Clin N. Turcu Dosar OZN Romnia

colectia fenomenelor stranii colectia ntmplrilor enigmatice colectia realului ngemnat cu fantasticul colectia frontierelor cunoasteriiCIIN N. TURCUDOSAROZNROMNIADOSAR O/N ROMNIAde Clin N. TurcuEditor ALDO PRESS s.r.l.. 1996, Bucuresti 1996. 'Poale drepturile apartin soeieljii ALDO lRF.SS s.r.l. Reproducerea sau transmiterea, chiar si fragmentar suh orice form sau prin orice mijloace cunoscute sau viitoare, sunt permise numai cu acordul scris al editorului(radcSorin stelanescuProcesare computerizatMarius Pescarii Informatii si comenzi:c.p. 76-161, Bucuresti 77450Culegere si paginarePaul ZamfirISBN 973-9729S-6-X* TipRii Ia fofopRESs s.a. OdoR^tiu SecuescPentru Ctlina si AndreiToiul pare a fi un vis ciudat si ireal, n care fantasticul se ngemneaz subtil cu posibile adevruri. Poate c nu-i este dat nc civilizatei acestui slrsit de veac si dc mileniu s se apropie de unele adevruri. Sau poate c nu suntem programati nc, pentru a putea psi pc o nou treapt evolutiv: aceea a bunei ntelegeri, a iubirii pentru aproapele tu si a altruismului universal. Un licr de lumin ntr-o nclceal de fapte, evenimente si ntmplri ce pot fi reale sau ireale, n functie de felul cum vrem s le ntelegem. Dac aceast ntelegere nu o dorim, sau nu ne este accesibil, totul nu-i dect o suit de povestiri sti inti fico- fantastice...

CUPRINSntmplri stranii n muntiiFGRAsULUI12ACELEAsI SEMNE DE NTREBARE29NOU ANI MAI TRZIU38PRERILE SPECIALIsTILOR ROMNI48SURPRIZ N CAPITALA BNIEI83COsMARUL96ZVONURI, MRTURII,CERTITUDINI.....112FASCINANTA POVESTE DINMARAMUREs129CUVINTE DE NCHEIERE151

PREAMBULFaptul c exist pe plan mondial o cenzur asupra observatiilor OZN nu mai este de mult, pentru nimeni, un secret. Organismele guvernamentale oficiale din principalele state dezvoltate ale lumii au instituit, nc de prin anii 50 ai acestui secol, o drastic interdictie, deopotriv pentru martori, ct si pentru relatarea evenimentelor stranii si nentelese ce au nsotit manifestrile att de multiple ale fenomenologiei OZN. Motivatia pentru aceast atitudine obstructionist este ct se poate de simpl si la ndemna oricui: fiecare organism militar, din oricare stat al acestei planele, sper s fie PRIMUL care s intre n posesia marilor secrete" ale OZN-urilor. si speranta aceasta este legat, n primul rnd, de dorinta de dominatie. Cei care vor detine formidabilele secrete", cei care vor avea n posesie OZN-uri si vor putea s le foloseasc vor stpni lumea, teritorial, politic, militar...Aceasta este, din nefericire, mentalitatea unei omeniri mbolnvite de racilele propriei sale infaturi si dominat de tendinta pgubitoare de a cuceri si subjuga. Mentalitate bolnvicioas si duntoare, ce nu ne poate duce, n nici un caz, spre progres ori dezvoltare. Pn cnd nu vom reusi s ne-o schimbm, pn cnd nu ne vom obisnui - noi, oamenii acestui prezent incert - s gndim constructiv si nu distructiv, nu vom putea ridica pretentia de a intra - sau reintra - n comunitatea civilizatiilor intcrgalacticc. Vom rmne, acum la slrsit de veac si mileniu, sclavii propriilor noastre prejudecti si dogmatisme, oferind un motiv n plus generatiilor ce ne vor urma de a ne judeca cu asprime si chiar de a ne condamna.S fie oare acesta telul real si singurul orizont spre care tinde civilizatia actual a planetei Terra ?n acest eventual context, pot lace exceptie anumite organisme - mai mult sau mai putin oficiale - din Romnia ? S-au interesat si se intereseaz militarii romni de unele evenimente OZN importante ce s-au derulat pe teritoriul acestei tri, att n decursul ultimelor decenii, ct si n prezent ? Hxist oare si aici dosare secrete la care au acces numai cteva persoane si care nu trebuie cunoscute, n nici un caz, dc publicul larg ? n spatele zidului de tcere impus pe care serie cu litere de-o schioap STRICT SECRET", se all un grup de patricieni moderni, narmati pn n dinti ? Si privesc ei, ntr-adevr, cu superioritate si condescendent la restul turmei, la plebeii ce-si storc mintile punndu-si ntrebri aparent ridicole ? Ce trebuie s stim si ce nu avem voie s aflm despre att de controversatul fenomen OZN, manifestat n Romnia ultimelor deccnii cu o intensitate si o frecvent uluitoare ? H bine s rmnem n necunoastere si ignorant ? Chiar dac - asa cum am mai afirmat-o si cu alte prilejuri - ignoranta nu este un argument" ?ntrebrile acestea, pur speculative deocamdat, nu-si vor gsi chiar att de curnd rspunsuri rezonabile si logice. Trebuie rsturnate obiceiuri nvechite, schimbate mentalitti pgubitoare. Trebuie distrus secretomania a- cestui veac pervers pe care ne pregtim s-l ncheiem victoriosi si att de mndri n propria noastr ignorant!n ceea ce m priveste, m abtin n a da vreun verdict, pro sau contra, ntrebrilor puse mai sus. Sunt mult prea mic pentru o problem att de complicat. Dar voi ncerca n paginile ce urmeaz s abordez acest subiect att de delicat, despre care se discut destul de intens n ultima vreme la noi, att n particular, ct si n mass media: implicarea armatei n investigatii de tip OZN pe teritoriul Romniei.Cartea aceasta se bazeaz, n cea mai mare parte, pc experiente proprii, pe evenimente ce le-am parcurs eu nsumi n lungul anilor si care mi-au pus numeroase semne de ntrebare. La cele mai multe dintre ele nu am gsit rspuns niciodat. De fapt, se stie c nici nu exist rspunsuri rezonabile ij problema OZN, privit n ansamblul ei.Voi face deci o trecere n revist a unor ntmplri reale, n msura n care realul poate fi perceput de noi n prezent. Las cititorului libertatea deplin de a judeca singur asupra celor ce vor urma, i solicit puterea de discernmnt si mai ales l rog s Iac abstractie de adnotrile, reflectiile sau consideratiile proprii, pe care le voi face, n mod inevitabil, pe marginea celor ce voi povesti.AutorulNTMPLRI STRANII N MUNtII FGRAsULUIn a doua jumtate a lunii decembrie 1986, n timp ce lucram la manuscrisul crtii Cazuri OZN n Romnia. S-a ntmplat mine!, am dat un telefon la Sibiu economistului Gavril I*l, prieten efemer, alturi de care participasem, pe parcursul mai multor ani, la diverse simpozioane (cu public) pe teme de exobiologie, parapsihologic sau paleoastronautic. i solicitam acestuia cteva amnunte suplimentare legate de evenimentele petrecute n zona Lacului Blea din Muntii Fgras n toamna anului 1978. La vremea respectiv, discutasem cu ctiva dintre prietenii si colaboratorii apropiati despre acele ntmplri si, evident, mi fcusem o serie de adnotri ntr-unul din caietele mele de nsemnri. Dar nu aveam nici un fel de detalii care s justifice oarecum includerea lor - a acelor e-venimente - n cartea pe care o pregtisem. Gavril Pal mi-a promis expedierea rapid prin post a ntregului material documentar acumulat n cursul anchetelor de atunci, dar... acestea nu aveau s soseasc att de curnd.ntre timp mi-am terminat cartea, pe care n luna februarie a anului urmtor, 1987, am si depus-o la o editur din Bucuresti. Din nefericire, n memoria diriguitorilor dc atunci ai destinelor culturii noastre era mult prea proaspt vlva si interesul pe care le strniser aparitia, n octombrie 1986, a celebrei crti Lumi Galactice** semnat de regretatul Doru Davidovici. Din acest motiv, ca si din altele, cartea mea nu avea s apar nici la Bucuresti si nici n anul 1987, ci ctiva ani mai trziu. n 1992, Ia o editur particular din Cluj-Napoca. Dar acesteamnunte par a nu mai avea acum prea mare important; fac parte din pretul pe care a trebuit s-l pltim cu totii prostiei generalizate si ignorantei ajunse n functii de decizie.Deoarece nu avusesem Ia dispozitie materialul cu pricina, n cartea pe care tocmai o terminasem, am inclus doar un scurt pasaj referitor la evenimentele de la Blca- Lac. II redau n continuare:IJn eveniment curios si extrem de interesant pare s se fi petrecut n ziua de 23 septembrie 1978, n jurul orei 21:00, napropiereacabaneituristiceBlea-LacdinFgras. E foarte posibil ca acest eveniment s poat Ii ncadrai n categoria ntlnirilor de gradul 3#. Pe data de 5 noiembrie 1978 discutam la Bucuresti despre acest evenimentcu inginerii JustinC'apr,Gabriel Cons-tantinescusi OctavMisorin.Iar nzilele de2-3decembrie,avea loc laCasa de Cultur aSindicatelordinSibiu o sesiune de comunicri stiintifice, la care de asemenea s-a discutat despre ntmplare. Nu sunt n posesia unor date concrete si precise, de aceea nu m voi hazarda s dau amnunte despre acest caz....Cteva luni mai trziu, ntr-una din ultimele zile ale lui martie 1987, aveam s primesc din partea lui Gavril Pal din Sibiu un plic gros, cuprinznd o seric de pagini manuscrise si 'dactilografiate, plus cteva schite. n acel moment nu aveam de unde s stiu c plicul fusese lsat unei rude care trebuia s mi-I expedieze dup ajungerea si stabilirea sa, cu familia, n Germania. In plicul cu pricina se mai alia si urmtoarea not: Am cam ntrziat cu materialul solicitat, dar am avut foarte mult de lucru. Poate o s-ti mai fie de folos. De nu, arde-1! Anexez totodat si manuscrisul. Cu salutri, Gabi".Evident, nu am distrus materialul acela, pe care ns nu-1 mai puteam folosi pentru cartea mea. Dar citindu-1 cu atentie, ncepea s m intereseze din ce n ce mai mult. Urmtoarele pagini si au sorgintea, de fapt, n acea documentatie originar - manuscris si dactilografiat - care, la vremea respectiv, prea a li rodul unor investigatii destul de amnuntite ale echipei de cercettori sibieni condus de economistul Gavril Pal si de profesorul (iheorghe Butiu (pe atunci directorul Casei de Cultur a Sindicatelor din Sibiu, n prezent decedat).>K + *Cabana Blea-Lac (alt. 2027 m) se all n preajma km 117 pe D.N. 7. C (35 km distant dc D.N. I si 79 km de la Curtea de Arges). Cabana este asezat n cldarea glaciar, pe o peninsul ce ptrunde pn n mijlocul celui mai mare lac din Muntii Fgrasului. Accesul se face cu telecabina n tot timpul anului, iar eu automobilul sau alte mijloace dc transport vara. (Bleeanu Valentin, C'ristea Iledda, Muntii Fgrasului, Ghid turistic'*, colectia Muntii Nostri", Ed. Sport-Turism, Bucuresti 1984, p.54).Aceast caban se bucur de faima celei mai frumos asezate baze turisice din tara noastr. ntr-adevr, oglinda celui mai mare iezer din Fgras, nconjurat de crestele stncoase, semete, ale Piscului Blei si vrfurilor Paltinul, Capra, Viuga si Netedul, formeaz un cadru de basm, pe care terasele n trepte ale vii, cu torentul care porneste din lac si cu ntinsele psuni alpine rl completeaz minunat**. (Epuran Gheorghe, Ghidul cabanelor. Cluza turistului**, editia a 2-a Ed. Uniunii de Cultur Fizic si Sport, Bucuresti 1964, p. 167).n imediata apropiere a cabanei turistice ns, se alia o a doua caban mai modest (P i l) unde erau ncartiruiti militarii n termen care - la data desfsurrii evenimentelor - lucrau la constructia unui nou hotel turistic n zon. Spun se afla, ntruct se pare c n prezent (1987) aceast caban sau barac militar nu mai exist, ea fiind ntre timp demolat.n acest cadru dc basm sc desfsoar evenimentele att de misterioase pe care voi ncerca s le descriu n continuare. Kroii principali ai acestora au fost urmtorii:1.Radu Ion - sergent, conductorul grupului dc militari.2.Vintan loan - caporal.3.Roth Martin - lctus mecanic la telecabin.4.C'heta Victor - mecanic telecabin.5.Turcitu Dumitru - fruntas, 21 ani.6.Dorr loan - fruntas.7.Stan Ciheorghe - soldat n termen.8.Sibu Dumitru - soldat n termen.9.Katona Andrei - soldat n termen, 21 ani.10.Thut Gerhard - soldat n termen. 