!

PromoSan-CRSP Bucureşti

ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII - 4 mai 2014 4. Comunicat de presă (proiect)

!

A XIX-a ediţie a Zilei Naţionale a Inimii (ZNI) focalizează în 2014 pe sporirea activităţii fizice în toate ipostazele vieţii cotidiene, sub sloganul “Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă, acasă, în timpul liber şi circulând între acestea”.

Obiectivele ţintesc conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea obezităţii, bolilor cardiovasculare, cancerelor şi diabetului şi atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atragă beneficii în aspecte ale stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat, alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a izolării sociale).

Studii mai noi sugerează rolul activităţii fizice în reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului, frânarea instalării şi progresiei aterosclerozei; unele date sugerează chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei. Recomandările privind nivelul activităţii fizice cu intensitate moderată în timpul liber, s-au cristalizat actualmente după cum urmează: - Adulţi sănătoşi cu munca dominant sedentară: 30 la 60 min. în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic. - Copii/tineri sănătoşi: 60 min. în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic. - Adulţii angrenaţi în muncă foarte solicitantă fizic sunt deja la risc şi trebuie să-şi asigure monitorizare specială a sănătăţii cardiovasculare; pentru aceştia, timpul liber trebuie consacrat unor activităţi de relaxare cu consum energetic minim.

* Experţii estimează că în Europa există o tendinţă de descreştere a nivelului activităţii

fizice din cauza prăbuşirii la nivele minimale a efortului fizic în muncă, ce nu este compensată de mişcarea în timpul liber. Îngrijorătoare este situaţia copiilor şi adolescenţilor, în special a fetelor, pentru care supraponderalitatea a ajuns din excepţie aproape o regulă.

Soluţiile preconizate de experţi includ, dincolo de educaţia preventivă pe toate canalele de promovarea sănătăţii aparţinând administraţiei publice sau ONG-urilor, încurajarea transportului activ (mers pe jos, bicicleta) la/de la muncă/şcoală, extinderea pe toate căile legale şi accesibile a zonelor verzi de agrement dotate cu piste protejate pentru ciclişti sau joggeri, rezistenţa faţă de alungarea din şcoli şi licee a orelor de educaţie fizică, capacitarea (dacă nu obligarea) media radiodifuzate de a face loc în grilele de programe modelelor sportive oferite tineretului, pe seama reducerii timpului de antenă alocat încăierării fără de sfârşit a politicienilor.

* În euro-context, România se plasează în ierarhia inactivităţii fizice la populaţia peste 15 ani pe o poziţie mijlocie cu o prevalenţă, totuşi îngrijorătoare, de circa 40%. În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, România se găseşte de asemenea la mijlocul euro-scalei cu o prevalenţă de circa 20%.

Totuşi pentru fetele/adolescentele mici, de 11-15 ani, din România, euro-bazele de date indică în intervalul 2005/2006 – 2009/2010 o scădere alarmantă a activităţii fizice, cu peste 60%. Mişcarea pentru sănătate face în ţara noastră obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscut şi pus în aplicare. Potrivit acestuia, “Toate bazele sportive din reţeaua MTS sunt puse la dispoziţia populaţiei gratuit, de 3 ori pe săptămână, timp de minimum 2 ore, pentru activităţi recreativ-sportive în afara orarului stabilit pentru acţiuni de performanţă sau competiţii, după un program stabilit de direcţiile judeţene pentru tineret şi sport”.

*

PromoSan-CRSP Bucureşti

Ziua Naţională a Inimii 2014 5. Materiale grafice

1. Poster. Sursa: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf

!

Ziua Naţională a Inimii 2014 Să dăruim inimilor noastre mişcarea vieţii: la muncă, acasă, în timpul liber şi circulând între acestea! Cristina: rugăminte de a suprapune mesajul de mai sus pe baza posterului. Mulţumim frumos.

2. Poster. Sursa: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf !

!

Ziua Naţională a Inimii 2014 ”Mişcarea pentru sănătate: fii mai frumoasă, mai deşteaptă, mai performantă”. Cristina: rugăminte de a suprapune mesajul de mai sus pe baza posterului cu font gros alb. Multumim frumos.

3. Poster. Sursa: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf

Ziua Naţională a Inimii 2014 ”Mişcarea pentru sănătate: fii mai frumoasă, mai deşteaptă, mai performantă”. Cristina: rugăminte de a suprapune mesajul de mai sus pe antetul posterului cu font gros alb. Mulţumim frumos.

ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII 4 mai 2014!

Contextul celebrării

PromoSan-CRSP Bucureşti

!

�Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,

se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede�. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)

Scurt istoric!

!  Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.

!  În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD)!încurajând activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.

!  Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.

!  ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională, transportul şi treburile casnice, timpul liber.

! Tema 2013: ! !Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la doze optime, în toate ipostazele cotidiene

!  Slogan:

Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă, acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!

! Scop: Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept cea mai importantă resursă personală pentru sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor cronice şi longevitatea verde

Obiective naţionale în concordanţă cu obiectivele globale MHD

"  Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile

(BNT)

"  Promovarea bunelor practici internaţionale

"  Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti - pentru cât mai mulţi subiecţi

"  Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat, alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a izolării sociale) !

Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS

http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day

Mesaje cheie Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială

"  PAL trebuie să devină uşor de practicat.

"  PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi

"  PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).

"  PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.

"  PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi camaraderiei.

"  Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.

"  Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*

"  Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.

Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf

* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html

Termeni

"  PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.

"  PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare comunitară.

"  PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în generaţiile viitoare.

"  PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.

"  PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca, deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.

Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics

!!

Beneficiile PA pentru sănătate

!

PA în doza adecvată la adulţi:

"  reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet, cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;

"  îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;

"  optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;

"  un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multi-sectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.

Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS

http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/

Beneficiile PA pentru inimă

Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună �investiţie���într-o inimă sănătoasă contribuind la:

"  reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;

"  reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;

"  reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;

"  menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;

"  reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;

"  împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei*

Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html

* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.

Consecinţele inactivităţi fizice

"  Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală ischemică coronară.

"  Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,

cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în Regiunea Euro-OMS.

"  Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele

de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.

Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf

!

Defalcarea PA pe ciclul diurn (I) "  Munca şi şcoala

Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale. Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel: sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai bune.

"  Acasă şi împrejur Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.

"  Timp liber și sport Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness, alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran” (computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.

Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.

Defalcarea PA pe ciclul diurn (II) "  Transportul

Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu” şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta). În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA. Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă: vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.

"  Alte forme PA Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.

"  Cât PAL în PA totală? Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*

Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.

Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii Munca "  Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune

rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.

"  S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între angajați și spirit de echipă îmbunătățit.

Transport "  Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor. "  Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,

descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport. Timp liber "  Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONG-

urilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *

Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf * Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:

Standarde actuale PAL: tipuri şi durate!Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”"

ADULŢI cu munca predominant sedentară "  Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos

rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte de câte 10 minute.

"  Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de progresie treptată către 30 minute/zi.

"  Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru controlul greutăţii.

"  Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.

"  Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea mobilităţii şi a masei musculare.

COPII ŞI TINERI "  PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva

sesiuni; diversificată și cât mai atractivă. "  Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste

standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV. Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf !

Cât de multă PA este benefică şi sigură? Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan

•  Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică. •  Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală; dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată. •  Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale. •  Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice. •  Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.* •  Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta) între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .

Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima-9663.html,

publicat 22 apr 2013 *Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html

Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I) !!

"  Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din total.

"  Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa 5% din total.

"  Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU satisface dozele minimale PA.

"  Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.

"  Tendinţa actuală este de scădere a PA. !!

Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-

physical-activity-in-the-who-european-region

Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)""  În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa

îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri. Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.

"  Ţările din Est sunt defavorizate.

"  Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.

"  Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice deficitare sunt alarmante.

Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physical-

activity-in-the-who-european-region!

Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale

"  Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.

"  Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea activităţi fizice în statele membre UE.

"  Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.

"  Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.!

Sursa:

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf "!

"

Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I) "  Legislaţie princeps privind PA :

GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter: plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020

RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului

"  Conţinut : vezi slide-ul următor

"  Concluzii!!RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a performanţelor sportive.

GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută, vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici, comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale, transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea corectă a stresului psihosocial.

Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014

Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II) Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează

la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.

!Sursa:!NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014

ROMANIA" GERMANIA"Year adopted: 2000! 2008!

Policy coverage: National! National!

Status: Adopted and legally binding! Adopted!

Issuing parties: Government of Romania! The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry of Food, Agriculture and Consumer Protection!

Coordinating institution(s): Government of Romania!

Sponsoring institution(s): Government of Romania! The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry of Food, Agriculture and Consumer Protection!

