caiet de sarcini x1

8/19/2019 Caiet de Sarcini x1

1/41

CAIET DE SARCINI

1


2/41

CAIET DE SARCINI

1.Generalitati2.Scopul si obiectul caietului de sarcini3.Executia infrastructurilor

.Constructii !etalice

1. GENERA"ITATI

1.1 Prezentele prescriptii se vor aplica la betonarea constructiilor si au drept

scop stabilirea calitatii betoanelor, conditiilor de fabricare, transport si punere in

opera, materialele necesare fabricarii betoanelor.

1.2 In cursul executiei lucrarilor, nu se #or putea face abateri de la

prezentele prescriptii fara aprobarea in scris a sefului de project sau a proiectantului

de specialitate.

1.3 Daca pe parcursul executiei lucrarilor intervin factori care ar conduce lamodificarea prevederilor prezentului caiet de sarcini, proiectantul si Furnizorul vor

analiza si stabili modificarile corespunzatoare.

1. Furnizorul este obligat sa respecte toate STAS urile, instructiunilete!nice departamentale si normativele in vigoare publicate in "uletinul #onstructiilor

nr. $%&''( si l bis%&''( si sarcinile te!nice cuprinse in prezentul caiet de sarcini.

Se atrage atentia in mod deosebit asupra obligativitatii aplicarii prevederilor

C$D DE %RACTICA pentru executarea lucrarilor de ")T*+ si ")T*+ A-ATIndicativ NE &12'1&.

1.( Pentru lucrarile de terasamente si fundatii se vor respecta urmatoarele +ormative

#$(/00 +ormativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizareafundatiilor constructiilor civile si industriale1

P$'0( +ormativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe in

constructii1

+P $$&'2 +ormativ privind proiectarea structurilor de fundare directa1

#$/(03 +ormativ privind executarea fundatiilor directe

1.) Furnizorul % constructorul are obligatia de a tine evidenta turnarii

betoanelor in 45urnalul de betonare zilnica4.

1.* Furnizorul % constructorul este obligat sa prezinte, la cererea in scris a proiectantului si clientului, probele suplimentare, controlul utilajului de preparare si

2


3/41

punere in opera, etc.

1.+ In cazul in care proiectantul %clientul constata ca prevederile #aietului de sarcini nu sunt respectate punanduse in pericol stabilitatea si durabilitatea

constructiilor, poate dispune oprirea te!porara a lucrarilor si precizeaza masurile

pentru preintampinarea nerespectarii in viitor a prevederilor prezentului #aiet desarcini.

1., In cazuri speciale, Proiectantul si #lientul isi rezerva dreptul de a dadispozitii de demolare a acelor structuri sau parti de structura, care nu respecta

conditiile cerute de #aietul de sarcini, normele in vigoare si legea $'%/2 privind

calitatea lucrarilor in constructii.

Se precizeaza ca in astfel de situatii, remedierile datorate defectiunilor de

executie sunt in sarcina exclusiva a Furnizorului, care va prezenta spre avizare la

Proiectant documentatia intocmita in acest sens 67egea $'%/2,art.&3 pct.89.

2. SC$%-" SI $IECT-" CAIET-"-I DE SARCINI

Prezentul #aiet de sarcini este intocmit in scopul tratarii unitare a lucrarilor de

constructii, privind executia si verificarea lor.

Prezentul #aiet de sarcini se refera la modul de executie in santier a

fundatiilor1

operatiilor de cofrare1

operatiilor de armare a betonului1

operatiilor de betonare1

operatiilor de decofrare1

3. E/EC-TIA IN0RASTR-CT-RI"$R 0-NDATII"$R 3.1 "-CRARI %REGATIT$ARE %ENTR- 0-NDATII

%re#ederi enerale

*rice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predareprimire a amplasamentului si a trasarii reperelor de la cota :'.''m,

consemnate intrun proces verbal inc!eiat intre client, proiectant si constructor.

7a executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile

normativului # $(/00 4Terasamente pentru fundarea constructiilor civile si

industriale executie4 precum si 4Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in

constructii4 #03;2.

7ucrarile pentru fundatii se vor face in conformitate cu studiul geote!nic

elaborat.

Inaintea inceperii lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie

3


4/41

terminate lucrarile pregatitoare de terasamente si anume

a. Ni#elari. Inceperea lucrarilor de catre constructor se va face numai dupa

ce va primi de la proiectant 6client9 ridicarea topo a amplasamentului la scara $2''

sau $$'''. Furnizorul este obligat ca pe ridicarea topo primita sa indeseascareteaua de puncte in asa fel incit noua ridicare sa reflecte exact situatia reala.

Aceasta va fi insusita de dirigintele de santier atestat si va sta la baza decontarilor

lucrarilor de nivelare real executate.

b. Sapaturi in eneral. Toate lucrarile de sapaturi trebuie executate

urmarind geometria generala cum este indicata in desene si profile. 7ucrarile de

sapaturi trebuie executate incit sa nu permita alunecari de pamant sau prabusiri de

teren. Furnizorul va fi total raspunzator de orice vatamare a oamenilor sau stricaciunisi are obligatia sa aiba grija de indepartarea materialului prabusit, pe socoteala sa.

*rice apa care curge la suprafata solului sau sub pamant in cadrul adancimii

necesare pentru lucrari, trebuie deviata pe c!eltuiala clientului si in conformitate cu

instructiunile dirigintelui de santier. Tot materialul sapat, care dupa parerea

dirigintelui de santier atestat este potrivit pentru umplere sau o folosire ulterioara,

trebuie sa fie depozitat, conform instructiunilor dirigintelui de santier atestat, pe

suprafete potrivite de unde va fi folosit cand este necesar. De regula, materialul

depozitat nu va dauna lucrarilor proprietatii publice sau private si nu va fi un obstacol

pentru curgerea naturala a apei de suprafata. Tot !aterialul sapat inclusiv

eventualele deseuri existente pe amplasament, care dupa parerea inginerului nu

este potrivit sau nu poate fi folosit la umplere, trebuie indepartat de pe santier in

zone de descarcare publice pe c!eltuiala executantului. Tolerantele admisibile sunt

in special cele legate de trasarea constructiei pe teren si sunt date in STAS /0&


5/41

constructia fundatiei a fost terminata, toate sapaturile care au fost facute in jurul ei

pentru acces, trebuie sa fie acoperite si compactate cu grija pana la nivelul initial al

terenului natural.

=ltimii &' de centimetri vor fi sapati manual cu putin timp inainte de a se

aseza stratul de material compactat pentru a se evita degradarea terenului natural.

e. Ra!blee si u!pluturi. #a regula toate materialele obtinute din orice felde sapaturi, facute pe santier, daca se aproba de catre dirigintele de santier atestat,

vor fi folosite la executarea de ramblee si pentru orice umplutura a terenului sau

golurilor dintre santuri si pereti. In caz de lipsa totala sau partiala a materialelor

mentionate mai sus, clientul le va furniza pe c!eltuiala sa in cantitatile necesare

dupa aprobarea de catre dirigintele de santier atestat.

f. Asiurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionareanormala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si instalatiilor auxiliare1

. Trasarea axelor fundatiilor.

Aceasta operatiune se face cu respectarea prevederilor din STAS /0&


6/41

6pastrarea9 punctelor si reperelor primite pe teren, iar in caz de distrugere si de

reconstituirea lor pe toata durata executiei constructiilor, acesta raspundere revine

constructorului.