20 ani.I 1. Vulpe (?) - soldat n termen.12.Tischler Rudolf- sef santier l.C.M.J.13.Gutu (?) - locotenent-major la Gljerie, comandantul grupului de militari de la punctul Blea-Lac.** *Evenimentele au debutat n seara zilei de smbt, 23 septembrie 1978, cnd, n jurul orei 24:00, Rotii Martin, n vrst de 24 de ani, este trezit din somn de colegul su Cheta Victor, care era destul de agitat si sustinea, nici mai mult. nici mai putin, c arde cabana Blea-Lac. Uitndu-se pe fereastra cldirii unde dormea (este vorba de cldirea statiei terminus de telecabin), Roth Martin a vzut prin ceata foarte deas o luminozitate roscat la circa 5-10 m de el. Aceasta cuprindea tot cmpul vizual, prea a avea forma unui semicerc, dar lumina era relativ slab, probabil datorit cetii, care era att de deas, nct nu se putea distinge solul, pietrele de pe jos sau configuratia terenului. Aceast lumin pierdea si crestea n intensitate, ca si cum ar li oscilat sau ar fi fost produsul unei surse misctoare. Roth Martin afirm c nu a perceput nici un fel de zgomot. Fiind ntuneric n camer si dorind s observe fenomenul mai bine, ci a deschis geamul si a scos capul afar, dar nu a putut vedea mai mult. Nu si-a putut da scama dac sursa de lumin se alia pe sol sau deasupra capului si nici din ce directie venea. Nu s-a gndit s se duc n spate, pe platforma telefericului, de unde avea o vedere de ansamblu ctre partea opus geamului dc la care-si fcuse initial observatia. Deci, nu stie dac n partea aceea - adic spre Valea Blii - exista aceeasi luminozitate. Desi lumina persista nc, dup circa zece minute Roth Martin s-a culcat din nou. La rndul lui. Cheta Victor avea s-i declare mai trziu lui Tischler Rudolf c, desi el a iesit pc platform (a telefericului), nu a vzut nimic n plus. nu i s-a prut nimic suspect.S-a luat n discute ipoteza c lumina observat ar li putut proveni dc la o lantern de mn, aliat n posesia unui turist ntrziat, care cuta cabana prin ceata deas. Dar, att Roth Martin ct si Cheta Victor nu se aflau de numai ctcva zile pe munte - ei lucrau la Blea-Lac de mai bine de doi ani. Deci, ar fi putut lesne face deosebirea ntre lumina unei lanterne puternice si o alta care ar fi provenit de la eventuala incendiere a cabanei. (S nu uitm c fusese observat, nc de la nceput, o luminozitate roscat" care cuprindea lot cmpul vizual".) Pe de alt parte, e putin probabil c un singur turist putea (1 la acea or trzie pe drum. Iar dac ar fi fost doi sau mai multi turisti, acestia ar 11 leul ceva glgie sau mcar ar li vorbit ntre ei. Or, era o liniste deplin n mprejurimi... Iar poteca turistic nu se alia n directa telceabinei. n line, dac ar 11 fost un automobil care s-ar 11 deplasat pe drumul auto* din imediata apropiere, zgomotul acestuia s-ar 11 auzit n linistea noptii.Legat de ntmplrile aceleiasi seri, iat ce declar fruntasul Dorr loan, din grupul de constructori ai noului liotei:n ziua de 23 septembrie 1978, n jurul orei 24:00. am iesit din dormitor, care .se alia nspre lac, ca s merg s beau ap. Robinetul, mai precis spltorul cu robinet, se alia la captul opus al cabanei, n directia cabanei (turistice) Blea-Lac, la circa 8-10 m distant de usa dormitorului meu. Alt drum spre apa de but nu exist, n afara trotuarului din fata cabanei. (Fig. 1-2) lira ntuneric si ceat, dar becul de deasupra usii dormitorului meu ardea. Cnd am iesit din camer, am observat la o distant de circa 6-8 m de mine, n dreptul geamului de la camera gradatilor, pe trotuar, la circa 1-1,5 m deprtare de zid (sau poate chiar pc scrile de acces pe trotuar), o siluet ntunccat, neagr, care se distingea clar de mprejurimi. (Vezi schita dc la Fig. 3, pozitia 1). Avea nltimea dc circa 1,90-2,00 m. Silueta sttea nemiscat si aproape c se contopea cu ntunericul, asa c nu am putut distinge nici un fel de detaliu (mini, picioare sau cap). Distanta de la care am vzul silueta era de circa 7-8 m. Cnd l-am zrit, am strigat: Care esti m, acolo?!, sau cam asa ceva. Dar nu am primii nici un fel de rspuns si, de fric, m-am ntors n dormitor. Peste vreo cinci minute, am iesit din nou, pentru c mi era sete. Am observat din nou silueta, dar de aceast dat era lipit lng geam (pozitia 2). Trebuie mentionat c geamurile au obloane, care peste noapte se nchid. Nici de ast dat nu am putut distinge detalii; am vzut numai c silueta era groas, nalt si mai ntunecat dect mprejurimea. M-am nlors din nou n dormitor, dc unde am iesit abia peste zece minute, pentru a vedea dac mai este acolo. si cum nu am mai vzut nimic, m-am dus, n sfrsit, s beau ap. Cnd m-am ntors, am intrat n camera gradatilor, i-am trezit si le-am relatat despre ceea ce am vzut. Acestia au rs de mine, ea de altfel si colegii de camer, pe care de asemenea i-am trezii. Nu am auzit nici un fel de zgomot, nu am observat nici o lumin care s se asemene celor de la telecabin"..(f runtasul Dorr loan are ca studii patru clase primare, plus alte trei completare la fr frecvent. HI a mai auzit despre OZN-uri, dar nu a citit nimic, niciodat, despre acest subiect.)n linii mari, cam accstca ar fi faptele petrecute n acea smbt scar de s(arsii de septembrie.** *n seara zilei urmtoare, duminic, 24 septembrie 1978, n jurul orei 21:45, acelasi Dorr loan, mpreun cu colegul lui, soldatul Vulpe, ies din dormitorul lor pentru a verifica dac n capcana pus n apropierea usii s-a prins vreo... vulpe! (Soldatii de la caban obisnuiau din cnd n cnd s-si mai treac timpul practicnd aceast form aproape nevinovat de braconaj: un fel de lat de srm asezat direct pe pmnt. Ei sperau astfel s prind vulpi, dar se pare c nu au avut niciodat succes n ncercrile lor.) n momentul cnd se aflau n fata usii, venind dinspre dormitorul gradatilor, apare sergentul Radu Ion, care dorea s verifice dac ntregul efectiv al soldatilor se afla la acea or n caban. Deodat, el a exclamat: Ia uitati-v ce vine-n jos!. Cei trei au vzut c pe ridictura de pmnt din fata scrilor ce urc spre etajul cabanei, n directia statiei de telecabin, chiar lng cisterna de motorin, se afla o siluet ntunecat cu o nltime de circa 2,5 m (pozitia 3). Au putut aprecia aproape corect aceast dimensiune, deoarece cisterna n cauz are o nltime de 2 m de la sol. Pe de alt parte, n aceast sear, spre deosebire de precedenta, vremea era senin, fr ceat sau negur. n aceast faz a observatiei, Dorr loan sustine c a vzut cum silueta si misca picioarele*4, lr ns a le putea distinge clar, miscarea aceasta fiind lent, greoaie. El crede c a mai putut vedea si un fel de mini care atrnau pe lng corp, ca dou mari semicercuri sau paranteze. A comparat miscarea siluetei cu aceea a cosmonautilor pe Lun, asa cum vzuse el la televizor.Lr s mai comenteze, au intrat toti trei n dormitor, anuntndu-i si pe ceilalti despre cele observate afar. Dar n acelasi moment, cei aliati a dormitorul nvecinat au nceput s strige la ei, prin peretele desprtitor dc scnduri, c cineva le-a deschis obloanele.In dormitorul vecin, soldatii si omorau timpul jucnd remy. Turcitu Dumitru sttea pe scaun cu spatele ctre geam, cnd ccilalti au exclamat c cineva a deschis obloanele. S-a ntors si el si a vzut c, nlr-adevr. o- bloanele fuseser deschise. S-a mirat, cu att mai mult cu ct el nsusi fusese acela care, nainte de a intra n dormitor, nchisese obloanele de la camera lor. Le legase cu o srm pe care o rsucise cu patentul si le ntrise cu un lat transversal pe din afar, ca s nu se deschid dac ar Ii nceput s bat vntul n timpul noptii. Contrariat, Turcitu Dumitru a iesit din camer si s-a dus afar ca s vad cine ar fi putut deschide obloanele de la camera lor. Nu a observat nimic deosebit si, prinznd putin curaj, s-a ndeprtat de caban urcndu-se pe ridictura de pmnt aliat n directia telecabinei. n acel moment, a vzul c n apropierea rpotoarelor Diesel, la circa 10-15 m de acestea, se alia o siluet mare, ntunecat (pozitia 4). Desi din cauza ntunericului nu a putut distinge prea bine, el a vzut totusi c era vorba de o siluet cu contur umanoid, avnd pc cap dou coarne" ndoite spre spate, picioare butucnoase si dou mini prevzute cu gheare" lungi. S-a speriat ru si s-a ntors rapid n dormitor. Colegii l-au ntrebat dac a vzut pe cineva (ci referindu-.se, desigur, la cineva" care ar fi putut s le deschid obloanele), dar Turcitu Dumitru le-a rspuns negativ, nedorind s-i sperie si pe ei.Din dormitorul alturat - unde intraser cu putin timp nainte Dorr loan. Vulpe si Radu Ion, povestind despre cele vzute - a iesit soldatul Katona Andrei care, urcnd n urma lui Turcitu Dumitru, a vzut la rndu-i silueta, dincolo de cistern, spre locul unde se aflau motoarele Diesel. S-a aplecat, a luat de jos dou pietre pe care apoi le-a aruncai n directia aceea. Din cauza ntunericului, nu si-a putut da scama dac si-a atins sau nu tinta. Dar a auzit clar venind de acolo un fel de pulait". Dup care s-a ntors si cl tot att dc rapid n propriul dormitor, punndu-i n tem pe ceilalti asupra celor observate.Thut Cerhard (20 de ani, 8 clase plus un curs dc calificare dc tmplar), carc se alia n acelasi dormitor cu Dorr loan, Vulpe, Radu Ion si Katona Andrei, a reusit ntre timp s se mbrace si a iesit la rndul lui afar ca s-l vad pe acel drac", cum fusese botezat silueta de ctre Radu Ion. (Acesta din urm a iesit si el, o dal cu Thut Cerhard, cu intentia de a merge n cellalt dormitor ca s verifice povestea cu obloanele deschise.) Miscndu-se mai greu, Thut Cerhard nu a mai apucat s vad cine stie ce... Iii a observat totusi, chiar de lng us, cum o umbr mare fuge cu pasi greoi, de parc era scafandru", pe creasta ridicturii de pmnt, spre stnga, din directia cisternei nspre Valea Blii. Or, n partea aceea era prpastia!ntre timp, sergentul Radu Ion ajunge n dormitorul vecin, constat adevrul n legtur cu obloanele deschise n mod misterios si iese din nou afar cu intentia de a merge la W.C.