Stakeholder group(s): Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education!

Objective stated: Yes! No!

Time frame: 2008-2020!

Target population: General population! General population, Adolescents, Adults, Children, Elderly, Ethnic minorities!

Budget indicated: Yes! No!

Quantitative goals presented: No! No!

Allocated human resources: No! No human resources allocated indicator!

Monitoring and evaluation plan exists: No! Yes!

Coordinating mechanism exists: Yes! Yes !

Coordinating mechanism group name: NA! No coordinating mechanism group name !

Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008 În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008 PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei. @Insuficienta PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de

20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.

Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%

!!!!!

Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European Region Member States:

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MS-country-profile.pdf

Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia (33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%). Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.

!!!

!

Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweight-

children.pdf

România "  Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică

sistematică şi sportul de performanţă în România. "  Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR

nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare. "  Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la

adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*

"  Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30 minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii români de-a lungul decadei 2000-2009.

Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**

"  Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***

Surse: *http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...

**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%... ***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..

Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice !!!!!

Euro-perspective PA

Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor bucura de atenţie şi sprijin prioritar.

1. Politici naţionale "sport pentru toți”;

2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;

3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;

4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;

5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;

6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;

7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.

Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European Region Member States:

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MS-country-profile.pdf !

Concluzii

"  Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune într-o lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.

"  În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.

"  Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.

"  În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi 2009 -2010 scăderea substanţială a PA.

Resurse bibliografice (I)

!  Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day;

!  *** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;

!  Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics;

!  Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/; !  *** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa

Iliuţă. !  Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana

Braşov, mai 2003; !  *** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization

2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; !  Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie; !  Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and

Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005; !  *** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health

Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf; !  Portalul SemneleTimpului.ro:

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;

!  Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html

!  Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region

Resurse bibliografice (II)

!  Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf

!  NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014 !  *** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European

Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MS-country-profile.pdf

!  *** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweight-children.pdf

!  Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti: http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%202009%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf

!  Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP Bucureşti: http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20partea%20II.pdf

!  Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2: cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti: http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%20partea%20I.pdf]

!PromoSan-CRSP Bucureşti

ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII - 4 mai 2014 Elixirul inimii: activitatea fizică susţinută, la doze optime, în toate ipostazele cotidiene

2. Analiza de situaţie

R. Negoescu, C. Bălan, D. Niţulescu, M. Bănăţeanu Sumar

1. Preambul 2. Beneficiile activităţii fizice pentru sănătate şi inimă 3. Defalcarea activităţii fizice pe ciclul diurn 4. Standarde de activitate fizică: tipuri şi durate 5. Cât de multă PA este benefică şi sigură? 6. Regiunea Euro-OMS 7. Situaţia în România 8. Euro-perspective PA 9. Concluzii 10. Bibliografie

1. Preambul

Începând cu 1997, Ziua Naţională a Inimii (ZNI) este celebrată la fiecare 4 mai - în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara lui 1996.

Iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare a fost lansată de OMS în 2003 şi s-a concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD).

Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical activity) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor pentru activitatea fizică (PA) în Regiunea Euro-OMS. În 2005 prima Conferinţă EuroPrevent sub umbrela European Society of Cardiology, Leuven mai 2007 a adoptat la iniţiativa României (Prof. R. Negoescu), o Rezoluţie în sprijinul MHD şi al a activităţii fizice pentru sănătate în Centru-Est Europa după modelul din Polonia (campania “Pune-ţi inima pe picioare” – de tipul Move&Win, începând cu 2002), preluat de România în 2005 şi 2007.

În România, ZNI 2014 lărgeşte tematica PA din 2011 către toate ipostazele vieţii cotidiene.

Desfăşurată sub sloganul “Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă, acasă, în timpul liber şi circulând între acestea”, ZNI 2014 are ca scop încurajarea activităţii fizice cotidiene drept cea mai importantă resursă personală pentru sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor cronice şi longevitatea verde.

ZNI 2014 ţinteşte obiective în consonanţă cu recomandările MHD: conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile (BNT), sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti - pentru cât mai mulţi subiecţi,

atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atragă beneficii în aspecte ale stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat, alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a izolării sociale) [1].

2. Beneficiile activităţii fizice PA de nivel adecvat reduce la adulţi riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet, cancer de sân și colon, depresie și accidentări prin cădere. Îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor; optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii. Mai puţin studiate sunt reducerea efectelor stresulului psihosocial asupra cordului, frânarea instalării şi progresiei aterosclerozei; unele date sugerează chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei [2]. # Un nivel suficient al PA este mai mult decât un dezirat individual: ca fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multi-sectorială şi multi-disciplinară la nivel populaţional [3].