4. 8erificarea corespondentei dintre situatia reala si cea din proiect1i. Inc4eierea procesului #erbal de lucrari ascunse.

Atunci cand caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la

proiectare, masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si nu!ai in

scris.7a terminarea lucrarilor de sapatura pentru fundatii se vor verifica pentru

fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate1 este interzisa executia

fundatiilor inainte de a se face corectiile necesare. Confor! cerintelor scrise pe

plan nu se #a trece la executarea betoanelor de eali5are decat dupa #erificareanaturii terenului de fundare de catre eote4nician.Protejarea lucrarilor de sapatura se va face prin sprijiniri in zonele in care se

impune aceasta 6adancimea sau conditiile locale de fundare9.

)xecutantul are obligatia de a asigura o rampa pentru spalarea masinilor

pentru a asigura pastrarea curateniei in locurile publice.

3.2 TRASAREA %$9ITIEI C$0RA:E"$R %ENTR- 0-NDATII

3.2.1 Trasarea pozitiei cofrajului pentru tumarea fundatiilor din beton se

realizeaza dea lungul sarmelor intinse dea lungul axelor materializate in acest scop,

pe profile de colt sau intermediare, ce au servit la trasarea lucrarilor de sapaturi.

3.2.2 Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele cofrajului pot capata deplasari de la pozitionarea initiala, este necesar ca inaintea turnarii

betonului sa se verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora.

>erificarea se executa cu ajutorul unui instrument optic 6teodolit9. Acesta va fi

calat pe linia de baza a cofrajului sau pe o linie paralela cu aceasta, verificarea

facanduse dea lungul diferitelor puncte ale cofrajului.

3.3 E/EC-TAREA C$0RA:E"$R %ENTR- 0-NDATII

#ofrajele se vor executa doar cu cofrag metalic omologat. Pentru cofrajele

placilor se accepta panouri lamelare de lemn sau tego.

#ofrajele metalice trebuie sa aiba fata curata 6neciobita, cu muc!ii perfect

drepte9. Pentru placi se accepta doar panouri lamelare de lemn sau tego exclus

lemn.Fata acestor panouri trebuie sa fie neteda pentru a permite o decofrare

6


7/41

usoara si sa imprime betonului un aspect placut 6 lucios9.

Imbinarile dintre panouri 6 atat la elementele verticale cat si la cele orizontale9

trebuie sa fie perfecte, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment prin

vibrare mecanica.

#ofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineascaconditiile

a9 sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru

elemente ce urmeaza a fi executate1

b9 sa fie etanse incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment1

c9 sa fie stabile si rezistente1

d9 sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar de refolosiri1

e9 sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar1

f9 sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarilor de catreelementele executate.

Panourile de cofraj si celelalte piese de sustinere si asamblare se recomanda

sa fie confectionate cu ajutorul sabloanelor si dispozitivelor, care sa asigure

exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor de asamblare sau de

sustinere.

#ofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de

indicatiile cuprinse in C$D DE %RACTICA pentru executarea lucrarilor de ")T*+si ")T*+ A-AT indicativ NE &12'1& cap. 11.

Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj, acestea se ung pe fetele ce

vin in contact cu betonul, inainte de fiecare folosire cu produse speciale 6agenti de

decofrare9.

Acestia nu trebuie sa pateze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice

usor si sasi pastreze proprietatile nesc!imbate in conditiile climatice de executie a

lucrarilor.

*peratiile de montare a cofrajului se succed, in principiu, in urmatoarea

ordine

curatirea si nivelarea locului de montaj1

trasarea pozitiei cofrajelor1

transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de

inventar in apropierea locului de montaj1

curatirea si ungerea panourilor1

asamblarea si sustinerea provizorie a acestora1

verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in

plan orizontal, cat si pe verticala si fixarea lor in pozitie corecta1

inc!eierea, legarea 6blocarea9 si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cuajutorul dispozitivelor de montare 6caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri,

7


8/41

proptele, contravantuiri91

etansarea rosturilor.

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari

etapizate astfel

preliminar, controlanduse lucrarile pregatitoare si elementele sausubansamblurile de cofraj si sustineri1

in cursul executiei, verificanduse pozitionarea in raport cu trasarea si modul

de fixare a elementelor1

final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intrun registru de

procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse

6proces verbal de receptie calitativa9.

In cazul cofrajelor care se inc!id dupa montarea armaturilor se va redacta

proces verbal comun pentru cofraje si armaturi.

3. E/EC-TAREA 0-NDATII"$R

7a executarea fundatiilor din beton si beton armat se vor respecta si

prevederile cuprinse la cap. ( din #*D D) PA#TI#A pentru executarea lucrarilor

de ")T*+ si ")T*+ A-AT indicativ +) '$&$', cap. $' din +ormativul P $'0(

precum si cele de la cap. (.3 din prezenta lucrare.

7a executarea fundatiilor vor fi avute in vedere urmatoarele

a9 -aterialele trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din

standardele si normele de fabricatie in vigoare1

b9 )xecutia fundatiilor nu poate sa inceapa daca nu sa facut controlul

sapaturilor de fundatie, al stratului de material compactat si preradierului1

c9 Fundatia constructiei se va executa fara intrerupere pe distanta dintre doua

rosturi de tasare, in cazul in care aceasta conditie nu a putut fi respectata, se va

proceda conform prevederilor de la cap. (.2, avanduse in vedere urmatoarele

durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua

masuri speciale la reluarea betonarii, va fi intre $,2& ore, functie de tipurile de

ciment folosite 6cu sau fara adaosuri91

in cazul in care rostul de lucru din zidul de sprijin nu poate fi evitat, acesta se

va realiza vertical, la o distanta de $%3 din desc!idere1

suprafata rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundatiei sicanata sau

verticala pe toata inaltimea1

in cazul in care sunt necesare rosturi de lucru, acestea vor fi alese de catre

constructor nurnai cu acordul proiectantului1

d9 Turnarea benzilor de fundatie se face in straturi orizontale de 3'2' cm,iar suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu inaintea inceperii

8


9/41

prizei cimentului din stratul inferior 6nu se admit rosturi de betonare in zonele de

concentrari mari de forte91

e9 7a executarea blocului de beton simplu a fundatiilor se vor respecta si

prevederile de la cap. (.3 din prezentul #aiet de sarcini. ezultatele verificarilor vor fi

consemnate in procese verbale de lucrari ascunse1f9 In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la

umiditate, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa $.& #*D D)

PA#TI#A pentru executarea lucrarilor de ")T*+ si ")T*+ A-AT indicativ +)

'$&$', privind marcile minime de beton, dozajul de ciment si raportul apaciment

pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus1

g9 Pentru elementele de beton simplu sau armat ce sunt in contact cu ape

naturale agresive, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa $.& din #*D D)

PA#TI#A pentru executarea lucrarilor de ")T*+ si ")T*+ A-AT indicativ +)'$&$'.

#and sapatura manuala va fi terminata, se va aseza stratul de material

compactat cu un grad de compactare /2? Proctor, cu o grosime de $2 cm. Inainte

de a trece la turnarea preradierului se va cere avizul managerului de proiect. *data

acest aviz primit se poate intinde folia de P># si apoi executa preradierul cu

grosimea de $2cm. Se va primi avizul managerului de proiect dupa care se poate

trece la etapa urmatoare.

