i ne avem

p c o n s i l i e r i j(i a s o c i a t ,

, î n 1 9 9 8 ,a

loj-Napoca

i"'

P a tim ile p o litic e i i d iv iz e a z ă ş i d u p ă 9

a n i p e re v o lu ţio n a riic lu je n i

1RATUCv a l u c r a ş i n o a p t e a

!..... " Copiatoare, iprîfiianle si 'SiriCanonîn rate şi leasing.

Copiatorul A3 NP 621$■cu avans de numai

540 DM+TVA! iJStn I.C. Bratianu 16, Tel/fax:191486

Începînd cu 1 ianuarie

1999abonamentul

la ziarul 'Adevărul ie Cluj" este ie 20.000 lei

________________________________f http://www.dntcj.ro/adevandfP

z ia r m â e p e n â e n t

A N U L IX N R . 2 4 6 5 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M A R T I,2 2 D E C E M B R IE 1 9 9 8 1 6 PA G IN I 1 . 0 0 0 LEI

VANZARIs t r . I. M a n i u 5 , t e l . 1 9 . 5 1 . 6 4

SERVICE dotare BOSCH

Petrila 4, tel.43.75.41

Ifremea riscurilor asumateVALER CHIOREANU

C' lasa politică românească nu este altfel decît economia , de piaţă la români. Atît politicienii (şi, prin extensie,

_ partidele din care aceştia fac parte), cît şi oamenii de afaceri sînt preocupaţi sâ obţină un cîştig rapid, să dea tunuri,

ca să apelez la un termen atît de des folosit după decembrie 39. Pe nimeni nu interesează ideea de a clădi ceva trainic, care se poate dovedi de folos ţării. îmbogăţirea rapidă, prin intermediul politicii sau, direct, al afacerilor, este scopul suprem ai românilor.

Există însă un timp al socotelilor. în prirpul rînd, pentm oamenii politici, a căror putere, trecătoare, se bazează pe votul cetăţenilor. Iar acest timp al socotelilor se apropie ameninţător pentru actualii guvernanţi, care n-au ştiut ori n-au dorit să ia măsurile politice şi economice care să ducă la împlinirea în practică a promisiunilor electorale. Starea ţării este jalnică, iar românii o duc tot mai greu. Drept urmare, ei îi sancţionează pe guvernanţi. Dar nu marşurile, grevele sau mitingurile de protest,

la care participă o parte a populaţiei, sînt lucrurile cele mai rele care li se pot întîmplâ guvernanţilor, ci scăderea încrederii tuturor cetăţenilor în'ei. în promisiunile, în buna credinţă şi în capacitatea lor de a îndrepta situaţia grea în care se află marea majoritatea românilor. în acest sens, foarte semnificative sînt rezultatele unui sondaj de opinie comandat de PNL, partid al coaliţiei majoritare, care nu poate fi bănuit de intenţia de a îngraşă liniile dure ale realităţii concrete din ţară. Sondajul confirmă scăderea popularităţii partidelor care alcătuiesc coaliţia la putere şi aceea a preşedintelui Constantinescu. CDR se menţine pe primul loc, dar diferenţa dintre alianţă şi principalul partid al Opoziţiei, PDSR, s-a redus la un singur procent. In lopul personalităţilor conduce, şi acum, Emil Constantinescu, dar avansul lui faţă de al doilea clasat, Ion Iliescu, este de doar două puncte. Fapt care face ca poziţia preşedintelui ţării să devină foarte vulnerabilă. De altfel, un reprezentant al partidului care a comandat sondajul a subliniat, la sfirşitul săptămînii trecute la Cluj, ca foarte reală primejdia în care se află Emil Constantinescu, ca urmare a dramaticei scăderi a popularităţii sale, şi a anunţat intenţia partidului său de a propune o discuţie foarie serioasă în cadml CDR şi cu participarea preşedintelui Constantinescu pe probleme de guvernare.

Este adevărat, discuţiile sînt oricînd bune. Mai ales în momentul de faţă şi cu deosebire pentru PNL, a cărui pondere în cadrul Convenţiei Democrate pare a fi crescut, în defavoarea ţărăniştilor, Urmările discuţiilor ar putea duce la o reaşezare a relaţiilor din Convenţie, idee susţinută de liberali, care revendică o mai mare participare la luarea deciziilor şi, implicit, o pondere crescută pe listele electorale. Dincolo de discuţii şi schimbări de poziţii se află însă situaţia ţării şi a politicienilor care o conduc. Este clar că a sosit timpul măsurilor dure, chiar cu riscul pierderii totale a popularităţii celor care se află acum la putere. Cine îşi asumă aceste riscuri? Preşedintele Constantinescu, în nici un caz. El a declarat recent, la Timişoara, că acceptă să piardă capital politic (pe care

Funar şi-a dat un prem iu de 12 m ilioane de le i

Cei mai cuminţi funcţionari din Primăria Cluj-Napoca au primit de la Moş daruri consistente. Fondulde premiere se ridică la 234 de milioane de lei. Banii provin din fondul de premiere anuală, de 2 la sută, (stabilit de primar) şi fondul de salarii aferent posturilor rămase vacante.

Din cei 376 de salariaţi ai acestei instituţii, au fost premiaţi doar 287. Prin urmare, un sfert dintre funcţionari nu au fost

vrednici să primească nici măcar tradiţionala "botă" de Crăciun. Majoritatea acestora (71) sînt cei penalizaţi, pentru câ l-au supărat pe primar, de-a lungul întregului an. -

După cum era de aşteptat, cele mai mari premii le-au primit căpeteniile: primarul,viceprimarii şi secretarul CL. Cum şefii nu greşesc niciodată,, sau dacă o fac nu are cine sâ-i pedepsească, aceştia şi-au primit porţia de bănet în valoare totală

de 26 de milioane de lei. Mai marelui Gheorghe Funar i-au revenit nici mai mult, nici mai puţin decît 12 milioane de lei. Stăpîniţi de cele mai curate gînduri, îi dorim acestuia sâ folosească sănătos premiul, pentru că este posibil să fie ultimul, de la anul, această funcţie din administraţia publică locală fiind asimilată cu cea de demnitar.

L .P .

DavidShtoyer, noul p r e ş e d i n t e e l

BDF, va locui la Cluj

De anul viitor, dl David Shtoyer, ales sîmbătă în funcţia de preşedinte al Băncii Dacia Felix, se va stabili în Cluj-Napoca. Deocamdată, Shtoyer, carc a lucrat timp de 20 de ani Ia cea mai mare bancă israeliană „Happo Alim” (în ultimii cinci ani fiind directorul sucursalei din Los Angeles al băncii sus-amintite), s-a întors în patria sa. După sărbătorile de iarnă sc va întoarce, însă, pentru a rămîne sâ conducă de la sediul central Banca Dacia Felix. A. V.

continuare în pagina a 4-a

A S I G U R A R E A R O M A N E A S C A A S I R O M

S u c u r s a l a j u d e ţ u l u i C l u j

S t r . C l i n i c i l o r n r . 2 0 - 2 2

T e l e f o n : 1 9 4 . 1 8 4 , 1 9 5 . 3 7 8 , f a x : 1 9 6 . 5 7 1'/T~

 U T 0 : C A S C © ‘ _ConducereaSucursaleiÂSIROMCluj,ureazăasiguraţilor,colaboratorilorşi salariaţilor

săi, multă sănătate, fericire şi un an nou plin de succese.

/P r o g r a m u l p e n t r u în c h e ie r e a a s ig u r ă r i i o b l ig a to r i i a u to e s te :- luni - vineri între orele 7,30 - 18,00;- sîmbătă între orele 8,00 - 13,00. \- în zilele de 26-27 decembrie 1998 şi 2-3 ianuarie 1999 între orele 8,00 - 13,00.

Descentralizarea FPS-ului a avut ca

efect accelerarea privatizării

FPS C luj se a flă pe p rim u l loc in ceea ce p riveşte va lo area de adjudecare a so cie tă ţilo r

• în medie, societăţile clujene s-au vîndut la un

preţ de 6,5 ori mai mare decît

valoarea lor nominală *

Vineri, Sorin Naş, directorul FPS Cluj, a participat la Satu-Marc la o şedinţă de bilanţ a anului 1998 la carc au fost prezenţi reprezentanţi ai tuturor direcţiilor teritoriale ale FPS din Transilvania şi Banat. Analiza rezultatelor a arătat că procesul dc privatizare din aceste zone a. decurs bine. Concluzia şedinţei a fost că descentralizarea FPS-ului, începută în luna septembrie, a avut ca efect accelerarea privatizării. în judeţul Cluj, din 50 de societăţi trecute în proprietate privată, 30 au fost

O .C .B :continuare în pagina a 12-a

s t r . B - d u l E r o i l o r 2 1

cu oca%inN$ârbâtorilorde QrnciuD

ş î c^n u l^ /V ou , colaboratorilor/ sa la ria ţilo r

ş i tu tu ro r clienţilor care au v iţita t magazinul

nostru multa sânatate, fericire ş i un călduros

mulţi am 1999"

^ârbatori fericite/ I

. .................

in n iiB iiia ra ip î^■ăciuniftui ş i a A n u lu i N o u

A L A D E D ISTR U B U ŢIE CLUJ Vor aritgajâţilor, co laboratorilor ş i

clienteleij

BIBLIOTECA ENTRALA UNIV

( 2) marţi, 22 decembrie 1998 AGENDA

• Azi: Calendarul ortodox:Sf.Mc.Anastasia; Sf.Mc.Hrisogon şi Teodora; Calendarul greco-catolic: Sf.M.Anastasia Romana (+290); Calendandromano-catolic Ss.Francisca Cabrini şi Flavian, m.

• Mîine: Calendarul ortodox: S flO Mucenici din Creta; Cuv. Pavel şi Naum; Calendarul greco-catolic. S flO martiri din Creta (+250); Calendarul romano- catolic. Ss.Ioan din Kety, pr, Victoria. fc.m.

li felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

(frM jg jpM gg• PREFECTURA,CONSILIUL

JUDEŢEAN: 19-64-16•PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZIE 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26POLIŢIA CLU-NAPOCA:

955 si 43-27-27 •POLIŢIA FEROVIARĂ CLU-NAPOCA: 13-49-76

• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZIE 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERH: 981 •PROTECŢIA CIVILÂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCA ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

• SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991 INFORMAŢIE 931

• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE: 19-8748 •SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APÂ CANAL: 19-63-02• S.C. ’SALPREST" S.A.: 19-55-22 SC PRIVAL: 17-43-86

• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢn GAZE

928,433424•AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; - iotcm - 43-20-01;Torda - 3 M 7-62; Dej -21-20-22

CURSE IN T E R N A Ţ IO N A L E d in Autogara I I :

•C lu j-M ţx x a -Budapesta, cu plecare din Guj-N;şpoca în zilclcdc Iu ti, marţi, jo i şi vineri la era 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilelcdcmarţi, miercuri, vineri şi sîmhătâ la ora 11,00. •Cluj-Napoca - Brancn (Germania),

cu p lecă ri m ie rcu ri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 si vineri ora 10.

IN F O R M A Ţ I I A n loga ra I: 14-24-26 A utogara I I : 43-52-78______

FA RM A C II*farmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu'serviciu prelungit: Fannacia "INTERPHARM ", str. 1 Vi)ti averii nr. 5, telefon 42-71-96 orar8-22, Fannacia "CLEMATISFARM", P-ţa U n irii nr. 10, telefon-19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Fannacia nr.6, "SPERANŢA", P-ţa A.Iancu nr. 5, telefon 19-64-56, orar 20-8.

1 A K O .M ; 25.UU99H- 27.0X1999 lu n i

6,3Î)12,0020.00

DUC8,4014,1021.00

DUC10,4018,30

~7 ClUJ11,4819,30

m a rţ i10,0018,35

11,0019,35

82017,05

9,3018,05

m ie rc u r i. 10110,0020,00

11,0021,00

8.3018.30

93019,30

v in e r i820

15,0010,3016,00

7,0012,2019.40

8,0014,4021.50

sîmbătă -6.30

16.308,40

17,3015,00 16,00

dum in ică- - 19,40 21,50 |

P re ţ b ile t: 392.000 le imarti: C luj -Ţ Budapesta 12,10-12,20

io i : Budapesta -> Q u j 11,10- 13,25 P re ţ b ile t; 119$ dus-întors

TELEFON: 1301-16.

R E P U B L IC A -Dansează cu m ine, SU A - premieră (10; 12,30;

15; 17,30; 20) * . V IC T O R IA :. Răzbunătorii, SUA (11; 13; 15; 17; 19) * A R TA: Săru tu l carc ucide, SUA - premieră (12; 14,30;

17; 19,30) * FAVO R IT: Coana după cadou, SUA (11; 13; 15; 17; 19) * M ĂRĂŞTI: Cala film u l ui

pentru cop ii (1 3 ); C.LJanc, SUA

(15; 17; 19).

TURDA: FOX - Şacalul, SUA D E J : A R T A : N e în fr ic a ta

M ulan, SUA; 7 ani în Tibet, SUA

G H E R LA : PACEA - 17-20.12.:

D octor D o littlc , SUA; 21-23.12: Coana după cadou, SUA C A L A F IL M U L U I P EN TR U C O P II

18.12 - Cartea Junglei, SU A;19.12 - Anastasia, SU A;20.12 - Singur acasă 3, SUA;21.12 - M ica sirenă, S U A;22.12 - Flubbcr, SUA;23.12 - Toy story, SUA;

24.12 - 101 Dalmaţicni, SUA.

Opera Românăprezintă mîine,' 23 decembrie, ora 18,30 K KiOI.KT TO

M a rţ i, 22 decembrie Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00, 15:00, 16:00, 19:00.Ştiri BBC: 6:00-6:30, 11:00-11:30, 14:00-14:30,18:00-18:30,

21:00-21:30. 6:30 Transilvania M atinal 9:00 -13:00 Patrula de serviciu. 13:00 România Actualităţi. 13:20-14:00 Cale Concert 14:30-18:00 Prob Noblem. 18:30-20:00 Faptul serii 20:00-21:00

Top Ten - Hertha Belman. 21:00 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Boys & Giris - Selma Dragoş şi Tăvi Topaa 1:00-6:00 Music Non-Stop.

B IB L IO T E C I■ B.C.U. “ Lucian Blaga” (strada

C lin ic ilor 2): O ra r: ziln ic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.

■ B ib lio teca Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-jo i: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. F IL IA LE (Zorilor, Mănăştur, \ Mărăşti, Gheorgheni), ORAR lum, miercuri, joi: M-19,45; marti, vineri: 9-14,45. S A IA DE LECTURA (Str. M Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă 9-13,45. SECUA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului n r.l, telefon 43-84-09) lum, joi: 14-18, marti miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECÂ, ORAR: luni-jo i:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: lun i- jo i: 9- 16,00; vineri: 9-14. F IL IA L A ECONOMICO-IURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR luni, miercuri: 8-15; m aiţl jo i 13-19,45; vineri: 8-13.

■ B ib lio teca Academ iei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: lun i - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.

■ B iblioteca Germană (strada Universităţii 7 -9 ) : luni -10-14; marţi miercuri, jo i -12-16; vineri -10-16.

B iblioteca Am ericană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 -9 ) . Orar: luni - jo i: 10 -18 ; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. O ferim consultanţă pentra studii în USA.

B ib lio teca B rita n ică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 -19 ; m aiţl jo i, vineri: 9 -14.

B ib lio teca “ H e lta i” (strada C lin ic ilo r 18). Orar: z iln ic 10 - 18;

ătă: 9 -13.Biblioteca G u b u lu i Studenţesc

C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9 ) . Orar marţi 18 -1 9 ; jo i 19 - 20.

Biblioteca C en tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C . Brătianu 22); Orar luni-vineri 10-19.

■ Biblioteca C en tru lu i C u ltu ra l German' "Ile rm a n n O b e rth ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, m arţi miercuri, joi: orele 16-20.

Biblioteca “ V a le riu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

Biblioteca Soros C lu j (str. Ţebci nr. 21). Orar: lun i 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "B ib los" (str. C lin ic ilo r nr.28). Orar: luni 13-17; m arţi miercuri jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină tn diferite limbi).

Marţi, 22 decembrie Programul 1: 6,00 România: ora

6 fix - Cafeaua de dimineaţă; 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR laşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ecran de vacanţă; 13,00 Natacha (r);13,50 Teleshopping; 14,00 TVR Info;14,10 Santa Barbara (r); 14,55 Teleshopping; 15,00 Emisiune pentrupersoanele cu / - ................ '.' ii.nnii.i~ n i.nn.. „ „ h.i...i~ v

handicap t e l e s p e c t a t o r • j(m a g a z in ) ;15.30 Arhive româneşti (r); 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 Micuţa Memol (desene animate);17.30 în flagrant (anchetă); 18,00 TVR Info; 18,10 Serial: Nick Freno - profesorul perfect (e p .l) ; 18,35 Stăpînul lumii (desene animate); 19,00 Sunset Beach; 19,50 Săptămînă Naşterii Domnului; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo,’ ediţie specială, sport; 21,00 Luiza (documentar); 21,30 Film: Priveşte înainte cu mînie (România 1993); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Opinia publică; 0,15 Nocturna pop...

P ro g ra m u l 2: 6,30 TVM.Telematinal; 8,00 Delfi şi prietenii săi; Cenuşăreasa; 8,50 Ş tiri bancare şi bursiere; 9,00 Documente culturale (r);9,50 Un cîntec pentru fiecare; 10,00 U ltim u l tren (r); 11,00 S.O.S. Patrimoniul (r); 11,30 Scena politică (r); 11,50 Un cîntec pentru fiecare;12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ... (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Primul val (r); 13,45 Un cîntec pentru fiecare; 14,00 Convieţuiri (magazin);15.00 TVR Info; 15,10 Ecran de vacanţă. Desene animate; 15,35 Delfi şi prietenii săg 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Sus la poarta raiului - ecou de colind; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Care pe care?; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 191,10 Dosarele istoriei; 20,10 Natacha; 21,00 Sensul tranziţiei; 22,00 Teatru TV: „Vacanţă de Crăciun” , după romanul „Accidentul” de M iha il Sebastian; 0,00 Pelerinaje; 0,30 TVM. Mesager.

PRO TV : 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,10 R işti şi c îş tig i (r); 9,35 Roata norocului (r); 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45 Film : Patton (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Ultimul zbor (SUA 1990); 14,35 Suflet de femeie; 15,15 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Dreptul la iubire; 18,15 Ştirile Pro TV;18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Spitalul de urgenţă; 21,30 Lois şi Clark (serial); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea z ile i; 22,30

Veronica; 23,00 Ştirile Pro TV/Profit;23,20 Chestiunea zilei; 23,30 Walker, poliţist texan; 0,15 Dosarele X (seria IV,ep.2); 1,00 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,05 Nemuritorul; 2,00 Vărul din străinătate; 2,30 Grace; 3,00 Cheers;3,30 Taxg 4,00 Dreptul Ia iubire (r).

M iercuri, 23 decembrie Program ul 1: 6,00 România: ora

6 fix - Cafeaua de dimineaţă; 9,00 TVR C luj- N a p o c a ;10,00 TVR

* ' x M a rţi,j2 2 decembrie ţ 1 ! 6,00 V ideo-' ^'X^Ufc^text; 21,00

u reisntri oncnaa sţxv leniliDedicaţii muzi­cale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 Închiderea programului.

y PORTAL191 export ■ ■ m sn u u .

M arţi, 22 decembrie17,00 Rock Out The Earth -

emisiune muzicală; 17,30 Castelul minunat - serial pentru cop il ep.l;18,00 Drumul spre infern- film; 19,30 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 20,00 Asta a fost atunci acum e altceva - film ; 21,35 O altă viaţă - serial; 22,30 O deghizare

perfectă - film ; 0,00 Electric Blue - program erotic; 1,00 Videotext.

TELE EUROPA NOVA Ciul

M a rţi, 22 decembrie15,00 Preludiu muzical; 15,05

Serial: Pacific Drive; 15,30 Serial: Medici la datorie; 16,15 Serial: Hotel;17,00 Serial Cele douâ Diane; 17,40 Videoclipuri muzicale; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj;19.30 Serial: Rosseânne; 20,15 V ideoclipuri muzicale; 20,16 Chemarea pămîntului (interactivă);21.30 Info nova; 22,00 V.J.Spirit (dedicaţii muzicale); 23,00 Închiderea programului.

Info; 10,05 TVR Iasi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ecran de vacanţă; 13,00 Natacha (r);13.50 Teleshopping; 14,00 TVR Info;14.10 Santa Barbara (r); 14,55 Teleshopping; 15,00 Tradiţii; 15,30 Pro Patria; 16,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Micuţa Memol;17.30 Medicina pentru toţi (magazin medical); 18,00 TVR Info; 18,10 Nick Freno - profesorul perfect (serial); -18,35 Stăpînul lumii (desene animate);19.00 Sunset Beach; 19,50 Săptămînă Naşterii Domnului; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 M em oria lu l durerii (documentar);22.10 Cinema ’ 98 (magazin cinema);22.55 Jurnalul de noapte; 23,10 Cultura în lume (magazin); 23,55 Varietăţi muzical-coregrafice.

P ro g ra m u l 2: 6,30 TVM .Telematinal 8,00 Delfi şi prietenii săi;

L Micuţa Memol (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere; 9,00 Teleenciclopedia (r);9.50 Un cîntec pentru fiecare; 10,00 Opinia publică (r); 10,50 Un cîntec pentru fiecare; 11,00 Pelerinaje (r);11.30 Mapamond (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ... (r);12.55 TVR In fo ; 13,00 Sănătate, câ-i mai bună decît toate! (r); 13,30 Ecclesiast ’98 (r); 14,00 Emisiune în limba maghiară; 15,00 Japonia şi criza economică; 15,10 Ecran de vacanţă. Desene animate; 15,35 D e lfi ş i prietenii săi; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 în Seara de Moş A jun ; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Care pe care? Liceeni în competiţie;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Contemp-Art; 20,10 Natacha; 21,00 Pentru dvs., doamnă!; 22,00 Film: O fată de viaţă (SUA 1995); 23,35 Meridianele dansului; 0,05 Ghici cine vine la mine?; 0,35 TVM Mesager.

PRO TV : 7,00 Bună dimineaţa, PRO TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,10 R iş ti şi c îş tig i (r); 9,40 Roata norocului (r); 10,10 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 F ra ţii Hardy; 11,30 Aventurile lu i Nancy Drew; 12,00 Norocosul; 12,30 Totul e trecător;12.55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Heidi (Elveţia/Austria/SUA 1993, p.I);14,40 Suflet de femeie; 15,25 Tînăr şi neliniştit; 16,10 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Dreptul la iubire; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi;18.50 Roata norocuiui; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu;19.30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: Bed of Roses (SUA ’96); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22^30 Nebun după tine (serial); 23,00 Ştirile Pro TV/Profit; 23,20 Chestiunea zilei;23.30 Walker, po liţis t texan; 0,15 Dosarele X; 1,00 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,05 Nemuritorul; 2,00 Vărul din străinătate; 2,30 Grace; 3,00 Cheers; 3,30 Taxi.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

7Z3f/*j

M arţi, 22 decembrie Ştiri: 6,40, 7, 7,40, 8, 8,40,9,10,13,14,15,16, 17, 18. 6,00-10,00 ‘‘Primul salut” . 6,20 Agendazilei. 6,50,7,50

Horoscop. 7,20 Revista presei locale. 7,27 "Plus” , pamflet (Adrian Suciu).8.20 "CD Sport” (Cătălin Berindean).9.20 ‘‘Ce mai crede lumea” , sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14,00 "CD Player” . 10,20 Revistapresei centrale.10.40 "D ivertis Radio B litz ” . 10,50 “ Plus” , pamflet, Adrian Suciu, r. 11120,13.20 B ule tin financiar (M ircea Bucin). 11,40 ” Cu dreptul înainte” , rubrică juridică (GabrielaUngureanu).12,00 “ Chemarea muntelui” (Dan Creţa). 14,00-18,00 Caleidoscop CD.14,30 “ Z iua în cîteva vorbe” , declaraţia z ile i. 15,20 “ Ce mai crede lunea” , r. 16)20 "Chemarea muntelui” (Dan Creţa şi Constantin Mititeanu).17.40 "Divertis Radio Blitz” , r. 18,10 "C D Sport” (Cătălin Berindean), "Stoteze financiare” (MirceaBucin).

19,00 “ Retro Gold” , Tiberiu Crişan. 21, 24 ,2 ,4 Retrospectiva ştirilor z ile i 21,05 •"Franţa Muzicală” , Laura Runcanu.21,30 "Cu capsa pusă” , Tudor Runcanu si Horaliu Niooară.

U N I P L U S R a d i oM a rţi, 22 decembrie

Program informativ BBC: 6,00- 6,30; 11,00; 14,00-14,30; 18,00-1830;21.00-21,30. 6,00-10,00 “ Răsărit pe FM ” . 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus;7,20,8,20 Sport; 7,45 Vos Populi; 8,35 Revistapresei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor; 10,00-11,00 “ Anti-Stress” . Program preluat de Ia Uniplus Radio Bucureşti. Muzică, ştiri locale şi naţionale la oreie 10,00,12,00,13.00.14,30-18,30 "M usic Expres” .19.00-21,00 "Animaţie” . 21,30-23,00 "Casa sunetelor” - o emisiune de Mihai Godoroja.

M a rţi, 22 decembrie_Mdia 5:00-8:00BunăfţACT dim ineaţa! 8:00-

11:00 Pauzele de

loca le ; 8:20 actua lita tea locală , recomandări TV ; 8:37 trafic, anunţuri u t ilita re , agenda cu ltu ra lă ; 8 :50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări T V ; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:0&-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Fabrica de h itu ri - realizator A lex Preda. 23:00- 24 :00 Contact G o ld - re a liza to r A lexandru Gheorgjriaş. 24:00-3-.00 Super50(r). 3:00-5:00 Discontaet.

concursuri: 14-15 "N outăţi la Radio Sonic (noutăţi muzicale, concurs)” . 15- 17 McSonic (dedicaţii m uzicale cu premii McDonald’s). 17-19 "Polisonic” (caleidoscop, in fo rm aţii concursuri). 19-20 "H o lly w o o d M u s ic & F ilm ” (coloane son ere din film e, realizator Ioana Lascu. 20-23 "Musicbyrequest” (dedicaţii în direct). 23-2 "Sonic Rock” (Rareş Ion). 2-6 Music Ncn-Stop.

RadioSonic-M 6H,tt MHz

CasasunetekGodoroja.

dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei

M a rţi, 22 decembrie Ştiri: 8,10,12,14,17,19,20.6-10

"Cafeaua de serviciu” (maxima zile i, programul zile i laRadio Sonic, meteo, horoscop, curs valutar, infotmaţii utile, revistapresei programe T V şi dnona, o re ţe tă pe z i, agenda cu ltu ra lă , concursuri). 10-14 "Z iu a în amiaza mare” :Urechile c iu lite (comentariul z ile i), Basca cu bretele. Mondosport, G ura lum ii, Surplus, Ş tir i externe,

M a rţ i, 22 decembrie6,00 Bană dimineaţa. O emisiune

cu informaţii, actualităţi şi muzică realizată de Dan H orea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit prin ţară. De la Studioul de Radio C lu j prezintă Dan Horea. 11,05-13,00 T ranz it - amprenta prezentului. D in sumar: tehnici de comunicare, terapii neconvenţionale. Redactor Melania Drăgan. 12,15

M ic ro fo n u l le aparţine ascultătorilor cu probleme sociale. P u te ţi in tra în d ire c t la te l.42 .00 .31 . 13,00 R ad io ju rna l Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, ded ica ţii de m uzică uşoară în direct. 13,50 Buletin de ştiri 16)30 Em isiunea în lim ba maghiară. 18)00 Radiofax. Actualitatea în 60 de m inu te . In fo rm a ţii la z i, re po rta je , corespondenţe d in judeţele transilvane. Prezintă Dan M o şo iu . 19,00 R ad io ju rna l Bucureşti. 19,15.-20,00 De la est la ves t, de la no rd la sud. E n c ic lo p e d ie geogra fică de educaţie şi cultură. Redactor Traian Bradea. 20,00 Ş tiri. 20,05 D in grădina cu f lo r i multe, cîntece şi jocuri populare - dedicaţii muzicale la cererea ascultătorilor oferite de Codruţa Aron. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

CLUJ-NAPOCA, str.PRO FCIORTEA nr. S

(cartier Grigorescu) CONSULTAŢII-

Prof.dr. LUCIAN LAZAlţ(Ginecologie, Chirurgie, Oncologi,

L , M i: 15-18; M a , j :1 6 * ’-18

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 14 “ -16; V : 15-ţ? S : 9 -11

Dr.DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18-20; Ma,J:18“)) V: 16-20

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04

în tim pu l orelor de funcţionate • a cabinetului

D r . T O M A T . MUGEA♦ chirurgie plastici♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păi♦ lifting facial♦ rinoplastie j♦ varice

♦ tratament chimic al acneci

MKPASf M Y V - tT ,a l4 -1 4 --

' POLICLINICA INTERSERVISAN

*<n Bt8catynr.5,«art- GtewgfrsiSTOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUSO LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI® LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECO® FIE ♦ ALERGOLOGE ♦ DERMATOW G1E ♦ CHIRURGIE 4 ORTOPffll ♦ O.RL ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GDI COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATH

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE,

Examinări Doppler - Histerosalpingigrafii pentn

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imunologi:■ Pararitologie Determinare Rh - Testek sarcină - Antigen HBS - Elisa Tcs! Examinări citologice pentru depistam cancerului de col uterin - Investigaţii pari sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7-21 . Medic de gardă: orele 21-7 Rezervare, consnltatil

. la tel. 41.41.63. j

li

s.c D e n t a l R O V A S O C O L O V

’ | Calea Moţilor 106, ap.5 [Tratamente «tometologlO

complexaO terapieO protetică (ceramică)

. O chirurgie (rezecţil iiBpiante)

P ro g ra m ă r i la te L î 430028 Z iln ic orar: ÎN 1 9

sîmbala 1 0 -1 3 v

sil

Pentru studenţi/pensionarii şomeri, reducere.

• PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂIBGAEU Dr. A5GELA CĂLUGĂRII .

Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIIL , M i , V -1 7 -2 0 S - 8 -1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.6

AL1AHŢA AHTISDICIDL I F E L I N E~~Ţr— Sufletul nostrn la tispoziţia

dumneavoashi Telefonul # ^ - r 7 \ de noapte telefonul vieţii.

19 1 6 4 7Gardă de noante. orele 20-08.

Linia telefonică de intervenţie în crai şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LABORATORUL BE SASATATEMLWALA CLUJ s« la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, fatre orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile anumărul 186864. —

'.S

„ o e v A R U USa C iul----- R O Z A V /N T U R /L O R marţi, 22 decembrie 1998

Canalul Panama va fi transferat

lanamezilor în 1999(AFP)

Canalul Panama va fi în cele din urmă transferat iezilor la încheierea unui proces pe etape, proces

Statele Unite speră să-l încheie în mod calm, la decembrie 1999, după ani întregi de polemică cu jastă mică ţară din America Centrală. Statele Unite impetuosul lor preşedinte, Theodore Roosvelt, au jlatPanama să devină un stat independent în 1903, ţi ce Congresul columbian a respins condiţiile lililede Washington pentru construirea Canalului. Ultimei, cei doi parteneri au avut o relaţie marcată de

şi ură.Ultimul incident a survenit cu prilejul negocierilor jtni înfiinţarea unui centru de luptă împotriva

ir, care ar fi prelungit, dincolo de 2000, controlul ;Ă asupra cel puţin uneia dintre bazele sale din 'maia. Negocierile au fost întrerupte în septembrie,

acuzînd Statele Unite că intenţionează să se jvească de acest centru pentru a menţine în zonă o flenţă militară excesivă, Washingtonul afirmînd că aamezii vor să restrîngă excesiv şi personalul şi durata

i. Acest incident a fost, desigur, cel mai puţin jav dintr-o istorie marcată de protestele regulate ale

împotriva unei prezenţe americane apreciată aexcesivâ, discriminarea sistematică ale cărei victime nil panamezii, atunci cînd solicitau un loc de muncă Canal, sau de disputele privind suveranitatea.Ura panamezilor a explodat uneori, de exemplu, cu jrilejul manifestărilor din ianuarie 1964 în legătură cu tefiunea drapelelor arborate în şcolile din zona talului. Confruntările s-au soldat cu 20 de morţi de

panameză şi patru victime în rîndul militarilor «ncani. Această criză a provocat suspendarea ilaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, timp de un ide zile. Panama şi-a reafirmat suveranitatea asupra Jegului teritoriu, urmînd ca drapelele celor două ţări i fie înălţate; de acum înainte, deasupra tuturor Mirilor din zona Canalului.Tratatul Hay-Buneau Barilla, care stabilea o zonă # de 16 km pentru construirea Canalului Panama, Itrea Washingtonului drepturi “comparabile” cu cele fcunei ţări suverane. El se afla astfel la originea tuturor înţelegerilor, deşi nu acorda americanilor o îiveranitate” în sensul propriu al cuvîntului. Americanii «iderau, cu toate acestea, că se află la ei acasă şi aeficiau de spitale, şcoli, case, magazine mult mai ie decît cele ale panamezilor. Toate posturile ierarhice rezervate americanilor, care, la muncă egală, aveau

ilarii superioare. Această ultimă diferenţă persistă în Mimare. în octombrie, preşedintele Emesto Perez lalladares a anunţat că americanii vor avea salarii

ice cu cele ale panamezilor, începînd din decembrie , '.“Nimic nu justifică salarii mai mari cu 15 la sută !®tni americani”, a declarat el. Cele 35 milioane dolari pe vor fi economisiţi în felul acesta vor fi investiţi pntru educaţia panamezilor.Procesul care a dus la negocierea noilor acorduri Jipra Canalului a fost marcat de neîncredere, Statele iiehotărînd, în cele din urmă, să cedeze din cauza ttiimii internaţionale şi de teama unor acţiuni detotaj.Fostul preşedinte Jimmy Carter a recunoscut, recent, Washingtonul nu ar fi putut face nimic pentru a ţiedica închiderea Canalului, adăugind că interesul Wor Unite este de a avea relaţii bune cu un popor%r. ..."ratatele Torrijos-Carter, semnate în 1977, la tshingţon, garantează neutralitatea zonei Canalului ‘Stabilesc condiţiile transferului, pînă la retragerea ' lă a Statelor Unite, în decembrie 1999. Acest proces, liatîn octombrie 1979, a continuat de atunci “fără Jstacole”, potrivit purtătorului de cuvînt al Comisiei fiului, Cinthia Riddle. Şi aceasta în pofida invadării Wa, lansată în decembrie 1989 de către preşedintele rican George Bush, destinată capturării omului forte rîgimului, generalul Manuel Noriega, în prezent închis platele Unite pentru trafic de droguri şi spălarea iilor. -Administraţia Canalului, precum şi 92 la sută din ’sonal, sînt în prezent panameze şi se speră că, după Wcr, americanii vor continua în cea mai mare parte lucreze în zona Canalului. De fapt, doar locuinţele «naiului american şi cîteva baze militare rămîn să 'transferate către Panama. Printre acestea din urmă, mai importante sînt baza aeriană de la Howard şi :,IJ| Clayton, care vor urma să treacă sub suveranitate ,Jmeză, la 30 noiembrie 1999. Singurul inconvenient ‘'Putea constitui, atunci, curăţarea cîmpurilor de tir, ‘".potrivit unor organizaţii ccologiste, ar fî ' minate de resturi de produse chimice şi muniţii.

Jl e f o r m e p e p l a n m i l i t a r I n C h in a(Reuters)

întreaga lume urmăreşte cu nervozitate creşterea puterii militare a Chinei. Avioanele militare moderne, Suhoi, de producţie sovietică, sînt la nivelul aparatelor americane F-16; Rachetele sale balistice pot atinge ţinte pretutindeni în lume; submarinele din clasa Kilo, de asemenea ruseşti, îşi urmăresc ţintele în apele din apropierea Taiwanului. Asta la prima vedere. Pentro că, în afara unui mic număr de jucării încorporînd tehnologie înaltă, armata chineză deţine o cantitate apreciabilă de echipament depăşit, trupele sînt prost antrenate, iar corpul ofiţeresc este pus pe căpătuială. De mai mult timp, armata a făcut rost de fonduri administrînd discoteci şi hoteluri. Departe de a prezenta un pericol pentru pacea lumii, analiştii - occidentali consideră că însăşi

China se simte ameninţată.Considerată în mod peiorativ de

experţii militari occidentali drept cel mai mare muzeu militar activ din lume, Armata populară de eliberare, cu 2,5 milioane de militari, este încadrată de puternice forţe convenţionale şi nucleare.

Astfel, China este înconjurată de trei puteri nucleare; Rusia, India şi Pakistan. Chiar de patru, dacă socotim şi prezenţa americană în Asia, în timp ce puterea sa militară nu prezintă un pericol imediat la adresa vecinilor săi şi constituie o problemă strategică îndepărtată pentro Statele Unite.

Expertul militar Robert Ross afirmă că, şi în cele mai dure scenarii ale Pentagonului şi Agenţiei Centrale de Investigaţii, “este puţin probabil că puterea militară a S.U.A. în zonă ar putea fi afectată în următorii 25-30 de ani."

Armata chineză a parcurs un drum lung după înfrîngerea sa, de către trupele vietnameze, în timpul scurtului război desfăşurat în 1979

de-a lungul frontierelor. De atunci, însă, China şi-a modernizat armata, întărind capacitatea de luptă a trupelor, achiziţionînd tehnologie înaltă şi reinstituind gradele militare, atît de necesare pe cîmpul de luptă. Deşi dintodeauna armata chineză a lucrat pămîntul şi a deţinut diferite întreprinderi - îşi coase şi acum singură uniformele, Deng a dat unda verde pentro extinderea activităţii în diferite domenii. Dar pregătirea militară şi disciplina au avut de suferit. La jumătatea anilor '90 armata ajunsese să joace un rol major în economia ţării, deţinînd20.000 de întreprinderi cu profile diferite, de la asamblarea autovehiculelor/la construcţia de blocuri turn şi administrarea cluburilor de noapte. Dar preşedintele Jiang Zemin, îngrijorat din cauza corupţiei şi contrabandei, a ordonat militarilor să iasă din afaceri, mărind totodată bugetul alocat armatei - în statisticile oficiale, pe 1997 figurează cifra de 9,8 miliarde -, dar analiştii

occidentali consideră că ea este de trei ori mai mare, situînd-o la3-4 la sută din Produsul Intern Brut. Decizia lui Jiang nu a rezolvat, însă, problemele fundamentale pe care le are armata chineză în prezent şi misiunea sa în secolul al XXI-lea.

Cea mai mare chestiune pe care o are de rezolvat în prezent este legată de disputa privind suveranitatea asupra Taiwanului,

' care ar putea declanşa un conflict cu Statele Unite. Beijingul nu a renunţat să ameninţe cu recurgerea la forţă ca să oblige insula să se alipească Chinei. Pe termen lung, China se teme cel mai mult de remilitarizarea Japoniei, a cărei imensă forţă economică este echivalată de o puternică marină militară şi de tehnologia înaltă, capabilă de un

. război al stelelor. Beijingul se plînge că Tokio nu a admis încă atrocităţile comise în trecut şi se teme că acestea ar putea fi reeditate.

O

o

V i n o f n L u m e a D i a l o g !

Când:1 9 -2 4 decembrie

Unde;"Piaţa Mihai Viteazu

. Ce: oO Zilnic, fncepând cu orele 16

Instantanee gratuite cu Omul de Zăpada

Colinde, Dans fn aer liber; Concursuri

Concerte extraordinare*.19 dec. - Vasile Şeicaru; 23 dec. - Ducu Bertzi

\ $ ' ' ■

23, dec. - Dialog telefonic cu Moş Crăciun, Karaoke; o

2 4 dec. - Moş Crăciun aduce daruri tuturor copiilor.v..-

Vino fn Lumea Dialog, să-ji fndeplineşti o dorinja!

fu şi Dialog. U i Crăciun fe ric it,

G 5E T (1359788)

marţi, 22 decembrie 1998 POLITICĂPatimile politice îi divizează şi după 9 ani pe revoluţionarii clujeni

J i l l y S p

K '■)

3‘f PETCU

Revoluţionarii clujeni au marcat ieri, în număr mai redus decît oricînd, cei 9 ani care au trecut de la evenimentele sîngeroase din Decembrie 1989. Din păcate, cunoscutele rivalităţi dintre asociaţiile de revoluţionari, dublate de opiniile politice‘ diferite, par să se accentueze odată cu scurgerea anilor, în raport invers faţă de împuţinarea acelora care păstrează încă memoria faptelor şi idealurilor din Decembrie. Astfel îneît Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei, formată din urmaşii celor căzuţi în Decembrie 1989 sub gloanţele încă neştiuţilor agresori şi din răniţii în timpul aceloraşi evenimente, şi-a programat manifestări separate de acelea organizate de asociaţiile luptătorilor. “Am organizat astăzi un marş de comemorare pentru că nu dorim sâ-i uităm pe cei care'au căzut în Decembrie 1989. Noi am început tradiţia şi noi o continuăm. Revoluţionarii din Cluj apelează şi acum la tot felul de diversiuni. Nu sînt alături de noi pe motiv că noi am fi alături de Putere. Sigur că sîntem alături de Putere pentru că Puterea, după 1996, ne-a facilitat deschiderea dosarelor şi a permis apariţia acestei cărţi -. “împuşcaţi-i că nu-s oameni" - ,paşi importanţi spre deschiderea_ proceselor penale şl spre aflarea adevărului. în toate celelalte trei asociaţii, de “luptători”, sînt foarte mulţi falşi revoluţionari. în

■ Asociaţia 22 Decembrie, în Asociaţia de Caritate Revoluţia Română, în Asociaţia Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989“ - ne-a declarat Aurel Coltor, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei.

r 1

:> ‘ s

1

"i- ■?- ■

în memoria celor căzuţi în Decembrie 1989, Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei a organizat un marş al tăcerii pe străzile din centrul municipiului. Au fost oficiate slujbe de pomenire pe locurile fierbinţi ale Revoluţiei din Decembrie şi s-au depus coroane de flori. Manifestări similare au fost organizate de celelalte trei asociaţii de revoluţionari. Coltor a criticat absenţa parlamentarilor, punînd-o pe seama moţiunii de cenzură, depusă în Parlament de partidele Opoziţiei. -

Reunite săptămînă trecută la Cluj-Napoca, asociaţiile de luptători în Revoluţie din ţară au

decis că vor boicota manifestările comemorative organizate de Putere. La Cluj-Napoca manifestările organizate de către asociaţiile luptători - 22 Decembrie, Asociaţia de Cariate Revoluţia Română, Asociaţia Luptătorilor - ail beneficiat de participarea şi implicarea unor Iii locali ai partidelor din Opoziţie.

Divizarea politică a fost mai puţin remarcată dj aceia care au pierdut în Revoluţie membrii familiei. Ei au îmbrăcat haine de doliu şi au aprins luminări pe locul unde cei mai curajoşi ori mj ghinionişti au căzut sub gloanţe.

Dan BRIE

K--V ' '*' suţ; :

Preotul loan Rom an - desem nat de Ion D iaconescu să celebreze la Lisabona S fîn tă L iturghie a C răciunului• El pleacă cu gîndul de a orgaryza comunitatea ortodoxă din capitala Portugaliei * în bagajul părintelui se vor afla calendare ortodoxe, pălincă, vin şi slănină din Ardeal •

Preotul loan Roman, deputat din partea PNŢCD, a fost desemnat dc preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului, Ion Diaconescu, sâ celebreze la Lisabona (Portugalia) Sfinta Liturghie a Crăciunului. Deputatul clujean spune câ se va deplasa la Lisabona cu gîndul dc a organiza comunitatea ortodoxă locală, formată prioritar din români ardeleni. Părintele Roman intenţionează să creeze aici o

parohie ortodoxă subordonată Patriarhiei din Bucureşti sau “direct de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului”.

Părintele loan Roman le va oferi românilor din Lisabona 150 dc calendare ortodoxe - cu

-sprijinul IPS Bartolomeu Anania - , cărţi cu colinde creştineşti, CD-uri, dar şi pălincă ardelenească, vin şi slănină, în cadrul unei agape organizate după ceremonia de Crăciun. Intenţiile lui loan Roman nu sc opresc aici. El doreşte să construiască la Lisabona o biserică din lemn, după modelul

celei ridicate la Genova (Italia).loan Roman a reuşit, prin

intervenţie personală în Parlament, să obţină suma de 320 milioane lei, necesară pentm finalizarea lucrărilor la biserica ortodoxă din Someşeni. El declară câ va sprijini în 1999 ridicarea celorlalte biserici aflate în construcţie pe raza judeţului Cluj. Roman consideră că este prioritară ridicarea Bisericii “Sfîntul Petru şi Pavel”, din cartierul Mănăştur, carc va fi una dintre cele mai importante din tară.

(D.B.)

Vasile Matei afirm ă că “anonim a

generalilor” a fost de fapt

sem natăDeputatul Vasile Matei,

membru în Comisia pentru apărare din Camera inferioară a Parlamentului, susţine că “anonima" generalilor adresată p r e ş e d i n t e l u i Constantinescu, a fost, de fapt, . semnată. Matei precizează că originalul scrisorii a ajuns la redacţia unui cotidian central, semnată de un număr semnificativ de generali. Ei au cerut, relatează Matei, să li se respecte anonimatul, iar

acordul nu a fost încălcat de conducerea ziarului.

Vasile Matei lasă să se înţeleagă faptul că, dată fiind calitatea sa de membru în Comisia pentru apărare, a reuşit să afle numele semnatarilor. Deoarece consideră că autorii scrisorii sînt nevinovaţi - “ei reflectă drama Arm atei” - Vasile Matei refuză să facă publice numele generalilor.

(D.B.)

La fîpR Cluj s-au adunat paste 10 mii de semnături pentru introducerea votului uninominal

Iniţiativa ApR Cluj privind modificarea Legii electorale şi introducerea sistemului de vot uninominal a fost adoptată de conducerea centrală a partidului. Liderul ApR Cluj afirmă câ la sediul organizaţiei au fost adunate peste 10 mii de semnături din partea cetăţenilor care sprijină această iniţiativă. Vaier Suianu spune că acest număr va fi mult sporit în perioada următoare, introducerea votului uninominal fiind o măsură care a primit şi acceptul sindicatelor, precum şi pe acela al unor conducători de firme. “Beneficiem de un sprijin foarte larg. Trebuie spus că această acţiune, iniţiată de noi, se desfăşoară în multe judeţe ale ţării. Vom continua pînă cînd vom aduna un număr suficient de semnături” - declară liderul ApR Cluj, Vaier Suianu.

(D.B.)

Numirea conducerii Casei de Asigurări de Sănătate ajunge p rile j de controverse politice

Dr. Iosif Zăgreanu este propus de UFP pentru unul dintre posturile CJ-ului în Consiliul de Administraţie Sprijinul de care crede că se va bucura este din partea unui consilier PRM şi a zece foşti peunerişti •

Numirea celor trei reprezentanţi ai Consiliului Judeţean în Consiliul de Administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate, programată pentru azi, stîmeşte „furori” în cadrul opoziţiei. Astfel, Uniunea Forţelor Patriotice l-a propus, ieri, pentru unul din cele trei posturi în CA, pe dr. Iosif Zăgreanu, lider PDSR Cluj-Napoca. Cele 13 formaţiuni politice şi organizaţii social-culturale din cadml UFP

consideră că dr. Zăgreanu are dreptul să facă parte din conducerea Casei de Asigurări clujene.

Iosif Zăgreanu a declarat că „asupra preşedintelui Consiliului Judeţean, V. R. Constantinescu, se fac presiuni din partea UDMR şi PNŢCD pentm alegerea în Consiliul de Administraţie a lui Molnar Geza şi Ion Figan”. Deşi nu pune Ia îndoială .justeţea” lui Constantinescu, Zăgreanu face apel Ia consilierii judeţeni să nu

se supună jocurilor politice, şi actuali PAUR-işti. Dar aceştiaMolnar Geza este fost secretar îl vor sprijini, după toatede stat în Ministerul Sănătăţii, semnalele, pe Radu Cotul,iar Ion Figan este directorul " consilier judeţean şi preşedinte Spitalului de copii. al Comisiei de Sănătate din CJ.

Propunerea urmează să fie Consiliul de Administraţie alfăcută azi de către Nicolae Cărăuşu, consilier judeţean din partea PRM. Lideml PRM Cluj, loan Mihai Năstase, consilier local şi preşedintele Comisiei pentm Sănătate, susţine că dr.. Zăgreanu va fi sprijinit şi de 11 membri ai CJ, foşti PUNR-işti

Casei de Asigurări de Sănătate este formată, în fiecare judeţ, din nouă membri: trei reprezentanţi ai sindicatelor, trei ai patronatului şi trei persoane desemnate de Consiliul Judeţean.

A. M.

Vremea riscurilor asumateurmare din pagina 1

Fundaţia culturală Sarm isegetuza solicită schimbarea Guvernului

oricum l-a pierdut masiv pînă acum ) num ai pentru a ajuta la aflarea adevăru lu i despre revo lu ţia d in decem brie 1989. Este im portant şi ace s t lucru , dar parcă sărăc ia la rom âni provine din bram bureala cu ca re s în t conduşi ş i din lip sa m ăsurilo r dure de re form ă econom ică . Pe care, iată, guvernu l pare a fi hotărît să le ia şi să -ş i asum e astfel un risc enorm . Nu în plan parlamentar, unde coaliţia d ispune de majoritatea stabilită în urma alegerilor din toam na anu lu i 1996, o m ajorita te care, în c iuda fricţiunilor d intre partidele com ponen te şi din interioru l acestora, asigură votul necesar. C i în ace la a l popularităţii la a legători, care, conform ultimului sondaj de op in ie , stab ileşte pentru coa liţie un procentaj de aproxim ativ 44 la su tă . C eea ce înseam nă că dacă populaţia (nu Parlam entul) a r fi che m a tă astăzi să vo teze o m oţiune de cenzură, G uvernul Radu V as ile a r cădea îm preună cu coa liţia care îl susţine. R iscul însă tre bu ie asum at, m ăcar pentru m otivul că altă cale nu există.

Fundaţia culturală Sarmisegetuza critică “lichidarea sectoarelor industriei grele de armament”. Liderii fundaţiei apreciază că prin acest demers, Guvernul se face răspunzător de atentat la siguranţa naţională a României. Consiliul director al Fundaţiei culturale Sarmisegetuza a dat ieri publicităţii un comunicat prin intermediul căruia avertizează că ultimele măsuri ale Guvernului de închidere a întreprinderilor neprofitabile “pun în pericol dreptul la existenţă a zeci de mii de muncitori şi a familiilor acestora”. Sarmisegetuza solicită întocmirea unui program alternativ de dezvoltare economică şi crearea unui guvern format din tehnocraţi. Potrivit liderilor fundaţiei, din acest guvern nu trebuie să lipsească specialiştii militari. “Acest guvern de tehnocraţi va avea misiunea de a stabili ordinea social-economică în Ţară şi de a pregăti viitoarele alegeri democratice anticipate, care să îndrepte România pe calea stabilităţii şi progresului” - se subliniază în comunicat. (D.B.)

Vădim Tudor crede co,

după viitoarele

alegeri, PRM va guverna

alâturi de PDSR

Preşedintele PRM, Corneliu Vădim Tudor a declarat, la sfîrşitul săptămînii trecute că, după viitoarele alegeri, noul Guvem va fi bicolor şi “mai mult ca sigur” va fi format din PRM şi PDSR. C.V. Tudor a spus, în conferinţa de presă a partidului, ca actuala putere nu mai poate rezista mai mult de trei luni şi a estimat , câ în martie, PRM ar putea atinge 25% din opţiunile electoratului. Potrivit lui Vădim Tudor, dacă şi PDSR va obţine 25% şi ar mai fi şi un “partid anexă” de 6-7%, atunci s-ar putea realiza guvernarea PRM-PDSR. “Să dea Dumnezeu să intre în Parlament PSM!”, a spus Vădim, referindu-se la “partidul anexă” pe care l-ar dori alâturi de PRM şi PDSR. C.V.Tudor a apreciat câ din punct de vedere doctrinar PRM şi PDSR “sînt pe aceeaşi lungime de undă”. EI a mai spus câ un rol foarte important în formarea unui viitor guvem al opoziţiei îl va avea “cine va conduce Preşedinţia”.

***Doi foşti miniştri ai

Cabinetului Văcăroiu, Dorin Dumitru Palade, fost ministru al Cercetării şi Cristian Ionescu, fost ministru al Comerţului Exterior, au devenit membri PRM, a anunţat, vineri, la conferinţa partidului, preşedintele PRM, Comeliu Vădim Tudor. în ultima perioadă, s-au înscris înPRM Nicolae Niţu, MironCozma, Eugen FJorescU (fost vicepreşedinte al PSM) şi interpreţii de muzică populară Irina Loghin şi Ion Dolănescu-

tf

i t

w .

mM

Hi

t p E V f t R U La e C | u | ______ A R T A -C U L T U R A marţi, 22 decembrie 1998 (V )

V în t , m u z i c ă , d a n s :

D in a r m o iiia a d m e ă a e x is te n ţe iim lăsat, intenţionat, să treacă cîteva zile dc la încheierea ş

-,H Teatrelor Naţionale, pentru a vâ oferi comentariul nostru:Ca eseului regizoral, de operă şi balet, al balerinei Livîa i r e Gună, pe muzica lui Claudio Monteverdi - creaţie Cfică secolului al XVII-lea, de o melodicitate a anilor. debită, cu cîntul declamatorie supus frumuseţii versurilor şi tpicsupunco punere în scenă rafinată. Trebuie avut în vedere,Ccmenca, faptul câ pc gustul publicului în acea epocă erau Cdcsprinsi din viaţa de toate zilele, buni sau răi, mărinimoşi.'g vicleni, credincioşi sau trădători. Deşi programat la o oră C (22),'devenită si mai tîrzic din cauza manevraţilor de îcor de la Teatrul National din Craiova - cărora le-a trebuit o Jj «i jumătate să elibereze scena dc trei bidoane, şase găleţi şi colac dc sîrmâ... spre disperarea publicului şi aşa puţin

’jneros - spectacolul de operă şi balet Claudio Monteverdi - •.nr.’zintă o realizare valoroasă prin chiar ineditul abordării.

V

i t 1'

i maj

Alcătuit din două lucrări distincte: II combattimento di Tancredi tClorinda (foto 1) - cantată dramatică inspirată de cîntul al XH-Iea fc “Ierusalimul eliberat” de Torquato Tasso, compusă de Monteverdi

24. Subiectul era pasionant: viteazul cavaler Tancredi, plecat în ■huile cruciaţilor pentru a elibera mormîntul sfînt, se îndrăgosteşte fc Clorinda, o sarasină. Ea luptă alături de localnicii păgîni pentru ,istrarca pâmîntului pe care s-a născut şi va muri în duelul vitejesc iicins între ea şi Tancredi, fără ca el s-o fi putut recunoaşte în armura it luptător pe care o purta. în ultimele ei clipe, trăite pe braţele iviugătorului ei, viteaza sarasină îl roagă să o creştineze. Cantata lui Monteverdi se încheie stins, interiorizat, concis, fară convenţionala

Qărtile clu jenilor

V a le n tin T aseu :*

Dacă ar fi să definim printr-o sintagmă l%ua spiritului creator al lui V. Taşcu, ne-am gîndi fără îndoială la ceea ce se cheamă polivalenţa sp iritu lu i. Căci scriitorul are oroare de a se cantona într-un singur sector al disciplinelor literare, migrînd dezinvolt d intr-o zonă în alta. Criticul e atras înainte de toate de frumosul existenţial, •diferent din ce direcţie vine el. Intelectual ®finat, hedonist al spiritului, V. Taşcu preţuieşte cu ardoare plăcerea clipei, acel arpe diem al zilei de faţă, întruchipat în Mul pentru muzică, pentru frumosul picturii Sual lecturii. Muzica a fost dintotdeauna o

pe intimă a omului de cultură, despre rare vorbim; apoi în ambianţa formelor Propulsat oare de arfă s-a format şi şi-a rafinat simţurile şi gusturile estetice, scriind fespre şi în domeniu mai multe cărţi. De la •riiica conceptelor a evoluat spre critica ţlicată, iar de acolo tentaţia prozei, a rasmorialisticii şi a poeziei, a adîncit cutele •ei personalităţi care îl are pe Hermes în ge. Intelectualul e umblat nu numai prin

% ci şi prin lume şi sejururile sale repetate "zone de cultură majoră europeană îl Comandă ca pe un virtual călător din

a lui Caminante. E de aşteptat, prin, •“nare, de la el lucruri fundamentale în acest

gen de cozerie uşoară, spumoasă şi plină de înflorituri fanteziste care caracterizează pe convivii spiritului din toate timpurile şi epocile. Deocamdată, V. Taşcu şi-a găsit un popas fecund şi binevenit în poezie. Se

intervenţie a unei forţe supranaturale care să rezolve într-un mod luminos tragedia eroilor. Mînia, Moderaţia şi Umilinţa - trei gradaţii care se traduc cu fidelitate în arta muzicală a lui Monteverdi. In distribuţie: Laura Muncaciu (Testo, povestitorul), Tatiana Lisnic (Clorinda), Iurie Ciobanu (Tancredi) şi balerinii: Codruţa Oancea, Gyorgy Szirb (de la Opera Română); şi-a dat concursul Orchestra de cameră a Academiei de Muzică “Gh. Dima”, pregătirea muzicală: Adela Bihari; prelucrarea muzicală a madrigalelor: Călin Ionce;

Opera II ballo delle Ingrate (foto 2), scrisă de Monteverdi pe un libret de Rinuccini, povesteşte despre femeile condamnate a trăi în iad, pentru că în timpul vieţii au repudiat iubirea. Revenite trecător pe pămînt, ele îşi deplîng soarta şi-şi sfătuiesc urmaşele să slujească dragostei. Subiectul fantezist şi frivol a fost rezolvat în muzica dansurilor din decorul întunecat al iadului, în regia şi coregrafia Liviei Tulbure Gună, prin interpreţii: Lavinia Cherecheş, Teodora Gheorghiu, Gâspâr Istvân, Andrei Ţara şi balerinii: Cristina Toda, Gabrieia Şerdean, Ioana Miculaş, Monica Tămaş, Monica Slavici, Gyorgy Szirb (de la Opera Română); pregătirea muzicală şi acompaniamentul: Adela Bihari; prelucrarea muzicală: Călin Ionce - spectacolul nu şi-a pierdut unitatea şi nota de aţractivitate pentru că, oricît ai asculta muzica lui Monteverdi, aceasta pare că nu se sfîrşeşte, graţie variaţiilor libere care o compun. Viziunea regizorală a răspuns acestei muzici, care e o demonstraţie de măiestrie a stilului contrapunctic tradiţional, a strălucirii concertante sau a monodiei acompaniate, căreia interpreţii vocali şi balerinii i-au răspuns, fiecare cu mijloacele lor. Nu ne putem dori decît ca acest spectacol să fie reluat la o oră rezonabilă pentru toţi.