3. Defalcarea PA pe ciclul diurn

Munca Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de servicii în detrimentul sectoarelor agricole și industriale [4]. Şcoala

Copiii şi adolescenţii stau mai mult timp în şcoli, unde orele implicând PA sunt rare - dacă există defel: sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curriculare au devenit mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai bune.

Transportul Maşina personală este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică. Actualmente, exceptând locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu” şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta). În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp ce Estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA. Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost simbolic. În Est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, din considerente legate de siguranţă: vulnerabilitatea faţă de autovehicule conduse inconştient, trasee pietonale nesigure prin zone urbane “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.

Acasă şi împrejur Munca în gospodărie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin munca extra-profesională pe lângă casă (gradină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor [5]. PA de timp liber (PAL) este favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.

Timp liber și sport Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness, alte exerciţii – individual sau cu prietenii [4]. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema actuală priveşte copiii şi adolescenţii– principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran” (computer, TV, tableta, smart-phone) estimat la circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000 [6].

Alte forme PA Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în Vest) sau mai restrânsă (în Est), chiar dacă sunt viciate în anumite cazuri de fumat sau alcool. Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool [7].

Cât PAL în PA totală? Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000 [8].

Perspective Munca

Pentru mulți adulţi, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână. S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între angajați și spirit de echipă îmbunătățit [4].

Transport Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor. Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban , descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.

Timp liber Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONG-urilor din domeniile: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile defavorizate socio-economic (între care unele minorităţi din România) trebuie consecvent atrase în mişcarea pentru sănătate, în ciuda obstacolelor redutabile de ordin material şi psiho-social. Studiile au arătat că nivelurile PA în aceste grupuri sunt reduse: astfel PAL cu oarecare regularitate este raportată de 13% dintre europenii care au părăsit şcoala înainte de 15 ani, de către 27% dintre cei cu studii până 16-19 ani şi de 40% de cei rămaşi în învăţământ până la sau după 20 ani [9].

4. Standarde PAL: tipuri şi durate

Pe scurtPe scurt : : aa duldul țț iiii :: ≥ ≥ 30 min30 min /zi, iar /zi, iar cc opiii opiii // tineriitinerii :: ≥ ≥ 60 min60 min /zi; intensitate /zi; intensitate medie, posibilmedie, posibil 22 -- 3 3 “doze”“doze” [4].[4]. Vom vedea mai jos cVom vedea mai jos căă l imita maximallimita maximalăă de de siguransiguran ţăţă pentru adulpentru adul ţţ ii ii neangrenaneangrena ţţ i i îî n sport de performann sport de performan ţăţă este de 60 este de 60 minute/zi. minute/zi.

Adulţii cu muncă predominant sedentară

Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodarie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte de 10 minute. Cei încă neangajaţi în PAL regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de progresie treptată către 30 minute/zi. Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/zi sunt necesare şi suficiente pentru controlul greutăţii. Tot ce este în plus, în forme PAL specializate (fitness, sport etc) înseamnă deja (semi)profesionalizare: vârsta tânără, antrenament susţinut, regim special de viaţă şi odihnă. Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea mobilităţii şi a masei musculare.

Copiii şi tinerii PAL de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva sesiuni; mişcarea trebuie să fie diversificată și atractivă. Recent s-a sugerat că nivelul PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.

5. Cât de multă PA este benefică şi sigură?

Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, arătarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan. La Europrevent 2013 s-a subliniat că muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atragând risc CV sui generis, chiar dacă nu este depăşită doza intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune efortul fizic [10]. Dr. Els Clays - U. Ghent susţin că riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală; dimpotrivă, cei cu muncă mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât cel cu munca mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată. Muncă cu PA excesivă tipică este ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale. De asemenea efortul fizic extrem din sportul de performanţă (mararaton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu toate acestea, un studiu evocat în [11] a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton prezentau cicatrice miocardice. Nu trebuie uitat nici faptul că excesul de exerciţii fizice sau trecera bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă [12]. Sumarizând în privinţa PAL, specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 80% din pulsul maximal = 220 – vârsta) între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri [11].

