CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE CONSOLIDARE FUNDATIE CONTINUA

1. GENERALITĂTI

DENUMIREA PROIECTULUI: “SOLUTIA DE SUBZIDIRE CONTINUA RIGIDA”

AMPLASAMENT: Cluj-Napoca, jud. Cluj

FAZA: P.T. + D.E. (Proiect tehnic + Detalii Execuţie)

DATA ELABORĂRII: Aprilie 2013

Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconstituire

Este necesara, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii generale a constructiei si, in particular, a ele -mentelor care se vor reface, inainte de inceperea lucrarilor.

Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din descrierea temei de proiectare ne pot da oferio imagine de ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate atat din punctul de vedere al proiec -tarii, cat si din punctual de vedere al punerii in practica a solutiilor adoptate. Astfel:

- Consolidarea este refacerea sau innoirea oricărei părţi a construcţiei (a unor elemente sau ansamblu deelemente) in scopul obtinerii unei capacitati structurale sporite, de exemplu, capacitate de rezistenta superioara,rigiditate mai mare, ductilitate mai ampla;

- Reparatia este refacerea sau innoirea oricărei partii degradate sau avariate din constructii cu scopul de a obtine acelasi nivel de rezistenta, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel anterior degradarii;

- Remodelarea este refacerea sau innoirea oricarei parti a constructiei avand ca effect schimbarea functiu -nii sau a gradului de ocupare;

- Interventia (structurala sau/si nestructurala): concept care include termeni de consolidare, reparatie siremodelare;

- Reabilitarea este refacerea sau innoirea unei constructii degradate pentru a asigura acelasi nivel al func-tiunii pe care il avea clădirea inainte de degradare.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Realizarea constructiei impune executantului cunoasterea si folosirea integrala a legislatiei actuale in domeniu.Din acestea, câteva sunt de caracter general, care completează reglementările specifice categoriilor de lucrări pe capitole:

C-169-88: Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile si industriale

C-29-85: Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietel I...VI)

P-10-86: Normativ privind proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii STAS 1243-88:Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pământurilor. STAS 3950-81 :Geotehnica. Terminologie, simboluri si unităţi de măsură. STAS 6054-77 :Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. STAS 3300/1-85 : Teren de fundare. Principii generale de calcul. STAS 3300/2-85 :Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundării directe. STAS 1913/13-83 :Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea

Proctor. C 239-92: Îndrumător tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al presiunii

pământului, prelucrări de susţinere si al stabilităţii taluzurilor si versanţilor la acţiuni seismice.: Ghid pentru execuţia compactării in plan înclinat si orizontal.

NE001-96: Cod de proiectare si execuţie construcţii fundate pe pământuri cu umflări si contracţii mari

C196-86:Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de fundaţii

P7-92:Normativ privind executarea si exploatarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire.

La lucrările de cofraje, esafodaje, se vor avea in vedere următoarele standarde si normative de referinţa: STAS 9824/0-74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a c-tiilor. Prescriptii generale. STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a c-tiilor civile, industriale si

agrozootehnice. C 11 – 83 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea în c-tii a panourilor din placaj pt.

cofraje (B.C. 4/1975). C 83 – 75 Îndrumator privind executarea trasarii de detaliu în c-tii NE 012-2010 Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton

precomprimat. Catalog de schele, boburi si elemente metalice de inventar pentru realizarea esafodajelor si

sustinerea cofrajelor - proiect IPC nr. 7069/1 (1972).

La lucrările de betonare se vor avea in vedere următoarele standarde si normative de referinţa: NE 012-99 : Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton

precomprimat. STAS 438/1,2,3,4-98: Produse de otel pentru armarea betonului ST 009-96: Specificatie privind cerinte si criteriide performanta pentru armaturi. SR 1500/96: Cimenturi compozite SR 1500-96: Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V SR 388/95: Ciment Portland SREN 3011-96: Metode de incercare a cimenturilor.Metode de

prelevare si pregatirea probelor de ciment P 100-92: Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale,

agrozootehnice si industriale. STAS 10107/0-90:Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton

precomprimat. STAS 8625-90: Aditiv plastifiant mixt pentru betoane. STAS 5511-89: Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton armatura. STAS 1275-88: Determinarea rezistentelor mecanice la betoane C149-87: Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru

elemente de beton si beton armat C 56-85: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii. C 26-85: Incercari nedistructive ale betonului C 16-84: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii STAS 790-84: Apa pentru betoane si mortare STAS 6652/1-82: Incercari nedistructive ale betonului.Clasificare si indicatii generale. C 54-81: Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor STAS 1799-81: Constructii de beton armat si beton precomprimat. Tipul si freceventa incarcarilor

pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor STAS 8573-78: Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment STAS 1667-76 : Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare. STAS 35189-76: Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii la apa. C 56-85:Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii. C150-84: Normativ privind calitatea imbinarilor sudate. C16-84: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii. C 28-83: Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton. STAS 1125/1-81; 1125/2-81: Electrozi pentru sudarea metalelor. STAS 500/1,2,3-80: Oteluri de uz general pentru constructii.