7a executarea fundatiilor se va respecta in mod obligatoriu incadrarea in

tolerantele indicate in cap. ;.$.$.

3.( DEC$0RAREA 0-NDATII$R

Decofrarea fundatiilor se face cu respectarea prevederilor din #*D D)

PA#TI#A pentru executarea lucrarilor de ")T*+ si ")T*+ A-AT indicativ +)

'$&$' si a celor cuprinse la cap.; din prezenta lucrare. Depozitarea cofrajelor se va

face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor 6urnezire, murdarie,

putrezire, ruginire9. )ste interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau

depozitarea altor materiale pe stavila de panouri de cofraj.

9


10/41

.C$NSTR-CTII ;ETA"ICE

CAIET DE SARCINI STR-CT-RI ;ETA"ICE

C-%RINS$. *biectul caietului de sarcini

&. #onstructia metalica, executia @n uzina

3. #onstructia metalica, executia pe santier


11/41

si imbinari cu suruburi de constructii din otel. Prescriptii

de executie

S )+ $''&2$%'2 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii.

Partea $ #onditii te!nice de livrare1

S )+ $'&$'$%'( Profile cave finisate la cald pentru constructii din oteluride constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea $

#onditii te!nice de livrare1

S )+ $'&$/$%'( Profile cave deformate la rece pentru constructii din

oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina.

Partea $ #onditii te!nice de livrare.

# $2' B $/// +ormativ privind calitatea @mbinarilor sudate din otel

ale constructiilor civile,industriale si agricole.

S )+ &20$;%/3 Imbinari sudate cu arc electric din otel. C!id pentru

nivelurile de acceptare a defectelor.

S )+ $


12/41

de sudare pentru sudarea cu arc electric

S )+ &003$//2 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru

materiale metalice. Partea 3 >erificarea procedurii de

sudare cu arc electric a otelurilor

S )+ &002$//( Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentrumateriale metalice. Partea 2 #alificarea prin utilizarea

de materiale pentru sudare certificate la sudarea cu arc

electric

S )+ &00($//( Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru

materiale metalice. Partea ( #alificarea prin referire la

experienta anterioara

S )+ &00;$//; Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru

materiale metalice. Partea ; #alificarea prin referire la

o procedura de sudare standard pentru sudarea cu arc

electric

S )+ &000$//; Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru

materiale metalice. Partea 0 #alificarea printro

incercare de sudare inainte de inceperea fabricatiei

S )+


13/41

S )+ &(2&'$//< #lasificarea imperfectiunilor din sudurile prin topire ale

metalelor cu comentarii explicative

S )+ &;/(3$//2 "loc de calibrare nr.& pentru examinarea cu ultrasunete

a imbinarilor sudate

S )+ &/(/&$//< Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arcelectric in mediu de gaz protector si sudare cu gaze prin

topire. Pregatirea pieselor de imbinat otel

STAS $$&2%$$//$ Sudarea metalelor. )lectrozi inveliti pentru sudarea cu

arc electric. #onditii te!nice generale de calitate

STAS $$&2%&$//$ Sudarea metalelor. )lectrozi inveliti pentru sudarea

otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si conditii te!nice

STAS $$&2%3$//' Sudarea metalelor. )lectrozi inveliti pentru sudarea

otelurilor cu granulatie fina si a otelurilor utilizate la

temperatura scazuta. #onditii te!nice generale de

calitate

STAS $$&( B $/0; Sudarea metalelor. Srma plina de otel pentru sudare

STAS /


14/41

de duritate

STAS 22


15/41

te!nice generale

STAS 2''&%$/0' *teluri de uz general pentru constructii. -arci

STAS 2''3%$/0' *teluri de uz general pentru constructii rezistente la

coroziune atmosferica. -arci

STAS 0$03 B $/0' *teluri pentru tevi fara sudura, de uz general. -arci siconditii te!nice de calitate

STAS /'&$%$$/0/ *tel laminat la cald, cu granulatie fina, pentru

constructii sudate. Table de otel cu limita de curgere

ridicata

S IS* ;


16/41

table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fina

STAS /'&$%$$/0/ *tel laminat la cald, cu granulatie fina, pentru constructii

sudate. Table de otel cu limita de curgere ridicata

Alegerea otelurilor si prescrierea conditiilor de calitate se fac in functie de

urmatoarele criterii criterii de rezistenta, conform STAS $'$'0%';0 si anume raportul dintre

rezistenta la rupere si limita de curgere sa fie cel putin egal cu $,&1

criterii de evitare a ruperii fragile, conform STAS 02


17/41

Alte necesitati te!nice justificate de proiectant.

Cateoria de executie cuprinde restul elementelor care nu indeplinesc niciuna din conditiile prevazute pentru categoria A, cum ar fi

Stlpii si fermele !alelor industriale exploatate deasupra temperaturii minimede proiectare &'E#, cu desc!ideri sub 3( m, indiferent de grupa de functionare

a podurilor rulante1

#aile de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare I si II 6STAS

$'$'$%&A&;091

)lemente secundare de acoperis1

)lemente de rezistenta pentru pereti1

Sustineri de instalatii sau utilaje care nu se incadreaza intrun regim special1

)lemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin

materiale cu grad de periculozitate egal cu ' 6conform I&;0& Instructiuni

te!nice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate la

conducte te!nologice9.

-odul de solicitare a fost grupat in doua mari categorii, dupa modul de

actionare a incarcarilor solicitari statice si solicitari dinamice.

Tipul de solicitare predominant se considera acela pentru care valoarea

absoluta a efortului unitar 6compresiune, intindere, forfecare etc.9 depaseste ;'?

din valoarea efortului unitar ec!ivalent, calculat conform STAS $'$'0%';0.

Se disting doua categorii de solicitari

• compresiune1

• intindere sau forfecare.

-arimea eforturilor unitare pune in evidenta relatia dintre efortul unitar si

nocivitatea defectelor din suduri.

Au fost stabilite urmatoarele trepte

• ;'? din rezistenta sudurii la solicitari statice 6 s9 pentru elementele

din ambele categorii de executie si la solicitari dinamice pentru

elementele din categoria " de executie1

• ;'? din rezistenta sudurii la oboseala 6gs9 pentru elementele din

categoria A de executie. +ivelurile de acceptare a imbinarilor sudate se vor alege rational, pentru a

satisface conditiile de rezistenta si pentru a nu scumpi inutil valoarea lucrarilor.

1.2. D$C-;ENTATIA1.2.1. Docu!entatia te4nica de executie este elaborata de proiectant1

intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie1

intreprinderea care executa montajul structurii metalice.

1.2.2. Docu!entatia te4nica elaborata de proiectant

17


18/41

1.2.2.1. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate laarticolul

$.


19/41

1.2.3.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprindereacare o intocmeste are obligatia sa verifice documentele te!nice de proiectare si

de executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau

nepotriviri constatate, precum si sa propuna, daca considera necesar, unele

eventuale modificari sau completari ce ar usuramontajul.

1.2.3.3. Documentatia te!nica de montaj trebuie sa cuprinda spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor

de constructii1

organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor

de transport si ridicare ce se folosesc1

verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse1

pregatirea si executia imbinarilor de montaj1

verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata1

ordinea de montaj a elementelor1

metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare

de montaj1

sc!ema si dimensiunile !alei incalzite iarna pentru completarea

subansamblelor uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe santier.