* Metodologia măsurării PA

Informaţia pertinentă privind PA este deficitară pentru majoritatea ţărilor europene în Europa ca întreg. Supravegherea PA în rândul populațiilor adulte este cel mai adesea realizată prin auto-chestionar, ieftin, ușor de administrat comparativ cu instrumente de măsurare obiectivă

precum pedometre sau accelerometre - relativ scumpe şi dificil de aplicat în studiile populaţionale mari. Până recent, doar câteva țări au putut raporta date fiabile cantitative pentru monitorizarea tendințelor PA în timp. În plus, datele privesc mai ales PAL, cele privind munca sau transportul activ fiind rare. În ultimii ani s-au dezvoltat chestionare de "nouă generație" pentru supravegherea PA în populație, ce iau în considerare activitatea efectuată la locul de muncă și transportul activ [4].

6. Regiunea Euro-OMS

Se estimează că în regiunea noastră sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din total şi este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa 5% din total. Inactivitatea fizică priveşte peste ½ din populația de toate vârstele. Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populația > 15 ani din UE nu urmează recomandarea de 30 min/zi în cele mai multe zile ale săptămânii [13]. Experţii sunt de accord că, din păcate, tendința actuală este spre scăderea PA. Pe ţări, în 23 din cele 36 de state care au furnizat date, ceva mai mult de 30% din populația cu vârstă peste 15 ani (ambele sexe) era PA- deficitară în 2008: prevalenţele sedentarismului erau cuprinse între 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi între 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei. Deficienţa PA a fost definită astfel: mai puțin de 30 min PA L moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de 20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână [14].

Situaţia îmbracă accente dramatice pentru copii şi adolescenţi. În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții ereau mai activi decât fetele dar PA înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri [13]. Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția de băieți activi fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă [13]. Acestea se reflectă în prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii. Astfel, potrivit unui raport recent publicat de Euro-OMS, excesul de greutate a ajuns atât de familiar încât riscă să devină o nouă normalitate în Europa. De exemplu circa 27% din copiii de 13 ani și 33 % cu vârstă de 11 ani sunt supraponderali [15]. "Percepţia noastra a ceea ce este normal s-a schimbat; a fi (copil, NN) supraponderal este acum mult mai frecvent decât neobișnuit. Nu trebuie să lăsăm ca o altă generație să crească cu obezitatea ca fiind o normalitate", a declarat Zsuzsanna Jakab directorul Regiunii Euro-OMS; şi încă: "Inactivitatea fizică - împreună cu o cultură ce promovează alimentele ieftine, bogate în grăsimi, sare şi zaharuri - este mortală" [15]. Conform profilurilor celor 53 ţări membre Euro-OMS în privinţa nutriției, obezităţii și sedentarismului, făcute publice la conferinţa de inaugurare a președinției greceşti a UE, Atena ianuarie 2014, prevalenţa supraponderalităţii la băieții și fetele de 13 ani a fost ridicată în Grecia (33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%) [13].## * În ansamblu ţările din Est sunt pe poziţii defavorizate în privinţa PA. Inegalitățile socio-economice repercutează şi către PA: săracii au mai puțin timp liber și acces limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile miscării pentru sănătate.

Deşi nu există estimări cantitative bine fondate, se consideră că sedentarismul atrage redutabile costuri directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur).

7. Situaţia în România

În România Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică sistematică şi sportul de performanţă în România. Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR nr 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscut şi pus în aplicare. Potrivit acestui act normativ “Toate bazele sportive din reţeaua Ministerului Tineretului şi Sportului vor fi puse la dispoziţia populaţiei, gratuit, de cel puţin 3 ori pe săptămână, timp de minimum 2 ore pentru activităţi recreativ-sportive în afara orarului stabilit pentru acţiuni de performanţă sau competiţii după orar stabilit de direcţiile judeţene pentru tineret şi sport”. Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul PA globale la adulţi, de circa 43% (studiul de chestionar) se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50% [16]. În privinţa PA, adolescenţii 14-16 ani din urbanul românesc se găseau în 2009 pe poziţii defavorabile faţă de un euro-urban mediu, plasat mai la nord şi mai la vest[17]. Cu toate acestea, activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30 minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii “mari” (15-17 ani) de-a lungul decadei 2000-2009 [18]. Pentru comparaţie, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete [cf. 18]. Totuşi pentru fetele/adolescentele “mici”, de 11-15 ani, din România, euro-bazele de date indică în acelaşi interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania [cf. 17].

