calculaŢia costului unitar al produselor.doc

12
TEMA 8. CALCULAŢIA COSTULUI UNITAR AL PRODUSELOR (LUCRĂRILOR, SERVICIILOR): LUCRĂRI PREMERGĂTOARE ŞI PRINCIPII GENERALE (2 ore) 1. Lucrările premergătoare şi principiile generale de calculaţie a costului unitar al lucrărilor şi serviciilor activităţilor auxiliare. 2. Lucrările premergătoare şi principiile generale de calculaţie a costului unitar al produselor în fitotehnie. 3. Lucrările premergătoare şi principiile generale de calculaţie a costului unitar al produselor în zootehnie. 8.4 Lucrările premergătoare şi principiile generale de calculaţie a costului unitar al produselor în subdiviziunile industriale. //1// Contabilitatea curentă a costurilor se încheie la sfârşitul anului cu calcularea costului efectiv unitar, care reflectă în expresie bănească costurile de muncă vie şi materializată ale întreprinderilor agricole pentru obţinerea unei unităţi de producţie. Însă înainte de calculaţia costului unitar al produselor agricole este necesar de repartizat costurile înregistrate în activităţile auxiliare şi de determinat costul efectiv unitar al lucrărilor şi serviciilor acestora. Înainte de a purcede nemijlocit la calculaţia costului unitar al lucrărilor executate şi serviciilor prestate de activităţile auxiliare este necesar de efectuat un şir de lucrări premergătoare. O atenţie majoră necesită de acordat operaţiunilor de finalizare a evidenţei costurilor aferente lucrărilor mecanizate executate de P.M.T.. Anume aici, cum a demonstrat practica, contabilii cheltuiesc cel mai mult timp, 1

Upload: aureliacrudu

Post on 17-Sep-2015

5 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

TEMA 8

TEMA 8. CALCULAIA COSTULUI UNITAR AL PRODUSELOR (LUCRRILOR, SERVICIILOR): LUCRRI PREMERGTOARE I PRINCIPII GENERALE (2 ore)1. Lucrrile premergtoare i principiile generale de calculaie a costului unitar al lucrrilor i serviciilor activitilor auxiliare.

2. Lucrrile premergtoare i principiile generale de calculaie a costului unitar al produselor n fitotehnie.3. Lucrrile premergtoare i principiile generale de calculaie a costului unitar al produselor n zootehnie.8.4 Lucrrile premergtoare i principiile generale de calculaie a costului unitar al produselor n subdiviziunile industriale.//1//

Contabilitatea curent a costurilor se ncheie la sfritul anului cu calcularea costului efectiv unitar, care reflect n expresie bneasc costurile de munc vie i materializat ale ntreprinderilor agricole pentru obinerea unei uniti de producie. ns nainte de calculaia costului unitar al produselor agricole este necesar de repartizat costurile nregistrate n activitile auxiliare i de determinat costul efectiv unitar al lucrrilor i serviciilor acestora.

nainte de a purcede nemijlocit la calculaia costului unitar al lucrrilor executate i serviciilor prestate de activitile auxiliare este necesar de efectuat un ir de lucrri premergtoare.

O atenie major necesit de acordat operaiunilor de finalizare a evidenei costurilor aferente lucrrilor mecanizate executate de P.M.T.. Anume aici, cum a demonstrat practica, contabilii cheltuiesc cel mai mult timp, efectueaz cele mai complicate calcule i comit cele mai semnificative erori.

nchiderea contului analitic P.M.T. urmeaz a fi efectuat n urmtoare consecutivitate:

1. Costurile privind ntreinerea mijloacelor tehnice cu destinaie ngust se caseaz direct la conturile analitice ce vizeaz culturile unde s-au executate aceste lucrri;

2. Costurile privind ntreinerea mijloacelor tehnice cu destinaie general (de exemplul cultivatoare, pluguri i semntori cerealiere) se repartizeaz distinct, pornind de la volumul lucrrilor executate aferent fiecrei culturi;

