cap 1

Economia i managementul turismului

11

Capitolul 1 COORDONATE GENERALE ALE TURISMULUI A. Obiective urm rite

însu irea unor defini ii, concepte, terminologii privind turismul ca fenomen economico-social;

cunoa terea principalelor forme ale activit ii turistice; aprecieri asupra evolu iei turismului interna ional, prin prisma unor indica-tori specifici;

cunoa terea factorilor care influen eaz evolu ia turismului. B. Rezumatul capitolului

Turismul este considerat azi, prin con inutul i rolul s u, un domeniu distinct de activitate, o component de prim importan a vie ii economice i sociale. Tu-rismul, fiind receptiv la prefacerile civiliza iei contemporane, evolueaz sub impac-tul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. Mijlocul secolului XX consacr turismul ca disciplin de studiu, conceptele specifice acestu-ia preocupând nu doar oamenii de tiin ci i institu ii de talie interna ional , cum este Organiza ia Mondial a Turismului (OMT).

Fenomen economico-social extrem de complex, ce implic multe variabile, tu-rismul ni se relev sub o multitudine de forme. Delimitarea clar a con inutului fiec -rei forme de turism prezint importan pentru identificarea, pe de o parte, a compor-tamentului vizitatorului în materie de consum i cheltuieli i, pe de alt parte, a res-ponsabilit ilor i obliga iilor organizatorilor de vacan e (touroperatori i agen ii de voiaj) i/sau prestatorilor de servicii (societ i de transport, hoteluri, restaurante etc.). Astfel, criteriile dup care se pot delimita diferite forme de turism sunt: sensul fluxu-lui turistic, re edin a, motivele c l toriei, gradul de mobilitate al turistului, modul de angajare a presta iei turistice, vârsta turi tilor, etc.

Înregistrând o cre tere constant în ultimele decenii (cu excep ia anului 2009 - an de criz economico-financiar ), evolu ia turismului interna ional poate fi apre-ciat cu ajutorul a doi indicatori: sosirile/plec rile de turi ti i încas rile/cheltuielile din turismul interna ional. Previziunile OMT pentru orizontul 2020 sunt optimiste: 1,6 miliarde sosirile interna ionale de turi ti fa de 940 milioane în 2010.

Turismul evolueaz sub inciden a a numero i factori diferi i ca natur i rol, cu ac iune global sau particular , cu influen favorizant sau restrictiv , cu durat

Maria Oroian, Marinela Ghere

12

permanent , ciclic sau conjunctural . Principalele categorii de factori care influen-eaz evolu ia turismului sunt: factorii economici (veniturile, pre urile – tarifele,

nivelul taxelor – impozitelor etc.), factorii tehnologici, factorii sociali (timpul liber, moda în turism), factorii demografici (num rul i structura popula iei, gradul de urbanizare), factorii naturali i cultural-istorici, factori psihologici, educativi i de civiliza ie, factorii organizatori i politici, etc. C. Con inut

Motto: Lumea este o carte, iar cei care nu

c l toresc citesc doar o pagin ...

(Sf. Augustin Hippo - filosof i teolog – 354-430 d.H.)

1.1. Aspecte conceptuale ale turismului

Mul i speciali ti consider turismul un fenomen specific epocii contemporane, dar primele încerc ri de definire i caracterizare a acestuia dateaz din secolul al XIX-lea. Chiar dac sensul termenului pare u or de în eles, sarcina de a defini fe-nomenul în sine s-a dovedit a fi una dificil .

Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (c l torie), sau „to tour”, „to make a tour” (a c l tori, a face o c l torie), termen creat în An-glia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna ac iunea de voiaj în Europa – în general i în Fran a – în special. Ne referim aici la c l toria de studii („The Tour”) dar i de

descoperiri noi, de perfec ionare a educa iei, pe care o efectuau tinerii aristocra i englezi în Europa, aceasta consacrându-i ulterior ca „gentlemani”.

La rândul s u, acest termen englez deriv din cuvântul francez „tour“ (c l to-rie, plimbare, mi care), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de c l torie de agrement. Termenul francez are r d cini i mai adânci, el deriv din cuvântul grec „tournos“ i, respectiv, din cel latin „turnus“ i înseamn tot c l torie în circuit.

Din termenul „turism“ a derivat i cel de „turist“, adic persoana care efectu-eaz c l toria pentru pl cerea proprie. La sfâr itul secolului al XIX-lea s-a ajuns la o anumit uniformizare a terminologiei privind turismul, astfel c , puteau fi reg si-te, în multe limbi, cuvinte precum turism i turist.

„Meritul” societ ii noastre contemporane este acela de a aduce turismul, alt -dat rezervat unor elite, la îndemâna tuturor i de a face din acesta un produs oferit „consumului de mas ”1 .

1 Joël Raboteur, Introduction à l’économie du tourisme, L’Harmattan, Paris, 2000, p. 8


13

Pornind de la premisa c turismul reflect în principal c l toriile oamenilor în afara re edin ei obi nuite, definirea con inutului acestuia aduce în discu ie aspecte precum: scopul c l toriei, distan a i durata deplas rii i caracteristicile subiectului c l toriei (turistului). Majoritatea percep turismul ca o form de activitate specific petrecerii timpului liber (avem conceptul de leisure în englez )2.

Cel care a elaborat o defini ie a turismului – acceptat ulterior de un num r mare de teoreticieni, a fost profesorul elve ian dr. W. Hunziker, acesta apreciind c : „Turismul este ansamblul de rela ii i fenomene care rezult din deplasarea i se-

jurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul i deplasarea nu

sunt motivate printr-o stabilire permanent i o activitate lucrativ oarecare” (1940)3.

Al i speciali ti de talie mondial care i-au adus contribu ia la clarificarea con-ceptului de turism sunt K. Krapf, J. Krippendorf, R. Baretje, F.W. Ogilvie, A.J. Norval, .a.

Dictionnaire Touristique International (1969) con ine i el o formulare intere-sant cu privire la turism: „Turismul reprezint ansamblul de m suri puse în apli-

care pentru organizarea i desf urarea unor c l torii de agrement sau în alte

scopuri, realizate fie prin intermediul unor organiza ii, societ i sau agen ii specia-

lizate, fie pe cont propriu, pe o durat limitat de timp, precum i industria care

concur la satisfacerea nevoilor turi tilor” i tot în Dic ionarul turistic interna io-

nal (1980) se precizeaz c „turismul se distinge de c l torie prin aceea c implic

pentru persoana în cauz , pe de o parte, alegerea deliberat a intei, pe de alta,

preocuparea exclusiv pentru satisfacerea pl cerii sale”. Dac judec m turismul ca un sistem ce cuprinde regiunile generatoare de tu-

ri ti (unde pia a turistic este dezvoltat ), regiunile considerate destina ii turistice (locurile i zonele vizitate de turi ti) i zonele de tranzit (unde anumite mijloace de transport sunt folosite pentru deplasarea turi tilor de la regiunile generatoare la des-tina iile turistice i înapoi), a devenit o practic comun printre speciali ti s inclu-d destina iile turistice la industria turistic , iar celelalte dou , la industria c l torii-lor (travel industry)4.