Michaela BOCU Foto: I. P E T C U

pare că întîlnirea cu Muza a avut loc sub semnul unui accident biografic care a produs spaima de moarte. Pentru unul ca el, care iubeşte viaţa mai presus de toate, semnul acela nefast a adus pe buzele sale un nor de melancolie şi ameninţare, tradus liric prin cele trei volume care i-au urmat: Dimineaţa amurgului (1994), Şcoala morţii (1997) şi mai recent Defăimarea bătrîneţii (Ed. Albatros, 1998), carte distinsă cu premiul Frontiera Poesis, la Satu Mare, în acest an. Poezia din acest volum se vrea un discurs despre bătrîneţe, despre decrepitudine fizică, morală şi intelectuală, despre pierderea plăcerilor şi a capacităţii de a şti să guşti viaţa, să te bucuri de darurile ei. Avem înainte de toate plingerea bărbatului, tînguirea lui în faţa trecerii mirobolantelor ispite ale trupului. Starea adolescentină a mirării şi a nehotărîrii, a neştiinţei virginale, cînd “Prea tînăr-uram tinereţea pe cît o iubeam”, alternează cu acea nelinişte caracteristică vîrstei a treia, cînd începi să trăieşti din amintiri, cînd vezi că trec pe lîngă tine cu nepăsare stoluri de fete şi că prezenţa ta nu le mai tulbură, neluîndu-te în seamă (Les filles). E semn că începe Numărătoarea inversă, cînd insul începe s-asculte “cum toate se-ntorc înlăuntru”, cînd autorul regretă că n-a murit tînăr şi frumos (Realitatea funestă), trebuind să accepte treptele degradării, ale întomnării, aşa cum frumos o spune în poezia Repetabila stingere: “E toamnă prea multă pe lume s-ar spune/ şi singur doar

-iarna în faţă, prelung/ Timpul acesta imens ce stă să se-adurie/ pe sufletul meu, pe sufletul meu nu pot să-l alung”.

Mircea POPA

L (i T u r d a :s ---------h lumea feerică a tradiţiilor, a sfintelor colinde şi a basmelor de CrăciunIn cele patru puncte ale urbei (scuarul Primăriei, RomTelecom, raterna şi Grupul statuar “Horia, Cloşca şi Crişan”) au fost plantaţi

împodobiţi şi luminaţi potrivit tradiţiei.

'ioş Crăciun, la ... volan!N-a fost uitat nici tradiţionalul Orăşel al copiilor. Acesta va fi

■'înajat în Parcul Tineretului. Prin bunăvoinţa d-lui Moldovan Vaier, ?,ea pus la dispoziţia Primăriei 2 remorci auto, va circula şi un ’ nuleţ al copiilor.

asemenea, RATL intenţionează să creeze un cadru

sărbătoresc şi prin serviciile prestate în transportul în comun, prin amenajarea unui autobuz special la volanul căruia să se afle Moş Crăciun. Copiii care vor circula cu acest autobuz (în zilele de sărbătoare autobuzul va avea un program prelungit) vor fi... trataţi cu dulciuri şi alte delicatese.

Dafini şi obiceiuri de iarnăAstăzi, 22 decembrie, va fi deschisă în municipiu, expoziţia de

artă plastică “Moş Crăciun"; va avea loc concursul de sâniuş intitulat: “Săniuţa de argint”; la Liceul “Mihai Viteazu” vor avea loc manifestări legate de datini şi obiceiuri de iarnă, precum şi un concert de colinde; pe 17 decembrie au fost organizate, la Liceul de Chimie nr. 2 un concert de colinde şi o expoziţie de icoane sub genericul “Punţi către suflet”; Teatrul de Păpuşi: “La gura sobei” (recunoaşterea personajelor din cărţi).

I. CORDOS

Reamintim publicului iubitor al artelor plastice că astăzi, 22 decembrie a.c., ora 16, la Galeriile FREZIA din Dej va avea loc vernisajul expoziţiei personale de tapiserie a artistei clujene Manuela Botiş.

Mulţumire si urarei *Consiliul Parohial al parohiei înălţarea Sfintei Cruci din

cartierul Plopilor, Cluj-Napoca, aduce calde mulţumiri familiilor tuturor ctitorilor, donatorilor şi ostenitorilor care au jertfit şi continuă să jertfească din puţinul lor la realizarea bisericii parohiale. Dumnezeu să răsplătească dărnicia tuturor si-L rugăm să sădească şi în alţii gîndul cel bun de solidarizare pentru realizarea acestui sfînt lăcaş, atît de necesar pentru nevoile religioase ale fiilor duhovniceşti din parohie. Dorim ca Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou şi Bobotezei să le prăznuiţi în pace, cu sănătate şi cu alese bucurii sufleteşti, întru mulţi şi fericiţi ani - transmite, prin intermediul nostru, preotul paroh Iulian Benche.

B a la d a n su lu i p o p u la r la B h e riaIn oraşul Gherla a devenit deja tradiţie, ca. la sfîrşitul fiecărui

an, în organizarea Fundaţiei culturale “Teka” din localitate să aibă loc Gala dansului popular. Manifestarea organizată în preajma Crăciunului s-a transformat şi în acest an într-o adevărată sărbătoare a dansului. La spectacol au participat elevii claselor l-VII şi ai Şcolii Generale nr. 2, o unitate de învăţămînt, unde valorificarea tradiţiilor populare are vechi tradiţii. In cele şapte formaţii artistice care au evoluat pe scena Casei de Cultură s-au aflat... 120(1) de dansatori, care au prezentat un repertoriu deosebit de bogat. Cu ocazia Galei dansului popular de la Gherla, spectatorii au avut ocazia sâ participe şi la un reuşit concert coral susţinut de corul studenţesc “Laudeo" din Cluj- Napoca. Spectacolul s-a încheiat cu evoluţia cunoscutului Ansamblu de cîntece şi dansuri “Călaca” al Fundaţiei culturale "Teka”, care timp de 30 de minute i-a îneîntat pe cei... 400 de spectatori prin frumuseţea şi originalitatea suitelor de dansuri prezentate. SZ. Cs.

A l e x a n d r u G h e o r g h i u a

r e v e n i t î n a t e l i e r u l d e c r e a ţ i e*-După cîteva zile de învoire, deţinutul-pictor din Penitenciarul

Gherla, Alexandru Gheorghiu, a revenit în micul său atelier din Pavilionul II al închisorii. El a fost prezent la vernisajul celei de a treia expoziţii, ce a avut loc la Sala Dalles din Bucureşti, dar cele mai emoţionante clipe le-a trăit în casa natală din Braşov, unde a dăruit mamei sale trei picturi realizate de el în detenţie, în doar cîteva minute cele trei tablouri pictate de fiul aflat temporar între zidurile puşcăriei gherlene şi-au găsit loc pe peretele camerei, între acestea aflîndu-se un peisaj de sub Tîmpa. A fost cel mai frumos cadou pe care-l putea oferi Alexandru Gheorghiu mamei sale, care, în momentul revederii, nu şi-a mai recunoscut băiatuL.. La Braşov, pictorul a fost înconjurat cu multă simpatie, ca de altfel şi în cea mai prestigioasă sală de expoziţii din Capitală, unde majoritatea tablourilor sale au şi luat calea amatorilor de artă. La vernisajul expoziţiei au fost prezenţi şi cîţiva foşti “colegi” de detenţie din Bucureşti, care în momentul întîlnirii au vărsat lacrimi de bucurie". Pictorul din închisoarea gherleană a revenit în atelier unde îşi continuă activitatea creatoare. Pentru el, cinci zile au însemnat libertate, recreere, aer şi lumină, dar şi o ieşire în lumea artei. De fapt, cel mai mare cîştig al învoirii sale... SZEKELY Csaba

O c e v e s t e m i n u n a t ăSîmbătă, 26 decembrie,-ora 17, la Căminul cultural din

Chinteni va avea loc spectacolul O ce veste minunată, organizat de Primăria din Chinteni şi familia Suciu, Nelu şi Adriana.

Formaţia de dansatori Plaiul Chintâului în colaborare cu Ansamblul “Transilvania” al S.C. Remarul - 16 Februarie S.A. (coregraf Simion Cherecheş) vor prezenta un program de colinde tradiţionale şi dansuri de pe Someş.

R u b r ic ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U

m arţi, 2 2 d ecem brie 1 9 9 8 OMUL S i SOCIETATEAD e s ă r b ă t o r i

RATUC v a lu c ra ş i n o a E & s• ta r i fu l c ă lă to r i i lo r v a fi, î n s ă , d u b l u 9

Foto; / PfiTCU

X

Ca în fiecare an, de sărbători, Regia Autonomă de Transport Urban de Călători a stabilit un program special pentru transportul în comun. Joi, în Ajunul de Crăciun, circulaţia se va desfăşura între orele 4,45 şi 22. In această zi, vor fi împărţite cîteva atenţii micilor călători care vor circula cu cele două tramvaie împodobite de sărbători. în zilele de sărbătoare (25,26,27 decembrie 1998 şi 1,2,3 ianuarie 1999), transportul va fi asigurat între orele 6-23. De asemenea, în aceste zile au fost reintroduse

liniile 42 (Pţa Mihai Viteazul- Baciu) şi 43 ( Grigorescu- Mănăştur-Zorilor), Programul liniilor 39 şi 42 va fi între orele 6-20. Directorul regiei, Liviu Neag, a anunţat că în perioada' sărbătorilor (24.12.1998- 4.01.1999) va fi reluată circulaţia pe timpul nopţii ( de la ora 22,10, respectiv 21,40, pînă la ora 4,20) pe următoarele rute: 44N - Pţa Gării - Pţa Unirii - str Moţilor - cart Grigorescu - cart Mănăştur - cart Zorilor - Pţa Gării şi 45N - Pţa Gârii-Pţa Mihai Viteazul -Pţa Cipariu - str

g$|| J i

\isc ap-?»

Liviu Neag - directorul RATUCH.Coandâ - Pţa Mărăşti - Bdul 21 Decembrie 1989 - Pţa Gării. Tariful unei curse la ceas de noapte este 2.700 de lei, dublu faţă de cea din timpul zilei. Nefiind tipărite alte bilete, RATUC a hotărît că vor fi

valabile cele existente, putîndu- se cumpăra bilete şi de la şofer. Directorul Neag a subliniat că autobuzele nu vor opri doar în staţii, ci ori de cîte ori cineva doreşte sâ urce sau să coboare.

G.M.

Clujenii de rînd vor beneficia de concesionări• condiţia este ca solicitanţii să nu aibă • >condiţii minime de confort •Consiliul local al municipiului CIuj-

Napoca a dispus pînă acum încheierea a 237 dc contracte de concesiune, din care 40 pentru extinderi dc locuinţă. Începînd de anul trecut, CL a concesionat terenuri mai multor firme de construcţii, Gărzii Financiare, MApN, pentru construcţia de locuinţe, cu o

taxa de concesiune redusă cu 95 la sută.De anul viitor, de la 30 ianuarie, vor putea

beneficia de această reducere şi clujenii care au locuinţe care nu îndeplinesc condiţiile minime de confort. Aceştia vor plăti pentru o suprafaţă de pînă la 7 mp-30.000 de lei, iar pentru ceea ce depăşeşte 7mp 600.000

de lei. Pentm a beneficia de vreo concesiune, doritorii trebuie sâ se adreseze CL cu următoarele acte: extras de carte funciară pentm spaţiul locativ ocupat, extras de carte funciară pentm teren, acordul DAFIS şi al

' colocatarilor (dacă este cazul), mai multe planuri (de amplasare în zonă, a situaţiei existente şi a celei propuse), certificat de urbanism şi avizul Comisiei de urbanism după caz. Inspectorii din Primărie vor verifica situaţia în teren, după care vor propune CL spre aprobare un proiect de hotărîre pentm concesionare. L.P.

P r e m i i c u u r z ic i i e la C a r te l A lfa

m m S mJ .

înainte dc sărbători, sindicaliştii clujeni din Cartel Alfa au convocat o întîlnire extraordinară cu presa. De data aceasta, cartelarii nu s-au mai plîns dc guvernanţi, nu au mai prezentat nici o listă dc revendicări sau vreun plan dc bătaie sindical, ci au făcut pc

“ w

Moşul şi au împărţit daruri ziariştilor. Din sărăcia lor, declarată, sindicaliştii au făcut rost •de cîte un sandvich şi de &'nelipsita... bâuturicâ. g j

Toţi ziariştii âu primit calendare sindicaliste, mici şi mari, epigrame şi,

chiar un polonic, oferit ca premiu | special dlui Virgil j: Lazăr. Olimpiu. J Tescariu, secretaiul ‘ C— cartelului, cunoscut ca om de dus, fiind automl numeroaselor texte de pe pancardcle cu revendicări, a lansat o colecţie de epigrame dedicate ziariştilor. în colimatoml creativului lider s-a aflat " Adevărul de Cluj", cu trei epigrame din cele cinci citite. Fără a-i plăti drept de autor, în semn de autocritică, redăm cele trei epigrame inspirate de

1 redactorii noştri:

U ?•

I

Căci scormonind cu ochii, parcă Un O. C. B. dacă primeşti A doua zi ai apâ-n barcă Sau faci picaj, tip Baloteşti.

Este just câ-i Luminiţa,Deşi scrie ca-n Urzică.Şi-i păcat câ lampa-mamâ' Nu-i dă liber, că-i prea mică.

La capăt de tunel, prea astupat Stă Sângeorzan cu Luminiţa. Păcat că noi, deşi mult am luptat Ea nu ne-a înţeles căinţa.

- Vi

în replică şi-n mare fugă, îi răspundem în acelaşi stil:Cu Cartelul nu-i de glumă Dacă nil îi cînţi în strună.Au năravuri de la noi:Dai în unu, ţipă doi!

Luminiţa PURDEA O.C.B.

Maria SANGEORZAN, plus Incognito Foto: I. PETCU

A sociaţiile d e locatari nf, e*

a ră b esc să devină asociaţii Hoproprietari

N u m a i 2 0 la su tă d in a s o c ia ţ ii ş i-au s c h im b a t s ta tu tu l

Termenul pînă la care asociaţiile de locatari trebuiau să se înregistreze ca asociaţii de proprietari a fost prelungit. Conform noii OUG 44/1998, apărute la sfîrşitul lunii octombrie, articolul 69 din Legeal 14/1996 este modificat, în sensul că nu se mai fixează un termen limită până cînd asociaţiile trebuie reorganizate. Pînă cînd acestea vor dobîndi personalitate juridică, îşi vor desfăşura activitatea conform statutului propriu. De asemenea, în ordonanţă se precizează că nu mai este necesară înregistrarea la judecătorie, ci doar la Direcţia de Administraţie Financiară.

Iniţial termenul prevăzut în Legea locuinţei a fost de 21 octombrie 1997, după care a fost modificat pentru 21 octombrie 1998. în ciuda tuturor prelungirilor dictate, majoritatea asociaţiilor de locatari nu au făcut demersurile pentm dobîndirea personalităţii juridice. în intervalul de timp scurs de la apariţia legii doar 20 la sută din cele 1.740 de asociaţii de locatari din municipiul CIuj-Napoca s-au transformat în asociaţii de proprietari.

L.P.

OPC a scos de pe piaţă jucăriile

periculoasePentm că ne aflăm în luna cadourilor, carc îi vizează în man

măsură pe cei mici, jucării şi jocuri de toate felurile, dar şi dc toate calităţile au _ - ' ' ' invadat piaţa , * ^

itu! *1*

Clujului. Pentru a X evita punerea în vînzare a unor jucării periculoase, la începutul lunii decembrie, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului a făcui * un control la o scrie de agenţi '"V™ economici care pun în vînzare astfel , de bunuri. în urma acestei actium V au fost descoperite, cei drept în cantităţi mici, o serie dc jucării carc reprezentau un real pericol pentm cei care le foloseau sau pentm partenerii lor dejoacă. Printre acesta pistoale cu bile de plastic produse în China şi care erau dotate ci arcuri deosebit de puternice şi păpuşi scămoşate sau cărora le cad: părul. Toate acestea au fost oprite de la comercializare. De asemene a fost oprită comercializarea temporară a acelor jocuri şi jucăii care nu au indicaţiile sau contraindicaţiile traduse în limba români în urma controlului au fost date amenzi în valoare de peslt 12 milioane lei. Avînd în vedere efervescenţa pieţii în aceasli perioadă a anului, OPC şi-a extins programul pînă la ora 18.

SituaJIa locurilor de munca vacante la data

de 21.12.1998Muncitor ncc. femei - 4; Confecţioner

îmbrăcăminte - 30; Strungar - 5; .Frezor universal - 2 ; Rectificator universal - 2; Bohrwcrkist - 2; Prelucrare pe maşină cu comandă numerică-4; Sudor electric şiautogen- 3; Tîmplar -15; Fochist - 2; Autdmacaragist- 1; Mecanic auto - 2; Lucrător comercial - 2; Gestionar - 2; Tcfmiciancadastru - 2 (conc, - 29.12 ’98); Tehnician - 1 (conc. 06.01. ’99); Laborant - I; Secretar -1 (conc. 11.01. *99); - Economist -1 (conc. 28.12. ’98); îngrijitoare-1 (conc. 30.12. ’98); Vînzătoare - 3; Inginer cadastru - 4 (conc. 29. 12. *98); Economist marketing -1 (conc. 05.01. ’99); Asis. cercel chimie anorg. - 2 (conc. 12,01. ’99); Preparator

. sociologic - 1 .Informaţii privind Jocurile dc muncă vacante

sc pot obţine de Ia Biroul medierea muncii, în zilele de iuni, marţi, miercuri, joi, orele 8- 12, strada Coşbuc 2 sau la telefon direct: 979.

ACTUALITATEA TUMBAHA « ACTUALITATEA TUR1EABACERERILE PENTRU BRAZII DE CRĂCIUN SÎNT MAI MICI DECÎT ANII TRECUŢI

Pentru acest sezon Ocolul Silvic Turda a planificat 4.000 de tăieri de molid. Inginerul Vasile Lup, şeful Ocolului Silvic Turda, a declarat că cererea din acest an a fost mai redusă, din fondul forestier administrat de ROMSILVA fiind livraţi aproximativ 1.500 molizi. Suprafaţa ocupată cu brazi a Ocolului Silvic Turda fiind de doar 1-2%, anul acesta silvicultorii au scos pe piaţă doar 200 de brazi, rezultaţi din confiscări.

Preţul molizilor livraţi de Ocolul Silvic din Turda variază în funcţie de înălţimea acestora. Cei pînă la 1,30 m înălţime costă 7.000 lei, iar cei pînă Ia 2 m costă 12.000 lei.

în pieţele turdene şi-au făcut apariţia şi moţii de pe Valea Arieşului. Preţul brazilor scoşi la vînzare de către aceştia oscilează între 20.000 lei (brăduţii) şi 150.000 lei (un brad de 4 m). Molizii

de pe piaţa turdeană s-au vîndut cu preturi între10.000 şi'20.000 lei., Turdenii speră că brazii care nu vor fi vînduţi anul acesta să nu mai aibă soarta celor din anul trecut, care au fost aruncaţi la gunoi sau chiar în Aricş.

ŞCOLILE ÎNCHEIE ANUL CU DATORII

în urma rectificării de buget din luna octombrie, din cei aproximativ 1 miliard de lei cu care a fost suplimentat bugetul local al municipiului Cîmpia Turzii, 180 milioane lei au fost dirijate către şcoli, în acest fel, după cum a declarat primarul Gheorghe Giurgiu, instituţiile de învăţămînt urmează să încheie anul fără datorii, toate cheltuielile restante fiind plătite sau în curs de achitare. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre şcolile turdene. Din cauza bugetului insuficient alocat oraşului Turda, multe instituţii de învăţămînt s-au aflat în imposibilitatea de a-şi putea obţine

autorizaţiile de funcţionare. în ceea ce priveşti achitarea datoriilor, aceasta rămîne încă o problema mare.

ILUMINATUL PUBLIC COSTĂ 600 MILIOANE LEI

Turda are 5 km de iluminat ornamental, care în zilele de sărbătoare, funcţionează din plin. La ultima şedinţă a Consiliului local unii consilieri au subliniat faptul câ iluminatul excesiv din oraş nu face decît să scoată în evidenţă murdăria străzilor. Amintind de datoria pe care Primâna Turda o are faţă de CONEL, consilier PL, Rera“s Jercâu, a cerut delimitarea strictă a perioadei de funcţionare a iluminatului ornamental.

Anual, pentru iluminatul public, în Turda se consumă circa 600 milioane lei, cifră ce depaşcş suma destinată reparaţiilor şi întreţinerii străzi o, precum si amenajării spatiilor verzi. „Brînduşa FAUn

j P ^ n U L P U B L I C I T A T ECLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;simbătâ9-14;tdyfax 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: Inni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75. marţi, 22 decembrie 1998 5 1

OMUIASIGPENTRU A S IG U R A R E A O B LIG A TO R IE AU TO ,

TRECETI PE O M N IA S IG !Acum p u te ţi în ch e ia as ig u ra rea ob ligato rie a u to prin O m niasig. S a lv a ţi TIMP, NERVI, ENERGIE şi BANI. Nu t r e b u ie d e c â t s ă s u n a ţ i la su cu rsa la O m niasig d in ju d e ţu l C lu j ş i a g e n ţ i i n o ş t r i v in la d u m n e a v o a s t r ă a c a s ă , î n c e l m a i s c u r t t im p p o s ib i l .

O M N IASIGASIGURAREA TUTUROR

Cluj-NapocaP-ţa. Mihai Viteazu, nr. 33, ap. 19 Tel: 13.04.65

(1359791)

S.C. TEXTILE I ÎNCĂLŢĂMINTE S.A. §9

cu s e d iu l în B-dul Eroilor nr. 21-23 o r g a n iz e a z ă licita ţie în v e d e re a î n c h i r i e r i i s p a ţ i i lo r c o m e r c ia l e situate în u rm ă to a re le z o n e :

B d . 21 D e c e m b r ie n r . 1 3 5 B d . 21 D e c e m b r ie n r . 1 3 7 B d . 21 D e c e m b r ie n r . 1 5 0 B d . 21 D e c e m b r ie n r . 1 5 2 C a le a F lo re ş ti n r . 7 7 C o m p le x F lo r a - M ă n ă ş tu r S tr . A u re l V la ic u n r . 2 7 S tr . F a b r ic i i n r . 7 P - ţ a C ip a r iu n r . 9 B d . N . T i tu le s c u n r . 1 6 5 B d . N . T i tu le s c u n r . 2 S tr . B râ n c u ş i n r . 1 C o m p le x F o r tu n a - G r ig o r e s c u S tr . D u n ă r ii n r . 2 6 A g h i r e ş F a b r ic i

L ic i ta ţ ia v a a v e a lo c l a s e d iu l s o c ie tă ţ i i î n 2 8 ş i 2 9 d e c e m b r i e 1 9 9 8 o r a 1 0 ,0 0 . V o r f i d e p u s e l a s e c re ta r ia tu l s o c ie tă ţ i i : b a l a n ţ a d e v e r i f ic a r e , b o n i t a t e banc a r ă ş i ta x a d e p a r t i c ip a r e d e 5 0 .0 0 0 le i .

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n : 1 9 -8 6 - 6 5 .

S.C. M flFC O M S.R.L.str. P levnei nr. 61, Tel. 415.545, F ax. 415.172

V i n d e d in s toc- Organe Asamblare - şuruburi şi piuliţe - la preţul de livrare a

producătorului- Toată gama de S.D. V-uri, burghie, tarozi, filiere, cuţite strung,

Universale, mândrine, micrometre, şublere, scule şi unelte pentru industrie şi construcţii.- Table itiprofile inox, alamă, aluminiu, cupru, zincată, decapată. •Materiale ţ i echipamente pentru sudură electrică şi oxiacetilenicâ

(electrozi toate tipurile).- Pietre, discuri şi hîrtie abrazivă.- Echipamente de protecţie toată gama, cositor, clingherit, azbest,

cauciuc pînzat, electrozi craituire etc.Rulmenţi.NOU: Sîrmăbobinaj, materiale izolatoare şi cabluri - de la S.C.

jCME S.A. la preţul de livrare a producătorului. (3957791

S tr . C l i n i c i l o r

n r 2 0 - 2 2

C l u j - N a p o c a

ASIGURAREA ROMAREASCÂ Te,ef ° n : 1 9 S 3 7 H -1 9 4 . 1 8 4

F a x : 1 9 6 . 5 7 1

A s ig u r a r e a o b l ig a to r ie a u to p e a n u l 1 9 9 9 se încheie la:

- sediul sucursalei ş i reprezentanţele d in Dej, Gherla, H uedin ş i Turda;

- Casa teritorială a Cooperativelor de Credit, strada Traian nr. 18;

- Cooperativa de Credit ”Alianţa ”, str. Fabricii nr. 4;

- Toate cooperativele de credit din ju d e ţu l Cluj;- Autoservice, Calea Floreşti nr. 42;- Dacia Service, Calea D orobanţilor nr. 120;- C.I.F., Bvdul E roilor nr. 14/12.- ASIN TER S:A. Calea D orobanţilor nr. 70

(Pietroasa)Pentru plata integrală pînă la 3 1 d e c e m b r ie se

acordă o r e d u c e r e d e 10%.Solicitaţi tichetul de asigurare cu ASIROM! L id er n a ţ io n a l, p u te r e fin a n c ia r ă ,

s ta b ilita te ş i sigu ran ţă; c u ASIRO M v e ţ i fi în s ig u ra n ţă z i d e z i.

MAGAZIN DE MOBILAstr. Moţilor 153, tel. 199.270

□ M o b i l i e r n e n t r u g a r s o n i e r e

□ M o b i l i e r d e b i r o u

Q M o b i l i e r l a c o m a n d ă

Societate com ercială de distribu ţie m a terii p rim e şi m ateriale destinate industriei de prelucrare materiale plastice, angajează în condiţii legale ^

REPREZENTANT/A | VÎNZĂRI DE ZONĂ =

pentm Transilvania în următoarele condiţii:- studii superioare şi experienţă în domeniul prelucrării

materialelor plastice;- domiciliul în Tîrgu Mureş, Cluj-Napoca sau Bistriţa;- permis conducere auto;- abilităţi de comunicare, spirit organizatoric şi

disponibilitatea de a călători.Cei interesaţi sînt rugaţi să trimită o scrisoare de intenţie

şi un C. V. pe adresa B -dul L ibertă ţii 18, BL 104, Sc. 1, Et. 3, Ap. 8, sector 5, Bucureşti sau p e f a x 01-335.48.29, în atenţia d-nei Cornelia Andrei pînă pe data de 10.01.1999.

Sucursala Judeţeană C.E.C. ClujB - d u l 2 1 D e c e m b r ie n r : 2 3 - 3 5 s

C lu j - N a p o c a IanunţăORGANIZAREA UNEI LICITAŢII

PUBLICE DESCHISE PENTRU CONTRACTAREA LUCRĂRII:

- ’E V A L U A R E P A T R I M O N I U ”

c o n f o r m H G 8 3 4 / 1 9 9 1 .

L i c i t a ţ i a v a a v e a lo c î n d a t a d e 1 5 . 0 1 . 1 9 9 9 ,

o r a 1 0 ,0 0 l a s e d iu l d in B - d u l 2 1 D e c e m b r i e

n r . 2 3 - 3 5 .

C a i e t u l d e s a r c in i p r i v i n d o r g a n iz a r e a

l i c i t a ţ i e i , p r e c u m ş i a l t e i n f o r m a ţ i i p o t f i

o b ţ in u t e l a s e d iu l C E C d e l a a d r e s a d c m a i

s u s , în c e p în d c u d a ta d e 0 3 . 0 1 . 1 9 9 9 , te le fo n

1 9 . 8 5 . 1 6 i n t e r i o r 1 3 4 .

O f e r t e le v o r f i d e p u s e l a s e d iu l C E C în p l ic

în c h is p în ă la d a ta d c 1 4 . 0 1 . 1 9 9 9 , o r a 1 2 ,0 0 .

Primăria Comunei Apahidao rg a n iz e a z ă C O N C U R S î n d a ta d e 1 2 ia n u a r ie

1 9 9 9 , o r a 1 0 ,0 0 p e n tru :

- 2 posturi de electrician |Condiţii: &

- a u to r iz a t re ţe le e le c tr ic e I .P . ;

- c a rn e t d e c o n d u c e re c a t. B ;

- d o m ic i l iu l s ta b il, c o m u n a A p a h id a .

D o s a re le p e n tru c o n c u rs se v o r d e p u n e p în ă la

d a ta d e 11 ia n u a r ie 1 9 9 9 o ra 1 2 ,0 0 .

R e l a ţ i i s u p l im e n t a r e se o b ţ in d e la C o n s i l iu l

lo c a l A p a h i d a , te le fo n 2 3 1 .7 7 7 .

A ve ţi problem e financiare?

