 11 11 72 Rep.Ceh! 4 11 23 55 Belgia 4 9 10 69 Islanda 15 37 25 19 Norvegia 11 34 9 36 Turcia 9 31 14 43 China 11 25 26 36 Croa"ia 4 17 22 50 SUA 16 20 32 31 Canada 12 37 35 16 Coreea Sud 3 19 33 43 Japonia 2 10 24 62


La întrebarea cu patru grade distincte de intensitate a fezabilit!"ii, indiferent dac! respondentul

ar dori sau nu s! devin! antreprenor, vizând opinia sa în leg!tur! cu fezabilitatea de a deveni antreprenor în

urm!torii cinci ani, r!spunsurile au fost distribuite pe intervale foarte variate care, totu#i, permit o serie de

concluzii #i anume:

ponderea r!spunsurilor „foarte fezabil” a vizat intervalul de m!rime 17% în Suedia pân! la 2% în

Japonia, în România aceasta fiind de respectiv 11% #i la nivelul "!rilor UE de 8%. Diferen"ierea pe

"!ri între responden"ii cei mai optimi#ti #i cei mai pu"in optimi#ti a fost de 15 pp, ceea ce eviden"iaz!

o pruden"! relativ mare în a aprecia o foarte favorabil! oportunitate de a deveni antreprenor, în

urm!torii 5 ani, adic! pân! în anul 2013;

r!spunsul „Fezabil” a variat între ponderi de 32% în Suedia #i respectiv 9% în Belgia, în România

ponderea acestui r!spuns fiind de 16%, iar pentru "!rile membre UE 21%; diferen"a dintre cea mai

mare #i cea mai mic! pondere fiind de 23 pp, mai mare decât în cazul primei categorii de r!spuns;

79

„un nu foarte fezabil” a fost un r!spuns ale c!rei ponderi au variat în intervalul 10% #i 29%, în

cadrul "!rilor UE, ceea ce semnific! un ecart de 19 pp, mai mic decât în cazul r!spunsului anterior;

în sfâr#it, ponderea r!spunsului „nefezabil deloc” are m!rimi cuprinse în limitele 72% #i 30%, ceea

ce înseamn! un ecart foarte mare de 42 pp, relevând cel pu"in dou! aspecte:

a) diversitatea mare de opinii între responden"ii diferitelor "!ri;

b) rezerve foarte mari, pruden"!, în ceea ce prive#te posibilitatea #i oportunit!"ile de a deveni

antreprenor, într-o perioad! marcat! de efecte imprevizibile, generate de criza economic! #i

financiar! interna"ional! ca #i de costurile generate de ie#irea din criz!.

În "!rile neafectate sau mai pu"in afectate de criza economic!, ponderea r!spunsurilor „Foarte

fezabil” #i „Fezabil” este cu mult mai ridicat! fa"! de "!rile în care criza a însemnat o profund! deteriorare a

situa"iei economice #i sociale în ansamblu.

Datele tabelului nr.2.14 relev! lipsa de finan&are ca principal! piedic! pentru antreprenoriatul

din România cu mult mai mare fa"! de alte "!ri (de 6,8 ori mai mare decât în Suedia #i Belgia, de peste 11

ori decât în Finlanda #i Olanda etc.). Totodat!, se observ! c!, în aproape toate "!rile noi membre ale UE,

ponderea lipsei de finan"are a antreprenoriatului este sensibil mai mare decât în "!rile dezvoltate ale UE.

Situa"ia economic! prezent!, ca ordine de m!rime, reprezint! o a doua cauz! a inhib!rii antreprenoriatului

pentru majoritatea "!rilor, dup! care urmeaz! lipsa de idei #i oportunit!"i de afaceri #i de for"! de munc!

bine preg!tit!.

R!spunsul „alte cauze” are ponderi mai ridicate, îndeosebi "!rile membre ale UE dezvoltate,

situa"ie ce atest! deosebiri importante, fa"! de noile state ale UE. Astfel, în Anglia, dar #i în Fran"a #i SUA,

categoria de „alte” motive reprezint! o pondere de 70% ceea ce subliniaz! necesitatea de a cerceta caz cu

caz componentele acestei categorii de r!spunsuri care pot avea ponderi specifice #i deosebit de mari, de la o

"ar! la alta. Observ!m c! "!rile membre ale UE cu economii emergente au o re"inere mai mare în ceea ce

prive#te asumarea riscului de faliment #i a consecin"elor economice #i sociale ale acestuia, probabil #i

datorit! unei mai mari vulnerabilit!"i, instabilit!"i #i riscuri în "!rile respective.

80

Tabel nr.2.15 Pondere r$spunsurilor la fiecare dintre motivele pentru care nu ar fi posibil s$ devin$

antreprenori pentru persoane cu vârsta între 15-64 ani, pe &$ri

Li

psa

de fi

nan&

are

Clim

atul

econ

omic

curr

ent n

u es

te b

un

pent

ru u

n st

art-u

p

Lips

a id

eilo

r %i o

port

unit$

&ilor

de a

face

ri

Lips

a de

for&

$ de

mun

c$ ca

lific

at$

Pova

ra m

itei %

i a b

arie

relo

r leg

al-

adm

inist

rativ

e

Risc

ul d

e fal

imen

t %i c

onse

cin&

ele s

ale

econ

omic

e %i s

ocia

le c

are s

unt p

rea

mar

i

Difi

cult$

&i de

ord

in fa

mili

al

Alte

le

Nu

%tiu

Austria 25 7 12 5 4 5 9 44 5 Belgia 10 23 5 4 2 11 8 28 21 Bulgaria 61 18 11 19 5 14 7 18 5 Cipru 22 33 7 4 0 13 8 36 1 Rep. Ceh! 31 17 23 15 9 16 7 19 7 Danemarca 16 6 14 9 0 1 6 59 2 Estonia 50 22 25 21 8 18 6 16 2 Finlanda 6 9 7 14 0 5 3 71 1 Fran"a 20 10 8 9 5 4 8 49 5 Germania 28 5 11 10 3 8 8 51 1 Grecia 20 22 1 2 1 6 6 5 1 Ungaria 63 44 12 21 22 24 10 19 1 Irlanda 18 15 4 12 0 2 12 58 2 Italia 29 17 8 6 3 7 12 27 9 Letonia 45 24 10 29 10 10 4 32 1 Lituania 45 31 11 17 17 10 3 27 4 Luxemburg 34 15 22 19 4 12 17 19 5 Malta 28 7 7 5 6 12 9 37 6 Olanda 7 5 5 5 1 4 6 70 6 Polonia 34 8 19 7 5 8 11 30 2 Portugalia 39 31 12 6 3 7 6 20 5 România 68 20 10 8 8 14 5 16 4 Slovacia 38 27 27 22 11 18 12 15 3 Slovenia 19 8 11 9 3 2 4 63 4 Spania 34 28 8 5 6 9 9 24 1 Suedia 10 5 12 6 3 3 7 61 6 Anglia 23 9 9 12 0 4 10 70 3

81

Croa"ia 55 15 16 9 6 7 1 17 3 Islanda 7 15 2 4 3 1 0 63 9 Norvegia 7 5 9 6 1 1 6 58 15 Elve"ia 19 4 11 12 2 9 9 44 5 Turcia 21 20 19 9 8 10 15 27 5 US 14 10 3 4 2 5 3 70 3 China 24 10 18 17 2 7 30 40 2 Japonia 23 9 13 18 4 9 6 32 0 Coreea Sud 39 15 9 28 7 15 15 22 6

Sursa: aceea#i ca la tabelul anterior.

Raportul analitic men"ionat al anchetelor Gallup ofer! date foarte interesante, legate de

mentalit!"ile #i comportamentele e#antionului reprezentativ al intervieva"i în ceea ce prive#te aptitudinile

sau înclina"iile lor antreprenoriale, în cazul în care principala piedic! întâmpinat!, lipsa de finan"are, ar fi

înl!turat!. Astfel, la întrebarea „Ce ai face dac! ai dispune de o sum! important! de bani?” (tabelul nr.2.16)

eviden"iaz! cea mai mare pondere a r!spunsurilor românilor apar"inând preferin"ei (inten"iei) de a începe o

afacere (42%), urma"i de turci #i canadieni, fiecare cu câte 41%.

Tabel nr.2.16 Ponderea diferitelor tipuri de r$spunsuri la întrebarea “Ce ai face dac$ ai avea o

sum$ important$ de bani?”, pe &$ri

Începerea unei afaceri

Economisirea banilor

Munc$ mai pu&in$ sau

deloc

Cump$rarea unei case sau plata ipotecii

Cheltuirea pe lucruri pe care &i le-ai dorit

dintotodeauna România 42 20 17 12 4 Bulgaria 33 17 21 16 5 Lituania 25 22 15 24 6 Polonia 24 25 27 16 1 Grecia 21 32 27 12 2 Ungaria 19 23 33 16 3 Spania 18 32 29 15 4 Letonia 18 27 19 27 1 Portugalia 17 31 36 7 2 Cipru 15 23 36 15 6 Italia 15 36 25 14 2 Estonia 15 39 15 19 6 UE-27 14 31 30 16 4 Irlanda 14 39 28 13 3 Slovenia 13 24 40 14 2 Rep.Ceh! 13 32 31 17 3 Malta 12 21 30 28 5 Slovacia 11 30 31 18 4

82

Luxemburg 11 27 35 22 4 Anglia 10 38 29 14 5 Fran"a 9 36 26 22 4 Germania 8 29 38 15 5 Suedia 8 28 26 22 10 Olanda 7 22 37 24 5 Belgia 7 28 36 20 5 Finlanda 7 34 33 19 4 Austria 6 29 37 17 5 Danemarca 5 28 37 21 6 Turcia 41 32 14 8 1 Croatia 23 22 28 20 2 China 8 26 37 22 5 Norvegia 7 41 30 14 3 Islanda 6 34 33 12 4 USA 14 24 48 9 2 Canada 41 13 23 19 1 Coreea Sud 16 16 44 15 3 Japonia 5 19 43 26 4


Potrivit r!spunsurilor date de cet!"enii UE, se observ! c! cea mai mare parte a celor din "!rile

noi membre UE ar prefera s! înceap! o afacere, îndeosebi pentru b!rba"i, tineri, persoane înalt calificate sau

aflate la studii, pentru antreprenori sau cei care au familii cu tradi"ii antreprenoriale. O astfel de atitudine

sau preferin"! este în total! concordan"! cu necesitatea procesului de convergen"! #i de reducere a

dimensiunii decalajelor economice, sociale #i tehnologice, fa"! de "!rile dezvoltate.

Analiza situa&iei curente a antreprenoriatului a fost realizat! pe baza responden"ilor care au

stagii #i experien"e diferite în materie de afaceri, clasifica"i în mai multe categorii #i anume: începerea unei

noi afaceri; activi de peste 3 ani; suspendarea afacerii prin vânzare sau transfer; activi din ultimii trei ani;

e#uarea afacerii.

Tabel nr.2.17 Categorii %i ponderi ale responden&ilor cu experien&$ în afaceri, pe &$ri, în anul 2009

Încep$tori ai unei noi afaceri

Implicat în afaceri de peste

3 ani

Suspendarea afacerii prin vânzare sau

transfer

Activi în ultimii trei ani

Inactivi datorit$ e%u$rii afacerii

Slovacia 21 37 15 17 9 Malta 23 25 26 8 Rep.Ceh! 14 7 46 13 11 Germania 23 11 32 9 23 România 25 29 11 19 9

83

Irlanda 23 17 23 9 26 Austria 22 9 32 9 20 Polonia 24 13 25 13 17 Olanda 20 16 26 5 30 Finlanda 16 19 26 6 19 Estonia 23 11 26 11 15 Slovenia 30 3 27 6 27 Cipru 17 19 23 14 23 Luxemburg 22 14 21 6 33 UE 27 17 13 25 10 28 Lituania 20 10 25 18 12 Anglia 15 11 28 9 34 Fran"a 18 17 18 4 36 Ungaria 8 16 30 19 25 Suedia 21 12 18 7 37 Spania 11 13 27 16 29 Portugalia 8 14 26 18 25 Bulgaria 5 12 29 26 20 Belgia 14 17 13 12 33 Italia 12 8 23 4 37 Grecia 8 10 24 17 37 Danemarca 6 13 23 14 44 Letonia 9 10 21 10 27 Turcia 31 22 28 4 10 China 14 12 37 6 28 Islanda 13 16 27 4 31 Croa"ia 25 8 18 6 22 Norvegia 16 10 19 14 26 SUA 26 11 19 11 28 Canada 41 13 13 20 10 Japonia 10 15 46 10 19 Coreea Sud 12 7 21 27 23


Propor"ia celor care au e#uat în afaceri, în "!rile membre ale UE, eviden"iaz! diferen"e între "!ri

relativ mici, cu câteva excep"ii.

Ponderea celor care au început o nou! afacere este de 25%, în cazul României, fa"! de o medie

a UE-27 de 17%, cea mai sc!zut! pondere fiind înregistrat! în Bulgaria (5%) #i Danemarca. Dac! pentru

"!rile dezvoltate ponderea celor care încep o nou! afacere este de a#teptat s! fie relativ sc!zut!, întrucât cea

mai mare parte a afacerilor se presupune c! au fost anterior demarate, pentru "!rile emergente, cu nivel

84

relativ sc!zut de dezvoltare economico-social!, ponderea respectiv! ar trebui s! fie cât mai ridicat!, având

în vedere existen"a unui poten"ial mare de afaceri înc! insuficient valorificat.

Persoanele cu vârste peste 54 ani, într-o propor"ie mult mai mare decât cele tinere, apar"in

categoriei care #i-au vândut afacerea (50% fa"! de 28% la nivelul UE).

Pentru demararea unui start-up în afaceri, cele mai importante elemente care se iau în

considerare pentru aptitudinile antreprenoriale se refer! la: ideile de afaceri adecvate; ob"inerea mijloacelor

financiare necesare; contactul cu un partener de afaceri adecvat; modelul rolului; insatisfac"ia fa"! de

situa"ia anterioar!; solu"ionarea unei nevoi ecologice #i sociale nesatisf!cute.

Tabel nr.2.18. Ierarhizarea elementelor importante pentru demararea unei afaceri, dup$ gradul de

importan&$, marcat de responden&i

Elementele importante ale demar$rii

unei afaceri

Gradul importan&ei (%)

Foarte

important

Destul de

important

Destul de

neimportant

F$r$

importan&$

1. O idee de afaceri adecvat! 51 34 7 4

2. Ob"inerea de mijloace financiare necesare 50 31 9 6

3. Contactul cu un partener adecvat 34 31 17 14

4. Rolul modelului 24 35 21 14

5. Insatisfac"ia fa"! de situa"ia anterioar! 23 33 23 14

6. Solu"ionarea unei nevoi sociale #i ecologice

nesatisf!cute

21 34 23 13

Sursa: aceea#i ca la tabelul nr.

Din datele tabelului nr.2.18, se observ! c! ideile adecvate de afaceri #i mijloacele financiare

de"in o pondere de peste 80%, fiind foarte #i destul de importante, în timp ce ceilal"i factori au ponderi între

65% #i 55%, o parte redus! a responden"ilor, între 13 #i 14%, consider! c! ultimii trei factori sunt foarte

importan"i.

85

Structura procentual! a factorilor importan"i în demararea unei afaceri, pentru cazul României,

a vom analiza comparativ cu media UE-27 #i cu valorile maxime #i minime, înregistrate de "!ri pe categorii

de r!spunsuri: foarte important; destul de important; mai degrab$ neimportant; f$r$ importan&$.

Tabel nr.2.19 Factori importan&i în demararea unei noi afaceri în România, comparativ cu alte

&$ri %

Factorul # ara Importan&$

Foarte Destul de Mai degrab$ F$r$

O idee de afaceri adecvat!

România 52 40 43 1

UE – 27 51 34 37 4

Irlanda 78 17 3 2

Belgia 36 41 6 2

Ob"inerea de mijloace

financiare necesare

România 51 33 7 5

UE – 27 50 31 9 6

Irlanda 73 21 3 3

Danemarca 27 33 25 10

Contactul cu un partener de

afaceri adecvat

România 30 38 18 10

UE – 27 34 31 17 14

Slovacia 36 43 9 11

Grecia 32 19 15 32

Rolul modelului

România 20 46 10 9

UE – 27 24 35 21 14

Portugalia 26 53 11 6

Bulgaria 13 25 24 14

Insatisfac"ia fa"! de situa"ia

anterioar!

România 30 40 9 11

UE – 27 23 33 23 14

Slovacia 23 52 15 4

Danemarca 14 23 34 21

Solu"ionarea unei nevoi

sociale #i ecologice

România 18 39 14 17

UE- 27 21 34 23 13

Grecia 45 30 9 11

86

nesatisf!cute Cehia 8 21 29 22

Sursa: calcule pe baza datelor anchetei Gallup

Antreprenoriatul în România, ca de altfel #i în alte "!ri, este confruntat cu alternativa fie de a

crea o nou$ afacere, fie de a prelua una preexistent$.

Potrivit datelor din Raportul analitic UE, anterior men"ionat, una din principalele baze de date

#i informa"ii statistico-economice pentru lucrarea noastr!, în leg!tur! cu alternativa afacere nou!/preluarea

unei afaceri preexistente, antreprenorii pot avea comportamente diferite, în func"ie de experien"a practic!

pe care o au. La aceast! întrebare au r!spuns atât to"i responden"ii chestiona"i #i distinct cei care au avut o

experien"! anterioar! de afaceri.

Tabel nr.2.20 Ponderile r$spunsurilor (%) tuturor persoanelor chestionate %i a celor care au

experien&$ în afaceri, la întreb$rile: crearea unei afaceri noi; preluarea uneia existente; neinteresate

de nicio alternativ$

#ara To&i responden&ii Responden&i cu experien&$ în afaceri Afacere Preluarea Neinteresa&i Afacere Preluarea Neinteresa&i

Cipru 62 19 15 70 16 10 Irlanda 62 28 7 71 22 3 Grecia 59 28 10 63 27 7 Fran"a 58 26 12 68 23 5 Anglia 58 26 12 70 21 7 Slovacia 58 29 9 64 29 4 România 57 16 20 72 19 5 Spania 55 21 21 66 19 13 Polonia 54 17 21 67 8 18 Finlanda 53 32 12 59 30 7 Portugalia 52 15 27 61 17 15 Luxemburg 51 27 20 64 24 8 UE – 27 50 25 19 61 24 10 Olanda 49 29 19 60 26 10 Cehia 46 19 27 56 22 16 Suedia 45 25 22 53 25 12 Slovacia 45 19 29 62 18 11

87

Ungaria 45 14 36 63 16 15 Belgia 44 24 26 54 23 16 Germania 43 39 15 52 37 8 Italia 42 17 30 52 20 19 Austria 42 38 14 52 36 3 Danemarca 41 20 36 58 17 20 Bulgaria 37 28 27 46 37 14 SUA 61 30 6 68 26 32


Datele din tabelul nr.2.20 eviden"iaz! urm!toarele aspecte mai semnificative:

ponderea r!spunsurilor favorabile unei noi afaceri, în toate "! rile, este mai mare decât cea a

r!spunsurilor care acord! preferin"! prelu!rii unei afaceri existente;

în cazul responden"ilor cu experien"! în afaceri, ponderea r!spunsurilor favorizând crearea unei

afaceri noi este mai mare, fa"! de cea care se refer! la to"i responden"ii, situa"ie previzibil! având în

vedere diferen"a de cultur! #i practica managerial! #i antreprenorial!, dintre cele dou! grupe de

responden"i;

cu mici excep"ii, ponderea r!spunsurilor care prefer! preluarea unei afaceri existente este sensibil

mai mare decât cea a r!spunsurilor de non-interes, în "!rile cu economia în tranzi"ie, aceast! situa"ie

fiind favorizat! de privatiz!rile numeroase ale întreprinderilor aflate în proprietatea statului, în

perioada de economie socialist! centralizat!;

România se afl! printre "! rile cu pondere relativ mare (57%) în favoarea cre!rii unei noi afaceri,

fa"! de respectiv 50% ponderea medie a "!rilor UE, 37% în Bulgaria #i 29% în Japonia; în cei 20 de

ani ai tranzi"iei României la economia de pia"!, crearea de noi afaceri private a fost sprijinit! de un

pachet consistent de facilit!"i atât pentru antreprenorii autohtoni cât #i pentru investitorii str!ini;

responden"ii români care au experien"! în afaceri s-au pronun"at în propor"ie de 72%, înregistrând

cel mai mare nivel pentru crearea de noi întreprinderi (afaceri), fa"! de 46% în Bulgaria # i 61%

nivelul mediu UE-27;

88

în anul 2009, fa"! de anul 2007, au avut loc cre#teri modeste ale ponderii r!spunsurilor în favoarea

cre!rii unei întreprinderi noi (la nivelul mediu UE s-a înregistrat o cre#tere de la 59%, în anul 2007,

la respectiv 61%, în anul 2009.

În ceea ce prive#te evolu"ia în timp a unei afaceri noi, o propor"ie de 17% a cet!"enilor UE ar

recomanda adoptarea unor strategii de cre#tere cât mai rapid! cu putin"!, iar 74% s-au pronun"at pentru o

cre#tere lent! sau men"inere a nivelului afacerii. În cazul României, ponderile respective erau de 25% #i

corespunz!tor 59%8. Între "!rile UE-27 exist! o mare varietate de situa"ii. Ponderea r!spunsurilor care

favorizau cre#terea rapid! a afacerilor era de 41% în Fran"a #i 37% în China. Oricum, num!rul

responden"ilor care recomandau un stimulent de cre#tere a afacerii ca pondere era mai mare decât cel al

responden"ilor sus"in!tori ai unor ritmuri cât mai dinamice ale afacerilor.

Principalele temeri (tabel nr. 2.21) sau provoc!ri cu care se confrunt! antreprenorii care pornesc

o nou! afacere, în pofida existen"ei unei mari diversit!"i de situa"ii, au fost: posibilitatea de a intra în

faliment; nesiguran"a veniturilor; riscul de a pierde proprietatea; posibilitatea de a suferi un e#ec în privin"a

personalului; nevoia de a acorda prea mult! energie #i timp afacerii etc.

Tabel nr.2.21. Cele mai mari temeri în momentul începerii unei afaceri (pe &$ri) %

#ara

Posib

ilita

tea

de a

da

falim

ent

Nes

igur

an&a

veni

turi

lor

Risc

ul d

e a

pier

de

prop

riet

atea

Nes

igur

an&a

locu

lui d

e

mun

c$

Posib

ilita

tea

de a

sufe

ri u

n

e%ec

în p

rivi

n&a

pers

onal

ului

nevo

ia d

e a

acor

da p

rea

mul

t$ e

nerg

ie %i

tim

p af

acer

ii

Austria 41 38 40 12 24 17

Belgia 47 36 33 21 17 10

Bulgaria 44 37 35 13 29 15

Cipru 45 44 19 29 28 14

Republica 46 43 30 28 20 20

Danemarca 51 43 30 16 16 27

89

Estonia 35 42 37 26 20 16

Finlanda 28 41 32 22 23 31

Fran"a 54 36 32 25 22 18

Germania 50 32 50 17 18 16

Grecia 47 51 20 30 21 11

Ungaria 46 60 38 15 13 14

Irlanda 50 40 50 24 16 13

Italia 48 46 18 19 16 11

Letonia 50 44 43 15 18 13

Lituania 59 25 42 18 28 8

Luxemburg 52 31 38 26 23 17

Malta 46 41 11 28 38 17

Olanda 40 41 27 26 14 20

Polonia 48 52 33 10 21 14

Portugalia 53 47 33 21 15 5

România 55 43 31 14 17 11

Slovacia 42 35 31 35 22 22

Slovenia 46 31 38 14 26 17

Spania 49 33 51 22 18 12

Suedia 35 51 24 18 8 32

Marea Britanie 48 42 45 20 18 16

Croa"ia 57 34 37 20 12 7

Islanda 40 47 30 24 9 13

Norvegia 37 45 14 17 12 25

Elve"ia 48 26 32 21 17 26

Turcia 58 31 31 37 22 7

SUA 40 46 28 20 19 23

China 56 26 38 20 33 21

Japonia 33 37 30 28 17 26

Coreea de Sud 19 44 41 13 31 21

Sursa: aceea#i ca la tabelul nr.2.20.

Dup! cum rezult! din datele tabelului nr.2.21, cele mai mari temeri la începutul unei afaceri în

România erau: teama de intrare în faliment (55%); incertitudinea veniturilor (43%); pierderea propriet!"ii

(31%); insecuritatea locurilor de munc! (14%); e#ecul în materie de personal (17%); nevoia de a acorda

prea mult timp #i energie afacerii (11%).

90

În general, se observ! c! cele mai mari temeri pentru cei care pornesc o nou! afacere sunt

falimentul, nesiguran"a veniturilor #i riscul de a pierde proprietatea.

În "!ri ca Grecia, Italia Cipru, Slovacia #i Turcia cele mai mari îngrijor!ri le genera securitatea

locului de munc$, comparativ cu pierderea propriet!"ii, de exemplu. În Suedia, Norvegia, Finlanda

temerea c! o afacere nou! necesit! prea mult timp #i energie avea ponderi relativ mari.

În condi"iile crizei economice #i financiare, temerea de faliment #i insecuritatea locului de

munc! este de presupus c! î#i vor m!ri ponderea.

La nivelul "!rilor UE-27, identificarea #i ierarhizarea factorilor care obstruc"ioneaz! eficien"a

sau desf!#urarea normal! a activit!"ii antreprenoriale reprezint! preocup!ri de prim! importan"!, întrucât

impulsioneaz! factorii de decizie s! întreprind! politici #i s! implementeze mecanisme #i m!suri

institu"ional-legale în sensul reducerii/înl!tur!rii obstacolelor respective. Fiecare factor de inhibare a

antreprenoriatului poate s! fie analizat în func"ie de importan"a, intensitatea mai mare sau mai mic! cu care

acesta ac"ioneaz! #i care, de regul!, se comensureaz! #i prin r!spunsurile celor chestiona"i cu calificativele:

acord ferm; acord; dezacord; dezacord ferm.

Tabel nr. 2.22.Barierele (obstacolele) în fa&a antreprenoriatului în &$rile membre UE 27, structura

procentual$ a r$spunsurilor antreprenorilor cu experien&$

Tipul de barier$ (obstacol) Categoria de r$spuns

Acord ferm Acord Dezacord Dezacord ferm

Începerea unei noi afaceri este îngreunat! de lipsa suportului financiar disponibil

36 44 19 3

Existen"a unor proceduri administrative 32 37 21 6

Antreprenorilor care au e#uat la prima afacere ar trebui s! li se acorde a doua #ans!

33 50 9 3

Greut!"i în ob"inerea de informa"ii privind înfiin"area #i demararea unei afaceri

18 32 32 12

Nu ar trebui demarat! o afacere dac! exist! un risc de insucces

16 24 37 19

Sursa: prelu!ri dup! datele Raportului Analitic Flash EB nr. 283 Entreprenership.

91

Se constat! o pondere relativ mare (40%) privind acordul puternic #i acordul, în cazul în care

exist! un risc de insucces la pornirea unei afaceri (tabel nr.2.22). Penalizarea definitiv! a primului e#ec, în

cazul unui întreprinz!tor, este în propor"ie de numai 12%, în timp ce acordul puternic #i acordul de a se

acorda o a doua #ans! este de 83%, ceea ce este de natur! s! încurajeze antreprenorii, atât în asumarea

riscului cât #i în perseverarea de a înregistra succes.

Tabel nr. 2.23. Rolul sistemului educa&ional pentru formarea antreprenorilor în România %i &$rile

membre UE – 27

în 2009 %

Factori de influen&$ Educa&ia %colar$ a contribuit la: #ara

Ponderea tipului de r$spuns privind intensitatea contribu&iei

Acord ferm Acord Dezacord Dezacord ferm

1. – dezvoltarea spiritului de ini"iativ! ca tip de atitudine antreprenorial!

România 14 46 26 5 UE –27 13 36 32 17 Portugalia 18 45 26 5 Ungaria 11 26 32 29

2. – mai buna în"elegere a rolului antreprenorilor în societate

România 14 42 28 11 UE – 27 11 33 33 19 Portugalia 18 48 23 5 Anglia 12 22 33 32

3. – dobândirea de calific!ri, competen"a #i know-how pentru a administra o afacere

România 11 34 37 11 UE – 27 10 29 37 21 Portugalia 14 40 34 5 Cehia 6 11 45 35

4. – mi-a suscitat interesul de a deveni antreprenor

România 11 31 38 15 UE- 27 6 19 45 27 Malta 11 32 43 10 Danemarca 3 16 49 23

Sursa: prelu!ri dup! datele Raportului Analitic Flash EB nr. 283 Entreprenership.

Din analiza opiniilor exper"ilor din "!rile membre ale UE în ceea ce prive#te contribu"ia

sistemelor na"ionale de educa"ie la formarea #i dezvoltarea spiritului antreprenorial, din punctul de vedere

al celor patru factori de influen"!, prezenta"i în tabel nr.2.23 (dezvoltarea spiritului de ini"iativ!, în"elegerea

rolului antreprenorului, dobândirea de competen"!, în gestionarea unei afaceri, suscitarea interesului de a

deveni antreprenor), grupa"i dup! ponderea celor patru categorii de r!spunsuri, în func"ie de intensitatea #i

92

sensul influen"elor (acord puternic, acord, dezacord #i dezacord puternic), rezult! urm!toarele concluzii mai

importante pe care le vom prezenta în continuare:

- Factorul 1, de dezvoltare a spiritului de ini&iativ$ la nivelul UE - 27, r!spunsurilor acord

ferm #i acord au reprezentat o pondere de 49%, în total r!spunsuri, iar dezacordul #i dezacordul ferm,

respectiv 51%, ceea ce conduce la concluzia c! sistemul educa"ional, pe ansamblu "! rilor UE – 27, mai

degrab$ se consider$ a nu avea un impact puternic asupra dezvolt$rii aptitudinilor antreprenoriale

ale elevilor #i studen"ilor, ceea ce impune m!suri de îmbun!t!"ire a curriculum-ului #i metodelor didactice

#i a leg!turilor #colii cu practica economic! #i social!.

Factorul 1, în România, de"inea o pondere de 60%, mai mare decât nivelul mediu al UE, ceea

ce este favorabil opiniilor dup! care sistemul educa"ional din România sprijin! aptitudinile antreprenoriale.

Ponderi ale Factorului1, peste media de 49% a UE – 27, se mai înregistrau în: Cipru (64%); Portugalia

(63%); Fran"a (60%); Malta (59%); Slovacia (56%); Finlanda (55%); Irlanda (54%); Belgia (54%);Spania

(83%); Olanda (53%); Germania (52%); Luxemburg (51%); Austria (51%); Cehia (50%); Suedia (50%).

O ponderea sub media UE – 27 la Factorul 1 se înregistra în urm!toarele "!ri: Grecia (48%);

Bulgaria (47%); Anglia (45%); Polonia (43%); Danemarca (40%); Slovacia (39%); Italia (37%); Ungaria

(37%).

- Factorul 2 privind contribu&ia %colii la mai buna în&elegere a rolului antreprenoriatului

în societate, la nivelul UE – 27, de"inea o pondere favorabil! (acord ferm #i acord) de 44%, în timp ce în

România ponderea respectiv! era de 56%, nivelurile maxime #i minime ale acestei ponderi înregistrându-se

în Portugalia (64%) #i respectiv Anglia (34%).