Sintetizând, prin turism putem în elege5: - în primul rând, ansamblul de activit i prin care omul î i petrece timpul liber

c l torind în alt localitate sau ar , pentru a vizita oameni i locuri, monumente

2 Halloway, J. Ch., Humphreys, C., Davidson, R., The Business of Tourism, eighth edition, Prentice Hall, Harlow, 2009, p. 6 3 Vezi W. Hunziker, Individual und Sozial Turisme in Westereuropäische Raun, Berne, 1940 4 J. Ch. Halloway, C. Humphreys, R. Davidson, The Business of Tourism, eighth edition, Prentice Hall, Harlow, 2009, p. 10 5 Puiu Nistoreanu, Economia turismului, teorie i practic , Biblioteca digital ASE, p. 3 (http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1), accesat septembrie 2012


14

i muzee, pentru a- i îmbog i cuno tin ele generale, pentru a se distra i a face

sport, pentru odihn sau tratament; - în al doilea rând, industria creat pentru satisfacerea tuturor bunurilor i

serviciilor solicitate de turi ti la locul de destina ie, la un înalt nivel calitativ i în

condi iile protec iei i conserv rii resurselor turistice, în special, i a mediului în-

conjur tor, în general. Faptul c turismul evolueaz rapid, î i l rge te continuu sfera de activitate va imprima defini iilor un caracter oarecum limitat, astfel c no iunea de turism va trebui permanent actualizat , adaptat schimb rilor, confruntat i corelat cu acti-vitatea practic , cu toate sectoarele economice cu care interac ioneaz 6.

OMT (Organiza ia Mondial a Turismului) recomand urm toarele: „Turismul

se refer la activit ile desf urate de persoane, pe durata c l toriilor i sejururi-

lor, în locuri situate în afara re edin ei obi nuite, pentru o perioad consecutiv ce

nu dep e te un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive. 7” Din perspectiva acestei defini ii i a normelor elaborate recent de Organiza ia

Mondial a Turismului este considerat turist „orice persoan care se deplaseaz

spre un loc situat în afara re edin ei obi nuite pentru o perioad mai mic de 12 luni

i ale c rei motive principale de c l torie sunt altele decât exercitarea unei activit i

remunerate în locul vizitat”8. Astfel, sunt considera i turi ti persoanele care: 1. efectueaz o c l torie de agrement (vacan , concediu); 2. se deplaseaz în sta iunile balneo-climaterice în scopul tratamentului sau

îmbun t irii st rii de s n tate; 3. se deplaseaz în alte localit i în scopul de a participa sau de a asista la

competi ii sportive; 4. c l toresc în scopuri profesionale, adic particip la conferin e interna io-

nale, reuniuni tiin ifice sau misiuni religioase etc.; 5. se deplaseaz în scopuri culturale. J. Halloway apreciaz c turist este orice persoan care se angreneaz în tu-

rism9. Care este îns diferen a între turi ti i excursioni ti? Turi tii sunt vizitatori temporari ce stau cel pu in 24 de ore în ara vizitat

având ca motive cele enumerate mai sus, iar excursioni tii sunt vizitatori temporari ce c l toresc pentru propria pl cere i stau mai pu in de 24 de ore în ara vizitat .

Mai multe detalii asupra acestor concepte le reg sim în subcapitolul urm tor.

6 Rodica Minciu, Economia turismului, Edi ia a III-a, Editura Uranus, Bucure ti, 2005, p. 14 7 A se vedea OMT, Recommandations sur les statistiques du tourisme, Nations Unies, New York, 1993, p. 3-5 8 Ibidem, p. 7 9 J. Ch. Halloway, Taylor, N., The Business of Tourism, seventh edition, Prentice Hall, Harlow, 2006, p. 4


15

1.2. Forme ale activit ii turistice

În cadrul activit ilor turistice se pot identifica urm toarele forme (vezi figura 1)10:

turismul intern (domestic tourism) – reziden ii unei ri care c l toresc în propria ar ;

turismul interna ional receptor (inbound/international-receptor tourism) – vizitarea unei ri date de c tre non-reziden i;

turismul interna ional emitent (outbound/outgoing tourism) – reziden ii unei ri date care viziteaz alte ri.

Figura 1.1.

Formele turismului

Aceste trei forme de baz se pot combina, rezultând alte trei forme derivate de turism:

turism interior – incluzând turismul intern i turismul receptor; turism na ional – incluzând turismul intern i turismul emi tor; turism interna ional – incluzând turismul receptor (incoming) i turismul

emi tor (outgoing). Legat de turismul interna ional vom mai aduce câteva clarific ri11. Orice persoan aflat într-o c l torie între dou sau mai multe ri reprezint

un c l tor interna ional. Dac respectiva c l torie prezint interes pentru turism,

10 Rodica Minciu, Economia turismului, Edi ia a III-a, Editura Uranus, Bucure ti, 2005, p. 18 11 Ion-D nu Jug naru, Economia turismului, note de curs, Universitatea ”Ovidius” Constan a, Facul-tatea de tiin e Economice, 2009, p.6-7

Turism

intern Turism

emi tor

Turism

receptor Tu

ris

m i

nte

rio

r

Tu

ris

m in

tern

aio

nal

Turism na ional


16

atunci ne referim la „vizitator”, care reprezint conceptul de baz în ansamblul sta-tisticilor turismului. Conform defini iei oficiale a O.M.T., nu to i c l torii sunt vizi-tatori. Astfel, în cadrul statisticilor, termenul de „vizitator interna ional” desemnea-z „orice persoan care viziteaz o ar , alta decât cea în care aceasta î i are re e-din a sa obi nuit , pentru o perioad care s nu dep easc 12 luni i al c rei motiv principal al vizitei este altul decât cel de a exercita o activitate remunerat în ara vizitat ”.

Cele dou criterii avute în vedere pentru a face distinc ia dintre vizitatori i ceilal i c l tori interna ionali sunt12: re edin a i motiva ia c l toriei.

- Criteriul re edin ei (al reziden ei) se refer la toate persoanele care nu î i au locul lor de re edin în ara vizitat , inclusiv cet enii unei ri care locuiesc în mod permanent (î i au domiciliul permanent) în str in tate. Astfel, un cet ean al unei ri A, având re edin a în ara B i care viziteaz ara C, cheltuie banii pe care i-a câ tigat în ara B i este influen at, în decizia de alegere a destina iei turistice, de eforturile de promovare turistic a rii C, vizând ara B. Astfel, este normal ca acest turist s fie înregistrat, în statisticile oficiale, dup ara sa de re edin i nu dup na ionalitatea sa, în scopul de a putea cunoa te cât mai precis diferitele pie e turistice i transferurile de valut efectuate.

- Criteriul motiva iei c l toriei stabile te o distinc ie clar între vizitatori i persoanele care se deplaseaz într-o ar pentru a munci acolo i pentru a fi retribuit pentru munca sa.