* În euro-context, România se plasa în 2008 la mijlocul scalei cu prevalenţa PA insuficientă de circa 40% la populaţia peste 15 ani [14]. În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, România se găsea de asemenea la mijlocul scalei, cu o prevalenţă de circa 20% [15]. Comparaţia României cu Germania (vezi 1. Contextul celebrării ZNI 2014) a sugerat un tablou mixt, cu + pentru RO în privinţa forţei legislaţiei (lege versus recomandare) şi a mecanismului de bugetare, iar pentru GE: + uri în privinţa definirii grupurilor ţintă, monitorizării şi planificării multianuale [19]. Este interesant că Germania nu dispune de un cadru legal pro-PAL atât de generos precum cel stipulat de HGR 283/2003 evocată mai sus. Este însă probabil că previziunile lor legale sunt cunoscute şi aplicate.

8. Euro-perspective PA

Principalul instrument internaţional pentru implementarea măsurilor de mai sus, HEPA, sprijină PA prin iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale ilustrate mai jos [20].

A. Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naţionale specifice (grup de lucru, organism consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat. Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea activităţii fizice în statele membre UE.

B. Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi

includerea PA în sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii. Bilanţul acestei initiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică. Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor bucura de atenţie şi sprijin prioritar [14].

1. Politici naţionale "sport pentru toți”; 2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor; 3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară; 4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare; 5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu; 6. Măsuri la nivel național/subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;

7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.

9. Concluzii Recomandările privind durata activităţii fizice cu intensitate moderată în timpul liber, interesând majoritatea covârşitoare a populaţiei europene, s-au cristalizat actualmente după cum urmează:

- pentru adulţi sănătoşi cu nivel modest de PA la locul de muncă: de la 30 la 60 min în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic;

- pentru copii/tineri sănătoşi: 60 min în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic;

- adulţii angrenaţi în muncă foarte solicitantă fizic sunt deja la risc şi trebuie să-şi asigure monitorizare specială a sănătăţii cardiovasculare; pentru aceştia, dacă se pune defel problema, PAL trebuie limitată la activităţi de relaxare cu consum energetic minim.

Studiile cantitative privind activitatea fizică în majoritatea ţărilor europene (între care România) sunt rare şi fragmentare ca vârstă şi locaţie. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune într-o lumină mai exacta acest aspect esenţial al sănătăţii publice. Conform unor estimări bazate pe auto-chestionare, activitatea fizică în Europa ultimei decade se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate. În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu al PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. De-a lungul primei decade a anilor 2000 PA schitează o tendinţă de creştere la adolescenţii “mari” de 15-17 ani. Totuşi, la fetele/adolescentele “mici” de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi 2009 -2010 scăderea substanţială a PA. Măsurile agreate recent de cele 53 state din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.

10. Bibliografie

[1]. Site-ul oficial Euro-OMS, cu referire la MHD: http://www.euro.who.int/en/health-topics/ disease -prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day.

[2]. Negoescu R. Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Braşov, mai 2003. [3]. Site-ul oficial OMS: http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/. [4]. *** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf . [5]. Negoescu R. Mişcarea pentru sănătate. Buletin SVS nr 2, mai 2010. PromoSan-CRSP Bucureşti:http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20mai%202010.pdf. [6]. Suner H. Wellcome address. Europrevent, Madrid aprilie 2007 . [7]. *** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa Iliuţă. [8]. Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania. Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab (Europrevent 1), Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005. [9]. *** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf. [10]. *** Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013. [11]. *** Portalul Decopera.ro: http://www.descopera.ro/dnews/9705570-exercitiile-fizice-in-exces-fac-rau-inimii, vizitat martie 2014. [12]. Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/articleID_4853-dArt.html. [13]. Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region. [14]. *** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/ pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MS-country-profile.pdf. [15]. *** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweight-children.pdf. [16]. Bănăţeanu M, Bălan C, Niţulescu D, Negoescu R. Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS nr. 32, noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti: http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%202009%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf. [17]. Bănăţeanu M, Bălan C, Niţulescu D, Negoescu R. Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2: cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33, decembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti: http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%20partea%20I.pdf. [18]. Negoescu R, Bănăţeanu M, Bălan C, Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34, ianuarie 2013. PromoSan CRSP Bucureşti: http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20partea%20II.pdf. [19]. Site-ul NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014 [20].Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf.