Capitolul 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE ECHIPAMENTE AGRICOLE - UNELTE, MAŞINI ŞI AGREGATE

Eficienţa muncii din agricultură depinde în primul rând de gradul de mecanizare, deoarece folosirea maşinilor are drept efect creşterea productivităţii muncii, realizarea posibilităţilor de executare a lucrărilor conform cerinţelor optime,contribuind astfel la obţinerea unor recolte ridicate.

Lucrarea agricolă executată mecanizat este o parte componentă a procesului tehnologic, care se caracterizează prin executarea mecanizată a unei sarcini de muncă concretă.

Lucrările agricole executate mecanizat pot fi simple (arat, grăpat, semănat ş.a.) sau complexe (semănatul concomitent cu pregătirea patului germinativ, fertilizarea şi aplicarea erbicidelor).

Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operaţiilor de lucru executate concomitent sau ordonate în timp, necesare fie pentru realizarea unei lucrări sau a unui grup de lucrări fie pentru obţinerea unui produs.

Prin proces de producţie mecanizat se înţelege un proces un proces tehnic complex prin care se obţine un produs. El este constituit din unul sau mai multe procese tehnologice de lucru şi din procese tehnologice de transport, de control şi de pregătire a producţiei.

Tehnologia de mecanizare este un un ansamblu de procese de producţie,procese tehnologice,lucrări şi operaţii agricole justificate din punct de vedere tehnic şi economic.

Unealta agricolă este o piesă sau un asamblu de piese utilizate pentru prelucrarea mecanică a unor materiale, în scopul schimbări formei, dimensiunilor, poziţiei sau proprietăţilor acestora. Unealta agricolă este folosită pentru prelucrarea solului, plantat, recoltat, curăţat, pregătirea furajelor etc. Unealta poate fi acţionată manual (sapă, greblă seceră,etc), cu ajutorul animalelor sau mecanic (plug, tăvălug,cultivator,etc.) Spre deosebire de maşina agricolă unealta agricolă nu are organe active care să primească mişcarea de

1

la sursa energetică(de exmplu plugul, cultivatorul, tăvălugul sunt unelte agricole iar freza, cositoarea etc sunt maşini agricole).

Maşina agricolă de lucru reprezintă un ansamblu de organe şi mecanisme care sunt într-o strânsă interdependenţă şi execută mişcări determinate pentru a efectue un lucru util.

În vederea executării lucrărilor agricole mecanizate maşinile agricole trebuie acţionate de către o sursă energetică cum ar fi : tractor, motor termic, electromotor, motor hidraulic, motor eolian, forţa animalelor, a omului, etc.

Agregatul agricol reprezintă mijlocul de bază în cadrul mecanizării lucrărilor agricole fiind alcătuit dintr-o sursă energetică şi una sau mai multe unelte sau maşini agricole care execută una sau mai multe lucrări în acelaşi timp.

Cerinţe ce trebuiesc îndeplinite pentru mecanizarea lucrărilor în agricultură:

maşinile, agregatele, instalaţiile agricole să respecte cerinţele agrotehnice de calitatea lucrării executate cum ar fi de exemplu adâncimea arăturii, adâncimea de încorporare a seminţelor, densitatea de plante la unitate de suprafaţă, mărimea tocăturii nutreţurilor,etc

să corespundă din punct de vedere constructiv, funcţional, energetic, al exploatării şi al protecţiei muncii;

să fie simple, rezistente,sigure în exploatare,uşor de deservit şi manipulat;

să necesite un consum redus de energie, combustibil, materiale;

să aibe capacitate mare de lucru; să aibe durată mare de exploatare între două reparaţii; să fie eficiente din punct de vedere economic.

1.1. Destinaţia şi clasificarea maşinilor agricole Maşinile agricole sunt maşini de lucru, destinate a efectua

diferite lucrări în cadrul proceselor de producţie din agricultură,conform cu cerinţele agrotehnice şi tehnico-economice impuse fiecărei lucrări în parte.

Prin folosirea maşinilor agricole se asigură: mărirea productivităţii muncii; realizarea unor lucrări cu indici calitativi ridicaţi şi

executarea acestora în termeni optimi agrotehnici, ceea ce contribuie la creşterea cantitativă a producţiei şi scăderea pierderilor;

reducerea costurilor pe unitatea de suprafaţă cultivată; reducerea intensităţii efortului fizic, munca manuală fiind

înlocuită cu munca de conducere a maşinilor. Clasificarea maşinilor şi instalaţiilor folosite în mecanizarea

lucrărilor agricole se poate face după mai multe criterii: După felul acţionării:

2

cu acţionare manuală; cu acţionare animală; cu acţionare mecanică.

După modul în care execută procesul de lucru: maşini agricole mobile; maşini agricole şi instalaţii agricole staţionare.