1.3. ;ATERIA"E-aterialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise @n proiect

6marca, clasa de calitate9 sa fie @nsotite de certificatele de calitate ale

furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe fiecare tabla, platbanda etc. marcaotelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonul A al furnizorului

de material.

Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.

7a executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel

S23( :R #aracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit @n comanda de materiale

catre furnizorul laminatelor si nu se vor considera avnd aceasta calitate dect

piesele anume marcate, @nsotite de certificat de calitate corespunzator.

#ertificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia inuzina a produseloruzinate, dupa care se vor pastra timp de $' ani.

Furnizorul lucrarilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului

livrat la fiecare &'' 2'' tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale

laminatelor trebuie sa corespunda punctului &.&. din STAS ;(;%'00.

1.3.1. ;aterialele de adaos7a executia sudurilor manuale 6!afturi si suduri definitive9 se vor folosi

electrozi care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.

Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in

fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare te!nologiilor omologate.

19


20/41

-aterialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul te!nic cu sudura al

unitatii de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de

rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. &'? rezistenta

materialelor de baza.

Se recomanda folosirea te!nologiei de sudare in mediu de gaz protector.

2. C$NSTR-CTIA ;ETA"ICA E/EC-TATA =N -9INA2.1. GENERA"ITATI

Furnizorul lucrarilor va @ntocmi pentru fiecare subansamblu, un proces

te!nologic de executie @n asa fel @nct sa asigure buna calitate a lucrarii.

Procesul te!nologic trebuie sa cuprinda

piesele desenate pe repere cu toate cotele1

dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor1

calitatile materialului de baza ce trebuie folosit1

modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza 6sanfrenarea91

modul de preasamblare 6!aftuire9 a elementelor si a subansamblelor1

procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata

si semiautomata1

regimul de sudare1

tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura1

ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si

a tensiunilor interne mari1

ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul1

modul de prelucrare a cordoanelor1 ordinea de asamblare1

planul de control ontgen, gammagrafic sau ultrasonic

egimurile de sudare se stabilesc in uzina pe placi de proba,

considernduse corespunzatoare numai dupa efectuarea @ncercarilor mecanice si

fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile

prezentului #aiet de sarcini.

Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru @ntocmirea proceselor

te!nologice de executie si sudare ale subansamblelor 6care se executa @n uzina9,

de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaosalese ca si calitatea lucrarilor executate, @n conformitate cu planurile de executie

si prezentul #aiet de sarcini.

2.2. E/EC-TAREA E"E;ENTE"$R ;ETA"ICE S-DATE.%REGATIREA "A;INATE"$R

7a alegerea lor, laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al

calitatii, starii si aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.

20


21/41

Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza

buletinelor de analiza si @ncercari mecanice se va verifica corespondenta datelor

cu cerintele proiectului, standardelor si prezentului #aiet de sarcini.

Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si

eventualele defecte de laminare. 7aminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sauvopsea se vor curata @nainte de prelucrare.

7aminatele cu defecte ca stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri,

incluziuni sau alte defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste

cele admise prin standarde sau prezentul #aiet de sarcini nu vor fi folosite la

executia constructiei metalice sudate.

Se poate face si un control ultrasonic, prin @ntelegere @ntre parti, @n masura

@n care acest lucru va aparea necesar si @n functie de posibilitatile te!nice.

Prelucrarea laminatelor fara @ndreptarea lor prealabila este admisa @n cazul @n

care abaterile fata de forma lor geometrica corecta nu depasesc tolerantele

cuprinse in standardele in vigoare 6STAS ;(;%' 009 sau pe cele indicate in

detaliile de executie.

7aminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus,

trebuie indreptate inainte de trasare si debitare.

Indreptarea laminatelor se face @n conditiile precizate in prescriptiile in vigoare.

Indreptarea la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din

standardele pentru laminate @n vigoare.

2.3. TRASAREA#onstructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect,

folosind te!nologia proprie fiecarui atelier specializat.

Trasarea se va executa cu precizie de :$.'' mm daca in proiect nu se

prevede o precizie mai mare. +u se admite acumularea mai multor tolerante pe

aceeasi linie de cotare.

Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu

etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se

scriu simbolul lucrarii, numarul desenului, pozitia pieselor, diametrul gaurilor,

numarul pieselor de acelasi fel etc.

7a stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seamaca valorile cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa

inc!eierea intregului proces te!nologic de uzinare. *rientarea pieselor fata de

directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altfel.

Dupa trasare, @nainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe

fiecare piesa trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi

marcate prin vopsire 6sau poansonare9 cu numarul de pozitie al piesei conform

proiectului sau planului de operatii.>erificarea executarii corecte a marcajului pe

piese va fi efectuata prin sondaj de organul A, trasatorul nefiind scutit de

raspundere.

21


22/41

2.. %RE"-CRAREA "A;INATE"$R

Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen

sau cu laser folosinduse cu precadere taierea mecanizata. +u se admit taierile si

prelucrarile cu arcul electric.

acordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute @n proiect se vor

executa obligatoriu numai prin gaurire cu burg!iul sau prin taiere cu suflai axial

cu compas.

7a piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac

prelucrari ale muc!iilor, este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se

formeaza la partea inferioara a taieturii.

Prelucrarea muc!iilor 6sanfrenarea9 pieselor ce trebuie @mbinate prin

sudura este obligatorie si se va executa conform procesului te!nologic de

executie.

Prelucrarea muc!iilor se poate executa att cu mijloace mecanice 6de

exemplu prin asc!iere9, ct si mecanizat, cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea

cu flacara este obligatorie polizarea muc!iilor sanfrenate pe o adancime de

minim & mm. Nu se ad!ite prelucrarea !uc4iilor !anual cu flacara deoxia5.

Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin

asc!iere pe o adancime de & B 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. -arginile taieturilor executate cu flacara, foarfeca sau laser nu

mai necesita prelucrarea prin asc!iere,daca prin sudare se topesc complet sau

daca se asigura taierii clasa de calitate conform $.&.$ S )+ IS* /'$3 B $//0.

* eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform

prevederilor procesului te!nologic de uzinare. #restaturile, neregularitatile sau

fisurile fine rezultate dintro prelucrare defectuoasa cu oxigen, se inlatura prin

daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau

polizarea se executa cu o panta de $ $' fata de suprafata taieturii sau prin

incarcare cu sudura, cu respectarea te!nologiei de sudare si acordul proiectantului.

Piesele al caror contur prezinta ung!iuri intrande se gauresc in prealabil in

varful ung!iului cu un burg!iu avand diametrul de minim &2 mm. In cazul taierii

cu o masina de copiat, la ung!iurile intrande trebuie asigurata o racordare cu

diametrul de minim &2 mm, urmata de polizare.

Pe fiecare piesa taiata dintro tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si

poansonare, prin care se noteaza

numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul

elementului la care se foloseste 1 marca si clasa de calitate a tablei1

22


23/41

numarul lotului din care provine.

Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. =zina trebuie sa examineze

aceste tipuri si sa faca proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea

se usureaza executia, fara a modifica calitatea cusaturii. Ceometria rosturilor

6ung!iul, marimea muc!iilor netesite, desc!iderea rosturilor, etc.9 ca si forma prelucrarii muc!iilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul

imbinarii prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea

pieselor, tinand seama de prevederile din S )+ IS* /(/&$%&''< pentru

sudarea cu arc electric invelit. Aceste forme trebuie prevazute in te!nologia de

sudare intocmita de uzina.