D o riţi o soluţie0 #rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

8 J m arti. 2 2 d e c e m b r ie 1 9 9 8 P f i R t i f ' i T A T F CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tei/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: A D E V A R U L1_______________________________ * Ee_______luni-vineri8-16;tcl/f»x 31-43-23; SUBREDACŢIADFJ: luni-vineri8-16; (el/fa\21-60-7S. d r l j a |

DANONE P.D.P.A. ROMANIA S.R.L., lider mondial în domeniul produselor lactate proaspete,

a n g a je a z ă c u c o n tra c t d e m u n c ă :

Şef de sector - CLUJ:R e s p o n s a b ilită ţ i:

• Coordonarea activităţii de vînzare, de promovare şi de gestiune, în raport cu cererea clienţilor;

• Prospectarea pieţei locale pentru identificarea de noi puncte de desfacere şi creşterea volumului vînzărilor. ' '

C e r in ţe :t• Bun organizator şi negociator;• Posibilitate de a lucra program prelungit;• Capacitate de adaptare şi putere de muncă;• Vîrstă cuprinsă între 25-35 ani;• Minim studii medii;• Cunoştinţe de limba engleză;• Carnet de conducere categoria B.Compania oferă un mediu de lucru modern, într-o echipă tînără, training

şi promovare bazată strict pe criterii de performanţă individuală.

Persoanele interesate sînt rugate să trimită Curriculum Vitae la adresa: Danone PDPA SRL - C Iuj-Napoca, str. Salcîmului nr. 32 sau la fax nr. 064-199.263, pînă la data de.31 decembrie 1998.

str.firtiriUi ir.2 tel:184S17fai:1B8B14 I S S U tS U L

REGIA AUTONOMA JUDETEANA APĂ-CANAL |

R .A . J .A .C . C l u j p r e c i z e a z ă c ă p e n t r u b u n a fu n c ţ io n a re a s i s te m u lu i d e a l im e n ta r e c u a p ă p o ta b i lă e s te in t e r z is a s e e x e c u ta m o d i f i c ă r i l a in s ta la ţ ia in te r io a r ă d e a p ă - c a n a l , b r a n ş a m e n te ş i r a c o r d u r i f ă r ă o d o c u m e n ta ţ ie t e h n i c ă a v iz a tă d e R .A .J .A .C . C lu j. P e n tru i n f o r m a ţ i i p u t e ţ i s u n a la 1 9 .1 4 .4 4 i n t . 139 .

(fa e d it S<sut& |Sucursala Cluj

BANCA «RENAŞTEREA CREDITULUI ROMÂNESC”

CREDIT BANK S.A. - SUCURSALA CLUJcu sediul în CIuj-Napoca str. E m ile Zo la nr. 1 vinde la licitaţie publică jaluzele, furtunede aer şi jucării. Licitaţia va avea loc în fiecare zi de miercuri ora 13,00 la sediul Băncii.

sc NAPOCA PRESS saa n g a je a z ă u rg en t

O VÎNZĂTORI şi VÎNZĂTOARE ziare, reviste şi cărţi

O PERSOANE pentru încasarea şi difuzarea de abonamente presă

O CONTABIL în domeniul difuzare presă, cu experienţă

de minim doi aniC e r e r i l e s e v o r d e p u n e l a s e d i u l f i r m e i d i n

P - ţ a . U n i r i i n r . 2 1 .

T e l e f o n : 1 9 - 6 8 - 5 8 , o r e l e 8 - 1 6 .

A N IV E R S Ă R I ,M U L Ţ U M I R I

• Cu ocazia împlinirii a 50 de an! de căsătorie urăm multă sănătate familiei Doru Paraschiva şi Vasile. Sora, cumnatul, nepoata şi prietenii. (340446)

V Î N Z Ă R IC U M P Ă R Ă R I

• Cumpăr apartament central, una sau două camere, parter, etaj 1, exclus intermediari. Tel. 41- 28-60 (312268)

BANKCOOPB a n c a G e n e r a l ă d e C r e d i t

s i P r o m o v a r e S J L .9s c o a t e l a v î n z a r e p r i n l i c i t a ţ i e p u b l i c ă , c u s t r i g a r e , f a r ă p r e s e l e c ţ i e . P r e ţ u r i l e i n c l u d T V A .Magazinul. A6 la preţul de 96,0 mii. leiMagazinele A18; A19; A23; la preţul de 84,8 mii. lei

A27, A31; A32

Magazinul B1

Braserie + ABC

la preţul de 154,2 mii. lei

la preţul de 300,7 mii. leisituate în P-ţa AgroM ărăşti Cluj

L i c i t a ţ i a v a a v e a l o c î n z i l e l e d e 22, 23, 24, 28, 2 9 .1 2 .1 9 9 8 ora 1 0 ,0 0 l a s e d i u l S u c u r sa le i B ankcoop Cluj, str. M a te i C orvin 4.

C a i e t u l d e s a r c i n i s e o b ţ i n e d e l a a c e e a ş i a d r e s ă l a p r e ţ u l d e 1 0 0 . 0 0 0 l e i .

G a r a n ţ i a d e 1 0 % d i n p r e ţ u l d e p o r n i r e s e v a d e p u n e î n c o n t u l 3 5 6 6 0 8 8 8 0 0 1 6 4 2 d e s c h i s l aB a n k c o o p s t r . M a t e i C o r v i n 4 . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ -R e la ţii sup lim en tare p o t f i o b ţin u te la telefon

194.299, in te r io r 1 5 ,1 6 .

• Vînd Peugeot405.1994.12.900 DM şi VW Golf Iir, 1993,68.500 KM*11.900 DM. Tel. 094-50-12- 98. (343617)

• Vînd Dacia 1300 cu îmbunătăţiri, urgent, ieftin, cu carte identitate, înmatriculat persoană fizică. Str. Dîmboviţei nr. 87 bl. Dl8 ap. 36. (343592)

• Vînd canapeluţă antică pentru pretenţioşi, bufet mic negru vechi. Tel. 17-28-12. (343611)_____________

Î N C H IR I E R I

• Dau în chirie casă. Tel. 18- 49-16. (343596)

D IV E R S E

• Vînd zahăr vrac,- cantităţi nelimitate. Preţ 4000 lei/kg TVA inclus, franco depozit furnizor. Tel. 094-61-40-54. (345977)

Numita Buburuz Elena este citată la Judecătora Dej în dosar nr. 547/1998 promovat de numiţii Farcaş Elisabeta, Pop Rafila şi Gavrea loan pentru termenul de judecată din data de 28.01 1999, aceasta avînd calitate de pirită. (4670426)

• SC Oncos SRL cheamă în judecată pe SC Mureşana Alim. Legumex SRL în dosar nr. 10762/1998 la Judecătoria Cluj în data de 13 ianuarie 1999, sala 122, ora 8. (340453)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 Direcţia de Telecomunicaţii Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere reţele locale, Apahida, reţele rurale, sat Dezmir şi Sânicoara. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor, nr. 99. (340458)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 locuitorii satului Bodrog, comuna Apahida, judeţul Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul introducerea gazului metan. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor, nr. 99. (340461)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 SC Magda-Service SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul birouri şi hală depozit pe str. Plevnei nr. 78. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru "factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (343598)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 SC Tramenas Impex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul producţie material lemnos situat în Floreşti., Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (343618)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Rusu Benjamin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de .mediu pentru obiectivul deschiderea unui sediu de firmă şi spaţiu comercial situat în Dej, str. Ecaterina Teodoroiu bl. R9, nr. 32, sc. B, ap. 15. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A.P.M. Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4670425)

• Transport Milano şi retur 1-2 persoane, plecare Cluj 26.12.1998 întoarcere din Milano 1.01.1999, ora 17. Preţ 110 DM. Tel. 18- 44-56. (340464)• Caut femeie serioasă cu

experienţă şi recomandări pentru îngrijire copil şi menaj..Tel. 19- 96-13 (340459)_________ ■

P I E R D E R I

• Pierdut cîine daimaţian, zona Andrei Mureşan, vîrstă 7 ani. Oferim recompensă. Suna-ţi la tel. 12-36-97., (343517)

1 Pierdut carte de identitate auto nr. 4-CJ-6487 şi atestat taximetrist pe numele Pintilie Alexandru. Le declar nule. (343586)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Lăpăzan Augustin. îl declar nul. (343593)

• Pierdut cod fiscal nr. 8544628 autorizaţie pe numele Coste Eugen. îl declar nul. (343595)

• Pierdut camet de sănătate pe numele Magda Paula Ramona. îl declar nul. (343599)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Un pios omagiu prietenului nostru drag POPESCU VASILE din partea familiei Augustin Manases. (343606)

• Cu profundă durere în suflet aducem Ia cunoştinţă rudelor, cunoscuţilor încetarea din viaţă în data de 20.12.1998 a celui care a fost soţ, tată şi bunic FLOREA SIMEON de 76 ani din comuna Zimbor, sat Dolu, judeţul Sălaj. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 23 decembrie, ora 12 în sat Dolu. Soţia Nastasia, fiul Nelu, nora Veronica şi nepotul Ionuţ. (340450)

• Cu adîncă durere în suflet, anunţăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost soţ, tată şi bunic VASILACHE POPESCU, fost secretar la Primăria din Gilău. Dumnezeu să-l odihnească! Va trăi veşnic în sufletele noastre. Soţia şi copiii. Toţi cei care l-an cunoscut sînt rugaţi să participe la ceremonia funerară care va avea Ioc miercuri 23 decembrie 1998 la casa defunctului din comuna Floreşti, ora 13. (340451)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm decesul dragei noastre mame, bunică şi soacră iubitoare PETER ROSALIA-MARIA în vîrstă de 74 de ani. Înmormîntarea va avea loc, miercuri 23.12.1998 la Capela Cimitirului Central la orele 14. Familii îndurerată. (340467)

• A încetat din viaţă după o grea suferinţă scumpul şi dragul nostru tată, socru şi bunic HAŞ DUMITRU din comuna Finciu. îţi vom păstra o veşnică şi vie amintire. Familia îndoliată. (343597)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă, soacră şi bunică PICOŞ EMILIA în vîrstă de 73 ani, născută Pintea. Înmormîntarea va avea loc în data de 23 decembrie, ora 12 , Capela Cimitirului Central. Familiile Picoş şi Moisiu. (343601)

• Cu sufletul plin de durere vă anunţămîncetarea din viaţă scumpei noastre soţie, mamă, soacră şi bunică ROŞCA NASTASIA ia vîrstă de 75 ani. înhumarea va avea loc în data de 22 decembrie de la Capela veche a Cimitirului Mănăştur, ora 14. Nu te vom uita niciodată. Soţul, fii, sora şi nepoţii. Fie-i ţărîna uşoară. (343603)

• A plecat dintre noi un mare om. Bunătatea, cinstea şi îndrumările lui nu ne vor mai conduce pe cărările de vînătoare. Vei fi mereu în amintirile, noastre domnule POPESCU VASILACHE. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familiile Topan şi Şinca. (340445)______

P e n t r u a v a a s i g u r a i n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direcţia redacţia varului, str.Napoca nr.16.

g S E E " : P U B L I C I T A T E

"f~Cu durere în suflet „mţim încetarea din viaţă i scumpului nostru soţ, tată, ,ocru, bunic şi străbunic pEC CONSTANTIN din ferma Cojocna.jjniormîntarea va avea loc „arţi 22 decembrie 1998, ora 13, Ia domiciliu. Dumnezeu să te odihnească j, pace. Familia. (343608)

Cu adîncă durere munţăm încetarea din viaţă .scumpului nostru soţ, tată, bunic şi străbunic, RĂNTA LEONTIN din satul Mierţa, judeţul ' Sălaj.Înmormintarea va avea loc

data de 23 decembrie 1998 în localitatea Mierţa, la orele 12. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Îndurerată. (343610)

Cu sufletul plin de durere anunţăm trecerea în eternitate a celui ce a fost un bun sot, tată, fiu şi frate GECZI ALEXANDRU în vîrstă de 44 ani. Îumormîntarea va avea loc miercuri 23 decembrie 1998, ora 9, la Capela Cimitirului central. Familia îndurerată. 343614)

Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru sot, tată şi bunic BURA ’ IOAN.Înmormintarea va avea loc în 22 decembrie 1998, ora 12, în Cimitirul nou din Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească in pace. Soţia Tereza, fiul Marin şi nepoata Cristina cu Horaţiu. (343615)

• Sîntem alături de familia Hosu Ştefan în marea durere pricinuită de decesul mamei sale dragi. Un grup de vecini de pe str. Gh. Dima nr. 15, bl. IE. Dumnezeu să o odihnească în pace. (340448)

1 Sîntem alături de familia Dimitriu în greaua încercare pricinuită de pierderea tatălui drag. Colectivul serviciului tehnic Unirea. (340452)

• într-o zi de iarnă friguroasă, în preajma sărbătorilor de Crăciun, a intrat la noi în casă moartea nemiloasă, o moarte fulgerătoare care ne-a răpit tot ce am avut mai scump pe lume. Prin dispariţia sa am pierdut pe cel mai bun tată şi bunic, HAŞ DUMITRU un om deosebit care a reuşit să ne unească să ne însufleţească în toate

momentele importante din viaţa noastră. Vom pune pe mormîntul Iui florile recunoştinţei stropite de lacrimile noastre de dor şi rugăciune pentru odihna

sufletului său. Somn lin şi Dumnezeu să te odihnească în pace. Cu dragoste eternă ţi în veci nemîngîiaţi, fiica Warioara cu soţul Doru, nepotul Mugurel cu soţia Mihaela, (340454)

* Un ultim omagiu coi(r) DIMITRIU N. IOAN la trecerea în nefiinţă. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. Asociaţia de locatari str. Pavlov nr. 20. (340460)

• Cu adîncă durere anunţăm, încetarea din viaţă a dragului nostru preot pensionar VARGA VICTOR, în vîrstă de 95 ani, cel care a slujit sfinta biserică şi pe bunul Dumnezeu peste 55 ani. înmormintarea va avea loc azi 22 decembrie 1998 în localitatea Sîncraiul- Almaşului, orele 13. Cu lacrimi în ochi te pling cei care ţi-au purtat de grijă: văduva Sabău Ânica, familia Sfirlea, familia Faladi, familia Sabău şi familia Pop. Nu te vom uita niciodată. (343604)

• Cu lacrimi în ochi şi durere în suflet sîntem alături de d-na Fiorica Popescu şi de fiul ei Unu, cu familia, în momentele de grea încercare datorate trecerii în eternitate a celui care a fost POPESCU VASILACHE. Prin dispariţia sa am pierdut pe cel mai bun şi cel mai iubit coleg de vînătoare, cel care a reuşit să ne unească şi să ne însufleţească în multe momente importante din viaţa noastră. Va rămîne veşnic în inimile noastre o pildă de dăruire pentru semenii săi. Timpul va trece, dar amintirea Iui va fi veşnică. Dumnezeu să-l ierte, să-l odihnească şi să reverse lumina eternă asupra sufletului său nobil şi bun. Sarkozi Feri şi familia. (343607)

• Un ultim omagiu unchiului meu IONEL BURA. Condoleanţe familiei. Nepotul Cornel. (340462)

• Dragă Geta, în aceste clipe sîntem alături de tine şi familia ta. Sincere condoleanţe. Iuliu şi Elena Hossu. (340463)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Adriana Barbur în durerea pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de la Cartimpex. (340465)

• Cu durere de inimă ne despărţim de omul şi colegul de vînătoare cel care a fost POPESCU VASILACHE. Sîntem alături de familia îndurerată. Familiile Szados şi Csifo. (343587)

• Sincere condoleanţe prietenului nostru Paul Abrudean la dispariţia mamei dragi. Prietenii: Paul, Mircea, Cristi şi Mihai. (343588)

• Sincere condoleanţe doamnei Tătar Elisabeta la pierderea soţului drag. Sîntem alături de întreaga familie. Alina, Tatiana şi Teofil Ciortea. (343589)

• Sîntem alături de colegul nostru Turău Marian şi familia acestuia în aceste momente triste şi grele pricinuite de moartea mamei dragi şi-i transmitem sincere condoleanţe. Colectivul Filialei Plafar Cluj. (343591)

• Sincere condoleanţe familiilor Bora şi Barbur pentru pierderea suferită. Familia Nagy şi tanti Jeni. (343600)

• Sîntem alăţuri de ginere, fiica şi familia sa în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi PICOŞ EMILIA. Aurora şi Sabin Păşcuţiu. (343602)

• Sîntem alături de naşii noştri în marea lor durere pricinuită de moartea tatălui POPESCU VASILE. Familia Lucian Manases. (343605)

• Salariaţii din Primăria Apahida sînt alături de d- nul Oloşutean Ioan în aceste grele momente pricinuite de încetarea din viaţă a socrului drag. (343609)

• Sîntem alături de colegul nostru Hosu Mircea în momentele de grea încercare pricinuite de trecerea în eternitate a mamei dragi. Colectivul din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Cluj. (343612)

• Cu durere în suflet ne despărţim de iubitul nostru tată, socru şi bunic BURA IOAN. Te vom păstra mereu în inimile noastre. Fiica Adriana cu soţul Ioan şi nepoţii Dora, Andrei şi Tudor. (343616)

• Dorul şi durerea din sufletul meu mă apasă tot -mai greu, cînd se împlinesc 2 ani de cînd m-a părăsit scumpul meu soţ cel care a fost SIMA GHEORGHE, plecînd în eternitate în apropierea tristelor sărbători de Crăciun. Doresc ca lacrimile mele să se preschimbe în flori care să-i vegheze somnul. Dumnezeu să-l odihnească. Amintirea lui va rămîne veşnic în sufletul meu. Soţia Anuţa. (340365)

• Azi se împlinesc 7 ani de cînd lacrimile noastre se aştern odată cu fulgii peste mormîntul scumpei MIRELA CADAR. Chipul ei veghează cu duioşie viaţa copilaşilor pe care i-a iubit, dar pe care i-a părăsit atit de devreme şi i-a lăsat atît de departe. Noi îl rugăm pe Domnul bun/ Ca-n seara Sfîntă de Crăciun/ Să îţi trimită El de sus/ Prin chipul blînd a Iui Isus// Odihnă sufletului 1ău/ Iar pe copii ţi-i ocrotească/ Şi de necazuri să-i ferească. Familia Cadar Augustin şi Ana. (340447)

• A trecut un an de cînd a plecat dintre noi cel ce a fost ATTI MONQŞTORI. Fie-i ţărîna uşoară. Familia. (340449)

• La 23 decembrie se împlinesc 1 1 ani de cînd a trecut în veşnicie VIORICA BOTOŞ, născută Opincariu. Un pios omagiu sufletului ei distins şi nobil. Familiile Botoş şi Drăgan. (343613)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi în imensa noastră durere Ia dispariţia nepreţuitului nostru TEODOR BURA. Magda şi Corina. (343594)

ADEVĂRULd e C lu j j

DIVERSE m arţi, 2 2 d ecem brie 1 9 9 8

Un grup de zurbagii colindă străzile Clujului, facînd un zgomot ce rivalizează cu cel din

vremea victoriilor Naţionalei României la CMF. Locuitorii din zona gării sînt treziţi în fiecare

dimineaţă de tobele şi fluierele celor şase colindători gălăgioşi.Foto: Z. REINHARDT

CNSLR-Frâţia pregăteşte declanşarea primei greve generale organizate vreodatâ în România

CNSLR-Frăţia pregăteşte declanşarea, în jurul datei de 15 februarie 1999, a grevei generale la nivel naţional, ca urmare a scăderii continue a nivelului de trai, acţiune care ar fi prima de acest fel organizată vreodată în România, a declarat Pavel Todoran, preşedintele CNSLR- Frâţia, la conferinţa de presă de ieri.

Sindicaliştii resping vehement propunerea premierului Radu Vasile de a semna un moratoriu de suspendare a acţiunilor sindicale, amintind că un acord similar a fost propus de confederaţie încă din ianuarie 1997, dar a fost respins de către fostul prim-ministru Victor Ciorbea. Ei vor acum ca, prin grevă generală, să convingă clasa politică să lase la o paite orgoliile, pentru a continua reforma. Protestele organizate la nivel confederativ vor începe cu declanşarea, începînd cu 11 ianuarie, a conflictelor în întreprinderi şi în ramurile economice - precum sănătate sau industria lemnului - care se confruntă cu probleme grave, a afirmat Todoran. Numărul participanţilor va li, potrivit conducerii CNSLR-Frâţia, de cîteva sute de mii, salariaţi,ai tuturor sectoareloreconomice.

Ministrul Finanţelor va prezenta, săptămînâ aceasta, proiectul de buget pe1999

Proiectul de buget pe 1999 va fi prezentat în această săptămînâ Guvernului de către ministrul Finanţelor, Deccbal Traian Remeş. El a afirmat câ veniturile obţinute în urma privatizării RomTelecom, BRD, Banc Post, Automobile Dacia şi Petromidia vor fi incluse în veniturile bugetului pe 1999 şi vor fi destinate programelor dc restructurare care vor fi adoptate de Executiv.

Ministerul Finanţelor a luat în calcul la construcţia bugetului pc anul 1999 o scădere, în termeni reali, a Produsului Intern Brut dc 2%, o inflaţie anuală de 25% şi un deficit al bugetului consolidat dc 2%.

Organizaţiile PD şi PNL din Bucureşti cer demiterea prefectului

Organizaţiile PD şi PNL din Bucureşti au cerut, printr-o scrisoare adresată şefului Departamentului pentru Administraţie Publică şi Locală, Vlad Roşea, destituirea prefectului dc Bucureşti, Ion Iordan.

Liderul organizaţiei PD Bucureşti, Alexandru Sassu a declarat agenţiei MEDIAFAX, că motivul acestei cereri este “incompetenţa” prefectului, demonstrată, printre altele, de cererea de a se arbora drapelul în bemă cu ocazia Zilei Constituţiei şi de modul în care au fost organizate alegeri Ie din Bucureşti.

Liderul organizaţiei PNL din Bucureşti este Paul Popovăţ, care este şi viceprimar al Capitalei.

Ion Diaconescu afirmă că

poziţia actuală a ’PNŢCD se

datorează vîrstnicilor din

partidPreşedintele PNŢCD Ion

Diaconescu a răspuns, ieri, sugestiilor tinerilor ţărănişti privind retragerea din politică a liderilor înaintaţi în vîrstă, arătînd că poziţia actuală a PNŢCD se datorează bătrînilor supravieţuitori ai puşcăriilor, care au reconstruit partidul, tinerii venind ulterior, într-o structură realizată de alţii. ‘ Ei au apărut într-o casă făcută de alţii şi acum spun: ar fi bine să plecaţi’ , a replicat Diaconescu. El a arătat că, şi în trecut, tinerii ţărănişti adresau conducerii partidului revendicări prin care cereau “să fie băgaţi în seamă", dar a remarcat câ, atunci, nimeni “nu şi-ar fi permis luxul de a-i critica pe Maniu sau pe Mihalache".

La simpozionul organizat, sîmbătă, de Organizaţia de Tineret a PNŢCD, mai mulţi vorbitori au cerut cu insistenţă accesul tinerilor în structurile de decizie ale partidului şi administraţiei. Prefectul de Bihor, Lucian Silaghi, a sugerat tinerilor ţărănişti ca, “la vîrsta senectuţii, să se retragă din politică, în cazul în care constată că au devenit ridicoli", iar Marius Bostan, fost preşedinte al tineretului universitar ţărănist, a avertizat că tinerii ţărănişti “nu vor lăsa ca această clasă politică să-i ducă mai departe in prăpastie”.

BNR a pus în circulaţie o moneda de argint cu valoarea nominala de TOO lei

ş Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începînd de luni, o monedă de argint cu valoarea nominală de 100 lei, cu ocazia împlinirii a 120 ani de la cucerirea independenţei de stat a României a cărei recunoaştere internaţională s-a făcut prin Pacea de la Berlin din anul 1878. Preţul de vînzare al unei monede de argint este de170.000 lei, la care se adaugă 20.000'lei, preţul cutiei în care este ambalată moneda. ;: Moneda conţine 27 grame de argint. Vînzarea monedelor se face prin ghişeele sucursalelor BNR. Tirajul emisiunii, destinat vînzării în ţară şi străinătate, este de minimum 5.000 exemplare şi maximum 15.000 exemplare.

Monedele aniversare pot fi achiziţionate de persoane fizice şi juridice, deţinerea şi circulaţia acestora fiind permisă de iege.

R evo lu ţion arii m em bri a i UNORD ’8 9 au

în ce ta t g reva foam eiRevoluţionarii din Uniunea Naţională a

Organizaţiilor de Revoluţionari din Decembrie ’89 (UNORD ’89) au încetat, ieri, greva foamei, declanşată în urmă cu aproape o săptămînă, informează corespondentul MEDIAFAX. într-un comunicat remis presei se arată câ revoluţionarii au recurs la această formă de protest pentru a demonstra opiniei publice “reaua voinţă şi dezinteresul, faţă de poporul român, ale actualilor guvernanţi şi ale preşedintelui României”.

Conducerea UNORD ’89 va stabili, în data de 5 ianuarie 1999, formele de protest pe care le va adopta în viitor.

In urmă cu cinci zile, revoluţionarii au declanşat simultan greva foamei în mai multe oraşe din ţară. Ei au promis atunci că îi vor împiedica pe demnitarii PD şi PNŢCD sâ depună coroane de flori la mormintele martirilor Revoluţiei cu prilejul comemorării evenimentelor din decembrie 1989.

,10) marţi, 22 decembrie 1998 S P O R T ADEVARULcm® Bmj|

S fSctsn d e : c u l o a r e

“ I I L u c e ” t r i u m f e r â_ 4» W* s v««* M

B flH M lB a

Partida derby din “II Calcio”, dintre Inter Milano şi A.S. Roma, a fost şi una dintre cehul Zdenek Zeman antrenorul formaţiei din Cetatea Eternă şi românul Mircea Lucescu, a cărui prezenţă de “coach” al interiştilor este de dată recentă. Pentru “II Luce”, cuml-a poreclit presa italiană, partida prezenta o importanţă deosebită, fiind prima susţinută acasă în faţa “tifosilor” diţi Milano. Şi meciul n-a început sub cele mai bune auspicii pentru interişti, defensiva clătinîndu-sc nepermis în faţa şarjelor în forţă ale romanilor, în rîndul cărora au excelat piesele grele de sorginte braziliană, fundaşul dreapta Cafu (veritabilă extremă în atac) şi vîrful Paolo Scrgio, ccl carc a sancţionat gafa colectivă a defensivei interiste (copărtaş fiind şi portarul Pagliuca, ale cărui intervenţii oportune au stăvilit mai apoi majorarea scorului în favoarea lui A.S. Roma.

La un moment dat, pentru o fracţiune dc secundă, una din camerele de luat vederi ale televiziunii italiene s-a oprit la un scurt dialog între Mircea Lucescu şi Roberto Baggio (“II Codino”, lipsit însă dc celebra sa podoabă capilară). Nu ştiu cc şi-or fi şoptit, dar am intuit că Roberto Baggio trebuia să intre în rol dc “cap limpede” al liniei mediane interiste, unde jocul nu se lega nici pe dreapta, unde argentinianul Zanetti sc complica singur, nici pc stîngă, unde acţiona individualistul Djorkaeff. Intrarea lui Robby Baggio în rol dc “cap limpede” a avut Ioc abia după pauză şi efectul s-a văzut pe tabela de marcaj la început prin înscrierea golului egalizator (superbă şi impecabilă pasa la întîlnire a lui Baggio îneît Cauet a îndeplinit o simplă formalitate expediind balonul în plasa porţii romane). Şocul resimţit de trupa lui Zeman s-a amplificat după efectuarea de către Mircea Lucescu a celorlalte două “mutări în plic”, prin trimiterea în ofensivă a chilianului Ivan Zamorano şi a puştiului Pirlo, cel crescut şi “dădăcit” de “II Luce” cînd era la Brescia. Urmarea? Alte trei goluri semnate pe rînd de Zamorano, Baggio şi Zanetti, o victorie la scor a lui Inter, o cărămidă în plus ia prestigiul lui Mircea Lucescu. 80.000 de spectatori au aplaudat la scenă deschisă victoria Iui Inter. “II Luce” triumferâ:

Romeo. V. CÎRŢAN

IN T E R N A T IO N A LITALIA - 14

Indiscutabil, marea surpriză a acestui sfîrşit de an în „serie A” nu este nici postura inedită a Fiorentinei în fruntea clasamentului, nici revenirea spectaculoasă a lui Milan, ci marea schimbare „la faţă” pe care a dat-o Lucescu lui Internazionale. De la venirea lui pe banca tehnică a grupării patronate de Massimo Moratti, Lucescu se poate lăuda cu un bilanţ excelent: trei victorii, dintre care două în deplasare, un egal şi o înfrîngere în doar cinci partide. Nota bene, înfrângerea s-a consemnat în partida de cupă cu Lazio, la limită, la doar trei zile de la venirea lui Lucescu la Milano, dar „patronul” Moratti a fost entuziasmat de jocul „nero-azzurri”-lor. Tactica lui Lucescu, pentru că de noroc nu poate fi vorba, este aceea de hăituire şi obosire a adversarului,' după care introducerea lui Baggio şi Zamorano, precum şi cea a tînărului Pirlo, proaspeţi pe final de meci, dau lovituri de graţie oricărui adversar. Victoria la scor a lui Inter în derby-ul cu AS Roma, revelaţia acestei ediţii de campionat, spune multe, iar gurile cîrtitorilor au fost definitiv închise. Inter salvează astfel un debut de campionat aproape dezastruos, încheind anul pe poziţia a patra, la cinci puncte de lider. Lidera Fiorentina a pierdut două puncte la Perugia, în urma unui penaity transformat de japonezul Nakata în al şaselea minut de prelungire al partidei, dar Batistuta nu a ratat nici de această dată ocazia de a-şi înscrie numele pe lista marcatorilor, fiind lider în clasamentul golgeteriloreu 14 reuşite. Juventus cîştigă (în sfîrşit) cu Salemitana, graţie celei de a treia „triple” din carieră a iui Filippo Inzaghi. Lazio urcă şi ea în clasament datorită victoriei în faţa lui Udinese, aportul „dublei” lui Salas fiind decisiv. Parma încheie anul pe poziţia a doua a clasamentului în urma victoriei pe terenul lui Empoli, în vreme ce Milan, „bronzul” acestui final de an, nu a reuşit decît un egal pc terenul Sampdoriei. în „derby-ul” codaşelor, Vicenza şi Venezia şi-au împărţit în mod egal punctele. în Italia, campionatul sc reia pe 6 ianuarie.