După modul în care organele active execută procesul de lucru:

maşini ale căror organe active execută procesul de lucru numai datorită imprimării mişcării de translaţie pe direcţia de deplasare (pluguri, grape nivelatoare etc );

maşini la care organele active primesc mişcări suplimentare (rotaţie, translaţie) în timp cât maşina se deplasează (combine de recoltat cereale, freze agricole etc );

maşini la care o parte din organele active execută procesul de lucru datorită deplasării maşinii, iar o altă parte din organele de lucru primesc mişcări suplimentare (semănători, maşini de plantat etc);

maşini ale căror organe execută procesul de lucru, primind mişcări suplimentare, când maşina staţionează (maşini de săpat gropi).

Cel mai frecvent criteriu de clasificare utilizat la noi şi pe plan mondial (ISO), este după felul lucrării pe care o execută maşina agricolă:

maşini pentru lucrările solului; maşini pentru semănat şi plantat; maşini pentru administrat îngrăşăminte; maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor din

culturele şi produsele agricole; maşini pentru recoltat; maşini pentru condiţionarea şi prelucrarea primară a

produselor agricole.

1.2. Capacitatea de lucru a agregatelor agricoleCapacitatea de lucru a agregatelor agricole reprezintă

cantitatea medie de lucru efectuată într-un anumit interval de timp. Aceasta constituie indicatorul de bază în aprecierea gradului de folosirea utilajului respectiv.

În funcţie de specificul lucrării executate capacitatea de lucru se poate exprima în : unităţi de suprafaţă (m2,ha), unităţi de volum (m3,litri), unităţi de masă (kg,tone),unităţi convenţionale (ha.a.n.-hectare arătură normală), alte unităţi.

După intervalul de timp la care referă capacitatea de lucru a unui agregat poate fi:

capacitatea de lucru orară (ha/h, t/h); capacitatea de lucru pe schimb (ha/sch,t/sch);

3

capacitatea de lucru campanie (ha/camp,t/camp); capacitatea de lucru anuala (ha/an,t/an).Cu cât capacitatea de lucru a unui agregat este mai mare cu

atât productivitatea muncii este mai ridicată,cheltuielile de producţie sunt mai mici iar costul lucrări este mai mic.

Deosebirea dintre capacitatea de lucru şi productivitatea muncii constă în faptul ca productivitatea muncii este cantitatea de lucru ce revine pe persoana ce deserveşte agregatul. Dacă agregatul agricol este deservit de o singură persoană atunci capacitatea de lucru este egală cu productivitatea muncii.

După modul de determinare capacitatea de lucru poate fi teoretică(Wth) sau reală (Wr).

Capacitatea de lucru teoretică se stabileşte pe baza valorilor teoretice ale factorilor ce o determină, respectiv, viteza teoretică de mers, lăţimea de lucru constructivă (teoretică) a maşinii etc.

Capacitatea de lucru teoretică este mai mare decât cea reală.

1.2.1. Capacitatea de lucru teoretică a unui agregat mobil se poate calcula cu una din expresiile:

Wth = = 0,36 BV, ha/h

unde: Wth- capacitatea de lucru teoretica (ha/h); (viteza maşinii este exprimată în m/s)

B - latimea de lucru a masinii (m);V - viteza de deplasare teoretică (m/s);

sau cu relatia:

, ha/h (viteza maşinii exprimată în km/h)

Capacitatea de lucru a maşinii teoretică pe schimb (relaţia 1 sau 2) sau pe campanie(relaţia 3 sau 4) se poate determina cu una din relaţiile:

1 . Wtsch= 0,36 BxVxT, ha/sch, sau2 . Wtsch= 0,1BxVxT, ha/sch.3 . Wt camp= 0,36 BxVxTxNz , ha/campanie, sau4 . Wt camp= 0,1 BxVxTxNz

unde: T - timpul total teoretic la unui shimb de lucru (ore); Nz - numărul teoretic al zilelor de lucru într-o campanie.

1.2.2. Capacitatea de lucru reală a unui agregat mobil se determină luându-se în considerare valorile reale ale factorilor de

4

care depinde respectiv ale vitezei de lucru ( Vr), lăţimea de lucru reală a maşinii (Br), valori stabilite prin cronometrări, măsurători etc., precum şi a coeficientului de folosire a timpului Kr. Dat fiind faptul că lăţimea de lucru reală precum şi viteza reală de lucru a maşinii(datorită patinării roţilor motrice ale tractorului) sunt mai mici decît valorile teoretice capacitatea de lucru reală este mai mică decât cea teoretică.

Astfel capacitatea de lucru reală se poate calcula cu una din relaţiile:

1 . Wrh= 0,36 Br x Vr x Kr, ha/h;2 . Wrh= 0,1 Br x Vr x Kr, ha/h;3 . Wrsch= 0,36 Br x Vr x T x Kr, ha/sch;4 . Wrsch= 0,1 Br x Vr x T x Kr, ha/sch;5 . Wr camp= 0,36 Br x Vr x T x Nz x Kr, ha/campanie;6 . Wr camp= 0,1 Br x Vr x T x Nz x Kr, ha/campanie.

Timpul total de lucru al unui schimb (T) se compune din timpul productiv efectiv de lucru (Te) şi timpul neproductiv (Tn) necesar pentru întoarceriler la capetele parcelei, alimentări, intervenţii tehnice, opriri tehnologice etc.

T = Tn + Te (minute sau ore)

Este de dorit ca timpul efectiv de lucru să aibe valori cât mai mari.Aprecierea acestui aspect se face cu ajutorul coeficientului de folosire a timpului de lucru (Kr).

Kr = , rezultă că Te= T x Kr

Valorile coeficientului Kr depind de: lucrarea ce se execută; agregatul folosit; starea terenului; metoda de deplasare şi de întoarcere; organizarea procesului de lucru; dimensiunile parcelei; starea tehnică a utilajelor; calificarea şi conştiinciozitatea personalului.În condiţiile unei bune organizări a lucrului şi la o pregătire

corespunzătoare a utilajelor coeficientul Kr are următoarele valori (tabelul 1.1).

Tabelul 1.1Coeficientul de utilizare a timpului de lucru

Nr. crt. Lucrarea executată Coeficientul de folosire a

5

timpului, Kr1 Arat 0,75-0,852 Discuit 0,70-0,903 Grăpat 0,70-0,804 Semănat 0,50-0,705 Semănat cu erbicidare pe rând 0,50-0,576 Administrat îngrăşăminte 0,30-0,507 Prăşit 0,70-0,808 Recoltat cereale păioase cu combina 0,60-0,759 Recoltarea integrală a porumbului 0,45-0,6010 Scos (recoltat) rădăcini de sfeclă 0,60-0,7011 Decoletat sfeclă 0,65-0,7012 Stropiri în livezi 0,55-0,6513 Cosit lucernă 0,65-0,7514 Agregate staţionare 0,90-0,98

Valoarea coeficientului de folosire a timpului depinde în mare măsură de şi de comportarea din punct de vedere tehnic a utilajelor în timpul lucrului, comportare ce se apreciază prin coeficientul de siguranţă în exploatare(K) dat de expresia:

K= ,

în care:Te - timpul efectiv de lucru al schimbului;Tt - timpul opriri lor pentru curăţirea organelor de lucru ale maşinii,

desfundare şi deblocarea acestora, etc.Tdef - timpul necesar unor defecţiuni ce pot apare la maşină în timpul

lucrului.

De dorit este ca acest coeficient de exploatere în siguranţă în exploatare să fie cât mai mare.

1.2.3. Capacitatea de lucru a agregatelor staţionare se exprimă de asemenea sub forma capacităţii teoretice sau reale, pe oră, pe schimb, camapanie, etc.

Capacitatea de lucru teoretică a agregatelor staţionare

, (kg/h)

în care:V - volumul teoretic, calculat, de material prelucrat de maşină (m3) în timpul „t”;

t - timpul în care se prelucrează volumul V de materiale (ore). - masa volumetrică a materialului prelucrat (kg/m3).

Şi respectiv pe schimb şi pe campanie:

th sch (kg/sch.);

6

th camp (kg/camp)

Capcitatea de lucru reală a agregatelor staţionare,

rh = (kg/oră);

si respectiv, schimb, campanie:

r sch = (kg./schimb);

r camp = , (kg/campanie)

unde:Vr – volumul real de material prelucrat de maşină(m3);Kr – coeficientul de folosire a timpului.

Posibilităţi de mărire a capacităţii de lucru a agregatelor agricole:

stabilirea metodei optime de de deplasare în lucru şi de întoarcere la capetele parcelei;

asigurarea condiţilor optime de lucru pentru agregate şi personalul de deservire (alimentare cu combustibil, lubrifianţi, piese de schimb şi apă, asigurarea materialelor şi produselor necesare procesului tehnologic cît şi mijloacelor de transport, hrana muncitorilor, apa potabilă,etc.

pregătirea corespunzătoare a a utilajelor; executarea corespunzătoare şi la timp a întreţinerilor

tehnice zilnice şi periodice; asigurarea asistenţei tehnice pe toată durata de lucru; folosirea la `ntreaga capacitate a tractoarelor şi a maşinilor

agricole (forţa de tracţiune, lăţimea de lucru, turaţia sau viteza liniară etc)

7