3. Costurile privind ntreinerea cantonamentelor pentru pstrarea mainilor i tehnicii agricole se repartizeaz pe culturi i feluri de lucrri proporional cu numrul de hectare fizice sau convenionale;

4. Costurile privind ntreinerea tractoarelor i remorcilor se repartizeaz pe etape. La nceput ele se mpart ntre lucrrile de transport i cele de agricole proporional cu numrul de hectare fizice sau convenionale. Ulterior, sumele aferente lucrrilor mecanizate de cmp se repartizeaz pe obiecte de eviden din cultura plantelor proporional cu numrul de hectare ocupate;

5. Analogic costurilor privind ntreinerea tractoarelor i remorcilor se repartizeaz cele reflectate n articolele Servicii, Costuri indirecte de producie i Alte costuri.

6. Se determin costul efectiv total al lucrrilor de transport efectuate de tractoare;

7. n ncheiere se afl abaterea costului efectiv total al lucrrilor de transport de la costul planificat nregistrat pe parcursul anului;

//2//

n fitotehnie i zootehnie se ncheie la sfritul anului cu calculaia costului efectiv unitar al produselor obinute n aceste sectoare.

Punctul 37 din SNC Particularitile contabilitii n agricultur clasific produsele n funcie de importan n:

1) produse agricole de baz produse pentru obinerea crora a fost creat sau procurat activul biologic sau grupul de active biologice (de exemplu, cerealele, fructele, strugurii, rizocarpi, laptele n vitritul pentru lapte, carnea);

2) produse agricole conjugate (cuplate) dou sau mai multe tipuri de produse agricole de baz obinute de la un activ biologic sau un grup de active biologice n rezultatul unei i aceleiai transformri (de exemplu, masa verde, seminele i fnul din ierburi anuale i multianuale, laptele i lna de la turma de baz a ovinelor, mierea, propolisul i ceara n apicultur). n zootehnie, concomitent cu produsele agricole conjugate, pot fi obinute i active biologice adiionale (de exemplu, miei de la turma de baz a ovinelor, noi roiuri de albine n apicultur);

3) produse secundare produsele obinute concomitent cu produsele de baz de la un activ biologic (grup de active biologice), dar care au o importan secundar (de exemplu, paiele, pleava i deeurile furajere la cultivarea culturilor cerealiere; gunoiul de grajd i de psri la ntreinerea animalelor i psrilor).

n conformitate cu prevederile punctului 38 din SNC Particularitile contabilitii n agricultur produsele agricole se recunosc ca active distincte:

1) la separarea acestora de active biologice n momentul recoltrii (de exemplu, cerealele n momentul cnd au fost treierate, cu corectarea masei lor dup curarea, sortarea i uscarea acestora; fructele, pomuoarele, legumele, masa verde, fnajul i fnul precum i seminele obinute de entitate n timpul recoltrii (colectrii) sau preparrii; lna, laptele, oule, mierea n timpul tunsului, mulsului, colectrii);

2) la ncetarea proceselor vitale ale activelor biologice (de exemplu, carnea n momentul sacrificrii animalelor i psrilor).

Produsele agricole obinute din recolta perioadei de gestiune se evalueaz la cost planificat cu ajustarea acestuia la cel efectiv la data raportrii i se contabilizeaz ca majorare a stocurilor i diminuare a costurilor activitilor de baz ntocmindu-se formula contabil:

debit contul 216 Produse,

credit contul 811 Activiti de baz.

