Canale navigabile şi strâmtori utilizate în transportul maritim

Un canal navigabil sau strâmtoare este o cale îngustă de tranzit care conectează două

ape de mărimi semnificativ mai mari. În cele mai întâlnite cazuri se referă la o întindere de apă

care se află de-a lungul a doua teritorii masive dar, de asemenea se poate face referire şi la o

cale navigabilă care se află deja într-o zonă acoperită cu apă care de altfel nu este navigabilă, un

exemplu ar putea fi adâncimea prea mică, dar care datorită lucrărilor care îi sunt aduse poate fi

transformat într-o cale sigură de navigaţie.

Este ştiut faptul că strâmtorile şi canalele de navigaţie prezintă o deosebită importanţă

referitor la rutele de navigaţie, aici fiind implicat sectorul economic. Multe dintre războaiele şi

conflictele lumii s-au dus pe baza posesiei canalelor şi strâmtorilor.

Numeroase canale de navigaţie au fost construite artificial pentru a conecta două ape

care aduc beneficii zonei în care se situează. Strâmtorile utilizate pentru navigaţie între o zonă a

mării teritoriale sau o zonă exclusiv economică şi o altă zonă a mării teritoriale sau altă

zonă exclusiv economică sunt un subiect special supus unui regim legal aparte de tranzit,

exemple putând fi strâmtorile Gibraltar, Dover, Hormuz. Regimuri speciale se aplică şi în

strâmtori dedicate navigaţiei internaţionale care conectează o arie a apelor internaţionale sau

zona exclusiv economică cu zona teritorială de coastă a statului respectiv, cum ar fi strâmtorile

Tiran, Juan de Fuca, Baltiysk.

Strâmtorile care servesc navigaţiei internaţionale între o parte şi alta a mării libere sau a

zonelor economice exclusive au un statut potrivit căruia toate navele şi aeronavele beneficiază

de dreptul de trecere în tranzit fără piedici, cu restricţia că acest drept nu se extinde asupra

strâmtorilor formate de teritoriul continental al unui stat şi o insulă aparţinând acestui stat,

dacă există în largul insulei o rută de mare liberă sau rută care trece printr-o zonă economică

exclusivă la fel de comodă.

Acest regim de liberă trecere nu afectează regimul juridic al apelor strâmtorilor şi

exercitarea suveranităţii statelor riverane asupra acestor ape, a fundurilor marine şi

subsolurilor corespunzătoare lor şi a spaţiului aerian de deasupra. Trecerea în tranzit este

definită ca exercitarea libertăţii de navigaţie în scopul unui tranzit inofensiv, continuu şi rapid

prin strâmtoare, inclusiv pentru a ajunge la teritoriul unui stat riveran, a-l părăsi sau a ieşi de

acolo, cu respectarea legilor şi regulamentelor statului respectiv. În exercitarea dreptului de a

trece prin strâmtori sau canale navigabile navele au urmatoarele obligaţii: să traverseze

strâmtorile fără întârziere, să se abţină de la a recurge la ameninţarea cu forţa sau la folosirea

forţei împotriva statelor riverane, să se abţină de la orice activitate în afara celor necesare

tranzitului continuu şi rapid, cu excepţia cazului de forţă majoră sau de avarie, să respecte

regulile internaţionale în materie de securitate a navigaţiei maritime şi a măsurilor privind

prevenirea, reducerea şi controlul poluării.

Statele riverane la strâmtori au următoarele drepturi şi obligaţii: pot, din motive de

securitate a tecereii să desemneze căi de navigaţie şi să prescrie dispozitive de separare a

traficului, în conformitate cu reglementările internaţionale şi cu obligaţia de asigurare a

publicităţii prin hărţi marine, să adopte legi şi regulamente cu privire la securitatea navigaţiei,

reglementarea traficului marin, prevenirea şi reducerea poluării, nave şi instrumente de

pescuit, interzicerea pescuitului, îmbarcarea şi debarcarea de mărfuri, fonduri băneşti sau

persoane.