- Factorul 3 vizând dobândirea de calific$ri, competen&e %i know-how pentru administrarea

unei afaceri avea în România o pondere a r!spunsurilor favorabile de 45%, fa"! de 39% în cazul UE – 27

#i nivelul maxim de 54% în Portugalia #i minim de 17% în Cehia.

Factorul 3, are o relevan"! deosebit! pentru aprecierea rolului educa"iei în formarea de deprinderi

practice în administrarea unei afaceri înc! în anii de #coal!.

93

La Factorul 3, ponderi peste nivelul UE de 39% se înregistrau în Cipru (55%); Portugalia

(54%); Irlanda (50%); Malta (50%); Spania (49%), Spania (49%), Danemarca (46%); Grecia (46%);

Austria (46%); Finlanda (46%), Luxemburg (44%); Suedia (43%), Slovacia (43%); Fran"a (42%), Olanda

(39%).

Ponderi sub nivelul mediu al UE, la factorul 3, se înregistrau în urm!toarele "!ri: Belgia (39%),

Polonia (38%); Bulgaria (37%); Germania (37%); Ungaria (36%); Italia (34%); Anglia (31%); Slovacia

(30%); Cehia (28%).

Analiza ponderilor pe "!ri a Factorului 3 eviden"iaz! c! sistemele educa"ionale din "!ri

dezvoltate cum ar fi Germania, Italia, Anglia sunt apreciate mai pu&in favorabil în privin"a capacit!"ii de

a preda cuno#tin"e #i deprinderi manageriale practice în timpul #colii, comparativ cu alte "!ri membre UE,

atât dezvoltate cât #i emergente (de exemplu, Spania, Danemarca, Suedia, Fran"a, Olanda, România,

Slovacia), unde responden"ii, dimpotriv!, au opinii favorabile, din acest punct de vedere.

În concluzie, subliniem c! sistemul educa"ional, ca factor al form!rii #i dezvolt!rii

antreprenoriale, variaz! sensibil de la o "ar ! la alta, îndeosebi ca urmare a faptului c! responden"ii din

e#antion au criterii # i a#tept!ri mai mult sau mai pu"in riguroase #i/sau preten"ioase în ceea ce prive#te

nivelul #i performan"ele antreprenoriale ale serviciilor educa"ionale.

- Factorul 4, suscitarea interesului de a deveni antreprenor, înc! din perioada anilor de studiu la

to"i responden"ii din "!rile UE – 27, a eviden"iat prevalen"a dezacordului sau a dezacordului ferm, exper"ii

români, al!turi de cei portughezi, având ponderile cele mai mari ale r!spunsurilor favorabile, dar oricum

sub 50% din totalul r!spunsurilor. Cu alte cuvinte, acest factor a fost mai pu&in determinant sau influent

în a determina un interes deosebit al absolven"ilor de a deveni antreprenori. Aceast! concluzie pare a fi “un

semnal de alarm$” pentru întregul sistem educa&ional din "!rile membre ale UE- 27, deci inclusiv din

România, întrucât, indiferent de domeniu, dezvoltarea în practic! a aptitudinilor antreprenoriale ar fi

trebuit, înc! din anii de #coal!, s! constituie un obiectiv cu mult mai pregnant decât este în realitate, pentru

fiecare absolvent, "inând seama c! aceste aptitudini reprezint! premise sine qua non pentru identificarea #i

dezvoltarea avantajelor competitive #i performan"elor, în general.

94

4.3. Antreprenoriatul %i stadiile dezvolt$rii economice

Scopul cercet!rii noastre urm!re#te eviden"ierea caracteristicilor antreprenoriatului feminin, în

compara"ie cu cel masculin, în func"ie de o multitudine de particularit!"i demo-socio-economice,

comensurate prin indicatori specifici, pe baza unor anchete de specialitate # i a altor date # i informa"ii

disponibile la nivel mezo #i macroeconomic, în literatura din "ar! #i str!in!tate. O aten"ie deosebit! a fost

totodat! acordat! #i contextului comparativ interna"ional cu obiectivul eviden"ierii rela"iei dintre nivelul de

dezvoltare economic! a "!rilor #i extensiunea macro #i mezoeconomic! a AF.

În anul 2010, o propor"ie de peste 52% din popula"ia mondial! era reprezentat! de femei care

au început #i ini"iat o nou! afacere, ponderea acestor femei antreprenori fiind foarte diferit! de la o "ar! la

alta.

Potrivit studiilor de specialitate9, în 59 de "!ri ale lumii, care reprezint! e#antionul cercetat, la

activit!"ile antreprenoriale au participat mai multe femei decât b!rba"i, în condi"iile în care se recunoa#te c!

antreprenoriatul în general reprezint! un factor catalizator al dezvolt!rii economice #i al competitivit!"ii.

Datorit! marilor diferen"e de pondere a AF între "!ri, speciali#tii consider! c! neimplicarea într-

o mai mare m!sur! a femeilor în activit!"ile antreprenoriale reprezint! o mare irosire de for"! de munc! #i

pierdere de beneficii concretizate în noi bunuri #i servicii, la care s-ar ad!uga #i un supliment de noi locuri

de munc!.

Lipsa de date statistice relevante #i insuficienta lor dezagregare, pe particularit!"ile socio-demo-

economice, în ceea ce prive#te antreprenoriatul masculin #i cel feminin, în cea mai mare parte a proiectelor

de cercetare este suplinit! prin anchete, interviuri #i chestionare adresate unor e#antioane reprezentative

axate pe motiva"iile pentru care femeile devin antreprenori, pe dificult!"ile pe care le întâmpin!, pe

performan"ele de inovare #i socio-economice, la nivel na"ional #i interna"ional, pe diferen"ele de percep"ie

între femei #i b!rba"i precum #i pe atitudinile specifice pentru AF. Intervieva"ii din e#antioane sunt

95

persoane adulte cu vârste cuprinse între 18 #i 64 de ani din diferite paliere socio-profesionale cu leg!turi

directe în ceea ce prive#te activit!"ile antreprenoriale.

În general, astfel de cercet!ri care se concentreaz! pe aspectele-cheie ale AF, î#i propun s!

contribuie la mai buna fundamentare a politicilor #i proceselor decizionale, s! promoveze o în"elegere mai

bun! a diferen"ierii AF fa"! de antreprenoriatul masculin (AM) ca #i a celor dintre diferite grupuri de femei

apar"inând unor medii socio-economice #i calific!ri profesionale diferite.

Pe de alt! parte, studiile respective încearc! s! ofere o serie de direc"ii de ac"iune #i concentrare

a eforturilor în vederea unei mai eficiente preg!tiri a femeilor pentru a-#i putea valoriza capabilit!"ile

necesare ini"ierii #i gestion!rii unei afaceri, cre!rii unui mediu propice în cadrul c!ruia diferitele forme de

start-up #i venture-capital s! reu#easc! #i s! se dezvolte sustenabil.

Potrivit analizelor efectuate, AF în primul rând prezint! o serie de particularit!"i în func"ie de

nivelul %i stadiile de dezvoltare economico-social$ a &$rilor care pot fi împ!r"ite în trei mari categorii10 #i

anume:

a) economii bazate pe factori (factor-driven economy), EF, care includ "!rile Angola, Ghana,

Uganda, Zambia, Egipt, Iran, Pakistan, Arabia Saudit!, Gaza, Jamaica, Guatemala, Bolivia, Vanatan;

b) economii bazate pe eficien&$ – EE (efficiency-driven economies) în cadrul c!rora se afl!

Africa de Sud, Tunisia, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Ecuador, Mexico, Peru Trinidad-

Tobago,Uruguay, Bosnia Herzegovina, Croa"ia, Ungaria, Letonia, Macedonia, Muntenegru, România,

Rusia, Turcia, Malaezia, China, Taiwan;

c) economii bazate pe inovare – EI (innovation – driven economies) care includ Israel,

Slovenia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, Belgia, Danemarca, Finlanda, Fran"a, Germania, Grecia,

Irlanda, Islanda, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elve"ia, Anglia, SUA.

Principalul criteriu de diferen"iere a "!rilor în grupele EF, EE, EI l-a constituit m!rimea PIB per

capita pe intervalele respectiv pân! la 2000 $ per capita, între 2000 #i 10000 $ per capita #i peste 10000 $

per capita.

96

Premisele care stau la baza cercet!rii noastre sunt urm!toarele:

- particularit!"ile, îndemnurile, motiva"iile #i caracteristicile implicate în pornirea unei afaceri

pot fi foarte variate, în func"ie de gen, vârst!, nivelul educa"iei, de caracterul defavorizat al persoanelor,

motiva"ie, sectorul în care sunt ocupa"i, ceea ce imprim! antreprenoriatului o natur$ inclusiv$ #i cel mai

frecvent nemijlocit legate de practic!;

- antreprenoriatul bazat pe ritmuri înalte de cre#tere este un factor cheie care contribuie la

crearea de noi locuri de munc!, m!resc avantajele comparative #i competitive ale economiei, ridic! nivelul

de trai #i calitatea vie"ii;

- prosperitatea economic! depinde într-un grad înalt de dinamismul autorit$&ilor

antreprenoriale, pentru toate cele trei categorii de "!ri clasificate dup! nivelul de dezvoltare; antreprenorii

#i mediul socio-economic se afl! într-o rela"ie biunivoc!, interpoten"atoare în sensul c! o economie

antreprenorial! are nevoie atât de antreprenori capabili dar #i de un mediu social #i de afaceri care s!-i

aprecieze, integreze #i s!-i sprijine;

- antreprenoriatul cuprinde mai multe faze începând cu abilitatea #i dorin"a de a începe o

afacere pân! la faza de începere #i administrare propriu-zis! a afacerii #i continuând cu faza de proprietar

matur, stabil al afacerii, în fiecare economie antreprenorii aflându-se în diferitele stadii (faze) ale ciclului

de via"! a unei afaceri;

- factorul geografic, tradi"ie #i istorie poate influen"a AF #i AM, în condi"iile în care se

intensific! procesele globaliz!rii, inclusiv în ceea ce prive#te migra"ia interna"ional! a for"ei de munc!

antreprenorial!.

Atitudinile societale fa&$ de antreprenoriat

Mediul de afaceri, atitudinea societ!"ii fa"! de antreprenoriat, în general, pot influen"a într-o

mare m!sur! crearea unei clase antreprenoriale puternice în economie # i societate, îndeosebi datorit!

faptului c! antreprenorii, prin îns!#i natura activit!"ilor pe care le desf!#oar!, intr! în contact cu un mare

num!r de persoane între care investitori, bancheri, clien"i, furnizori de bunuri #i servicii etc.

97

Tabel nr. 3.1 Atitudinile antreprenoriatului pentru femei %i b$rba&i la popula&ia

ocupat$ (18-64 ani) în 59 de economii, în func&ie de nivelul de dezvoltare în anul 2010 -%-

Nivelul de dezvoltare a

&$rii

Oportunit$&i percepute

Capabilit$&i percepute

Rela&ia cu un antreprenor

Teama de e%ec

Femei B$rba&i Femei B$rba&i Femei B$rba&i Femei B$rba&i

(1) Economii bazate pe factori (EF)

58,9 64,2 64,6 77,5 50,3 62,5 31,5 27,3

(2) Economii bazate pe eficien"! (EE)

41,0 44,9 49,9 61,8 40,0 50,7 35,1 28,9

(2):(1) 0,69 0,69 0,77 0,79 0,79 0,81 1,11 1,06

(3) Economii bazate pe inovare (EI)

29,5 37,1 35,2 53,2 31,1 41,2 37,9 29,9

(3):(1) 0,50 0,58 0,54 0,69 0,62 0,66 1,20 1,09

Nivel de dezvoltare a &$rii

Antreprenoriatul o alegere bun$ pentru

carier$

Inten&ii antreprenoriale

Statut social înalt pentru antreprenorii

de succes

Aten&ia acordat$ de media

antreprenoriatului Femei B$rba&i Femei B$rba&i Femei B$rba&i Femei B$rba&i

(1) Economii bazate pe factori (EF)

75,8 74,8 39,2 46,1 80,6 81,2 66,2 64,6

(2) Economii bazate pe eficien"! (EE)

73,2 72,5 19,9 27,1 70,2 69,4 63,3 61,6

(2):(1) 0,96 0,96 0,51 0,59 0,87 0,85 0,96 0,95

(3) Economii bazate pe inovare (EI)

58,1 60,1 6,0 10,5 70,5 70,1 54,7 55,9

(3):(1) 0,77 0,80 0,15 0,23 0,87 0,86 0,82 0,86

Sursa: Global Entrepreneurship Monitor, 2010 Report, Women Entrepreneurs World Wide, 2011, Babson,

Center for Women’s Business Research, Center for Women’s Leadership.

98

Atitudinea societal! fa"! de AF versus AM poate fi analizat! sub urm!toarele aspecte:

percep"ia existen"ei de oportunit!"i antreprenoriale, într-o zon! sau sector economic;

m!sura în care cei care percep oportunit!"ile datorit! temerilor de e#ec sau nereu#it!;

încrederea manifestat!, fermitatea în capacitatea de a începe o afacere;

rela"iile cu al"i antreprenori #i inten"ia de a începe o afacere de c!tre non-antreprenori;

opinia c! antreprenoriatul reprezint! o alegere bun! a carierei #i c! aceast! carier!

beneficiaz! de prestigiu social;

convingerea c! antreprenorii se bucur! de aten"ia mass-media.

Datele din tabelul nr.3.1 eviden"iaz! urm!toarele aspecte principale:

- pentru toate cele trei grupe de "!ri, dup! stadiul dezvolt!rii economico-sociale, EF, EE #i EI,

în ceea ce prive#te percep"ia oportunit!"ilor, capabilit!"ilor #i rela"ia cu un antreprenor au ponderi mai

sc!zute, acestea fiind totu#i în sc!dere de la stadiul EF la EE #i EI unde înregistra cele mai mici valori; cu

alte cuvinte, femeile antreprenori dar #i b!rba"ii, ace#tia, într-o m!sur! mai mare decât femeile din grupa

EI, consider! c!, cele trei criterii analizate sunt mai sc!zute fa"! de cazul grupelor EF #i EI;

- antreprenoriatul este apreciat ca o alegere bun! pentru carier!, într-o m!sur! ceva mai mare la

femei decât la b!rba"i, pentru "!rile EF #i EE #i, într-o propor"ie mai mic!, în cazul "!rilor EI;

- inten"iile antreprenoriale au ponderi mai mari la b!rba"i decât la femei, pentru toate grupele de

"!ri, cele mai mari ponderi înregistrându-se la grupa EE #i cele mai reduse la grupa EI, ceea ce se explic!

prin faptul c! femeile din "!rile în curs de dezvoltare sau cu economie emergent! doresc într-o m!sur! mai

mare s! ini"ieze o afacere, comparativ cu femeile din "!rile dezvoltate (grupa EI);

- în toate grupele de "!ri, o propor"ie de peste 70,5% din femei consider! c! antreprenorii de

succes au un statut social înalt, propor"ia b!rba"ilor la acest criteriu fiind apropiat! de cea a femeilor;

- importan"a #i atrac"ia statutului de antreprenor sunt motivate #i de faptul c! mass media acord!

o importan"! deosebit! acestora, ceea ce le ridic! prestigiul social #i le ofer! satisfac"ie pentru aten"ia de

care se bucur! în societate #i mediul de afaceri, în general.

99

În concluzie, subliniem faptul c!, particularit!"ile AF sunt determinate nu numai de gen, dar #i

de faza de dezvoltare în care se afl! diferitele economii na"ionale. România se afl! în grupa "!rilor EE astfel

c! putem considera c!, desigur cu varia"ii mai mari sau mai mici, femeile antreprenori din România au

acelea#i caracteristici comportamentale la care ne-am referit anterior. Este interesant de observat c!, în

"!rile EF #i EE, femeile au o motiva"ie #i atrac"ie mai mare fa"! de antreprenoriat, comparativ cu cele din

"!rile EI (dezvoltate), situa"ie ce se explic! printre altele, #i prin nevoile de a m!ri veniturile câ#tigate de

familie, pentru cre#terea bun!st!rii #i pentru a dovedi succes în carier!, cu toate acestea mai pu"ine femei,

comparativ cu b!rba"ii, men"ioneaz! c! exist! multe oportunit!"i pentru antreprenoriat, teama acestora de

faliment fiind mai ridicat!.

De#i în perioada 2002-2008 a existat o puternic! atrac"ie pentru femei #i b!rba"i în ceea ce

prive#te activitatea antreprenorial!, criza economic!-financiar! interna"ional!, declan#at! în anul 2008, a

diminuat substan"ial elanul fa"! de acest statut ocupa"ional, într-o m!sur! mai mare la femei, decât la

b!rba"i, considerându-se c! oportunit!"ile în acest domeniu s-au redus substan"ial. $!rile cele mai puternic

lovite de criz! au înregistrat #i cele mai mari propor"ii ale femeilor care au eviden"iat antreprenoriatul ca o

activitate important! dar greu accesibil! (Spania, Grecia, Portugalia, România etc.). Desigur, au fost #i "!ri

care au f!cut excep"ie de la aceast! tendin"! general!. De exemplu, în Turcia propor"ia femeilor care se tem

de falimentul antreprenorial a fost mai mic! decât cea a altor "!ri #i chiar mai sc!zut! decât cea a b!rba"ilor.

De exemplu, în România, cea mai sc!zut! pondere au înregistrat-o, în anul 2011, femeile care

#i-au manifestat inten"ii antreprenoriale, dup! care a urmat ponderea mai mare a femeilor care consider! c!

exist! capabilit!"i #i oportunit!"i antreprenoriale în "ar!.

Potrivit datelor Raportului 2010 „Femei antreprenori pe glob”, propor"ia femeilor antreprenori

în totalul popula"iei feminine adulte variaz! într-o foarte mare m!sur! de la o "ar! la alta în intervalul 1,5%-

45,5%. În "!rile EF doar o propor"ie de 19,9% din totalul femeilor cu vârste cuprinse între 18 #i 64 de ani,

au confirmat c! încep s! gestioneze o afacere nou!, în timp ce pentru grupul de "!ri EE propor"ia respectiv!

a fost de 9,7% iar în "!rile EI de doar 3,9%. În România, propor"ia femeilor care au început o afacere nou!,

în anul 2011, a fost cu mult mai mic! decât media pentru grupele EF #i EE, ceea ce relev! necesitatea de a

100

întreprinde o serie de m!suri #i programe pentru a schimba atitudinile #i percep"iile antreprenoriale ale

femeilor din România. Oricum, rata antreprenoriatului feminin din România a fost cu câteva procente mai

redus! decât cea a antreprenoriatului masculin, în timp ce în SUA exist! aproape o egalitate între ratele

antreprenorilor femei #i b!rba"i; rate relativ înalte ale antreprenoriatului feminin se înregistreaz! de

asemenea în "!rile occidentale, începând cu Norvegia (25%) #i terminând cu SUA (circa 50%).

Din diferitele anchete întreprinse pe plan mondial, în ultimii ani, a rezultat c! rata femeilor

antreprenor este cu mult mai sc!zut! decât cea a b!rba"ilor, motiva"ia fiind foarte specific! #i diferit! de la

o "ar! la alta, astfel c! activitatea de antreprenor este considerat! o activitate predominant masculin!.

Motivele pentru care au devenit antreprenori atât b!rba"i cât #i femeile "in atât de oportunit!"ile

create dar #i de nevoia sever! de a ini"ia o afacere pentru bani sau un loc de munc!. Mul"i b!rba"i #i femei

au fost nevoi"i, obliga"i s! ini"ieze o afacere datorit! st!rii precare a nivelului lor de via"!.

Antreprenoriatul determinat de necesit!"i, îndeosebi în "!rile mai slab dezvoltate, sau în zonele

în care #omajul înregistreaz! rate înalte poate aduce o serie de beneficii, ca urmare a autoocup!rii

(selfemployment) #i a cererii de noi locuri de munc! pentru alte persoane.

Motivul necesit!"ii de a deveni antreprenor a fost invocat într-o propor"ie de 38,8% dintre

femeile antreprenor, iar în grupul EI de numai 23,6%. În medie, femeile sunt cu 4 pp mai mult for"ate s!

devin! antreprenori decât b!rba"ii, cea mai mare diferen"! din acest punct de vedere înregistrându-se în

grupul de "!ri EF (5,6 pp), iar cea mai mic! în grupul EI (2,4 pp). Se poate sus"ine c!, pe m!sur! ce cre#te

gradul de dezvoltare economico-social! a unei "!ri, are loc o tendin"! de sc!dere a antreprenoriatului

feminin pentru c! societatea le ofer! mai multe op"iuni pentru a se angaja, astfel c! nu se manifest! cu

aceea#i for"! nevoia de a deveni antreprenor în "!rile dezvoltate.

În ceea ce prive#te România, propor"ia femeilor #i a b!rba"ilor care au fost „nevoi"i” s! devin!

antreprenori este egal!.

La nivelul interna"ional, dar #i al României, antreprenorii b!rba"i consider! c! oportunit!"ile au

reprezentat principalul motiv pentru care au devenit antreprenori, în timp ce femeile antreprenori au invocat

mai degrab! cazuri de necesitate sau o constrângere financiar! major!. În "!rile aflate în primele faze ale

101

dezvolt!rii (EF #i EE), un procentaj mare, atât al b!rba"ilor cât #i al femeilor, au ar!tat c! motivul principal

pentru care au devenit antreprenori l-a constituit necesitatea, în timp ce în "!rile dezvoltate calitatea de

antreprenor a fost mai puternic legat! de oportunit!"i.

Motivul necesit!"ii, preocump!nitor în economiile mai pu"in dezvoltate, a fost determinat de

insuficien"a veniturilor, precaritatea locurilor de munc! #i gradul ridicat de subocupare a for"ei de munc!.

Analiza pe termen lung (2002-2012) eviden"iaz! c! femeile, într-o propor"ie mai mare decât

b!rba"ii, au demarat activit!"i antreprenoriale din necesitate în economiile EE, tendin"a acestei propor"ii, în

viitor, fiind de sc!dere, dar într-un ritm mai lent decât în cazul b!rba"ilor, ceea ce eviden"iaz! o reducere a

decalajelor dintre b!rba"i #i femei în aceast! privin"!. În "!rile EF, în care decalajul entreprenorial de gen a

fost mare, se constat! o dinamic! mai rapid! a AF fa"! de AM pe termenele scurt #i mediu, dup! care se

manifest! tendin"a de sc!dere, mai ales în cazul economiilor aflate în faza de cre#tere a eficien"ei. În EI,

criza a afectat dinamica AF #i AM, în m!suri diferite, motiva"ia necesit!"ii antreprenoriale fiind mai

puternic! în cazul b!rba"ilor.

În concluzie, subliniem faptul c! diferen"ialul de gen a fost diferit, de la o "ar! la alta, în func"ie

de particularit!"ile socio-economice #i istorice ale fiec!reia, dar #i de capacitatea de rezisten"! la criz!.

AF pe sectoare economice. Potrivit raportului GEM 2011, analiza pe principalele sectoare ale

economiei a eviden"iat faptul c! cea mai mare atractivitate pentru antreprenoriat, atât pentru femei cât # i

pentru b!rba"i a avut-o sectorul serviciilor comerciale, comparativ cu industria extractiv!, prelucr!toare #i

a serviciilor de afaceri. AF s-a manifestat mai puternic în ramura consum #i comer" decât AM (raportul

mediu în acest sector fiind de 2:1) #i mai slab în industria prelucr!toare #i serviciile pentru afaceri.

În EI se înregistreaz! mai mul"i b!rba"i antreprenori decât femei îndeosebi în sectoarele

industriei prelucr!toare, servicii pentru afaceri, industria extractiv! #i agricultur!. Aceste sectoate presupun

un efort mai mare, atât din punctul de vedere al preg!tirii profesionale cât #i al cheltuielilor infrastructurale

#i de demarare a afacerii.

Structura pe vârste a AF. Vârstele cuprinse între 25-34 de ani au cea mai mare disponibilitate

pentru antreprenoriat, dup! care urmeaz! grupa de vârst! 35-44 ani. Este de remarcat faptul c! multe din

102

"!rile EF tind s! aib! mai mul"i antreprenori la grupa de vârst! 18-24 ani, ceea ce se explic! prin faptul c!,

de regul!, în aceste "!ri demararea unei activit!"i pe cont propriu nu este direct legat! de educa"ia ter"iar!,

pe de o parte, #i c! urgen"a antreprenorial!, pe de alt! parte, este mai mare în "!rile în curs de dezvoltare,

datorit! decalajelor mari fa"! de "!rile dezvoltate #i care trebuie diminuate ca #i nivelului slab al

poten"ialului productiv subutilizat.

Dimpotriv!, ca o particularitate pentru economiile "!rilor aflate în faza predominan"ei inov!rii,

eviden"iem prevalen"a antreprenorilor începând cu vârsta de 35 de ani #i nu a grupelor de vârst! mai tinere.

La femeile antreprenor se constat! o sc!dere a ponderii grupelor de vârst! tân!r! fa"! de grupele de vârst!

35-44 de ani #i 45-56 de ani. Dar o tendin"! de cre#tere a ponderii AF mai în vârst! se constat! într-un

num!r mare de "!ri dezvoltate cât #i în curs de dezvoltare.

Grupa de vârst! 25-34 ani pentru AF este mai sc!zut! ca pondere, comparativ cu cea a AM, în

timp ce femeile antreprenor din grupa 35-44 ani dep!#esc ponderea b!rba"ilor.

Structura AF dup$ nivelul educa&ional. Exist! o concep"ie destul de larg r!spândit! potrivit

c!reia antreprenorii de succes sunt cei care au mai degrab! nu cele mai înalte niveluri de instruc"ie #i

educa"ie, bazându-se pe concep"ia c!, pentru un antreprenor de succes, conteaz! mai degrab! spiritul

practic care se manifest! oricum, începând cu vârstele tinere care nu î#i mai continu! studiile ter"iare. Cu

toate acestea, o astfel de concep"ie este contrazis! de realit!"i, deoarece femeile antreprenor, fa"! de cele

non-antreprenor, sunt mai ales cele cu studii secundare #i ter"iare, îndeosebi în condi"iile societ!"ii bazate

pe cunoa#tere.

Pentru "!rile EF, aflate în fazele timpurii ale dezvolt!rii economice bazate pe utilizarea

extensiv! a factorilor de produc"ie, diferen"a între antreprenori #i non-antreprenori este mic!. Aceast!

diferen"! se m!re#te pe m!sur! ce cre#te nivelul de dezvoltare economico-social! a "!rilor.

Raportul GEM 2011 eviden"iaz! faptul c! re&elele (networks) joac! un rol complex pentru AF,

în sensul c! îl ajut! prin cooperare #i consultan"!, s! creeze parteneriate, s!-#i asigure finan"area #i accesul

la management calificat #i for"a de munc! salarial!, precum #i s!-#i formeze rela"ii în cadrul lan"urilor

valorii, la nivel na"ional #i interna"ional.

103

În cea mai mare parte a "!rilor analizate în Raportul GEM, femeile antreprenori au avut

re&ele mai mici ca dimensiune %i putere, comparativ cu cele ale b!rba"ilor antreprenori, exceptând Israelul

unde femeile s-au remarcat prin re"ele mai diversificate decât b!rba"i.

O alt! particularitate a AF const! în înclina"ia mai mare c!tre consiliere, dirijare #i consultan"!

în cadrul familiei, mai ales cu statul, în timp ce b!rba"ii antreprenori se consult! mai mult cu prietenii #i

folosesc în mai mare m!sur! sursele din re"ele, din mediul de afaceri #i consultan"! profesional!. Pe

ansamblu, reprezentan"ii AF #i AM care dispun de acces la re"ele mai mari # i mai diversificate sau care

acord! o aten"ie mai mare consultan"ei non-private, profesionist înregistreaz! niveluri mai înalte ale

inov!rii, expecta"iilor de cre#tere #i de interna"ionalizare. Comparând AF cu AM, din acest punct de vedere,

rezult! o pozi"ie dezavantajoas! pentru femei.

Participarea femeilor la activitatea antreprenorial$. Ponderea AF, în anul 2010 în total

popula"iei feminin! (18-64 ani), a variat într-un interval foarte mare pe plan mondial de la 1,5% la 45,4%

din care în grupa EF de"inea un nivel mediu de 19,9%, în grupa EF de respectiv 9,7% #i în grupa EI

respectiv 3,9%. La toate grupele de "!ri analizate, se constat! o predominan"! a AM fa"! de AF, cu

specificarea c! acest diferen&ial antreprenorial în favoarea b$rba&ilor descre%te pe m$sur$ ce cre%te

nivelul de dezvoltare economico-social$, începând cu grupa EF (diferen"a de 5,2 pp. mai pu"in la femei

decât la b!rba"i) #i grupa EE (respectiv 4 pp decalaj) #i grupa EI (3,4 pp).

Raportul AF/AM variaz! de la 1:5 la 5:5, ceea ce atest! o diversitate foarte mare de situa"ii

inclusiv cea extrem! în care la 5 b!rba"i revin 6 femei-antreprenor. De exemplu, în "!rile africane, se

înregistreaz! cel mai mic num!r de femei-antreprenori care revin la un antreprenor b!rbat.

În grupa "!rilor EE, ponderea cea mai sc!zut! a AF s-a înregistrat în Europa de Est, exceptând

Rusia, unde femeile reprezint! o propor"ie de 44% din num!rul total de antreprenori. În România aceast!

pondere variaz! între 20-25%.

Relevant! pentru premisele dezvolt!rii AF, este ponderea femeilor-antreprenori, în stadiile

ini"iale ale afacerilor, în num!rul total de antreprenori cu mult mai redus! decât ponderea AM, ceea ce a #i

indus opinia potrivit c!reia antreprenoriatul reprezint! o activitate precump!nitor masculin!.

104

Propor&ia femeilor-antreprenor care au renun&at la afaceri. Potrivit Raportului GEM 2011

#i UE, femeile î#i întrerup activitatea antreprenorial! într-o propor"ie mai mare decât b!rba"ii, dup! cum

este mai pu"in probabil! pentru acestea s! înceap! sau s! gestioneze o afacere într-un num!r mai mare decât

b!rba"ii. Mai degrab!, ar fi avut sens situa"ia în care un num!r relativ mic de femei încep #i gestioneaz! o

activitate antreprenorial! #i o propor"ie mai sc!zut! a femeilor renun"! la aceast! activitate.

Rata renun"!rii la activitatea antreprenorial! are cel mai ridicat nivel în grupa "!rilor EF,

reducându-se în cazul grupei EE #i înregistrând cel mai sc!zut nivel pentru grupa EI.

În "!rile în curs de dezvoltare, propor"ia renun"!rii la AI este cu mult mai mare decât în "!rile

emergente #i dezvoltate ceea ce se explic! într-un nivel relativ sc!zut al culturii #i educa"iei antreprenoriale

în aceste "!ri. Criza a determinat, ca de altfel #i în "!rile dezvoltate, o reducere a ratei renun"!rii la

antreprenoriat, renun"!rile la femei fiind de dou! ori mari decât cele în cazul b!rba"ilor.

În general renun"area la afaceri are la baz! o multitudine de motive, cele mai frecvente fiind

urm!toarele:

motivele legate de afaceri se refer! la pierderi, incapacitatea de a ob"ine finan"are,

costuri mari legate de angajarea salaria"ilor,competi"ia rigid!, fuziuni #i transform!ri;

motivele de ordin personal vizeaz! pensionarea, motive familiale, vânzarea afacerii,

identificarea altor posibilit!"i de angajare.

Crearea de noi afaceri #i desfiin"area altora reprezint! un fenomen normal pentru o economie de

pia"! concuren"ial!, iar renun"area la o afacere poate avea efecte atât pozitive cât #i negative. Tocmai din

acest motiv, nu trebuie considerat c! renun"area înseamn! întotdeauna un „e#ec” (failure).

În economiile EF, b!rba"ii î#i întrerup afacerea într-o propor"ie mai mic! în cazul start-up-

urilor, spre deosebire de femei. Cu alte cuvinte, femeile au o rat! mai mare de „ie#ire” (exit rate) din afaceri

decât b!rba"ii, dar acest decalaj de gen se mic#oreaz! sensibil odat! cu cre#terea nivelului de dezvoltare a

"!rilor adic! trecerea la grupa "!rilor EE #i EI.

Rusia reprezint! îns! o excep"ie. De#i apar"ine grupei de "!ri EE, rata relativ! de întrerupere a

afacerilor la b!rba"i este de dou! ori mai mare decât la femei, în timp ce în Taiwan situa"ia este invers!.

105

În grupa de "!ri EI situa"ia este diferit! de la o "ar! la alta, în sensul c! rata întreruperii afacerii

la femei (RÎF), în cazul unor "!ri este mai mare, iar al altora este mai mic! fa"! de rata întrepruperii afacerii

la b!rba"i (RÎB).

O clasificare a ratelor de întrerupere a afacerii la femei #i b!rba"i, pe cele trei grupe de "!ri,

eviden"iaz! urm!toarea situa"ie:

Grupa &$rilor EF în care:

a) RÎF>RÎB: Guatemala (18% fa"! de 16%); Bolivia (20% fa"! de 16%); Iran (26% fa"! de

13%); Egipt (35% fa"! de 10%); Arabia Saudit! (43% fa"! de 26%); Ghana (43% fa"! de 28%); Angola

(44% fa"! de 45%); Uganda (50% fa"! de 46%); Zambia (68% fa"! de 40%);

b) RÎF<RÎB: Pakistan (43% fa"! de 45%).

Grupa #$rilor EE

- RÎF>RÎB: Columbia (18%>15%); Brazilia (18%>16%); Uruguay (19%>17%); Malaezia

(22%>9%); China (22%>18%); Ecuador (23%>15%); Ungaria (23%>21%); Chile (29%>20%);

Macedonia (31%>16%); Peru (30%>17%); Turcia (37%>23%); Montenegru (39%>27%); Taiwan

(38%>19%); Tunisia (39%>21%); Bosnia-Herzegovina (40%>29%); Africa de Sud (47%>35%); Mexico

(60%>40%).

Grupa &$rilor EI

- RÎF>RÎB: Olanda (11% >8%); Anglia (17%>14%); Coreea (14%>6%); Spania (18%>16%);

Slovenia (23%>12%); Germania (23%>11%); Grecia (27%>11%); SUA (30%>17%); Italia (37%>20%);

Belgia (38%>25%); Portugalia (42%>18%);

- RÎF<RÎB: Irlanda (8%<18%); Finlanda (9%<11%); Danemarca (10%<14%); Japonia

(12%<14%); Elve"ia (12%<20%); Norvergia (18%<19%); Fran"a (28%<34%); Israel (40%<44%).

Motivele pentru care femeile (F) #i b!rba"ii (B) antreprenori î#i întrerup activitatea sunt foarte

diferite #i, în principal, se refer! la urm!toarele:

%

B F - oportunit!"i de vânzare 3,5 1,5 - afaceri neprofitabile 38 37 - probleme în ob"inerea finan"!rii 21 23 - alte oportunit!"i de afaceri #i locuri de munc! 12 5

106

- ie#irea a fost dinainte planificat! 2 2 - pensionarea 2 2 - motive personale 18 24 - incidente 3,5 5,5 TOTAL 100,0 100,0 Sursa: Global Entrepreneurship Monitor, 2010 Report Women Entrepreneurs Worldwide, p.34.

Întreruperea afacerilor poate s! fie determinat! de motive, cauze negative (lipsa profitului) sau

pozitive (loc de munc! mai bun), ca urmare a faptului c!, într-o economie, în permanen"! are loc simultan

atât închiderea unor întreprinderi cât #i crearea altora. Tocmai din acest motiv, repet!m afirma"ia c!

întreruperea activit!"ii nu trebuie considerat!, în toate cazurile, ca un e#ec antreprenorial.

Diferen&a de gen referitoare la cauzele întreruperilor de activitate, de#i eviden"iaz! deosebiri

procentuale între b!rba"i #i femei, din punctul de vedere al ordinii ierarhice a acestora, se constat! o quasi

similitudine, chiar dac! m!surile procentuale difer! în limite mai mari sau mai mici. Din datele prezentate

anterior, putem eviden"ia urm!toarele:

- cele mai mari ponderi ale motivelor întreruperii activit!"ii antreprenoriale sunt reprezentate de

non-profitabilitatea afacerilor (38% la b!rba"i #i 37% la femei);

- dificult!"ile ob"inerii finan"!rii (21% #i respectiv 23%);

- motivele personale (18% # i respectiv 24%) care includ motive familiale, vânzarea afacerii,

g!sirea unui nou loc de munc! sau urmarea unor studii superioare.

A%tept$ri privind cre%terea num$rului de angaja&i sunt diferite pentru cazul AF femeilor

comparativ cu cazul b!rba"ilor (AM).

La întrebarea dac! în urm!torii 5 ani antreprenorii se a#teapt! s! angajeze între 5-19 persoane,

20 persoane #i peste, responden"ii din grupa "!rilor EE au optat pentru angaj!ri, în cea mai mare parte, peste

cinci lucr!tori. În "!rile cu cote sc!zute ale antreprenoriatului feminin, o ponderea important! a fost de"inut!

de responden"ii care urmeaz! s! angajeze 20 de lucr!tori #i peste.

Spre deosebire de b!rba"i, femeile au un nivel mai sc!zut în ceea ce prive#te a#tept!rile de

cre#tere pentru noi angaja"i.

107

În leg!tur! cu procesul inova"ional finalizat în produse #i servicii noi comercializate pe pia"!, se

constat! c!, pe m!sur! ce cre#te nivelul de dezvoltare economico-social!, are loc o cre#tere a ponderii

produselor #i serviciilor noi. Diferen"ierea între b!rba"i #i femei la acest indicator variaz! în limite foarte

mici. Cu toate acestea, mai pu"ine femei antreprenor au produse noi pentru consumatori.

În grupa "!rilor EI, b!rba"ii antreprenori, cu rezultate inova"ionale notabile, sunt mult mai

numero%i decât în celelalte grupe de "!ri #i decât femeile. Oricum, femeile antreprenor în grupa EI ca

num!r #i pondere sunt cu mult mai mari decât în &$rile EF %i EE.

Racordarea antreprenoriatului la pia&a interna&ional$. În condi"iile intensific!rii proceselor

de globalizare, antreprenorii î#i caut! pie"e de desfacere în exterior, pentru produsele #i serviciile noi pe

care le realizeaz!, în paralel cu desfacerea acestora pe propriile pie"e care fie sunt prea înguste, fie sunt

neinteresante, saturate sau cu un nivel de concuren"! foarte ridicat.

Ponderea clien&ilor externi în activitatea antreprenorial$ are o importan"! deosebit! mai

ales, în ceea ce prive#te posibilele leg!turi ce se pot stabili pentru investi"ii, strategii de produc"ie #i

desfacere cu particulari importan"i pe pie"ele interna"ionale.

Pentru AF, gradul de interna"ionalizare a acestuia se m!re#te pe m!sur! ce cre#te nivelul de

dezvoltare economico-social! a "!rilor; pentru grupa "!rilor EF, o propor"ie medie de circa 25% a femeilor

antreprenori cu cel pu"in câ"iva clien"i, pe pie"ele interna"ionale, în timp ce, în "!rile EI, aceast! propor"ie se

ridic! la aproximativ 50%.

Pe de alt! parte, în cazul tuturor grupelor de "!ri, EF, EE #i EI, b!rba"ii au, într-o propor"ie cu

mult mai mare, rela"ii cu clien"i interna"ionali, comparativ cu femeile. Exist! # i excep"ii de la aceast!

regul!. De exemplu, în Liban, AF are rela"ii interna"ionale într-o propor"ie mai mare decât AF, în timp ce în

Egipt situa"ia este invers. În "!ri de mari dimensiuni, cum ar fi China #i Brazilia, datorit! unei pie"e interne

de mari dimensiuni, nivelul interna"ionaliz!rii AF este relativ mic. O pondere mai mare a AF, din punctul

de vedere al interna"ionaliz!rii acestuia, se observ! #i în "!ri din Europa Central! #i de Est.

Tabel nr.3.2. Procentul antreprenorilor femei %i b$rba&i, în stadii ini&iale ale activit$&ii care consider$

c$ demararea unei afaceri este mai dificil$ în anii 2009 %i 2010

108

%

procent mediu

B$rba&i Femei 2009 2010 2009 2010

-Economii bazate în principal pe factori de produc"ie (EF)

60,5 57,2 60,5 58,5

-Economii bazate în principal pe eficien"! (EE) 63,9 48,4 63,2 57,5 -Economii bazate în principal pe inovare (EI) 56,0 45,9 58,7 44,2 Sursa: GEM 2010, p.40.

Din tabelul anterior se constat! c!, în anul de vârf al crizei 2009, se înregistreaz! cele mai mari

ponderi al antreprenorilor în primii ani de activitate care consider! c ! este foarte dificil! începerea unei

afaceri. În anul 2010, ponderea acestora scade substan"ial, ca urmare a faptului c! într-un num!r important

de "!ri, procesul de cre#tere a fost reluat. Pe de alt! parte, AF în anul 2010 are ponderi apropiate de AM, în

anul de criz! puternic! 2009, AF a fost mai puternic afectat decât AM în grupa de "!ri EI AM pare a fi mai

optimist în anul 2010, în ceea ce prive#te posibilit!"ile crescânde de lansare a unei afaceri comparativ cu

AF. Acela#i grad de pesimism este înregistrat la AF #i în ceea ce prive#te perspectiva cre#terii în anii de

criz! dup! 2010, mai ales în "!rile cu nivel de dezvoltare economic! #i social! mai mare.

4.4. Antreprenoriatul feminin tân$r (AFT)

Tinerii antreprenori, femei % i b$rba&i (AMT) reprezint! unul din cele mai importante

segmente ale antreprenoriatului din România #i din alte "!ri, având în vedere c! ace#tia beneficiaz! de o

serie de calit$&i în ceea ce prive#te: inovarea #i asumarea riscului inova"ional; nivelul educa"iei #i form!rii

profesionale bazat pe realiz!rile recente ale #tiin"ei #i tehnologiei (alfabetizarea #i instruc"ia digital!);

capacitate de adoptare la schimb!rile rapide din economie #i societate; misiunea responsabiliz!rii pentru

dezvoltarea durabil! #i cooperarea intergenera"ional!; capacitatea relativ mare de aplicare a noului în

societate # i economie # i de a se adapta la tendin"ele recente ale progresului #tiin"ific #i tehnic pe plan

mondial.

109

Desigur, pe lâng! aceste particularit!"i puncte tari ale AFT #i AMT, trebuie avut! în vedere #i

aspectele legate de lipsa de experien"! îndelungat!, nivelul relativ mai sc!zut al culturii antreprenoriale #i

organiza"ionale ca de altfel #i al cunoa#terii în general comparativ cu antreprenorii adul"i sau în vârst! care,

la rândul lor, se caracterizeaz! printr-o serie de puncte tari dar #i slabe a c!ror cunoa#tere este absolut

necesar!, pentru luarea deciziilor de politic! economic!, la nivelurile micro, mezo #i macroeconomic.

Genera"ia actual! de tineri antreprenori joac! un rol de prim! importan"! pentru securitatea #i

prosperitatea economiei na"ionale #i a societ!"ii române#ti #i, din acest motiv, este necesar s! se acorde o

importan"! special! faptului c! tinerii întâmpin$ mult mai multe dificult$&i decât antreprenorii mai în

vârst$. În plus, se constat! c! tinerii antreprenori nu sunt prea bine în"ele#i, din punctul de vedere al

m!surilor care trebuie întreprinse, pentru a le satisface nevoile # i a-i ajuta s! devin! adev!ra"ii lideri de

afaceri ai viitorului.

La nivel mondial în anul 2011 existau 74,6 milioane de tineri #omeri din care o propor"ie de

24% tr!iau sub pragul s!r!ciei.11

Cea mai mare parte a AFT se refer! în propor"ie de peste 60% la grupele de vârst! cuprinse

între 18-25 ani (30%), 26-35 ani (60%) #i peste 35 ani (10%).

Din cercet!rile noastre, a rezultat c! o propor"ie de peste 70% a antreprenoriatului feminin

apar"ine persoanelor cu studii superioare, iar din punctul de vedere al repartiz!rii sectoriale a AFT cei mai

mul"i î#i desf!#oar! activitatea în IMM din industrie (circa 15%), servicii îndeosebi finan"e, contabilitate #i

consultan"! (40%), construc"ii (10%), comer" (35%).

La nivel interna"ional, a fost creat! organiza"ia Youth Business International (YBI)12 care

reprezint! o re"ea global! pentru cercetarea aspectelor legate de antreprenoriatul tân!r al c!rei prim raport

publicat, în anul 2011, prezint! principalele concluzii referitoare la în"elegerea cu deosebire a opiniilor

tinerilor antreprenori privind factorii propulsori ai impactului pozitiv al acestora, valoarea sprijinului non-

financiar pe care ace#tia îl primesc în demararea #i dezvoltarea unei afaceri. Este interesant de constatat c!

110

de#i marea majoritate a AFT #i AMF sus"in importan&a primordial$ a sprijinului financiar pentru a

reu%i în afaceri, reprezentan"ii antreprenoriatului tân!r din 21 de "!ri au sus"inut c! mai mare valoare îl are

mentorul lor, comparativ cu banii.

O concluzie care se degaj! din cercet!rile la nivel interna"ional cât #i din cele pe care le-au

efectuat în prezenta lucrare arat! c! cea mai bun! abordare în domeniul asist!rii tinerilor antreprenori o

reprezint! combinarea dintre sprijinul financiar, mai ales sub form! de împrumuturi f!r! dobând! sau cu o

dobând! preferen"ial! redus! #i sprijinul nefinanciar sub form! de mentoriat sau formare profesional$.

Cunoa#terea oportunit!"ilor #i provoc!rilor, a motiva"iei #i surselor de inspira"ie a AFT, a

nevoilor, experien"ei #i capabilit!"ilor lor eviden"iaz! c! nu exist$ o discrepan&$ major$ de gen, fa"! de

antreprenoriatul masculin tân$r (AMF), în ceea ce prive#te opiniile #i instrumentele de politici

economice #i sociale.

Sprijinul (asisten&a) non-financiar$ include urm!toarele forme, dezvoltate diferen"iat de la o

"ar! la alta, #i anume:

a) mentoriatul;

b) formare profesional!;

c) re"ele (networking) #i alte servicii de dezvoltare a capacit!"ii antreprenoriale

(asisten"! tehnic!, forum online, business networking);

Potrivit statisticilor interna"ionale ILO 2011, cre#terea # omajului la tinerii antreprenori în

perioada 1998-2008 a fost de 5% la b!rba"i # i la AFT de 1%. În prezent, criza economic! #i financiar!

interna"ional! a generat rate ale #omajului la tineri, în marea majoritate a "!rilor membre ale UE de peste

20-25%, ceea ce evident presupune acordarea unei valen"e sporite acestui fenomen social, cu impact

economic #i nu numai foarte defavorabil.

Raportul McKinsey13 al G20 Young Entrepreneur Summit sublinia c! „Diferi"ii factori

convergen"i sugereaz! c! secolul 21 va fi secolul antreprenorilor. Deocamdat!, situa"ia tinerilor

antreprenori eviden"iaz! serioase neajunsuri legate de rata înalt! a #omajului la tineri, o timid! ie#ire din

111

criz! #i recuperare a declinului economic, f!r! s! aib! un impact favorabil asupra cre!rii de noi locuri de

munc! #i cre#terii ocup!rii.

Tineretul reprezint! segmentul din pia"a muncii mai vulnerabil la #ocurile crizei #i recesiunii,

potrivit formulei „last in, first out”.

Vom prezenta, pe scurt, principalele concluzii # i constat!ri ale raportului „Global Youth

Entrepreneurship Survey 2011” al organiza"iei Youth Business International întrucât consider!m c! acestea

au relevan"! #i prezint! un interes deosebit pentru tân!rul antreprenoriat al României.

Tinerii antreprenori din circa o treime din "!rile participante la studiul men"ionat au subliniat c!

mentorul lor a avut o contribu"ie mai mare la reu#ita afacerii lor decât banii.

Astfel 55% din tinerii antreprenori sunt de acord c! afacerea lor a fost mai reu#it!, ca

urmare a suportului non-financiar primit.

Potrivit rezultatelor anchetelor preliminare, în cazul tinerilor antreprenori din România, membri

ai Camerei de Comer" #i Industrie din România, a rezultat c! propor"ia celor care consider! aportul

sprijinului non-financiar ca având o contribu"ie mai mare la reu#ita afacerii lor decât cel financiar a fost cu

mult mai sc!zut circa 25%, comparativ cu media de 55% rezultat! din ancheta interna"ional! men"ionat!.

Aceast! diferen"! poate fi explicat! prin cel pu"in dou! cazuri:

- în România institu&ia sprijinului non-financiar pentru AFT # i AMT nu este foarte bine

dezvoltat$ din punctul de vedere al pachetului de servicii oferite, în special mentoriatul;

- calitatea #i eficien"a sprijinului non-financiar acordat AFT #i AMT au fost mai sc!zute, fa"! de

situa"ia din celelalte "!ri.

Oricum, nu trebuie pierdut din vedere #i faptul c! ajutorul financiar joac! un rol important #i

c! probabil presupune un efort de înv!"are #i intelectual mai pu"in intens decât ajutorul non-financiar care

implic! un sistem de înv!"are treptat de la mentor sau sistemul educa"ional de formare. În plus, probabil c!

#i mentalitatea c! „dac! ai bani po"i realiza orice” este mai puternic înr!d!cinate la români decât în alte "!ri.

Atât în România cât #i în alte "!ri, tinerii antreprenori totu#i consider! c! accesul la finan"are

reprezint! principala lor barier!/constrângere pentru dezvoltarea afacerii.

112

Dou! treimi din tinerii antreprenori ai Studiului YBI consider! c! o provocare

opera&ional$ semnificativ$ în afacerea lor a fost posibil s! o dep!#easc! sau s! o rezolve favorabil datorit!

sprijinului non-financiar, ceea ce a f!cut s! li se reduc! volumul costurilor #i s! creasc! ponderea profitului

în cifra de afaceri.

Acest aspect, ca de altfel #i primul la care am f!cut referire pare s! sublinieze faptul c! în mod

corect, tinerii antreprenori recunosc importan"a deosebit! a sprijinului non-financiar sub form! de asistare,

ajutor, consultan"!, formare, îndrumare #i control care le completeaz! lipsa de preg!tire teoretico-

metodologic! în leg!tur! cu volumul #i calitatea cuno#tin"elor dar #i privind experien"a practic! mai redus!

ca timp.

Pentru o propor"ie de 54% din tinerii antreprenori, a crescut accesul la finan&are, în

sensul dubl!rii #ansei de a li se aproba un împrumut comercial în cazul în care au urmat cursuri de training

sau au beneficiat de alte forme de asisten"! non-financiare, ca urmare a îmbun!t!"irii calit!"ii elabor!rii

planurilor de afaceri #i studiilor de fezabilitate.

O propor"ie de circa 70% din tinerii antreprenori consider! c! #i-au îmbun!t!"it nivelul

cuno#tin"elor financiare, ca rezultat al sprijinului nefinanciar, astfel c! doar o pondere de 20% din num!rul

total al tinerilor antreprenori intervieva"i nu s-au sim"it capabili s! aplice pentru un împrumut bancar, dup!

ce #i-au pornit afacerea.

Dup! cum am men"ionat anterior, diferen"a de gen între AFT #i AMT nu eviden"iaz!

discrepan&e semnificative în ceea ce prive#te importan"a #i rolul ajutorului financiar #i non-financiar în

îmbun!t!"irea afacerilor sau reducerea constrângerilor pentru manifestarea acestora. Exist! totu#i diferen"e

mici de gen pe care le vom constata din prezentarea ulterioar! a calculelor noastre.

Din cercet!rile antreprenoriatului tân!r, a rezultat c!, în "!rile în curs de dezvoltare sau cu

economie emergent!, asisten"a non-financiar! este apreciat! favorabil într-o propor"ie mai mare decât în

"!rile dezvoltate, compensând probabil gradul mai pu"in dezvoltat al infrastructurii financiare, juridice #i

educa"ionale. Tot mai mul"i tineri antreprenori din "!rile în curs de dezvoltare sunt de acord cu faptul c!

113

afacerile lor sunt cu atât mai reu#ite cu cât solu"ioneaz! mai multe tipuri de provoc!ri opera"ionale, ca

urmare a sprijinului non-financiar.

Antreprenorii tineri, atât femei cât #i b!rba"i, sunt motiva"i de dorin"a de a-#i întemeia o afacere

proprie care le confer! o serie de avantaje, dup! cum rezult! din analizele noastre ale c!ror rezultate le

vom prezenta în continuare, "inând seama de m!rimea indicatorului diferen"ialului feminin. Cu toate c!, în

general, decalajul de gen la tinerii antreprenori este destul de mic, se constat! unele deosebiri în sensul c!

AF la mai multe chestionare are ponderi ceva mai mari în total r!spunsuri la întreb!rile „nu #tiu” sau mai

mici la r!spunsurile sunt puternic de acord c! succesul afacerilor depinde de sprijinul nefinanciar.

Principalele provoc!ri opera"ionale pe care AF le-a solu"ionat eficiente prin acordarea de

asisten"! non-financiar!, se refer! la: evaluarea produselor, serviciilor (cash-flow); înregistrarea afacerii

(cadrul institu"ional-legislativ); identificarea celor mai buni furnizori #i clien"i (lan"ul valoric); "inerea

contabilit!"ii potrivit standardelor interna"ionale (finan"e); desf!#urarea cercet!rilor de pia"! #i promovarea

propriilor produse (marketing, comunicare).

Pe lâng! aspectele anterior men"ionate în leg!tur! cu diversitatea formelor pe care le poate lua

asisten"a acordat! tinerilor antreprenori, au mai rezultat o serie de alte componente ale sprijinului non-

financiar cum ar fi:

întocmirea documentelor pentru solicitarea unui credit bancar;

cre#terea vânz!rilor;

definirea #i aplicarea unui model de afaceri adecvat;

stabilirea corect! a premiselor;

p!trunderea pe noi pie"e;

promovarea exporturilor;

cre#terea încrederii în for"ele proprii;

îmbun!t!"irea prezent!rii expertizei personale;

identificarea #i atragerea de talente;

dezvoltarea unei noi re"ele;

114

o mai bun! în"elegere #i aplicare a tehnologiei;

îmbun!t!"irea managementului #i organiz!rii #i economisirea timpului;

între"inerea contactului în cadrul unei re"ele sau al societ!"ilor de cunoa#tere

(cognition society or groups).

Antreprenorii femei consider! c!, datorit! sprijinului non-financiar, într-o m$sur$ ceva mai

mare decât b$rba&ii antreprenori #i-au m!rit încrederea în for"ele proprii în mod semnificativ (29% fa"!

de 26% la b!rba"i) #i moderat (35% fa"! de 33% la b!rba"i).

4.5. Analiza comparativ$ a antreprenoriatului feminin %i antreprenoriatului masculin în România

În acest capitol vom analiza comparativ antreprenoriatul feminin (AF) #i antreprenoriatul

masculin (AM) în România, folosind baza de date din „Entrepreneurship in the EU and beyond. Analytical

report”, Dec.2009, pentru calculul indicatorul diferen&ial feminin (DF) care reprezint! diferen"a dintre

ponderile femeilor #i b!rba"ilor în num!rul total al r!spunsurilor date pentru diferitele întreb!ri la

chestionarul Gallup (Flash Eurobarometer 283 – The Gallup Organisation) care a avut în vedere o serie de

caracteristici socio-demo-economice, specifice antreprenoriatului în general, celui feminin, în particular, în

condi"iile specifice ale României, determinate prin aplicarea ponderilor AF # i AM ale României la

m!rimile medii pentru ansamblul "!rilor membre ale UE.

Aceste caracteristici se refer! la sex, vârst$, educa&ie, mediu rural, ocupare, ocuparea

p$rin&ilor, nivelul veniturilor.

Indicatorul RF RBDFTR TRRF RBRF RBRF RBTR TRTR TRTR TR

în care:

RF = r!spunsul indicând femei

RB = r!spunsul indicând b!rba"i

TR = total r!spunsuri

Analiza urm!re#te eviden"ierea particularit!"ilor antreprenoriatului feminin, în România cu

scopul de a ob"ine o serie de informa"ii #i date utile pentru fundamentarea politicilor de promovare a

antreprenoriatului feminin în "ara noastr!.

115

Cu cât acest diferen"ial este mai mare cu atât eviden"iaz! o importan"! mai mare a femeilor fa"!

de b!rba"i, "inând seama de fiecare dat! de sensul #i semnifica"ia caracteristicii, criteriului sau indicatorului

la care ne referim.

4.5.1. Preferin&ele pentru statutul de antreprenor sau angajat

În România (tabel 5.1), potrivit rezultatelor anchetelor la nivelul UE în anul 2009, pe total

intervieva"i, femeile aveau un DF pozitiv de +11 pp la preferin"a pentru statutul de angajat #i -11,9 pp la

categoria de antreprenori, ceea ce eviden"iaz! o diferen"! major! fa"! de b!rba"i, unde predomin!

preferin&a pentru statutul de antreprenor în propor"ie de 51,2% iar cel de angajat în propor"ie de 43,4%.

Pe grupe de vârst!, fa"! de media pe total femei, se observ! o pondere mai mare a preferin"elor

pentru statutul de antreprenor la grupa feminin! de vârst! 15-24 ani (46,5%, fa"! de media 39,3%), dup!

care se constat! o tendin&$ de sc$dere gradual$ a ponderii femeilor care prefer! statutul de antreprenor de

respectiv 40,8% la grupa 25-39 ani, ceea ce se explic!, în principal, printr-o dorin"! (entuziasm) mai mare

la grupele tinere de a deveni antreprenori, comparativ cu grupele vârstnice.

Cele mai reduse ponderi exprimând preferin"a pentru statutul de antreprenori se constat!, cum

era #i firesc, la grupele de vârst! peste 55 ani unde AF avea o pondere de 35,3%, iar cel masculin de 46,8%.

Nivelul educa&iei are importan"! pentru preferin"a regimului de antreprenor, în sensul c!, la

grupele de vârst! cu studii superioare, se constat! atât pentru AF cât #i pentru AM cele mai mari ponderi în

condi"iile în care DF este nefavorabil pentru femei cu -11,81 pp. De#i femeile în ultimii 10 ani au o

participare mai mare decât b!rba"ii la înv!"!mântul ter"iar, pân! în prezent, constat!m un diferen"ial feminin

al acestora destul de ridicat.

Mediul urban-rural. Este interesant de constatat c! ponderea femeilor din mediul rural care

prefer! s! devin! antreprenori este mai mare cu 1-2 pp decât cea din metropol! sau mediul urban,

diferen"ialul feminin înregistrând valori negative pentru cele trei categorii de medii (metropol!, urban).

Cazurile de ocupat sau % omer eviden"iaz! ponderi mai mari pentru cei care sunt # omeri în

ceea ce prive#te dorin"a de a deveni antreprenori, atât la b!rba"i cât #i la femei, fa"! de angaja"i #i lucr!tori

116

manuali. Aceasta se explic! prin starea de necesitate în care se afl! #omerii care caut! s!-#i asigure un loc

pe pia"a muncii în segmentul antreprenorial.

Ocupa&ia p$rin&ilor are un impact deosebit de mare asupra preferin"ei de a deveni antreprenor

atât la b!rba"i cât #i la femei, mai ales în cazul în care ambii p!rin"i sunt lucr!tori pe cont propriu (61,8%

pentru AM #i 49,9% pentru AF). Aceste ponderi relativ înalte eviden"iaz! existen"a unor premise favorabile

pentru statutul de antreprenor, ca urmare a experien"ei acumulate de p!rin"i care, probabil, c! încearc! s! le

predea #tafeta ocupa"ional! copiilor, pentru a continua tradi"ia antreprenorial! sau a-i atrage în ini"ierea

unei afaceri de familie fie preexistent! fie nou!.

Preferin"a pentru statutul de antreprenor în România are de învins o serie de mentalit!"i #i

piedici legate de fostul sistemul de angajare în economia totalitar!, când tot personalul avea statutul de

angajat, astfel c! lucr!torii pe cont propriu practic erau într-un num!r foarte restrâns. Statutul de angajat

presupunea în mod precump!nitor o func"ie de execu"ie propriu-zis!, f!r! libertate de ini"iativ! sau

eviden"ierea unor neajunsuri ale deciziilor luate la niveluri ierarhic superioare.

Tabel 5.1. Alegerea statutului de antreprenor sau angajat, dup$

caracteristicile socio-demo-economice

% Angaja&i % Antreprenor Nici angajat, nici antreprenor Nu %tiu

UE 27 – Distribu&ie femei 49.1 45.1 3.2 2.6

ROMANIA

Distributie barbati 43.4 51.2 2.9 2.5

Distributie femei 54.5 39.3 3.5 2.7

Diferential feminin (DF) 11.10 -11.90 0.60 0.20

VÂRSTA

15-24 ani medie total 43.7 52.4 0.6 3.3

117



Diferential feminin(DF) 11.44 -11.94 0.13 0.37

25-39 ani 50.3 46.6 1.3 1.8




40-54 ani 50.4 45.5 2.1 2




55 + ani medie total 49.4 40.8 6.6 3.2




EDUCA#IA

Pân! la 15 ani medie total 50.8 38.7 7.4 3.1




16-20 ani medie total 50.4 44.9 2.4 2.3




118

20 + ani medie total 48.8 46.5 2.6 2.1




Înc! la studii medie total 41.3 53.9 0.6 4.2




URBANIZARE

Metropol! medie total 47.6 45.7 3.6 3.1




Urban medie total 50.4 43.9 3.1 2.6




Rural medie total 48.5 46.1 3.1 2.3




OCUPAREA

Lucr!tor pe cont propriu medie total 16.7 80 1.6 1.7


119



Angajat medie total 58 38.5 1.5 2




Lucr!tor manual medie total 54.5 42.6 1.4 1.5




Neocupat medie total 48.6 43.2 4.9 3.3




OCUPAREA P!RIN#ILOR

Ambii lucr!tori pe cont propriu – medie total 39 55.8 3 2.2




Lucr!tor pe cont propriu, angajat – medie total 45.7 50.1 2.1 2.1




Ambii angaja"i – medie total 53.5 41.8 2.4 2.3

120




VENITUL PREZENT

Via"a confortabil! – medie total 49 46.7 2 2.3




Via"a decent! – medie total 50.1 45.5 2.6 1.8




Dificil de tr!it - medie total 47.9 44.6 4.1 3.4




Foarte dificil de tr!it - medie total 48.4 41.4 6.2 4




Sursa: calcule proprii pe baza datelor EUROSTAT – 2010.