Pentru fiecare cultur agricol sau grup de animale (psri), n funcie de destinaia ei i cantitatea produselor obinute, se accept un mod strict individual de calculaia costurilor, cunoaterea i respectarea cruia sunt obligatorii. Calculaia corect a costurilor este imposibil fr stabilirea argumentat a normativului de costuri aferente produselor secundare. Acest normativ se stabilete la nceputul perioadei de gestiune (anului) i trebuie s fie unic att n scopurile planificrii (bugetrii), ct i pentru necesitile contabile. Normativul n cauz se determin de comun acord cu personalul serviciilor agronomic (sau zootehnic), contabil i de planificare, pornind de la condiiile concrete de gospodrire. Dac pe parcursul anului intervin modificri eseniale (de exemplu, n modul de retribuire a muncii, dotarea tehnic a procesului tehnologic etc.), normativul iniial poate fi precizat.

Costurile acumulate pentru creterea i ngrijirea unui tip (grup) de active biologice se repartizeaz ntre produsele de baz, cuplate i secundare i activele biologice adiionale, n dependen de structura i componena obiectelor de calculaie, aplicnd una din metodele stabilite n politicile contabile:

1) excluderii din suma costurilor totale a costului produselor secundare evaluate la valoarea realizabil net sau a costurilor efective aferente colectrii produselor secundare sau conform normativelor stabilite n politicile contabile se aplic la calcularea costului produselor cerealiere crescute pentru vnzare i utilizare intern, produselor i activelor biologice adiionale zootehnie (de exemplu n obiectele de eviden a costurilor Creterea bovinelor sau Creterea porcinelor);

2) coeficienilor stabilii de entitate. Conform acestei metode un tip de produse cuplate se egaleaz cu o unitate convenional, iar celelalte tipuri de produse snt exprimate prin coeficieni convenionali. Astfel, toate tipurile de produse se recalculeaz n produse convenionale, ulterior se determin ponderea fiecrui tip de produse n volumul total convenional al acestora n raport cu care suma costurilor de producie se repartizeaz i se atribuie la fiecare tip de produse se aplic la calcularea costului produselor cerealiere i a produselor de ierburi anuale i perene. Costurile pentru ngrijirea cirezii de baz din cadrul obiectului de eviden Creterea bovinelor pentru lapte diminuate cu costul produselor secundare se repartizeaz ntre volumul laptelui muls i a vieilor obinui din ftare n baza coeficienilor 0,9 i respectiv 0,1 stabilii n politicile contabile ale entitii; 3) n raport cu valoarea produselor cuplate determinat la pre de pia mediu se aplic n calcularea costului grului semincer, mierii, cerii, propolisului, noilor roiuri de albine etc.;

4) n raport cu expresia cantitativ a unei caracteristici comune pentru cteva tipuri de produse (de exemplu, coninutul substanelor nutritive) poate fi aplicat la calcularea costului legumelor crescute n sol neprotejat pentru vnzare sau utilizare intern, costului nutreurilor etc.;

5) atribuirea costurilor directe pe fiecare tip de produse i repartizarea celorlalte costuri proporional cu baza stabilit (de exemplu, suprafaa recoltat, coeficienii stabilii n politicile contabile) care n momentul nregistrrii acestora nu pot fi atribuite la fiecare obiect de calculaie se aplic la calcularea costului produselor legumicole crescute n sere (sol protejat), n calcularea costului fructelor recoltate, n livezile pe a crui teren se cresc mai multe tipuri sau soiuri ampelografice etc.

6) alte metode stabilite n politicile contabile.

De obicei, pentru culturi i grupe de animale drept unitate de calculaie a costului servete un chintal de produse, iar pentru producia n curs de execuie - un hectar de lucrri (separat pe fiecare articol de costuri) sau o ton de ngrminte (separat minerale i organice) transportate n cmp i ncorporate n sol. Totodat este necesar de avut n vedere c n prezent (ncepnd cu 01.01.2014, data intrrii n vigoare a SNC Particularitile contabilitii n agricultur) i n pomicultur i viticultur se nregistreaz producie n curs de execuie, iar toate costurile de ngrijire ale acestora pe tipuri i soiuri se includ n costul recoltei anului viitor.

Pentru fiecare fel de produse exist o limit special (un plafon), pn la care toate costurile suportate urmeaz a fi incluse n costul efectiv (nregistrate pe debitul contului 811 Activiti de baz). Costurile suportate de productori dup aceast limit urmeaz a fi nregistrate pe alte conturi. Limita indicat se marcheaz n eviden printr-un termen special franco. Astfel, costul produselor vegetale se determin:

pentru cereale, pstioase i semine de floarea-soarelui - franco-cmp (fare sau alt loc de prelucrare primar a recoltei);

pentru paie, ciocleji, fn - franco-punct de depozitare (pstrare);

pentru sfecl de zahr, cartofi, culturi de bostnrie i legume cultivate n sol deschis - franco-cmp (loc de pstrare);

pentru fructe, pomuoare, frunze uscate de tutun, poam, legume cultivate n sere - franco-punct de recepie (loc de pstrare);

pentru semine de ierburi, legume i alte culturi franco-loc de pstrare;

pentru mas verde destinat nutriiei animalelor franco-loc de consum;

pentru mas verde destinat pregtirii silozului, fnajului, finii de ierburi sau granulelor - franco-loc de nsilozare (an, turn, groap), de obinere a fnajului, de preparare a finii de ierburi sau granulelor.

n fitotehnie nainte de a purcede nemijlocit la calcularea costului produselor agricole este necesar de efectuat un ir de operaiuni pregtitoare, cum ar fi:

1) repartizarea dup destinaie a costurilor aferente ntreinerii parcului de maini i tractoare;

2) repartizarea costurilor indirecte de producie ale activitilor de baz i auxiliare;

3) calcularea costului efectiv al produselor (serviciilor) activitilor auxiliare i repartizarea acestora pe obiectele de eviden a costurilor activitilor de baz cu decontarea ulterioar a abaterilor costului efectiv de la cel planificat;

4) repartizarea pe obiecte separate de eviden a costurilor activitilor de baz i repartizarea pe articole a costurilor privind executarea lucrrilor: aratul, boronitul, introducerea ngrmintelor minerale i organice etc.;

5) decontarea (integral sau parial) la cheltuieli curente a costurilor aferente semnturilor i roadei nimicite din cauza evenimentelor excepionale;

6) determinarea costului efectiv al produselor n fitotehnie, innd cont de particularitile tehnologice i destinaia de cretere a culturilor respective, existena produselor principale (conjugate i secundare), produciei n curs de execuie cu calcularea abaterilor costului efectiv de la cel planificat i decontarea lor n funcie de destinaia de utilizare a produselor.

n funcie de profilul activitii entitii, structura acesteia i tehnologiile aplicate nu toate lucrrile preventive pot fi necesare pentru a calcula costul produselor i al activelor biologice adiionale.//3//

n zootehnie pentru calcularea costului produselor agricole i activelor biologice adiionale entitatea efectueaz urmtoarele lucrri:1. repartizarea costurilor indirecte de producie ale activitilor de baz i auxiliare;

2. atribuirea la costurile perioadei de gestiune a cotei-pri respective a cheltuielilor anticipate curente;

3. repartizarea costurilor aferente ntreinerii seciilor de preparare a furajelor n zootehnie;

4. stabilirea costurilor planificate aferente evacurii i depozitrii gunoiului de grajd n zootehnie;

5. determinarea costurilor care nu au generat producie animalier i/sau active biologice adiionale, din cauza evenimentelor excepionale (epizootie, febr i alte boli);

6. ajustarea sumei totale a costurilor de producie ale perioadei de gestiune cu mrimea modificrii soldurilor produciei n curs de execuie la nceputul i sfritul acestei perioade pe obiectele respective de eviden a costurilor n zootehnie (n cazul cnd exist solduri ale produciei n curs de execuie):

n avicultur cu costurile aferente incubrii oulor puse n incubatoare dup prima decad a lunii decembrie a perioadei de gestiune curente;

n apicultur cu costul efectiv al mierii lsate n stupi pe perioada de iarn n calitate de hran;

n piscicultur cu costurile aferente creterii petilor de var;