-ul aflat la o oarecare distant n spatele cabanei lor. Dar nu avea s mai ajung acolo. HI vede din nou umbra", dar de aceast dat la circa 15-20 m n lateral fat de cistern, pe ridictura de pmnt (pozitia 5). Deoarece aceasta era nemiscat, si-a luat deodat inima-n dinti, a apucat de undeva un bt, spunnd: Veniti doi insi dup mine" si a nceput s urce pe dmb spre siluet. Sibu Dumitru si Stan Cheorghe l-au urmat la circa 3-4 m distant. Hi l-au vzut pe sergentul Radu Ion ajungnd la circa 1-1,5 m dc umbr" si cum ridic btul pentru a o lovi. Au avut impresia c n acel moment sergentul tinea capul aplecat spre pmnt. Au auzit deodat un suflu ca de tigru" venind dinspre umbr" si imediat sergentul a czut pe spate cu bratele desfcute n lateral si cu capul spre vale. A czut de parc fusese trznit, ca un mort. Sibu Dumitru si Stan Cheorghe nu s-au mai putut misca; ei au ncremenit pe loc. Mai trziu aveau s declare c nu datorit fricii (ei ar li dorit s f'yg de acolo ct mai repede), ci din cauza acclui suflu ca de ligru. O putere necunoscut, mai presus de propria lor voint, i-a paralizat locului. (Evident, s-ar putea ridica ntrebarea: de cte ori pn atunci auziser cei doi cum sufl un tigru? M abtin s fac alt comentariu pe marginea acestui aspect si m limitez n a consemna cu exactitate care a fost formularea celor doi eroi nspimntati ai episodului discutat. n legtur cu acest moment, iat ce declar Sibu Dumitru :Cnd a czut sergentul, eu si cu Stan am vrut s mergem la el s-l ridicm, dar nu puteam face nimic, nici o miscare, eram ca teapn si eu si Stan, parc nici nu mai puteam gndi. Am vzut umbra ndreptndu-se din mijloc si disprnd parc plutind n salturi laterale si abia dup aceea am putut fugi napoi spre dormitor si i-am chemat pe ceilalti s-l lum pe sergent, dar n-au venit toti c le era fric. Cnd am mers (din nou) dup sergent, eu aveam n mn cutitul lui Turcitu, c ziceam c dac e om l omor".Astfel, cei doi au putut asista la urmtoarele secvente ale acestei scene desprinse parc dintr-un film de groaz: ei au observat cum umbra" se apleac asupra lui Radu, s vad dac mai trieste", avnd bratele" larg desfcute, la care au putut distinge gheare" lungi. S-a aplecat ncet, ndoindu-se din mijloc, iar dup ce l-a verificat" pe Radu, s-a ndreptat si a disprut ndeprtndu-se. Abia dup aceasta au putut cei doi s se miste si au rupt-o la fug spre caban, abandonndu-I pc Radu Ion czut n zpad.n ciuda ntunericului, dar mai ales din cauza faptului c pe iei pe colo mai persistau pete albe de zpad, nespulberat de vnt, scena descris mai sus a putut 11 urmrit destul de bine si de Katona Andrei si Thut Cerhard. care ncremeniser n fata usii dormitorului lor.Thut Cerhard afirma c, dup ce umbra" l-a verificat" pe sergentul czut, s-a ndreptat si a fcut doi-trei pasi greoi n lateral, ca un cosmonaut pe Lun, dup care a disprut.Iar Katona Andrei afirma: Nu semna nici a om, nici a animal... Am vzut umbra disprnd, ca un om cnd fuge prin ap, aplecndu-se mult ntr-o parte si n alta, dar nu ca un urs sau alt animal, c am vzut ursi destui. Parc plutea, cnd pe un picior cnd pe cellalt..."Hi (Katona Andrei si ITiut Gerhard) i-au vzut pe Sibu Dumitru si Stan Gheorghe alergnd spre caban si strignd nspimntati: Sriti, a murit sergentul!. Strigtele acestea au fost auzite si de ctre Dorr loan care se afla n interiorul cabanei.Ajunsi lng caban si dndu-si seama c umbra" a disprut. Stan Gheorghe si Sibu Dumitru s-au rentors pe colin, l-au apucat pe sergent de brate si au nceput s-l trasc spre dormitorul lor. De la jumtatea distantei le-au venit n ajutor Katona Andrei si Thut Gerhard. Astfel, toti patru au reusit s-l duc pe sergent n dormitor si l-au asezat pe un scaun. Desi acesta avea picioarele tepene, de la bru n sus era moale, sira spinrii se arcuia cu usurint, umerii si capul erau czuti nainte. Avea ochii dcschisi si privirea fix. Au ncercat cu totii s-l readuc la viat. In tot acest timp, sergentul nu a dat drumul btului din mn, degetele fiindu-i att de nclestate, nct nu i le-au putut desface. Desi era numai n chilot si bluz, nu avea nici o ran vizibil, dar celorlalti militari li s-a prut c pielea picioarelor, a minilor si a fetei (deci a suprafetelor expuse) era mai rosie la culoare. Dar aceasta ar fi putut fi efectul firesc al temperaturii destul de sczute pentru acea altitudine (peste 2000 de metri) si acel anotimp (sfrsit de septembrie). Oricum, n urma acestei aventuri", se pare c sergentul nu a avut de suferit nici un fel de traum fizic sau psihic cu efect imediat.Eforturile de reanimare au durat aproximativ zece minute. Ha vreo patru minute dup ce sergentul a fost adus n caban si asezat pe scaun, Turcitu Dumitru s-a dus din nou la us, a ntredeschis-o putin si a privii afar, nspre colina pe care se atla cisterna de motorin, acolo unde se derulaser nspimnttoarele ntmplri ale acelei seri. Iii a observat chiar lng locul unde fusese vzut umbra", la nivelul solului, o coronit dc lumini" cu un diametru de circa o jumtate de metru (pozitia 5). Desi erau mai multe luminite, Turcitu Dumitru a putut observa c patru dintre ele preau a Ii mai mari, cam de mrimea unui ou de gin si ddeau impresia c dansau n cerc", sau c sreau dintr-o parte ntr-alta". Aceast coronit de lumini" a fost vzut si de alti patru militari aliati n camer: Stan Cheorghe, Sibu Dumitru, Thut Cerhard si Katona Andrei. Ei nu au observat ns cum a disprut coronita"; pur si simplu a disprut !Deci, dup circa zece minute, sergentul Radu Ion a nceput s-si revin. si-a desclestat mna, btul a czut pe podea si a murmurat: Lsati-m, lsati-m... nu am nimica...". Cnd a l'ost din nou perfect lucid si-a dat seama c nu-si mai amintea nimic din cele petrecute cu el. si reamintea clipa cnd a ridicat mna s loveasc cu btul si... att! n continuare nu mai stia ce se petrecuse cu el.Se pare c a existat atunci un moment n care s-a iscat o oarecare panic. Grupul acela de militari, de tineri brbati, au mrturisit lr retineri c le-a fost teribil de fric. Ei s-au strns cu totii n dormitorul de sub scar, au baricadai usa cu paturile lor metalice si grele si au nceput s comenteze evenimentul n fel si chip. Nu au mai putut dormi; n noaptea aceea nu mai putea fi vorba de odihn.(Din documentatia pe care am avul-o la ndemn - si pe care am mentionat-o deja - nu reiese dac pe parcursul acestor ntmplri, naintea lor sau dup, a fost stins lumina, pe vreo perioad oarecare de timp. Neexislnd deci nici un fel de mrturie n acest sens, nu m pot pronunta aici referitor la acest aspect al problemei. Fac aceast afirmatie, tocmai pentru c este cunoscut faptul c treccrea sau stationarea OZN-urilor n anumite zone este asociat adeseori cu ntreruperea total ori partial a curentului electric n zonele respective. De J'apt, nici mcar nu pot afirma c n att de complicata Afaccre Blea-Lac a fost vorba de OZN-uri sau de anumite manifestri dc tip paranormal.)Dup ce s-a mai scurs un interval de timp, apreciat ntre o or si o or si jumtate, militarii baricadati n dormitor au auzit clar cum cineva le zgrie obloanele pe din afar (obloanele cu pricina fuseser din nou nchise). Xgrieturile acelea s-au auzit n repetate rnduri. Att Sibu Dumitru, ct si Dorr loan declar c au auzit o voce groas si joas care, n dou rnduri, a pronuntat parc cuvintele SERGEND... SERGEND.... Ei s-au ntrebat unul pe altul: Ai auzit ?! si si-au confirmat aceasta. Dar nu mai ei doi au auzit acea vocc ce prea ireal; ceilalti soldati nu au auzit nimic... Sibu Dumitru afirma de zor c a vzut ursi de nenumrate ori, dar asta nu semna nici pc departe cu un urs.** *Au fcut cu totii o noapte alb...A doua zi dimineat, cum au dat zorile, au iesit afar si au observat c obloanele, care fuseser vopsite proaspt cu numai dou-trei zile n urm, prezentau mai multe zgrieturi. Acestea parc ar fi fost fcute de o mn urias cu unghii foarte ascutite: patru linii drepte n diagonal, intersectate perpendicular de o a cincea. Pe obloane se aflau trei astfel de urme. Interesant era ns c scndura oblonului nu fusese atins, nu era zgriat, singur vopseaua prezentnd urmele acelea.Dup verificarea obloanelor, soldatii au mers si n locul unde czuse sergentul. Trebuie precizat c, desi n jurul cisternei zpada era bttorit, n zona cu pricina ea nu fusese atins. Se cunostea clar urma unde sergentul zcuse ntins pe spate n zpad, dar nici un fel de alt urm nu era vizibil n acel loc. (Nici ale umbrei si nici ale coronitei de lumini observate n noaptea precedent.)Nedorind s mai petreac acolo nc o noapte de groaz, zece din cei doisprezece oameni au plecat nc n acea dimineat de luni, 25 septembrie 1978, spre Gljerie", lng Cabana Blea-Cascad (altitudine 1234 m). Singuri sergentul Radu Ion si caporalul Vintan aveau s rmn la cabana lor de lng Lacul Blea. Ceilalti au plecat la vale pe scurttur, tind serpentinele drumului national Transfgrsan. Kra din nou o ceat foarte dens, dar cunosteau bine traseul.Pe parcurs, Ia un moment dat, de pe panta abrupt a muntelui aflat n stnga lor, au nceput s curg la vale pietre si bolovani. Katona Andrei declar c un bolovan de circa 40-50 kg a czut chiar n fata lui. si au auzit din nou, foarte clar, acel suflu ca de tigru. De vzut ns, nu au vzul nimic din cauza cetii, dar sustineau cu totii c acel ceva arunca dup ei cu pietre.Ajunsi la Gljerie cei zece oameni au fost ntmpinati de locotenentul-major Gutu, care confirm faptul c acestia erau att de nspimntati, nct refuzau cu nversunare s urce napoi la Lac. n noaptea aceea au dormit cu totii la Gljerie, iar n ziua urmtoare nu s-au urnit dect dup ce locotenentul-major Gutu le-a promis c i va nsoti.n fine, n dimineata zilei de marti, 26 septembrie 1978, ntregul grup a fost urcat ntr-o masin si readus la cabana de lng Lacul Blea.*+ *Un grup mixt de cercettori particulari din orasele Sibiu si Bucuresti s-au deplasat la Blea-Lac cu masinile, de patru ori, n luna imediat urmtoare. Iii au desfsurat o investigatie preliminar destul de amnuntit, intero- gndu-i pe martorii care au avut tangent direct cu acele evenimente, lundu-le declaratii, punndu-i s fac schite care s reprezinte ceea ce au vzut atunci. Cteva din aceste schite nsotesc si textul de fat (Fig. 4), ele sunt destul de naive si nu revelatoare, dar trebuie s tinem seam c observatiile au fost fcute n timpul noptii (deci pe ntuneric aproape complet) si c totusi militarii aceia erau niste oameni simpli.Asadar, cercettorii sibieni si bucuresteni au discutat cu martorii acelor evenimente... Cu o singur exceptie! Pe un singur om nu l-au putut gsi niciodat: pe sergentul Radu Ion, protagonistul principal al evenimentelor de atunci! Prima oar se afla n permisie; a doua oar era tot n permisie; a treia oar era plecat n sat s ridice un colet de la oficiul postal; iar a patra oar... fiind deja lsat la vatr!Economistul Gavril Pl, profesorul Gheorghe Butiu si grupul pe care l conduceau au urcat la Blea-Lac, pentru ultima oar, la 22 octombrie 1978, dat la care si-au ntocmit raportul final.Pe baza acestui raport a fost elaborat, de fapt, si prezentarea evenimentelor pe care le-am descris mai sus.** *n cursul investigatiilor desfsurate, sibienii mai aveau s afle nc un lucru interesant. Roth Martin, lctusul mecanic de la Blea-Lac - referindu-se la fenomenul luminos observat de el n seara zilei de 23 septembrie 1978 - declara urmtoarele:I)e patru ani de cnd sunt aici, am zrit de trei ori acest fenomen - o dat toamna; o dat iarna; o dat primvara. Nu stiu ce poate fi, dar am ncercat s-mi explic ca un fenomen electric deosebit de ionizare. Lumina era ns peste tot, nu era o fsie sau un fascicul, ci o lumin total.La vreo dou sptmni dup cutremur (cel din martie 1977) colegii de la telecabin au vzut o lumin ntre Turnurile Doamnei, o lumin foarte puternic de culoare portocalie-roscat, de form circular, care s-a vzut stationnd cteva secunde, apoi s-a stins, fcn- du-se mai mic ntr-o secund. Probabil a disprut cu o vitez foarte mare. Nu au rmas urme vizibile la Turnurile Doamnei, deoarece elevii scolii de alpinisti au trecut pe acolo si n-au sesizat nimic.Singurul comentariu pe care-1 pot face deocamdat pe marginea acestui aspect al anchetei este acela c, dup prerea mea, sibienii ar Ii trebuit s insiste mai mult pentru aflarea unor indicii suplimentare referitoare la fenomenele luminoase ce se manifestaser n perioada aceea - dup ct se pare, din plin - n zona cabanei Blea- Lac din Muntii f grasului.