Venitul prezent constituie o variabil! explicativ! important! a preferin"elor pentru AM #i AF,

cele mai mari ponderi înregistrându-se la categoriile de venituri care asigur! o via&$ confortabil$ #i care

121

sigur!, probabil, într-o m!sur! mai mare, #i un capital suficient de pornire a afacerii, fa"! de cei cu venituri

specifice unui nivel de trai decent, sc!zut sau foarte sc!zut.

4.5.2 Motiva&iile AF dup$ caracteristicile socio-demo-economice

În cadrul anchetelor efectuate, au fost avute o serie de motiva"ii ale preferin"elor pentru statutul

de antreprenor atât în cazul femeilor cât #i al b!rba"ilor.

Astfel, au fost solicitate 10 motiva"ii (tabelul 5.2) dup! cum urmeaz!:

independen"a personal!, autoimplinire, sarcini, provoc!ri interesante;

realizarea unor oportunit!"i de afaceri;

perspective mai bune de venit;

libertatea de alegere a timpului #i locului de munc!;

lipsa oportunit!"ilor de ocupare atractiv!;

membrii familiei #i prietenii sunt antreprenori;

climat economic favorabil;

evitarea incertitudinilor legate de ocupare;

contribu"ii la nivelul întregii societ!"i;

altele;

nu #tiu.

Din datele tabelului 5.2. rezult! urm!toarele aspecte mai semnificative pentru AF, comparativ

cu cel masculin privind cele 11 tipuri de motiva"ii antreprenoriale:

- Factorul independen&a personal$, autoîmplinire, sarcini interesante de"ine, pentru fiecare

categorie de indicatori socio-demo-economici, cea mai mare pondere, fa"! de celelalte categorii de

motiva"ie, ponderea în cazul femeilor fiind superioar$ fa&$ de cea a b$rba&ilor, cu un diferen"ial

122

feminin pozitiv mediu de +1,5 pp, care ia valori de pân! la +3,91 pp la categoria de lucr!tori manuali de

sex feminin.

Se poate deduce c! ponderea mare a acestei motiva"ii reflect! dorin"a de independen"!

personal! a femeilor care vor s!-#i manifeste capacitatea creativ! # i de emancipare, s!-#i valorifice

poten"ialul de autoîmplinire #i, nu în ultimul rând, s! contribuie într-o m!sur! mai mare la veniturile pe care

le realizeaz! familia sau s!-#i dovedeasc! practic capacit!"ile de antreprenor de succes.

Tabel 5.2 Preferin&$ pentru antreprenoriat pe motiva&ii, dup$ caracteristicile

socio-demo-economice

Inde

pend

en&$

per

sona

l$,

auto

împl

inir

e, sa

rcin

i int

eres

ante

Rea

lizar

ea o

port

unit$

&ilor

de

afac

eri

Pers

pect

ive

mai

bun

e de

ven

it

Libe

rtat

e de

ale

gere

a ti

mpu

lui %

i lo

culu

i de m

unc$

Lips

a op

ortu

nit$

&ilor

de o

cupa

re

atra

ctiv

$

Mem

brii

fam

iliei

%i p

riet

enii

sunt

an

trep

reno

ri

Clim

at e

cono

mic

favo

rabi

l

Evita

rea

ince

rtitu

dini

lor

lega

te d

e oc

upar

e

Con

trib

u&ii

la n

ivel

ul în

treg

ii so

ciet

$&i

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)

UE 27 – medie total 68 9.2 20.2 34.9 2 2.2 2.7 4.4 2.3 12.8 1.7

ROMANIA –medie total

Distributie barbati 67.3 9.7 22.6 35.2 1.6 2.2 2.6 4.3 2.4 12.6 1.6

Distributie femei 68.8 8.7 17.2 34.6 2.4 2.1 2.9 4.4 2.0 13.0 1.9

Diferential fenminin(DF) 1.50 -1.00 -5.40 -0.60 0.80 -0.10 0.30 0.10 -0.40 0.40 0.30

VÂRSTA

15-24 ani – medie total 66.1 9 22.8 34.4 1.9 2.1 2.8 4.1 1.4 9 4.2



Diferential fenminin(DF) 3.30 -0.73 -5.49 0.36 0.83 -0.04 0.39 0.21 -0.21 0.53 0.85

123

In

depe

nden

&$ p

erso

nal$

, au

toîm

plin

ire,

sarc

ini i

nter

esan

te

Rea

lizar

ea o

port

unit$

&ilor

de

afac

eri

Pers

pect

ive

mai

bun

e de

ven

it

Libe

rtat

e de

ale

gere

a ti

mpu

lui %

i lo

culu

i de m

unc$

Lips

a op

ortu

nit$

&ilor

de o

cupa

re

atra

ctiv

$

Mem

brii

fam

iliei

%i p

riet

enii

sunt

an

trep

reno

ri

Clim

at e

cono

mic

favo

rabi

l

Evita

rea

ince

rtitu

dini

lor

lega

te d

e oc

upar

e

Con

trib

u&ii

la n

ivel

ul în

treg

ii so

ciet

$&i

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)

25-39 ani – medie total 70.9 9.3 25 38.5 2.1 2 3.2 5 2.5 13.1 1.5




40-54 ani – medie total 68.3 9.6 19.3 36.5 2.5 1.8 2.2 5.3 2.6 15.1 1




55 + ani – medie total 66.4 9.1 15.6 30.8 1.4 2.8 2.7 3.2 2.2 12.7 1.3




EDUCA#IA

Pân! la 15 ani – medie total 63.6 8.2 19.7 28.7 1.9 1.5 2.9 3.5 1.1 12.6 3




16-20 ani – medie total 67 8.3 21.5 36.8 2.2 2.2 2.7 4.9 2.2 13 1.2

124

In

depe

nden

&$ p

erso

nal$

, au

toîm

plin

ire,

sarc

ini i

nter

esan

te

Rea

lizar

ea o

port

unit$

&ilor

de

afac

eri

Pers

pect

ive

mai

bun

e de

ven

it

Libe

rtat

e de

ale

gere

a ti

mpu

lui %

i lo

culu

i de m

unc$

Lips

a op

ortu

nit$

&ilor

de o

cupa

re

atra

ctiv

$

Mem

brii

fam

iliei

%i p

riet

enii

sunt

an

trep

reno

ri

Clim

at e

cono

mic

favo

rabi

l

Evita

rea

ince

rtitu

dini

lor

lega

te d

e oc

upar

e

Con

trib

u&ii

la n

ivel

ul în

treg

ii so

ciet

$&i

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)




20 + ani – medie total 71.3 10.6 18.4 36.3 1.7 2.3 2.6 4.2 3.2 14.4 1.1




Înc! la studii – medie total 68.9 11.6 21.5 33.5 1.9 2.3 2.7 4.2 1.4 9.5 3.5




URBANIZARE

Metropol! - medie total 70.4 10.4 23.3 35.1 1.6 1.9 1.4 5 1.4 10.9 0.5




Urban - medie total 69.4 9.2 20.3 35.1 2.4 1.7 2.8 3.6 1.9 11.3 1.8


125

In

depe

nden

&$ p

erso

nal$

, au

toîm

plin

ire,

sarc

ini i

nter

esan

te

Rea

lizar

ea o

port

unit$

&ilor

de

afac

eri

Pers

pect

ive

mai

bun

e de

ven

it

Libe

rtat

e de

ale

gere

a ti

mpu

lui %

i lo

culu

i de m

unc$

Lips

a op

ortu

nit$

&ilor

de o

cupa

re

atra

ctiv

$

Mem

brii

fam

iliei

%i p

riet

enii

sunt

an

trep

reno

ri

Clim

at e

cono

mic

favo

rabi

l

Evita

rea

ince

rtitu

dini

lor

lega

te d

e oc

upar

e

Con

trib

u&ii

la n

ivel

ul în

treg

ii so

ciet

$&i

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)



Rural - medie total 65.6 8.9 18.5 34.7 1.7 2.8 3.2 4.9 3 14.8 2.2




OCUPAREA

Lucr!tor pe cont propriu - medie total 67.6 10.5 20.3 40.7 1.7 3.3 2.2 4 1.6 15.9 0.7




Angajat - medie total 71.6 9.2 20.2 37.3 1.7 1.9 2.7 3.9 2.9 15.2 1.1




Lucr!tor manual - medie total 66.2 10.7 29.8 35.3 3.3 1.1 3.1 5.3 2.3 10 2.3



126

In

depe

nden

&$ p

erso

nal$

, au

toîm

plin

ire,

sarc

ini i

nter

esan

te

Rea

lizar

ea o

port

unit$

&ilor

de

afac

eri

Pers

pect

ive

mai

bun

e de

ven

it

Libe

rtat

e de

ale

gere

a ti

mpu

lui %

i lo

culu

i de m

unc$

Lips

a op

ortu

nit$

&ilor

de o

cupa

re

atra

ctiv

$

Mem

brii

fam

iliei

%i p

riet

enii

sunt

an

trep

reno

ri

Clim

at e

cono

mic

favo

rabi

l

Evita

rea

ince

rtitu

dini

lor

lega

te d

e oc

upar

e

Con

trib

u&ii

la n

ivel

ul în

treg

ii so

ciet

$&i

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)

Diferential fenminin(DF) 3.91 -0.77 -6.91 0.69 1.47 -0.01 0.46 0.32 0.68 0.48

Neocupat - medie total 66.6 8.5 18 31.6 1.9 2.2 2.8 4.5 2.1 11.2 2.3




OCUPAREA P!RIN#ILOR

Ambii lucr!tori pe cont propriu - medie total 68.9 6.3 17.1 34.5 1.1 4.2 3.1 1.7 1.6 10.1 0.6




Lucr!tor pe cont propriu, angajat - medie total 71.9 8.4 21.3 36.5 1 2 1 5.4 1.6 15.5 1.8




Ambii angaja"i - medie total 69.2 9.4 19.7 35.1 2.3 0.9 3.1 4 1.9 13.2 1.8




127

In

depe

nden

&$ p

erso

nal$

, au

toîm

plin

ire,

sarc

ini i

nter

esan

te

Rea

lizar

ea o

port

unit$

&ilor

de

afac

eri

Pers

pect

ive

mai

bun

e de

ven

it

Libe

rtat

e de

ale

gere

a ti

mpu

lui %

i lo

culu

i de m

unc$

Lips

a op

ortu

nit$

&ilor

de o

cupa

re

atra

ctiv

$

Mem

brii

fam

iliei

%i p

riet

enii

sunt

an

trep

reno

ri

Clim

at e

cono

mic

favo

rabi

l

Evita

rea

ince

rtitu

dini

lor

lega

te d

e oc

upar

e

Con

trib

u&ii

la n

ivel

ul în

treg

ii so

ciet

$&i

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)

VENITUL PREZENT

Via"a confortabil! - medie total 66.4 9.1 16.9 37 1.9 2.8 2 4.6 2.3 15.8 2.6




Via"a decent! - medie total 68.9 9.6 20.1 36.7 1.6 2.2 3.2 4.2 2 13.5 1.2




Dificil de tr!it - medie total 67.9 8.6 23.9 29.6 2.9 2.3 2.7 4.1 2.6 9.4 1.8




Foarte dificil de tr!it - medie total 68.3 8.9 20.4 32.5 2 0.6 2.1 4.5 2.8 9.8 1.9




Sursa: aceia#i ca la tabelul anterior.

128

! Libertatea de alegere a locului %i a timpului de munc$ reprezint! motiva"ia

antreprenorial! care, dup! m!rimea ponderii în num!rul total de r!spunsuri, ocup$ locul doi, cu un

diferen"ial feminin pozitiv subunitar la practic to"i indicatorii socio-demo-economici. Aceasta confirm!

similitudinea de percep"ie #i atractivitate a statutului de antreprenor din punctul de vedere al factorului

libertate ca #i element necesar, primordial al creativit!"ii, inov!rii #i liberei ini"iative condi"ie sine qua non

pentru reu#ita antreprenorial!.

O analiz! aprofundat! a acestei variabile motiva"ionale a AF scoate în eviden"! îndeosebi

particularit!"ile AF din punctul de vedere al vârstei, educa"iei #i mediului (rural #i urban) care î#i pun

amprenta în mod specific în ceea ce prive#te preferin"a pentru statutul de antreprenor.

! Perspectiva unui venit mai bun reprezint! cea de a treia motiva"ie antreprenorial! ca

importan"! având o pondere medie de 22,6% pentru AM #i 17,2% pentru AF. La to"i indicatorii socio-

demo-economici, se înregistreaz! un DF negativ mai mare sau mai mic.

În cazul unui DF mai mare exist! o discrepan&$ substan&ial$ de gen legat! de importan"a

perspectivei unui venit mai mare generat de activitatea antreprenorial!, iar în cazul unei dimensiuni mai

mici a DF, dimpotriv!, o apropiere (convergen"a) între b!rba"i #i femei pentru motiva"ia respectiv!.

! Realizarea oportunit$&ilor de afaceri pe care le ofer! anumite conjuncturi favorabile

ale economiei reprezint! cea de a 4-a motiva"ie antreprenorial! la b!rba"i #i femei cu o pondere medie de

9,7% #i respectiv 8,7%, DF luând valori negative subunitare pentru to"i indicatorii utiliza"i, ceea ce relev!

interesul ceva mai mare al b!rba"ilor (dar nu cu mult mai mare !) de a valoriza oportunit!"i favorabile ale

conjuncturii economico-sociale, comparativ cu femeile.

! Evitarea incertitudinilor legate de ocupare reprezint! cea de a 5-a motiva"ie

antreprenorial! cu o pondere medie de 4,3% la AM #i 4,4% la AF, cea ce relev! un DF pozitiv cu valori

subunitare care conduc la concluzii c! atât femeile cât #i b!rba"ii doresc s! devin! antreprenori pentru a

sc!pa de amenin"area unui loc de munc! mai incert ca angajat.

! Alte motiva&ii antreprenoriale ocup! ponderi relativ mari 13% pentru AF #i 12,6%

pentru AM, ceea ce atest! o diversitate motiva&ional$ cu mult mai extins$, decât cea avut! în vedere de

129

chestionarul utilizat #i sugereaz!, de fapt, necesitatea continu!rii #i aprofund!rii cercet!rilor în acest

domeniu.

! Ceilal&i factori motiva&ionali prezenta"i în tabelul 5.2 sunt lipsa oportunit!"ilor de

ocupare atractiv! (DF =0,80), membrii familiei #i prietenii sunt antreprenori (DF=-0,10), climat economic

favorabil (DF=0,30), contribu"ii la nivelul întregii societ!"i (DF=-0,4) #i nu #tiu (DF=0,30), au ponderi mai

sc!zute #i eviden"iaz! o varietate de mici discrepan"e de gen, astfel c!, în multe cazuri se poate afirma c!

pentru aceste motiva"ii nu exist! mari deosebiri între b!rba"i #i femei, ceea ce d! câ#tig de cauz! opiniilor

potrivit c!rora diferen"ierea dintre b!rba"i #i femei în ceea ce prive#te antreprenoriatul, ar fi mai degrab! o

problem! de ordin teoretic decât de una de ordin practic, de#i motiva"iile care ocup! ponderi însemnate ne

demonstreaz! contrariul cel pu"in la câteva variabile explicative motiva"ionale.

4.5.3. Factorii demotivan&i ai statutului de antreprenori în urm$torii 5 ani (pân$ în anul

2014)

Activitatea antreprenorial! se afl! sub influen"a mai multor categorii de demotiva"ii, dificult!"i

#i obstacole a c!ror cunoa#tere este tot atât de important! ca # i cunoa#terea motiva"iei #i stimulentelor în

acest domeniu, mai ales, pentru o mai bun! fundamentare a deciziilor de politici publice, economici #i de

alt! natur!, în direc"ia sprijinirii AF component! major! a antreprenoriatului în România.

Principalele categorii de dificult$&i %i factori demotivan&i ai AF, avute în vedere, se refer! la

urm!toarele:

lipsa de oportunit!"i #i idei de afaceri;

lipsa de finan"are pentru antreprenori;

lipsa de for"! de munc! calificat!;

povara mitei #i a dificult!"ilor administrative;

riscul de e#ec #i consecin"ele legale #i sociale prea mari;

probleme familiale;

climatul economic curent nu este bun pentru un start-up;

130

altele;

nu stiu.

În tabelul nr.5.3., am determinat importan"a procentual! a fiec!ruia dintre categoriile de

dificult!"i anterior men"ionate pentru întregul setul de indicatori socio-demo-eonomici.

Tabel 5.3. Motivele pentru care nu este fezabil statutul de antreprenor în urm$torii 5 ani pân$ în

2014

(%)

Li

psa

de o

port

unit$

&i %i

idei

ale

afa

ceri

i

Lips

a de

fina

n&ar

e pe

ntru

ant

repr

enor

i

Lips

a de

for&

$ de

mun

c$ ca

lific

at$

pent

ru

antr

epre

nori

Pova

ra m

itei %

i a d

ificu

lt$&il

or

adm

inist

rativ

e

Risc

ul d

e e%e

c %i c

onse

cin&

ele l

egal

e %i

soci

ale

prea

mar

i

Prob

lem

e fa

mili

ale

Clim

atul

econ

omic

cure

nt n

u es

te b

un

pent

ru u

n st

art-u

p

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)

EU 27 8 23.6 7.4 3.5 6.4 7.7 11.6 51.7 4.4

ROMANIA - medie

Distributie barbati 8.4 23.2 7.7 3.9 6.9 5.8 12.7 51.7 4.3

Distributie femei 7.7 23.9 7.1 3.2 6.0 9.0 10.8 51.7 4.5

Diferential feminin(DF) - 0.70 - - - 3.20 - 0.00 0.20

VÂRSTA

15-24 ani – total medie 10.6 26.5 16.2 2 4.1 4.1 11.2 43.5 5.7




131

Lips

a de

opo

rtun

it$&i

%i id

ei a

le a

face

rii

Lips

a de

fina

n&ar

e pe

ntru

ant

repr

enor

i

Lips

a de

for&

$ de

mun

c$ ca

lific

at$

pent

ru

antr

epre

nori

Pova

ra m

itei %

i a d

ificu

lt$&il

or

adm

inist

rativ

e

Risc

ul d

e e%e

c %i c

onse

cin&

ele l

egal

e %i

soci

ale

prea

mar

i

Prob

lem

e fa

mili

ale

Clim

atul

econ

omic

cure

nt n

u es

te b

un

pent

ru u

n st

art-u

p

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)

25-39 ani – total medie 12.4 41.3 9.2 6.2 8.5 11.3 18.3 25.9 3.7




40-54 ani – total medie 11.1 30.4 8.3 4.8 10.6 9.9 16.8 37.9 3.4




55+ ani – total medie 3.5 11.4 3.3 2 3.7 5.8 6 72.9 4.9



Diferential feminin(DF) - 0.29 - - - 2.40 - - 0.20

EDUCA#IA

Pân! la 15 ani 5.3 21 5.3 2.1 5.8 7.3 10.3 59.2 5.4




16-20 ani – total medie 9.5 26.8 7.6 4.2 7.2 8.7 12.9 47.9 3.3

132

Lips

a de

opo

rtun

it$&i

%i id

ei a

le a

face

rii

Lips

a de

fina

n&ar

e pe

ntru

ant

repr

enor

i

Lips

a de

for&

$ de

mun

c$ ca

lific

at$

pent

ru

antr

epre

nori

Pova

ra m

itei %

i a d

ificu

lt$&il

or

adm

inist

rativ

e

Risc

ul d

e e%e

c %i c

onse

cin&

ele l

egal

e %i

soci

ale

prea

mar

i

Prob

lem

e fa

mili

ale

Clim

atul

econ

omic

cure

nt n

u es

te b

un

pent

ru u

n st

art-u

p

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)




20+ ani – total medie 7.8 20.2 7.2 4.1 6.7 8.3 11.8 50.6 4.5




Înc! la studii – total medie 8.7 24.2 12 2.3 3.7 2.9 9.4 51.8 6.6




URBANIZARE

Metropol!– total medie 9.8 22.7 6.5 3.1 5.7 8 12.7 49.3 5.3




Urban – total medie 6.7 23.9 8 3.7 7.1 7.8 12.2 51.7 3.9


133

Lips

a de

opo

rtun

it$&i

%i id

ei a

le a

face

rii

Lips

a de

fina

n&ar

e pe

ntru

ant

repr

enor

i

Lips

a de

for&

$ de

mun

c$ ca

lific

at$

pent

ru

antr

epre

nori

Pova

ra m

itei %

i a d

ificu

lt$&il

or

adm

inist

rativ

e

Risc

ul d

e e%e

c %i c

onse

cin&

ele l

egal

e %i

soci

ale

prea

mar

i

Prob

lem

e fa

mili

ale

Clim

atul

econ

omic

cure

nt n

u es

te b

un

pent

ru u

n st

art-u

p

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)



Rural 8.7 23.7 7 3.4 5.9 7.4 10.6 52.5 4.7




Angajat – total medie 11.3 25.5 9.5 4 9.1 9.9 14.7 42.5 3.4




Lucr!tor manual– total medie 12.6 44.3 9.8 7.7 11.4 6.5 19.2 26.5 2.7




Neocupat – total medie 5.5 18.6 5.9 2.4 4.1 6.8 8.6 61.1 5.3




134

Lips

a de

opo

rtun

it$&i

%i id

ei a

le a

face

rii

Lips

a de

fina

n&ar

e pe

ntru

ant

repr

enor

i

Lips

a de

for&

$ de

mun

c$ ca

lific

at$

pent

ru

antr

epre

nori

Pova

ra m

itei %

i a d

ificu

lt$&il

or

adm

inist

rativ

e

Risc

ul d

e e%e

c %i c

onse

cin&

ele l

egal

e %i

soci

ale

prea

mar

i

Prob

lem

e fa

mili

ale

Clim

atul

econ

omic

cure

nt n

u es

te b

un

pent

ru u

n st

art-u

p

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)

OCUPA#IA P!RIN#ILOR

Ambii lucr!tori pe cont propriu – total 4.6 14.7 5.4 2.4 3.1 8.9 12.6 60.3 4.6




Lucr!tor pe cont propriu #i angajat – 8.7 25.1 5.9 2.2 5.3 5.2 11.8 55.4 4.7




Ambii angaja"i – total medie 8.6 23.9 8.3 3.6 6.8 8 11 51.1 3.8




VENITUL PREZENT

Via"! confortabil!– total medie 7.5 11.7 8.8 2.5 4.9 7.4 8 60 6.4




135

Lips

a de

opo

rtun

it$&i

%i id

ei a

le a

face

rii

Lips

a de

fina

n&ar

e pe

ntru

ant

repr

enor

i

Lips

a de

for&

$ de

mun

c$ ca

lific

at$

pent

ru

antr

epre

nori

Pova

ra m

itei %

i a d

ificu

lt$&il

or

adm

inist

rativ

e

Risc

ul d

e e%e

c %i c

onse

cin&

ele l

egal

e %i

soci

ale

prea

mar

i

Prob

lem

e fa

mili

ale

Clim

atul

econ

omic

cure

nt n

u es

te b

un

pent

ru u

n st

art-u

p

Alte

le

Nu

%tiu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)

Via"! decent! – total medie 8.1 20.2 6.5 3.6 5.9 7.2 10.8 55.2 4.2




Dificil de tr!it – total medie 7.6 32.8 7.9 3.7 8.6 8.8 14.7 43.7 2.8




Foarte dificil de tr!it – total medie 9.8 41.8 7.9 4.8 7.1 8.1 15.9 37.2 4.2




Sursa: aceea#i ca la tabelul 5.1.

Analiza datelor din tabelul 5.3. scot în eviden"! câteva aspecte relevante în ceea ce prive#te

structura procentual! a dificult!"ilor AF comparativ cu AM #i anume:

- Lipsa de finan&are pentru antreprenorii în general #i îndeosebi pentru antreprenorii femei are

cea mai mare pondere în ansamblul dificult$&ilor analizate respectiv 23,2% pentru b!rba"i # i 23,9%

pentru femei, ponderi deosebit de mari înregistrându-se la grupa de vârst! 25-39 ani (40,4% la b!rba"i #i

136

42% la femei)14, ceea ce relev! faptul c! femeile antreprenori au dificult!"i mai mari în a ob"ine finan"are

pentru o afacere comparativ cu b!rba"ii cauzele fiind în principal axate pe neîncrederea din partea b!ncilor;

- Climatul economic curent nu este favorabil pentru start-up-uri, pân! în anul 2014,

reprezint! un al doilea factor demobilizant pentru AF # i AM, având o pondere medie de respectiv de

respectiv 10,8% #i 12,7% cele mai mari dificult!"i fiind percepute la grupele de vârst! 25-39 ani #i 40-45

ani.

- Lipsa de oportunit$&i %i idei de afaceri constituie cel de al treilea motiv de dezincentivare

antreprenorial! cu o pondere medie de 7,7% la femei #i 8,4% la b!rba"i, ceea ce poate fi pus #i pe seama

unui nivel sc!zut al culturii antreprenoriale #i organiza"ionale;

- Lipsa de for&$ de munc$ calificat$ reprezint! cea de a 4-a dificultate pentru antreprenoriatul

feminin (7,1% ) #i masculin (7,7%), m!rimea DF fiind subunitar! ceea ce semnific! practic niveluri

aproape similare pentru cele dou! categorii de gen;

- Riscul de e%ec %i consecin&ele legale %i sociale prea mari sunt cel de al 5-lea obstacol, dup!

magnitudinea procentual! în r!spunsurile totale ale intervieva"ilor, în propor"ie mai mare la b!rba"i (6,9%)

decât la femei (6,0%), ceea ce se explic! prin faptul c! b!rba"ii, spre deosebire de femei care sunt mai

ponderate, î#i asum! riscuri antreprenoriale relativ mari;

- Problemele familiale constituie un obstacol cu pondere mare îndeosebi pentru femei la

grupele de vârst! 25-39 de ani, # i în mai mic! m!sur!, la grupa de vârst! 40-54 ani, aceasta fiind o

particularitate a femeilor antreprenori care trebuie s! aib! grij! în mai mare m!sur! decât b!rba"ii de

gospod!rie #i cre#terea copiilor.

- Povara mitei %i a dificult$&ilor administrative are o pondere de 3,2% la femei # i 3,9% la

b!rba"i, înregistrându-se un diferen"ial feminin negativ la toate categoriile de indicatori, înregistrând valori

subunitare, ceea ce practic eviden"iaz! c! totu#i antreprenorii femei sunt mai dezavantajate din acest punct

de vedere decât b!rba"ii, dar nu într-o m!sur! excesiv de mare.

137

4.5.4. Antreprenorii realizeaz$ produse %i servicii noi de care beneficiaz$ to&i

Una din caracteristicile fundamentale ale antreprenoriatului const! în producerea de bunuri #i

servicii noi, utile pentru grupuri sociale mai mult sau mai pu"in extinse. Cu alte cuvinte, acesta reprezint!

un ferment favorabil competitivit!"ii economice precum #i satisfacerii cererii pe pia"a intern! #i extern! #i,

nu în ultimul rând, cre#terii bun!st!rii economice #i sociale.

Cercet!rile pe baz! de sondaje pe e#antioane reprezentative, inclusiv cele desf!#urate sub egida

Comisiei Europene #i (Eurostat) pe setul de indicatori socio-demo-economice consacrate au urm!rit

aspectul produselor #i serviciilor noi ca atribut al antreprenorilor, pe baza încadr!rii în patru categorii ale

r!spunsurilor celor intervieva"i #i anume:

acord ferm care semnific! o percep"ie puternic! a contribu"iei antreprenorilor la înnoirea

nomenclatorului de produse #i servicii într-o economie;

acord însemnând o percep"ie mai pu"in intens! decât în cazul anterior, legat! de contribu"ia

antreprenorilor la înnoirea produselor #i serviciilor;

dezacord care presupune o opinie opus! acordului în leg!tur! cu aportul antreprenorilor la

extinderea nomenclatorului de noi produse #i servicii benefice la nivel societal;

dezacord ferm care reflect! practic o p!rere contrar! acordului ferm, mai puternic! decât

dezacordul, în materie de aport al antreprenorilor la înnoirea sortimentelor de produse #i nomenclatorul

serviciilor utile societ!"ii.

Tabel 5.4. Antreprenorii creeaz$ produse %i servicii noi de care beneficiaz$ to&i

(%) (%) (%) (%) % Nu

(1) (2) (3) (4) (5)

UE 27 21.2 57.2 14.7 2.7 4.2


138

(%) (%) (%) (%) % Nu

(1) (2) (3) (4) (5)

Distributie barbati 23.7 56.2 14.4 2.8 2.9

Distributie femei 18.8 58.1 15.0 2.6 5.5

Diferential feminin(DF) -4.90 1.90 0.60 -0.20 2.60

VÂRSTA

15-24 ani – medie total 21 61.1 12.4 2.5 3




25-39 ani – medie total 20 58.6 16.2 2.3 2.9




40-54 ani – medie total 19.9 58.3 15.1 2.8 3.9




55+ ani – medie total 23.2 53.8 14.3 2.8 5.9




EDUCA#IE

Pân! la 15 ani – medie total 20 53.2 16.3 2.9 7.6




16-20 ani – medie total 20.9 57.1 15.3 2.9 3.8




20+ ani – medie total 22.9 59.2 12.7 2.3 2.9

139

(%) (%) (%) (%) % Nu

(1) (2) (3) (4) (5)




Înc! la studii – medie total 20 61.5 13.5 2.5 2.5




URBANIZARE

Metropola– medie total 23.5 57.8 12.7 2.4 3.6




Urban– medie total 19.8 58 14.9 2.8 4.5




Rural– medie total 21.7 56.1 15.5 2.6 4.1




OCUPA#IA

Lucr!tor pe cont propriu– medie total 31.9 54.5 9.4 1.7 2.5




Angajat– medie total 20 60 13.6 2.9 3.5




Lucr!tor manual– medie total 17.2 59.5 18.3 2.1 2.9

140

(%) (%) (%) (%) % Nu

(1) (2) (3) (4) (5)




Neocupat– medie total 20.8 55.6 15.5 2.8 5.3




OCUPA#IA P!RIN#ILOR

Ambii lucr!tori pe cont proriu– medie total 27.2 54.8 11.2 2.1 4.7




Lucr!tor pe cont propriu si angajat– medie total 21.3 56.7 14.7 2.4 4.9




Ambii angaja"i– medie total 20.2 58.5 15.4 2.6 3.3




VENITUL PREZENT

Viata confortabila– medie total 26.5 58.9 9.4 1.5 3.7




Via"! decent!– medie total 20.6 58.6 14.5 2.6 3.7




Dificil de tr!it– medie total 17.3 55.3 19.4 3 5

141

(%) (%) (%) (%) % Nu

(1) (2) (3) (4) (5)




Foarte dificil de trait– medie total 19.8 51.6 18.2 4.7 5.7




Sursa: calcule proprii pe baza datelor EUROSTAT.