Rezultatele complete ale etapei a 14-a:

* Cagliari-Bologna 0-1 (Signori 50)* Empoli-Parma 3-5 (Pane 9, Di

Napoli 22, 89 - Crespo 10, Boghossian 45, Fuser 56, 92, Fiore 82)

* Juventus-Salernitana 3-0 (Inzaghi 20,30,88)

* Lazio-Udinese 3-1 (Mancini 16, Salas 55, 92 - Locatelli 5)

* Perugia-Fiorentina 2-2 (Rapajc 1, Nakata 96 penalti - Robbiati 11, Batistuta 74)

* Piacenza-Bari 3-2 (Piovani 19, Stroppa 43, Rastelli 90 - Masinga 36, Innocenti 92)

* Sampdoria-Milan 2-2 (Palmieri 56, Ortega 86 - Leonardo 39, Bierhoff 73)

* Vicenza-Venezia 0-0* Internazionale - Roma 4-1 (Cauet

59, Zamorano 76, R. Baggio 86, Zanetti 88 - P. Sergio 36)

Clasament: Fiorentina 29, Parma 26, Milan 25, Internazionale 24, Roma, Lazio 23, Bologna, Juventus 21, Perugia 19, Bari 18, Piacenza, Udinese 16, Cagiiari, Sampdoria 14, Empoli, Vicenza, Salemitana 12, Venezia 11.

Golgeteri: Batistuta (Fiorentina) 14, Crespo (Parma) 9, Amoroso (Udinese), Delvecchio (Roma), Inzaghi (Juventus) 8, Totti (Roma), Muzzi (Cagiiari), Signori (Bologna), Leonardo-(Milan), Nakata (Perugia), Salas (Lazio) 7.

SPANIA - 15A fost ultima etapă a acestui an şi în

Spania, campionatul urmînd sâ se reia pe 3 ianuarie. Imensă surpriză numele echipei ce ocupă prima poziţie a clasamentului, cu patru puncte în faţa următoarelor două clasate, Mallorca, nou promovată. Plutonui fruntaş în „Primera Division” a suferit însă în această etapă, eşecuri în serie. Începînd cu lidera, care a remizat pe propriul teren în faţa lui Racing Santander şi continuînd cu Celta Vigo, Valencia care a pierdut în .

deplasare la Real Sociedad, respectiv Espanyol Barcelona. Se poate spune că „hispano-românii”, fără excepţie, au părăsit înfrînţi terenurile. De Valencia am pomenit, dar şi Villarreal, acasă cu Athletic Bilbao, şi Salamanca, în deplasare cu Alaves, au suferit înfrîngeri. Surpriza, dacă putem să o catalogăm astfel, s-a consumat la Oviedo, unde golul lui Dely Valdes a smuls trei puncte în disputa cu Real Madrid. FC Barcelona, după patru înfrîngeri consecutive, cunoaşte în sfîrşit victoria, muncită, chinuită şi la limită, în întîlnirea cu Valladolid.

Rezultatele complete ale etapeia 15-a:* Deportivo La Coruna-Betis 2-2

(Djalminha 17 penaity, Schurrer 85 - Zarandona 16, Alvarez 89)

* Villarreal-Athletic Bilbao 0-1 (Urzaiz 54)

* Atletico Madrid-Zaragoza 0-0* Mallorca-Racing Santander 1-1

(Dani 54 - Victor 71)* Oviedo-Real Madrid 1-0 (Dely

Valdes 75)* Real Sociedad-Celta Vigo 2-0

(Kovacevic 37,88)* Espanyol-Valencia 2-1 (Capdevila

35, Cristobal 76 - Faririos 42)* Alaves-Salamanca 1-0 (Azkoitia 68)* Tenerife-Extremadura 1-1 (Makaay

48 - Vclamazan 83)* Valladolid- FC Barcelona 0-1

(Hemandez 16)Clasament: Mallorca 29, Celta Vigo,

Valencia 25, Deportivo La Coruna, Oviedo 24, Atletico Madrid, Athletic Bilbao 23, Real Madrid, FC Barcelona, Real Sociedad 22, Zaragoza 21, Villarreal, Betis 19, Racing Santander, Valladolid 18, Espanyol 17, Alaves* Salamanca 15, Tenerife 13, Extremadura 12.

Golgeteri: Urzaiz (Athletic Bilbao) 9, Victor (Racing Santander), Makaay (Tenerife) 8, Claudio Lopez (Valencia), Râul (Real Madrid), Craioveanu (Villarreal), Petemac (Valladolid), Dely Valdes (Oviedo), Kovacevic (Real Sociedad) 7.

Cristian BARA

ANGLIA-18* Chelsea - Tottenham 2-0 (Poyet 80’,

Fio 90’);* Coventry - Derby 1-1 (Whelan 16’

- Carsley 50’);* Liverpool - Sheffield Wednesday

2-0 (Berger 19’, Owen 34’);* Manchester United

Middlesborough 2-3 (Butt 62’, Scholes 70’ - Ricard 23 ’, Gordon 31 ’, Deane 59’);

* Newcastle - Leicester 1-0 (Glass 66’); .

* Nottingham - Blackburn 2-2 (Chettle 22’pen; Freedman 30’ - Blake 49’,90’);

* Southampton - Wimbledon 3-1(Ostenstadt 11 ’, 68’, Kachoul 64’ - Gayle 76’);

* West Ham - Everton 2-1 (Keller 20’, Sinclair 75’ - Cadamarteri 71’)

* Arsenal - Leeds 3-1 (Bergkamp 28’, Vieira 53’ Petit 82’ - Hasselbaink 66’).

Partida Charlton - Aston Viila s-a disputat luni.

Clasament: Chelsea 33 (+12), Aston Viila 33 (+10), Manchester 31, Middlesborough 30,'Arsenal, Leeds & West Ham 29, Wimbledon 26, Liverpool 25, Newcastle, Leicester & Derby 24 etc.

Pentru prima dată din noiembrie 1989, Chelsea s-a instalat în fruntea clasamentului primei ligi. Victoria a fost “onorată” de prezenţa în teren a lui Gianluca Vialli, coautor la primul gol, cînd i-a pasat la marginea careului uruguayanului Poyet. Golul a venit în finalul meciului, cînd eliminarea lui Chris Armstrong a rupt echilibrul în teren. în prelungiri, Dan Petrescu i-a pasat lui Tore Andre Fio şi norvegianul a stabilit scorul final. Detronarea Mahchesterului, după o singură săptămînă, a fost rezultatul egalului smuls miercuri de Zola pe “Old Trafford” în restanţa din august, respectiv al înfrângerii de sîmbătă pe acelaşi stadion 4a mîna lui- -Middlesborough. -Echipa lui -

Bryan Robson a rezistat şarjelor “diavolilor roşii” din finalul partidei, după ce în minutul 59 conducea cu 3-0. Rămîne de văzut replica lui Aston Viila, care putea aborda etapa de Crăciun din postura de lideră dacă nu pierdea luni la Londra. Dubla lui Ostenstadt şi cea a lui Blake au schimbat lanterna roşie, Southampton cedînd “lingura de lemn” pădurarilor. Celebrînd victoria, Matthew LeTissier a fost rănit la cap într-un bar de noapte. Evenimentul săptămînii l-a constituit demisia lui Graham Kelly din fruntea federaţiei. Conform lui Howard Wilkinson, directorul, tehnic al forului englez, aceasta ar putea deschide o eră nouă în fotbalul insular. “Este o ocazie de a restructura federaţia, pentru ca aceasta să facă faţă unui joc în continuă schimbare”, a declarat BBC-ului fostul boss al lui Leeds. ,

Radu C. MUNTEANU

GERMANIA - 1»Bayem a profitat de sincopa principalei

urmăritoare, Bayer Leverkusen, executîndu-i pe “lupii” de la Wolfsburg care nu au fost decît nişte “căţeluşi” pe “Olimpia Stadion”. Francezul Lizarazu, brazilianul Elber şi bosniacul Salihamidzic au adus victoria bavarezilor. Pe Stadionul “Westfallen”, Borussia Dortmund a jucat ca în vremurile ei bune. A fost cel mai bun meci al gazdelor din acest sezon. “Lăptarii” din Stuttgart nu au putut face faţă iureşului gazdelor care puteau să se impună mult mai clar. La Rostock, Bayer Leverkusen a scăpat ieftin, după ce a jucat o repriză întreagă cu 8 jucători de timp. Hamburg s-a impus datorită a două penaltyuri acordate în repriza secundă. Thomas Gravessen a punctat de două ori. Pe “Waldstadion” din Frankfurt, Eintracht cu un nou tehnician pe bancă a remizat 0-0 cu finalista ultimei ediţii a Cupei Germaniei, MSV Duisburg. Iată rezultatele complete ale etapei şi clasamentul:

• Bayern Munchen - Wolfsburg 3-0• Dortmund - Stuttgard 3-0• Freiburg - Bochum 1-1• Rostock - Leverkusen 1-1• Kaiserslautern - TSV Munchen 1-1• Hamburg - Nurnberg 2-0• Eintracht - Duisburg 0-0• Schalke 04 - Borussia

Monchengladbach 1-0• Werder Bremen- Hertha 2-1Clasament: Bayern 44, Bayer 36,

KTautem 34, TSV 32, Dortmund, Hertha 29, Wolfsborg 27, Hamburg 24, Bremen 23, Freiburg 22, Stuttgart, Schalke 21, Duisburg, Bochum 19, Frankfurt 17, Rostock 16, Nurnberg 15, M’gladbach 10 puncte.

4-1

RKC Walwijk - NAC Breda 2-1 FC Utrecht - Sparta Rotterdam

• Doetinghem - AZ Alkmaar 1-1Clasament: Feyenoord (18) 43, Vitesse

37, Ajax 34, Heerenveen 33, PSV & Roda Herkrade 31, Twente 30, AZ Alkmaar 28, Nijmegen 27, Utrecht & Willem Tilburg'

, 25, Leeuwardeen 21, Maastricht 20, De Graafschap 18, Fortuna Sittard 17, Sparta Rotterdam 15 puncte.

F R A N Ţ A - 2 0Iată că în numai o săptămînă în Franţa

s-atî disputat alte 2 etape. Primele două clasate, respectiv Olympique Marseille şi Girondins Bordeaux au lăsat de mult în urmă celelalte echipe. Bordeaux izbuteşte scorul campionatului, Laslandes reuşind o triplă pentru gazde. Lidera, Olympique, a cîştigat datorită inspiraţiei lui Pires, care şi-a trecut numele pe lista marcatorilor de două ori. După duşul rece pe care i l-a aplicat Metz lui Bastia, echipa aflată momentan pe poziţia a 6-a a reuşit să învingă echipa lui Guy Roux, Auxerre. Cred că m-am hazardat afirmînd că Toulouse, "lanterna roşie" a clasamentului, s-a pus pe treabă. Rezultatul din meciul cu Montpellier contrazice aceste afirmaţii. Pentru prima oară de cînd se află pe banca lui Monaco, Ţigana “Stechinno” este ameninţat cu demiterea. Sîmbătă îi Principat, pe “Louis II”, monegascii împînziţi de vedete (Ikpeba, Barthez, Trezeguet) au clacat în faţa propriilor lor suporteri. Cîştigătoarea Cupei Franţei în 1978, Nancy, este ameninţată tot mai mult de retrogradare. De etape bune echipa românului Boloni nu a mai gustat din cupa victoriei. Campioana şi-a făcut de cap pe seama lui Nancy. După ce în tur pe “Parc du Princes” nou-promovată, Lorient, a reuşit surpriza campionatului, învingînd cu 2-1 pe PSG, vineri în “retur”, Lorient a repetat isprava pe propriul teren. lata rezultatele complete ale etapei a 20-a şi clasamentul:

• Marseille - Le Hâvre 2-0• Bastia - Auxerre 2-0• Sochaux - Nantes 1-1• Toulouse - Montpellier 2-5

' • Monaco - Lyon 0-1• Bordeaux - Metz 6-0• Nancy - Lens 0-1• Lorient - PSG 2-0• Strasbourg - Rennes 1-1Clasament: Marseille 47, Bordeaux 44,

Lyon, Rennes 32, Nantes 31, Bastia 29, Monaco, Lens 28, Montpellier, Auxerre 27, PSG 25, Strasbourg 24, Metz 22, Nancy 21, Lorinet 19, Le Hâvre ÎS, Sochaux 16, Toulouse 15 puncte.

OLANDA - 19 TURCIA - 17Mult aşteptatul meci Ajax - Feyenoord

a dezamăgit total. Disputa de pe Stadionul “Kuip” s-a transformat într-una de... box, atît între suporteri, cît şi între jucători. De altfel, imediat după finalul disputei, Poliţia a “trecut” Ia arestări masive în rîhdul fanilor celor două echipe. Meciul a debutat excelent pentru Ajax, care avînd la timonă un nou tehnician, în persoana fostului internaţional al portocalei mecanice, Ian Wouters (care astfel îl înlocuieşte pe banca suspinelor pe danezul Morten Olsen, plecat se pare în Belgia pentru tratative cu Andherlecht Bruxelles) şi-a propus chiar obţinerea celor trei puncte, însă neglijenţa în apărare a unor jucători experimentaţi, ca Ronald de Boer şi-a spus cuvîntul la final, gazdele reuşind să obţină egalarea in extremis, în ultimele minute prin Kees van Wonderen. Ajax a deschis scorul prin sud-africanul Benny Mc Carthy (38). PSV Eindhoven a izbutit să cîştige chinuit cu Willem Tilburg, unicul gol al partidei reuşindu-1 Van Nisterloij. Englezul Bobby Robson ameninţă cu plecarea în Anglia. Fortuna Sittard a spulberat pe Nec Nijmegen chiar în fieful acesteia. Iată rezultatele complete ale etapei şi clasamentul:

• Heerenveen - Maastricht 1-1• PSV Eindhoven - Willem Tilburg

1-0• Twente - Vitesse Arheim 0-0• Nec Nijmegen - Fortuna Sittard

0-3• Feyenoord Rotterdam - Ajax

'Amsterdam 1-1'

Oaspeţii au fost peste gazde în aceasta . etapă. Raitînd calificarea în sferturile Ligi Campionilor Galatasaray încearcă să st concentreze numai la campionat. După ce etapa trecută a trecut de Karabukspor, echipa lui Fatih Terrim a depăşit, ia deplasare pe Gaziantepspor. Campioana va juca miercuri (23 decembrie), într-ua meci restanţă cu Ankaraguku. Timoflel a reuşit să marcheze după o pauză cart s-a prelungit cam mult. Samsunspor s-8 impus în deplasare cu 3-2. Noua lideră a clasamentului a devenit Fenerbahce Istanbul, duşmana de moarte a Galâtasaray-ului , a învins fi Erzurumspor. Surpriza etapei vine din partea lui Beşiktaş care a remizat, 0-0, pe propriul teren, cu penultima clasată, Dardanelspor. Iată rezultatele complete ale etapei şi clasamentul:

• Bursaspor - Samsunspor 2-3• Antalyaspor - Trabzonspor 0-1• Kocaelispor - Galatasaray 1-2• Istanbulspor - Genclerbirligispor

0-0• Ankaraguku - Sakaryaspor 1-0• Beşiktaş - Dardanelspor 0-0• Altay Izmir - Karabukspor 1-0Clasament: Fenerbahce & Beşiktaş %

Trabzonspor 36, Galatasaray 33, Antalyaspor 30, Kocaelispor 28, Genclerbirligi 26, Istanbulspor 25, Bursaspor 24, Gaziantepspor 23, Samsunspor 21, Ankaraguku 19, Altay Izmir 18; Adanaspor & Erzurumspor 1 /, Sakaryaspor 10, Dardanelspor 10 51 Karabukspor 8 puncte. _

Crisţian FOCSANU

0 E V A S | U L8S c im . _ S P O R T m arţi, 2 2 decem brie 1 9 9 8 M

r8)e

H O R V E G IA ” ■ R E V A N Ş Ă

P E S T E T I M PIndiferent ce adversar ar fi întîlnit în finala europeană de handbal,

\!orvegia s-ar fi bătut, sigur, cu aceeaşi ardoare pe care a jovedit-o, duminică, în confruntarea cu Danemarca, marea ei rivală, fiindcă jucătoarele din fiorduri - aidoma tuturor sportivilor din Vord. au fervoarea întrecerii în sînge. Prin fervoare înţelegînd acel irofund angajament învăluit în bucuria de-a te afla în miezul veiumcntului şi a face istorie.în cazul altui adversar decît Danemarca nu aceeaşi ar fi fost

jjoafe) şi patima cu care norvegiencele au ţinut să-şi impună supremaţia (24-16) ori, prin revers, să-şi umilească adversara (lipsită, ilfel, de jucâtoarea ei nr. 1, Anja Ânderson, un fel de Michael jordan al semicercului). O patimă pe care unii o estimează ca existînd r-vreo 12 ani, adică timpul de cînd durează rivalitatea handbalistică icrvegiano-daneză. Rivalitate din care Danemarca a ieşit, pînă duminică, mereu învingătoare.Patima norvegiană nu pulsează însă doar de-un deceniu, ea avînd

ridâcini mult mai vechi şi mai adînci (rădăcini istorice), statornicite cei peste 300 de ani cît Norvegia a fost vasala Danemarcei, (fel spus, în “Norvegia” prezentă, duminică seara, în finala din

IMerdam, se zbătea dorul unei duble recuperări. Dor pe care echipa senzaţionalei portăriţe Heidi Tjugum şi a inepuizabilei luptătoare Trini Haltvik, iată, i-a împlinit. După intense acumulări. Cum procedează de altfel Norvegia în toate domeniile vieţii sale socio-economice. De unde şi calitatea salturilor realizate de ea, salturi ce surprind şi intrigă (am sesizat-o la faţa locului) atît pe fosta ei stâpînâ, Danemarca, cît şi pe orgolioasa soră mai mare a Norvegiei, Suedia.De aici şi profundul ecou al izbînzii norvegiene, precum şi morala

ci “incifratâ”, după care recuperările istorice pot fi realizate prin izbînzi sportive. Purtate într-un spirit de total fair-play!

Nusa DEMIAN

La ora bilanţului pe 1998 şi a proiectelor pentru 1999

SCURT DIALOG DE SEZON LA C.S.S.A.De atîtea ori am folosit termenul de sorginte

industrială, de “foc continuu”, asemuind activitatea de pregătire a schimbului de mîine în atletism desfăşurată “non-stop” la C.S.S.A. Cluj, realmente unitate etalon de profil în materie. Ca şi în anii trecuţi, colectivul acestei unităţi de învăţămînt cu obiective de performanţă în atletism, a reuşit să se înscrie între cele mai bune secţii de juniori din ţară. Concretul l-am aflat din scurtul dialog purtat cu prof. Gheorghe Turcu, directorul C.S.S A. Cluj.

- în primul rînd vă mulţumesc pentru invitaţia la dialog. E onorant să continui o activitate într-o unitate care s-a specializat, aş zice, în depistarea talentelor şi pregătirea lor pentru atletismul de performanţă. Eu am preluat ştafeta de la un împătimit în materie, profesorul Marian Paşcalău, rămas şi pe mai departe un preţios sfătuitor, hotărît să contribui şi eu la bunul renume cîştigat de C.S.S.A. în judeţ şi ţară. Concretizînd, prin numărul de puncte şi medalii cucerite în concursurile de atletism ale anului 1998 (în sală şi în aer liber), C.S.S.A: a qontribuit substanţial la plasarea judeţului Cluj în clasamentul Federaţiei Române de Atletism pe un loc III ce onorează şi subliniază, în egală măsură, munca sportivilor şi a specialiştilor ce-i pregătesc.

- Şi mai la concret, acest loc III a fost determinat de un anumit număr de medalii, pe care vă rog să Ie faceţi cunoscute.

- Este vorba de cele mai importante, în număr de 18, din care 3 de aur, 4 de argint şi 11 de bronz obţinute în finalele Campionatelor Naţionale din 1998, medalii în care este încorporată activitatea desfăşurată de profesorii unităţii.

- Cîteva nominalizări.- D. Nesteriuc, A. Gyorgy, St. Nagy şi I. Theil

- ca să dau doar cîteva nume.- Lipseşte un nume, cel al dumneavoastră.

- Mi s-a părut ca lipsit de modestie să mă auto- evidenţiez. Prefer să vorbească rezultatele elevilor mei.

- C î te v a e v id e n ţ ie r i a le s p o r t iv e lo r şi spo rtiv ilo r unităţii.

- Doar nume din elită: Cristina Domide, Oliver Maier, Adrian Voinigescu şi. Iosif Crişan, cu sublinierea că nominalizarea valorilor actuale poate fi lărgită. .

- C e va însem na 1999 p e n tru C .S.S.A.?- în primul rînd un an... aniversar. în 1999 vom

aniversa 20 de ani de activitate independentă, fiind singura din ţară numai cu profilul atletism. în acest context, ne dorim şi ne vom strădui să materializăm în fapte dorinţa - ca în 1999 sâ obţinem un număr superior de medalii, convinşi fiind noi toţi cei ce ne desfăşurăm activitatea în cadrul C.S.S.A. că pe lîngă întrecerile cu caracter intern, Adrian Voinigescu şi Oliver Maier, componenţi ai lotului naţional de juniori, se vor bate cu ambiţie la Mondialele rezervate juniorilor, respectiv Iosif Crişan la Europenele de juniori.

- C u ce a ţi d o ri să încheiem scu r tu l dialog?- Cu sublinierea sprijinului material prin bugetul

asigurat de Inspectoratul Şcolar judeţean, prin baza materială ca să ne desfăşurăm activitatea asigurată; la Stadionul “Ion Moina” de către D.J.T.S., respectiv sălile de sport de la Liceul Pedagogic, Liceul ‘Traian Vuia”, Şcolile generale 23 şi 16. Adaug sprijinul primit din partea Consiliului municipal Cluj-Napoca, respectiv de la unităţile economice Romaris, Avicola, Panegrano, IAS Mihai Viteazul, Oncos şi altele care ne-au sprijinit material. Tuturor le adresăm calde mulţumiri, convins fiind că şi în 1999 ne vom bucura de sprijin. Tuturor Sărbători fericite cu prilejul Sfîntului Crăciun şi a Anului Nou 1999.

A consemnat Victor ROMAN

AFACEREA "ŞCOALA DE FOTBAL ŞTEFAN

COVACI" S-AÎncheiat

LAMENTABIL • FALIMENTUL

ACESTEIA ESTE INEVITABIL, TOTUL FIIND O PROBLEMĂ

DE TIMP • NOUA ŞCOALĂ DE FOTBAL "IVANSUC" NU NUMAI CĂ A UMPLUT GOLUL LĂSAT DE GRUPAREA CONDUSĂ DE SORIN

BAGIU, DAR A PRELUAT DEJA DOUĂ CRUPE DE COPII: '84,

'85, CU IOT CU AVI RENOKI • IERI MOŞ CRĂCIUN I-A ADUS LA ACEŞTIA MULTE DARURI •

Despre toate ace lea si încă mslic a lte le în num ăru l do n i'iie a l z ia ru lu i nostru.

Cristian BARA

Cred câ puţine satisfacţii ale meseriei noastre se pot compara cu aceea de a lucra cu copiii. Este un proces de modelare în adevăratul sens al cuvîntului, o sferă în care rezultatele sînt palpabile, iar bucuriile bilaterale imense. Aşa cum s-a mai spus şi s-a mai scris, din cauza unor cerinţe apropiate deseori de absurd, în goana disperată după marea performanţă, s-a încercat uneori forţarea barierelor biologice pentru obţinerea în pripă a unor rezultate care să justifice în ultimă instanţă o normă, o încadrare, o responsabilitate.

Mi se pare nefiresc antrenamentul intensiv cu copiii - atît din cauza acţiunii dăunătoare asupra organismului crud şi neformat, cît şi din cauza

. traumelor psihice şi a golurilor intelectuale, pc care le-ar putea lăsa. Sintagma care afirmă “copiii sînt copii pentru a se juca

şi nu se joacă pentru câ sînt copii” - e aproape un truism.

Forţaţi sâ-şi canalizeze - forţele, energiile, ambiţiile, timpul şi preocupările spre aceeaşi conductă a performanţei, a rezultatului - a CIFREI - copiii se vor maturiza - în sens artificial

Dar nu încărcată de eforturi - fizice sau psihice - extreme.

Cunoştinţele care se acumulează acum în progresie geometrică, au surse variate - izvoare diverse - de aceea cred câ unilateralul şi specificul, limitarea şi îngrădirea reprezintă

R e s p e c tu l c o p ilă r ie işi negativ - psihicul li sc va asperiza şi va dobîndi durităţi nefireşti, incompatibile cu copilăria.

Copiii trebuie să se joace - sau sâ li se pară că sc joacă - pătrunderea lor în sfera viitoarei maturităţi - avînd loc într-un mod firesc şi logic, treptat şi lin, fară şocuri brutale sau sincope. Lumea copilăriei e o lume complexă cu vise ce aduc a real şi realităţi cu aer de basm. Ea trebuie sâ fie complexă şi variată, polivalentă şi atractivă, blîndă şi plină de neprevăzut.

un marc pericol.Traversînd perioada copilăriei

- “micul cetăţean” trebuie să descopere marile şi eternele valori care-1 vor călăuzi mai tîrziu: prietenia şi muntele, mişcarea şi studiul, frumuseţea şi generozitatea, marea şi literatura. La toate acestea - acţiunile sportive pot şi trebuie să contribuie, dar cu mare uşurinţă sportul poate deveni o sabie cu două tăişuri.

Printr-o activitatesupradimensionată, organismul tînăr îşi poate epuiza

posibilităţile apropiindu-se - pentru a folosi o comparaţie mecanicistă - de situaţia unei pilc electrice din carc s-a epuizat curentul. Sau uneori se poate întîmplâ şi altceva. Profilat foarte devreme pentru o disciplină sportivă sau pentru o probă - la un moment dat - copilul suferă anumite transformări organice care-i schimbă complet aptitudinile pentru sportul respectiv, fâcîndu-1 poate apt pentru altă activitate sportivă. Prin repetarea exagerată a unor procedee tehnice uniformizate în pregătire, în multe cazuri plictisul sc strecoară în viaţa copilului şi o activitate care la un moment dat îi făcea plăcere îi poate deveni ostilă.

Sportul de mare performanţă ca şi arta este o activitate pentru cei aleşi. Marile împliniri - înfloresc parcă mai deplin în anii maturităţii. Dar, pentru aceasta - nu cred că e nevoie de sacrificarea anilor fragezi. Dimpotrivă.

Dorin ALMĂŞAN

Memento*22 decembrie

• în 1975, în această zi au avut loc două jocuri interesante şi extrem de importante în cadrul calificărilor pentru turneul final la handbal masculin al J.O. de la Montreal (Canada). La Paris selecţionata Franţei a suferit o usturătoare înfrîngere din partea echipei supranumită “Zbomaia”, (“naţionala” fostei Uniuni Sovietice). Oaspeţii au cîştigat cu scorul de 31-16, după ce la pauză au avut deja un avantaj de 11 goluri (15-4). Echipa URSS s-a calificat deci pentru turneul final al J.O., pe care de altfel l-a şi cîştigat, în ultimul meci dispunînd chiar de selecţionata României cu 19-15. Al doilea joc din această zi din anul 1975 a avut loc între selecţionatele celor două state germane, R.F.G. şi, respectiv R.D.G. - “federalii” au cîştigat cu 17-14, calificîndu-se pentru “Montreal”, unde au obtinut locul IV.

LASZL6 Fr.

LA CFR, UN VICEPREŞEDINTE

SE SCHIMBĂ CU... ALTI DOI

Zvonurile demiterii v i ce p r e ş e d i n t e l u i clubului feroviar, domnul Moga, au prins substanţă zilele acestea clnd a fost înlocuit cu alţi... doi vicepreşedinţi.

Este vorba de domniiOvidiu Pinten şi VasileJucan, ultimul dintre eifost jucător la echipaferoviară, iar dupăîncheierea activităţii de »p e r f o r m a n ţ ă , organizator decompetiţii.

Credem că măsura este binevenită avînd fn vedere "randamentul" dat de vicepreşedintele Moga în perioada cît a ocupat această funcţie şi faptul că acesta a fost dat afară "de rău" de la Bistriţa şi luat "de bun" de gruparea de pe Cetăţuie.