*+ *si acum, un alt aspect curios legat de evenimentele petrecute la Blea-Lac.Faima celor ntmplate sus n munti, se ntinsese deja n tar. Se vorbise despre evenimente n public, la Sibiu, cu prilejul unor simpozioane stiintifice. Asa se face c cei interesati de problema OZN-urilor, aflaser amnunte calde, la prima mn, de la chiar cei care desfsuraser anchetele n teren.Astfel, incitat de o ntreag suit de aspecte care rmneau totusi sub semnul ntrebrii, un alt cercettor particular bucurestean, inginerul M.T., avea s ntreprindoanchet pe cont propriu, independent de' aceea desfsurat dc grupul anterior. El a dorit cu orice pret s-l gseasc pe misteriosul sergent Radu Ion si s stea de vorb cu el, cu att mai mult, cu ct - dup cum afirmam mai sus - nimeni din cei care investigaser cazul respectiv nu-1 vzuse la fat, nu discutase cu el!n acest sens, M.t. s-a dus n satul de bastin al sergentului: comuna C'atane din judetul Dolj (pe lng Dunre, dincolo de Segarcea). Nu l-a gsit acas, dar a stat de vorb cu tatl sergentului - acesta purta numele de Capr - care i-a spus c fiul su se mutase n... Craiova. A plccal apoi dup cl si la Craiova, dar... nu a reusit s dea de urma lui nici aici!M abtin n a l'ace vreun comentariu asupra acestui aspcct. Att doar c nimeni nu a reusit nc - sunt nevoit s tot repet acest amnunt, deloc nesemnificativ - s-l gseasc si s stea de vorb cu fostul sergent Radu Ion, cu cctteanul Radu Ion, care a fost principalul erou" al evenimentelor desfsurate n septembrie 1978 la Blea- Lac.** *Ce s-ar mai putea spune despre cele petrecute atunci? Sper ca acest material s se mbogteasc si cu documentele pe care ing. M.T. din Bucuresti mi-a promis c mi le va pune la dispozitie, documente pe care le-a acumulat - asa cum afirmam mai sus - n urma unei anchete desfsurate pe cont propriu.Ar fi posibil oare ca evenimentele descrise aici s se ncadreze n rndul ntlnirilor de gradul 3, conform clasificrii lui J.Allen Hynek? Nu stiu, nu m pot pronunta, cel putin deocamdat. Fr ndoial, lipsesc multe elemente care s poat duce la formarea unei imagini complete si definitive a Afacerii Blea-Lac". Multe aspecte au rmas nelmurite si vor rmne - probabil - si n continuare. Dar toat povestea aceasta, asa cum am ncercat s o prezint aici cu ajutorul materialului documentar ce mi s-a pus la dispozitie, prezint un anume interes. si aceasta, att pentru studiul fenomenologiei OZN romnesti, ct si internationale.Deocamdat, n stadiul actual al documentatiei si cunostintelor acumulate, nu pot rmne dect cu speranta c att de interesantul si de neobisnuitul Caz Blea-Lac" si va putea gsi similitudini cu alte ntmplri de acelasi gen de pe mapamond.Cam asa ar sta lucrurile acum, la mai bine de opt ani de la incredibila derulare a acelor ntmplri...ACELEAsI SEMNE DE NTREBAREConform unei ntelegeri telefonice anterioare, n dup- amiaza zilei de smbt, 25 aprilie 1987, m-am ntlnit n Bucuresti cu inginerul M.T. (Ca de obicei n astfel de ocazii, respect solicitarea celor despre care scriu, pstrndu-le anonimatul si oferind cititorului numai initialele persoanelor implicate n evenimente.) Discutia, desfsurat pe parcursul a circa dou ore, nu a schimbat, n linii mari, datele deja cunoscute despre Cazul Blea- Lac". Au aprut, e drept, cteva elemente noi si altele care necesit unele modificri fat de cele anterioare. Voi ncerca s le expun n continuare.De asemenea, inginerul M.T. mi-a oferit un material dactilografiat pe trei pagini, fr un final ncheiat, el motivnd c a rtcit pagina 4 pe care se mai aflau cteva rnduri care - dup cum a afirmat - nu prezentau o important prea mare. (L-am nteles perfect: probabil c pagina 4 continea si isclitura sa, iar el s-a temut de eventualele consecinte" ale gestului su - acela de a fi scris despre evenimente si de a-mi fi pus mie la dispozitie materialul n cauz.)M voi ocupa mai jos de cele cteva elemente noi ivite n contextul Afacerii de la Blea-Lac", folosind ca surs informativ att textul celor trei pagini ct si discutia avut n particular eu inginerul M.T. din Bucuresti.>(c >K *-Ing. M.T. opteaz pentru folosirea termenului de lucrtori" n locul celui de militari". tinnd cont de aceast optiune, voi folosi cuvntul lucrtori" n cele ce urmea/.-Att Roth Martin, ct si Cheta Victor, observatorii fenomenului din seara zilei de smbt, 23 septembrie 1978, nu lceau parte din grupul celorlalti care erau lucrtori... n termen. Primii si aveau dormitorul n cldirea statiei terminus de telecabin de ht Blea-Lac. Observatia lor este tcut cu totul independent de grupul celorlalti.-n perioada aceea, n apropierea cabanei turistice de la Blea-Lac se afla n constructie, sau mai precis era proiectat s se construiasc, un nou hotel. Proiectul era grandios si ncepuser deja lucrrile de spare a fundatiilor. Lucrtorii n cauz erau cazati ntr-o barac separat, avnd dou nivele si mai multe camere.-Acestia din urm erau oameni simpli, provenind din mediul rural, cu o pregtire scolar foarte modest. Aceasta explic oarecum si desenele rudimentare pe care le-au lcut - la cererea anchetatorilor - asupra fenomenului observat. (Reamintesc faptul c patru din aceste desene nsotesc si textul de fat.)-n pagina 2 a textului dactilografiat (primit de la ing. M.T.) apar trei nume noi fat de cele din cuprinsul materialelor trimise de economistul sibian Gavril Pal: Toth fohan, Cotun Dumitru si Vlad (?). Este posibil ca acest C'olun (Dumitru) s fie una si aceeasi persoan cu Katona (Andrei). Mai precis: Ciavril Pal (de nationalitate maghiar) l ancheteaz pe Katona, iar inginerul M.T. (romn) l ancheteaz pe Cotun. Deci, s-ar putea s fie vorba aici de o pronuntare diferit a unuia si aceluiasi nume de familie. Dar aceasta este valabil, evident, numai n ceea ce priveste numele de familie.-n dou rnduri (8 si 22 octombrie 1978), inginerul M.T. a participat alturi de sibieni la investigatia lcut sus n munti. El a plecat de fiecare dat din Bucuresti mpreun eu inginerul .Iustin Virgilius Capr.-Se pare c au existat totusi destule greseli n maniera de desfsurare a anchetelor. De pild, flecare dintre anchetatori a luat separat la ntrebri" pe cte unul din martori.-Nu a fost posibil, n cursul acestor anchete, o reconstituire a evenimentelor, de fiecare dat lipsind ctiva martori.-Lucrtorii n cauz, oameni simpli dup cum am mentionat si mai sus, s-au cam speriat - dup cum se pare-de insistentele anchetatorilor. n fond, acestia nu erau dect niste necunoscuti, care le puneau ntrebri asupra unor lucruri pe care ei nsisi nu si le puteau lmuri.-Este foarte posibil, de asemenea, ca lucrtorii respectivi s fi fost sftuiti" s induc n mod intentionat n eroare pe anchetatori, dndu-le rspunsuri contradictorii sau eronate. Desi aceast afirmatie s-ar putea corola usor cu atitudinea sergentului, este putin posibil totusi c acestia - lucrtorii - ar fi putut ajunge la o atare performant, care ar fi presupus o anume subtilitate intelectual si spiritual, mai greu de presupus n cazul lor. si legat de aceasta, o ntrebare oarecum subiectiv: nu cumva si-a spus cuvntul aici una din acele caracteristici att de pregnante ale omului nostru de la tar, vestita siretenie trneasc"?-Au existat multe neconcordante n declaratiile martorilor. Preau a lsa cu totii impresia c ascund unele date care de fapt ar fi putut s fie n legtur cu anumite activitti ilicite ale lor. De exemplu, mult timp nu au vorbit nimic despre cursa de prins vulpi. Sau, nu au vrut s recunoasc dect cu mare greutate c, de fapt, ei nu jucau n dormitor remy, ci pur si simplu poker.-Se pare c martorii si-au nsusit sugestiile investigatorilor, n anumite privinte. De pild: toti afirmau c silueta avea o form cilindric (unul dintre martori a spus initial c era ca un butoi"); c ar fi emis sunete asemntoare unui suflu ca de tigru" (un martor a afirmat c acele sunete erau parc scoase de un cal care fornie); toti au afirmat c miscrile siluetei" erau greoaie, ca ale unui om care se deplaseaz prin ap (miscare amplu sugestionat de investigatori) ete., ctc.-Nemultumit de aspectul general al desfsurrii anchetelor, de f'apul c sergentul Radu Ion nu a putut Ii gsit pentru a se sta de vorb cu el, ing. M.T. a hotrt s dea de urma accstuia cu orice pret, cutndu-1 prin (ar.-ntr-adevr, n ajunul Crciunului 1978, ing. M.T. a plecat din Bucuresti cu automobilul propriu, avnd intentia de a-l gsi pe fostul sergent de Ia Blea-Lac. L-a cutat la trei adrese.Prima adres: La tatl acestuia din satul Catanc, jud. Dolj. El purta supranumele de Capr, sub care era cunoscut constenii si.A doua adres: Pe strada Aurel Vlaicu nr. 5 din Craiova, jud.Dolj (telefon de atunci - 38.191), unde Radu Ion locuia n gazd.A treia adres: La un vr al lui (sau cumnat), Stroescu Dumitru, cu domiciliul n Petrosani, jud. Hunedoara, str. Independentei, bloc 35, sc. 2, ap. .33.La nici una dintre ele nu l-a gsit pe Radu Ion. Ing. M.T. a fost nevoit s renunte din cauza ninsorilor abundente din acel nceput de iarn si a poleiului existent pe sosele.-Conform afirmatiilor lui M.T., Stroescu Dumitru ar li afirmai c, ntr-o discutie avut cu Radu Ion, a insistat ca acesta s-i povesteasc ce s-a ntmplat cu el acolo" n armat. Iar Radu Ion i-ar fi rspuns: De ce insisti? Nu stii ce nseamn secretul militar ?.-Dac lucrurile stau ntr-adevr asa, de aici ar putea rezulta c Radu Ion a fost interogat de superiorii si, care, n lipsa unor explicatii asupra celor petrecute la cabana Blea-Lac, i-au recomandat" s pstreze secretul (secretul militar") n legtur cu acele evenimente. Asa s-ar explica oarecum si faptul c Radu Ion nu a putut li contactat si interogat de investigatorii acestui caz.-La nici una din adresele respective, ing. M.T. nu a dezvluit motivul real al vizitei sale. HI le-a spus tuturor c arc un prieten care a lcut armata cu R. I. si care l-a rugat, aflnd c merge cu totul ntmpltor" prin zona aceea s treac si pe la cl - pe la Radu Ion - ca s-l mai... ntrebe de sntate".Cc concluzii s-ar putea trage din cele descrise mai sus? S ncerc s le conturez, mcntionndu-le caracterul de provizorat:-1.Se pare c n zona cabanei Blea-Lac din Muntii Fgrasului s-au petrecut evenimente deosebite n zilele dc 23 si 24 (eventual si 25) septembrie 1978. Aceste evenimente par a se li aliat cu totul n afara obisnuintelor si puterii de ntelegere a celor cc le-au trit n mod direct si dramatic.2.liste probabil, dac nu chiar posibil, c autorittile militare au desfsurat atunci o anchet proprie asupra evenimentelor amintite, si c au impus tcerea sergentului Radu Ion. ntreaga afacere trebuia s poarte pecetea secretului militar".3.Ca o urmare fireasc, n ciuda tuturor eforturilor. Radu Ion, eroul principal" al ntmplrilor de la Blea- Lac, nu a putut fi interogat niciodat de ctre grupul mixt (Sibiu-Bueurcsti) de investigatori particulari, sau de ctre inginerul M.T.4.S-ar impune o discutie asupra acelor evenimente si cu inginerul Justin Virgilius Capr din Bucuresti, cel de-al treilea investigator n viat, din grupul constituit n toamna anului 1978. Concluziile eventuale ale acestei discutii, vor completa - probabil - aceste rnduri.Ce as mai putea afirma aici ? Dect c, se pare, n jurul afacerii Blea-Lac trebuie s planeze incertitudinea si nesiguranta. Nimic nu are voie s rzbat dincolo de stampila secretului impus. Asa stnd lucrurile, s-ar mai putea alia oare vreodat adevrul despre ntmplrile dc atunci ? ntrebarea aceasta ar putea prea retoric sau subiectiv, dar ea trebuie pus mcar dc dragul sperantei n aflarea unui adevr iluzoriu.