Pe baza analizei datelor din tabelul 5.4, pot fi deduse urm!toarele particularit!"i ale AF,

comparativ cu AM, #i anume:

acordul ferm este în medie mai slab ca pondere la femei decât la b!rba"i, acesta luând

valori de respectiv 18,8% #i 23,7%, ceea ce echivaleaz! cu un diferen"ial feminin de - 4,9 pp., semnificând

o reticen"! mai mare la femei decât la b!rba"i.

m$rimea indicatorului DF, pentru indicatorii socio-demo-economici lua"i în

considerare, a variat între 4,60 #i 6,6 pp ceea ce nu pune în eviden"! decalaje prea mari între AF #i AM;

acordul a înregistrat o pondere mai mare la AF (58,1%) #i mai redus! la AM (58,1%)

cu un DF mediu de +1,90 pp. care difer! în func"ie de particularit!"ile socio-demo-economice avute în

vedere mai ales la grupe de vârst! feminin! între 15-24 ani #i 25-39 ani;

dezacordul % i dezacordul ferm a înregistrat ponderi medii de 14,4% la b!rba"i #i

15,0% la femei #i respectiv 2,8% #i 2,6%, un unic DF pozitiv în cazul dezacordului #i un DF negativ, în

cazul dezacordului ferm.

Se poate concluziona opinia majoritar! a celor dou! categorii de antreprenori în leg!tur! cu

prevalen"a major! (circa 70%) a opiniei potrivit c!reia antreprenorii contribuie la înnoirea produselor %i

serviciilor benefice pentru to&i, ponderea dezacordului #i a dezacordului ferm reprezentând o medie de

circa 25%, cu diferen"ieri nu foarte mari, pe diferitele caracteristici socio-demo-economice.

4.5.5 Antreprenorii gândesc la propriul interes

142

Un aspect sensibil legat de comportamentul #i atitudinea antreprenorilor vizeaz! m!sura în care

ace#tia î#i urm!resc numai interesul propriu „ceea ce ar putea veni” în contradic"ie mai mare sau mai mic!

referitor la interesul angaja"ilor sau al altor p!r"i ter"e (third parties).

Pentru a cerceta acest aspect comportamental al AF #i AM, s-a recurs tot la încadrarea

responden"ilor în categoriile de r!spuns de la subcapitolul 5.4. #i anume: acord ferm; acord; dezacord #i

dezacord ferm (tabel 5.5).

Ponderea medie a r!spunsurilor acord ferm #i acord a fost de 53,3% la AM #i 53,9% la AF în

timp ce a r!spunsurilor dezacord #i dezacord ferm a înregistrat m!rimi de 42,2% la b!rba"i #i 40,8% la

femei.

Rezult! a#adar o quasi –similitidine de peste 53% a opiniilor potrivit c!rora antreprenori, atât

b!rba"i cât #i femei în majoritatea cazurilor se gândesc la propriile interese, dup! care au în vedere #i

interesele altor grupuri sociale. Din discu"iile pe care le-am avut cu speciali#tii, a rezultat c! un astfel de

comportament pare normal atâta vreme cât se respect! cerin"ele fundamentale ale eticii în afaceri care în

teorie sunt bine stabilite îns! în practic!, din p!cate, adesea se dau uit!rii!

Tabel 5.5. Antreprenorii gândesc numai la propriul interes

(%) (%) (%) (%) %

(1) (2) (3) (4) (5)

UE 27 17.8 35.7 33.4 8.4 4.7




Diferential feminin(DF) 1.30 -0.70 -0.90 -1.00 1.30

VÂRSTA

15-24 ani – medie total 14.4 35.3 36.7 9.6 4




143

(%) (%) (%) (%) %

(1) (2) (3) (4) (5)

25-39 ani – medie total 16.9 39.7 32.7 7 3.7




40-54 ani – medie total 17.7 34.4 34.8 8.9 4.2




55+ ani – medie total 19.8 34.5 31.2 8.5 6




EDUCA#IE

Pân! la 15 ani – medie total 24.9 36.1 26 6.2 6.8




16-20 ani – medie total 19.3 37.2 31 8 4.5




20+ ani – medie total 12.1 33.1 40.4 10.5 3.9




Înc! la studii – medie total 13 35 38.9 9.4 3.7




URBANIZARE

144

(%) (%) (%) (%) %

(1) (2) (3) (4) (5)

Metropola– medie total 17.3 35 33.8 9.3 4.6




Urban– medie total 17.9 37.1 32.7 7.8 4.5




Rural– medie total 18 34.7 33.8 8.7 4.8




OCUPA#IA




Diferential feminin(DF) 1.05 0.10 -0.15 -1.76 0.75

Angajat– medie total 14.1 35.5 37.6 8.9 3.9




Lucr!tor manual– medie total 23 41.2 28.1 3.1 4.6








OCUPA#IA P!RIN#ILOR

145

(%) (%) (%) (%) %

(1) (2) (3) (4) (5)









VENITUL PREZENT

Viata confortabila– medie total 9.8 34.1 40.4 11.5 4.2




Via"! decent!– medie total 16.2 34.5 36 8.6 4.7




Dificil de tr!it– medie total 22.9 40 27.3 5.5 4.3




Foarte dificil de trait– medie total 32.2 37 18.8 6.2 5.8





Prevalen"a DF pozitiv are loc în cazul acordului ferm în timp ce la acord, dezacord #i dezacord

ferm se înregistreaz! un DF negativ la to"i indicatorii socio-demo-economici ceea ce semnific! ponderi mai

mici ale AF fa"! de cele ale AM.

146

De regul!, ponderi mari ale acordului ferm #i acordului se înregistreaz! la b!rba"i, grupele de

vârst! 25-39 ani, la lucr!torii manuali b!rba"i (64%) #i femei (64,3%) #i la grupele cu venituri caracteristice

pentru un niveluri de trai dificil, unde b!rba"ii au ponderi de 62,6% iar femeile de 63%.

În cazul grupei de 20+ absolven"i ai studiilor preuniversitare #i a grupelor de venit asiguratoare

ale unui trai confortabil, ponderea majoritar$ o au r!spunsurile dezacord #i dezacord ferm de 51,8% #i

52,8% (la b!rba"i), 51% (la femei).

4.5.6. Antreprenorii exploateaz$ munca altor persoane

În continuarea cercet!rii comportamentelor antreprenorilor r!spunsurile acord ferm , acord,

dezacord #i dezacord ferm vin s! completeze cu noi aspecte profilul moral #i etica în afaceri a func"iei

antreprenoriale (tabel 5.6.) legat! de exploatarea muncii altora de c!tre antreprenori.

Semnifica"ia cuvântului „exploateaz!” mai degrab! are un caracter defavorabil, în sensul

utiliz!rii în scopuri egoiste individuale ale antreprenorilor a muncii altor persoane salariate sau nesalariate.

Exist! #i opinii potrivit c!rora prin „exploatare” ar putea fi în"eleas! valorificarea, punerea în valoare a

muncii altora. O astfel de interpretare este mai pu"in împ!rt!#it! de speciali#ti, comparativ cu prima

interpretare care semnific!, # i genereaz! într-un fel, conflict de interese #i avantaje net superioare pentru

antreprenori.

Tabel. 5.6. Antreprenorii exploateaz$ munca altor persoane

% % % % %

(1) (2) (3) (4) (5)

UE 27 13.2 36.3 35.4 9.4 5.7




Diferential feminin(DF) -0.80 -0.20 0.30 -2.00 2.70

147

% % % % %

(1) (2) (3) (4) (5)

VÂRSTA

15-24 ani – medie total 9.7 36.4 42.2 8.1 3.6




25-39 ani – medie total 11.5 35.3 37.5 10.9 4.8




40-54 ani – medie total 13.4 35.5 36.2 9.7 5.2




55+ ani – medie total 15.7 37.5 30.6 8.7 7.5




EDUCA#IE

Pân! la 15 ani – medie total 17.6 38.7 28.4 6.8 8.5



Diferential feminin(DF) -1.34 -0.81 -0.20 -1.56 3.90

16-20 ani – medie total 14.5 37.2 33.8 9.1 5.4




20+ ani – medie total 9.4 33.9 40.2 12.1 4.4




148

% % % % %

(1) (2) (3) (4) (5)

Înc! la studii – medie total 9.5 32.5 43.9 9 5.1




URBANIZARE









Rural– medie total 13 35.2 37 9.7 5.1




OCUPA#IA

Lucr!tor pe cont propriu– medie total 9.1 25.9 40.6 20.4 4




Angajat– medie total 9.8 34.5 40.6 10.1 5




Lucr!tor manual– medie total 18.1 40.1 31.3 6.4 4.1




149

% % % % %

(1) (2) (3) (4) (5)





OCUPA#IA P!RIN#ILOR

Ambii lucr!tori pe cont proriu– medie total 12.6 34.5 34.6 13.3 5












VENITUL PREZENT

Viata confortabila– medie total 7 30.5 42.9 14.4 5.2








Dificil de tr!it– medie total 18 40.5 29.9 6.4 5.2




150

% % % % %

(1) (2) (3) (4) (5)

Foarte dificil de trait– medie total 24 40.3 21.3 7.2 7.2





Din datele tabelului 5.6, rezult! faptul c! la r!spunsurile acord ferm #i acord, ponderea medie a

b!rba"ilor #i femeilor este egal! cu 50%, iar pentru dezacord #i dezacord ferm este de respectiv 45,7% la

b!rba"i #i 44% la femei. M!rimi negative ale DF se înregistreaz! la dezacord ferm (-2,0 pp.), acord ferm (-

0,80 pp.) #i acord (-0,20) iar pozitiv la dezacord(0,3 pp.).

La cea mai mare parte a indicatorilor socio-demo-economici se constat! r!spunsuri majoritare

de acord la femei #i la b!rba"i ( în m!sur! ceva mai mic! la femei decât la b!rba"i) în leg!tur! cu faptul c!

ace#tia exploateaz! munca altor persoane. Exist! îns! #i opinii la un num!r mai restrâns de indicatori socio-

demo-economici, la care majoritare sunt r!spunsurile în dezacord #i dezacord ferm cum este cazul

angajatelor femei (49,9%) #i b!rba"i (51,6%) sau al celor care au p!rin"i lucr!tori pe cont propriu, angajat

sau persoane cu venituri care asigur! un nivel de trai confortabil (57.3% la b!rba"i #i 56,3% la femei). De

asemenea, cei care sunt lucr!tori pe cont propriu au exprimat în majoritate dezacord #i dezacord ferm cu

afirma"ia c! antreprenorii ar exploata munca altor persoane 862,1% la b!rba"i #i 59,8% la femei).

Având în vedere sensibilitatea acestei întreb!ri, ca de altfel #i a celei de la subcapitolul anterior,

pentru o mai bun! clarificare a problemelor este nevoie de cercet!ri mai aprofundate în continuare #i cu un

plus de rigoare.

4.5.7. Contribu&ia antreprenorilor la crearea de noi locuri de munc$

Ocuparea for"ei de munc! într-o propor"ie cât mai mare reprezint! una din cerin"ele

fundamentale ale dezvolt!rii economico-sociale a oric!rei "!ri, indiferent de nivelul de dezvoltare sau faza

151

evolu"iei acesteia. Tocmai din acest motiv, cercetarea impactului antreprenoriatului asupra cre!rii de noi

locuri de munc! a c!p!tat o importan"! deosebit! atât în plan teoretico-metodologic cât #i practic aplicativ.

Rezultatele unor cercet!ri bazate pe sondaje asupra unui e#antion reprezentativ pentru AF #i AM, ofer! o

serie de elemente necesare fundament!rii politicilor de cre#tere a contribu"iei antreprenoriatului în direc"ia

m!ririi gradului de ocupare a for"ei de munc!, a cre#terii importan"ei autoprotec"iei sociale # i implicit a

reducerii ratei #omajului, cu rezultatant! favorabil! asupra bun!st!rii #i nivelului de trai.

Mergând pe linia distinc"iei între r!spunsurile acord ferm, acord, dezacord %i dezacord ferm

în ceea ce prive#te aportul AF #i AM la crearea de noi locuri de munc!, am încercat s! surprindem cele mai

relevante particularit!"i pe ficare dintre indicatorii socio-demo-economici propu#i (tabel 5.7).

Pe baza analizei datelor din tabelul 5.7, vizând r!spunsurile persoanelor intervievate, se

constat! urm!toarele:

- în medie, marea majoritate a AF (57,2%) # i AM (56,9%) î#i exprim! acordul cu faptul c!

antreprenorii creeaz! noi locuri de munc! #i acordul ferm în propor"ie de 28,6% (AF) #i 30,8% (AM), ceea

ce nu las! loc de îndoial! referitor la rolul important pe care îl au antreprenorii în domeniul pie"ei muncii #i

al utiliz!rii for"ei de munc!;

Tabel 5.7 Antreprenorii sunt creatori de locuri de munc$

%

Acord ferm

%

Acord

%

Dezacord

% D

ezacord

ferm

%

Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5) UE 27 29.7 57 9.2 1.7 2.4 ROMANIA –medie total Distributie barbati 30.8 56.9 8.5 1.8 2.0 Distributie femei 28.6 57.2 9.9 1.5 2.8 Diferential feminin(DF) -2.20 0.30 1.40 -0.30 0.80 VÂRSTA 15-24 ani – medie total 28.5 60.7 8.1 1.2 1.5 Distributie barbati 29.5 60.4 7.5 1.3 1.2 Distributie femei 27.5 60.9 8.7 1.1 1.7 Diferential feminin(DF) -2.03 0.49 1.25 -0.22 0.50 25-39 ani – medie total 29.5 56.7 10.3 1.5 2 Distributie barbati 30.6 56.6 9.5 1.6 1.7

152

%

Acord ferm

%

Acord

%

Dezacord

% D

ezacord

ferm

%

Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5) Distributie femei 28.4 56.8 11.1 1.4 2.3 Diferential feminin(DF) -2.21 0.26 1.56 -0.27 0.66 40-54 ani – medie total 27 59.3 9.8 1.9 2 Distributie barbati 28.1 59.2 9.0 2.1 1.7 Distributie femei 26.0 59.4 10.5 1.7 2.3 Diferential feminin(DF) -2.03 0.24 1.48 -0.35 0.66 55+ ani – medie total 32.5 53.9 8.5 1.8 3.3 Distributie barbati 33.7 53.7 7.8 2.0 2.7 Distributie femei 31.3 54.1 9.1 1.6 3.8 Diferential feminin(DF) -2.39 0.32 1.30 -0.33 1.10 EDUCA#IE Pân! la 15 ani – medie total 26.9 56.8 9.8 1.9 4.6 Distributie barbati 28.1 56.9 9.1 2.1 3.8 Distributie femei 25.8 56.7 10.5 1.7 5.3 Diferential feminin(DF) -2.26 -0.25 1.39 -0.37 1.48 16-20 ani – medie total 29.3 56.3 10 2.1 2.3 Distributie barbati 30.4 56.2 9.2 2.3 1.9 Distributie femei 28.2 56.4 10.7 1.9 2.7 Diferential feminin(DF) -2.18 0.28 1.52 -0.38 0.76 20+ ani – medie total 33.3 56.7 7.6 0.8 1.6 Distributie barbati 34.5 56.4 7.0 0.9 1.3 Distributie femei 32.2 57.0 8.2 0.7 1.9 Diferential feminin(DF) -2.26 0.66 1.20 -0.14 0.54 Înc! la studii – medie total 28.5 60.8 8.2 1.4 1.1 Distributie barbati 29.5 60.5 7.5 1.5 0.9 Distributie femei 27.5 61.1 8.8 1.3 1.3 Diferential feminin(DF) -1.99 0.59 1.28 -0.25 0.37 URBANIZARE Metropola– medie total 32.8 55.3 8.7 1.3 1.9 Distributie barbati 34.0 55.0 8.0 1.4 1.6 Distributie femei 31.7 55.6 9.4 1.2 2.2 Diferential feminin(DF) -2.29 0.53 1.36 -0.23 0.64 Urban– medie total 27.7 58.8 9.1 1.8 2.6 Distributie barbati 28.8 58.7 8.4 2.0 2.2 Distributie femei 26.7 58.9 9.8 1.6 3.0 Diferential feminin(DF) -2.10 0.21 1.37 -0.33 0.86 Rural– medie total 30.5 56.1 9.6 1.6 2.2 Distributie barbati 31.7 55.9 8.8 1.8 1.8 Distributie femei 29.4 56.3 10.3 1.5 2.6 Diferential feminin(DF) -2.24 0.34 1.46 -0.29 0.73 OCUPA#IA

153

%

Acord ferm

%

Acord

%

Dezacord

% D

ezacord

ferm

%

Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5) Lucr!tor pe cont propriu– medie total 39.9 52.1 6.4 0.8 0.8 Distributie barbati 41.1 51.5 5.9 0.9 0.7 Distributie femei 38.8 52.6 6.9 0.7 0.9 Diferential feminin(DF) -2.32 1.10 1.07 -0.13 0.28 Angajat– medie total 30.3 57.7 9.2 1.2 1.6 Distributie barbati 31.4 57.5 8.5 1.3 1.3 Distributie femei 29.2 57.9 9.9 1.1 1.9 Diferential feminin(DF) -2.18 0.44 1.42 -0.22 0.53 Lucr!tor manual– medie total 24.1 60.5 10.5 2.7 2.2 Distributie barbati 25.1 60.4 9.7 3.0 1.8 Distributie femei 23.2 60.5 11.3 2.5 2.5 Diferential feminin(DF) -1.87 0.10 1.56 -0.50 0.72 Neocupat– medie total 28.7 56.9 9.4 1.8 3.2 Distributie barbati 29.9 56.8 8.7 2.0 2.7 Distributie femei 27.6 57.0 10.1 1.6 3.7 Diferential feminin(DF) -2.22 0.11 1.40 -0.33 1.05 OCUPA#IA P!RIN#ILOR Ambii lucr!tori pe cont proriu– medie 38.6 52.1 7.1 1 1.2 Distributie barbati 39.8 51.6 6.5 1.1 1.0 Distributie femei 37.5 52.6 7.7 0.9 1.4 Diferential feminin(DF) -2.36 0.95 1.17 -0.17 0.41 Lucr!tor pe cont propriu si angajat– 29.2 58.2 9.2 1.7 1.7 Distributie barbati 30.3 58.0 8.5 1.9 1.4 Distributie femei 28.2 58.4 9.9 1.6 2.0 Diferential feminin(DF) -2.10 0.43 1.42 -0.31 0.57 Ambii angaja"i– medie total 29.1 57.8 9.1 1.8 2.2 Distributie barbati 30.2 57.6 8.4 2.0 1.8 Distributie femei 28.1 58.0 9.8 1.6 2.6 Diferential feminin(DF) -2.14 0.35 1.39 -0.33 0.73 VENITUL PREZENT Viata confortabila– medie total 37.7 54.2 6 0.7 1.4 Distributie barbati 38.9 53.7 5.5 0.8 1.2 Distributie femei 36.6 54.7 6.5 0.6 1.6 Diferential feminin(DF) -2.32 0.97 0.99 -0.12 0.48 Via"! decent!– medie total 28.8 59 8.6 1.5 2.1 Distributie barbati 29.9 58.8 7.9 1.6 1.7 Distributie femei 27.8 59.2 9.2 1.4 2.4 Diferential feminin(DF) -2.11 0.37 1.31 -0.27 0.70 Dificil de tr!it– medie total 25.5 56.3 13.3 2.7 2.2 Distributie barbati 26.6 56.3 12.3 3.0 1.8 Distributie femei 24.5 56.3 14.2 2.5 2.5

154

%

Acord ferm

%

Acord

%

Dezacord

% D

ezacord

ferm

%

Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5) Diferential feminin(DF) -2.06 -0.08 1.93 -0.51 0.71 Foarte dificil de trait– medie total 25 56 11.4 2.4 5.2 Distributie barbati 26.2 56.3 10.6 2.6 4.3 Distributie femei 23.9 55.7 12.2 2.2 6.0 Diferential feminin(DF) -2.22 -0.52 1.57 -0.47 1.65 Sursa: calcule proprii pe baza datelor EUROSTAT.

- pentru acordul ferm se constat! un DF de -2,20 pp, ceea ce înseamn! o prevalen"! a AM fa"!

de cel feminin în privin"a ocup!rii #i o situa"ie invers! pentru r!spunsul acord, în sensul prevalen"ei

femeilor (57,2%) fa"! de (56,9%), valoarea DF de 0,3 pp fiind mai redus!, comparativ cu primul r!spuns;

- ponderea dezacordului ferm #i a dezacordului împreun!, la nivelul macroeconomic a dep!#it

10% cu un DF de 1,4 pp la r!spunsul dezacord (preponderen"a AF) #i de -0,3 pp la dezacord ferm

(preponderen"a u#oar! a AM);

- valori mai mari fa"! de nivelul mediu al acordului ferm #i acordului s-au înregistrat la grupele

de vârst! 15-24 ani (sub 90%), 25-39 ani #i 40-54 ani (peste 85%);

- un diferen"ial feminin pozitiv se înregistreaz! la r!spunsurile acord #i dezacord (predominanta

AF) #i unul negativ la acord ferm #i dezacord ferm (predominanta AM).

4.5.8. Experien&a în demararea unei afaceri

Cercetarea experien"ei antreprenoriale, prin chestionarul utilizat format din nou! întreb!ri,

urm!re#te identificarea diferitelor tipuri de experien&e practice prin care au trecut cei care nu au

inten&ionat, s-au angajat în ini"ierea unei afaceri noi, au abandonat sau continu$ o afacere.

Mai concret, chestionarul a urm!rit urm!toarele aspecte:

- ponderea persoanelor care nu s-au gândit niciodat$ s! demareze o afacere care, în func"ie

de m!rimea acestei ponderi, ne indic! o atitudine pasiv$ în ceea ce prive#te antreprenoriatul; pasivitatea în

155

aceast! privin"! nu poate fi considerat! ca reprezentând o situa"ie favorabil! comportamentului pro-

antreprenorial sau unui spirit deosebit de ini"iativ! sau întreprinz!tor;

- ponderea persoanelor care se gândesc s$ înceap$ o afacere, reprezentând segmentul

poten"ial de prim stadiu pentru demararea unei afaceri care reflect! un comportament inten&ional;

- ponderea celor care s-au gândit #i au întreprins câ"iva pa#i, dar au renun&at eviden"iaz!

persoanele care au dat dovad! de perseveren"! redus! #i rezisten"! slab! în fa"a provoc!rilor

antreprenoriatului care sunt relativ dificile #i înso"ite de spectrul e#u!rii #i riscurilor;

- ponderea persoanelor care în prezent întreprind m!suri pentru a începe o nou! afacere ne

indic! m!rimea relativ! a segmentului care s-a hot$rât s$ demareze o afacere #i a întreprins primele

m!suri;

- ponderea persoanelor care au început sau au preluat o nou$ afacere, în ultimii ani, #i care

este activ! #i în prezent, ne arat! dimensiunea relativ! a antreprenorilor care au reu#it s! demareze #i s!

sus"in! o afacere cel pu"in pe o perioad! de doi ani, cu inten"ia de a continua #i în viitor;

- ponderea persoanelor care au început sau au preluat o afacere, cu mai mult de trei ani în urm!,

care este #i în prezent activ!, semnific! segmentul antreprenorial în func&iune, cu experien&a pe termen

mediu, care a reu#it s! desf!#oare activit!"i în condi"ii eficiente;

- ponderea persoanelor care au avut o afacere #i pe care în prezent nu o mai au datorit! faptului

c! au falimentat ne arat! dimensiunea relativ$ a antreprenorilor perdan&i;

- ponderea celor care au avut o afacere pe care, în prezent, au vândut-o, ne arat! m!rimea

relativ! a fo#tilor antreprenori care au renun"at prin vânzare la afacere din diferite motive;

- ponderea persoanelor care au r!spuns „nu #tiu”.

Datele din tabelul 5.8 ne relev! o varietate de situa"ii ale persoanelor implicate în activit!"i

antreprenoriale, f!r! #i cu experien"!, caracteristice fiec!rui indicator socio-demo-economic luat în

considerare. Cele mai relevante aspecte privind experien"a antreprenorial! se refer! la urm!toarele:

156

- valori pozitive mari ale DF se înregistreaz! practic la to"i indicatorii socio-demo-economici

vizând pe cei care nu s-au gândit niciodat$ s! înceap! o afacere; la nivel macroeconomic aceast! pondere

era de 41,3% la b!rba"i #i 57,8% la femei, ceea ce dovede#te cel pu"in dou! aspecte:

atitudinea pasiv$, de dezinteres în România a unui foarte mare num!r de persoane în

ceea ce prive#te începerea unei afaceri, ceea ce se leag! de preferin"a românilor de a fi angajat #i nu

antreprenor, un neajuns pentru a c!rui diminuare este nevoie s! conlucreze în mod eficient #i concertat

politicile în sistemele educa"ionale ale tinerilor #i adul"ilor, stimularea prin mijloace adecvate a interesului

fa"! de activit!"i antreprenoriale la nivelurile local #i central;

Tabel 5.8. Experien&a în demararea unei afaceri

% N

u m

-am

gân

dit n

icio

dat!

s! în

cep

o af

ecer

e

%

M! g

ânde

sc s!

înce

p o

afac

ere

% M

-am

gân

dit #

i am

#i în

trepr

ins

câ"iv

a pa#

i dar

am re

nun"

at

În p

reze

nt în

trepr

ind

m!s

uri p

entru

a în

cepe

o n

ou!

afac

ere

Am

înce

put s

au a

m p

relu

at o

nou

! af

acer

e în

ulti

mii

doi a

ni ca

re es

te

activ

! #i

în p

reze

nt

Am

înce

put s

au a

m p

relu

at o

afa

cere

cu

mai

mul

t de t

rei a

ni în

urm

! car

e în

pre

zent

este

activ

!

% A

m av

ut o

afa

cere

, dar

în p

reze

nt

nu m

ai su

nt a

ntre

pren

or în

trucâ

t am

da

t fal

imen

t

% A

m av

ut o

afa

cere

dar

în p

reze

nt

nu m

ai su

nt an

trepr

enor

deo

arec

e af

acer

ea a

fost

vând

ut!

% N

u #ti

u (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)

UE 27 49.9 10.4 13.6 3.8 2.9 5.6 2.3 6.2 5.3 ROMANIA – Distributie 41.3 11.7 14.1 4.8 3.9 8.1 3.0 7.3 5.8 Distributie 57.8 9.1 13.3 2.8 1.9 3.4 1.7 5.2 4.8 Diferential 16.50 -2.60 -0.80 -2.00 -2.00 -4.70 -1.30 -2.10 -1.00 VÂRSTA 15-24 ani – 49.8 23.7 7.6 6.2 2.3 0.3 0.7 0.7 8.7 Distributie 41.9 27.1 7.9 8.0 3.2 0.4 0.9 0.8 9.7 Distributie 57.0 20.6 7.3 4.5 1.5 0.2 0.5 0.6 7.8 Diferential 15.17 -6.59 -0.65 -3.46 -1.67 -0.26 -0.41 -0.26 -1.88 25-39 ani – 41.3 17.2 15.1 6.7 4.6 5.3 2.4 3.0 4.4 Distributie 33.2 18.9 15.1 8.3 6.1 7.3 3.0 3.4 4.7 Distributie 49.3 15.6 15.1 5.1 3.1 3.3 1.8 2.6 4.1 Diferential 16.08 -3.31 0.00 -3.16 -2.94 -4.08 -1.20 -0.84 -0.57 40-54 ani – 46.1 6.9 16.6 3.5 3.7 10.2 3.1 6.4 3.5

157

% N

u m

-am

gân

dit n

icio

dat!

s! în

cep

o af

ecer

e

%

M! g

ânde

sc s!

înce

p o

afac

ere

% M

-am

gân

dit #

i am

#i în

trepr

ins

câ"iv

a pa#

i dar

am re

nun"

at

În p

reze

nt în

trepr

ind

m!s

uri p

entru

a în

cepe

o n

ou!

afac

ere

Am

înce

put s

au a

m p

relu

at o

nou

! af

acer

e în

ulti

mii

doi a

ni ca

re es

te

activ

! #i

în p

reze

nt

Am

înce

put s

au a

m p

relu

at o

afa

cere

cu

mai

mul

t de t

rei a

ni în

urm

! car

e în

pre

zent

este

activ

!

% A

m av

ut o

afa

cere

, dar

în p

reze

nt

nu m

ai su

nt an

trepr

enor

întru

cât a

m

dat f

alim

ent

% A

m av

ut o

afa

cere

dar

în p

reze

nt

nu m

ai su

nt an

trepr

enor

deo

arec

e af

acer

ea a

fost

vând

ut!

% N

u #ti

u

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) Distributie 37.3 7.6 16.7 4.4 4.9 14.2 3.9 7.3 3.7 Distributie 54.8 6.2 16.5 2.7 2.5 6.3 2.3 5.5 3.3 Diferential 17.50 -1.39 -0.16 -1.69 -2.40 -7.95 -1.58 -1.85 -0.49 55+ ani – medie 59 2.8 13 0.9 1.2 4.6 2.2 10.5 5.8 Distributie 50.8 3.3 13.9 1.2 1.7 6.8 2.9 12.8 6.6 Distributie 66.2 2.4 12.2 0.6 0.8 2.7 1.6 8.5 5.1 Diferential 15.42 -0.90 -1.69 -0.54 -0.93 -4.15 -1.39 -4.31 -1.51 EDUCA#IE Pân! la 15 ani – 59.9 3.1 13.6 1.2 1.5 4.6 2.3 8.2 5.6 Distributie 51.7 3.6 14.6 1.6 2.1 6.8 3.1 10.0 6.4 Distributie 67.0 2.6 12.7 0.9 1.0 2.7 1.6 6.6 4.9 Diferential 15.31 -1.02 -1.84 -0.73 -1.17 -4.18 -1.47 -3.41 -1.49 16-20 ani – 49.9 9.7 14.7 3.4 2.7 6.1 2.5 6.4 4.6 Distributie 41.4 11.0 15.1 4.3 3.7 8.7 3.2 7.5 5.1 Distributie 57.9 8.5 14.3 2.5 1.8 3.7 1.8 5.4 4.2 Diferential 16.50 -2.44 -0.87 -1.81 -1.89 -5.06 -1.40 -2.17 -0.87 20+ ani – medie 42.6 11.1 15 5.2 4.9 7.7 2.6 6.7 4.2 Distributie 34.1 12.1 14.9 6.4 6.4 10.6 3.2 7.6 4.5 Distributie 51.1 10.1 15.1 4.0 3.4 4.8 2.0 5.8 3.9 Diferential 16.91 -2.05 0.12 -2.41 -3.09 -5.86 -1.28 -1.82 -0.52 Înc! la studii – 49.7 25.9 5.8 6.3 0.4 0.1 0.5 0.3 11.0 Distributie 41.9 29.8 6.1 8.2 0.6 0.1 0.7 0.4 12.3 Distributie 56.7 22.4 5.5 4.6 0.3 0.1 0.4 0.2 9.8 Diferential 14.77 -7.41 -0.54 -3.57 -0.29 -0.09 -0.30 -0.11 -2.46 URBANIZARE Metropola– 47.5 12.7 11.9 4.2 3.9 5.7 1.7 6.7 5.7 Distributie 38.9 14.2 12.1 5.3 5.2 8.1 2.2 7.8 6.2 Distributie 55.7 11.3 11.7 3.2 2.6 3.5 1.3 5.7 5.2 Diferential 16.73 -2.92 -0.44 -2.14 -2.64 -4.60 -0.91 -2.12 -0.96 Urban– medie 50.2 11.3 13.6 3.5 2.5 4.7 2.5 6.4 5.3 Distributie 41.8 12.8 14.1 4.5 3.4 6.7 3.2 7.6 5.8 Distributie 58.0 9.9 13.2 2.6 1.6 2.8 1.8 5.3 4.8 Diferential 16.16 -2.94 -0.92 -1.89 -1.77 -3.94 -1.42 -2.22 -1.05 Rural– medie 50.7 8.4 14.7 3.9 2.8 6.5 2.3 5.7 5.0 Distributie 42.1 9.5 15.2 5.0 3.8 9.3 3.0 6.7 5.5

158

% N

u m

-am

gân

dit n

icio

dat!

s! în

cep

o af

ecer

e

%

M! g

ânde

sc s!