Prevederile enunţate mai sus nu afectează regimul juridic al strâmtorilor în care trecerea

este reglementată în mod special prin convenţii internaţionale în vigoare. Este vorba despre

regimurile speciale ale strâmtorilor Gibraltar, Magelan, Sund, Beltul Mare, Beltul Mic, Bosfor şi

Dardanele.

Cele mai cunoscute strâmtori care definesc căi navigabile fără de care transportul

maritim ar avea foarte mult de suferit sunt enumerate mai jos.

Strâmtori tranzitate de nave care efectuează voiaje internaţionale

►Strâmtoarea Bab el

Mandeb care permite

navelor să treacă din

Marea Roşie în Marea

Arabiei.

►Strâmtoarea Bass

care se întinde între

Australia şi Tasmania,

conectând sudul

Oceanului Indian cu

Oceanul Pacific.

►Strâmtoare Bosfor

este o strâmtoare ce

alcătuieşte graniţa

dintre Rumelia, partea

europeană a Turciei şi

Anatolia partea asiatică.

Aceasta este cea mai

îngustă strâmtoare

folosită pentru

navigaţia internaţională.

►Strâmtoarea Cook

desparte Marea

Tasmaniei care se află

la vest, de Pacific

situat la est de Noua

Zeelandă. Partea de

nord a strâmtorii are

numai o adâncime de

100 - 200 de m, pe

când în porţiunile mai

înguste, produse de

mişcările tectonice

oscilează între 100 şi

300 de m.

►Strâmtoarea Dover

se situează între

Anglia şi Franţa şi face

legătura între Marea

Nordului şi Canalul

Mânecii.

►Strâmtoarea Floridei

separă peninsula

Floridei de Cuba.

Curentul Golfului îşi

are originea aici.

►Strâmtoarea

Gibraltar leagă

Oceanul Atlantic de

Marea Mediterana. Ea

este o formaţiune care

separă Spania de

Maroc.

►Strâmtoarea Ormuz

este localizată între

Golful Ares în sud-est

şi Golful Persic. Este

o strâmtoare care

aparţine Iranului în

partea de nord iar

partea sudică aparţine

Emiratelor Arabe

Unite.

►Strâmtoarea

Magellan se situează

la sudul Americii de

Sud, ea desparte

America de Sud cu

statele Chile şi

Argentina de Ţara de

Foc. Importanţa ei în

transportul maritim a

scăzut după

construirea Canalului

Panama.

►Strâmtoarea

Malacca este

localizată între insula

Sumatera şi peninsula

Malacca. Ea uneşte

Marea Chinei de Sud

şi Marea Andaman.

Strâmtoarea Mallaca

asigură traficul care

se desfăşoară în zona

portului Singapore.

►Strâmtoarea Menai

separă insula

Anglesey de Wales.

Strâmtoarea variază

în lăţime de la 400m

la Belan Aber Menai

la 1000m în zona

Traeth Gwzllt şi

caernarfon Castle.

►Strâmtoarea

Messina este

localizată între zona

estică a Siciliei şi

partea sudică a

Calabriei. Variază în

laţime până la 3100m.

Este renumită pentru

un vârtejul natural pe

care îl crează.

►Strâmtoarea Palk

este situată între India

şi cea mai nordică

parte a insulei Sri

Lanka. Ea face

legătura între Golful

Bengal şi Golful

Mannar.

►Strâmtoarea

Skagerrak se întinde

între Norvegia şi sud-

vestul coastei Suediei

şi peninsula Jutland a

Danemarcei făcând

legătura între Marea

Nordului şi zona

Mării Kattegat care se

întinde până la Marea

Baltică.

►Strâmtoarea

Taiwan este o

strâmtoare lată de

aproximativ 180 km

care se întinde între

China şi Taiwan.