Cristian BARA

D I V I Z I A B D E F O T B A LTURUL S-A ÎNCHEIAT, COMENTARIILE CONTINUĂ (VIII)13. CHIMICA TÎRNĂVENI. Pentru promovata din C în

Şalonul secund, toamna a însemnat nu doar acomodarea cu noile condiţii de prestare a jocului de fotbal, ci şi sporirea grijilor legate

râmînerea în B. Evidente şi adevărate momente de meditaţie pentru primăvară sînt cifrele din bilanţul toamnei. Concret, pentru Mimica bilanţul înseamnă 20 de puncte acumulate din 6 victorii şi Regaluri (9 au fost înfrângerile). Un atac modest cu doar 19 goluri marcate (locul 15 în clasamentul eficacităţii), respectiv o defensivă

orice critică prin cele 33 de goluri recepţionate (locul 18 în ®arhia apărărilor seriei). Un loc 17 la diferenţă golaveraj (-14) şi un Ioc 11 la “adevăr” (-4). Un bilanţ care anunţă o primăvară “cu cîntec”, grea pentru evitarea zonei retrogradării.14. F.C. APULLUM ALBA IULIA. Fără “accidentele” de acasă

(adică punctele preţioase cedate pe teren propriu) trupa uniriştilor din oraşul Marii Uniri de la 1918 ar fi avut în final de tur un bilanţ superior. Ar mai fi de subliniat câ echipa pregătită de Stelică German a pierdut în vară cîteva valori. Trecînd la bilanţ, toamna a însemnat doar 19 puncte adunate din 5 victorii şi 4 egaluri (8 au fost partidele pierdute). Prin cele 22 de goluri înscrise, atacul

albaiulienilor ocupă locul 8 -11 la egalitate cu mureşenii, motrenii şi dejenii - în clasamentul eficacităţii. Defensiva a încasat 26 de goluri (locul 10-1 1 , la egalitate cu motrenii în ierarhia apărărilor). Completăm bilanţul cu -5 la diferenţă golaveraj (locul 12) şi -8 la “adevăr” (locul 16). Şi pentru albaiulieni se anunţă o primăvară fierbinte, F.C. Apullum aflîndu-'se pe “buza prâpastiei” ce condamnă la retrogradare.

15. VEGA DEVA. După un an de rodaj în B, formaţia din Deva a rămas tributară aceloraşi chinuri legate de supravieţuire în eşalonul secund. Bilanţul toamnei putea fi şi mai sever dacă în plin tur echipa n-ar fi fost preluată de Romulus Gabor, care l-a adus şi pe Bordeanu de la Corvmul. Aportul celor doi s-a materializat în prestaţii ceva mai bune, respectiv o clasare pe locul 15, Ia graniţa cu ultimele trei locuri din zona retrogradării. Concret, bilanţul toamnei a însemnat 19 puncte adunate din 5 victorii şi patru egaluri (la fel ca albaiulienii, 8 fiind şi înfringerile). Atacul a fost dezastruos, cu doar 14 goluri marcate (locul 18 în clasamentul eficacităţii), iar apărarea a primit 30 goluri (locul 15 în ierarhia defensivelor).

De adăugat -16 la diferenţă golaveraj (locul 18) şi -8 la “adevăr” (locul 17). Deci, încă un caz de primăvară fierbinte şi zbuciumată pentru evitarea retrogradării.

16. F.C. BAIA MARE. Anul trecut concurentă la promovare în A, în această ediţie protagonistă la... retrogradare în C. Două extremităţi greu de crezut şi apreciat pe lungimea doar a unui an. Dar asta-i situaţia. Abia in extremis băimărenii au evitat locul 18, ocupat în alte etape. Ce a însemnat bilanţul toamnei? Doar 17 puncte (cîte unul de, fiecare etapă ca medie) adunate cu chiu, cu Vai

din 4 victorii (cele mai puţine în serie) şi 5 egaluri (locul secund Ia “remize”). Partidele pierdute au fost în număr de 8. Atacul a marcat 18 goluri (locul 16 la eficacitate), iar defensiva a recepţionat 26 goluri (locul 10-1 1 , împreună cu motrenii în ierarhia apărărilor). De adăugat - 8 la diferenţă golaveraj (locul 13) şi -10 la “adevăr” (locul 18). Toate speranţele se îndreaptă spre retur cu o “schimbare la faţă” şi părăsirea zonei retrogradante.

17. UNIREA DEJ. Incredibil dar adevărat: un bilanţ ca un coşmar pentru dejeni. (Supunem atenţiei cifrele semnificative ale bilanţului: 17 puncte acumulate (la fel ca şi băimărenii şi “motoriştii” de la Dacia Piteşti) din 5 victorii şi 2 egaluri (10 au fost meciurile pierdute). Un atac ceva mai bunişor prin cele 22 goluri marcate (locul 8 -11 Ia eficacitate) şi o apărare -ciur prin care s-au strecurat 31 de goluri (locul 17 în ierarhia defensivelor). Completare: -9 la diferenţă golaveraj (locul 14) şi -7 la “adevăr” (tot locul 14).

18. DACIA PITEŞTI. Ultima din “trio”-ul aflat în zona retrogradantă. Tot 17 puncte acumulate (ca şi celelalte două din faţă) din 5 victorii şi 2 egaluri (10 au fost înfringerile). Atac modest cu 20 goluri marcate (locul 13-14 la eficacitate) şi o apărare slabă cu 30 goluri primite (locul 14-16, Ia egalitate cil Jiul şi Vega în ierarhia defensivelor). Ca o completare la bilanţ -10 la diferenţă golaveraj (locul 15) şi -7 la “adevăr” (locul 14-15, împreună cu Unirea Dej). Greul vine în retur pentru “motoriştii” piteşteni, care speră sâ se salveze de Ia retrogradare. Şi cu aceasta am încheiat scurtele analize ale protagonistelor eşalonului secund în turul recent încheiat _

V ictorROMAN

12) marţi, 22 decembrie I998 ECONOMIA A D E V Ă R U L

UN TORT CU CINCI LUMINĂRI PENTRU BANCA „TRANSILVANIA”

' ' , 1 ' ?||f

*

• Pe 16 decembrie 1998 s-au împlinit cinci ani de cînd Banca

„Transilvania” şi-a primit „certificatul de naştere". Conducerea băncii

a găsit de cuviinţă să organizeze, cu această ocazie, o conferinţă de

presă. La acest eveniment, au fost prezenţi, din partea sărbătoritei,

di iosif Pop, preşedintele băncii, d-na Cecilia Iliescu şi dl Ioan Trenca, vicepreşedinţi •

no: ZeneS

Iosif POP, directorul Băncii Transilvania

Lin cincinal de activitate

Banca „Transilvania” a fost constituia în decembrie 1993 prin contribuţia a 114 acţionari, dintre care 46 membri fondatori. A pornit la drum cu un capital social de 2 miliarde lei, din care 79% participare română şi 2 1% străină.

In 1994 devin operaţionale două sucursale (la Cluj şi Oradea) şi se stabilesc primele legături cu exteriorul tării.

în 1995 are loc prima majorare a capitalului social (la 20,3 miliarde lei), majorare realizată printr-o emisiune publică de acţiuni. în acelaşi an se mai deschid încă patru sucursale, o agenţie şi un punct de schimb valutar. Totodată, sporeşte gama de servicii şi produse bancare oferite clienţilor, persoane fizice şi juridice.

In anul următor mai sînt deschise încă şapte sucursale şi două agenţii... In 1997 se realizează cea de-a doua majorare a capitalului social (la 26,3 miliarde lei) printr-o emisiune dedicată; Devin operaţionale încă cinci sucursale şi o agenţie. Din luna octombrie, acţiunile „TLV” sînt tranzacţionate la categoria a Il-a a Bursei de Valori Bucureşti, Banca „Transilvania” fiind prima instituţie de acest fel ale cărei titluri sînt înscrise la cota Bursei. „Voice Teller” (made in BT) primeşte premiul „Cel mai bun produs bancar al anului”.

La sfîrşitul lunii noiembrie a acestui an, Banca „Transilvania” avea operaţionale, în toată ţara, 29 de puncte de lucru: 19- sucursale, 6 agenţii şi 4 puncte de schimb valutar, cu o echilibrată răspîndire în teritoriu. în 9 noiembrie a.c., începe tranzacţionarea acţiunilor „TLV” la categoria superioară a BVB.

1999Pentru anul care vine, conducerea

Băncii „Transilvania” are ca principale obiective: extinderea reţelei teritoriale de puncte de lucru, sporirea plasamentelor în credite, îmbunătăţirea suportului informatic, precum şi a ofertei de produse şi servicii bancare (inclusiv cârduri) etc. Totodată, se urmăreşte achiziţionarea spaţiilor, din diverse oraşe, în care banca îşi desfăşoară, în prezent, activitatea. Cel puţin deocamdată, nu se intenţionează

deschiderea de puncte de lucru în afara ţării.

„BT" în cifreLa sfîrşitul lunii noiembrie a acestui

an, în raport cu începutul lui 1994, s-au înregistrat următoarele performanţe la banca clujeană: numărul clienţilor a crescut de la 3.427 la 95.910, numărul conturilor deschise la bancă a crescut de la 7.264 la 144.220, cel al angajaţilor s-a mărit de la 20 la 724, valoarea depozitelor constituite a crescut de la 7.301 la 543.091 milioane lei etc. La 30 noiembrie 1998, profitul brut al băncii era de 78.169 milioane lei, valoarea capitalurilor proprii se ridica la 126.964 milioane, iar cea a activelor la 794.516 milioane lei.

Numai dc binc!în prezentarea făcută în faţa presei,

dl Iosif Pop a punctat doar succesele înregistrate de către Banca „Transilvania” în cei aproape cinci ani de activitate. Omisiunea a fost, credem noi, intenţionată, eventualele nerealizâri fiind, probabil, nesemnificative în comparaţie cu împlinirile băncii.

Alin TUDOR

FPS Cluj se află pe primul loc în ceea ce priveşte valoarea de adjudecare a societăţilor

urmare din pagina 1

vîndute de către FPS în perioada scptcmbric- decembric, iar numărul acestora este probabil să mai crească pînâ la sfîrşitul anului, pentru câ în perioada următoare vor fi scoase la vînzare pachetele dc acţiuni deţinute la alte cîteva societăţi clujene. Din cele 50 privatizate 5 sînt mari, 21 mijlocii şi 24 mici. Sorin Naş nc-a declarat câ Direcţia

1 Teritorială Cluj sc află pc primul loc în ţară ca valoare dc adjudecare a diverselor pachete dc acţiuni. Aceasta sc ridică la circa 400 miliarde Ici şi c dc 4,65 ori mai marc dccît capitalul social scos la vînzare. Locul doi sc află destul de departe, cu o medie dc 3,25. Metodele dc privatizare aplicate pînâ în prezent de FPS Cluj au fost: licitaţia

deschisă cu strigare, negocierea directă şi răspunsul la ofertă publică de cumpărare pe piaţa de capital. Sorin Naş spune câ începînd cu ianuarie 1999 la acestea se va adăuga oferta publică de vînzare pe piaţa de capital, în acest sens FPS-ul urmînd să facă o selecţie a societăţilor de valori imobiliare cu care se va colabora. în plus, pe parcursul acestui an, societăţile controlate de FPS au reuşit să vîndă 51 de active din 98 oferite, valoarea de adjudecare a acestora ridieîndu-se Ia circa 40 miliarde Iei. în 1998, au fost restructurate nu mai puţin dc 29 de societăţi clujene. Aceste acţiuni au avut ca efect disponibilizarea unui număr de 7.280 persoane. De asemenea, au fost lichidate trei societăţi: Uzinele Chimice Turda, Izomac Turda şi Trans Aghireş.

Banii pentru RomTelecom sînt aşteptaţi să vină In România cei tîrziu la începutul lunii ianuarie 1999

Globurile româneşti se

vînd cu succes în America

. Doi cunoscuţi producători clujeni de globuri de sticlă pentru pomul de Crăciun sînt Potaissa Turda şi Arta Jucăriilor Cluj-Napoca. Globurile produse de aceştia sînt realizate manual. Deşi sînt bunuri de sezon, pentru obţinerea acestora se lucrează întregul an: Potrivit doamnei Lucia Rus, preşedintele societăţii din Turda, firma pe care o conduce are o tradiţie de aproape 25 de ani. Dînsa spune că motivele pictate pe globuri sînt preluate din folclor, peisaj şi multe alte surse şi sînt rezultatul propriei experienţe, dar şi al unor propuneri venite din afara societăţii. Datorită calităţii produselor sale, Potaissa exportă pe pieţele din Statele Unite şi Canada de peste 20 de ani. Doamna Rus spune că în aceste ţări, concurenţa produce globuri automatizat folosind o tehnologie de ultimă oră. Şi în ţară concurenţa s-a înăsprit prin apariţia, în ultimii ani, a unor mici ateliere care au acelaşi profil. Doamna Rus ne-a declarat că în ciuda scăderii cererii interne, vînzările pe piaţa locală s-au menţinut la un nivel destul de bun.

O.C.B.

Compania greacă OTE va transfera în România sumele reprezentînd contravaloarea acţiunilor achiziţionate la RomTelecom, în varianta optimistă,' luni, 28 decembrie, iar în cea pesimistă, la începutul lunii ianuarie 1999, a declarat Sorin Pantiş, ministrul Comunicaţiilor.

Pantiş a arătat că pînă la realizarea plăţii mai sînt de îndeplinit o serie de formalităţi, între care adăugarea, la documentele contractuale, a autorizaţiei acordate OTE de către Consiliului Concurenţei pentru concentrarea economică realizată prin preluarea controlului asupra RomTelecom, precum şi a unei decizii prin care tarifele pentru canalele GSM 1800 vor fi egalizate cu cele valabile pentru canalele GSM 900 (pînă în prezent a existat o diferenţă de 15.000 dolari pe canal).

RomTelecom deţine o licenţă de instalare a exploatării unei reţele de telefonie mobilă GSM 1800, acesta fiind motivul pentru care s-a luat decizia de aducere la acelaşi nivel a tarifelor de închiriere a canalelor utilizate în telefonia mobilă GSM, respectiv a celor din banda de 1800 MHz cu cele din banda de 900 MHz

(utilizată de reţelele Dialog şi Connex). Licenţa de telefonie mobilă GSM 1800 a constituit unul dintre subiectele negociate în cadrul tranzacţiei RomTelecom. Conducerea societăţii apreciază că lucrările de instalare a reţelei GSM 1800 vor începe în prima jumătate a anului viitor, primul oraş în care aceasta va fi operaţională fiind Bucureşti.

De asemenea, se are în vedere semnarea unui document adiţional la contractul cu firma de consultanţă pentru privatizare - Goldman Sachs, prin care FPS preia obligaţiile Ministerului Comunicaţiilor, a precizat Pantiş.

Ulterior îndeplinirii acestor formalităţi, documenţele finale vor fi transmise părţii elene în vederea realizării plăţii.

Efectuarea plăţii a fost condiţionată, în principal, de obţinerea autorizaţiei din partea Consiliului Concurenţei, care a fost eliberată vineri, 18 decembrie. Conducerea OTE a anunţat semnarea, vineri, 18 decembrie, a unui împrumut sindicalizat de 690 milioane de dolari necesar finanţării achiziţiei pachetului de 35% din acţiunile RomTelecom.

Bancorex va primi un ajutor financiar de

aproximativ 400 milioane dolari de la Ministerul FinanţelorBancorex va primi un ajutor

financiar pentru echilibrarea poziţiei financiare în valoare de aproximativ 400 milioane dolari din partea Ministerului de Finanţe.

Banii vor fi acordaţi din bugetul pe anul viitor sub formă de titluri de stat, a declarat, luni, Decebal Traian Remeş, ministrul Finanţelor.

"Sper că acesta va fi ultimul ajutor dat băncii”, a spus Remeş.

Această sumă va fi dată în contul unor credite neperformante care vor fi preluate de Agenţia de valorificare a activelor din sistemul bancar, recent înfiinţată de Guvern. Remeş a menţionat că pe data de 30 decembrie .se va anunţa recapitalizarea Bancorex.

în 1997, Ministerul Finanţelor a mai acordat băncii un ajutor de aproximativ 500 milioane de dolari, în titluri de stat, pentm acoperirea unor credite neperformante rezultate din finanţarea importurilor de combustibili pentm România.

Siȣ111

•

IM ilI

Mugur Isărescu îşi începe al cu speranţa că va reuşi să

cu cît mai

Rep: Dar acum o să vină FMI şi, de obicei, cerinţa lor este să se pornească cu o politică monetară.

M ugur Isărescu: Inflaţia este în limitele prognozate, la fel şi deprecierea cursului. O depreciere în termeni reali efectiv am realizat începînd cu luna august şi ea este considerabilă, de circa 7-8%, pentru câ trebuie să ne ajustăm deficitul extern cu circa un miliard de dolari. Ce mai trebuie să facem pentru asta? O combinaţie de politică bugetară strinsâ (de redus deficitul bugetar cam cu două procente din PIB) şi o politică de venituri, de asemenea, ţinută sub control. Toate pe fondul grăbirii, al accelerării la maxim a privatizării,

((urifieirj^dihf număhjlfâ&ieri):restructurării şi închiderii întreprinderilor cu pierderi. Acesta ar fi un mix de politici economice pentru un scenariu optimist.

Rep: Care este strategia pentru 1999 de a uşura presiunea serviciului de plată a datoriei externe? Sînt şanse pentru a atrage noi împrumuturi de pe piaţa externă privată de capital?

Mugur Isărescu: Strategia noastră va fi, probabil, reducerea cu un miliard de dolari a deficitului balanţei de plăţi curente şi finanţarea restului, deficitul de circa 1,5 miliarde dolari şi serviciul datoriei exteme de circa 2 miliarde dolari. Pentm a reduce deficitul extern cu un miliard de dolari, putem merge pe mix-ul prezentat anterior şi asta cuprinde o reducere fiscală de două procente din PIB, o depreciere în termeni reali a leului, care s-a realizat în bună măsură, şi o politică de venituri care sâ nu creeze un surplus de importuri. Instrumentele utilizate în principal sînt închiderea întreprinderilor cu pierderi şi privatizarea Acest pachet va readuce credibilitatea României, iar

în al doilea rînd ne va aduce şi ceva venituri din privatizări. Pe acest pachet de ajustare, privatizare cu venituri şi readucerea credibilităţii cred că vom putea sâ încheiem acordurile cu FMI şi cu Banca Mondială şi să atragem alţi investitori străini. Fluxurile de capital străine din privatizare, pe de o parte, pot sâ finanţeze autonom, adică fără să ne împrumutăm, o parte din deficitul extern, iar pe de altă parte, menţinînd un nivel de credibilitate al rezervei internaţionale a ţării, poate să ne permită să revenim pe pieţele internaţionale de capital.

Rep: Care este In acest moment situaţia băncilor comerciale ctt capital majoritar de stat?

Mugur Isărescu: Conform ultimei Ordonanţe de Urgenţă a Guvemului, celelalte trei bănci cu capital de stat care au fost anunţate la privatizare - Bancorex, Banca Agricolă şi Banca Comercială Română - vor intra într-un proces rapid de îmbunătăţire a portofoliului şi a situaţiei financiare, în special prin curăţirea de credite neperformante şi prin trecerea lor

doilea mandat creeze un leu puţine zerouri

într-o agenţie de recuperare. După aceea urmează privatizarea rapidă. Guvernul a anunţat că va începe în 1999 privatizarea a cel puţin două din băncile menţionate.

Rep: Cum speraţi să lăsaţi sistemul bancar în următorii ani?

Mugur Isărescu: Aşa cum sper că va fi şi economia românească, preponderent privat. Nu ca număr de bănci private, ci ca activitate bancară. Apoi, sper ca prin restructurare şi privatizare, sistemul bancar românesc să aibă o situaţie financiară mult mai solidă decît în prezent. Cred că mecanismul care a fost hotărît de către Guvern, respectiv al Agenţiei de recuperare, va reuşi să facă acest lucru. Pe această bază sînt şanse ca sistemul bancar românesc sâ ajungă în următorii ani sâ răspundă normelor Uniunii Europene, să fie competitiv, integrabil în structurile europene.

Rep: Care sînt obiectivele pe care aţi dori să le vedeţi realizate în timpul celui de-al doilea mandat de guvernator?

Mugur Isărescu: Cred că un coridor

de depreciere a cursului şi apoi, pc măsură ce inflaţia coboară, un sistem de şi mai mare predictibilitate a cursului ar fi de dorit să se îndeplinească în următorii doi-trei ani în România. Inflaţia în scădere, nu superambiţioasă, dar în doi-trei ani să ajungem şi noi la un obiectiv de 10% sau chiar sub 10% pe an. Şi în această perspectivă, cu inflaţia ţinută cîţiva ani sub control, cu recîştigarea credibilităţii în ceea ce priveşte moneda naţională, cred că se pot tăia patru zerouri din coada leului. Aşa cum a procedat recent Polonia.

Rep: Există vreun model de bancă centrală spre care doriţi să se îndrepte şi BNR?

Mugur Isărescu: Modelul nostru nu poate fi decît o bancă centrală care poate să se integreze în Banca Centrală Europeană.

Rep: Vă gîndiţi să intraţi în politică? Dacă răspunsul este afirmativ, de ce doctrină vă simţiţi atras?

M ugur Isărescu: Nu încă. Iar doctrina de care sînt legat este cea care promovează ceea ce a făcut Banca Naţională. Economia de piaţă cu un grad ridicat de libertate şi o economic deschisă, care se poate integra în Europa unită.

(Interviu realizat “e Cristian HOSTIUC)

DEVARUL.S e C l u j ____ BURSE-FINANŢE-BANCl m arţi, 2 2 d ecem b rie 1 9 9 8/ *

MRSA DE VALORI BUCUREŞTI2 * 1 T < « c e m b r i e "1 9 9 8

Demmir» soc tetete_ I Var I CmiP I Vinz~ Nr.act.Categoriali 21 aoctetatM

Nr.tnc

! ALROSLATINA 2500C -2 4920C 500OC 241S 37; ANTIBIOTIC EtAS! 1000 ' 1 990 100C 474QC 34

11 . 'f e s ş

f ARCTIC GĂIEŞTI 1000 1 168C 174C 3688x 27f AUTOWDB1LE DACIA PITES 11 1000 16 590 60C 696612 214ţ AZOMUREŞ TG .MUREŞ 1000 C 339 345 27076 16

ii "BANCA AGRICOLA 16000 t 25400 2800C 1C 1j| | S - banca TRANSILVANIA C LUJ 1000 C 2350 240C 44857 29?i NAVROM GALAŢI 25000 4 4300 435C 80355 46

{riîpBETi#COMPA SIBIU 1000 -3 670 71C 3233C 27ELCOND ZALAU 1000 -4 750 78C 730 2Pl Pi-îTROAPARATAJ BUCUR 1000 -1 1350 139C 21328 10EXCELENT BUCUREŞTI 1000 3 960 1010 3810 9OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 1 495 500 35615 16

t Pt_—jjîfBETI OLTCHIM RM.VALCEA 1000 0 500 510 96770 26OTEL1NOX TARGOVISTE 25000 0 4000 4800 136 1

fttSt* FOLICOLOR BUCUREŞTI 1000 -1 4150 4250 4303 11FtAFttlAftlA ASTRaROM*MA PLOIEŞTI 1000 -2 690 710 2306 3

» SSR# RULMENTUL BRAŞOV 1000 -3 221 225 35327 19§ncbet" ŞANTIERUL NAVAL CONSTAP 25000 -7 2400 2600 1866 6*ERBET# TERAPIA CLUJ-NAPOCA 1000 -2 5350 5400 2447 11tbms TURBOLEC AN IC A BUC URtS 25000 1 26500 28700 614 8

Tntslcateaoria i 1.173.190 S5ÎCatenara a ll-a f 102 soc wtati 1

iEM# AEM TIMIŞOARA 25000 0 22500 24000 316 5AEROSTAR BAC AU 25000 -3 3900 4400 35 1

Ser AEROTEH BUCUREŞTI 25000 0 7650 8500 0 0Ss# ALBA,PAM ALBA IULIA 1000 -1 660 750 2702 10Ilm# ALIMENTARA C LUJ-NAPOCA 1000 -1 1320 1400 1566 3ÂMC# AMCO OTOPENI 25000 0 8600 9600 0 0âmp# AMEP AMERICAN PACKAGINO TECUCI 1000 -7 280 320 20 1m * AMON1LSLOBD2IA 1000 4- 118 129 8000 2m AMYLON SIBIU 1000 -2 550 590 1000 1ÂPC# VAE - APC ARO M BUZĂU 1000 -2 401 410 20508 74PS# APSA BAIA MARE 1000 0 280 314 0 0ARH# ARMATURA C LUJ-NAPOCA 1000 -1 670 710 5417 1art# ARTROMSLATINA 25000 0 1710 1880 0 0•ASV*““# ASTRA VAGOANE ARAD 25000 0 0 0"AUR AURORA TG .FRUMOS IAŞI 25000 0 19700 22500 0 0

- ALA# • BANCA ALBINA BUC URESTI 10000 2 15000 15200 2937 115RC“# BERGEN! BUCUREŞTI 1000 0 600 6308RM# BERMAS SUCEAVA 1000 1 .800 840 9470 23

J cnr“# COMP .HOTELIERA INTERCONTINENTAL 1000 0 750 760-i CRB# CARBID-FOX TARNAVENl 1000 0 371 400 1000 2

CSC# CARBOC HIM C LUJ-NAPOCA 25000 0 7450 7950 0 0CPL CARMETAPLAST DEVA 25000 3 21000 24500 117 3CRN# CARNE ARAD 25000 0 1200 1240 0 0CAS CAS1ROM TURDA 1000 -12 101 0 624 2

' CER# CERCON AR1ESULCAMPIA-T 1000 6 282 310 1955 2CPR# CHIMOPAR BUCUREŞTI 25000 -3 11400 11900 554 7CRT CIORAPI TIMIŞOARA 1000 0 402 448 0 0C1P# CtPROM PLOIEŞTI 1000 5 312 320 3347 8CMB# CMB BOCŞA 25000 0 0 16000 0 0CMF COMELF BISTRITA 25000 7 3000 3400 34 1CON CONDOR DEVA 25000 0 2500 3050 0 0COS# C0M8. DE OTELURI SPEC. T ARGO25000 -3 0 1650 1000 1DOR# DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 -6 700 660 55268 35ELC# ELECTROC ERAMIC A TURDA 25000 0 4800 5200 100 1EPN# EMA PIATRA NEAMŢ 1000 -3 560 640 7207 4ENP# COMP. ENERGOPETROL CAl>25000 15 9000 9800 20 1ERM# ERMAT PLOIEŞTI 25000 0 2000 2500 0 0EPN# EUROFINANCES TARGOVIST 1000 -2 620 680 30 2FAU# FAUR BUCUREŞTI 25000 0 3400 4500 0 0FEL# FELEAC UL C LUJ - NAPOC A 1000 0 432 480 0 0FSP# FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 0 2500 3000 0 0FOR# FORAJ SONDECRAIOVA 1000 0 750 790 27728 16FTN# FORTUNA BUCUREŞTI 25000 -3 12100 15000 118 5FRL# FRIAL CONSTANTA 25000 0 24100 20000 0 0SRX# GRIMEXTG. JIU 25000 3 1660 1900 100 1HDJ # HIDRO JET BREAZA 25000 0 3750 4200 0 0HTR HITROM VASLUI 25000 -1 5450 5700 198 4IA1 I.A.I.F.O. ZALAU 25000 0 1520 2300 165 1IMP# IMPACT BUCUREŞTI 1000 -7 6250 7500 10 1IMS# IMSAT BUCUREŞTI 1000 3 5700 5800 2412 3IDA# fNDAGRARA ARAD 1000 0 95 122 0 0SRM INDUSTRIASÂRMEI CAMPlAl 25000 0 1500 1900 0 0im INTERNATIONAL SINAIA 1000 2 1560 1600 6725 15IRS M. P. IRIS BARLAD 1000 0 850 660 309 1MRL# MARALACT BAIA MARE 1000 23 320 370 1950 4MEF* MEFIN SINAIA 25000 0 3300 3500 0 0ALF# MOBILA ALFA ORADEA 1000 0 200 220 0 0MOB# MOBtS SE BBS 25000 0 0 3000 0 0MOL# MOLDO MOBILA fASI 1000 4 158 170 1716 3MPN# MOPANTG. MUREŞ 1000 -4 1050 1150 4538 8MPR MOPARIV RAMNICU VALCEA 1000 0 600 630 6876 6HPG# MO RĂRIT PANIFICAŢIE GALA 1000 -5 1060 1150 5089 17NVM NAVLOMAR BUC URESTI 25000 0 6200 8000 0 0NVL# navol OLTENITA 1000 -6 153 185 38263 15NEP# NEFTUNCAMPINA 25000 0 1400 1550 0 0NTX NETEX BISTRITA 1000 -3 431 455 3679 7NCL# NICOUNAfASf 25000 0 2400 2950 0 0PAN PANEG RANO C LUJ-NAPOCA 25000 0 16700 17600 1726 27PCA‘“ PECO ARAD 1000 0 0 0PTS F*ETROLSUBSUPLACU DE BA 1000 1 960 980 325 1PTR PETROS PLOIEŞTI 25000 0 6950 7000 600 4PPL# PRODPLAST BUC URESTI 25000 0 15300 16000 0 0VAC PRODVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 -7 950 1000 1120 6PMB# PRO MET BECLEAN 25000 0 1600 1700 0 ,0RAF# RAFO ONEŞTI 25000 -10 5100 5450 1137 8ROB# ROBINETE INDUSTRIALE BAC25000 0 3500 3800 0 0SAN SANEVIT ARAD 10000 0 1600 1680 0 0SNO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 3 . 12400 0 39 15 NT# ŞANTIERUL NAVAL TULC EA 25000 0 0 2100 90 1SEM SEMANATOAREA BUC UREST25000 0 1570 1900 0 0SCO SICOMED BUCUREŞTI ' 1000 2 1340 1360 48784 67ŞDT# 3IDERTRANS CALARASI 1000 0 290 300 0 0SLC# SILCOTUB ZALAU 25000 0 5800 7000 0 0SIN# SINTEROM CLUJ-NAPOCA 25000 0 3800 4850 0 0ŞTZ# 31NTEZ A O RADEA 1000 -1 282 295 12295 11SRT# ŞIRETUL PAŞCANI 1000 5 1050 1230 4775 7ŞOF# SOFERTBACAU ' 1000 2 108 115 3011 1m SOMES DEJ 25000 6 1000 1200 40 1[TR# aTRATUS MOB BLAJ 1000 11 135 145 10365 5TMR# TOMIRIS IAŞI 25000 0 950 1290 0 0[RM# rREMAG TULC EA 25000 0 6400 6700 0 0[_RSi mRlSM TRANSILVAN IACLUJ 25000 -1 14800 15400 218 4!«m# J.C.M. RESITA 25000 -2 2050 2200 100 1[am# JAMT ORADEA 1000 -1 540 700 1036 2brS JPSOMOC NA MURES 25000 0 0 1900 0 0UTN tJTON ONEŞTI 25000 0 8200 9200 42 1UiT# [JZTEL PLOIEŞTI 25000 8 4100 4500 100 1kc ţJ2UC PLOIEŞTI 25000 0 2750 0 0 0VfcS \/ES SIGHIŞOARA 25000 0 12500 15000 185 3Var \/INALCOOL PRAHOVA 1000 9 1470 1630 618443 42;’AHARUL BUZĂU 1000 2 216 235 53912 29ilM IMTUBZIMNICEA 25000 -1 4300 5000 119 3