** *Asa cum artam mai sus, am cutat cu insistent a-1 ntlni pe ing. Justin Capr pentru a discuta cu el, pe viu despre cele petrecute la Blea-Lac n toamna anului 1978. Asa cum se stie, Justin a fost unul dintre participantii la anchetele desfsurate n luna octombrie a acelui an n zona lacului Blea. Desi am lbst de mai multe ori n Bucuresti n lunile mai si iunie 1987, nu am reusit s-l contactez pe inginerul Justin Capr dect la sfrsitul lunii iunie, adic la mai bine de dou luni de la discutia avut, tot la Bucuresti, eu ing. M.T. ntmplarea a lcut ca la aceast ntlnire s participe si colonelul de aviatie militar Doru Davidovici, prilej eu care cci doi s-au cunoscut, dc fapt.Asadar, n dup-amiaza zilei de smbt, 27 iunie 1987, i puneam lui Justin Capr o serie de ntrebri referitoare la ceea ce si mai amintea el din evenimentele toamnei 1978. Am vrut s aflu impactul pe care acele evenimente l-a avut asupra memoriei lui..Iustin Virgilius Capr nc-a confirmat (lui Doru Davidovici si mie) c a fost la Blea-Lac, mpreun cu grupul sibian, dc dou ori n luna octombrie a anului 1978. si-a reamintit, n linii mari, datele esentiale ale cazului propriu-zis, ct si amnuntele legate dc anchetele desfsurate atunci. Referitor la aceste anchete J.V.C. crede c ele s-au desfsurat corect", fr probleme prea importante. n rest, toate detaliile mentionate de J.V.C. n discuta avut corespund ntocmai celor deja cunoscute anterior despre Cazul Blea-Lac. Nu s-au evidentiat amnunte noi, inedite, necunoscute, care s merite s fie mentionate aici.Tot atunci am aliat dc la Justin c economistul (iavril Pal clin Sibiu. mpreun cu familia sa (sotie, fetit), nu se mai afl n tar. Iii se refugiaser deja de cteva luni n Germania Federal. Asadar, dup moartea fulgertoare (atac de cord) a lui Gheorghe Butiu (fostul director alCasei de Cultur a Sindicatelor din Sibiu), nc unul din participantii la anchetele declansate n Cazul Blea-I ,ac, disprea, de pe lista celor ce ar putea fi eventual reintero- gati asupra acelor ntmplri...(Cteva cuvinte acum despre Cheorghe Butiu, Cihit cum i spuneam cu totii. Ani n sir a fost cel care a organizat, la institutia pe care o conducea, simpozioane publice, deosebit de reusite, pe teme dc stiinte de frontier": parapsihologic, ufologie, paleoastronautic ete. Cei doi, Cheorghe Butiu si Ciavril Pal, erau sufletul acelor reuniuni, care aveau loc primvara si toamna prin anii 70-80. Dar primul aduga acelor actiuni si autoritatea functiei pe care o detinea, lira, ceea ce se poate numi n general, un tip foarte destupat", detintor a dou licente universitare, un om comunicativ, de viat, direct si deschis n relatiile cu semenii si. Asa cum sunt toti oamenii inteligenti. si pentru c avea toate aceste calitti, autorittile vremii au socotit mai potrivit s-i ia functia si s-l mute ca simplu profesor de matematic pe undeva pe lng Sibiu. IJrma s fac naveta, iar sotia lui rmsese fr serviciu. Fiind ngrozitor de sicanat de autorittile de atunci de la Sibiu, a ajuns probabil la limita rbdrii oricrui om normal. A fcut un gest rmas - cred eu - unic n epoca anilor lumin" (cel putin personal, nu am mai cunoscut un alt caz asemntor): a solicitat azil politic, mpreun eu sotia sa si cei trei copii pe care-i aveau, n... Uniunea Sovietic!!! ntr-o perioad n care toti fugeau ca iepurii spre Vest, Cihit Butiu voia s mearg la prietenii nostri din Rsrit. n cererea sa naintat autorittilor, el a motivat c dac la noi n tar nu gseste de lucru pentru sotia sa, atunci sovieticii l vor ajuta n mod sigur. Kvident, gestul su nu a trecut neobservat si a iritat la culme pe cei ce diriguiau atunci bunul mers" al lucrurilor. si ca s-i scoal din cap bazaconiile, au crezut probabil de cuviint c e mai simplu s taie rul de la rdcin. Astfel se face c Cihit Butiu a murit brusc n urma unui infarct n care i-a explodat" -pur si simplu i-a explodat" - inima! Nu stiu ce au nteles medicii si cunoscutii si, familia si prietenii, prin aceast expresie, dar exact acestea au fost cuvintele care s-au vehiculat atunci. Fr ndoial, anumite autoritti ale vremii nu au fost chiar asa de strine de cauzele reale ale mortii lui Ghit Butiu. Ca un fapt cu totul nesemnificativ, tocmai se vorbea n perioada aceea la Europa Liber" de un soi de preparat secret pe care securitatea ceausist l fabrica si l experimenta pe pielea unor persoane indezirabile. Acest preparat, strecurat discret ntr-o ceasc de cafea, avea ca urmare un sigur infarct survenit cteva zile mai trziu... Am fost la Sibiu la nmormntarea lui Cihit Butiu si am constatat c pn si Dumnezeu a deplns aceast tragedie: n tot timpul ceremoniei de nmormntare deasupra cimitirului a plouat torential, n vreme ce n restul orasului a fost soare si senin. Psind dincolo de aleile ude ale cimitirului, trotuarul strzii era complet uscat! Se poate gsi o expli-catie oarecare acestui fapt ? Ce alt comentariu as mai putea face aici ? Dect s spun din nou: Dumnezeu s-l ierte pe Cheorghe. Butiu dac a gresit cu ceva n viat).S m rentorc ns la Cazul Blea-Lac.Singurul fapt pozitiv care ar mai putea aduce oarecare lumin n acele att de enigmatice ntmplri ar 11 o eventual rentlnire cu unii din participantii directi la evenimente. Deci, discutii directe cu cei care, n septembrie 1978, se aflau, militari n termen, detasati ca lucrtori la noul hotel ce se construia n munti. Probabil ns c toti acesti martori se afl acum rspnditi n ntreaga tar, iar o contactare a lor este mai mult dect iluzorie.Tot iluzorie - dac nu chiar imposibil - mi se pare si o eventual contactare a fostului sergent Radu Ion, ca si supunerea acestuia unei serii de sedinte de regresie hipnotic, singurul procedeu menit, n situata dat, a aduce oarecari lmuriri n nclceala unora din evenimentele si faptele legate de Cazul Blea-Lac.Asadar, avnd n vedere c aceste eventualitti par a nu se concretiza, am considerat necesar ca dosarul enigmaticului Caz Blea-Lae s fie eventual completat cu o serie de noi Iile. n acest sens, am trimis unor cercettori din tar copii ale paginilor dactilografiate din ceea ce am scris pn acum despre acest caz. I-am rugat pe fiecare n parte s-si spun prerea, eu ct mai multe amnunte despre acele ntmplri si - dac e posibil - cu mentionarea eventualelor similitudini pe care acest caz le- ar avea cu alte ntmplri de pe mapamond, liste exact ceea ce mentionam, undeva, la nceputul acestor descrieri. Rspunsurile au nceput s soseasc, unele sunt foarte interesante si atunci cnd voi avea la dosarul cazului prerile scrise ale tuturor celor solicitati, voi ncerca s le redau si n cuprinsul acestui material.Deocamdat, mi-am propus o deplasare n Muntii Fgrasului, n locul unde s-a deslsurat povestea stranie dc la Blea-Lac.NOU ANI MAI TRZIUPaginile eare urmeaz cuprind raportul unor investigatii pe care le-am desfsurat pe cont propriu, n vara si toamna anului 1987, referitoare la Cazul Blea-Lae, petrecut n septembrie 1978.I.Lacul Blea. Muntii Fgras. 2.1-26 iulie 1987.n cele trei zile ct am stat la cabana Blea-Lac din Fgras, am deslsurat o serie de cercetri referitoare la curioasa ntmplare pe care am descris-o deja n paginile anterioare.1.1.L-am cunoscut pe Cornel C.Avram, inginer electronist din Sibiu, care lucreaz (si) ca salvamontist n Muntii Fgras nc din anul 1975. Hste si unul dintre instructorii scolii Alpine Romne din acea zon montan. L-am ntrebat despre eventualele fenomene luminoase petrecute n zon si despre urme curioase pe zpad aliate mprejurul cabanei de la Lacul Blea n perioada anilor 1978-1979. Nu stie nimic despre ntmplri de acest gen si nici nu a auzit pe altcineva vorbind despre astfel de evenimente. Urmeaz s-l mai sun ia telefon, n cazul cnd voi dori s m pun n legtur cu Roth Martin - unul dintre mecanicii da la statia telecabin Blea-Lac - care n prezent locuieste si lucreaz n Sibiu. L-am rugat pe inginerul Avram s se intereseze printre ceilalti colegi de la Salvamont dac au cunostint despre evenimentele discutate. Mi-a confirmat faptul c Tischler Rudolf (sef de santier ICMJ n 1978, despre care amintesc n primele pagini ale acestui volum), locuieste de asemenea n Sibiu, dar nu poate 11 deocamdat contactat, din motive personale temcinicc. De fapt, n perioada aceea, respectivul executa o scurt pedeaps pentru faptul c ncercas'e s treac fraudulos frontiera (nu spre Uniunea Sovietic, n nici un ca/ !).1.2.A doua persoan pe care am contactat-o, n vederea discutiilor despre evenimentele anului 1978, a fost Liviu Cndulet, 42 ani, meteorolog la cabana Blea- Lac. LI se afl n aceast functie nc din anul 1979, anul mfiin(rii acestei sta(ii meteorologice. n perioada anilor 1975-1979, Liviu Cndulet a lucrat ca mecanic la statia de telecabin Blea-Lac. Desi n zilele de 23-25 septembrie 1978 nu era de serviciu (dup afirmatiile lui), el si a- minteste perfect de vlva care s-a iscat atunci n jurul acelor ntmplri curioase. Liviu Cndulet a fost prima persoan din zona respectiv care mi-a confirmat n mod cert c evenimentul a avut loc cu adevrat. LI specific faptul crunul din zvonurile care au circulat atunci a fost si acela c din Lac ar fi iesit un monstru care i-ar fi speriat pe oameni (!?!). Surprins si timorat oarecum de ntrebrile mele foarte precise si la obiect", el a ncercat s minimalizeze importanta evenimentelor n cauz. si ddea seama c stiu foarte multe lucruri de amnunt, c ntrebrile mergeau exact la tint, dar nu a fost sigur nici un moment ce urmresc de fapt... Prerea lui era c nu s-a ntmplat nimic deosebit, c ar fi fost vorba de un cine cruia i-au sticlit ochii n ntuneric". Referitor la prima sear (n care cei de la telecabin au avut impresia initial c arde cabana"), Liviu Cndulet afirm c a fost un simplu fenomen meteorologie cunoscut sub numele de Focul Sf. Fim". n acest sens, mi-a pus la dispozitie urmtorul text:Instructiuni pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si fenomenelor meteorologice si meteorii. Comitetul de Stat al Apelor, Bucuresti 1968. p. 189, locul Sf Elm. Acest fenomen se manifest sub forma unui mnunchi luminos de raze, cu aspect de pensul, pmtuf, snop etc. de culoare violet ori verzuie, ce se observ foarte bine noaptea si mai ales n regiunile muntoase sau pe mare. Focul Sf. Fim este o descrcare electric luminoas n atmosfer. Aceast descrcare, mai mult sau mai putin continu, eman din vrful obiectelor ascutite (paratr&icte, giruete, acoperisuri tuguiate, arbori, stlpi, catarge etc.).liviu Cndulet si aminteste de asemenea c soldatii au fugit de la caban, dar crede c au lcut-o pentru ca s-si mai ia cteva zile libere" (!). HI uit (si nici nu am ncercat s-i reamintesc) faptul c, allndu-sc n serviciu militar activ, deci sub ordine, acesti militari nu puteau pleca in corpore dup capul lor, cnd le venea lor cheful, ca s-si ia cteva zile libere". Ar li semnat cu o dezertare, care ar Ii avut consecinte foarte grave. Dar despre aceste eventuale consecinte nu se vorbeste nicieri n materialele anterioare. S nu uitm c investigatorii care s-au ocupat de acest caz i-au putut interoga pe militarii n cauz (cu exceptia sergentului Radu Ion, dup cum am amintit deja) atunci cnd s-au deplasat la Blea- Lac, si c nici unul dintre acei militari nu a pomenit nimic despre consecintele unei eventuale dezertri. si apoi, ostasii aceia si-au mai luat cteva zile libere" dup o smbt si o duminic ? De ce nu au plecat nc de smbt dup-amiaza, urmnd s-si prelungeasc luni si marti concediul" pe care si-l acordaser singuri V ntrebat fiind, Hiviu Cndulet afirm c a auzit despre OZN-uri, dar nu crede n existenta lor, c a vzut deseori stele cztoare" si niciodat un OZN. Hste ct se poate de sceptic pe aceast tem. Mi-a mai comunicat c Victor (heta (si nu Cheta cum apruse mentionat anterior) locuieste n aceeasi