înce

p o

afac

ere

% M

-am

gân

dit #

i am

#i în

trepr

ins

câ"iv

a pa#

i dar

am re

nun"

at

În p

reze

nt în

trepr

ind

m!s

uri p

entru

a în

cepe

o n

ou!

afac

ere

Am

înce

put s

au a

m p

relu

at o

nou

! af

acer

e în

ulti

mii

doi a

ni ca

re es

te

activ

! #i

în p

reze

nt

Am

înce

put s

au a

m p

relu

at o

afa

cere

cu

mai

mul

t de t

rei a

ni în

urm

! car

e în

pre

zent

este

activ

!

% A

m av

ut o

afa

cere

, dar

în p

reze

nt

nu m

ai su

nt an

trepr

enor

întru

cât a

m

dat f

alim

ent

% A

m av

ut o

afa

cere

dar

în p

reze

nt

nu m

ai su

nt an

trepr

enor

deo

arec

e af

acer

ea a

fost

vând

ut!

% N

u #ti

u

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) Distributie 58.7 7.4 14.3 2.9 1.9 3.9 1.7 4.8 4.5 Diferential 16.66 -2.13 -0.90 -2.08 -1.96 -5.40 -1.29 -1.94 -0.96 OCUPA#IA Lucr!tor pe cont 11.4 2.2 2.8 6.3 20.8 46.4 2.0 2.8 5.3 Distributie 7.3 1.9 2.2 6.2 21.9 51.3 2.0 2.5 4.5 Distributie 18.2 2.7 3.7 6.4 18.9 38.2 2.0 3.2 6.6 Diferential 10.85 0.73 1.50 0.22 -2.98 -13.11 0.01 0.67 2.11 Angajat– medie 49 13.2 17.9 4.6 1.8 2.4 2.4 5.2 3.5 Distributie 41.1 15.1 18.7 5.9 2.5 3.5 3.1 6.2 3.9 Distributie 56.2 11.5 17.2 3.4 1.2 1.4 1.7 4.3 3.1 Diferential 15.06 -3.64 -1.48 -2.56 -1.30 -2.05 -1.40 -1.88 -0.75 Lucr!tor 51.4 14.3 15.8 3.5 1.5 1.0 3.6 4.1 4.8 Distributie 43.6 16.5 16.7 4.6 2.1 1.5 4.7 4.9 5.4 Distributie 58.4 12.3 15.0 2.5 1.0 0.6 2.6 3.4 4.3 Diferential 14.75 -4.24 -1.63 -2.02 -1.12 -0.88 -2.18 -1.57 -1.13 Neocupat– 57.1 9.3 12.7 2.8 0.6 1.2 2.0 7.9 6.4 Distributie 49.4 11.0 13.6 3.7 0.9 1.8 2.7 9.7 7.3 Distributie 63.8 7.9 11.9 2.0 0.4 0.7 1.4 6.4 5.6 Diferential 14.44 -3.09 -1.76 -1.72 -0.47 -1.09 -1.28 -3.31 -1.73 OCUPA#IA Ambii lucr!tori 41 8.2 13.9 4.1 4.3 10.0 2.3 10.7 5.5 Distributie 32.5 8.9 13.7 5.0 5.6 13.7 2.8 12.0 5.8 Distributie 49.7 7.5 14.1 3.2 3.0 6.3 1.8 9.3 5.2 Diferential 17.13 -1.34 0.40 -1.82 -2.62 -7.41 -1.08 -2.68 -0.56 Lucr!tor pe cont 43.9 14.2 13.2 5.5 3.7 5.7 2.9 5.8 5.1 Distributie 35.6 15.7 13.3 6.8 4.9 8.0 3.7 6.7 5.5 Distributie 52.1 12.8 13.1 4.2 2.5 3.5 2.2 5.0 4.7 Diferential 16.53 -2.91 -0.17 -2.67 -2.41 -4.46 -1.49 -1.69 -0.73 Ambii angaja"i– 53.2 10.9 14.3 3.6 2.2 4.6 2.0 5.0 4.2 Distributie 44.8 12.5 15.0 4.7 3.0 6.7 2.6 6.0 4.7 Distributie 60.8 9.4 13.7 2.6 1.4 2.7 1.4 4.1 3.8 Diferential 15.94 -3.09 -1.29 -2.03 -1.61 -3.96 -1.18 -1.85 -0.93 VENITUL Viata 49.2 9.8 10.8 5.3 3.4 7.9 1.5 6.7 5.4 Distributie 40.2 10.9 11.0 6.7 4.6 11.1 1.9 7.8 5.8

159

% N

u m

-am

gân

dit n

icio

dat!

s! în

cep

o af

ecer

e

%

M! g

ânde

sc s!

înce

p o

afac

ere

% M

-am

gân

dit #

i am

#i în

trepr

ins

câ"iv

a pa#

i dar

am re

nun"

at

În p

reze

nt în

trepr

ind

m!s

uri p

entru

a în

cepe

o n

ou!

afac

ere

Am

înce

put s

au a

m p

relu

at o

nou

! af

acer

e în

ulti

mii

doi a

ni ca

re es

te

activ

! #i

în p

reze

nt

Am

înce

put s

au a

m p

relu

at o

afa

cere

cu

mai

mul

t de t

rei a

ni în

urm

! car

e în

pre

zent

este

activ

!

% A

m av

ut o

afa

cere

, dar

în p

reze

nt

nu m

ai su

nt an

trepr

enor

întru

cât a

m

dat f

alim

ent

% A

m av

ut o

afa

cere

dar

în p

reze

nt

nu m

ai su

nt an

trepr

enor

deo

arec

e af

acer

ea a

fost

vând

ut!

% N

u #ti

u

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) Distributie 57.8 8.7 10.6 4.0 2.3 4.8 1.1 5.7 5.0 Diferential 17.59 -2.20 -0.34 -2.67 -2.28 -6.33 -0.80 -2.08 -0.88 Via"! decent!– 51.6 10.6 14.0 3.5 3.3 5.2 1.6 5.5 4.7 Distributie 43.1 12.1 14.5 4.5 4.5 7.5 2.1 6.5 5.2 Distributie 59.4 9.2 13.5 2.6 2.2 3.1 1.2 4.6 4.2 Diferential 16.32 -2.82 -1.03 -1.91 -2.35 -4.39 -0.92 -1.94 -0.96 Dificil de tr!it– 48.4 10.9 15.0 3.0 2.1 4.7 3.6 7.3 5.0 Distributie 40.1 12.3 15.5 3.8 2.9 6.7 4.6 8.6 5.5 Distributie 56.1 9.6 14.6 2.2 1.4 2.8 2.6 6.1 4.5 Diferential 16.01 -2.74 -0.88 -1.59 -1.47 -3.90 -2.01 -2.47 -0.95 Foarte dificil de 47.1 9.3 16.5 3.1 1.8 5.0 4.4 6.3 6.5 Distributie 38.9 10.5 16.9 3.9 2.4 7.1 5.7 7.4 7.1 Distributie 54.8 8.2 16.1 2.3 1.2 3.0 3.2 5.3 5.9 Diferential 15.86 -2.28 -0.87 -1.63 -1.25 -4.11 -2.43 -2.09 -1.19 Sursa: calcule proprii pe baza datelor EUROSTAT.

- promovarea insuficient! a oportunit!"ilor #i bunelor practici din "!rile membre UE ca

experien"e pozitive în domeniul antreprenoriatului;

niveluri peste media na"ional! (la categoria celor care nu s-au gândit s! devin!

antreprenori) se înregistreaz! la femeile #i b!rba"ii din grupe de vârst! peste 55 de ani (66,2% respectiv

50,8%) sau la grupa de educa"ie cu pân! la 15 ani;

existen"a unui diferen"ial feminin pozitiv relativ mare, semnificând faptul c! femeile,

într-o propor&ie mai mare decât b$rba&ii, nu se gândesc niciodat$ la demararea unei afaceri;

cel de al doilea segment de popula"ie, ca m!rime a ponderii în r!spunsurile totale,

vizeaz! persoanele care s-au gândit la o afacere care au întreprins unele m$suri în acest sens dar au

renun&at (14,1% la b!rba"i #i 13,3% la femei), ponderi superioare nivelului mediu înregistrându-se la

160

grupele de vârst! 15-24 ani #i 25-39 ani, restul grupelor de vârst! având niveluri inferioare ponderii medii,

mai ales la persoanele de peste 40 de ani; la indicatorul „ocupa"i”, cele mai mari ponderi peste nivelul

mediu se înregistrau la femeile #i b!rba"ii cu statut de angajat, iar la indicatorul „venit prezent”, b!rba"ii #i

femeile cu nivel sc!zut al veniturilor care nu au putut s!-#i continuie inten"iile antreprenoriale;

cel de al treilea segment de persoane ca m!rime a ponderii se refer! la cei care doar se

gândesc s$ înceap$ o afacere (11,7% b!rba"i #i 9,1% femei), femeile având la to"i indicatorii lua"i în

considerare un diferen"ial feminin negativ ceea ce eviden"iaz! c! acestea se gândesc în mai mic! m!sur!

decât b!rba"ii s! înceap! o afacere;

ponderile celor care au început sau au preluat o afacere activ! de 2-3 ani sunt cu mult

mai reduse, iar cea a persoanelor care au dat faliment este în medie de 3,0% la b!rba"i # i 1,7% la femei,

ceea ce implic! m!suri speciale pentru aceste categorii de antreprenori;

cei care î#i vând afacerea, ca m!rime a ponderii peste nivelul macroeconomic, sunt

b!rba"ii #i femeile mai în vârst!, începând cu grupa 40-54 ani, dar mai ales persoanele de peste 55 de ani

(12,8% la b!rba"i #i 8,5% la femei).

4.5.9 Rolul modelelor antreprenoriale

Modelele sau exemplele antreprenoriale pozitive cunoscute #i sub numele de „pove#ti de

succes” (success sories) au reprezentat întotdeauna un factor cu influen"! deosebit! asupra celor care vroiau

s! devin! antreprenori. Preluarea unor modele antreprenoriale au vizat atât domeniile #i sectoarele

economiei na"ionale cât #i metodele #i tehnicile de management #i organizare într-un context al riscurilor de

conjuncturi #i oportunit!"i economice.

Potrivit datelor din tabelul 5.9, bazate pe r!spunsurile acord femei acord, dezacord #i dezacord

ferm, a rezultat c! la b!rba"i, într-o m!sur! mai mare decât la femei, modelul a avut importan"!, ponderea

acordului fiind de 35,9% la b!rba"i # i 34,4% la femei, urmate de ponderea acordului ferm de respectiv

21,8% #i 26,5%, astfel c! per total 57,7% dintre b!rba"i #i 60,9% dintre femei au recunoscut rolul major pe

care îl reprezint! modelele antreprenoriale în demararea unei afaceri. Dac! la acord ferm ponderea femeilor

o dep!#e#te pe cea a b!rba"ilor (Df pozitiv), în cazul acordului situa"iei este invers!.

161

Ponderi superioare mediei pe ansamblul economiei na"ionale, în ceea ce prive#te acordul cu

importan"a modelului în antreprenoriat, se reg!se#te la tinerii afla"i în stagiul de studii universitare (42,9%

b!rba"i #i 39,9% femei), ca #i la popula"ia urban! sau în cazul celor care aveau ambii p!rin"i angaja"i sau

realizau venituri asiguratoare unui trai decent (39,5% la b!rba"i #i 37,9% la femei).

Re"ine aten"ia ponderea destul de mare a r!spunsului „nu # tiu” (5,5% la b!rba"i # i 6,7% la

femei) care atest! slaba preocupare, mai ales a femeilor, pentru a cunoa#te #i cerceta modelele

antreprenoriale, îndeosebi la grupele de vârst! peste 55 de ani, la persoanele neangajate, lucr!tori normali #i

cele cu nivelul sc!zut #i foarte sc!zut al veniturilor (7,5% la b!rba"i #i 9,1% la femei).

Tabel 5.9. Rolul modelului

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) UE 27 23.8 35.2 21 13.9 6 ROMANIA –medie total Distributie barbati 21.8 35.9 21.9 14.9 5.5 Distributie femei 26.5 34.4 19.8 12.6 6.7 Diferential feminin(DF) 4.70 -1.50 -2.10 -2.30 1.20 VÂRSTA 15-24 ani – medie total 33.4 37 13.7 7 8.9 Distributie barbati 31.2 38.4 14.5 7.6 8.3 Distributie femei 36.3 35.2 12.6 6.2 9.7 Diferential feminin(DF) 5.14 -3.14 -1.94 -1.45 1.39 25-39 ani – medie total 25 39.5 19.6 11.7 4.2 Distributie barbati 22.9 40.2 20.4 12.5 3.8 Distributie femei 27.8 38.5 18.4 10.6 4.7 Diferential feminin(DF) 4.89 -1.76 -2.00 -1.96 0.83 40-54 ani – medie total 21.4 32.9 24.3 15.7 5.7 Distributie barbati 19.5 33.3 25.2 16.7 5.2 Distributie femei 24.0 32.3 23.0 14.3 6.4 Diferential feminin(DF) 4.46 -1.05 -2.18 -2.43 1.20 55+ ani – medie total 23 34 20.7 15.2 7.1 Distributie barbati 21.1 34.6 21.6 16.3 6.5 Distributie femei 25.6 33.2 19.5 13.8 7.9 Diferential feminin(DF) 4.56 -1.43 -2.06 -2.50 1.42 EDUCA#IE Pân! la 15 ani – medie total 30.8 32.9 14.1 13.8 8.4 Distributie barbati 28.6 33.9 14.9 14.9 7.8 Distributie femei 33.8 31.6 13.1 12.3 9.2

162

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) Diferential feminin(DF) 5.24 -2.27 -1.78 -2.64 1.45 16-20 ani – medie total 21.8 36.2 21.6 13.7 6.7 Distributie barbati 20.0 36.8 22.5 14.6 6.1 Distributie femei 24.3 35.4 20.4 12.4 7.5 Diferential feminin(DF) 4.38 -1.43 -2.09 -2.22 1.36 20+ ani – medie total 22.3 34.6 24.1 14.9 4.1 Distributie barbati 20.3 35.1 25.0 15.9 3.7 Distributie femei 25.0 34.0 22.9 13.6 4.6 Diferential feminin(DF) 4.66 -1.09 -2.14 -2.30 0.87 Înc! la studii – medie total 32.5 41.6 16 5.6 4.3 Distributie barbati 30.2 42.9 16.9 6.1 4.0 Distributie femei 35.6 39.9 14.8 5.0 4.7 Diferential feminin(DF) 5.43 -3.00 -2.07 -1.09 0.73 URBANIZARE Metropola– medie total 25.1 33.1 22.9 11.9 7 Distributie barbati 23.1 33.8 23.9 12.8 6.4 Distributie femei 27.9 32.2 21.5 10.7 7.8 Diferential feminin(DF) 4.78 -1.64 -2.45 -2.05 1.35 Urban– medie total 24.2 36.2 19.3 14.3 6 Distributie barbati 22.2 36.9 20.1 15.3 5.5 Distributie femei 26.9 35.3 18.2 12.9 6.7 Diferential feminin(DF) 4.74 -1.59 -1.96 -2.38 1.19 Rural– medie total 22.7 35.2 21.9 14.5 5.7 Distributie barbati 20.8 35.8 22.8 15.5 5.2 Distributie femei 25.4 34.4 20.7 13.2 6.4 Diferential feminin(DF) 4.59 -1.34 -2.09 -2.33 1.17 OCUPA#IA Lucr!tor pe cont propriu– medie 22.5 34.2 22.4 17.6 3.3 Distributie barbati 20.5 34.6 23.2 18.7 3.0 Distributie femei 25.3 33.6 21.3 16.1 3.7 Diferential feminin(DF) 4.79 -0.95 -1.91 -2.65 0.71 Angajat– medie total 22.9 36.2 22.3 13 5.6 Distributie barbati 21.0 36.8 23.2 13.9 5.1 Distributie femei 25.6 35.4 21.0 11.8 6.3 Diferential feminin(DF) 4.59 -1.44 -2.17 -2.11 1.13 Lucr!tor manual– medie total 21.8 35.6 20.8 14.8 7 Distributie barbati 20.0 36.2 21.6 15.8 6.4 Distributie femei 24.3 34.8 19.6 13.4 7.8 Diferential feminin(DF) 4.38 -1.40 -2.01 -2.40 1.42 Neocupat– medie total 25.6 35 19.4 12.4 7.6 Distributie barbati 23.6 35.8 20.3 13.3 7.0 Distributie femei 28.3 33.9 18.2 11.1 8.4 Diferential feminin(DF) 4.77 -1.87 -2.15 -2.18 1.43

163

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) OCUPA#IA P!RIN#ILOR Ambii lucr!tori pe cont proriu– 24.6 40.5 18.2 11.9 4.8 Distributie barbati 22.6 41.3 19.0 12.7 4.4 Distributie femei 27.4 39.4 17.1 10.7 5.3 Diferential feminin(DF) 4.78 -1.85 -1.88 -2.00 0.94 Lucr!tor pe cont propriu si 27.8 34.1 20.7 14.1 3.3 Distributie barbati 25.5 34.8 21.6 15.1 3.0 Distributie femei 30.9 33.2 19.5 12.7 3.7 Diferential feminin(DF) 5.41 -1.55 -2.13 -2.37 0.65 Ambii angaja"i– medie total 22.2 34 23.2 15 5.6 Distributie barbati 20.3 34.5 24.1 16.0 5.1 Distributie femei 24.8 33.3 22.0 13.6 6.3 Diferential feminin(DF) 4.56 -1.20 -2.15 -2.37 1.16 VENITUL PREZENT Viata confortabila– medie total 23.7 31.2 24.4 16.6 4.1 Distributie barbati 21.6 31.6 25.3 17.7 3.7 Distributie femei 26.6 30.6 23.1 15.1 4.6 Diferential feminin(DF) 4.93 -1.02 -2.20 -2.58 0.86 Via"! decent!– medie total 22.7 38.8 20.8 12.4 5.3 Distributie barbati 20.8 39.5 21.7 13.3 4.8 Distributie femei 25.3 37.9 19.6 11.2 5.9 Diferential feminin(DF) 4.54 -1.56 -2.03 -2.02 1.07 Dificil de tr!it– medie total 24.4 32.4 21.7 13.1 8.4 Distributie barbati 22.4 33.1 22.7 14.1 7.7 Distributie femei 27.1 31.5 20.4 11.8 9.3 Diferential feminin(DF) 4.62 -1.63 -2.34 -2.26 1.61 Foarte dificil de trait– medie total 25.6 36.6 14.7 15.2 8.2 Distributie barbati 23.5 37.3 15.3 16.3 7.5 Distributie femei 28.3 35.4 13.7 13.6 9.1 Diferential feminin(DF) 4.74 -1.97 -1.63 -2.67 1.54 Sursa: calcule proprii pe baza datelor EUROSTAT.

4.5.10. Pornirea unei afaceri noi sau preluarea uneia existente

Cele dou! alternative privind pornirea unei afaceri noi sau preluarea uneia existente în

contextul antreprenorial, prezint! fiecarea atât avantaje cât #i dezavantaje, motiv pentru care este important

s! se cunoasc! preferin"ele poten"ialilor sau actualilor antreprenori pentru una sau cealalt! din variantele

posibile.

164

Dac! ini"ierea unei noi afaceri are avantajul c! antreprenorul #i-o concepe în conformitate cu

noul s!u proiect de afaceri, dezavantajul rezid! în faptul c! datorit! lipsei de experien"! #i nout!"ii

proiectului, pot ap!rea o serie de greut!"i generatoare de costuri suplimentare sau situa"ii f!r! precedent cu

solu"ii mai pu"in cunoscute.

Preluarea unei afaceri preexistente, are avantajul experien"ei sale de operare anterioar!, precum

#i al evit!rii unor costuri specifice demar!rii unor afaceri noi, dar #i dezavantajul unor restric"ii #i limit!ri în

ceea ce prive#te introducerea nout!"ilor #i inov!rilor de ultim! or!, ca urmare a unor tehnologii mai vechi

sau al unor scheme organizatoare #i infrastructurii fixe, restrictive, uzate moral.

Din datele prelucrate ale tabelului 5.10, rezult! preferin"e antreprenoriale pentru înfiin&area

unei noi afaceri, în propor"ie de 48,1% la femei, comparativ cu 52,2% la b!rba"i, diferen"ialul negativ

feminin înregistrând puncte procentuale diferite la to"i indicatorii socio-demo-economici analiza"i.

Grupele de vârst! tinere #i cele de 40-54 de ani, într-o propor"ie superioar! mediei pe ansamblul

economiei na"ionale, prefer! s! înceap! o afacere nou! #i nu s! preia o afacere pre existent!.

În mediul rural, ponderea celor care opteaz! pentru o nou! afacere este sub media pe economia

na"ional!, mai redus! la femei (47,6%), fa"! de b!rba"i (51,9%).

Persoanele cu studii superioare, lucr!torii pe cont propriu, angaja"ii #i lucr!torii manuali,

precum #i persoanele care au ambii p!rin"i angaja"i sau lucr!tori pe cont propriu, de asemenea manifest! o

înclina"ie relativ mare pentru o nou! afacere.

Ponderea celor care prefer! preluarea unei afaceri existente este de circa dou! ori mai redus!

decât a celor care se exprim! în favoarea unei afaceri noi, iar a celor care nu au nicio preferin"! este de

16,1% la b!rba"i #i 22% la femei.

165

Tabel 5.10. Pornirea unei noi afaceri sau preluarea uneia existente dup$ caracteristicile socio-

demoeconomice

%infiintarea uneia noi

% preluarea uneia deja existente

% nici una dintre acestea, neinteresante

% nu stiu

(1) (2) (3) (4) UE 27 50.2 25 19.2 5.6 ROMANIA –medie total Distributie barbati 52.5 25.6 16.1 5.8 Distributie femei 48.1 24.4 22.0 5.5 Diferential feminin(DF) -4.40 -1.20 5.90 -0.30 VÂRSTA 15-24 ani – medie total 60.4 28 7.2 4.4 Distributie barbati 61.7 28.0 5.9 4.4 Distributie femei 59.2 28.0 8.5 4.4 Diferential feminin(DF) -2.48 -0.04 2.55 -0.03 25-39 ani – medie total 60.5 24.6 10 4.9 Distributie barbati 62.1 24.7 8.3 4.9 Distributie femei 59.0 24.5 11.7 4.9 Diferential feminin(DF) -3.08 -0.28 3.44 -0.08 40-54 ani – medie total 52.3 26.6 15.6 5.5 Distributie barbati 54.3 27.1 13.0 5.6 Distributie femei 50.4 26.2 18.0 5.4 Diferential feminin(DF) -3.88 -0.92 5.01 -0.22 55+ ani – medie total 37.3 22.7 33.3 6.7 Distributie barbati 40.1 23.9 28.8 7.1 Distributie femei 34.8 21.6 37.3 6.4 Diferential feminin(DF) -5.35 -2.36 8.44 -0.73 EDUCA#IE Pân! la 15 ani – medie total 39 21 33.2 6.8 Distributie barbati 41.9 22.1 28.7 7.2 Distributie femei 36.4 20.0 37.2 6.5 Diferential feminin(DF) -5.55 -2.16 8.44 -0.73 16-20 ani – medie total 50.1 26.2 18.5 5.2 Distributie barbati 52.3 26.8 15.5 5.3 Distributie femei 48.0 25.6 21.3 5.1 Diferential feminin(DF) -4.28 -1.20 5.74 -0.26 20+ ani – medie total 55.6 24.6 14.4 5.4 Distributie barbati 57.6 25.0 12.0 5.5 Distributie femei 53.7 24.3 16.7 5.3 Diferential feminin(DF) -3.81 -0.71 4.71 -0.18 Înc! la studii – medie total 58.6 29.7 6.9 4.8 Distributie barbati 59.8 29.7 5.7 4.8 Distributie femei 57.4 29.7 8.1 4.8 Diferential feminin(DF) -2.38 -0.03 2.45 -0.03

166




% nu stiu

(1) (2) (3) (4) URBANIZARE Metropola– medie total 51.3 22.7 19.3 6.7 Distributie barbati 53.6 23.3 16.2 6.9 Distributie femei 49.1 22.2 22.2 6.5 Diferential feminin(DF) -4.50 -1.09 5.95 -0.36 Urban– medie total 50.4 24.3 19.7 5.6 Distributie barbati 52.7 24.9 16.6 5.8 Distributie femei 48.2 23.7 22.6 5.5 Diferential feminin(DF) -4.51 -1.21 6.03 -0.31 Rural– medie total 49.7 26.7 18.6 5 Distributie barbati 51.9 27.3 15.6 5.1 Distributie femei 47.6 26.1 21.4 4.9 Diferential feminin(DF) -4.27 -1.24 5.76 -0.26 OCUPA#IA Lucr!tor pe cont propriu– medie 56.1 22.1 14.8 7 Distributie barbati 58.1 22.4 12.3 7.1 Distributie femei 54.2 21.8 17.2 6.9 Diferential feminin(DF) -3.91 -0.67 4.82 -0.25 Angajat– medie total 57.4 25.3 12.8 4.5 Distributie barbati 59.2 25.6 10.6 4.6 Distributie femei 55.7 25.0 14.9 4.4 Diferential feminin(DF) -3.57 -0.57 4.27 -0.12 Lucr!tor manual– medie total 54.8 26.1 14.1 5 Distributie barbati 56.7 26.5 11.7 5.1 Distributie femei 53.0 25.7 16.4 4.9 Diferential feminin(DF) -3.72 -0.74 4.62 -0.17 Neocupat– medie total 43.9 25.1 24.9 6.1 Distributie barbati 46.4 26.0 21.2 6.3 Distributie femei 41.6 24.2 28.3 5.9 Diferential feminin(DF) -4.86 -1.78 7.11 -0.46 OCUPA#IA P!RIN#ILOR Ambii lucr!tori pe cont proriu– 49.3 26.6 18.9 5.2 Distributie barbati 51.5 27.3 15.9 5.3 Distributie femei 47.2 26.0 21.7 5.1 Diferential feminin(DF) -4.29 -1.26 5.83 -0.27 Lucr!tor pe cont propriu si 52.7 25.1 16.9 5.3 Distributie barbati 54.8 25.6 14.1 5.4 Distributie femei 50.7 24.6 19.5 5.2 Diferential feminin(DF) -4.14 -0.98 5.36 -0.23 Ambii angaja"i– medie total 51.5 26.3 17.2 5 Distributie barbati 53.6 26.8 14.4 5.1 Distributie femei 49.5 25.8 19.8 4.9 Diferential feminin(DF) -4.13 -1.07 5.43 -0.23

167




% nu stiu

(1) (2) (3) (4) VENITUL PREZENT Viata confortabila– medie total 49.7 28.4 17.1 4.8 Distributie barbati 51.8 29.0 14.3 4.9 Distributie femei 47.8 27.8 19.7 4.7 Diferential feminin(DF) -4.00 -1.16 5.39 -0.22 Via"! decent!– medie total 51.6 25.3 17.9 5.2 Distributie barbati 53.8 25.9 15.0 5.3 Distributie femei 49.5 24.8 20.6 5.1 Diferential feminin(DF) -4.26 -1.09 5.60 -0.25 Dificil de tr!it– medie total 49.5 22.2 22 6.3 Distributie barbati 52.0 22.9 18.6 6.5 Distributie femei 47.2 21.6 25.2 6.1 Diferential feminin(DF) -4.85 -1.30 6.55 -0.40 Foarte dificil de trait– medie total 46.9 22.3 24 6.8 Distributie barbati 49.5 23.1 20.4 7.1 Distributie femei 44.5 21.6 27.3 6.6 Diferential feminin(DF) -4.98 -1.49 6.96 -0.49


4.5.11. Temerile la pornirea unei afaceri

Decizia de a ini"ia o nou! afacere pe lâng! argumentele # i factorii favorabili acesteia,

întotdeauna este înso"it! #i de o serie de aspecte legate de risc #i incertitudine pe care trebuie s! #i le asume

antreprenorul. În aceast! privin"!, între AF #i AM exist! deosebiri, în func"ie de caracteristicile socio-

demo-economice ale antreprenorilor, dar #i de categoria de risc sau temere avut! în vedere. Printre cele mai

relevante temeri cu care se confrunt! atât femeile cât #i antreprenorii b!rba"i men"ion!m urm!toarele:

incertitudinea veniturilor, a cash-flow-ului net de care, f!r! îndoial!, depinde în mod

vital existen"a în continuare a afacerii #i evitarea îndator!rii societ!"ii, peste limitele standard ale

autonomiei financiare, lichidit!"ii #i solvabilit!"ii;

insecuritatea locului de munc$ vizeaz!, în primul rând, angaja"ii dar #i antreprenorii

în cazul în care conjunctura economiei este slab! sau au loc fenomene de criz! #i recesiune, motiv pentru

care atât AF cât #i AM, în virtutea cerin"elor managementului strategic, au întotdeauna în vedere variante

de conversie a activit!"ii principale sau a#a-numitelor profiluri 1, 2 etc;

168

riscul de a pierde proprietatea este legat de situa"ia de insolven"! #i faliment, ceea ce

practic înseamn! pierderea suportului de capital pentru activitatea antreprenorial!;

nevoia de a aloca afacerii prea mult timp %i energie care depinde de disponibilitatea

de sacrificiu a antreprenorului pentru alte activit!"i, de preferin"! pentru timpul liber sau rezolvarea unor

probleme de s!n!tate, confort;

posibilitatea de a suferi un e%ec personal reprezint! un risc în care conteaz! nu doar

pierderile de natur! material-financiar pentru antreprenorul respectiv, dar #i cele privind prestigiul social #i

recunoa#terea capacit!"ii sale de a face fa"! unor situa"ii critice sau unor provoc!ri interne sau externe

afacerii;

posibilitatea de a da faliment care reprezint! cel mai important risc cu care se poate

confrunta un atreprenor

Tabel 5.11. Cele mai mari temeri la pornirea unei afaceri, dupa caracteristicile socio-demo-

economice. Prima selectie

% In

cert

itudi

nea

veni

tulu

i

% In

secu

rita

tea

locu

lui d

e mun

ca

% R

iscul

de a

pi

erde

pr

opri

etat

ea

% N

evoi

a de

a

aloc

a af

acer

ii pr

ea

mul

t tim

p si

ener

gie

% P

osib

ilita

tea

de

a su

feri

un

esec

pe

rson

al

%Po

sibili

tate

a de

a

da fa

limen

t

% N

u st

iu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) UE 27 22.3 8.5 18.1 8.2 8.1 27.8 7 ROMANIA – Distributie 21.9 8.7 18.5 8.3 8.3 27.4 6.9 Distributie 22.7 8.4 17.8 8.1 7.9 28.0 7.1 Diferential 0.80 -0.30 -0.70 -0.20 -0.40 0.60 0.20 VÂRSTA 15-24 ani – 18.8 10.4 12.6 6.8 11.3 36.9 3.2 Distributie 18.5 10.6 12.9 6.9 11.6 36.5 3.2 Distributie 19.1 10.2 12.4 6.7 11.0 37.3 3.2 Diferential 0.68 -0.36 -0.48 -0.17 -0.56 0.80 0.09 25-39 ani – 26.6 7.3 18.1 8.9 8.1 28.1 2.9 Distributie 26.1 7.4 18.5 9.0 8.3 27.8 2.9 Distributie 27.1 7.2 17.8 8.8 7.9 28.4 2.9 Diferential 0.93 -0.26 -0.71 -0.22 -0.41 0.59 0.08 40-54 ani – 23.8 8.8 20 9.6 7.1 26.3 4.4 Distributie 23.3 9.0 20.4 9.7 7.3 26.0 4.3