7. calcularea costului efectiv al activelor biologice adiionale i al produselor animaliere (metodele aplicate depind de particularitile tehnologice de cretere a animalelor i utilizarea nutreurilor de producie proprie sau procurate, existena produselor conjugate i secundare);

8. calcularea costului efectiv al greutii vii a efectivului de animale;

9. determinarea i repartizarea dup destinaie a abaterilor costului efectiv al activelor biologice adiionale, greutii vii a animalelor i produselor animaliere de la costul planificat.

n funcie de profilul activitii entitii, structura acesteia i tehnologiile aplicate nu toate lucrrile preventive pot fi necesare pentru a calcula costul produselor i al activelor biologice adiionale.

//4//

Calcularea costului att a produselor vegetale sau animaliere, ct i a celor industriale se bazeaz pe principii metodologice unice: excluderea din calcule a mrimii produciei neterminate, includerea costurilor n costul produselor/serviciilor pe msura posibilitilor n mod direct etc. Totodat exist anumite particulariti condiionate de specificul industriei ca una din ramurile de baz ale entitilor agricole.

Calculaia costului produselor subdiviziunilor industriale create n entitile agricole, potrivit punctului 49 din Indicaiile metodice, cuprinde urmtoarele etape principale:

1) determinarea produciei n curs de execuie la nceputul perioadei de gestiune;

2) nregistrarea costurilor directe i indirecte pe activiti de baz i auxiliare;

3) repartizarea costurilor indirecte de producie ntre costul produselor fabricate prestate i cheltuielile curente;

4) repartizarea costurilor indirecte de producie repartizabile pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate ale subdiviziunilor auxiliare;

5) repartizarea costurilor indirecte de producie repartizabile pe tipuri de produse fabricate/servicii prestate ale subdiviziunilor de baz;

6) repartizarea costurilor activitilor auxiliare pe tipurile activitilor de baz;

7) evaluarea deeurilor recuperabile i excluderea valorii lor din costurile de producie;

8) determinarea costului rebuturilor definitive i scderea lui din costurile de producie;

9) determinarea costului produselor secundare i scderea lui din costurile de producie;

10) determinarea costului produciei n curs de execuie la sfritul perioadei de calculaie conform SNC Stocuri i excluderea acestuia din costul de producie.

n conformitate cu prevederile punctului 20 din SNC Stocuri, producia n curs de execuie se determin prin inventarierea produciei neterminate la finele perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaiilor tehnologice i evaluarea acesteia la costul efectiv. De exemplu n vinificaie producie n curs de execuie este reprezentat de cantitatea vinurilor nepritocite, adic a celor care au rmas pe drojdii la data raportrii.

Calculaia costului produselor/serviciilor se efectueaz pe obiecte de calculaie (de exemplu, produs/grupe de produse omogene, serviciu/grupe de servicii omogene fabricarea conservelor) i perioade de calculaie (de exemplu, lun, trimestru, an). Conform politicilor contabile, entitatea determin costul total i/sau costul unitar al produselor fabricate. Costul total se determin pentru cantitatea (volumul) total a produselor fabricate. Costul unitar al produsului se calculeaz prin raportarea costului total la cantitatea (volumul) total de produse fabricate, care este stabilit de entitate n funcie de particularitile tehnologice (de exemplu, costul unui costul unui metru cub, costul unei buci). De regul entitile de profil agricol calculeaz la finele procesului de producie costul unitar.

Unitile de calculaie (unitilor de msur), care difer n funcie de tipul i caracterul produselor fabricate, principalele fiind urmtoarele:

1) unitile fizice (de exemplu, m2, m3, kg);

2) unitile de timp (de exemplu, ore, zile);

3) unitile convenionale (de exemplu, unitile tehnice de msur, cum ar fi: litru de lapte cu 2,5% grsime, borcane covenionale).

1