comun cu el - Crtisoara - si mi-a reconfirmat c cellalt coleg al lui de la statia teleeabinei Blea-Hac, Roth Martin, locuieste si lucreaz ntr-adevr la Sibiu.1.3.Fosta barac militar dc lng cabana turistic Blca-Lae nu avea etaj, ei un fel dc mansard. Hra acoperit cu tabl, iar terasa principal (dinspre S-SE, mentionat n Fig. 1 cu denumirea de trotuar dc beton din fata cabanei"), lat de cea. 2 ni, era mrginit de o balustrad, dc la carc n prezent se mai cunosc stlpii de sustinere (euti din fier beton de 30 mm diametru si cca 1.20 m nltime (revezi l'ig. 2). Aleea dinspre V-NV era mult mai ngust (cam jumtate din cea principal). Iar spre NF se alia de asemenea o bordur din beton lat de cca. 40 cm. Baraca n cauz a fost demolat nc din anul 1983, n prezent aflndu-sc acolo doar fundatia de beton pe care a fost construit (Fig. 2). Nu se stie la ce nltime se allau ferestrele camerelor de la parter fat de fundatie, dar spre NF, aceasta din urm avea o nltime de cca. 1.10 m fat dc nivelul solului aliat n pant descendent n acel loc. S ne amintim c la una din ferestrele de pe acea latur, obloanele au fost deschise n mod inexplicabil n noaptea de 24 spre 25 septembrie 1978. Or, dac se presupune c marginea de jos a ferestrelor se alia la 1 m deasupra fundatiei, nseamn c dc la nivelul solului pn la marginea inferioar a oblonului era o distant dc aproximativ 2.10 m. S mai presupunem c drugul (de lier sau de lemn) care bloca oblonul se alia cu nc 40 cm mai sus. n acest caz, dc la sol pn la acel drug se allau cam 2.50 m. Dac persoana" care a deschis oblonul se afla pe sol, atunci ca era foarte nalt, de peste 2 m. ; dac se afla pe bordura dc beton din jurul cabanei, ea ar li putut li vzut mai usor din interiorul barcii. Evident, toate acestea nu sunt dect supozitii si speculatii sugerate de topografia locului si de derularea cunoscut a evenimentelor din toamna anului 1978.1.4.Att motoarele Diesel, ct si statia de telecabin se aflau mult mai spre sud fat de felul cum sunt situate ele pe schita de la Fig. 3, pe drumul ce duce spre Translgrsan". Deci, distanta real dintre cele dou locuri de observatie (cea din 23 si cca din 24 septembrie), este de fapt cu mult mai mare (cam 150-170 m n linie dreapt) dect asa cum sunt localizate n schita amintit. Aceasta ar explica oarecum faptul c militarii au fost rupti" dc mecanicii de la telecabin n prima sear a observatiei si invers n cca de-a doua. ntre oamenii celor dou plinele lixe (telecabin si barac) nu exista o legtur si comunicare direct, primii fiind mecanici angajati ca salariati cu loc dc munc precis si autonomie proprie, ceilalti liind - asa cum se stie - militari n termen, cu alt regim de viat si dc munc. Privind astfel lucrurile, este de nteles de ce, la prima vedere, evenimentele celor dou seri par a nu avea nici un fel dc legtur ntre ele. F.ste foarte posibil ca s lle acelasi fenomen (cu manifestri diverse n seri succesive) si care a fost observai din locuri diferite de oameni foarte deosebiti ca mentalitate si pregtire intelectual, liste, evident, si aceasta, tot o supozitie.1.5.Cam n locul n care pe schit apare Statia terminus dc telecabin", se all n prezent santurile spate n stnca dur ale unei fundatii. Aceasta trebuia s fie a noului hotel, care ns nu s-a mai construit probabil din lips de fonduri sau de mn de lucru.1.6.n general schita de la Fig. 3 care nsoteste prezentele pagini prezint destul dc multe erori de cartografiere, care nu afecteaz ns n mod grav imaginea de ansamblu pe care o d deslsurarea evenimentelor acestui caz. Cel putin n acest sens, am ncercat s pstrez, n mare, forma si continutul schitei, asa cum apare ea n documentatia ntocmit de investigatorii din toamna anului 1978.1.7.Prima zi a investigatiei, joi 23 iulie 1987, fiind o zi senin si foarte clduroas pentru altitudinea respectiv si chiar pentru aceast perioad a anului, am folosit-o pentru fotografierea zonei. Fireste, m-au interesat n primul rnd fotografiile de ansamblu. n acest sens. am lacul o plimbare" pe crestele din jur folosind un aparat (tip Zcnit-li) dotat att cu obiectiv obisnuit (Pentaeon Auto 1,8/50-Multi Coating), ct si cu teleobiectiv (Pentaeon Auto 4/200 M.C.). IJna din imaginile obtinute n ziua aceea nsoteste si textul de fat (Fig. 5). Principalele fotografii sunt luate din urmtoarele locuri:saua Doamnei, VI'. Paltinu, VI'. Iezerul Caprei, saua Caprei.1.8.Concluzii provizorii. Am dorit s cunosc locurile evenimentelor din 1978. Am vrut s intru putin n atmosfera" locului, s vd cu propriii mei ochi care a fost cadrul geografic general si caracteristicile geologice ale acestei zone. Am fost, am vzut si... acum stiu: n zona cabanei turistice de la Lacul Blea din Muntii Fgras, n zilele de 23 si 24 septembrie 1978. au avui loc n mod sigur evenimente deosebite, care constituie esenta acestor pagini. Aceast concluzie, mai mult intuitiv dect logic, nu are ce cuta desigur n cadrul unei investigatii stiintifice. Dar materialul de fat nu are pretentia unui studiu riguros stiintific, ci mai degrab aspectul unei curiozitti sau nelinisti ce se cerca satisfcut.2.Slatina.jud.Olt - Craiova. jud.Dolj. 4-5 august 1987.2.1.n seara zilei de marti, 4 august, la ora 21:3(), de la hotelul Parc din Slatina, am dat un telefon la nr. 38191 din Craiova. Reamintesc faptul c acest numr apartinea fostei gazde a sergentului Radu Ion si cores-pundea adresei de pe str. Aurel Vlaicu nr.5. Mi-a rspuns un brbat care afirma c are acest numr de numai dou luni si c nu stie nimic de fostul proprietar.2.2.A doua zi. miercuri, 5 august, m-am deplasat la Craiova, unde am nceput s caut strada Aurel Vlaicu. Dup numeroase ncercri, am reusit s aflu c strada respectiv se gsea n cartierul Valea Rosie, dar c acum nu mai exist, imobilele lind deja demolate, iar locul este un santier unde se construiesc blocuri de locuit.2.3.De la oficiul central PTTR din Craiova am mai notat urmtoarele informatii :-n cartea de telefon a orasului Craiova (editie tiprit n 1979) exist mentionate opt persoane cu numele Radu Ion, cu adresele si numrul de telefon respectiv. Nici una dintre aceste persoane nu corespunde adresei si telefonului cunoscute anterior. Mi-am notat totusi datele respective, pentru un eventual uz ntr-o investigatie ulterioar.-n cartea de telefon a orasului Petrosani (din anul 1984), jud. Hunedoara, nu este mentionat nici o persoan eu numele de familie Stroescu. Deci nu exist deocamdat nici o posibilitate de contact indirect cu un eventual vr (sau cumnat) al lui Radu Ion care s poarte acest nume.3.Vlenii de Munte, jud. Prahova. 8-9 august 1987.3.1.n aceste zile de smbt si duminic a avut loc reuniunea prilejuit de mplinirea a zece ani de la nfiintarea - tot la Vlenii de Munte - a publicatiei RIJFOR. (Despre aceast publicatie, ea si despre grupul RUFOR, am scris deja, cu lux de amnunte, n dou din crtile mele anterioare: Cazuri OZN n Romnia. S-a ntmplat mine ! si Enciclopedia observatiilor OZN din Romnia (1517-1994).)Cu aceast ocazie, s-au ntlnit un numr de nou cercettori amatori n domeniul ufologiei din tara noastr. Majoritatea cunosteau deja datele generale ale Cazului ' Blea-Lac", cuprinse si aici, n paginile anterioare. De aceea, le-am cerut prerea despre acest eveniment. Din discutii a reiesit c cel putin trei dintre cei prezenti (dr. chim. Adrian Ptrut din Cluj-Napoca, prof. si scriitorul (yorgy Mandics din Timisoara si ing. Octavian Misorin din Bucuresti) si exprim rezervele n legtur cu continuarea investigatiilor legale de caz, dat fiind timpul destul de mare scurs de la derularea ntmplrilor respective. Mai mult chiar, ei consider c evenimentele din septembrie 1978 nici nu meritau atta osteneal, deoarece exist posibilitatea ca s nu fi fost vorba dect de o fars organizat de militarii care se plictiseau n baraca lor cu mansard de la Blea-Lac...3.2.n fata celor prezenti la aceast ntlnire, i-am solicitat din nou lui Justin Virgilius Capr, prezent si el, s-si depene amintirile despre cazul Blea-Lac. Rspunsurile lui ne-au dezamgit pc toti, dovedind plictiseal, nesigurant, oboseal, mari lacune n memorie, neseriozitate. I)e aceast dal, .Iustin a Ibsl neconvingtor si chiar lipsii de interes.3.3.Fa data acestei ntlniri RIJFOR, numrul celor care mi-au pus la dispozitie observatiile lor sau materiale ajuttoare referitoare la Cazul Blea-Lae a ajuns la sase. Acestia sunt n ordinea promptitudinii rspunsurilor: Mihai ilarry Danciu (Brasov); Adrian Ptrut (Cluj- Napoca); (iabricl Constantinescu (Bucuresti); Octavian Misorin (Bucuresti); Florin (ihorghit (Iasi); Ciyorgy Mandics (Timisoara). Sinteza tuluror materialelor trimise de acesti corespondenti va intra n cuprinsul urmtorului capitol al acestei crti.4.CorespondentVineri, 14 august 1987, am trimis o scrisoare recomandat prietenului meu ing. Aurel Dula din Petrosani, prin care l rugam s dea de urma lui Stroescu Dumitru si s ncerce s afle eventuala adres actual a lui Radu Ion. O copie a acestei scrisori se afl anexat la dosarul cazului, dosar care este unul dintre cele mai voluminoase pe care le-am ntocmii n investigatiile deslsurate de-a lungul mai multor ani.Fxact o lun mai trziu, marti, 14 septembrie 1987, aveam o convorbire telefonic cu ing. A. Dula. Aflam astfel c ci nu a reusit nc s-I depisteze pe Dumitru Stroescu din Petrosani.n zilele de smbt 17 si duminic 18 octombrie, cu ocazia unei reuniuni numismatice, m-am ntlnit la Ploiesti cu ing. Aurel Dula din Petrosani. Aflam astfel urmtoarele amnunte: A reusit s-l depisteze pe D. Stroescu, pe care l-a contactat telefonic. Acesta i-a con-flrmal c Radu Ion locuieste n Craiova, la o adres pe care nu i-o cunoaste. Dar adresa lui poate li aflat de la tatl lui, care trieste nc n comuna Cataneie din jud. Dol j. Mai mult nu a reusit s afle.(mi amintesc acum, cu oarecare amuzament, de retinerea si prudenta exagerat pe care o arta ing. Dula, atunci cnd discutam cu el la Ploiesti. M-a luat deoparte si a trebuit s-l asigur de mai multe ori c toat povestea nu prezint nici un fel de periculozitate pentru el si c nu-1 voi amesteca n nici o afacere necurat... de ordin politic, mai ales. Un gnd bun si pentru acest fost prieten al meu, care a murit cu ctiva ani n urm, dup un atac de cord.)Asadar, singurul element demn de luat n seam este afirmatia c Radu Ion locuieste sigur n orasul Craiova. n rest, nimic nou...5.Cutri aproape sterileDin momentul cnd Afacerea Blea-Lac a nceput s m intrige si s m pasioneze, mi-am pus nenumrate ntrebri despre o serie de aspecte ce rmneau - n ciuda tuturor analizelor - fr rspunsuri.Una din nelmuriri era legat de cldirea propriu-zis unde avuseser loc evenimentele din septembrie 1978. Cu alte cuvinte, de baraca militar de la Lacul Blea. Aceast constructie avusese o existent destul de efemer: cinci sau sase ani. Fusese construit, se pare destul de temeinic, folosit un timp, apoi demolat rapid. De ce ? n zona aceea montan a fost si este nevoie de locuri de cazare. Cabana turistic arta - cel putin cnd am vizitat-o eu n vara anului 1987 - destul de jalnic, nencptoare si nengrijit. n zilele toride ale acelei veri, turistii numerosi ce invadaser zona nu puteau beneficia de gzduire acolo, din lips de locuri de cazare. La sfrsitul acelei sptmni, eu nsumi a trebuit s eliberez patul n care dormisem dou nopti, pentru c venea nu stiu ce grup organizat de sindicatele lui Peste-Prjit. Ce anume determinase, cu ctiva ani nainte, demolarea micutei barci construite cu trud si sacrificii n imediata apropiere ? Asa cum era, ea putea totusi oferi gzduire n caz de nevoie. Am tot scormonit n dreapta si-n stnga, s aflu motivul acestei nechibzuinte, dar nu am reusit s-l aflu niciodat. stiu sigur c nu a fost vorba de vreun incendiu; de altfel, nici urmele de la fata locului nu conduc spre o astfel de concluzie.Am ncercat, de asemenea, s gsesc o fotografie a acestei barci. Mi-am ntins antenele printre toti prietenii montaniarzi, care strbtuser, n lungul anilor, Muntii Fgras. Nu se poate ca pe parcursul celor einei- sase ani de existent a barcii militare, nimeni s nu 11 fcut niciodat o fotografie acolo. Practic, este imposibil! O fotografie n care s apar ntmpltor sau accidental si baraca n cauz. Dar mi-a fost cu totul imposibil, n lungul anilor, s gsesc o astfel de fotografie.O coleg, Veronica Soare, profesoar de geografie, mi-a pus la dispozitie un film fotografic alb-negru fcut n Muntii Fgras, n timpul studentiei, pe la nceputul anilor 80. Dar filmul era att de neglijent si de gresit developat, nct fusese ratat aproape n ntregime. Cu toate acestea, am reusit s gsesc un cadru n care apare si baraca militar de la Lacul Blea (Fig. 6). ncerc s reproduc aici si aceast imagine, dar si ea este neconcludcnl, foarte neclar.Sunt convins c exist n tara aceasta persoane care au fotografiat ntmpltor, n perioada aceea, cldirea n discutie. Numai c, personal, nu am reusit nc s ntlnesc o astfel de persoan...PRERILE SPECIALIsTILOR ROMNIAsadar, continuu investigatia destul de tardiv fcut asupra Afacerii Blea-Lac cu un capitol de sintez, ce se bazeaz n principal pe prerile scrise ale unor cercettori romni la care am apelat anterior. Am solicitat deci prerile unui numr de sapte persoane, dintre care sase mi-au rspuns deja. Acestia au fcut analize ale cazului cercctat, mai mult sau mai putin detaliate,'dar - ceea ce este mai important - au comparat Cazul Blea-Lac cu evenimente similare petrecute pe mapamond. n continuare, voi analiza flecare rspuns, n ordinea primirii lui dc la corespondentii din tar.1.Mihai llarry Danciu (Brasov)\ Din scrisoarea datat II mai 1987 si expediat din Brasov, extrag cteva consideratii pe care M.II.Danciu le face pe marginea cazului analizat:-... Mi-am dat seama c cei de la Sibiu au fcut o anchet f.f. slab, urmare a fost c cele mai semnificative elemente au rmas ascunse, fapt pentru care ca umplutur trebuie s recurgem la speculatii si diverse presupuneri a ceea ce s-a ntmplat n realitate ! ;-Membrii clubului Univers din Sibiu care au anchetat cazul, n functie de unele relatri ale martorilor, nu au putut aduce elemente semnificative care pot da nastere la un portret robot al entittii ;-Faptul c principalul martor, serg. R. I., nu a putut 11 gsit din motive rmase pn n prezent neelueidate, creeaz un gol n studiul acestui caz. De altfel, anchetanu s-a desfsurat eonf normativelor stabilite n anchetarea unor astfel de cazuri; ceea ce denot c membrii clubului erau neinformati asupra acestui mod de lucru ;- ntlnirea cu acea fiint mi s-a prut familiar n sensul c n urm cu opt ani mai multe publicatii O/N din strintate aduceau din nou cazul Zanfretta la lumin !;-Desi anul 1978 nu a constituit un an al valurilor de OZN-uri, o serie de evenimente petrecute n Kuropa (mai ales n Italia) au atras atentia cercettorilor OZN. S-au nregistrat o serie de cazuri n care au fost implicati entitti cu aspect umanoid care au constituit o nou pagin n clasificarea pe tipuri, considerate cazuri de exceptie, ntruct numrul lor este foarte redus. Entitti de genul celor observate n 1978 n Romnia si Italia au constituit subiectul unor relatri cu ani n urm, relatri care proveneau din Brazilia, SIJA si Canada. Una din caracteristicile acestor ntlniri cu astfel de entitti (cuN talia peste 2,50 metri), este de multe ori lipsa observrii n mprejurimi a unor vehicule (zburtoare) care ar justifica prezenta acelor fiinte n diverse locuri izolate".Alturat acestor consideratii, M.II. Danciu trimite o copie dactilografiat pe zece pagini a traducerii articolului Paznicul de noapte rpit de un OZN de Luciano Boccone, articol aprut n FSR (Anglia), voi.26, nr. 1/1980. Este vorba, n acest articol, de celebrul Caz Zanfretta" care are, ntr-adevr, foarte multe asemnri cu ntmplarea de la Lacul Blea. Iat, expus pe scurt, ce s-a petrecut de fapt n Italia:Episodul se desfsoar n noaptea de 6 spre 7 decembrie 1978 (deci numai dup trecerea a dou luni si dou sptmni", cum bine remarc M.II. Danciu n scrisoarea sa). Fortunato Zanfretta, 26 ani, cstorii si tat a doi copii, paznic de noapte, si fcea rondul obisnuit n jurul localittii Marzano, aflat lng Torriglia, n provincia Genova, Italia. lira aproape dc miezul noptii, ora 23:45, cer senin, vizibilitate perfect, destul de frig.CI IN N. TURCII50Apropiindu-se dc una dintre ccie mai izolate vile de var, Casa Nostra, Zanfretta observ patru lumini, ca patru torte44 aranjate n triunghi, care se deplasau pe orizontal n lateral, la o nltime de aproximativ un metru de la sol. Fiind convins c este vorba de una din spargerile att de frecvente n zona aceea, el opreste motorul masinii si ncearc s ia legtura prin radio cu sefii si pentru a le raporta situatia. Apuc s aud semnalul de recunoastere al statiei-baz, dup care curentul i se ntrerupe la bord. si ia lanterna, care functiona normal si se ndreapt spre vil. Ajuns n fata portii, nalt de numai 80 cm. vede c luminile si continuau jocul44 lor la numai 15 cm de acestea. Ioarta era pe jumtate deschis, iar usa vilei, aliat la circa zece metri deprtare, era larg deschis. Fiind convins c are de-a face cu hoti, Zanfretta stinge lanterna si si scoate arma. ntre timp, cele patru lumini trec pc lng cl si dispar dup latura nordic a vilei. Hotrt s le ias nainte si s le ia prin surprindere, el se ndreapt spre coltul sudic al cldirii. Asteptnd aici cu lanterna n mna stng si cu pistolul n dreapta, Zanfretta se pomeni mpins brusc si puternic din spate, dup care czu n iarb. Scp lanterna din mn si ea se aprinse singur cnd atinse pmntul. Aliat la pmnt, reusi s apuce lanterna si ndrept fasciculul de lumin n sus. Vzu nti mai multe tuburi orizontale de culoare gri nchis44 si undeva, deasupra lor, la circa 3 m de la sol. fata44 entittii: un cap imens, de culoare verde nchis, cu ltimea de aproximativ 60 cm, cu doi ochi triunghiulari enormi, nspimnttori, luminosi, cu colturile exterioare nclinate n sus, iar n partea de jos a fruntii se vedea nc un ochi de culoare glbuie luminoas, deasupra cruia erau niste ncretituri proeminente neregulate. Pe prtile laterale ale capului se allau niste tepi44 mari si ascutiti, care tineau loc de pr, iar n fata lor erau parc niste urechi verticale, ascutite la vrfuri, ca niste coarne. Aceast aparitie de cosmar dispru brusc n cteva secunde, de parc nici n-ar fi li>st. ngrozit la culme.Zanfretta iesi din nou n drum cu intentia de a merge spre masina sa aflat la cca 100 m de vil. El auzi deodat un sunet puternic, uniform, de nesuportat, ca sunetul unei centrifuge n continu acceleratie si simti un val de cldur extraordinar. Privind n urm n directia vilei, de unde venea sunetul, el vzu deasupra acesteia, conturndu-se foarte clar pe cerul ntunecat, partea superioar a unui triunghi mare, aplatizat, ceva n genul unei plrii** chinezesti, a crei baz prea s fie ascuns de o lumin puternic, orbitoare. Dup ce aceast lumin se lti n spatele vilei pe latura N-S, ea. tsni drept n sus, disprnd n cer ca o sgeat. Dup care, Zanfretta ajunge la masina sa, care avea din nou farurile aprinse si radioul n functiune. Reuseste s dea alarma la baz urlnd ngrozit n microfon: ...sunt niste brute, nu sunt oameni !..., apoi puterile l prsesc si si pierde cunostinta. Era ora 0:16 minute. Se scurseser 30 de minute de cnd ncepuse s se consume aceast dram. A fost gsit cu fata n jos n mijlocul cmpului, la 80 m deprtare de masina sa, undeva la SE de vil, la ora 1:06. Trecuser nc 50 de minute care i lipseau din viat si pe care, de fapt, nu si le putea explica. Era ntr-o stare de agitatie nemaipomenit (se pregtea s se apere cu pistolul, creznd c ei vin s-l rpeasc), terorizat, tremurnd, complet demoralizat.Ulterior, n urma cercetrilor, s-au mai putut face o serie de constatri interesante. Astfel, att poarta de la grdin, ct si usa de la intrarea principal n vil au fost gsite nchise si ncuiate, contrar declaratiilor lui Zanfretta. Din cas nu lipsea nimic. n locul unde a fost gsit paznicul, s-a descoperit o amprent pe sol n form de potcoav, cu un diametru minim de 2,5 m si maxim de 8 m. La NV de vil, pe un loc plan, a fost gsit nc o urm n form de potcoav cu un diametru de aprox. 2 m, care nu se putea vedea la lumina zilei, ci numai noaptea datorit unei luminiscente proprii. La coltul de sud al vilei, unde Zanfretta a fost dobort n iarb, a fost descoperit o movil de pmnt proaspt scurmat. n spatele casei, n locul unde martorul alirm c a v/ut marele triunghi luminos, a fost gsit, a doua zi dup ntmplare, un nivel destul de ridicat de radioactivitate. I'cndu-se investigatii ulterioare, s-a constatat c existau mai multe persoane care fuseser martorele evolutiilor unor lumini ciudate pe cer, n aceeasi scar si n aceeasi zon.Supus unor sedinte succesive dc regresie hipnotic, Zanfretta a dezvluit numeroaselor persoane participante la experiente amnunte revelatoare la cele dou perioade de timp n care nu-si mai amintea ce lcuse. Aliat n stare dc hipnoz, martorul nu numai c a confirmat n amnuntime cele mai mici detalii ale experientei trite de el si descrise n stare de constient, dar, n decursul povestirii, a mai introdus, fr s i se cear, o experient suplimentar, dc care el nu amintise n stare constient si care vine s umple complet primul gol de timp - de 1X minute, att ct i trebuise s strbat distanta de 100 in dc la masin la vil si napoi. Expresia lui de la nceput, care dezvluie teroarea dc care a fost cuprins cnd a vzut acele Iiinte monstruoase, protestele iui puternice la nceput prin care arat c nu vrea s mearg mpreun cu aceste flinte care s-au aplecat asupra lui pentru a-1 ridica s-l duc n alt parte", mpotriva vointei lui, au fost urmate de alte expresii care arat faptul c acum vointa lui este total dependent de vointa rpitorilor". Din cele spuse de martor n stare de hipnoz si n ciuda unor ncercri timide de a opune rezistent, reiese evident starea de sugestibilitate si captivitate n care s-a aliat Zanfretta pe tot parcursul experientei sale, dup cum evident este si faptul c acele flinte folosiser niste metode necunoscute care l-au paralizai, neputnd nici s sc miste, nici s priveasc n jur ; de asemenea, acele fiinte i-au transmis anumite concepte si mesaje, lira evident pentru toti cei prezenti c el dorea s stie cine" sau ce" l atingea si l manipula, de asemenea, el ntelegea c este vorba de niste liinte de natur extraterestr ; de asemenea, se ruga s lie lsat s mearg acas, i ruga s nceteze s-l tortureze, s-i ia acel lucru de pe cap, s nu-i mai orbeasc ochii cu lumina aceea puternic, s fie scos din cldura dc nesuportat n care era tinut. Era evident pentru toti cei de fat supunerea total a martorului de ctre acei monstri" - supunere pe care cl n-o admite la nivelul constientului. Aceast supunere a fost confirmat de mai multe ori n cursul retririi experientei sale n stare de hipnoz.