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 21.12.1998DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

SHILING AUSTRIA 894,00DOLAR AUSTRALIA 6468,00FRANC BELGIA 305,00DOLAR CANADA 6761,00FRANC ELVEŢIA 7743*00MARCA GEKMWl 62N7JI0COROANA DANEMARCA 1653,00PESETAS SPANIA 73,81MARCA FINLANDEZA 2068,00FRANC FRANŢA 1875,00LIRA STERLINĂ 17604,00LIRĂ ITALIA 6,35YEN JAPONIA 90,58GULDEN OLANDA 5 578,00COROANE NORVEGIA 1368,00ESCUDOS PORTUGHEZ 61,31COROANE SUEDIA *1308,00DOLAR SU K 10466.00ECU 12351,00DST 14750,001 g AUR (preţ fn lei) 97 565,00

Cursuri la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca în data de 21.12.1998

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

$ SUA

DM

10.600

6.450

10.800

6.650

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - %

Banca la vedere 1 lună 3 luni' 6 luni 9 luni 12 luniBCR 10 50 51 52 53 54

BANCOREX 10 55 57 58 59 60BRD* > 10 50 52 53 54 55

** 10 - 53 54 55 56BA* 10 50 52 53 53 54

Banc Post 10 52 54 55 . 56 60Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 55 56 57 60 61Bucureşti 8 51 55 - - -

Transilvania 10 52 53 50 47 45Românească 10 46 47 48 48 48

CEC .10 48 49 50 - 48Albina 12 60 60 40 35 30

ALIANŢA 12 52 54 56 58 60B.I.R. 11 48 48 50 50 50

Napoca : 14 55 57 51 - 50FONDCOOP* 10 52 54 55 56 57

- persoane urid ice - 0/0Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR 10 50 51 52 53 54

BANCOREX 10 55 57 58 59 60BRD* - 10 50 52 53 54 55BA* 10 50 52 53 53 54

Banc Post* 10 40 42 43 . 44 45Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 ‘ 60

BANKCOOP* 10 55 56 57 60 61Bucureşti 8 50 52 - - -

Transilvania 10 46 47 45 40 38Românească 10 44 45 46 46 46

CEC 12 - - - 35Albina 12 60 50 40 35 30BJ.R. 10 43 47 49 50 51

Napoca 14 55 57 51 - 50

* dobîndă se capitalizează—

** cu plata dobînzii ia expirareNotă: Modificarea dobînzilor se comunicaprin fax redacţiei pînă la ora 12.

Piaţa mobiliară RASDAQ - 21.12.1998

Societăţi din judeţul Cluj

In fo rm a ţiile re fe rito a re la B ursa de V a lo ri B u cu re ş ti s l la P ia ţa de v a lo r i nobiliare RASDAQ provin de Ja S.C. 1NTERDEALER CAPITAL INVEST S A TeL 433212.

srneoL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACTI

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU INCHDERE

PRECEDENTĂPREŢ MAXM PREŢ MINM PREŢNCHDERE

STtU STlCLALUCSlL - CJ 7.61 460030:12522553000 5483 5100 5500 5100 5500SANE SANEX-CJ 1.32 40 1112105 856459530 770 760 780 760 770ctru : SVc IME NŢ Ul > B2206 822060000 ; : : 10000; :. : 10000 10000 : 10000 10000ARGO ARGOS-CJ-CJ 0.00 3 4620 115500000 25000 25000 25000 25000 25000

11471 •46998800: 4097 4350 . 4400 . 4000 ■ 4400TRMC TRAMAR TRANSPORT MARFA Sf SERV 0.00 1 1300 19500000 15000 15000 15000 15000 15000

.Jteta';-. * .TEXT IIE.4NC ALT AM NTE CLUJ* 11 6* 3 434 : 17446800 40200 36000 40400 .;:;v:[.40oo0'--':.' 40400

CORD CORAL-CJ 0.18 2 620 11090000 13524 13500 14000 13500 13500s'mecl;;; ,$;■ M6TALOHtMtCE:-CtUJv: l i l i ! 3 160 :W8pOO0;: 40500 42500 42000 40000 42000SAMU SAMUS MEX DEJ - CJ 10.65 9 69G9 3626450 521 470 600 470 550NAPP ţm-mm :f;i;T674:;S .2281650 363;to 1300 1450 :::;v?3Q0:a: : 1400SOBA SOMES BAIASTERE - CJ 16.39 1 3062 2174020 710 610 710 710 710

Jiiii! SOMfG CJ in.QB 3 394 j|Î8?0$G&f 4700 5000 4000 • ••• ,6000 .AGGH AGROMEC GHERLA - CJ 0.00 1 6543 1766610 270 270 270 270 270

m m NAPOCA-CJ 4.M 5 25B2 1'(MC0 P.**C 620 700 600 600 :INPR INSTITUT PROIECT - CJ 0.00 1 1010 1616000 1600 1600 1600 1600 1600

U lii; Mi TlXi.lL1 - CJ 5.54 2 : lllffll 1520000 v 9500 9000 10000 9000 10000

NTEX NAPOTEX-CJ 12.50 1 119 1071000 9000 8000 9000 9000 9000ru>l ECOSOFT-CJ 0.00 t i s i i 798000 3000 3000 3000 3000 3000ALDE ALFA DEJ-CJ 0.00 1 39 526500 13500 13500 13500 13500 13500IRNA ÎRS CLUJ NAPOCA - CJ -7 04 2 || 4||! 483/70 590 030 CCO V 570 570TURS TURISM SOMES-CJ 0.00 1 117 468000 4000 4000 4000 .. j* 4000 4000STR» SUCI AlUriUA CJ 0 00 2 160 360000 2400 2400 2400 2400ROUC ROMSUCMER-CJ 0.00 2 1889 358910 190 190 190 <<f--/i.‘<190 190

CON S1 KUUl »l F L KOVIAHL CJ 1.25 1 30 11'LOC 6100 8000 610T Birc 8100

NAFA NAPOFARM FARMACEUTICA - CJ • -55.00 2 314 262600 900 * 2000 900 900 900ATLS ATLAS ~C4 ^ -20.00 1 39 *tcacc //X- 9-;i>o 7200 720C 7200ABRZ ABRAZft/UL-CJ . 0.00 . 2 396 237600 600 600 600 600 600

!:!B i fCVnKC’JG CJ -20.00 i 117 234000 2000 2000 2000 2C00FVOR TEHNO FAVORIT SA - CJ 0.00 1 40 120000 3000 3000 3000 3000 3000UNlG UN (MET CUG-CJ 0,00 1 39 78000 i 'W 2000 2000 2000 2000AGCH AGROCOMSUIN - CJ 12.50 1 39 70200 1800 ' 1600 1800 1800 1800 |

Restructurarea Guvernului - un proces întîrziat, care afectează reforma

| j f l 4 ) marţi, 2 2 decembrie 19>8 R E T R O S P E C T I V E A L B A N U L U I / 9 9 8

Restructurarea Guvernului în scopul îmbunătăţirii activităţii sale a fost un lait-motiv pe care guvernanţii şi liderii coaliţiei l-au folosit pe tot parcursul anului 1998 atunci cînd reforma a stagnat şi cînd nemulţumirile populaţiei riscau să se personalizeze în chiar partidele votate majoritar la alegerile din 1996.

Restructurarea Guvernului a rămas, însă, un simplu slogan, deoarece schimbările făcute pe parcursul anului au survenit conflictelor politice din coaliţie sau unor situaţii limită în care menţinerea în funcţie a unui ministru ar fi afectat imaginea Executivului. Cea mai palpabilă dovadă că remanierile guvernamentale-au fost doar de conjunctură este lipsa unei reforme economice reale şi profunde, ceea ce a făcut ca România să fie, la sfîrşitul anului 1998, în situaţia de a se gîndi chiar la viitorul ei ca naţiune. Aceasta este consecinţa unei guvernări care nu face altceva decît să ezite la nesfîrşit, deşi este conştientă câ ar putea reprezenta ori salvarea ţării de la colapsul economic sau financiar, ori va fi blamată de populaţie şi considerată groparul democraţiei în România.

Directorul IMAS Alin Teodorescu spune câ nu este vorba dc lipsa voinţei politice sau de lipsa de experienţă profesională a guvernanţilor, considerînd câ, de fapt, actualului Guvern îi lipseşte direcţia. Poate de aceea toţi miniştrii care s-au perindat pc parcursul anului n-au făcut altceva decît sâ ducă mai departe criza carc se profila încă dc la începutul lui 1998. Sau poate ci s-t»u temut dc o explozie socială care sâ arunce România în haos şi carc să compromită definitiv reforma

(aşa cum apreciază sociologii), ori chiar s-au dovedit incapabili într-o funcţie de mare răspundere.

începutul lui 1998 avea să găsească în funcţii o serie de miniştri apolitici, prezentaţi ca mari specialişti, care ar fi trebuit să dea bice reformei neîncepută în 1997, dar şi un conflict de amploare amorsat de “cel mai reformist ministru” al unui partid din coaliţie. Pe de o parte Daniel Dâianu, Ilie Şerbănescu şi Valentin Ionescu ar fi trebuit să demonstreze ce specialişti de anvergură sînt, fiind susţinuţi chiar de şeful statului, iar, pe de altă parte, Traian Băsescu spunea că Guvernul trebuie schimbat, mai exact premierul Victor Ciorbea, pentru ca România sâ pornească, în sfîrşit, pe drumul reformei. Conflictul a ţinut patra luni şi a dus pînă la urmă la căderea Guvernului Ciorbea, după ce întîi miniştrii PD s-au retras de la guvernare.

Noile achiziţii în structura Executivului după retragerea PD au fost Anton Ionescu (PNL) - ministrul Transporturilor, loan Mureşan - Relaţia cu Parlamentul, Romică Tomescu - ministrul Mediului şi Horia Ene - ministrul Cercetării. Singurii care au rezistat pînă la sfîrşitul anului sînt: loan Mureşan, care a reuşit recordul să mai capete succesiv două portofolii: Reformă şi Agricultură şi ministrul Mediului Romică Tomescu, ajuns celebru prin deplasările sale în străinătate în timpul calamităţilor naturale.

Guvernul Ciorbea a condus ţara, dar nu a făcut nimic pe linia reformei economice pînă în aprilie 1998, cînd a fost îndepărtat pe fondul disputelor între partidele coaliţiei şi a jocului de imagine

de-a cine este cel mai reformist partid al ţării. PD nu a putut să explice de ce tocmai după ce fuseseră instalaţi nişte miniştri consideraţi specialişti, a declanşat cea mai puternică criză guvernamentală de după 1989, iar Victor Ciorbea de ce s-a cramponat cu atîta obstinaţie de funcţia de premier, în care fusese numit datorită conjuncturii politice şi a renunţat la postul de primar, pe gare i l-au acordat cetăţenii. Plecarea lui Ciorbea din funcţia de prim-ministru a ajuns sâ fie dorită de toate partidele coaliţiei, nu numai de PD şi acceptată de preşedintele Constantinescu, dar cu toate acestea, el a mers pînă la limita imposibilului, punînd sub semnul întrebării demnitatea omului care ocupă un post în România. De altfel, Ciorbea a ajuns în situaţia ca pînă la sfîrşitul anului să intre în conflict şi cu cei care-l susţineau din PNŢCD.

După plecarea lui Ciorbea a venit un premier bonom şi flexibil, obişnuit cu gherila politică, care nu este un bun orator şi care promitea termene precise pentru îndeplinirea reformei. PD se întoarce cu unii dintre miniştrii vechi (Băsescu şi Babiuc), dar apare Alexandra Sassu care promite o relaţie mai bună cu Parlamentul şi Radu Berceanu la Ministerul Industriilor, cedat PD ca să arate ce poate în materie de reformă. Singurul “ministru- specialist” supravieţuitor în noul Cabinet Vasile a fost Daniel Dăianu la Finanţe, Ilie Şerbănescu fiind pierdut pe dram încă din iamă, iar Valentin Ionescu căzînd la datorie în disputa cu Sorin Dimitriu. în urma lui Ionescu a rămas o Lege a privatizării folosită de Ciorbea pentru a se război în Parlament

cu PD prin asumarea răspunderii. Nici Dăianu nu a mai rezistat mult, la sfîrşitul lunii septembrie fiind înlocuit cu Decebal Traian Remeş, pentru că

. n-a semnat garanţiile de stat pentru contractul cu Beîl-Helicopter, deşi motivaţia oficială a fost că n-a reformat Ministerul de Finanţe.

Greii guvernării Ciorbea, Andrei Pleşu şi Andrei Marga au rămas la Externe şi, respectiv, la Ministerul Educaţiei, ei dînd impresia unor personalităţi care se luptă cu administraţia învechită din ministerele lor pentru aplicarea măsurilor de reformă. Ion Brackner pleacă de la Sănătate nereuşind reforma sistemului sanitar şi fiind implicat în scandalul medicamentelor compensate. Ca şi Marga, Brackner a fost susţinut la învestire pe preşedintele Constantinescu, dar şi-a dovedit incapacitatea numai după ce a trecut prin funcţia de ministru, în locul lui a fost numit doctorul Baranyi Francisc de la UDMR, care avea să fie şi el înlocuit la mijlocul lunii iulie după ce în presă i-a apărut angajamentul cu fosta Securitate. în locul lui a venit un... avocat - Hajdu Gabor - care, pînă la sfirşitul anului, a ajuns în conflict cu secretarul de stat la PNŢCD Alexandra Ciocîlteu. O situaţie oarecum asemănătoare la Ministerul Agriculturii, unde la începutul lunii decembrie a fost numit inginerul electronist loan Mureşan, după ce la învestirea Cabinetului Vasile tentativa PNŢCD de a-l înlocui pe Dinu Gavrilescu a eşuat, persoana propusă fiind fost membru PDSR. Dinu Gavrilescu a fost înlocuit pînă la urmă din cauza ritmului lent al reformei în agricultură, deşi el tocmai reuşise să obţină o împăcare cu veşnicul său contestatar senatorul PD Triţă Făniţă.

în această toamnă, alţi doi miniştri şi-au pierdut portofoliile: Horia Ene - despre care s-a ştiut prea puţin că a fost ministru al Cercetării - în urma retragerii

PAR de la guvernare şi Sorin Dimitriu, care poate candida, după fostul premier Victor Ciorbea, la titlul de cel mai contestat ministru al anului 1998 pentru eşecul privatizării şi, implicit, pentru lipsa banilor din bugetul pe acest an, care trebuiau să provină din privatizare,

La 1 septembrie trebuia să se producă restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere, iar la 1 octombrie ar fi trebuit reorganizate toate ministerele rămase, aceste termene fiind înscrise în programul de guvernare. Termenele n-au fost respectate tot din cauza disputelor politice din coaliţie şi ezitărilor specifice guvernanţilor români, care preferă să lase lucrurile să evolueze în voia soartei Reducerea numărului de ministere a fost operată la mijlocul lunii decembrie, desfiinţîndu-se trei ministere, care oricum nu mai aveau titulari (al Privatizării, al Reformei şi al Cercetării) şi alte trei, din care două se vor transforma în agenţii guvernamentale (Comunicaţii şi Turism), în timp ce Relaţia cu Parlamentul va fi “militarizată” fiind preluată de ministrul Apărării. Deja fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş este propus pentru şefia RomTelecom.

Restructurarea Guvernului nu este nici pe departe încheiată pînă la înfiinţarea agenţiilor guvernamentale şi pînă la reducerea numărului de secretari de stat cu 21 de posturi. Partidele coaliţiei au încă controverse pe acest subiect, deoarece un secretar de stat are, de multe ori, o mai mare influenţă decit ministrul. De-abia după împărţirea posturilor de secretar de stat se poate trece la reorganizarea efectivă a ministerelor. Deci, se poate spune câ restructurarea Guvernului este doar la început, iar promisiunile premierului Radu Vasile au fost fară acoperire, iar termenele din programul de guvernare nu au fost respectate.

Cristian DIMITRIU

Prima sesiune parlamentară a început cu respingerea dc către Senat, a Ordonanţei 22, carc modifica Legea administraţiei publice locale, pc fondul disputelor dintre principalele formaţiuni membre ale coaliţiei guvernamentale, PD şi PNŢCD. Ordonanţa 22, care acorda minorităţilor etnice dreptul dc a folosi limba maternă în activităţile administraţiei publice şi carc instituţionaliza inscripţionarea bilingvă în localităţile cu peste 20% populaţie minoritară, a fost respinsă în luna martie dc Senat, deoarece îi permitea fostului premier Victor Ciorbea sâ fie şi prim- ministru şi primar general al Bucurcştiului. PD şi partidele din opoziţie au votat împreună pentru respingerea ordonanţei, neţinînd cont de faptul câ prin această decizie vor fi afectate unele drepturi acordate minorităţilor.

Atacurile naţionaliste survin şi'Ia dezbaterea legilor mai puţin semnificative din punct de. vedere politic, proiectul de lege pentru formarea unui batalion mixt român- ungar avînd nevoie, pentru a fi aprobat, de peste patra ore de discuţii şi de interpelări de tipul “de ce un batalion român-ungar şi nu unul român-german”.

Dezbaterea în plenul Camerei Deputaţilor a Ordonaţei 36 care modifică Legea învăţămîntului, astfel îneît minorităţile etnice sâ aibă dreptul la instituţii de învăţămînt în limba maternă, a constituit, un nou prilej pentru parlamentari de a exprima poziţii demagogice şi a arătat că structurile de conducere ale unor partide din coaliţie nu pot controla activitatea propriilor membrii pe care i-au trimis în Parlament pentru a promova programele formaţiunilor.din care fac parte.

în pofida existenţei un protocol al coaliţiei care promitea UDMR că vor fi făcute toate demersurile pentru ca minoritatea maghiară sâ poată avea o universitate în limba maternă, membrii Comisiei de învăţămînt au adoptat o formă radicală a ordonanţei, astfel îneît minorităţile pot studia în limba maternă numai în cadrai unor grape şi secţii din anumite facultăţi. Situaţia a fost remediată în urma unei întîlniri a

Activitatea Parlamentului a fost marcată de o distanţare de Guvern si de accente naţionalisteliderilor coaliţiei, plenul Camerei Deputaţilor aprobînd ordonanţa fără articolul referitor la învăţămîntul superior în limba maternă. Decizia finală urmează să fie luată la medierea între cele două Camere ale Parlamentului.

Parlamentarii românii au reacţionat, însă, dur cînd Guvernul de la Kiev a decis să închidă o serie de şcoli româneşti, ministrul de externe, Andrei Pleşu, reuşind cu greu să-i convingă să amîne adoptarea unui protest oficial faţă de “încălcarea” drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina.

Proiectul de lege privind acordarea tichetelor de masă, a fost gîndit de către ministrul Muncii şi Protecţia Sociale, ca o modalitate de ridicare a nivelului de trai al salariaţilor. Dan Radu Ruşanu, secretar de stat ia Ministerul Finanţelor, a precizat câ ordonanţa a fost trimisă Parlamentului fără a fi primit avizul favorabil de la Ministerul Finanţelor, avertizînd câ aplicarea Legii tichetelor de masă ar presupune un efort foarte mare din partea bugetului. EI a apreciat că suma necesară în 1999 pentru aplicarea legii este de 2.800 miliarde lei. Secretarul de stat a apreciat că tichetele de masă ar putea fi acordate abia de Ia 1 ianuarie 1999.

La dezbaterea în plen a ordonanţei, Senatul a stabilit ca valoarea nominală zilnică a tichetului să fie de 18.000 de lei, în Ioc de 10.000 lei, iar indexarea valorii nominale să se facă semestrial, nu lunar, aşa cum fusese propus iniţial, în schimb, nici propunerea Senatului ca legea să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial şi nici opţiunea Camerei Deputaţilor privind aplicarea legii la nouă îuni după publicarea în Monitor, nu au întrunit numărul de voturi necesar adoptării. Prin urmare, Ia 5 mai, cînd Parlamentul a dezbătut din nou problema momentului intrării în vigoare a legii, s-a decis ca aceasta să intre în vigoare

după publicarea ei în Monitorul Oficial, valoarea tichetului fiiind stabilită la15.000 de lei. -

Noul guvern, condus de Radu Vasile, nu şi-a ascuns intenţia de a împiedica aplicarea prevederilor legii în acest an, fie prin atacarea ei la Curtea Constituţională, fie solicitînd preşedintelui Emil Constantinescu să retrimită Parlamentului legea pentru reexaminare. Şi, într-adevăr, un număr de 27 de senatori au sesizat Curtea Constituţională asupraneconstituţionalităţii votului exprimat la adoptarea Legii tichetelor de masă în şedinţa din 5 mai a Parlamentului, întrucît cu această ocazie nu a fost întrunit cvorumul necesar. Curtea Constituţională a respins, în iunie, obiecţiile de neconstituţionalite, iar legea a fost promulgată de preşedintele Emil Constantinescu la începutul lunii iulie. Ordonanţa 92 privind stimularea investiţiilor directe avea să devină, în luna octombrie, un nou prilej de conflict între Guvern şi Parlament. Comisiile senatoriale economică şi de .buget- finanţe au formulat o serie de amendamente, acceptate ulterior de cele două Camere, conform cărora erau acordate facilităţi fiscale, printre care şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit, în pofida obiecţiilor reprezentanţilor Executivului Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Radu Ruşanu, afirmase chiar, că efectele acestei forme a ordonanţei ar putea conduce România la situaţia de a-fi în incapacitate de plată. Legea a trecut, însă, de cele două camere şi a fost promulgată de preşedintele Constantinescu, efectele sale, calculate de specialişti, fiind o diminuare a veniturilor la buget cu cel puţin 7000 de miliarde de Iei. Disputele între Guvern şi Parlament l-au determinat pe premierul Radu Vasile să adreseze, la sfîrşitul lunii octombrie, o scrisoare lidenlor coaliţiei, în care acuza lipsa de

sprijin parlametar pentru iniţiativele Guvernului. Exemplele date de Vasile se refereau bineînţeles la Legea tichetelor de masă şi la Ordonanţa 92.

Reacţiile liderilor coaliţiei au fost de susţinere a Cabinetului şi de creare a unor mecanisme care sâ coordoneze relaţiile dintre Guvern şi Parlament. Preşedinţii celor două Comisii senatoriale, Viorel Cataramă (PNL) şi Varujan Vosganian (PAR) au ţinut, însă, să îl avertizeze pe Radu Vasile că Parlamentul nu este o anexă a Guvernului.

De altfel, miniştrii s-au plîns adesea de modul defectuos în care lucrează Parlamentul. Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Alexandru Sassu, a declarat chiar că “motivul pentru care tranziţia se prelungeşte este faptul că Parlamentul nu ştie să lucreze în alt .ritm”. A fost nevoie de organizarea a două sesiuni extraodinare, în iulie şi august, pentru ca Parlamentul să poată adopta o serie de legi importante pentru reformă, cum ar fi Legea privind regimul concesiunilor şi al proprietăţii publice a statului, precum şi Legea finanţelor publice locale. Senatorul ţărănist Ticu Dumitrescu a fost însă cel mai afectat de modul în care lucrează Parlamentul. Legea sa, privind accesul public la dosarele fostei Securităţi, a fost adoptată, în iunie, de Senat, după şase luni de dezbateri în plen, şi după ce a fost de trei ori analizată de Comisia juridică. Legea a suferit numeroase modificări faţă de forma sa iniţială, Ticu Dumitrescu ameninţînd chiar că va renunţa la calitatea de iniţiator al legii, dacă situaţia nu va fi remediată la dezbaterile din Camera Deputaţilor.

Ritmul încet în care lucrează cele două Camere este reflectat şi de faptul că nici la ultima şedinţă comună, din 17 decembrie, parlamentarii nu au reuşit să discute formarea unei comsii de anchetă a afacerii de contrabandă cu ţigări de pe Aeroportul Otopeni. Cele

două Camere au reuşit, însă, îi octombrie, să aprobe componenţa Consiliului de Administraţie al TVR, şi să-l aleagă pe Cristian Hadji-Culea în funcţia de director general al televiziunii naţionale. Societatea naţională de televiziune funcţiona fară un Consiliu de Administraţie din 1994, cînd a fost adoptată Legea de funcţionare şi organizare, a acestei instituţii. Parlamentul a aprobat şi componenţa Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale şi a numit mai mulţi membri ai Consiliul Superior al Magistraturii. Cele doua Camere au adoptat şi o serie de legi menite să lupte împotriva corupţiei, cum ar fi Legea spălării banilor şi Legea pentru prevenirea şi sancţionarea actelor de corupţie. Cu toate acestea, Parlamentul rămîne instituţia cu cea mai

•proastă imagine publică. Legea salarizării demnitarilor, prin care salariile nete ale parlamentarilor creşteau de la două la şase milioane, a stîmit proteste Ia nivelul oamenilor simpli şi în presă. Mass media au sancţionat şi creşterea bugetelor Camerei Deputaţilor şi al Senatului, primele pagini ale ziarelor găzduind adesea ştiri despre achiziţionarea de automobile luxoase sau crearea unui teren de golf pentru parlamentari. Televiziunile prezintă foarte des imaginea unor şedinţe cu săli goale, cu parlamentari dormind, completînd integrame sau câscînd plictisiţi. Au devenit aproape normale imaginile unui senator sau deputat votînd pentm colegii săi absenţi. De nenumărate rînduri cele două Camere au fost. nevoite să-şi întrerupă activitatea din cauza lipsei de cvorum. în pofida ameninţărilor cu sancţiuni, parlamentarii continuă să lipsească chiar şi de la şedinţe în care se dezbat legi importante. Noul an ar putea debuta cu o sesiune parlamentară extraordinară, pentru aprobarea proiectului de buget pe 1999. Relaţia dintre Guvern şi Legislativ va trebui să se îmbunătăţească, măsurile dure de reformă promise de premierul Radu Vasile avînd nevoie de susţinereaparlamentarilor coaliţiei. - __

Liliana RUSE

litru,imicrmai

entTu ;ntru t an, zare ducă'XTCir 1» izate nete

de fost :elcr ifîce ă sj irtei fost

jrie, :are (al

arii) vor tale i ce

îitrol

alpus

:stela

eşitaiiele:estire,îdrea

a)Jcâ 4 ]■

luiiarire

d©EVENIMENT m arţi, 2 2 decem brie i 9 9 8

M

Doi hoţi de maşini mai puţin în oraşîn noaptea de 18 spre 19

decembrie agenţii de ordine din cadrul Secţiei 1 Poliţie au prins un hoţ în

flagrant. Bukos Istvân, 20 de ani, muncitor la Napoca SRL Cluj, spărgea, cu ajutorul unei sticle de suc, parbrizul unei maşini parcată pe strada Moţilor.

Deşi a fost prins cu sticla de suc, Bukos nu consumase

respectiva băutură răcoritoare, fiind alcoolizat. Automobilul îi aparţinea lui Tarko Gheorghe. în 0 a cercetărilor, Bukos s-a dovedit a fi autorul 3 încă două furturi din automobile, pe care le-a

găsit parcate pe aceeaşi stradă-Moţilor. Ambele maşini aparţineau unor firme, ATTA Sport şi SC Dasimdri. Prejudiciul cauzat - 2.500.000 lei, din care au fost recuperaţi 600.000 lei. Infractorul este cercetat în stare de libertate pentru furt calificat şi distrugere.