Toate piesele care @n urma procesului de taiere cu flacara au suferit

deformatii mai mari dect cele indicate @n prezentul #aiet de sarcini vor fi

supuse @ndreptarii. Indreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin

@ncalzire locala. Temperatura tablei @n zonele @ncalzite local va fi de cca. (''o #.

)a va fi obligatoriu controlata.

In cazul @ndreptarii prin @ncalzire locala se interzice racirea fortata a

zonelor @ncalzite 6de expemplu cu jet de apa sau aer9.

Caurirea se face dupa operatiile de @ndreptare si sudare. )a se poate face

si @naintea acestor operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta

gaurilor din piesele care se suprapun.

Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate @nct dupa sudarea

definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise.

2.(. C$NTR$"-" CA"ITATII D-%A DEITARE7 =NDRE%TARE SI

%RE"-CRAREA ;-C>II"$R *rganul # are obligatia sa verifice urmatoarele

existenta pe piese a marcajului corect si vizibil1

dimensiunile pieselor debitate @n limitele tolerantelor1

curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a

taieturii1

planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa @ndreptare, @n

limitele tolerantelor1

executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.

+u se admite trecerea la alte operatii a pieselor care sunt necorespunzatoare dimensional1

nu au marcajul corect si vizibil1

prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.

2.). ASA;"AREA*peratii premergatoare asamblarii.

Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si

curate. Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu g!iata, unsoare, noroi,

rugina etc. Prezentnd exfolieri.

23


24/41

-arginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de &' 3'

mm pe ambele fete pentru @ndepartarea completa a tunderului si ruginii.

Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de

taiere cu flacara, vor fi remediate @nainte de asamblare .

2.*. ASA;"AREA %IESE"$R =N 8EDEREA S-DARII


25/41

aer, urmata de o polizare pna la @ndepartarea completa a urmelor lasate de arcul

electric 6de la craituire9 pe materialul de baza.

In cazul unor fisuri @n cordoanele de prindere a unor @mbinari de colt acestea se

vor elimina prin polizare sau craituire mecanica 6se elimina complet cordoanele

cu fisuri9. #uratirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.Dupa polizarea portiunilor @n care au existat !aftuiri cu fisuri este obligatoriu sa

se faca un control amanuntit a acestor zone, att vizual, ct si cu lic!ide

penetrante.

2., S-DAREA S-ANSA;"E"$R ;ETA"ICE2.,.1. Generalitati

)xecutarea unor @mbinari sudate de buna calitate este conditionata de

folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca stratificari,

suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni1

curatirea de impuritati 6grasimi, vopsea, rugina etc.9 a laminatelor @n zona

@mbinarii1

uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea1

folosirea unor materiale de adaos 6electrozi, srma, flux9 corespunzatoare

materialului de baza ce se sudeaza1

respectarea, la stabilirea regimului de sudare, a energiei liniare minime de

sudare prescrisa pentru fiecare tip de @mbinare 1

sudarea @n plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea @n jg!eab a

imbinarilor de colt1 sudarea @n stare nerigidizata a @mbinarilor, pentru evitarea concentrarii

tensiunilor, prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.

Sudarea subansamblelor metalice se va executa @n !ale @nc!ise la o

temperatura de minim ? (oC. 7ocurile de munca vor trebui sa fie lipsite decurenti permanenti de aer care ar influenta calitatea sudurilor.

Daca din anumite motive este necesar sa se execute @n aer liber unele

@mbinari sudate manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa

@ndrumare a inginerului sudor al sectiei. >or trebui luate masuri speciale pentru

protejarea locului de sudare si al sudorului, de vnt, ploaie, zapada, care ar@mpiedica buna executie a lucrarilor.

In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura

sub J 2o# dar nu mai mica de B 2o# si numai pentru piese cu grosimi sub &<

mm, executate din laminate de otel cu cel mult ',$0?#. Inainte de sudare, se

vor pre@ncalzi muc!iile pieselor ce se sudeaza

la temperatura de $'' B $2'o#.

Pentru piese cu grosimi mai mari de &< mm si cu continut @n carbon mai

mic de ',$0?, muc!iile vor fi pre@ncalzite la o temperatura de $2'&''o#.

acirea zonelor sudate se va efectua astfel ca temperatura de $''o

# a pieselor sa

25


26/41

se stinga nu mai devreme de 3' min. de la temperatura sudarii. Aceasta se poate

realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest

sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara gazaer. Personalul care se

ocupa cu racirea lenta a @mbinarilor sudate va fi special instruit.

7a sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la otemperatura de &2' B3''o# timp de minim $ ora.

Portelectrozii 6clestii9, cablurile si modul de realizare a contactului de

masa vor corespunde prevederilor .

=tilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure

stabilitatea regimurilor de sudare fixate @n proiectul procesului te!nologic, cu

urmatoarele tolerante

la viteza de sudare :$'?1

la intensitatea curentului de sudare : 3?1

la tensiunea arcului voltaic : 2?.

=nele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi

considerate ca o nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un

caracter periodic si nu dauneaza calitatii cordoanelor de sudura executate.

2.,.2. $peratii pre!eratoare sudarii.egimurile de sudare se stabilesc @n uzina de catre laboratorul de sudura,

pe baza de @ncercari. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este

obtinerea unei calitati bune a @mbinarilor sudate. Indeosebi se urmareste

realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare1

patrunderea corespunzatoare @n materialul de baza1 patrunderea la radacina1

lipsa defectelor 6fisuri, pori, incluziuni, etc.9.

7a stabilirea regimului de sudare se va avea @n vedere modul de prelucrare

a marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata.

Incercarile pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care

nu mai folosesc ulterior, @nsa cu material de baza si de adaos de aceeasi calitate

cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.

egimurile stabilite se mentin atta timp ct nu se sc!imba unul din

factorii marca materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeelede sudare.

7aboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului #

regimul optim de sudura pentru fiecare tip de cordon.

Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea

placutelor terminale.

Pentru @mbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului,

placute terminale @n forma de T.

Pentru @mbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului

placute terminale. Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se@mbina.

26


27/41

In cazurile @n care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se

asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.

Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie

@ndepartate iar capetele codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor

terminale se va face numai prin taierea cu flacara. +u se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea @ncercarilor mecanice necesare controlului calitativ

al @mbinarii respective se vor executa placi de proba din

material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, avnd

aceleasi grosimi cu muc!iile prelucrate @n acelasi mod.

Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru @ncercari

mecanice se stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor.

Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea

indentifica locul unde au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din

procesul te!nologic.

Placile de proba se vor suda @n aceleasi conditii in care se executa

@mbinarea si de catre acelasi sudor, care @si va imprima poansonul pe placa.

2.,.3. Controlul subansa!blelor @naintea sudariiInainte de sudare fiecare @mbinare va fi controlata de catre maistrul din

sc!imbul respectiv si de catre organul #.

+u se va permite @nceperea sudarii daca

fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei

sale din planul de operatii1

ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile procesului te!nologic si cu indicatiile din prezentul #aiet1

sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate @n

prezentul #aiet de sarcini1

muc!iile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si

curatirea zgurii !afturilor1

placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici dect cele

indicate @n procesul te!nologic1

rosturile au local abateri mai mari dect cele admise1

@mbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate@nainte de asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate

prescrisa.

osturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate @nainte de @nceperea

operatiei de sudare a @mbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin

taierea !aftuirilor. Daca micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea

pieselor, este necesar sa se faca @ncarcarea lor cu sudura. +u se admite sub nici

un motiv introducerea @n rost a unor adaosuri

formate din srma, electrozi, etc.

2.,.. Sudarea propriu'5isa

27


28/41

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera

ulterior cu sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor

prin stropiri de metal topit.

Se interzice racirea fortata a sudurilor. Kgura de sudura se va @ndeparta

numai dupa racirea normala a acestora. 7a sudarea automata si semiautomata,@ndepartarea fluxului trebuie sa se faca la o distanta de cel putin $ m de arcul

voltaic.

7a sudurile cap la cap, @nainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei

suduri se va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arcaer pna se

obtine o suprafata metalica curata. In cazul folosirii procedeului aerarc este

obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pna la @ndepartarea completa a

materialului ars.

Sudurile de prindere 6!aftuire9 se acopera @ntodeauna complet cu cordonul

propriuzis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de @nc!eiere. In acest

scop primul strat va @ncepe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea

acoperi complet eventualele cratere,

realiznduse cordoane fara @ngrosari bruste @n dreptul !aftuirilor.

Sudarea va @ncepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.

Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona @mbinarii sa se

raceasca. Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi &''o#. 67a

@mbinarile scurte, se va lasa pentru racire un timp de 2( minute @ntre doua

straturi succesive de sudura9.

2.,.( Sudarea !anuala

)lectrozii pentru sudura manuala se vor alege @n functie de marca otelului.

Se vor avea @n vedere urmatoarele

In timpul sudarii, arcul electric se mentine ct mai scurt, efectund mici

pendulari perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor

pendulari mari, prin care la fiecare strat depus sa se acopere @ntregul rost de

sudare. =ltimul strat se va putea executa cu acoperirea @ntregului rost1

7a @mbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul

subansamblului catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fieexecutate simultan de doi sudori @ncepnd de la mijloc spre capete1

7a stabilirea regimului de sudare se va avea @n vedere alegerea diametrelor de

electrozi astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina @mbinarii1

Sudarea manuala a @mbinarilor cap la cap se va executa de preferinta @n plan

orizontal1

+umarul de straturi la @mbinarile cap la cap se va stabili prin procesul

te!nologic si va fi @n functie de marca otelului.

Fiecare strat de sudura la @mbinarile cap la cap se va depune @n mod obligatoriu

de la un capat spre celalalt. +u se admite sudarea de la cele doua capete sprecentru.

28


29/41

Fiecare strat se va depune @n sens invers celui parcurs pentru depunerea

stratului precedent.

2.,.). Sudarea auto!ata-aterialele de adaos 6srma, flux9 trebuie sa @ndeplineasca conditiile

prevazute in prescriptiile in vigoare.

Ingrosarile rezultate la @nceperea si @nc!eierea cordoanelor se vor netezi

prin polizare 6@n cazul cnd nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele

sudurilor9.

Sudarea automata a @mbinarilor de colt se va executa orizontal @n jg!eab,

asigurnduse patrunderea necesara.

7a depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului

respectiv fara a fi necesara @ntreruperea procesului de sudare.

Daca @n mod accidental se @ntrerupe procesul de sudare al unui strat, el se

va relua in mod obligatoriu @n acelasi sens si ct mai repede.

7a fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime

poansonul sau pe metalul de baza @n locuri vizibile, la circa 2' mm distanta de

axul cusaturii si anume la mijlocul lungimii la cordoane de $ m si de la @nceput

si sfrsit la cordoane mai lungi de $ m.

Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc.

Suprafata cusaturilor trebuie sa fie ct mai neteda si uniforma. Se vor evita

crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de sudura iar craterele se vorcompleta cu sudura. +u se admite matarea sudurilor.

Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute @n

procesul te!nologic @n conformitate cu proiectul de executie

2.,.*. Controlul operatiilor de sudare si a @!binarilor sudate#ontrolul operatiilor de sudare si a @mbinarilor sudate se executa @n fazele

principale ale procesului de sudare, dupa cum urmeaza

a. Controlul materialelor de adaos acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor si normativelor in vigoare. In timpul executiei

se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos, pastrarea si uscarea

lor @n bune conditiuni. -aterialele necorespunzatoare sau cele care

prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare.

b. Controlul procesului de sudare @n timpul procesului de sudare se va

verifica respectarea @ntocmai a prescriptiilor din procesul te!nologic

si proiectul de executie. Se va verifica respectarea aplicarii corecte a

procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului desudare.

29


30/41

#ordoanele de sudura se vor verifica

@ntre straturi vizual, cu lupa, iar @n caz de dubii si cu lic!ide penetrante1

cordoanele finale vizual, cu lupa, cu lic!ide penetrante 6@n caz de dubiu9 si cu

instrumente de masurat.

2.,.+. %relucrarea dupa sudareDupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor

din proiect si procesului te!nologic.

Prelucrarea se va face @n general prin polizare sau asc!iere, urmata de

polizare. izurile rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului @n

piesa respectiva. )ste interzisa prelucrarea finala perpendicular pe directia

efortului.

2.,.,. Conditii de calitate ale pieselor7 ele!entelor7 subansa!blelor sicusaturilor sudate

a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.

Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de J

&''#.

Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile

necesare, coeficientul de dilatare termica liniara fiind a L $& x $'(.

Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor

sudate sunt cele specificate in STAS ;(;%' 00 pct. &.3.$ ... &.3.2 si anume

tabelele $, & si 3, cu urmatoarele limitari si precizari abateri limita la lungimea pieselor secundare J& ... < mm

abateri limita la lungimea grinzilor principale

pana la desc!ideri de / m inclusiv J' ... < mm

la desc!ideri mai mari de / m J' ... ( mm

abateri limita la stalpi frezati 6cu lungimea intre


31/41

in celelalte portiuni ale grinzilor "%


32/41

pe de o parte sint criteriile legate de metalul de baza si metalul de adaos folosit

6clasa de calitate a otelurilor, tipul electrozilor sirmei si fluxului9, de modul de

pregatire a pieselor si de te!nologia de sudare1

pe de alta parte sint criteriile bazate pe valorile admisibile ale defectelor

aparente, ale celor ascunse si respectiv pe caracteristicile mecanice aleimbinarilor sudate. Pentru imbinari cap la cap executate cu sudura in adincime

se stabilesc cinci clase de calitate.

Primele clase cuprind oteluri calmante si normalizate, otelurile cu

tenacitate ridicata care se sudeaza cu electrozi sau sirme de calitate superioara pe

baza unei te!nologii corespunzatoare.

>alorile admisibile ale abaterilor aparente 6geometrice9 si ale defectelor

ascunse 6detectate radiografic9 pentru diferite clase de calitate se stabilesc in

ordine descrescinda1 astfel clasa I corespunde defectelor celor mai reduse, iar

clasa a >a, defectelor maxime.

2.,.1&. Controlul calitatii.#ontrolul de calitate al subansamblurilor si al @mbinarilor lor sudate se

face de catre organele competente ale furnizorului.

#ontrolul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.

7a acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS ;(;%'

B00.

Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor @n locurile de

@mbinare cu alte elemente.