** *Asadar, acesta este, expus oarecum n rezumat, celebrul Caz Zanfretta". Asemnrile pe care Mihai Harry Danciu le gseste ntre Cazul Blea-I-ac" si Cazul Zanfretta" sunt urmtoarele:-Luminile care preau c se deplasau singure - Zanfretta le descrie asezate ntr-un triunghi, martorii de lali.L. le descriu ca o coronit" de lumini;-Entitatea de peste 2,50 metri ;-n Cazul Zanfretta" sunt observate mai multe detalii si aceasta ca urmare a conditiilor mai bune de vizibilitate, Z. avnd la ndemn si o lantern ;-Apropierea de entitate are acelasi efect de aruncare la sol a martorului (probabil la Z. din cauza lanternei si la R.I. din cauza btului, ambele unelte" fiind descifrate dc entitate drept o arm!);-Deplasarea entittii este identic - tot o plutire, fapt c nu se vor gsi urme ;-Ie Z., ajutoarele venite l gsesc tot cu privirea rtcit, tinnd strns pistolul n mn ; R. 1. tinea strns btul cu care voia s atace strania fptur ;-Corpul lui Z. ca si hainele sunt fierbinti ca si cum ar fi stat ntr-un cuptor ; corpul lui R. I. este rosu pe prtile expuse, fapt datorat probabil unei surse de radiatii asemntoare. Expunerea la aceste radiatii" difer la ccle dou cazuri ;-X. sufer o pierdere" de timp. n stare dfc hipnoz relateaz cele ntmplate n acest timp" pierdut... R. I. nu-si aduce nici cl aminte cele ntmplate... exist un gol ;-X. este anchetat sub stare de hipnoz regresiv pe cnd R. 1. nu este supus unor astfel de consultatii. (Nu sc cunoaste dac superiorii din cadrul armatei nu cunosc aceste procedee... n caz c da, uncie informatii sunt n posesia lor, ceea ce explic negsirea martorului trimis mereu aiurea" cnd se afl c va fi anchetat de civili. I se sugereaz ideea secretului militar".);-Casca purtat de entitatea din cazul Z. l duce tot la ideea unui diavol cu coarne! Martorii de la Ii. L. vorbesc de un drac" !Avea perfect dreptate M. H. Danciu cnd afirm c scena de la Blea-Lac s-a mutat n Italia, n localitatea Marzano".si M. H. Danciu si ncheie astfel scrisoarea sa :Dac anchetatorii Cazului B. L. ar fi cunoscut modul corect de anchetare a cazurilor de tip CE-III cu totul alta ar fi fost situatia n acest moment. Este interesant dac s-ar gsi martorul principal si s i se ia un alt interviu dup trecerea a aproape zece ani de la acest caz. S i se arate portretul robot al entittii vzut de Zanfretta, urmrindu-i-se reactia. Sub stare de hipnoz regresiv se mai pot reconstitui evenimentele petrecute cu R. I. n acea noapte. Este singura metod care ne poate clarifica dac ntre aceste dou cazuri exist o legtur".Asa cum am afirmat-o anterior, m-au interesat, din scrisorile corespondentilor mei, n primul rnd. similitudinile pe care le pot gsi ei ntmplrii de la Lacul Blea cu altele de acelasi gen de pe glob. Dintre toate, acest caz italian mi s-a prut cel mai interesant si mai semnificativ. Acesta este principalul motiv - dar nu singurul - pentru care am insistat asupra lui.Despre Cazul Xanfretta" mai am de lcut o scurt remarc. n iarna aceea de la sfrsitul anilor 70, ptania lui a fcut mult vlv si numeroase publicatii din ntreaga lume au amintit-o cu lux de amnunte. C eea cc se stie mai putin ns este faptul c, ulterior acestei prime ntmplri, Zanfretta a mai trecui prin nc trei evenimente aproape asemntoare, toate acestea putnd li ncadrate fr dubii n categoria ntlnirilor de gradul III si IV. Aveam s aflu aceste amnunte, ca si altele tot att dc interesante, de Ia eruditul savant si cercettor ufolog spaniol Antonio Ribera, n timpul vizitei pe care i-am fcut-o la locuinta sa de lng Barcelona n toamna anului 1991.(Mihai Harry Danciu din Brasov este unul dintre cei mai destoinici cercettori ufologi din tara noastr. Publicist prolific si un fin analist, el a reusit s publice de-a lungul anilor un numr enorm de articole interesante din domeniul ufologiei sau parapsihologici ntr-o lung serie de reviste de prestigiu de la noi. Este unul din membrii ntemeietori ai Grupului RIJFOR care a luat fiint la Vlenii de Munte n vara anului 1977. Este, de asemenea, cel care a sustinut - alturi de Augustin Moraru-editarea celor 27 de numere ale revistei RIJFOR, n prima sa serie, ntre anii 1979 si 1986. n prezent, face parte din colectivul redactional al actualei reviste RIJFOR, ce apare la Tg. Mures n tiraj de mas). (Fig. 7)2.Dr. C him. Adrian Ptrut (Cluj-Napoca)Scrisoarea acestuia, datat Cluj, 4 iunie 1987, cuprinde materialul intitulat Modelul oglinzilor interioare", din care redau aici extrasele cele mai interesante :Modelul oglinzilor interioare.Modelul oglinzilor interioare a fost formulat pentru explicarea unor fenomene exotice de condensare. El a fost dezvoltat n cadrul unui model general al continuumului material, ierarhizat n termeni de informatie si entropie.Astfel, continuumul material, care descmiiea/ realitatea obiectiv n totalitate, ar cuprinde :-o realitate informational-energetie (Rlli), dominat de elemente informationale, grefate pc un fond energetic fundamental;-o realitate fizic (RF), definit spatio-temporal, dominat dc bioplasm si substant, energii transfizice si energii fizice, respectiv structur si form.n anumite conditii, elemente informational-energetice din Rlli pot fi chemate la manifestare temporar n RF prin sincronicitate. Factorii simultani coincidenti necesari pentru manifestare prin sincronicitate sunt oferiti de interactiuni dinamice cu elemente din inconstientul personal si colectiv, componente ale psihicului uman.Astfel, codurile informational-energetice, interferate cu clemente din psihicul uman, se actualizeaz n cadrul spatio-temporal si, cu ajutorul substratului bioplas- m-substant, ngheat temporar n structuri si forme definite marea diversitate a asa-numitelor fenomene exotice de condensare (manifestri bioplasmatiee, fenomene forte-enc, aparitii, evenimente ufologiee etc.).Astfel, toate fenomenele exotice de condensare (inclusiv aparitiile, OZN-urile cu sau lr ocupanti) reprezint mai mult oglinzi interioare, n care se reflect dorintele, sperantele, traumele, visele, credintele, convingerile si propriile noastre chipuri mai mult sau mai putin deformate.Observa/ii generale asupra cazului si a anchetelor efectuate.Din cauze obiective si subiective, anchetele efectuate nu ofer elemente suficiente pentru o analiz corespunztoare. Nu este prezentat portretul psihologic al martorilor, nu sunt prezentate suficient discutiile finale care trebuiau s clarifice anumite elemente discordante ale relatrilor individuale. Probabil c o seric de elemente noi, inedite, ar fi devenit accesibile prin regresia hipnotic a principalilor martori ai cazului (un deziderat cvasi- imposibil n conditiile date).Povestea cu marlorii-cheie care se mut mereu si nu pot fi gsiti, cu negative fotografice sau probe importante care dispar dintr-un motiv sau altul traumatizeaz de mult timp pe cei preocupati de studiul unor fenomene exotice.n absenta unor elemente suficiente nu putem formula dect o apreciere general asupra semnificatiei evenimentelor din zona Blea-Lac, septembrie 1978.ncadrarea cazului.C azul Blea-Lac reprezint un fenomen clasic de aparitie".Nu exist nici un element al observatiei care s sugereze un eveniment ufologic.Dorim s subliniem c observatiile" de fiinte exotice, care nu sunt asociate cu o structur de tip ufologic, reprezint aparitii" clasice. Ele sunt urmrite si teoretizate de sute de ani, iar numrul cazurilor raportate depseste cu mult pe cel al manifestrilor ul'ologice.Interpretarea cazului.Relatrile principalilor martori contin o serie de elemente simbolice, care permit interpretarea cazului n contextul modelului oglinzilor interioare.Astfel, entitatea observat are aspect phallic evident (v. desenele lui loan Dorr si Andrei Katona) sau prezint simboluri pliallice (coarnele din desenele lui 'Dumitru Sibu si Dumitru Turcitu). Aspectul phallic si demoniac, cu coarne si gheare al entittii" observate, reprezint simboluri consacrate sexului, respectiv, ale ispitei si pcatului.Aceste elemente simbolice sugereaz, n cadrul unei interpretri psihanalitice a evenimentelor, existenta unor probleme erotice nesolutionate si a unor refulri sexuale n cadrul micii comunitti cvasiizolate de brbati tineri, implicati n evenimentele de la Blea-Lac.n privinta realittii obiective a evenimentelor relatate dc ctre martori, exist dou posibilitti extreme :1)Evenimentele relatate de ctre martorii respectivi reprezint o halucinatie colectiv, cu simboluri erotice, induse de o frustrare sexual colectiv, reprezentnd n ultim instant experiente interne colective lr corespondent concret, obiectiv.2)Evenimentele relatate de ctre martori au un corespondent concret, real, obiectiv, care materializeaz frustrrile sexuale ale martorilor,' corespunznd astfel unor experiente obiective.Paralizia temporar a sergentului Radu si a soldatilor Sibu si Stan poate li explicat att prin ipoteza 1) ct si 2).n favoarea ipotezei 2), a unei experiente obiective, cu corespondent concret, ar pleda doar zgrieturile de pe obloane, dar acestea nu par a 11 suficient dc concludente, pentru a reprezenta argumente importante.n schimb, n favoarea ipotezei 1), a unei experiente interne, lr corespondent concret, pledeaz absenta urmelor de pe zpad, n locul n care sergentul si cei doi soldati au observat entitatea, desi urma sergentului se pstra bine ntiprit.Caracterul simbolic este evident si n principalele elemente ale asa-zisei observatii. Coronita de lumini si entitatea demoniac reprezint, n acceptiunea noastr, un simbol benefic, divin, respectiv, un simbol malefic, satanic.Binele si rul, nscrise profund n constiinta uman, se reflect si n elementele cazului Blea-Lac.Aspectul partial rational - partial absurd, partial obiectiv - partial subiectiv, partial bun - partial ru parc a reprezenta o caracteristic definitorie, descurajatoare pentru cci preocupati de analiza cazurilor de aparitii" sau a evenimentelor ufologice.** *Punctul dc vedere exprimai dc dr. chim. Adrian Ptrut parc foarte interesant si poale 11 una din explicatiile logice si posibile ale mai multor ntmplri similare sau aproape similare.Referitor la acest aspcct, redau mai jos pasajul deja publicat ntr-o carte anterioar C'azuri OZN n Romnia. S-a ntmplat mine, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 1992 :lat de ce am socotit necesar s dedic un ntreg capitol teoriei emise de Adrian Ptrut. ntr-o bun zi, dup nde-lungi cercetri si mai ales confruntri cu prerile mai multor oameni de stiint care se ocup (si se vor ocupa) de studiul acestui fenomen, teoria aceasta si-ar putea gsi confirmarea si validitatea, devenind astfel singura valabil n noianul tuturor celorlalte. n acea zi, ne vom aminti - dac nu noi, atunci cei care ne vor urma - c cel care a emis-o a fost un cercettor romn. Ar putea fi nc o prioritate mondial ce nu va putea fi contestat, asa cum s-a ntmplat de att de multe ori n trecutul nostru nu prea ndeprtat. Pentru c, lr ndoial, ceea ce afirm doctorul n chimie Adrian Ptrut din Cluj-Napoca constituie, n mod evident si incontestabil, o premier pe plan mondial. Teoria sa constituie o noutate deplin, cu att mai mult cu ct este rodul unei cercetri strict autohtone. Rmne numai ca viitorul s confirme aceste spuse. Iar dac le va infirma, nu va fi n nici un caz spre nelaima celor din prezent; va rmne ea o ncercare temerar de a afla adevrul d