La aceste dou criterii ar mai trebui ad ugat i un al treilea, respectiv ca pe-rioada de edere în ara vizitat , s nu dep easc 12 luni consecutive, dep irea acestei perioade transformându-l pe vizitator (din punct de vedere statistic) în rezi-dent al acelei ri.

Legat de durata voiajului, se sugereaz posibilitatea înregistr rii i eviden ierii c l toriilor pe diverse lungimi de intervale, în func ie de necesit ile analizei. Co-respunz tor acestei fragment ri a duratei c l toriei, unii autori propun i no iunea de vacan ier – pentru cei care realizeaz o c l torie de cel pu in 4 zile. Se face, în acest fel, o demarca ie între turismul de week-end (1-3 zile) i turismul de vacan .

A adar, vizitatorul interna ional reprezint orice persoan care c l tore te într-o alt ar decât cea în care î i are re edin a, pentru mai pu in de 12 luni i al c rui principal scop al c l toriei este diferit de exercitarea unei activit i remunera-te în locul vizitat.

Turi tii interna ionali constituie una dintre cele dou categorii de vizitatori in-terna ionali, al turi de excursioni ti. Atunci când durata deplas rii atinge sau dep -e te 24 de ore, respectiv când vizitatorii petrec o noapte în ara vizitat , ace tia

sunt considera i a fi „turi ti”, în timp ce aceia a c ror deplasare dureaz mai pu in

12 Vellas, François, Economie et Politique du Tourisme International, 2e édition, Economica, Paris, 2007, p. 8-9


17

de 24 ore, deci f r a comporta o înnoptare, sunt considera i a fi „vizitatori de o zi” sau „excursioni ti”.

Exist o categorie de c l tori care nu trebuie inclu i în categoria de vizitatori interna ionali13 :

a) Persoanele care intr sau ies dintr-o ar ca imigran i, inclusiv persoane care îi înso esc sau li se al tur ;

b) Persoanele cunoscute sub denumirea de „lucr tori la grani ”, care locuiesc în apropierea grani ei i lucreaz în ara învecinat ;

c) Diploma ii, personalul consular i membrii for elor armate care c l toresc, din ara lor de origine, c tre ara în care au fost repartiza i, inclusiv personalul cas-nic care li se al tur sau îi înso esc;

d) Persoanele care c l toresc ca refugia i sau nomazi; e) Persoanele aflate în tranzit, care nu intr , formal, într-o ar , prin controlul

pa aportului, precum pasagerii afla i în tranzit aerian, care r mân, pentru o scurt perioad , într-o anumit zon a terminalului sau pasagerii transfera i direct între aeroporturi sau terminale, ori pasagerii unei nave c rora nu li permite s debarce.

Turi tii interna ionali pot fi defini i astfel: vizitatori temporari, care se afl , pentru cel pu in 24 de ore, dar pentru mai pu in de 12 luni, în ara vizitat i pen-tru care motivele principale ale c l torie pot fi grupate în:

- loisir (petrecerea timpului liber), vacan , s n tate, religie, sport; - afaceri, familie, deplas ri profesionale. Din aceast defini ie se poate remarca faptul c , termenul de turist nu se aplic

doar „vacan ierilor”, adic persoanelor plecate în vacan , incluzând, de exemplu, i persoanele aflate în c l torii de afaceri.

Vizitatorul de o zi sau excursionistul este acel vizitator (interna ional, în acest caz) care nu petrece nicio noapte într-o unitate de cazare, colectiv sau individual , în locul, respectiv ara vizitat .

În turismul interna ional, importan a economic a excursioni tilor poate s fie foarte mare, îndeosebi pentru micile ri insulare, care primesc pasagerii navelor de croazier . Atât timp cât respectivii vizitatori înnopteaz la bordul navei, ace tia sunt înregistra i, în principiu, în localitatea unde acosteaz navele, la rubrica „vizitatori de o zi” i nu la „turi ti”.

Pentru o destina ie turistic (localitate, sta iune, ar ), mai importan i decât vi-zitatorii de o zi sau excursioni tii sunt turi tii, care „consum ” mai multe servicii turistice, inclusiv cele de cazare, pentru cel pu in o noapte.

Activitatea turistic , datorit complexit ii i multiplelor abord ri pe care le suport , se mai poate clasifica i în func ie de urm toarele criterii:

a) dup motivele c l toriei: loisir, recreere i vacan (odihn );

13 Ion-D nu Jug naru, Economia turismului, note de curs, Universitatea ”Ovidius” Constan a, Facul-tatea de tiin e Economice, 2009, p. 7


18

vizite la rude i prieteni; afaceri i motive profesionale; tratament medical; religie/pelerinaje; alte motive.

Se recomand utilizarea pentru turismul intern i pentru cel interna ional a cla-sific rii propuse în 1979 de ONU (vezi figura 1.2.).

Figura 1.2.

Clasificarea interna ional a c l torilor (dup O.M.T.)


19

b) dup gradul de mobilitate al turistului distingem: turismul de sejur: � lung/reziden ial; � mediu; � scurt. turismul itinerant (de circula ie); turismul de tranzit.

c) în func ie de caracteristicile sociale i economice ale cererii: turismul particular; turismul social; turismul de mas .

d) dup modul de angajare al presta iilor turistice distingem: turismul organizat; turismul neorganizat; turismul mixt.

e) dup vârsta participan ilor: turismul pentru pre colari; turismul pentru elevi; turismul pentru tineret (18-31 ani); turismul pentru adul i (31-60 ani); turismul pentru vârsta a III-a.

1.3. Evolu ia turismului interna ional i tendin ele actuale

Evolu ia turismului se caracterizeaz , la nivel mondial, printr-o tendin de cre tere datorit influen ei factorilor economici, demografici, politici, sociali.

Turismul interna ional are, în aceast situa ie, cea mai important cre tere da-torit dorin ei oamenilor de a vizita alte ri, de a cunoa te alte civiliza ii, obiceiuri dar i datorit progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor, progres care permite c l torii mai rapide i mai confortabile pe distan e din ce în ce mai lungi.

Evolu ia turismului interna ional se poate aprecia prin intermediul a doi indica-tori (vezi figura 1.3.)14:

sosirile/plec rile de turi ti i încas rile/cheltuielile din turismul interna ional.

14 Maria Oroian, Dynamics and international tourism outlook, International Symposium - Research, Education, Development, October 29-30, 2010, Târgu-Mure , Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010, p.627-632


20

Figura 1.3. Dinamica sosirilor de turi ti la nivel mondial i a încas rilor din turismul

interna ional în perioada 1990 – 2010

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1990 1995 2000 2005 2008 2009 2010

sosiri

turisti(milioane)

venituri din turism

(miliarde dolari)

Sursa: World Tourism Organization

Se poate observa o cre tere constant în aceast perioad , cu excep ia anului

2009, an de criz , care s-a resim it, în mod normal, i în domeniul turismului. Sosirile de turi ti la nivel mondial au sc zut în anul 2009 fa de anul 2008 cu

3,8%, ajungând la 882 milioane, fa de 917 în 2008 (vezi tabelul i 1.1.), aceast sc dere fiind recuperat în anul 2010, când s-a înregistrat o cre tere cu 6.6% fa de anul anterior, o dinamic asem n toare având-o i încas rile din turismul interna i-onal, care au sc zut cu 5,6% în 2009 fa de 2008, de la 939 miliarde $ în 2008 la 851 miliarde $ în 2009 (vezi tabelul 2.1.), îns în 2010 cre terea a fost pozitiv , încas rile crescând cu 4.7%. Valorile apropiate ale modific rilor procentuale pen-tru cei doi indicatori ne indic strânsa leg tur care exist între ei.

Majoritatea destina iilor au raportat cre teri pozitive în 2010, suficiente pentru a- i recupera pierderile din 2009. Revenirea s-a produs cu o vitez mai mare în economiile emergente (+8%) i mai mic în cele avansate (+5%). Astfel, se remar-c Asia i Pacific (+12.7%), Orientul mijlociu (+14,1%) i Africa (+7.3%), în timp ce Europa i America au r mas în urm (+3.3%).

În 2010, turismul pentru pl cere, recreere i vacan e a însemnat peste jum tate din sosirile interna ionale de turi ti (51%), urmând în ordine turismul pentru vizita-rea prietenilor i rudelor, motive religioase, s n tate (27%), turismul pentru afaceri (15%), iar restul de 7% n-a fost declarat. Peste jum tate din turi ti (51%) au folosit


21

ca mijloc de transport avionul, 41% au preferat mijloacele de transport rutiere, 2% mijloacele de transport feroviare i 6% mijloacele de transport pe ap .

Tabelul 1.1.

Sosirile interna ionale de turi ti pe subregiuni

Sosirile interna ionale de turi ti (milioane)

1990 1995 2000 2005 2008 2009 2010*

Pon- dere (%)

Modi- ficare 09/08 (%)

Modi- ficare 10/09 (%)

Mondial 435 528 675 798 917 882 940 100 -3.8 6.6

Europa 261.5 304.1 385.6 439.4 485.2 461.5 476.6 50.7 -4.9 3.3 Europa de Nord

28.6 35.8 43.7 57.3 60.8 57.7 58.1 6.2 -5.1 0.175

Europa de Vest

108.6 112.2 139.7 141.7 153.2 148.6 153.7 16.3 -3.0 3.4

Europa Central i de Est

33.9 58.1 69.3 8.5 100.0 90.2 95.1 10.1 -9.9 5.4

Europa de Sud i Mediter.

90.3 98.0 133.0 153.0 171.2 165.1 169.7 18.1 -3.6 2.8

Asia i Paci-fic

55.8 82.0 110.1 153.6 184.1 180.9 203.8 21.7 -1.7 12.7

Asia de Nord Est

26.4 41.3 58.3 85.9 100.9 98.0 116.6 11.9 -2.9 13.8

Asia de Sud Est

21.2 28.4 36.1 48.5 61.8 62.1 69.6 7.4 0.5 12.1

Oceania 5.2 8.1 9.6 11.0 11.1 10.9 11.6 1.2 -1.7 6.1 Asia de Sud 3.2 4.2 6.1 8.1 10.3 9.9 11.1 1.2 -3.6 11.9 America 92.8 109.0 128.2 133.3 147.8 140.6 149.8 15.9 -4.9 3.3 America de Nord

71.7 80.7 91.5 89.9 97.7 92.2 98.2 10.5 5.7 6.6

Caraibe 11.4 14.0 17.1 18.8 20.1 19.5 20.1 2.1 -2.8 3.0 America Central

1.9 2.6 4.3 6.3 8.2 7.6 7.9 0.8 -7.4 3.8

America de Sud

7.7 11.7 15.3 18.3 21.8 21.3 23.5 2.5 -2.3 9.7

Africa 14.8 18.9 26.5 35.4 44.4 46.0 49.4 5.2 3.7 7.3 Africa de Nord

8.4 7.3 10.2 13.9 17.1 17.6 18.7 2.0 2.5 6.2

Africa Subsaharian

6.4 11.6 16.2 21.5 27.2 28.4 30.7 3.3 4.4 8.0

Orientul Mijlociu

9.6 13.7 24.1 36.3 55.2 52.9 60.3 6.4 -4.3 14.1



22

Tabelul 1.2. Încas rile din turismul interna ional pe subregiuni

Modific rile procentuale (%)

în pre uri constante de la un an la altul Miliarde dolari

08/07 09/08 10/09 2009 2010

Ponderea (%)

Mondial 1.7 -5.8 4.7 851 919 100

Europa -0.9 -6.7 -0.4 410.9 406.2 44.2 Europa de Nord -2.5 -4.0 -1.3 58.6 59.2 6.4 Europa de Vest -2.2 -7.1 1.5 143.8 142.0 15.5 Europa Central i de Est 4.3 -8.0 -2.8 47.4 47.7 5.2 Europa de Sud i Mediter. -0.6 -6.9 -1.1 161.3 157.4 17.1 Asia i Pacific 4.6 -0.7 12.8 203.1 248.7 27.1 Asia de Nord-Est 8.2 1.9 15.9 101.2 122.4 13.3 Asia de Sud-Est -0.8 -7.4 14.4 53.5 68.0 7.4 Oceania 3.2 5.3 -0.6 33.5 39.4 4.3 Asia de Sud 7.7 -4.9 16.5 14.9 18.9 2.1 America 4.9 -9.9 5.0 166.2 182.2 19.8 America de Nord 6.9 -12.4 6.2 119.2 131.2 14.3 Caraibe -3.2 -5.3 2.1 22.6 23.6 2.6 America Central 0.3 -3.4 4.1 6.1 6.8 0.7 America de Sud 3.1 -0.3 1.2 18.3 20.6 2.2 Africa -2.5 -4.1 4.0 28.8 31.6 3.4 Africa de Nord -3.9 -4.7 3.6 9.9 10.0 1.1 Africa Subsahariana -1.8 -3.8 4.2 18.9 21.6 2.4 Orientul Mijlociu 5.5 0.8 14.4 42.0 50.3 5.5


OMT consider c în anul 2020 num rul de sosiri din turismul interna ional va ajunge la 1,6 mld. Din acest num r, 1,2 mld vor reprezenta c l toriile în rile în-vecinate (regionale) i 0.4 mld vor fi c l torii pe distan e lungi (inter-regionale) – vezi figura 1.4.

Figura 1.4.

Previziunea num rului de turi ti pe zone de destina ie



23

Asia de Est i Pacific, Asia de Sud, Orientul Mijlociu i Africa vor cre te cu peste 5% pe an, comparativ cu media mondial de 4.1%. Mai multe regiuni vor cre te mai lent decât media mondial . Europa î i va men ine cea mai mare pondere din totalul sosirilor, de i în timp aceasta a sc zut de la 60% în 1995 la 46% în 2020.

Totalul sosirilor de turi ti pe regiuni arat c , în 2020, primele trei regiuni re-ceptoare vor fi: Europa (717 milioane turi ti), Asia de Est (397 milioane) i Ame-rica (282 milioane), urmate de Africa, Orientul Mijlociu i Asia de Sud.

C l toriile pe distan e lungi vor avea o tendin de cre tere mai accentuat (5.4%/an) decât c l toriile pe distan e scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a c l toriilor pe distan e scurte în anul 1995, se va ajunge în 2020 ca acestea s de in aproape 76% din pia a turismului interna ional.

În privin a încas rilor din turismul interna ional se apreciaz atingerea sumei de 2000 mld USD în anul 2020. Astfel se apreciaz ca se vor cheltui ~ 5 mld USD în fiecare zi în întreaga lume.

Referitor la pia a european din care face parte i România, WTO identific urm toarele tendin e macroeconomice care se vor manifesta în viitorul apropiat:

1. Se previzioneaz ca sosirile interna ionale de turi ti s ating 1,56 miliarde în 2020 cu o cre tere medie anual de 4,1%. Se estimeaz c vor cre te c l toriile pe distan e lungi (de la 18% la 24% în 2020) în detrimentul c l toriilor in-ter-regionale.

2. Pân în 2020 Europa Central i de Est va atrage mai mul i turi ti decât -rile din Europa de Vest.

3. Sosirile interna ionale de turi ti în Europa vor ajunge la 717 milioane în 2020, cu o cre tere anual de 3%, sub media mondial de 4,1% fapt care va dimi-nua cota de pia a Europei.

4. Fran a va r mâne cea mai important ar receptoare de turi ti din Europa (pân în 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turi ti interna ionali).

5. Cele 10 ri balcanice vor ajunge s primeasc în 2020 pân la 79 milioane turi ti, 92% dintre ei fiind atra i de Grecia, Bulgaria, România i Croa ia. Acest lucru se datoreaz unei cre teri anuale de 4,6% în perioada 1995-2020.

6. Pân în 2020, 346 milioane de turi ti vor vizita zona Mediteranei (repre-zentând 22% din totalul mondial al sosirilor).

Alte tendin e care se vor manifesta în perioada urm toare ar putea fi: cre terea rapid a num rului de „low cost airlines” va avea ca efect cre te-

rea c l toriilor intraregionale; consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin „înghi irea” ope-

ratorilor de dimensiuni medii l sând marii operatori i micii operatori specializa i s deserveasc pia a;

tendin a de cre tere, în societ ile vestice, a num rului persoanelor în vâr-


24

st , a ratei divor urilor, a familiilor monoparentale i a c s toriilor la vârste mai înaintate i a respectului fa de natur ;

cre terea în importan a culturii. cultura reprezint o component a c l to-riei la peste 60% dintre turi tii europeni.

Pe lâng aceste previziuni de natur pur economic sunt necesare i anumite previziuni de natur social-psihologic pentru a putea în elege nevoile/dorin ele noilor turi ti i a veni în întâmpinarea lor cu produse i servicii care s satisfac întocmai a tept rile acestora.

OMT identific tendin ele care se vor manifesta, în acest sens, pe pia a euro-pean 15:

turismul este promovat de c tre guverne mai mult pentru profiturile eco-nomice ob inute decât pentru beneficiile sociale i îmbun t irea calit ii vie ii;

cre terea concuren ei între destina iile de vacan i alte forme de petrecere a timpului liber;

cre terea importan ei internetului ca mijloc de promovare i vânzare; parcurile de distrac ii tematice vor deveni din ce în ce mai populare prin

oferirea unei game largi de atrac ii i facilit i într-o zon relativ compact ; introducerea monedei unice euro are ca principal rezultat cre terea num -

rului de c l torii intraregionale.

1.4. Factori de influen ai fenomenului turistic

Industria turistic este acea parte a economiei, alc tuit dintr-o sum de activi-t i sau mai multe ramuri a c ror func ie comun este satisfacerea nevoilor turi ti-lor. În Dictionary of Travel, Tourism and Hospitality avem urm toarea defini ie a industriei turistice: ”termen ce descrie firmele i loca iile care ofer atrac ii, facili-t i i servicii pentru turi ti. Activit ile economice sunt grupate în industrii în func ie de produsele lor. (...) acea parte a economiei care are ca func ie de baz în-deplinirea nevoilor turi tilor16”.

Din industria turistic fac parte sectoarele17: - cazare i alimenta ie (în conformitate cu structurile consacrate, grupa “Hote-

luri i restaurante”): hoteluri, moteluri, case de oaspe i, ferme, vase de croazier , vile, castele, camping-uri, propriet i time-share, re edin e secundare, restaurante (clasice, cu specific, fastfood), baruri, cafenele; 15 Puiu Nistoreanu, Economia turismului, teorie i practic , Biblioteca digital ASE, (http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1), p. 11-12 16 Medlik, S., Dictionary of Travel, Tourism and Hospitality, third edition, Oxford:Butterworth-Heinemann, 2003, p. 166 17 Daniela Turcu, Janeta Weisz, Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timi oara, 2008, p. 7


25

- transport: sectorul comercial reprezentat de linii aeriene, curse navale, c i ferate, autocare, firme de închiriat automobile, operatori de taximetrie i sectorul

noncomercial constituit din automobile proprietate personal , aeronave proprii, iahturi;

- organizatorii de c l torii: agen ii de voiaj i touroperatori; - atrac ii-agrement: elemente naturale (forme de relief, gr dini, parcuri, lacuri

etc.) i construite - catedrale, castele, monumente, muzee, galerii de art , teatre, parcuri de distrac ie, facilit i sportive, cazinouri precum i festivaluri i evenimen-te cultural artistice;

- organizatorii/administratorii destina iilor: oficii de turism na ionale, regio-nale, locale.

Turismul evolueaz sub influen a unui num r mare de factori18 , ce ac ioneaz în mod global sau par ial, asupra unei forme sau componente a activit ii turistice. Factorii respectivi particip în diferite propor ii la determinarea fenomenului turis-tic, în func ie de con inutul lor specific, de momentul i locul impactului. Pe de alt parte, intercondi ionalit ile acestor factori, simultaneitatea ac iunii lor poten eaz efectul final, f când, astfel, dificil descifrarea aportului fiec ruia dintre ei.

Ca factorii reprezentativi, cu influen decisiv asupra dezvolt rii turismului, trebuie men iona i: veniturile popula iei, pre urile i tarifele, oferta turistic , pro-gresul tehnic, cre terea demografic i timpul liber. Factorii psiho-sociologici cu cea mai mare influen asupra turismului sunt: moda, tradi iile, dorin a de cunoa -tere, instruire.

Pentru a putea fi cuantificate influen ele acestor factori, este necesar structu-rarea lor în categorii relativ omogene. Exist numeroase modalit i de clasificare a determinan ilor turismului, precum i de evaluarea a m rimii i sensului ac iunii acestora. Le vom prezenta pe cele mai importante.

Dup durata ac iunii lor în timp: Factori cu ac iune permanent sau de durat : cre terea dimensiunilor

timpului liber, modificarea veniturilor, mic orarea demografic ; Factori sezonieri cu ac iune ciclic : succesiunea anotimpurilor, activi-

tatea în agricultur ; Factori conjuncturali: crizele economice, politice, catastrofe naturale.

În raport cu importan a sau rolul lor în determinarea fenomenului turistic: Factori primari: oferta, veniturile, pre ul, timpul liber, muta iile demo-

grafice; Factori secundari: climatul interna ional, complexitatea formalit ilor

de viz sau frontier , diverse facilit i, condi iile de organizare a activit ii

18 Rodica Minciu, Economia Turismului, edi ia a III-a, revizuit i ad ugit , Ed. Uranus, Bucure ti, 2005, p.39-49


26

În func ie de direc ia de ac iune, factorii pot fi grupa i în: Factori exogeni: evolu ia demografic , cre terea veniturilor, sporirea

gradului de urbanizare, amplificarea mobilit ii popula iei; Factori endogeni se refer la modific rile din con inutul activit ii tu-

ristice: lansarea de noi produse, diversificarea gamei serviciilor oferite, nivelul tari-felor i facilit ilor de pre , preg tirea personalului i dotarea cu for de munc . În raport cu orientarea influen ei lor asupra celor dou laturi corelative ale pie ei:

Factori ai cererii turistice: venituri, urbanizare, timp liber; Factori ai ofertei: diversitatea i calitatea serviciilor, costul presta iilor,

condi iile naturale, baza material ; Factori ai confrunt rii cerere-ofert : distribu ia agen iilor de voiaj, ca-

litatea infrastructurii, circula ia monetar , sistemul legislativ. Exist i alte modalit i i criterii de clasificare a factorilor de influen ai turismu-

lui, ce pot fi utilizate în func ie de scopurile analizelor. Este important s fie în eles fap-tul c ace ti factori ac ioneaz simultan, cu intensit i diferite, în anumite perioade de timp, fiind foarte dificil separarea i cuantificarea exact a influen ei fiec ruia.

În continuare sunt prezenta i câ iva dintre cei mai importan i factori determi-nan i ai turismului19:

a. Veniturile popula iei Majoritatea speciali tilor din domeniu apreciaz experien a veniturilor ca fiind

principala condi ie pentru manifestarea cererii turistice. Acest indicator exprim , în mod sintetic, nivelul de dezvoltare economic i

social al unei ri sau regiuni, sau indirect, posibilit ile popula iei respective pen-tru practicarea formelor de turism, suportul material al dezvolt rii turismului. De regul , nivelul de dezvoltare economic -financiar se m soar prin nivelul produ-sului na ional brut (PIB) pe locuitor.

Veniturile popula iei au ca destina ie, în primul rând, satisfacerea unor nevoi vitale ale oamenilor, reprezentând a a-numitul “consum obligatoriu”, ce are dimen-siuni relativ constante, deoarece este determinat de caracterul cvasilimitat al nevoi-lor fiziologice ale indivizilor. In al doilea rând, disponibilit ile b ne ti ale popula-iei sunt cheltuite pentru satisfacerea unor cerin e legate de satisfacerea unui anumit

grad de confort i abia în ultim instan , restul disponibilit ilor b ne ti se aloc pentru ob inerea unor bunuri i servicii legate de petrecerea timpului liber. Odat cu cre terea global a veniturilor sale, partea destinat acoperirii nevoilor funda-mentale ale fiec rui individ scade relativ, devenind, astfel, mai mari, disponibilit -ile b ne ti pentru a a-numitele “consumuri libere”.

19 Ion-D nu Jug naru, Economia turismului, note de curs, Universitatea Ovidius Constan a, Faculta-tea de tiin e Economice, 2009, p.9-12


27

Staticianul german Ernst Engel a demonstrat cu rigoare tiin ific existen a unor legit i în repartizarea veniturilor pe diferite categorii de necesit i, precum i în modificarea structurii acestor nevoi în func ie de varia ia veniturilor. Conform acestora, cheltuielile pentru turism se afl în corela ie direct cu evolu ia venituri-lor, iar varia ia lor este, de regul , mai ampl . Cu alte cuvinte, o cre tere a venituri-lor b ne ti, într-o anumit propor ie, ar conduce la o sporire, într-o propor ie mai mare sau cel pu in egal , a cheltuielilor pentru turism.

Influen a veniturilor asupra turismului este atât cantitativ , întrucât conduce la modificarea num rului de turi ti i de zile-turist, dar i calitativ , determinând ale-gerea unor destina ii mai îndep rtate, a unor structuri de primire turistic de catego-rii superioare, op iunea pentru anumite tipuri de mijloace de transport, etc.

M surarea influen ei veniturilor asupra cererii sau consumului turistic se poate realiza utilizând coeficientul de elasticitate ( Ev) , potrivit rela iei:

Ev = V

V:

C

C (1.1)

unde: C = cererea sau consumul turistic; V = veniturile;

= varia ia Prin valorile luate (situate, de regul , între + 1,2 i + 1,4), coeficientul de elas-

ticitate indic o leg tur direct i puternic între modificarea veniturilor popula iei i cea a cererii/ consumului turistic.

b. Pre urile i tarifele

Acestea reprezint un alt important factor determinant al evolu iei turismului. Datorit complexit ii activit ii turistice, influen a pre urilor i tarifelor se desf -oar pe mai multe planuri. Ac iunea acestora pot viza ansamblul produsului turis-

tic sau numai una (ori mai multe) dintre componentele sale : transport, cazare, ali-menta ie, agrement.

Pre urile i tarifele se stabilesc în raport cu destina ia turistic , respectiv cu zo-na, cu perioada de pe parcursul anului (în func ie de sezon), cu categoria de confort a structurilor de primire turistic sau a mijloacelor de transport utilizate, etc.

În general, pre urile i tarifele mai ridicate limiteaz accesul la serviciile turis-tice, conducând la sc derea num rului de turi ti i de zile-turist, la reducerea dura-tei medii a sejurului i a gamei de servicii turistice achizi ionate de turi ti. Pe de alt parte, pre urile i tarifele mai reduse stimuleaz , în general, cererea pentru anumite categorii de turi ti.

În practic , rela ia dintre pre uri/tarife i dezvoltarea turismului este mult mai complex , existând i situa ii de reac ii adverse, cum ar fi situa ia în care, tarife sc zute ori reducerea drastic a acestora s genereze neîncrederea turi tilor în cali-


28

tatea serviciilor, ceea ce conduce la refuzul acestora de a cump ra asemenea produ-se sau servicii.

Comensurarea influen ei pre urilor i tarifelor asupra turismului se realizeaz utilizând coeficientul de elasticitate Ep, potrivit rela iei:

Ep = P

P

C

C: (1.2)

unde: P = pre ul; C = cererea;

= varia ia Coeficientul de elasticitate ia, de regul , valori negative, ca expresie a reac iei

contrare a celor dou fenomene, i mai mici decât -1. Explica ia acestei sensibilit i mai reduse a turismului fa de pre uri const în faptul c varia iile de pre sunt mai pu in spectaculoase, acestea afecteaz mai uniform categoriile de consumatori, cli-entela este mai fidel fa de anumite destina ii turistice, se manifest o anumit rigiditate a obiceiurilor de consum .a.

Reac ia consumatorului de produse i servicii turistice poate fi influen at , îns i de modific ri ale pre urilor sau tarifelor produse pe alte pie e decât cea turistic

(autovehicule, carburan i, echipamente, etc.) c. Oferta turistic reprezint un factor cu influen direct asupra consumului tu-

ristic. Aceasta cuprinde resursele turistice naturale i antropice, echipamentele, for a de munc i produsele turistice, componente ce exercit o mare for de atrac ie asu-pra fluxurilor turistice.

Existen a acestor resurse turistice este esen ial pentru dezvoltarea turistic a unei localit i sau a unei zone. Sunt, îns , numeroase situa ii în care, resurse mai modeste, având valoare turistic mai redus , au devenit mai atractive pentru turi ti, prin calitatea superioar a presta iilor, prin dot ri i amenaj ri corespunz toare, care s favorizeze practicarea unor forme de turism mai pu in dependente de cadrul natural (turismul de afaceri, de cump r turi, de recreare, etc.).

d. Progresul tehnic influen eaz gradul de mobilitate a popula iei, favorizând

deplasarea în scop turistic, dar ac ioneaz i asupra altor fenomene, precum: urba-nizarea, industrializarea, calitatea mediului înconjur tor, acestea ac ionând, la rân-dul lor, asupra dezvolt rii turismului.

Deosebit de important este influen a dezvolt rii transporturilor asupra turis-mului. Orice manifestare vizând perfec ionarea c ilor i mijloacelor de transport, precum i a gradului de dotare cu automobile, determin varia ii ale mi c rii turis-tice.

De asemenea, progresul tehnic ac ioneaz i asupra dot rii cu echipamente i utilaje mai performante a structurilor de primire turistic având func ii de cazare,


29

alimenta ie public , agrement sau tratament, precum i asupra activit ii agen ilor de turism (prin utilizarea sistemelor de rezervare computerizat , a comunic rii prin internet, etc.)

e. Procesul de urbanizare determin o serie de muta ii în structura nevoilor po-

pula iei, influen ând direct i evolu ia turismului. Dincolo de avantajele urbaniz rii asupra dezvolt rii economice i cre terii calit ii vie ii, aceasta provoac i o serie de efecte negative, precum poluarea mediului i cre terea solicit rii nervoase a locuitori-lor, în special în marile ora e. Apare, astfel, nevoia de „evadare” din aceste aglome-ra ii urbane, spre zone nepoluate, lini te, pentru odihn , recreare, distrac ie, îndeosebi la sfâr it de s pt mân , dar i în perioadele de vacan e sau concedii.

f. Evolu ia demografic , respectiv dinamica popula iei i unit ile ce intervin

în structura acestora, pe vârste, profesii, medii, etc., influen eaz în mod direct dez-voltarea turismului.

Astfel, prin cre terea num rului de locuitori, se creeaz premisele sporirii nu-m rului de turi ti poten iali. In privin a structurii pe vârste a popula iei, trebuie sub-liniat participarea în propor ii diferite, a grupelor de vârst , la mi carea turistic . Fenomenul îmb trânirii popula iei, cre terea duratei medii a vie ii, a condus la spo-rirea num rului persoanelor de „vârsta a treia”, adic a acelor persoane cu cele mai mari disponibilit i de timp liber. Dac ace tia dispun i de venituri importante, a a cum se întâmpl în rile occidentale, unde pensiile medii ating valori ridicate, acest segment de popula ie devine o clientela ideal pentru activit ile turistice.

i distribu ia popula iei pe categorii socio-profesionale prezint importan deosebit pentru determinarea fenomenului turistic. Studiile au demonstrat c seg-mentele de popula ie cu nivel superior de preg tire, precum i întreprinz torii (pa-tronii) manifest mai mult înclina ie c tre consumul turistic, atât datorit unei per-cep ii deosebite asupra semnifica iei c l toriilor, dar i pentru c dispun de mijloa-ce b ne ti necesare. La cealalt extrem se pozi ioneaz lucr torii agricoli i locui-torii din mediul rural, atât, datorit structurii anului de produc ie agricol , cât i ca urmare a gradului mai sc zut de preg tire i a unei alte ierarhiz ri a nevoilor din partea acestora.

g. Un factor determinant al evolu iei turismului de importan deosebit este

timpul liber. Evolu iile acestuia condi ioneaz manifestarea cererii pentru consu-mul produselor turistice.

De-a lungul timpului, în ultimele decenii, datorit progreselor înregistrate în activitatea economic , a avut loc i o continu diminuare a duratei zilei i a s pt -mânii de lucru, precum i cre terea duratei concediului de odihn pl tit, care, în


30

majoritatea rilor lumii (cu unele excep ii, în special Japonia i SUA) este de cca 30 zile/an.

Turismul, ca modalitate pl cut de petrecere (ocupare) a timpului liber, se poate practica în special la sfâr it de s pt mân i în perioadele de concedii sau vacan e.

h. Ac iunile guvernamentale i facilit ile acordate de organizatorii de turism

pot îmbr ca urm toarele forme: - legisla ia în domeniul turismului (care poate îngr di sau stimula c l toriile); - acordurile interna ionale; - alinierea la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor; - formalit ile la frontier ; - sistemul de acordare a vizelor; - organizarea agen iilor de voiaj.

To i ace ti factori se intercondi ioneaz între ei, pot într-o anumit perioad de timp, s aib un impact mai mare sau mai mic asupra industriei turistice. Poten area efectului unui anumit factor este func ie de o multitudine de al i factori interni sau externi, direc i sau indirec i, astfel c o analiz temeinic a lor trebuie s aib în vedere aceste corela ii dintre ei. Pentru ob inerea de rezultate optime, operatorii din turism trebuie s in cont atât de mediul intern, cât i de cel extern în care activea-z , i, evident, de necesit ile, dorin ele, gusturile i preferin ele poten ialilor turi ti.

Mai subliniem i faptul c turismul, ca industrie, este extrem de sensibil la fluctua iile economiei mondiale20. Instabilitatea politic sau terorismul constituie frâne puternice pentru dezvoltarea turismului în rile respective, sau în regiunea respectiv . D. Întreb ri de verificare a cuno tin elor, teste gril , comentarii 1. Defini i no iunile: turism, turist, excursionist, vizitator interna ional, c l tor în tranzit, turism intern, turism receptor, turism emi tor, turism interior, turism na io-nal, turism interna ional. 2. Enumera i motivele de c l torie potrivit OMT. 3. Prezenta i componentele industriei turistice. 4. Caracteriza i principalele tendin e în dinamica i structura turismului interna ional. 5. Explica i influen a veniturilor (pre ului, ofertei, timpului liber, etc.) asupra evolu iei turismului. 6. Preciza i care este tipologia voiajelor utilizând urm toarele criterii: originea tu-ri tilor, modalitatea de comercializare a vacan elor, gradul de mobilitate a turistu-

20 Sheela, A, M. (2007), Economics of Hotel Management, New Age International, p.28


31

lui, frecven a de manifestare a cererii, tipul mijlocului de transport, motiva ia c l -toriei, caracteristicile socio-economice ale cererii.

***

1. Defini ia turismului ca fiind ansamblul de rela ii i fenomene care rezult din deplasarea i sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul i deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent i o activitate lucrativ oarecare apar ine lui:

a. O. Snack; b. W. Hunziker; c. K. Krapf; d. P. Kotler.

2. Factorii ce influen eaz dezvoltarea turismului în func ie de direc ia de ac iune sunt clasifica i în:

a. exogeni i endogeni; b. primari i secundari; c. economici i tehnici; d. sociali i demografici.

3. No iunea de excursionist este definit ca: a. cel care petrece cel pu in o noapte în locul vizitat; b. turist; c. vizitator de o zi; d. toate cele de mai sus.

4. În func ie de caracteristicile sociale i economice ale cererii, turismul se poate cla-sifica în:

a. turism particular, social i de mas ; b. turism organizat, neorganizat i mixt; c. turism de sejur, itinerant i de tranzit; d. turism lung, mediu i scurt.

5. Dup gradul de mobilitate al turistului distingem: a. turism particular, social i de mas ; b. turism organizat, neorganizat i mixt; c. turism de sejur, itinerant i de tranzit; d. turism lung, mediu i scurt.

6. Cre terea dimensiunilor timpului liber i modificare veniturilor popula ie consti-tuie factori de influen ai turismului ce intr la urm toarea categorie:

a. factori sezonieri cu ac iune ciclic ; b. factori cu ac iune permanent i de durat ; c. factori conjuncturali; d. factori ciclici.


32

7. Turismul receptor (inbound tourism) cuprinde: a. non-reziden ii care c l toresc în ara dat ; b. reziden ii unei ri date care c l toresc doar în interiorul acesteia; c. reziden ii unei ri date care c l toresc în alte ri; d. nici o variant nu e corect .

8. Turismul emitent (outbond tourism) cuprinde: a. reziden ii unei ri date care c l toresc doar în interiorul acesteia; b. reziden ii unei ri date care c l toresc în alte ri; c. non-reziden ii care c l toresc în ara dat ; d. nici una din cele de mai sus.

9. Turismul intern este sinonim cu: a. turismul receptor; b. turismul na ional; c. domestic tourism; d. inbound tourism.

10. Turismul na ional include: a. turismul intern i turismul emi tor; b. turismul intern i turismul receptor; c. turismul emi tor i turismul receptor; d. turismul interna ional receptor.

11. Evolu ia turismului interna ional se poate aprecia prin ac iunea urm torilor in-dicatori: a. sosirile/plec rile de turi ti;

b. încas rile/cheltuielile din turismul interna ional;

c. doar sosirile/plec rile de turi ti; d. doar încas rile/cheltuielile din turismul interna ional.

12. OMT consider c în anul 2020 num rul de sosiri din turismul interna ional va ajunge la:

a. 1,6 mld.;

b. 1,5 mld.; c. 1,3 mld; d. 2 mld.

13. Totalul sosirilor de turi ti pe regiuni arat c , în 2020, primele trei regiuni re-ceptoare vor fi:

a. Europa, Asia de Est i America;

b. Europa, Africa i America; c. Europa, Orientul Mijlociu i America; d. Europa, Asia de Sud i America.

14. Influen a veniturilor asupra turismului: a. este atât cantitativ , cât i calitativ ;

b. este cantitativ ;


33

c. se poate realiza utilizând coeficientul de elasticitate;

d. este calitativ . 15. Pre urile i tarifele pot influen a:

a. ansamblul produsului turistic;

b. nu pot influen a componentele produsului turistic; c. una sau mai multe din componentele produsului turistic;

d. nici un r spuns nu e corect.

Comenta i urm torul text:

„Orice încercare de a defini turismul i a-i descrie pe deplin scopul trebuie s ia în considerare diferitele grupuri care sunt implicate în, i sunt afectate de aceast in-dustrie. Perspectivele lor sunt esen iale pentru fundamentarea unei defini ii com-prehensive a turismului. Pot fi identificate patru perspective asupra turismului: 1. Turistul. Turistul caut experien e i satisfac ii fizice i psihice variate. Natura acestora vor determina în mod hot râtor destina iile alese i activit ile care îi fac pl cere. 2. Furnizorii de bunuri i servicii pentru turism. Oamenii de afaceri v d turismul ca o oportunitate de a face profit prin oferirea de bunuri i servicii cerute pe pia a turistic . 3. Guvernul rii gazd . Politicienii v d turismul ca pe un factor al bun st rii în economia pe care o guverneaz . Perspectiva lor este legat de veniturile pe care cet enii le pot ob ine din aceast afacere. Ei iau în considerare i veniturile din schimburile valutare ale turismului interna ional ca i taxele colectate de la turi -tii care cheltuiesc bani în ara gazd , direct sau indirect. Guvernul poate juca un rol activ în politica turistic , dezvoltare, promovare i implementare. 4. Comunitatea gazd . Comunitatea local vede turismul, de obicei, ca un factor cultural i generator de locuri de munc . Important pentru acest grup este, spre exemplu, efectul interac iunii dintre num rul mare de vizitatori i reziden i. Acest efect poate fi benefic, negativ sau ambele. Ca urmare, turismul poate fi definit ca ansamblul proceselor, activit ilor i rezul-tatelor ce provin din rela iile i interac iunile dintre turi ti, ofertan ii de produse turistice, guvernele rilor gazd , comunit ile locale i mediile înconjur toare, care sunt implicate în atragerea i g zduirea turi tilor.”

(Charles R. Goeldner, J. R. Brent Ritchie (2006), Tourism: principles, practices,

philosophies, tenth Edition, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, p.5)


34

E. Rebus21

1. 1. 2. 3. 2. 3. 4. 5. 4. 5.

Orizontal

1. Organiza ia Mondial a Turismului – abreviere. 2. Form de turism ce cuprinde non-reziden ii care c l toresc în ara dat . 3. Form de turism ce cuprinde reziden ii unei ri care c l toresc în propria ar . 4. Vizitator de o zi. 5. World Travel and Tourism Council – abreviere.

Vertical 1. Ansamblul de rela ii i fenomene care rezult din deplasarea i sejurul persoanelor în afara

domiciliului lor, atâta timp cât sejurul i deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire per-manent i o activitate lucrativ oarecare.

2. Form de turism ce cuprinde reziden ii unei ri date care c l toresc în alte ri. 3. Orice persoan care se deplaseaz spre un loc situat în afara re edin ei obi nuite pentru o

perioad mai mic de 12 luni i ale c rei motive principale de c l torie sunt altele decât exercitarea unei activit i remunerate în locul vizitat.

4. Persoan stabilit temporar în alt loc decât ara al c rei cet ean este. 5. Form de turism ce include turismul intern i cel emi tor

21 Imaginea din fundalul rebusului a fost desc rcat de pe http://office.microsoft.com/en-us/images/similar.aspx#ai:MC900413614|

cap 1

Documents