169

% In

cert

itudi

nea

veni

tulu

i

% In

secu

rita

tea

locu

lui d

e mun

ca

% R

iscul

de a

pi

erde

pr

opri

etat

ea

% N

evoi

a de

a

aloc

a af

acer

ii pr

ea

mul

t tim

p si

ener

gie

% P

osib

ilita

tea

de

a su

feri

un

esec

pe

rson

al

%Po

sibili

tate

a de

a

da fa

limen

t

% N

u st

iu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) Distributie 24.2 8.7 19.6 9.5 6.9 26.6 4.5 Diferential 0.88 -0.30 -0.75 -0.22 -0.34 0.60 0.13 55+ ani – medie 19.7 8.4 18.8 7.4 7.5 24.7 13.5 Distributie 19.3 8.6 19.2 7.5 7.7 24.4 13.3 Distributie 20.0 8.3 18.4 7.3 7.3 25.0 13.7 Diferential 0.70 -0.30 -0.74 -0.18 -0.37 0.52 0.38 EDUCA#IE Pân! la 15 ani – 21.5 7.6 19.8 4 6.5 26.7 13.9 Distributie 21.1 7.7 20.2 4.1 6.7 26.4 13.7 Distributie 21.8 7.5 19.4 3.9 6.3 26.9 14.1 Diferential 0.71 -0.29 -0.82 -0.11 -0.34 0.50 0.36 16-20 ani – 23.2 9.2 18.4 7.9 7.9 28.2 5.2 Distributie 22.8 9.4 18.8 8.0 8.1 27.9 5.1 Distributie 23.6 9.0 18.1 7.8 7.7 28.5 5.3 Diferential 0.84 -0.32 -0.71 -0.19 -0.39 0.62 0.15 20+ ani – medie 23.7 7.7 17.6 11.9 8.7 24.5 5.9 Distributie 23.2 7.8 17.9 12.0 8.9 24.2 5.8 Distributie 24.1 7.6 17.3 11.8 8.5 24.8 6.0 Diferential 0.88 -0.26 -0.66 -0.28 -0.42 0.56 0.18 Înc! la studii – 17.6 9.5 15.1 8 10.2 36.5 3.1 Distributie 17.3 9.7 15.4 8.1 10.5 36.1 3.1 Distributie 17.9 9.3 14.8 7.9 10.0 36.9 3.1 Diferential 0.65 -0.32 -0.57 -0.19 -0.49 0.83 0.09 URBANIZARE Metropola– 23 9.6 16.3 9.7 7.4 26.6 7.4 Distributie 22.6 9.8 16.6 9.8 7.6 26.3 7.3 Distributie 23.4 9.4 16.0 9.6 7.2 26.9 7.5 Diferential 0.81 -0.34 -0.64 -0.24 -0.37 0.56 0.21 Urban– medie 24.1 8.4 16.7 7.8 8.3 27.8 6.9 Distributie 23.7 8.6 17.0 7.9 8.5 27.5 6.8 Distributie 24.5 8.3 16.4 7.7 8.1 28.1 7.0 Diferential 0.83 -0.31 -0.67 -0.20 -0.42 0.57 0.19 Rural– medie 20.2 8.3 20.4 8 8.1 28.2 6.8 Distributie 19.8 8.4 20.8 8.1 8.3 27.9 6.7 Distributie 20.6 8.2 20.0 7.9 7.9 28.5 6.9 Diferential 0.75 -0.28 -0.76 -0.18 -0.39 0.65 0.20 OCUPA#IA Lucr!tor pe cont 24.9 6.8 18.7 10.6 7.4 25.4 6.2 Distributie 24.4 6.9 19.1 10.7 7.6 25.1 6.1 Distributie 25.3 6.7 18.3 10.5 7.2 25.7 6.3

170

% In

cert

itudi

nea

veni

tulu

i

% In

secu

rita

tea

locu

lui d

e mun

ca

% R

iscul

de a

pi

erde

pr

opri

etat

ea

% N

evoi

a de

a

aloc

a af

acer

ii pr

ea

mul

t tim

p si

ener

gie

% P

osib

ilita

tea

de

a su

feri

un

esec

pe

rson

al

%Po

sibili

tate

a de

a

da fa

limen

t

% N

u st

iu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) Diferential 0.88 -0.24 -0.73 -0.26 -0.37 0.54 0.17 Angajat– medie 24.8 8.5 18.7 9.5 8.2 27 3.3 Distributie 24.3 8.7 19.1 9.6 8.4 26.7 3.2 Distributie 25.2 8.4 18.4 9.4 8.0 27.3 3.3 Diferential 0.91 -0.29 -0.70 -0.22 -0.40 0.61 0.10 Lucr!tor 24.5 9.9 20.7 6.6 7.3 27.9 3.1 Distributie 24.0 10.1 21.1 6.7 7.5 27.6 3.1 Distributie 24.9 9.7 20.3 6.5 7.1 28.2 3.1 Diferential 0.90 -0.34 -0.78 -0.15 -0.35 0.63 0.09 Neocupat– 19.9 8.6 17.1 7.4 8.3 28.6 10.1 Distributie 19.5 8.8 17.4 7.5 8.5 28.3 10.0 Distributie 20.2 8.5 16.8 7.3 8.1 28.9 10.2 Diferential 0.70 -0.31 -0.67 -0.19 -0.42 0.60 0.28 OCUPA#IA Ambii lucr!tori 21 7.9 17.8 8.9 8.3 27.5 8.6 Distributie 20.6 8.0 18.2 9.0 8.5 27.2 8.5 Distributie 21.4 7.8 17.5 8.8 8.1 27.8 8.7 Diferential 0.75 -0.28 -0.69 -0.22 -0.41 0.59 0.25 Lucr!tor pe cont 23.7 6.6 17.5 8.6 8.6 29.3 5.7 Distributie 23.3 6.7 17.9 8.7 8.8 29.0 5.6 Distributie 24.1 6.5 17.2 8.5 8.4 29.6 5.8 Diferential 0.82 -0.24 -0.69 -0.22 -0.43 0.60 0.16 Ambii angaja"i– 22.1 9.3 19.2 8.5 7.9 28.2 4.8 Distributie 21.7 9.5 19.6 8.6 8.1 27.9 4.7 Distributie 22.5 9.1 18.9 8.4 7.7 28.5 4.9 Diferential 0.82 -0.31 -0.72 -0.20 -0.38 0.65 0.14 VENITUL Viata 20.3 8 18.8 11.9 8.8 25 7.2 Distributie 19.9 8.1 19.1 12.0 9.0 24.7 7.1 Distributie 20.7 7.9 18.5 11.8 8.6 25.3 7.3 Diferential 0.78 -0.26 -0.68 -0.26 -0.41 0.61 0.22 Via"! decent!– 22.3 9 17.9 8.2 8.7 28.1 5.8 Distributie 21.9 9.2 18.3 8.3 8.9 27.8 5.7 Distributie 22.7 8.8 17.6 8.1 8.5 28.4 5.9 Diferential 0.81 -0.31 -0.68 -0.19 -0.42 0.63 0.17 Dificil de tr!it– 23.3 8.8 18.2 6 7.2 30.2 6.3 Distributie 22.9 9.0 18.6 6.1 7.4 29.9 6.2 Distributie 23.7 8.6 17.8 5.9 7.0 30.5 6.4 Diferential 0.80 -0.32 -0.73 -0.16 -0.37 0.61 0.17 Foarte dificil de 24.8 7.1 18.2 4.8 6.3 27.2 11.6

171

% In

cert

itudi

nea

veni

tulu

i

% In

secu

rita

tea

locu

lui d

e mun

ca

% R

iscul

de a

pi

erde

pr

opri

etat

ea

% N

evoi

a de

a

aloc

a af

acer

ii pr

ea

mul

t tim

p si

ener

gie

% P

osib

ilita

tea

de

a su

feri

un

esec

pe

rson

al

%Po

sibili

tate

a de

a

da fa

limen

t

% N

u st

iu

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) Distributie 24.4 7.2 18.6 4.9 6.5 27.0 11.5 Distributie 25.2 7.0 17.8 4.7 6.1 27.4 11.7 Diferential 0.78 -0.28 -0.78 -0.14 -0.34 0.47 0.28 Sursa: calcule proprii pe baza datelor EUROSTAT.

În tabelul 5.11 am prezentat rezultatele calculelor noastre referitoare la temerile pe care

le are un antreprenor la demararea unei afaceri, diferen"iate pe gen #i tipuri de temeri, utilizând acela#i set

de caracteristici socio-demo-economici ca #i în cazul analizelor anterioare.

Principalele aspecte care rezult! din datele tabelului 5.11 se refer! la urm!toarele:

cel mai mare risc mediu perceput de antreprenori în demararea unei afaceri la nivel

na"ional, îl reprezint! posibilitatea de a da faliment cu o pondere mai mare la femei (28,0%) decât la

b!rba"i (27,4%), reprezentat printr-o m!rime de 0,6 pp a diferen"ialului feminin;

aceasta atest! faptul c! femeile antreprenor sunt mai expuse fa"! de riscul falimentului,

manifest! mai pu"in o re"inere în asumarea unor afaceri cu grad mare de incertitudine, ceea ce se confirm!

prin valorile pozitive ale ponderii AF, la practic to"i indicatori socio-demo-economici analiza"i, comparativ

cu AM;

este interesant de subliniat c! valori ale ponderii temerii de faliment, mai mari decât

medie pe ansamblul economiei na"ionale, în cazul AF se înregistreaz! la grupe de vârst! 15-24 ani (37,3%

fa"! de 28%) la femeile aflate înc! la studiu (36,9%) în mediu rural, la lucr!torii manuali, la femeile care au

ambii p!rin"i angaja"i #i la persoanele care realizeaz! venituri asigur!toare pentru o via"! decent!;

incertitudinea venitului, ca importan"!, ocup! local doi #i în ierarhia riscurilor de care

se tem antreprenorii, femeile înregistrând o pondere medie mai mare decât b!rba"ii respectiv 22,7%, fa"! de

21,9%, ponderi superioare medii, la AF înregistrându-se la femei grupele de vârst! peste 40 de ani, aflate la

studiu peste 20 de ani, lucr!toare pe cont propriu, angajate, lucr!toare manuale etc;

172

riscul de a pierde proprietatea se afl! pe locul patru în ordinea descresc!toare a

temerilor antreprenorilor la pornirea unei afacei, de aceast! dat!, antreprenorii b$rba&i (18,5%),

înregistrându-se cu un diferen"ial masculin negativ care se men"ine la b!rba"i, practic, la toate

caracteristicile socio-demo-economice avute în vedere; în cazul femeilor, cel mai mult se tem de acest risc

cele din grupele de vârst! 40-54 de ani #i peste 55 de ani, femeile din mediul rural, lucr!toarele manuale #i

pe cont propriu, cele cu venituri mici;

celelalte riscuri legate de insecuritatea locului de munc!, alocarea afacerii prea mult

timp # i energie, posibilitatea de a intra în faliment, fiecare au o pondere medie quasi egal! de circa 8%,

femeile înregistrând un diferen"ial feminin negativ, ceea ce în acest caz semnific! faptul c! b!rba"ii au

ponderi mai mari, percepând aceste riscuri cu o temere mai intens!.

4.5.12. Imaginea economico-social$ a antreprenorilor

Unul dintre elementele cu contribu"ie major! în ceea ce prive#te atrac"ia pentru statutul de

antreprenor îl reprezint! prestigiul social, imaginea de care acestea se bucur!, în mediul de afaceri #i în

societate în general.

Marea majoritate a popula"iei, în momentul în care vorbe#te despre antreprenori, v!d în ace#tia

persoane cu mult spirit de ini"iativ!, pricepu"i în a-#i forma o echip!, vizionari, creativi #i cu mare

capacitate analitic! # i sim" al perspectivei, inovativi, creativi, adaptabili la cele mai diferite situa"ii,

urm!rindu-#i cu consecven"! obiectivele stabilite. Din acest motiv, opinia în leg!tur! cu imaginea

antreprenorului, în general, a celui feminin, în special, constituie o provocare pentru cei care î#i asum!

riscul unei activit!"i antreprenoriale, în speran"a de a se înscrie cu rezultate favorabile, cu pove#ti de succes

(success stories) care s! le consolideze mai ales reu#ita în afaceri care ipso facto confer! prestigiu #i

imagine social! bun!.

În acest context, femeile antreprenor se înscriu cu o not! distinctiv! aparte, pe de o parte,

datorit! dificult!"ilor adi"ional generate de fenomenele sagreg!rii de gen, care nu sunt de nimeni negate #i,

pe de alta, ca urmare a faptului c! reu#ita în afaceri a femeilor antreprenori care, oricum, sunt mai pu"ine

173

numeric decât b!rba"ii, fac s! capete o #i mai mare relevan"!, prestan"! la public, întrucât de multe ori se

afirm! c! o femeie a reu#it s! dep!#easc! performan"ele multor b!rba"i. În acest caz, succesul AF poate

într-o oarecare m!sur! este sprijinit #i de factorul „raritate” care avantajeaz! femeile de aceast! dat!.

Tabel 5.12. Imaginea antreprenorilor pe segmente, dupa caracteristicile

socio-demo-economice

% Mai

degraba

favorabil

% Neutru % Mai degraba

nefavorabil

% Nu stiu

(1) (2) (3) (4) UE 27 49.4 39 8.9 2.7 ROMANIA –medie total Distributie barbati 52.8 35.7 9.6 1.9 Distributie femei 46.3 42.0 8.3 3.4 Diferential feminin(DF) -6.50 6.30 -1.30 1.50 VÂRSTA 15-24 ani – medie total 46.4 45 6.2 2.4 Distributie barbati 50.0 41.6 6.7 1.7 Distributie femei 43.1 48.1 5.7 3.0 Diferential feminin(DF) -6.86 6.55 -1.00 1.31 25-39 ani – medie total 49.4 41.8 7.5 1.3 Distributie barbati 52.7 38.3 8.1 0.9 Distributie femei 46.3 45.1 7.0 1.7 Diferential feminin(DF) -6.45 6.80 -1.08 0.73 40-54 ani – medie total 52.1 36.9 8.8 2.2 Distributie barbati 55.4 33.7 9.4 1.6 Distributie femei 49.0 40.0 8.2 2.8 Diferential feminin(DF) -6.36 6.31 -1.20 1.25 55+ ani – medie total 48.8 36 11.2 4 Distributie barbati 52.1 33.0 12.0 2.8 Distributie femei 45.7 38.8 10.4 5.1 Diferential feminin(DF) -6.42 5.82 -1.63 2.24 EDUCA#IE Pân! la 15 ani – medie total 48.1 35.6 11.2 5.1 Distributie barbati 51.5 32.7 12.1 3.6 Distributie femei 44.9 38.3 10.4 6.5 Diferential feminin(DF) -6.64 5.52 -1.71 2.83 16-20 ani – medie total 47.3 41 9.8 1.9 Distributie barbati 50.5 37.6 10.5 1.3 Distributie femei 44.3 44.2 9.1 2.4 Diferential feminin(DF) -6.24 6.61 -1.43 1.06

174

% Mai

degraba

favorabil


nefavorabil

% Nu stiu

(1) (2) (3) (4) 20+ ani – medie total 55.2 36.3 6.9 1.6 Distributie barbati 58.5 33.0 7.4 1.1 Distributie femei 52.1 39.4 6.5 2.0 Diferential feminin(DF) -6.43 6.41 -0.90 0.92 Înc! la studii – medie total 46.3 44.6 6.2 2.9 Distributie barbati 49.9 41.3 6.7 2.1 Distributie femei 43.0 47.7 5.7 3.7 Diferential feminin(DF) -6.95 6.39 -1.02 1.57 URBANIZARE Metropola– medie total 50.6 40.3 6.5 2.6 Distributie barbati 54.1 37.0 7.0 1.9 Distributie femei 47.3 43.4 6.0 3.3 Diferential feminin(DF) -6.84 6.37 -0.97 1.45 Urban– medie total 48.8 38.2 10.1 2.9 Distributie barbati 52.1 35.0 10.9 2.1 Distributie femei 45.7 41.2 9.4 3.7 Diferential feminin(DF) -6.38 6.21 -1.46 1.63 Rural– medie total 49.7 39.3 8.6 2.4 Distributie barbati 53.1 36.0 9.2 1.7 Distributie femei 46.6 42.4 8.0 3.1 Diferential feminin(DF) -6.49 6.39 -1.24 1.35 OCUPA#IA Lucr!tor pe cont propriu– medie total 64.8 28 6.1 1.1 Distributie barbati 67.7 25.1 6.4 0.8 Distributie femei 62.0 30.8 5.8 1.4 Diferential feminin(DF) -5.75 5.72 -0.63 0.66 Angajat– medie total 50.6 41.7 6.3 1.4 Distributie barbati 54.0 38.2 6.8 1.0 Distributie femei 47.4 45.0 5.9 1.8 Diferential feminin(DF) -6.63 6.76 -0.91 0.79 Lucr!tor manual– medie total 42 44.8 11.2 2 Distributie barbati 45.1 41.3 12.1 1.4 Distributie femei 39.1 48.0 10.4 2.5 Diferential feminin(DF) -6.03 6.70 -1.77 1.10 Neocupat– medie total 47.6 38.1 10.4 3.9 Distributie barbati 51.0 35.0 11.2 2.8 Distributie femei 44.5 41.0 9.6 4.9 Diferential feminin(DF) -6.53 5.94 -1.57 2.17 OCUPA#IA P!RIN#ILOR Ambii lucr!tori pe cont proriu– medie 56.5 33.5 7.3 2.7 Distributie barbati 59.9 30.5 7.8 1.9 Distributie femei 53.3 36.4 6.8 3.5

175

% Mai

degraba

favorabil


nefavorabil

% Nu stiu

(1) (2) (3) (4) Diferential feminin(DF) -6.54 5.94 -0.95 1.56 Lucr!tor pe cont propriu si angajat– 51.3 38.7 8.4 1.6 Distributie barbati 54.6 35.3 9.0 1.1 Distributie femei 48.2 41.9 7.8 2.0 Diferential feminin(DF) -6.33 6.57 -1.15 0.91 Ambii angaja"i– medie total 48.2 41.3 8.6 1.9 Distributie barbati 51.5 37.9 9.3 1.4 Distributie femei 45.1 44.5 8.0 2.4 Diferential feminin(DF) -6.41 6.62 -1.27 1.06 VENITUL PREZENT Viata confortabila– medie total 58.8 34.1 5.7 1.4 Distributie barbati 62.1 30.9 6.1 1.0 Distributie femei 55.7 37.2 5.4 1.8 Diferential feminin(DF) -6.40 6.28 -0.70 0.82 Via"! decent!– medie total 49.4 40.8 7.5 2.3 Distributie barbati 52.8 37.5 8.1 1.6 Distributie femei 46.2 43.9 7.0 2.9 Diferential feminin(DF) -6.64 6.48 -1.11 1.28 Dificil de tr!it– medie total 42 42.5 12.3 3.2 Distributie barbati 45.2 39.2 13.3 2.3 Distributie femei 39.1 45.5 11.4 4.0 Diferential feminin(DF) -6.09 6.30 -1.96 1.75 Foarte dificil de trait– medie total 43.7 35.2 15.6 5.5 Distributie barbati 46.9 32.4 16.8 3.9 Distributie femei 40.8 37.8 14.4 7.0 Diferential feminin(DF) -6.08 5.43 -2.39 3.04 Sursa: calcule proprii pe baza datelor EUROSTAT.

Potrivit rezultatelor calculelor noastre, din tabelul nr. 5.12 rezult! c!, în medie, o propor"ie de

52,8% la b!rba"i # i 46,3% la femei se bucur! mai degrab! de o imagine favorabil$ a antreprenorului în

mediu de afaceri #i societate. Din aceste cifre nu trebuie tras! îns! concluzia c! femeile ar fi mai slabe decât

b!rba"ii în materie de antreprenoriat ci, mai degrab!, va trebui coroborat acest diferen"ial feminin negativ,

cu faptul c! din motivele pe care le-am prezentat anterior, femeile antreprenor ca num!r sunt cu mult mai

pu"ine decât b!rba"ii, în România ponderea acestora fiind variabil! în jurul a 25-30% din num!rul total de

antreprenori.

176

De#i DF negativ se men"ine în defavoarea femeilor la to"i indicatorii socio-demo-economici

analiza"i, subliniem c! peste ponderea mediei a femeilor, la opinia favorabil! ca antreprenori, se includ

grupele de vârst! feminine între 40-54 de ani, care eviden"iaz! femei antreprenori maturi cu experien"! #i

practic! în domeniu, femeile cu studii superioare, din metropol!, cele care urmeaz! pe cont propriu sau ai

c!ror p!rin"i sunt lucr!tori pe cont propriu #i angaja"i sau au venituri care le asigur! o via"! confortabil!.

Ponderea medie a r!spunsurilor în sensul neutru în ceea ce prive#te imaginea femeilor

antreprenor a fost destul de ridicat! 42%, fa"! de 35,7% pentru b!rba"ii antreprenori, înregistrându-se la

toate categoriile de caracteristici analizate un diferen"ial feminin destul de mare, mai ales la grupele de

vârst! între 25-39 de ani, la cele care au ambii p!rin"i angaja"i sau care realizeaz! venituri ridicate.

R!spunsul „mai degrab! nefavorabil” privind imaginea femeii antreprenor a avut o pondere clar

mai mic! (8,3%) fa"! de cea a b!rba"ilor antreprenori, de unde se trage concluzia c! în ceea ce prive#te

imaginea defavorabil$ a antreprenorilor b$rba&i %i femei, practic, are o pondere mic$ #i diferen"ialul

feminin, chiar dac! este negativ nu variaz! în propor"ii foarte mari de la o categorie socio-economic! la

cealalt!.

4.5.13. Contribu&ia AF la solu&ionarea unei nevoi economico sociale sau ecologiei

nesatisf$cute

În analizele noastre anterioare semnalam, în cele mai multe cazuri c!, pe de o parte,

antreprenorii î#i urm!resc propriile lor interese #i exploateaz! munca angaja"ilor #i c!, pe de alta, contribuie

la crearea de noi produse #i servicii de care beneficiaz! întreaga comunitate.

O astfel de situa"ie creeaz! o oarecare confuzie întrucât este greu de spus dac!, în ultim!

analiz!, nu cumva rolul antreprenoriatului nu este marcat mai mult de egoism decât de contribu"ia la

bun!starea social! #i economic!, în general a comunit!"ilor umane.

În vederea l!muririi acestei dileme sau neclarit!"ii, s-a folosit în chestionar întrebarea dac!

antreprenorii contribuie %i în ce m$sur$ la solu&ionarea unei nevoi economico-sociale sau ecologice.

177

R!spunsurile la aceast! întrebare a fost înscris! în trepte de intensitate diferit! #i anume: acord ferm; acord;

dezacord; dezacord ferm.

Subliniem c!, împreun!, ponderea medie a r!spunsurilor acord ferm #i acord, atât la b!rba"i cât

#i la femei este mai mare decât ponderea mediei a r!spunsurilor dezacord #i dezacord ferm.

Ceea ce ne intereseaz! în mod special este diferen"ialul feminin la diferitele categorii socio-

demo-profesionale (tabel 5.13).

Tabel 5.13. Solu&ionarea unei nevoi sociale sau ecologice nesatisf$cute

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord

ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5) UE 27 21,4 34,2 22,7 12,6 9,1 ROMANIA –medie total Distributie barbati 18,9 33,4 25,1 13,4 9,2 Distributie femei 24,8 35,4 19,3 11,6 8,9 Diferential feminin(DF) 5,90 2,00 -5,80 -1,80 -0,30 VÂRSTA 15-24 ani – medie total 25,5 45 17,8 5,2 6,5 Distributie barbati 22,9 44,7 20,1 5,6 6,7 Distributie femei 28,9 45,4 14,8 4,7 6,2 Diferential feminin(DF) 5,94 0,76 -5,26 -0,95 -0,48 25-39 ani – medie total 23,6 36,6 21,9 12,4 5,5 Distributie barbati 21,0 35,9 24,4 13,2 5,6 Distributie femei 27,2 37,6 18,5 11,3 5,4 Diferential feminin(DF) 6,24 1,73 -5,84 -1,90 -0,24 40-54 ani – medie total 19,6 33,9 24,6 13 8,9 Distributie barbati 17,2 32,9 27,1 13,7 9,0 Distributie femei 22,9 35,3 21,1 12,0 8,8 Diferential feminin(DF) 5,62 2,34 -6,05 -1,72 -0,20 55+ ani – medie total 20,5 30,4 22,5 14,1 12,5 Distributie barbati 18,1 29,6 24,9 14,9 12,6 Distributie femei 23,9 31,6 19,3 13,0 12,3

178

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord

ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5) Diferential feminin(DF) 5,82 2,01 -5,60 -1,90 -0,32 EDUCA#IE Pân! la 15 ani – medie total 21,7 33,4 16,1 14,4 14,4 Distributie barbati 19,3 32,8 17,9 15,3 14,7 Distributie femei 25,0 34,3 13,6 13,1 14,0 Diferential feminin(DF) 5,70 1,52 -4,32 -2,23 -0,66 16-20 ani – medie total 20,2 35,9 22,7 11,9 9,3 Distributie barbati 17,8 35,0 25,1 12,6 9,4 Distributie femei 23,4 37,1 19,4 10,9 9,1 Diferential feminin(DF) 5,60 2,15 -5,78 -1,68 -0,29 20+ ani – medie total 22,4 31,4 26 13,6 6,6 Distributie barbati 19,7 30,5 28,7 14,4 6,7 Distributie femei 26,1 32,6 22,3 12,5 6,5 Diferential feminin(DF) 6,37 2,09 -6,46 -1,83 -0,17 Înc! la studii – medie total 25,8 46,5 19,9 2,6 5,2 Distributie barbati 23,2 46,2 22,4 2,8 5,4 Distributie femei 29,2 46,9 16,6 2,3 5,0 Diferential feminin(DF) 6,00 0,76 -5,89 -0,48 -0,39 URBANIZARE Metropola– medie total 19,6 32,6 24,6 14,3 8,9 Distributie barbati 17,2 31,6 27,1 15,1 9,0 Distributie femei 22,9 34,0 21,1 13,2 8,8 Diferential feminin(DF) 5,68 2,34 -5,99 -1,85 -0,18 Urban– medie total 23,8 33,8 21,5 11,6 9,3 Distributie barbati 21,1 33,1 23,9 12,4 9,5 Distributie femei 27,4 34,7 18,2 10,6 9,1 Diferential feminin(DF) 6,30 1,61 -5,73 -1,77 -0,41 Rural– medie total 19,7 35,3 23,1 13 8,9 Distributie barbati 17,4 34,3 25,5 13,7 9,0 Distributie femei 22,9 36,6 19,7 12,0 8,8 Diferential feminin(DF) 5,55 2,26 -5,79 -1,78 -0,24 OCUPA#IA Lucr!tor pe cont propriu– medie total 19,1 31,2 26,1 16,2 7,4 Distributie barbati 16,7 30,2 28,7 17,0 7,4

179

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord

ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5) Distributie femei 22,4 32,7 22,5 15,1 7,3 Diferential feminin(DF) 5,70 2,50 -6,14 -1,97 -0,09 Angajat– medie total 23,2 35,1 23 12,5 6,2 Distributie barbati 20,6 34,3 25,5 13,3 6,3 Distributie femei 26,8 36,2 19,5 11,4 6,1 Diferential feminin(DF) 6,26 1,85 -6,02 -1,85 -0,24 Lucr!tor manual– medie total 19,1 37,2 22,2 10,3 11,2 Distributie barbati 16,9 36,3 24,6 10,9 11,4 Distributie femei 22,2 38,5 18,9 9,5 11,0 Diferential feminin(DF) 5,28 2,20 -5,67 -1,46 -0,36 Neocupat– medie total 21,9 34,5 20,7 11,3 11,6 Distributie barbati 19,4 33,8 23,0 12,0 11,8 Distributie femei 25,3 35,5 17,6 10,3 11,3 Diferential feminin(DF) 5,87 1,75 -5,45 -1,69 -0,47 OCUPA#IA P!RIN#ILOR Ambii lucr!tori pe cont proriu– medie 19,7 33,5 24,6 13,7 8,5 Distributie barbati 17,3 32,5 27,1 14,5 8,6 Distributie femei 23,0 34,9 21,1 12,7 8,4 Diferential feminin(DF) 5,67 2,34 -6,03 -1,80 -0,18 Lucr!tor pe cont propriu si angajat– 19,3 36,6 24,1 14,3 5,7 Distributie barbati 17,0 35,6 26,6 15,1 5,8 Distributie femei 22,5 38,0 20,6 13,2 5,6 Diferential feminin(DF) 5,51 2,48 -5,95 -1,91 -0,14 Ambii angaja"i– medie total 21,6 34,5 23,5 12,2 8,2 Distributie barbati 19,1 33,6 26,0 12,9 8,3 Distributie femei 25,1 35,7 20,0 11,2 8,0 Diferential feminin(DF) 5,97 2,03 -6,01 -1,73 -0,27 VENITUL PREZENT Viata confortabila– medie total 21,6 30,1 25,2 16,4 6,7 Distributie barbati 19,0 29,2 27,8 17,3 6,8 Distributie femei 25,2 31,4 21,6 15,2 6,6 Diferential feminin(DF) 6,25 2,15 -6,14 -2,13 -0,14 Via"! decent!– medie total 19,3 37,2 23 11,3 9,2 Distributie barbati 17,0 36,2 25,5 12,0 9,3

180

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord

ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5) Distributie femei 22,4 38,5 19,6 10,4 9,0 Diferential feminin(DF) 5,39 2,29 -5,82 -1,58 -0,28 Dificil de tr!it– medie total 22,7 32,5 22,8 11,6 10,4 Distributie barbati 20,1 31,7 25,3 12,3 10,6 Distributie femei 26,3 33,5 19,4 10,6 10,2 Diferential feminin(DF) 6,18 1,79 -5,91 -1,69 -0,38 Foarte dificil de trait– medie total 26 35 16,5 12 10,5 Distributie barbati 23,3 34,6 18,5 12,9 10,8 Distributie femei 29,6 35,6 13,8 10,8 10,1 Diferential feminin(DF) 6,38 1,01 -4,69 -2,05 -0,65 Sursa: calcule proprii pe baza datelor EUROSTAT.