Cel de-al doilea hoţ prins de aceeaşi lucrători ai Secţiei 1 Poliţie este Zorfia Ovidiu Ioan, de 18 ani, din Bistriţa. Acesta s-a aflat în perioada 14-18 decembrie în CIuj-Napoca, unde a spart patru automobile, în timpul nopţii. Zorfia a furat bunuri din maşini în valoare de 2 milioane lei. Bunurile au fost găsite şi restituite proprietarilor, iar hoţul a fost arestat pentm infracţiunea de furt calificat.

Ina MAN

H o ţ u l ş i- a f ă c u t s i n g u r . . . c a d o u

t i

U

*

J

v

Locuri de parcare cu... lipici pentru hoţii de autoturisme

Hoţii nu-şi bat capul cu cadourile de Crăciun. Ei pun mîna pe tot ce găsesc nesupravegheat şi nepăzit. Nu-i vorbă câ mai ciupesc şi mărfuri expuse ia loc vizibil.

Fulop Iuliu din Floreşti este minor, dar asta nu înseamnă că el nu cunoaşte “tainele” meseriei. Părinţii fiind şomeri, el se întreţine din venituri ocazionale. Cum a procedat şi recent în Piaţa Flora din CIuj- Napoca, unde deda o tarabă a sustras suma de 1,1 milioane de lei. El a cheltuit imediat banii furaţi, dar Poliţia i-a dat de urmă şi l-a reţinut. Pentm furt în dauna avutului privat sărbătorile şi le petrece în celula minorilor din Penitenciaml Gherla.

- SZ.Cs.

Domnul Rostaş Nicolae, din comuna Mihai Viteazu, judeţul Cluj, j scrie că este moştenitorul lui Rostaş Rozalia (nepot din fiu al Jtesleia) care a fost proprietara unei grădini situate în intravilan cu suprafaţă de 4.320 m2. Grădina a intrat în proprietatea C.A.P.-ului localitate în anul 1972, prin comasare, iar după trei luni în baza «contract de schimb, acelaşi teren a intrat în proprietatea statului.

Domnul Rostaş ne certifică situaţia de fapt expusă mai sus cu .-.trasul de carte funciară. Dînsul mai face unele precizări şi anume anici bunica dînsului nici chiar dînsul nu a primit în schimb un alt

ba mai mult a fost acţionat în judecată de către „Federalcoop” către „Indcoop” Cluj, aceste două unităţi cooperatiste solicitînd

instanţei intabularea pe numele lor a „edificiilor şi dreptului de folosinţă asupra terenului”, scrie dînsul. Cauza, este în curs de soluţionare la Judecătoria din Turda.

Ras

t 9 -7 4 -9f>

^ d e m c i t i ­r i l o r

Slimate domnule Rostaş, dumneavoastră ne solicitaţi ajutoml în sensul că ne rugaţi, chiar din debutul scrisorii, să rezolvăm în mod legal problema. Noi, ca instituţie de presă nu putem şi nici nu dorim să ne substituim organelor statului cu competenţă în această problemă. Noi putem doar sâ vâ îndmmăm sau să vă sfătuim. Legea 18/1991 a fondului funciar cu modificările ulterioare este cadrul legal în baza căruia s-a efectuat privatizarea în agricultură. Potrivit prevederilor legii, trecerea terenurilor aflate în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie în proprietate particulară se fece fie prin reconstituirea, fie prin constituirea dreptului de proprietate. Dumneavoastră beneficiaţi de reconstituirea dreptului ie proprietate deoarece legea prevede că acele categorii de persoane ale căror terenuri au intrat în patrimoniul cooperativelor agricole, indiferent cu ce titlu, prin cooperativizare sau prin alte căi. Dumneavoastră v-aţi încadra, după cum reiese din cele expuse de dumneavoastră, în categoria moştenitorilor acelor persoane (respectiv bunica dvs.), proprietari particulari ale căror terenuri au fost comasate însă doar în măsura în care nu au preluat în compensaţie alte terenuri. Reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere, aceasta fiind dovada acceptării succesiunii în măsura în care cererea a fost introdusă în timp util, în termenul prevăzut de lege. Din scrisoarea dumneavoastră nu reiese cum a fost justificat refuzul Primăriei şi, respectiv al Prefecturii de a vă soluţiona cererea referitoare la dreptul dumneavoastră asupra terenului. V-am ruga la rîndul nostru să ne scrieţi şi eventual să anexaţi refuzul în scris pe care l-aţi primit din partea autorităţilor administraţiei publice, pentru a vă putea sfătui. Andreea MOSORA

Nici prea, nici foarte, foarte, dar cu sprijinul băieţilor din cartier

ALINA PANIG A DEVENIT HIISS TURDA & CÎMPIA TURZII!• E x t r e m d e e m o ţ i o n a t ă e a a d e c l a r a t :

“P e n t r u m i n e t o a t e c o n c u r e n t e l e s î n t m i s u r i ! ”Cu cîteva idei originale şi

multe bune intenţii, concursul “Miss Turda & Cîmpia Turzii”, a sfîrşit prin a lăsa un gust amar spectatorilor imparţiali, strînşi în sala Teatrului Naţional din Turda pentru a pătrunde, măcar cu ochii, în fascinantul univers feminin.

Spectaoolul a început bine. Sau bine că a început, întîrzierea de 70 de minute fhţă de ora anunţată neavînd darul de a binedispune cei cîţiva spectatori plătitori. Din fericire, într-un tîrziu uşile s-au deschis larg şi au putut intra în sală şi cei care au considerat că 24.000 de lei e un preţ exagerat pentru un astfel de spectacol. Prezentarea celor 9 concurente s-a făcut într-o manieră destul de interesantă. Ele au apărut pe scenă în costum de poliţist, mecanic auto sau diavol, ipostaze foarte “naturale” pentru femeile zilelor noastre. Cînd aceste costume au dispărut lăsînd locul unei ţinute mult mai feminine (rochiţe scurte, incapabile dc a ascunde picioarele expresive) publicul a ieşit din letargic şi, pc alocuri, chiar a aplaudat. Strînsc în jurul unui imens microfon preistoric mai mut decît un film cu Benny Hill, fetele au constatat că pe scenă e ca în viaţă: nu tot

ce-i mare şi funcţionează! Puse în temă de organizatori - că frumoasa celor două municipii nu va fi aleasă exclusiv pe criterii fizice - concurentele s-au străduit din răsputeri să demonstreze că preocupările lor depăşesc cu mult perimetrul oglinzii. Astfel, am reuşit să aflăm ce fel de aspiraţii au fetele de la 16 la 23 de ani. Poezia şi romantismul ocupă primul loc, dar nici karateka sau managementul nu sînt de omis. O frumoasă turdeancă de 20 de ani a făcut imprudenţa să dezvăluie faptul că este căsătorită şi arc un copil dc doi ani şi jumătate, fapt ce i-a atras oprobiul întregii săli. Premiul pentru sinceritate i-a fost atribuit însă lui Geta (nu, nu e soră-mca!) ce a mărturisit că la 23 de ani (vîrstă Ia care în asemenea concursuri se cam iese cu Ordonanţa) s-a înscris doar pentru a se relaxa după examenele de la facultate.

Trecute cu bine şi peste această probă, fetele au fost trimise în culise după armamentul de infanterie: costumul dc baie! Fericirea din sală nu poate fi descrisă în cuvinte. încă de la prima apariţie pe scenă a devenit clar pentru toată lumea că domnişoara Alina

Panig are asigurate voturile băieţilor din Micro III. Ei au susţinut-o constant pe toată durata concursului, motiv pentru care fata a şi primit premiul de popularitate. Cînd Alina a'apârut în costum de baie, florile s-au deschis în mijlocul iernii, cerul s-a unit cu pămîntul, paradisul a devenit neîncăpător, doar feţele spectatorilor exprimau nedumerirea. Mai mult, o voce rămasă ncidentificată a spus: “în sfîrşit, o văd şi eu pe Alina

, îmbrăcată!” Sigur, glumiţe de cartier...

Odată epuizată şi proba costumului de baie a devenit clar pentru toată lumea că ce-a fost dc văzut s-a văzut. Mai rămînca doar curiozitatea dc a afla cine este miss Turda & Cîmpia Turzii. Suspansul nu a durat mult Alina a primit coroniţa, felicitările, florile şi titlul, ca dînd în schimb replica zilei: “Pentru mine toate concurentele sînt misuri!” Alina a demonstrat astfel că pentru a deveni “Miss Turda & Cîmpia Turzii” nu trebuie să fi nici cca mai frumoasă nici cca mai deşteaptă. Să mai zică cineva că gaşca dc la bloc n-a contat deloc...

Mihai HOSSU

Preşedintele une i a s o c ia ţii jude ţene de re v o lu ţio n a ri - după g ra t ii

• 1 1 p e r s o a n e a u f o s t p ă c ă l i t e d e “ r e v o l u ţ i o n a r u l ” c u p i l e . . . •

Că România e ţara unde se poate întîmplă orice - e deja Ştiut. Faptul că preşedintele unei asociaţii a revoluţionarilor este cercetat de ofiţeri ai Serviciului te combatere a criminalităţii economico-financiare pentru un cumul de infracţiuni ar putea să pu pară măre lucru în aceste condiţii.

Kis Claudiu Vasile, în vîrstă

de 30 de ani, din Arad - cu domiciliul în comuna Crăieşti- judeţul Cluj, cu antecedente penale, era totuşi preşedintele Asociaţiei de Revoluţionari din judeţul Arad. în această calitate, Kis a promis, în cursul lunii noiembrie 1998, la 11 persoane că le poate face rost de vize Schengen. “Revoluţionarul” a lăsat să se înţeleagă că are o

pilă la preşedintele Asociaţiei revoluţionarilor pe ţară. Serviciul de obţinere a vizei îi costa pe beneficiarii creduli 8.800 de mărci. Kis a obţinut un avans de T.690 mărci şi, cu cele 11 paşapoarte, a plecat la Bucureşti. Diferenţa urma să o primească după primirea paşapoartelor cu viza aplicată. In data de 12 noiembrie, Kis i-a chemat la Bucureşti pe Ciubotaru Silviu şi Apreotesei Florin, pentru a le înmîna paşapoartele vizate. Cei trei s-au întîlnit la hotelul Cema. Aici, Kis, a prins un moment cînd cei doi nu erau atenţi şi a furat din buzunarul hainei lui Ciubotaru4.000 de dolari, după care a dispărut... Ajuns la domiciliul său, Kis a ars cele 11 paşapoarte. Pe baza probelor administrate, preşedintele revoluţionarilor din Arad va trebui să răspundă în faţa legii pentru înşelăciune, furt şi distrugere. Kis a fost ■reţinut pentru 24 de ore, după care Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis pe numele lui un mandat de arestare preventivă pe perioada de 30 de zile.

Corina GĂMAN

De 1 Pompieri citirePentm ca să ne bucurăm de un brad împodobit cu luminări şi

artificii, atenţia trebuie să fie sporită. Pompierii ne previn că incendiile provocate de aprinderea luminărilor şi artificiilor pomului de Crăciun sînt frecvente în această perioadă aşa îneît ar trebui să se ţină seama de unele reguli de bază. In primul rînd, ne spune It. col. Liviu Cadar, copiii nu trebuie lăsaţi singuri acasă deoarece dintr-un spirit, de imitaţie, aceştia vor dori să aprindă luminări sau artificii, dar s-ar putea ca din neatenţie să ia foc bradul sau, şi mai grav, întreaga casă.

Probleme pot interveni şi dacă am ales instalaţiile electrice ca ornament al bradului, mai ales în situaţia în care sînt lăsate în funcţiune foarte mult timp. Aceste instalaţii pot sâ se scurtcircuiteze şi, din acest motiv, ar fi preferabil să fie verificate înainte de folosire.

Artificiile nu trebuie lăsate la îndemîna copiilor, deoarece copiii, îneîntaţi de mirajul luminiţelor, focurilor, pot fi tentaţi să arunce artificiile sau rachetele pe geam. Acestea, aruncate la întîmplare, pot să cadă pe vreo maşină sau chiar în balconul vecinului şi pot provoca incendii cu efecte indezirabile. De altfel copiii, în joaca lor cu artificiile, rachetele şi petardele se pot accidenta între ei.; Alcoolul consumat transformă bucuria în alte stări care diminuează vigilenţa ce ar trebui păstrată în orice moment..

Sărbători fericite, dar fiţi pe fază!Andreea MOSORA

I n Tu.rd.ci?

Un copil a incendiat pivniţaDuminică la amiază, pompierii oraşului Turda au fost chemaţi de

urgenţă în strada Mihai Viteazu nr. 2 din aceeaşi localitate pentru a stinge un incendiu care a izbucnit în pivniţa blocului cu numărul C 48. Locatarii au intrat în panică deoarece casa scărilor se inundase cu fum. Cauza incendiului a fost depistată. Moidovan Răzvan, în vîrstă de 9 ani, a aprins chibrite şi le-a aruncat rînd pe rînd pe geamul pivniţei. Două boxe s-au aprins, şi flăcările au mistuit, după cum ne declară It. col. Liviu Cadar, purtător de cuvînt al Gropului de Pompieri Cluj, 0,2 m3 seînduri, 7 m izolaţie, 15 m3 polistiren expandat. Incendiul a fost stins într-o jumătate de oră, munca pompierilor fiind mult îngreunată de spaţiul deosebit de strimt în care s-a desfăşurat operaţiunea. Andreea MOSORA

Bucuriile Doamnei Contese

în ultimii şase ani, în preajma sărbătorilor de Crăciun oraşul Gherla este vizitat de o familie din Germania, care niciodată nu vine cu mîna goală pe meleagurile someşene. Este vorba de contesa Sitta von Eckardstadt, legată sufleteşte de locuitorii micii urbe pe care i-a îndrăgit atît de mult îneît în fiecare an, cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi Crăciun revine cu plăcere printre gherleni. Nu a fost altfel nici zilele trecute, cînd oaspetele german a vizitat Casa de copii preşcolari, Căminul de pcasionari şi Spitalul orăşenesc din localitate. D-na contesă a vizitat şi Penitenciarul Gherla, unde a oferit o mie de pachete deţinuţilor nccăutaţi sau rar căutaţi dc familie. Cu această ocazie corul Teologiei Reformate din CIuj-Napoca a susţinut şi un concert de colinde. SZ. Cs:

..afacâ

16) marţi, 22 decembrie 1998 U L T I M A O R Ă AOEEVÂiUJL] c e C B u |

că moţiunea opoziţiei nu roprezintă o contestare serioasă a Guvernului

PD a obţinut postul de comisar-şef ai Gărzii

FinanciarePartidul Democrat a obţinut postul de comisar-şef al

Gărzii Financiare şi intenţionează să numească la conducerea acestei instituţii pe unul din comisarii Gărzii, Radu Tomescu, au declarat, ieri, surse din PD. Pînâ acum, PD a deţinut funcţia de secretar de stat, responsabil cu activitatea Gărzii, însă acest post a fost desfiinţat. Surse din PD susţin că, oricum, această funcţie era lipsită de autoritate, întrucît comisarul-şef al Gărzii Financiare raporta direct ministrului de Finanţe, acesta fiind unul din motivele pentru care Ştefan Pîrvan (PD) şi-a dat demisia din funcţia de secretar de stat la Ministerul de Finanţe. Potrivit acestor surse, ministrul de Finanţe, Decebal Traian Remeş, va amîna numirea noului şef al Gărzii pînă cînd va fi lămurită şi situaţia şefului Direcţiei Vămilor, Nini Sâpunaru.

Parlamentarii coaliţiei guvernamentale au respins, luni, în discursurile rostite în Parlament, moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie, considerînd-o mai mult un exerciţiu democratic decît o contestare serioasă a

z Guvernului Radu Vasile.Vicepreşedintele PNŢCD

Sorin Lepşa a declarat că textul moţiunii seamănă cu “o dare de seamă” şi este un “inventar puţin ordonat şi cu repetiţii” prin care iniţiatorii

; au încercat să obţină un efect de convingere a electoratului. Totuşi, Sorin Lepşa a afirmat că opoziţia este o voce de care orice partid de guvemămînt trebuie să ţină seama chiar dacă, uneori, aceasta vizează mai mult propriul succes. Sorin Lepşa a recomandat colegilor săi să nu accepte moţiunea opoziţiei şi şi-a exprimat convingerea că Guvernul este capabil sâ ducă la bun sfîrşit procesul dureros al reformelor.

Deputatul PD George Şerban a afirmat că, deşi partidul din care face parte

şi-a exprimat de mai multe ori nemulţumirea faţă de stadiul [reformei, grupurile parlamentare ale PD vor fi alături de premierul Radu Vasile. George Şerban a spus că este foarte posibil ca opoziţia nici sâ nu fi intenţionat să provoace căderea Guvernului, ci doar să dizloce coaliţia guvernamentală. Deputatul PD a declarat că, aceia care s-au aşteptat ca democraţii să voteze împotriva Guvernului, s-au înşelat. PD cbnsideră că Radu Vasile şi Cabinetul săii reprezintă singura soluţie viabilă în clipa de faţă, a adăugat George Şerban, care a mai spus câ PD nu va fi partidul care să permită revenirea la putere a forţelor conservatoare.

Vicepreşedintele PNL Paul, Păcuraru a afirmat că opoziţia nu poate ridica pretenţii, deoarece, în momentul în care se afla la putere, s-a constituit într-o coaliţie guvernamentală fictivă, lipsită de vocaţie reformistă. Liderul PNL consideră câ actuala coaliţie

guvernamentală este capabilă să-şi ducă. la bun sfîrşit mandatul politic primit din partea electoratului.

Senatorul UDMR Verestoy Atilla a făcut cadou opoziţiei strategia de reformă a Ministerului Industriilor pînă în anul 2000 şi a spus că Guvernul este nevoit să facă ceea ce nu a reuşit actuala opoziţie să îndeplinească timp de şapte ani, cît s-a aflat la putere.

Preşedintele PSDR, Sergiu Cunescu, a declarat că partidul său “a analizat” cu toată atenţia şi cu “consideraţie” textul moţiunii şi concluzia la care s-a ajuns a fost respingerea ei din cauza inconsistenţei de care dă dovadă.

Prim-vicepreşedintele PAR, Adrian lorgulescu, consideră inoportun momentul în care opoziţia a depus moţiunea de cenzură, în opinia liderului PAR, opoziţia dă dovadă de incapacitate doctrinară şi pragmatică, revenirea stîngii îa putere fiind cel mai mare pericol pentm România.

Hai să ne avem ca fratiil

Doi consilieri s-an asociat, legal, în 1SSP8, cu G.li. Clnj-RapocaAnul acesta, unii dintre

consilierii locali au descoperit o modalitate dc a strîngc şi mai mult relaţiile cu instituţia pc carc o reprezintă. în ultimii doi ani, în practica CL a fost introdusă o nouă modă, cca a asocierilor. Oameni cu iniţiativă, aleşii locali, nu s-au mulţumit sâ sc înfrăţească doar cu diverşi întreprinzători cunoscuţi sau obscuri, ci au propus chiar propria asociere cu CL. Cîţiva au avut curajul să o facă pc faţă, iar alţii mai pe

• doar peremistul Năstase a fost, consecvent, refuzat •

ocolite. în funcţie de susţinerea politică pc carc o au în Consiliu, propunerile lor au întrunit sufragiile majorităţii sau, dimpotrivă, oprobiul lor. Biruitori au ieşit doi dintre consilieri, ambii arhitecţi de profesie, Romulus Zamfir şi Ionel Vitoc. Firma la carc liberalul Zamfir deţine 25 la sută din acţiuni, a obţinut astâ-varâ un spaţiu de-pe B-dul 21 Decembrie 1989 (fostul restaurant Hubertus) pentru

amenajarea unui Club al oamenilor de afaceri. Dl Ionel Vitoc a reuşit să culeagă sufragiile colegilor pentm un spaţiu în suprafaţă dc 143,63 mp şi curte în suprafaţă de 20 de mp, situat în B-dul Eroilor 16. Firma a cărui patron şi director general este domnul Vitoc, Ambient Proiect, îşi va deschide un magazin de prezentare pentm materiale dc construcţie. Cota de asociere a fost hotărîtă la

valoarea de două milioane de lei/lună, indexabilă cu rata inflaţiei, cu condiţia ca cota anuală să nu fie mai mică de1.200 dolari. Consilierul care nu a reuşit să-şi vadă visul asocierii împlinit a fost peremistul Mihai Năstase. Acesta a încercat în mai multe şedinţe să obţină un spaţiu central pentru un magazin de produse dietetice, dar colegii săi l-au refuzat

' sistematic. După ce a solicitat un spaţiu pe str. Tomis 2,

Napoca 25, peremistului Năstase i-a căzut cu tronc fostul magazin alimentar „Doma“ din P-ţa Unirii. Dar, ghinion, cu toate insistenţele, consilieml a fost susţinut în demersurile sale doar de colegii săi de partid (primarul şi cei doi proaspeţi consilieri PRM). în speranţa că cei care au fost aleşi să gospodărească oraşul pentru binele lui, nădăjduim că, o dată cu apro­pierea alegerilor, nu vor fi modificate criteriile de asociere, iar consilierii nu se vor lăsa dusi de valuri. L.P,

U L iU 5

• MADRID. Purtătorul de cuvînt al Guvernului conservator spaniol, Josep Pique, a afirmat, duminică, că nu vor avea loc nici un fel de negocieri politice între Madrid şi organizaţia separatistă bască ETA, care a declarat o încetare a focului limitată la 18 septembrie, informează AFP.

Pique, care a refuzat să se pronunţe în privinţa contactelor în curs dintre Guvern şi ETA, a recunoscut, totuşi, că va fi modificată, politica penitenciară a Guvernului spaniol, odată ce procesul de pace va fi declanşat în Ţara Bascilor.

Actuala politică penitenciară, în virtutea căreia cei aproximativ 530 de deţinuţi ai ETA sînt împărţiţi de-a lungul întregii Spânii, este denunţată de separatiştii şi naţionaliştii basci moderaţi, care solicită regruparea imediată a tuturor deţinuţilor din Ţara Bascilor.

•.M O S C O VA . Preşedintele Boris Elţîn a reacţionat, duminică, la încheierea atacurilor îndreptate împotriva Irakului cu aceeaşi violenţă cu care a primit vestea declanşării lor, acuzînd

Washingtonul şi Londra că au pornit “o operaţiune ilegală şi absurdă”, informează AFP.

“Rămîne să evaluăm consecinţele politice negative aie acestor bombardamente. Este clar câ folosirea forţei a complicat problema irakiană”, a spus Elţîn.

într-un comunicat oficial, Boris Elţîn a reamintit poziţia Kremlinului, care s-a menţinut aceeaşi de la începutul crizei: două ţâri, fie ele şi membre permanente în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, nu pot decide să o atace pe o a treia în numele ONU, fără să consulte în prealabil Consiliul de Securitate. Pentru Moscova, atacul-surpriză împotriva Irakului reprezintă “o încălcare grosolană a Cartei ONU şi a principiilor dreptului internaţional".

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Igor Ivanov, a explicat într-un interviu difuzat duminică seara de postul naţional de televiziune, că, din punctul său de vedere, confruntarea diplomatică dintre Moscova şi Washington depăşeşte deja cadrul

. simplei crize irakiene.Ca urmare a atacurilor asupra Irakului, Rusia a

decis, pentru prima oară în istoria relaţiilor diplomatice dintre Moscova şi Washington, să-şi recheme ambasadorii de la Washington şi Londra “pentru consultări”.

•. BONN. Un lider social-democrat german a considerat necesar un dialog cu Guvernul ■ american în legătură cu rolul Statelor Unite în cadrul Naţiunilor Unite/după atacurile aeriene

împotriva Irakului, într-un interviu publicat în ediţia de ieri a cotidianului “Express".

Viitoarele discuţii germano-americane trebuie sâ abordeze şi o “strategie clară pentru Naţiunile Unite”, a adăugat purtătorul de cuvînt parlamentar al SPD pentru afaceri externe, Cristoph Zoepel.

El a subliniat că "americanii vor trebui să contribuie activ la readucerea ONU în starea de a fi capabilă să funcţioneze". Zoepel şi-a exprimat regretul pentru "minusurile” Europei în domenii de politică externă, evidenţiate de problema bombardamentelor împotriva Irakului, explicînd că Uniunea Europeană va rămîne departe de rolul de mediator, atîta timp cît Franţa şi Marea Britanie vor fi în dezacord.

• VIENA. Karl Habsburg, nepot al ultimului împărat -al Austro-Ungariei şi deputat în Parlamentul European din partea Partidului Conservator Austriac (OVP), a reiterat, duminică, poziţia pe care o exprimase anterior, cum că nu intenţionează să-şi prezinte demisia din forumul european, ca urmare a implicării sale într-un scandal financiar aflat sub investigaţie, semnalează AFP. La sfîrşitul lunii noiembrie, organele fiscului austriac au depistat “transferuri ilegale de fonduri” de la organizaţia umanitară “World Vision” (secţia austriacă) la “Mişcarea Pan- Europeanâ” (filiala austriacă). Au fost găsite facturi în valoare totală de 48.000 dolari care au fost achitate de “World Vision” în contul “Mişcării Pan-

‘ Europene (Austria)".

Pâcâliciul din braziO macara aburca, de zor, ieri, în bradul din

Piaţa "Avram lancu" cutii legate cu panglici colorate. Ca anul trecut şi ca întotdeauna, cutiile cu pricina erau goale. Copiii, cu mintiuca lor, nu acceptă că înăuntrul cutiilor colorate nu este nimic. Nici noi, adulţii, nu înţelegem de ce-i nevoie de asemenea păcăleli! Mai cinstit ar fi să avem brazi împodobiţi cu ce-i uşor şi nu se fură. Iar unor producători de bunuri de larg consum le-ar sta bine sâ facă pe Moş Crăciun şi să dea daruri, măcar o dată pe an!

întrebarea zilei: Care este legătură dintre un anume

editorialist clujean şi o sticlă de ketchup?

Un confrate editorialist a fost văzut căutîndu-şi sursa de-inspiraţie în preajma produselor unei pizzerii foarte apreciate de împătimiţii mîncării de sorginte italienească. Dacă dl cu pricina n-ar fi vorbit atît de tare, Incognito şi-ar fi văzut de propria sa farfurie şi nu l-ar fi zgîndărit interesul pentru ce consumă vecinul de la masa de alături. Editorial istul a spus unor prieteni, amatori de pizza şi ei, că a venit în locaş pentru a crea articolul de opinie care se află, în fiecare zi, pe pagina cu nr. 2 a ziarului. Incognito şi-a zis, Ia început, câ-i banc, dar, ridieîndu-se, a observat că respectivul scria de zor. Propunem celor lipsiţi de... inspiraţie să urmeze exemplul colegului de breaslă şi să-şi caute muza, dacă nu o găsesc în materia cenuşie, în ketchup-ul gustos de la pizzeria al cărei nume nu-l dăm, din motive de publicitate.

Moda impună politicienilor culori autumnale

Să vezi şi să nu crezi: cei mai aranjaţi bărbaţi sînt în PRM. La scurt timp după ce tribunul şi-a făcut lipoabsorbţie (ca să se asorteze cu costumele sale cele albe), un lider local al aceluiaşi partid a apărut în faţa presei cu un nou look, datorat, în mare'parte, unei culori a părului între maro şi roşcat. în mod normal, dl cu pricina ar trebui să aibă părul cărunt, dar moda este un factor social care nu iartă. Anul acesta, după cum ştiu prea bine cititoarele noastre, cea mai purtată culoare capilară a fost roşcatul. Evităm să suspectăm că aceste jertfe pe altarul modei sînt doar mijloace neconvenţionale de persuasiune electorală...

Conştiinţa împăcatăPrimarul nostru a sugerat ziariştilor să se

confrunte cu propria lor conştiinţă atunci cînd ştiu. întrebat, la rîndu-i, cum stă cu conştiinţa, Funar a mărturisit că se spovedeşte trimestrial şi are cugetul împăcat.

Despre eventualul canon pe care i l-ar fi dat duhovnicul n-a pomenit nimicuţa!

D.J. BeriUnul dintre cei mai tineri colegi din presă

s-a remarcat ca un excelent D.J. El a salvat situaţia şi a satisfăcut, cu brio, dorinţa de a dansa a unui grup compact de jurnalişti, motiv pentru care îl recomandăm şi altora. Cu mina pe suflet, el ne-a declarat că iubeşte doar muzica de calitate, nu neapărat noile şi controversatele genuri din tagma trash-ului.

Bani la... şosetăîn Piaţa Unirii, un cetăţean şi-a dat jos

pantoful, şi-a scos şoseta şi a luat din ea bani. Incognito nu s-a putut apropia prea mult de originalul „investitor” pentru că avea o privire ostilă. Altfel, omul era bine îmbrăcat şi nu dădea semne că ar fi în starea psihică de-a confunda şoseta de pe picior cu ciorapul de-acasă, unde se strângeau, odinioară, bănuţii.

S.R.L_________prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Quj-

Japoca, înmatriculată !a Oficiul Registrului Comerţului jdetului Quj, sub nr. jJ/12/308 din 22.03.1991 ;od fiscal R 204469 __

ILIE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax:19-28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane; Publicitate: tei-fax: 19.73.04;Contabilitate: 19.73.07; Cultură, fEveniment, Politic 19.74.90, Social, ‘ .Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; l Difuzare, Mica publicitate: 19.49 81 ;l ! Î S af anTUr i teo ^n 31-43.23; TIPARUL EXECUTAT Lt Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 , , , ..

!$0ji uf H'ii 15*1 1

Garamond