Furnizorul lucrarilor va face, prin sondaj, @ncercari la rupere pe epruvetedin materialul de baza folosit 6otelul9 si @ncercari pe epruvete sudate, conform

S )+ 0/2%$//; .

2.,.11. Re!edierea defectelor.emedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la

controlul final al unui subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile

din proiect sau a realizarii clasei de calitate a cusaturilor sudate prevazute in

proiect sau in procesele te!nologice de sudare se stabilesc de inginerul sudor al

uzinei responsabil cu lucrarea.In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna

cu organul de supraveg!ere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de

remediere care vor fi analizate si avizate de comisia ISI-, proiectant si

beneficiar.

Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei

te!nologii de remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand

seama si de prevederile prezentului caiet de sarcini si +ormativul # $2' //.

Te!nologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub

conducerea si supraveg!erea directa a inginerului sudor.

32


33/41

Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a

arcului electric, care nu depasesc 2 ? din grosimea pieselor sudate.

#restaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute

mai adanci se vor poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul

de baza urmand sa fie racordate lin si netezite prin polizare in directia eforturilor principale.

Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe

directia eforturilor.

emedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni

mai mari ca cele admise se face prin excavare cu pereti inclinati de $%&' ... $%2'

si apoi resudare.

emedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din

cusaturile sudate se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.

Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin

polizare sau taiere cu discuri abrazive1

rabotare1

daltuire sau craituire cu dalta pneumatica1

taiere prin procedeul arc aer.

Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza

cu oc!iul liber si cu lupa, de catre maistru si inginerul sudor, pentru a se

convinge ca intregul defect a fost eliminat, dupa care se face resudarea portiunii

excavate.

Te!nologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni

interne minime, se stabileste de inginerul sudor.Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a

exista convingerea ca lucrarea a fost corect executata.

In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua

radiografie sau o examinare cu ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a

fost complet eliminat.

acordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se

face prin polizare.

+u se admit mai mult de doua remedieri in acelasi loc.

Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in4fisele de urmarire a executiei4.

Te!nologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste

tolerantele admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub

supraveg!erea si raspunderea acestuia.

In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de

('''# si prin presare usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald

albastru 6&''' .... 3'''#9 sau prin ciocanire.

In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se

marc!eaza pe piese si se noteaza in fisierele de urmarire a executiei.

33


34/41

2.,.12. ;arcare.Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la

santier, se va marca cu vopsea rezistenta la intemperii.

Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate

tipul elementului conform denumirii din proiect1 numarul de ordine de fabricatie 6numerotat de la $ la numarul total91

pozitia piesei sau subansamblului @n ansamblul piesei 6stnga, dreapta,

centrala,marginala9.

Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul

de pozitie al piesei 6@n extrasul de laminate9 si eventual plansa cu detalii.

2.,.13. %reasa!blarea.Fiecare parte de obiect va fi preasamblata @n uzina, se va verifica

colinearitatea barelor, respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi

se va expedia dupa dezasamblare si coletare.

7a coletare se va tine seama de gabaritele de transport #F sau A=T*.

2.,.1. Certificat de calitate.Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera

un certificat de calitate care sa ateste ca subansamblul este calitativ si

dimensional corespunzator proiectului si #aietului de sarcini.

+u se va primi nici un subansamblu fara sa fie @nsotit de certificatul de calitate

respectiv.

2.,.1(. Depo5itare si transport.Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se

va face att la uzina, ct si @n drum spre santier, @n asa fel @nct acestea sa nu se

deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele metalice, iar partile neprotejate prin

vopsire sa fie aparate de rugina.

2.,.1). %rotectia constructiilor !etalice contra coro5iunii.Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde

indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, stergereacu carpe, bumbac, calti, uecarea cu aer cald

indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare

pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.

indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice 6polizare, sablare9

indepartarea micilor defecte de suprafata 6porozitati, denivelari9 prin acoperire

cu sudura si slefuire

Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea

suprafetelor si nu trebuie sa depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei

portiuni de suprafata a elementului care se protejeaza.In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund.

34


35/41

+u se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile

imbinarilor cu buloane, suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin

sudura.

Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.

3. C$NSTR-CTIA ;ETA"ICA. E/EC-TIA %E SANTIER.3.1. ASA;"AREA SI ;$NTA:-" C$NSTR-CTII"$R ;ETA"ICEC$N0ECTI$NATE =N -9INA

Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si

confectiilor metalice, se vor respecta indicatiile de la cap.&.

Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice

confectionate @n uzina dect numai daca sunt @nsotite de un certificat de calitate.

*rganele de control te!nic ale furnizorului vor verifica prin sondaj

calitatea pieselor metalice confectionate @n uzina si respectarea proiectului,

prezentului #aiet de sarcini si reglementarile te!nice in vigoare.

Inaintea asamblarii, subansamblurile vor fi verificate.

In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare, se vor

amenaja platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii.

Procesul te!nologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi

stabilit de organele te!nice ale furnizorului, @n conformitate cu proiectul si#aietul de sarcini.

3.2. S-D$RIISudorii care executa @mbinarea tronsoanelor pe santier cu ajutorul

sudurilor de montaj, vor trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe

practice executate @n pozitia @n care vor suda pe santier dupa care vor fi

autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au dovedit

@nsusirea cunostintelor teoretice si practice.

Autorizarea se va face pe baza Instructiunilor IS#I @n vigoare, de catreserviciul te!nic al furnizorului si se va consemna @n scris.

Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar @nregistrat la #,

cu care va marca fiecare cordon de sudura executat de el, in vederea identificarii

ulterioare.

+u se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor

neautorizati sau care sa nu foloseasca poansonul de marcaj.

=nitatile care executa imbinari sudate de nivelurile " si # trebuie sa

utilizeze sudori calificati si certificati conform S )+ &0;$$//3.

=nitatea de executie este obligata sa tina un registru cu evidenta sudorilorsi poansoanelor.

35


36/41

Imbinarile de nivelurile ", # si D vor fi marcate, conditie obligatorie

pentru admiterea la controlul final, indiferent daca imbinarea este realizata in

uzina sau pe santier.

Poansonul se aplica in urmatoarele conditii

la 2' mm de cusatura1 un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 2'' mm1

cel putin cte doua poansoane la capete, pentru cusaturi mai lungi de 2'' mm,

fara a depasi &''' mm intre ele1

marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa in evidenta printrun marcaj

suplimentar 6vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta la intemperii9.

)ste interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur inc!is

6pentru eliminarea concentratorilor de eforturi9.

3.3. S-D-RA7a executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din

prezentul #aiet de sarcini.

3.. ;ATERIA"ESe vor folosi calitatile de otel specificate pe planse

S23(:R

ToleranteTolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt celedin STAS ;(; % ' B 00 si prezentul #aiet de sarcini.

3.(. C$NTR$"-" E/EC-TIEIFurnizorul va asigura prin organe competente, controlul te!nic ne@ntrerupt

al operatiunilor de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui

subansamblu sau element, att la sol ct si la montaj.

#ontrolul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin

masuratori dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea

cordoanelor de sudura de la @mbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelorla asamblare si a celor de montaj .

7ucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate,

pe faze de executie, de un delegat permanent al clientului.

3.(.1. Exa!inarea nedistructi#a a i!binarilor sudate

a 8erificarea aspectului>erificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si

eliminatorie, pe laminate, piese si imbinari sudate, in toate fazele de executie, in

36


37/41

scopul depistarii defectelor de suprafata si a zonelor cu eventuale abateri

geometrice.

)xaminarea aspectului se face vizual in procent de $''? pentru toate

laminatele, pieselesi imbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, inainte

de vopsirea elementelor si dupa indepartarea zgurii, in conditiile prevazute intabelul 2 din +ormativul #$2'//.

#ontrolul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii

sudate, pe o latime adiacenta de minimum &2' mm in stnga si in dreapta

sudurii, cuprinznd si verificarea existentei poansonului sudorului in conditiile

prevazute la punctul 3.&$ din +ormativul #$2'//.

Degradarile laminatelor, produse prin coroziune sau manipulare, nu

trebuie sa depaseasca conditiile impuse la livrare.

Defectele admise pentru debitarea 6termica, mecanica etc9 si prelucrarea

pieselor sunt prevazute in tabelul 3 din acelasi normativ.

Defectele admise in faza finala, pe imbinarea sudata sunt prevazute in

tabelul (, in functie de nivelul de acceptare prevazut in proiect.

;asurarea di!ensiunilor eo!etrice7 a abaterilor eo!etrice si adefectelor de suprafata

-asurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor de la forma prescrisa si

a defectelor de suprafata, constituie un control eliminatoriu pentru piesele care

nu se incadreaza in conditiile prevazute in tabelul 3 si pentru imbinarile sudate

care nu se incadreaza in conditiile prevazute in tabelul (.

>erificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul te!nicilor indicate inSTAS $'2(


38/41

se va extinde examinarea nedistructiva la un numar sau lungimi duble de

imbinari fata de cele prescrise la examinarea initiala1

daca si in acest caz se mai gasesc defecte care declanseaza c!iar o singura

imbinare,se va trece la a doua extindere a examinarii, prin verificarea restului

imbinarilor sudate, astfel ca in final procentajul examinat sa fie de $''?.)ste obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la

examinarea initiala, la prima sau la a doua extindere, dupa care imbinarea va fi

supusa din nou examinarii.

3.(.2. Exa!inarea ultrasonica co!binata cu radiatii penetranteInterpretarea finala a rezultatelor examinarii ultrasonice se face dupa

examinarea cu radiatii penetrante 6examinare combinata9.

)xaminarea ultrasonica se foloseste in faza finala de executie, in proportii

diferentiate pe niveluri de acceptare, dupa cum rezulta din tabelul 2.

)xaminarea cu radiatii penetrante trebuie sa respecte volumul procentual

prevazut in tabelul 2.

Se examineaza ultrasonic numai imbinarile sudate cap la cap, in conditiile

prevazute in STAS /22&0; #ontrolul ultrasonic al imbinarilor sudate cap la

cap prin topire.

>erificarea, reglarea si calibrarea defectoscoapelor ultrasonice, a

palpatoarelor si a instalatiei in ansamblu se face cu ajutorul blocurilor de

calibrare in onformitate cu S )+ &;/(3 $//2 "loc de calibrare nr.& pentru

examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate.

)xaminarea ultrasonica a imbinarilor sudate in cadrul examinariicombinate se va face in conformitate cu STAS /22&0;, cu urmatoarele

precizari

detectarea zonelor cu defecte se face prin compararea semnalului reflectat, cu

un nivel de referinta, stabilit pe blocuri cu defecte etalon1

imbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri provenite din

discontinuitati, ale caror amplitudini se situeaza sub 2'? din nivelul de

referinta, se considera admise, indiferent de nivelul de acceptare prescris1

imbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri cu amplitudine peste

2'? se considera admise, indiferent de nivel, daca discontinuitatile seincadreaza in limitele acceptate in tabelul ( 6limitele defectelor pentru nivelurile

de acceptare, conform S )+ &20$;$//391

)xaminarea ultrasonica se efectueaza inainte de vopsirea pieselor si a

elementelor.

Personalul care executa examinarea ultrasonica si interpreteaza

rezultatele, trebuie sa fie calificat conform S )+


39/41

penetrante, adica dublarea procentajelor initiale la prima extindere si controlul

integral 6procentaj $''?9 la a doua extindere.

3.). CAIET-" DE E8IDENTA A ;$NTA:-"-I C$NSTR-CTII"$R;ETA"ICE

Furnizorul lucrarilor este obligat sa @ntocmeasca si sa tina la zi, #aietul

de evidenta a constructiilor metaliceO. )ste preferabil ca acest caiet sa fie

@ntocmit de o singura persoana .

Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie

partiala sau totala a lucrarii.

Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca

acest caiet nu este completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de

lucrare care se receptioneaza.

Dupa receptie acest caiet va fi predat #lientului care @l va pastra anexat la

#artea #onstructieiO.

. RECE%TIA "-CRARI"$R DE C$NSTR-CTII7a receptia lucrarilor de constructii se vor verifica corectitudinea

executarii @mbinarilor sudate, precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor

metalice pe santier.

Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la

constructiile metalice.

Instructiunile de santier cu SIP se vor executa si verifica conform cu

Instructiunile te!nice # $33/2.

eceptia structurii se va face, conform reglementarilor in vigoare privind

efectuarea receptiei obiectivelor de investitie, tinind seama si de prevederile pct.

2.3. din STAS ;(;%'/3.

(. DIS%$9ITII 0INA"EIn timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare

@ntocmirii cartii constructiei, respectiv proiectul care a stat la baza executiei,

dispozitiile de santier emise pe parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de

receptie calitativa si de lucrari ascunse @ntocmite pe parcursul executiei, precum

si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de @ncercari etc.

)ventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau

sprijinul proiectantului.

39


40/41

). INTRETINEREA C$NSTR-CTIEIIn timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiei sa

nu fie @ncarcate peste limitele admise @n proiect.

Depunerile de material industrial vor fi @nlaturate la intervale regulate

astfel @nct acestea sa nu depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program @ntocmit @n acest sens de beneficiar.

Periodic se va face o verificare te!nica a starii constructiei. Dupa

evenimente cu caracter exceptional 6cutremure, incendii, explozii, avarii

datorate procesului de exploatare etc.9 se va face @n mod obligatoriu verificarea

starii te!nice a constructiei.

*. %R$TECTIA =;%$TRI8A C$R$9I-NII7a executia si montajul confectiei metalice, vor fi respectate prevederile

din CP $$$ &''


41/41

umiditatea relativa a aerului sub ;' ?, conform STAS $';'&%$03, daca nu se

specifica altfel de catre producatorul de materiale.

Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupa cel

mult 3 ore de la pregatirea suprafetelor elementelor din otel.

Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplicanumai pe suprafete curate, lipsite de apa, praf sau de impuritati.

Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu, lipsit de @ncretituri, basici

sau exfolieri, fisuri, neregularitati.

#uloarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata

elementului si nuanta culorii trebuie sa difere de la strat la strat pentru a permite

verificarea numarului de straturi aplicat.

+umarul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafata

pieselor din otel trebuie sa realizeze grosimea totala minima prevazuta @n

proiect, inclusiv la colturi si muc!ii.

#ifra minima de aderenta admisa la sistemele de protectie prin vopsire

este & pentru clasele de agresivitate $ m si & m si $ pentru clasele de agresivitate

3 m si < m. Aderenta se va determina conform S )+ IS* &

caiet de sarcini x1

Documents