O particularitate a AF, la to"i indicatorii analiza"i, rezid! în preponderen"a destul de ridicat! a

ponderii acord ferm (24,8%), fa"! de b!rba"i (18,9%), ceea ce atest! opinia potrivit c!reia femeile

antreprenor au o înclina"ie mai accentuat! spre solu"ionarea în m!sur! mai mare a anumitor nevoi

economico-sociale #i ecologice nesatisf!cute, îndeosebi în cazul femeilor antreprenor apar"inând grupei de

vârst! 25-39 ani, a celor cu studii superioare, din mediul urban, a celor cu statut de angajat sau ai c!ror

p!rin"i erau ambii angaja"i sau femeile al c!ror nivel de venit era ridicat.

În cazul r!spunsului acord (care a avut cea mai mare pondere), diferen"ialul feminin a fost ceva

mai sc!zut fa"! de r!spunsul acord ferm, luând valori între 1,5-2,5 pp.

R!spunsul dezacord a avut o pondere medie mai mic! la femei (19,3%), fa"! de b!rba"i

(25,1%), iar r!spunsul dezacord ferm a fost de respectiv 11,6% la femei #i 13,4% la b!rba"i.

R!spunsul nu %tiu a fost apropiat ca pondere atât la b!rba"i cât #i la femei, de respectiv 9,2% #i

8,9%.

În concluzie, se poate afirma c! antreprenoriatul feminin este cu mult mai receptiv %i

apropiat de solu&ionarea problemelor economico-sociale % i ecologice ale societ!"ii decât cel masculin,

într-un context general potrivit c!ruia atât b!rba"ii cât #i femeile antreprenori au o contribu&ie major$ la

181

solu"ionarea nevoilor economice, sociale #i ambientale cu care se confrunt! în prezent cerin"ele dezvolt!rii

durabile.

4.5.14. Contribu&ia educa&iei %colare la calificarea % i know-how-ului necesare

administr$rii unei afaceri

Cunoa#terea rolului pe care îl are educa"ia #c olar! pentru formarea #i consolidarea educa"iei

antreprenoriale se înscrie între cele mai importante domenii pentru impulsionarea instrumentelor # i

pârghiilor de politic! educa"ional!, menite s! contribuie la eficientizarea administr!rii #i managementului

afacerilor în România. Opiniile în leg!tur! cu aceast! întrebare s-au încadrat în categoriile de r!spuns:

acord ferm; acord; dezacord; dezacord ferm; nu #tiu.

Pe baza datelor din tabelul 5.14, eviden"iem urm!toarele aspecte mai relevante:

- cea mai mare pondere a r!spunsurilor la nivelul macroeconomic s-a concentrat la dezacord

(36,8% - AM #i 36,6% - AF) #i dezacord ferm (18,7% - AM #i 23,6% - AF), ceea ce eviden"iaz! faptul c!

cei mai mul"i responden"i, atât femei cât # i b!rba"i, sunt de p!rere c! în România, în prezent, educa&ia

%colar$ nu contribuie la calific!ri #i know-how antreprenorial adecvate, de unde #i urgen"a întreprinderii

unor m!suri de natur! s! diminueze aceast! caren"! major! a sistemului nostru educa"ional;

- ponderea medie a acordului ferm la AF a fost de 9,1% #i la AM de 11,1%, rezultând un

diferen"ial feminin de -2,0 pp, cu abateri relativ mici pentru diferitele caracteristici socio-demo-economici;

- „acordul” a înregistrat o pondere de 30,7% la b!rba"i #i 27,2% la femei, situându-se pe locul

doi în ierarhia ponderilor r$spunsurilor pe cele patru categorii, cu un diferen"ial feminin de 3,50 pp,

dep!#it la grupa de femei de peste 55 de ani, la studii superioare #i din mediul urban.

Tabel 5.14. Educa&ia mea %colar$ mi-a dat calificarea %i know-how-ul necesare administr$rii unei

afaceri

182

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5)

UE 27 10.1 28.9 36.6 21.3 3.1




Diferential feminin(DF) -2.00 -3.50 -0.20 4.90 0.80

VÂRSTA

15-24 ani – medie total 10.5 35.7 38 12.9 2.9



Diferential feminin(DF) -1.78 -3.29 0.89 3.35 0.83

25-39 ani – medie total 10.8 29.8 37.8 19.6 2




40-54 ani – medie total 8.8 27.5 39.3 22.2 2.2




55+ ani – medie total 10.4 26.6 33.2 25.1 4.7




EDUCA#IE

Pân! la 15 ani – medie total 7.6 18.7 36.6 32 5.1




16-20 ani – medie total 7.9 28.9 38.6 21.9 2.7




20+ ani – medie total 15 33.6 33 16.7 1.7



183

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5)


Înc! la studii – medie total 12.2 36.4 36 11.2 4.2




URBANIZARE









Rural– medie total 10.5 27.8 36 22.8 2.9




OCUPA#IA




Diferential feminin(DF) -2.71 -2.85 0.80 4.22 0.54 Angajat– medie total 10.4 30.1 38.5 19.7 1.3




Lucr!tor manual– medie total 7.2 25.4 40 25 2.4




Neocupat– medie total 9.5 28.7 35 22.3 4.5



184

(%) Acord ferm

(%) Acord

(%) Dezacord

(%) Dezacord ferm

% Nu %tiu

(1) (2) (3) (4) (5)


OCUPA#IA P!RIN#ILOR





Lucr!tor pe cont propriu si angajat– medie t t l

10 28.2 39.5 20 2.3








VENITUL PREZENT

Viata confortabila– medie total 13.8 31 33.2 19.8 2.2







Diferential feminin(DF) -1.80 -3.47 -0.01 4.67 0.60 Dificil de tr!it– medie total 8.7 26.3 39.5 22.2 3.3




Foarte dificil de trait– medie total 8.1 24.8 30.6 29.9 6.6





185

Structura procentual! a r!spunsurilor referitoare la calitatea educa"iei # colare privind

antreprenoriatul în general, cel feminin în special, trage un important semnal de alarm! în ceea ce prive#te

luarea cât mai curând posibil a unor m!suri menite s! îmbun!t!"easc! situa"ia în acest domeniu, prin

introducerea unor modific!ri curriculare adecvate.

4.5.15. Experien&a din demararea unei afaceri

Odat! demarat! o afacere, principalele înv!"!minte #i concluzii ce se pot trage din aceast!

experien"! de început a activit!"i antreprenoriale propriu-zise cap!t! o însemn!tate deosebit! atât din

punctul de vedere teoretico-metodologic dar #i practic aplicativ. R!spunsurile la aceast! problem! au vizat:

- nu m-am gândit niciodat! s! încep o afacere, ceea ce presupune un caracter mai mult sau mai

pu"in aleatoriu al oportunit!"ilor antreprenoriale;

- m-am gândit s! încep o afacere;

- m-am gândit s! încep o afacere sau am întreprins pa#i pentru a demara o afacere dar am

renun"at.

Tabel 5.15 Experien&a din începerea unei afaceri: situa&ii curente dup$ indicatorii socio-

demo-economici

% Nu m-am gândit vreodat$ s$ încep o afacere

% M$ gândeam s$ încep o afacere

% M-am gândit s$ încep o afacere sau am întreprins pa%i pentru a întreprinde o afacere dar am renun&at

%

Nu %tiu

(1) (2) (3) (4)

UE 27 64.9 13.5 17.8 3.8




Diferential feminin(DF) 10.70 -5.90 -4.30 -0.50

VÂRSTA

15-24 ani – medie total 58.2 27.7 8.8 5.3



Diferential feminin(DF) 12.63 -10.57 -1.65 -0.41 25-39 ani – medie total 54.4 22.8 20 2.8


186




%

Nu %tiu

(1) (2) (3) (4)



40-54 ani – medie total 64.4 9.6 23.2 2.8




55+ ani – medie total 75.2 3.6 16.5 4.7




EDUCA#IE

Pân! la 15 ani – medie total 75.3 4 17 3.7




16-20 ani – medie total 65 12.6 19 3.4




20+ ani – medie total 60.2 15.6 21.1 3.1



Diferential feminin(DF) 11.34 -6.43 -4.58 -0.33 Înc! la studii – medie total 56.3 29.4 6.6 7.7




URBANIZARE

Metropola– medie total 62.6 16.9 15.8 4.7




Urban– medie total 64.4 14.5 17.5 3.6


187




%

Nu %tiu

(1) (2) (3) (4)



Rural– medie total 66 11 19.2 3.8




OCUPA#IA

Lucr!tor pe cont propriu– di t t l

62.6 12.1 15.7 9.6




Angajat– medie total 59.8 16.1 21.8 2.3




Lucr!tor manual– medie total 61.2 17 18.9 2.9




Neocupat– medie total 68.7 11.2 15.3 4.7




OCUPA#IA P!RIN#ILOR

Ambii lucr!tori pe cont i di t t l

62.1 12.4 21 4.5




Lucr!tor pe cont propriu si j t di t t l

59.7 19.3 18 3




Ambii angaja"i– medie total 65.6 13.5 17.7 3.2


188




%

Nu %tiu

(1) (2) (3) (4)



VENITUL PREZENT

Viata confortabila– medie t t l

67.6 13.4 14.9 4.1




Via"! decent!– medie total 65.5 13.4 17.7 3.4




Dificil de tr!it– medie total 62.6 14.1 19.4 3.9




Foarte dificil de trait– medie t t l

61.9 12.2 21.6 4.3





Potrivit datelor din tabelul nr.5.15, o pondere medie de 69,6% la femei # i 58,9% la b!rba"i

vizeaz! pe cei care nu s-au gândit vreodat$ s$ înceap$ o afacere, ceea ce semnific! faptul c!

oportunit!"ile antreprenoriale au mai degrab! un caracter aleatoriu, în m!sur! mai mare la femei decât la

b!rba"i, valorificarea acestor oportunit!"i, în cazul femeilor, trebuind s! fie mai mare.

Diferen"ialul feminin este de 10,7 pp, cu dep!#iri peste aceast! medie la grupa de femei cu

vârsta 15-24 ani (12,63 pp), femei cu studii superioare (11,34 pp #i 12,68 pp), femei din mediul urban

(10,88 pp), femei angajate (11,47 pp), femei lucr!tori manuali (11,46 pp), femei ai c!ror p!rin"i sunt

lucr!tori pe cont propriu #i angaja"i (11,79 pp).

189

Ponderea femeilor care s-au gândit s$ înceap$ o afacere a fost în medie de 10,9%, fa"! de

16,8%, în cazul b!rba"ilor, înregistrându-se un diferen"ial feminin de 5,9 pp, cre#te destul de mare, ceea ce

relev! o particularitate a femeilor care se gândesc mai pu"in s! înceap! o afacere, comparativ cu b!rba"ii,

mai ales în cazul grupei de vârst! 15-24 ani, 25-39 ani, a celor aflate la studii, a celor din metropol!, mediul

urban #i rural.

Femeile care au întreprins primii pa#i într-o afacere dar au renun"at au avut o pondere de

15,9%, comparativ cu 20,2% la b!rba"i, ceea ce semnific! un diferen"ial feminin relativ mare (-4,30) din

care rezult! c! b!rba"ii, ca num!r, abandoneaz! într-o propor"ie mai mare afaceri începute comparativ cu

femeile. Aceast! situa"ie s-ar putea datora nu atât incapacit!"ii manageriale a unor antreprenori b!rba"i, cât

mai ales num!rului mare al b!rba"ilor antreprenori fa"! de femei.

Cele mai mari ponderi ale renun"!rii femeilor la afaceri s-au înregistrat la grupele de vârst! 40-

54 ani #i peste 55 ani, la femeile cu studii superioare, la cele din mediul rural, cele cu statutul de angajat,

lucr!tor manual #i #omer, la femeile cu ambii p!rin"i lucr!tori pe cont propriu.

4.6. Unele remarci concluzive

- AF reprezint! un factor major în sprijinirea cre#terii economice în practic toate "! rile prin

abilit!"i antreprenoriale deosebite, a#tept!rile în viitor fiind înc! mai optimiste în ceea ce prive#te aportul

AF, mai ales c! într-un grad crescând se con#tientizeaz! capabilit!"ile #i poten"ialul de valorizare a

oportunit!"ilor de care dispun femeile.

- AF, comparativ cu AM, percep statutul de antreprenoriat ca fiind foarte atractiv chiar dac!

ocup! ponderi mai mici în num!rul total de antreprenori, au înclina"ii mai reduse de a-#i asuma riscul unei

afaceri sau între"in relativ mai pu"in extinse cu al"i antreprenori din "ar! sau str!in!tate.

- În cea mai mare parte a economiilor, AF este mai pu"in optimist în ceea ce prive#te

posibilit!"ile de a demara o afacere (start-up) sau un capital de risc (venture capital) sau a intensifica în

activit!"ile lor caracterul inovativ, creativ;

190

- În "!rile în curs de dezvoltare, femeile sunt în m!sur! mai mare motivate s! devin!

antreprenori din necesitatea de a-#i spori veniturile familiei sau a-#i crea un loc de munc!, comparativ cu

b!rba"ii, în acest mod reu#ind s!-#i pun! în valoare poten"ialul antreprenorial de care dispun.

- Odat! cu cre#terea nivelului de dezvoltare economic! #i social! a "!rilor, are loc o reducere a

discrepan"elor dintre AF #i AM, din punctul de vedere al mai multor criterii #i caracteristici, astfel c!

antreprenoriatul feminin, determinat de necesitate (obliga"ie), devine într-o m!sur! crescând!

antreprenoriat determinat de oportunitate. Impactul crizei a modificat raportul necesitate/oportunitate în

favoarea necesit!"ii, nu numai în "!rile în curs de dezvoltare dar #i în cele dezvoltate, îndeosebi în ceea ce

prive#te contracararea tendin"elor de cre#tere a #omajului, dar mai ales necesitatea intensific!rii caracterului

inova"ional.

- Pentru AF, primele faze ale demar!rii unei afaceri reprezint! o provocare #i un efort cu mult

mai puternic! decât în cazul AM mai ales în situa"ia economiilor în curs de dezvoltare, bazate în principal

pe utilizarea factorilor de produc"ie sau eficien"a utiliz!rii acestora #i un slab spirit antreprenorial.

- Re"elele de femei antreprenori, în general, sunt de dimensiuni mai mici #i mai pu"in

diversificate #i se bazeaz! mai mult pe rela"ii personale decât în cazul b!rba"ilor.

- AF este mai pu"in înclinat spre inovativitate # i interna"ionalizare, decât AM, acest decalaj

reducându-se pe m!sur! ce cre#te nivelul de dezvoltare a "!rilor.

191

BIBLIOGRAFIE

1. Acs, Z.; Audretsch, D.B; “Innovation and Technological change: The new learning”, in G.D.Libecap (ed.);

Advances in the study of Entrepreneurship, Innovation and Economic Growth, Greenwich, CT.: JAI Press,

109-42; 1993; quoted after Casson Mark; Yeung Bernard; Basu Anuradha, Wadeson Nigel (Editors), op. cit.,

p. 611;

2. Becker, G. (1957), “The economics of discrimination”, Chicago: University of Chicago Press.

3. Budig M.J., Intersection on the road of self-employment: gender, family and occupational class, Social

Forces, 84(4), pp.22-23, 2006, quoted after Simon, C. Parker, op.cit., p. 184;

4. Bruni Attila, Gherardi Silvia, Poggio Barbara, „Gender and entrepreneurship. An ethnographical

approach”, Routledge Taylor & Francis Group house of publishing, London and New York, 2005;

5. Brush, C. G., “Research on women Business Owners: Past trends, a new perspective and future

directions”, Entrepreneruship Theory and Practice, 16 (4): 5-30 (1992); Baker, (1997), quoted after Casson

Mark; Yeung Bernard; Basu Anuradha, Wadeson Nigel, op. cit. p. 611;

6. Brush, C.G si Edelman L. “Women entrepreneurs Opportunities for Database Research” (2000), in J. Katz

(ed.) Databases for the study of Entrepreneurship to be filled, C, New York, JAI Press, quoted after Casson

Mark; Yeung Bernard; Basu Anuradha, Wadeson Nigel, op. cit. p. 611;

7. Cantando Mary, Leading with Care, How women around the world are inspiring business, empowering

communities, and creating opportunity, Jossey-Bass a Wiley Imprint house of publishing, San Francisco,

2009;

8. Carter M. Nancy; Henry Colette; Cinneide O Barra; Johnston Kate (Editori) – Female Entrepreneurship –

Implication for education, training and policy, Routledge Taylor & Francis Group house of publishing,

London and New York, collection: Routledge Advances in Management and Business Studies, New York,

2007;

9. Carter M. Nancy; Henry Colette; Cinneide O Barra; Johnston Kate (Editors), op.cit., p. 14;

192

10. Casson Mark; Yeung Bernard; Basu Anuradha, Wadeson Nigel, op.cit., p. 611;

11. Casson Mark; Yeung Bernard; Basu Anuradha, Wadeson Nigel (Editori) – The Oxford Handbook of

Entrepreneurship, Oxford University Press, 2006;

12. Cowling, M., Are entrepreneurs different across the countries? Applied Economics Letters, 7, pp. 785-89,

2000; quoted after Simon, C. Parker, op.cit., p. 185;

13. Hisrich si Brush (1983, 1984, q985, 1986, 1987), quoted after Casson Mark; Yeung Bernard; Basu

Anuradha, Wadeson Nigel, op.cit., p. 612;

14. Masters, S. H. (1975), “Black–white income differences: Empirical studies and policy implications”,

Academic Press.

15. Nicolescu, O., Managementul întreprinderilor mici si mijlocii, Economic! house of publishing, Bucuresti,

2001;

16. Reich, M. (1981), Racial inequality, Princeton University Press.

17. Schumpeter J., The theory of Economic Development, Cambridge, M.A, Harvard University Press, 1934;

18. Schwartz, E.; “Entrepreneurship: A new female frontier” Journal of Contemporary Business, 5 (1): 47-76,

1976, quoted after Casson Mark; Yeung Bernard; Basu Anuradha, Wadeson Nigel op,cit., p. 611;

19. Simon, C. Parker, The Economics of Entrepreneurship, Cambridge, University Press, Cambridge, 2009, p.

184;

20. V!duva, S., Antreprenoriatul. Practici aplicative în România si în alte "# ri în tranzi"ie, Ed. Economic!

house of publishing, Bucuresti, 2004;

21. Wellington, A.J, Self-employment: the new solution for balancing family and career, Labor Economics, 13,

pp. 357-386, 2006, quoted after Simon, C. Parker, op.cit., p. 185;

22. *** The mthodology of developing the activities of research-monitoring based on questionnaires,

Instructions of applicating the questionnaires and with the Instructions of data base completion – realized

in the project “Entrepreneurship and the Equality of Chances. An Inter-regional Model of Women School

of Entrepreneurship”. Project financed through the European Social Fund - “Invest in people!” Contract nr.

POSDRU/9/3.1/S/5. Project manager: prof.univ.dr. Anca Dodescu, www.antres.ro

193

23. *** Progress report nr. 2 –Research-monitoring study - aggregate and comparative – at inter-regional

level, realized in the project “Entrepreneurship and the Equality of Chances. An Inter-regional Model of

Women School of Entrepreneurship”. Project financed through the European Social Fund - “Invest in

people!” Contract nr. POSDRU/9/3.1/S/5. Project manager: prof.univ.dr. Anca Dodescu, www.antres.ro;

24. Barnett, W., Baron, J. and Stuart, T. (2000), “Venues of attainment: Occupational demography and

organisational careers in the California Civil Service”, American Journal of Sociology, 106(1): 88–144.

25. Barron, R. D. and Norris, J. M. (1976), “Sexual divisions and the dual labor market” in D. L. Barker and S.

Allen (eds), Dependence and exploitation in work and marriage, London: Longman: 47–69.

26. Bettio, F. (1988), “The sexual division of labour: The Italian case”, Oxford; New York; Toronto and

Melbourne: Oxford University Press, Clarendon Press.

27. Bird, B. (1992)"The Roman God Mercury: An Entrepreneurial Archetype", Journal of Management Enquiry,

vol 1, no 3, September, 1992.

28. Busenitz, L. and Barney, J. (1997) "Differences between entrepreneurs and managers in large

organizations", Journal of Business Venturing, vol 12, 1997.

29. Carl Schramm, (2006) The Entrepreneurial Imperative, Harper Collins, 2006.

30. Casson, M. (1982) The Entrepreneur: An Economic Theory Reprint. 1991.

31. Casson, M. (2003) The Entrepreneur: An Economic Theory, second edition", Edward Elgar Publishing 2003.

32. Clifford, A., Dixon, S.E.A., 2006. Green-Works: a model for combining social and ecological

entrepreneurship. In: Mair, J., Robinson, J., Hockerts, K. (Eds.), Social Entrepreneurship. Palgrave

MacMillan, New York, NY, pp. 214–234.

33. Coate, S. and Loury, G. C. (1993), “Will affirmative action policies eliminate negative stereotypes?”,

American Economic Review, 85(5): 1220–1240.

34. Cohen, B., Smith, B., Mitchell, R., 2008. Toward a sustainable conceptualization of dependent variables in

entrepreneurship research. Business Strategy and the Environment 17(2): 107–119.

35. Cohen, B., Winn, M.I., 2007. Market imperfections, opportunity and sustainable entrepreneurship. Journal

of Business Venturing 22(1): 29–49.

194

36. Cole, A. (1959) Business Enterprise in its Social Setting, Harvard University Press, Boston, 1959.

37. Collins, J. and Moore, D. (1970) The Organization Makers, Appleton-Century-Crofts, New York, 1970.

38. Dean, T.J., McMullen, J.S., 2007. Toward a theory of sustainable entrepreneurship: reducing environmental

degradation through entrepreneurial action. Journal of Business Venturing 22(1): 50–76.

39. Doeringer, P. and Piore, M. (1971), “Internal labour markets and manpower analysis”, Lexington MA: D.C.

Heath and Co.

40. Elson, D. and Pearson, R. (1981), “Nimble fingers make cheap workers: An analysis of women’s

employment in Third World export manufacturing”, Feminist Review, 2(7): 87–107.

41. England, P. (1982), “The failure of human capital theory to explain occupational sex segregation”, Journal of

Human Resources, 17(3): 358–370.

42. England, P. (2004), “Does bad pay cause occupations to feminize, Does feminisation reduce pay, and how

can we tell with longitudinal data?”, Dept. of Sociology, Stanford, University: Stanford, mimeo.

43. Folsom Jr., Burton W. (1987) The Myth of the Robber Barons, Young America.

44. Gibbs, D., 2009. Sustainability entrepreneurs, ecopreneurs and the development of a sustainable economy.

Greener Management International 55: 63–78.

45. Gold, Steven K (2005) "Entrepreneur's Notebook" Learning Ventures Press, 2005.

46. Goldin, C. (2002), “A pollution theory of discrimination:Male and female differences in occupations and

earnings”, National Bureau of Economic Research, NBER Working Paper No 8985.

47. Grimshaw, D. and Rubery, J. (2007), “Undervaluing women’s work”, European Work and Employment

Research Centre, University of Manchester, Working Paper Series, No 53, Equal Opportunities Commission,

2007.

48. Guiso, L., Monte, F., Sapienza, P. and Singales, L. (2008), “Diversity: Culture, gender, and math”,

Science, Education Forum, 30 May 2008: Vol. 320. No 5880: 1164–1165.

49. Hartman, H. I. (1979), “Capitalism, patriarchy and job segregation by sex”, in Eisenstein, Z. R. (ed.),

Capitalist patriarchy and the case for socialist feminism, Monthly Review Press.

195

50. Hebert, R.F. and Link, A.N. (1988) The Entrepreneur: Mainstream Views and Radical Critiques. New

York: Praeger, 2nd edition.

51. Humphries, J. (1977), “Class struggle and the persistence of the working class family”, Cambridge Journal

of Economics,1.

52. Israel Kirzner, (1997) 'Entrepreneurial Discovery and the Competitive Market Process: An Austrian

Approach', Journal of Economic Literature 35: 60-85

53. Johanisova, N., 2007. A Comparison of Rural Social Enterprises in Britain and the Czech Republic, Masaryk

University, Brno, Czech Republic.

54. Jones, G. (2008), “What is the right number of women? Hints and puzzles from cognitive ability research”,

Econ Journal Watch, 5(2): 227–239.

55. Joseph Schumpeter, (1950) Capitalism, Socialism, and Democracy, 3rd edition, Harper and Row, New

York, 1950.

56. Kanter, R. M. (1977), “Men and women of the corporation”, New York: Basic Books.

57. Knight, K. (1967) "A descriptive model of the intra-firm innovation process", Journal of Business of the

University of Chicago, vol 40, 1967.

58. Lumpkin, GT and Dess, GG (1996) 'Clarifying the Entrepreneurial Orientation Construct and Linking it to

Performance', Academy of Management Review 21(1): 135-172

59. Lundström A., Stevenson L. (2001), „Entrepreneurship policy for the future”, Stockholm, Foundation

suedoise pour la recherche sur les petites entreprises.

60. Lundström A., Stevenson L. (2005), „Entrepreneurship Policy: Theory and Practice”, International Studies

in Entrepreneurship, Springer, 2005.

61. Maccoby, E. and Jacklin, C. (1974), “The psychology of sex differences”, Stanford University Press.

62. May (2008), “Gender and the political economy of knowledge” in F. Bettio and A. Verashchagina (eds),

Frontiers in the economics of gender, Routledge Siena Studies in Political Economy, Routledge: 267–285.

63. McClelland, D. The Achieving Society, Van Nostrand, Princeton NJ, 1961.

196

64. O’Neill, G.D., Jr, Hershauer, J.C., Golden, J.S., 2009. The cultural context of sustainability

entrepreneurship. Greener Management International 55: 33-46.

65. Parrish, B.D. 2008. Sustainability Entrepreneurship: Design Principles, Practices, and Paradigms, PhD

thesis, University of Leeds, UK.

66. Parrish, B.D., 2007. Designing the sustainable enterprise. Futures 39(7): 846–860.

67. Parrish, B.D., 2008. Sustainability-driven entrepreneurship: A literature review. SRI Working Paper

No. 9, Sustainability Research Institute, Leeds, UK.

68. Parrish, B.D., 2009, Sustainability-driven entrepreneurship: Principles of organization design, Journal of

Business Venturing, doi:10.1016 /j.jbusvent.2009.05.005

69. Parrish, B.D., Foxon, T.J., 2009. Sustainability entrepreneurship and equitable transitions to a low-carbon

economy. Greener Management International 55: 47–62.

70. Parrish, B.D., Tilley, F., 2009. Sustainability entrepreneurship: charting a field in emergence. In: Schaper,

M. (Ed.), Making Ecopreneurs: Developing Sustainable Entrepreneurship. Gower, Aldershot, UK.

71. Phelps, E. S. (1972), “The statistical theory of racism and sexism”, American Economic Review, 62(4): 659–

661.

72. Peter Drucker, (1970) "Entrepreneurship in Business Enterprise", Journal of Business Policy, vol 1, 1970.

73. Petersen, T. and Saporta, I. (2004), “The opportunity structure for discrimination”, American Journal of

Sociology, 109(4): 852–901.

74. Pinchot, G. (1985) Intrapreneuring, Harper and Row, New York, 1985.

75. Reskin, B. F. and McBrier, D. B. (2000), “Why not ascription? Organisations employment of male and

female managers”, American Sociological Review, 65(2): 210–33.

76. Reskin, B. F. and Bielby, D. D. (2005), “A sociological perspective on gender and career outcomes”,

Journal of Economic Perspectives, 19(1): 71–86.

77. Reynolds P. (1999), „Creative Destruction: Source of Symptom of Economic Growth?, in Acs Z. Carlsson

B., Karlsson C., Entrepreneurship, small and medium-sized enterprises and the macroeconomy, Cambridge,

Cambridge University Press, p.97-136.

197

78. Richard Cantillon, Essai sur la Nature du Commerce in Général. 1759 [2]

79. Rosen, S. (1986), “The theory of equalising differences” in O. Ashenfelter and R. Layard (eds), Handbook of

labor economics, Amsterdam, Oxford and Tokyo: North-Holland; New York: Elsevier Science.

80. Rubery, J. (1978), “Structured labour markets, worker organisation and low pay”, Cambridge Journal of

Economics, 2(1): 17–36.

81. Schlange, L.E., 2007. What drives sustainable entrepreneurs? Indian Journal of Economics and Business

Special Issue on ABEAI Conference Kona, Hawaii, 2006: 35–45.

82. Schlange, L.E., 2009. Stakeholder identification in sustainability entrepreneurship: the role of managerial

and organisational cognition. Greener Management International 55: 13-32.

83. Shane S., (2003) A general theory of entrepreneurship: the individual-opportunity nexus in New Horizons in

Entrepreneurship series, Edward Elgar Publishing.

84. Shane, S and Venkataraman, S (2000), 'The Promise of Entrepreneurship as a Field of Research', Academy

of Management Review 25(1): 217-226.

85. Summers, L. H. (2005), ‘Remarks at NBER Conference on diversifying the science and engineering

workforce.’ Harvard University website, Office of the President, 14 January.

86. Stevenson, HH and Jarillo, JC (1990) 'A Paradigm of Entrepreneurship: Entrepreneurial Management',

Strategic Management Journal 11: 17-2

87. Storey, D. (1994), „Understanding the Small Business Sector”, London, Routledge.

88. Tilley, F., Parrish, B.D., 2009. Introduction to sustainability entrepreneurship research. Greener

Management International 55: 5–12.

89. Tilley, F., Young, W., 2009. Sustainability entrepreneurs: could they be the true wealth generators of the

future? Greener Management International 55: 79–92.

90. Valentova, M., Krizova, I. and Katrnak, T. (2007), “Occupational gender segregation in the light of the

segregation in education: A cross-national comparison”, IRISS Working Paper 2007–04.

91. West, J. (ed.), (1982), “Work, women and the labour market”, Routledge and Kegan Paul.

198

92. William J. Baumol, Litan, R. E., Carl Schramm, (2007) Good Capitalism, Bad Capitalism, Yale

University Press

93. Young, W., Tilley, F., 2006. Can businesses move beyond efficiency? The shift toward effectiveness and

equity in the corporate sustainability debate. Business Strategy and the Environment 15(6): 402–415.

94. Zoltan Acs and David B. Audretsch (2003) Handbook of Entrepreneurship Research: An Interdisciplinary

Survey and Introduction, Springer.

95. Zaman Gh., (2012) Social and Economic Features of Business in Romania, Mir Peremen - Moscow,

No.1/2012, p.61-75, ISSN 2073-3038;

96. *** (2010) Horizontal and vertical segregation, Université Libre de Bruxelles (ULB) - Département d’économie

appliquée (DULBEA), ;

97. *** (2004) Gender Mainstreaming: Metode !i instrumente. Ghid practic pentru abordarea integratoare a

egalit#"ii de gen, CPE;

98. *** (2009) Gender segregation in the labour market: root causes, implications and policy responses in the

EU, Francesca Bettio and Alina Verashchagina, European Commission.

Universitatea Spiru HaretAdresă: Str. Ion Ghica, nr. 13, sector 3, BucureştiTel: 021.455.10.00; 021.314.00.75; 021.314.00.76; Fax: 021.314.39.08 E-mail: [email protected]: www.spiruharet.ro

ProFeminAntrepAdresă: Str. Italiană, nr. 28 -etaj 1, sector 2, BucureștiTel. 021.455.1998E-mail: [email protected]: www.profeminantrep.ro

Copertă și layout: Lect. univ. drd. Adrian Șerbănescu

cap. 1 segregarea orizontală şi verticală pe piaţa muncii

Documents