3. MATERIALE

Materialele utilizare pentru prepararea betoanelor trebuie sa indeplineasaca urmatoarele caracteristici:1. Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul de utilizare sunt

precizate in capitolul 4.1 din NE 012-99.2. Inainte de utilizare se va verifica calitatea agregatelor conform prescriptiilor din capitolul 4.2 6

din NE 012-2010.3. Apa pentru prepararea betoanelor se poate folosi din reteaua publica sau alta sursa dar respectand

conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.4. Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.

Beton simplu: - betonul marfa C8/10 (livrat de statiile de betoane, insotit de fisa de calitate)- la prepararea betonului se va folosi cimentul HII/A-S32,5 a carui conditii tehnice de receptie si livrare sunt reglementate prin SR EN 197-1:2002

- agregate de balastiera: sorturi 0-7mm, 7-16mm, 16-31mm (sorturile de agregate trebuie să indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR.EN 12620+A1:2008)- apa (verificata intr-un laborator de specialitate)- mortar de ciment pentru matare

Cofraje: - panouri de cofraj cu astereala din scanduri rasinoase;- cherestea de rasinoase;- placaj pentru lucrari de exterior;- material auxiliar marunt – tiranti, buloane, cleme, bolturi;- suruburi cu cap inecat pentru lemn;- cuie filetate (tip B sau D);- emulsie parafinoase „SIN”;

4. UTILAJE

In funcţie de tipul materialelor, sunt alese utilajele de sapaturi, terasare si de compactare, pentru transportul cofrajelor si punerea in opera a betonului.

Utilajele folosite la subzidire sunt de mica mecanizare.- betoniera- masina de taiat si perforat- lopata- ciocan- galeata- roaba

5. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII

Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente pentru realizarea legaturii cu fundatiile noi va consta in principal in urmatoarele:

- dezvelirea fundatiilor se va face pe exterior pana la cota de fundare precizata in detaliile din proiect, re -spectiv -1.20m;

- curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de eventuale zone de beton slab care se dezintegreaza lalovirea usoara cu ciocanul;

- curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar putea impiedica betonarea sau armarea cama-suielilor;

- executarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare pentru asigurarea latimilor subzidirii conformproiectului;

- sprijinirea sapaturilor, printr-o metoda simpla;- turnarea betonului de egalizare;- executarea conform prevederilor din proiect, a eventualelor hidroizolatii;- montarea cofrajelor si sprijinirea acestora prin spraituire;- intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor verbale de faze determinante;- turnarea betonului in subzidire cu subbetonare, astfel incat sa se realizeze un contact perfect cu talpa

fundatiei existente;

5.1 EXECUTAREA SAPATURII PENTRU SUBZIDIRE

Trasarea tronsoane de subzidire fundaţii 1, 2, 3, 4, 5; Executarea tronsoane subzidire fundaţii 1, 2, 3, 4, 5;

Inainte de inceperea executiei subzidirii fundatiilor se vor efectua cel puţin 3 sondaje locale, pe fiecare ax al structurii, la fundatia constructiei existente pentru a se stabili cotele finale de fundare, geometria fundatiilor şi tipologia acestora,conform situatiei reale din teren, pentru eliminarea tutror situatiilor neplăcute ce pot aparea in executie.

Inceperea actiunii de subzidire a fundatiilor se va face numai dupa realizarea organizarii de santier, privind instruirea personalului, asigurarea materialelor si a utilajelor.

Este obligatoriu ca executia subzidirii fundaţiilor să se facă in conditii meteorologice bune, prin metoda tronsonarii in sah. Astefel, se vor trasa 5 tronsoane, cu lungimea de 90cm, 1.00m respectiv 1.10m (conform planului de amplasare tronsoane), iar tipologia executiei acestora, va fi prin respectarea urmatoarei ordine: se va incepe prin cu tronsoanele notate cu 1, si se va continua crescator conform notarii, cu tronsoanele notate cu 2,3,4 si 5, la minim 7 zile diferentă intre tronsoane .

- se va asigura o supraveghere calificată si competenta pentru astfel de lucrări;

- fluxul executiei va fi continuu;- se va urmari continuu pe durata subzidirii starea fizica a peretilor de zidarie;- se vor folosi betoane cu priza cat mai rapida (turnarea betonului se va face imediat dupa realizarea

sapaturii);- se va asigura omogenizarea betonului in fundatii;- daca in cursul executiei vor aparea fisuri pe peretii de zidarie se va chema urgent proiectantul;- este obligatoriu realizarea unui sistem de sprijiniri ale planseelor si peretilor existenti pe tot timpul

realizarii subzidirii fundatiilor;- se execută tronsoanele de subzidire ale fundatiei 1, 2, 3, 4, 5, astfel incat betonul se va afla cu 5cm mai

jos fata de nivelul talpii fundatiei;- talpa subzidirii se va incastra 10-20cm in terenul bun de fundare;- dupa intarirea betonului, in spatiul ramas liber se bat pane de otel sau lemn de esenta tare (stejar) pe

aproximativ 2/3 din grosimea peretiilor; pe fiecare tronson se vor bate 2 pane;- spatiul ramas liber se va umple prin matare cu ciment de mortar M100T (uscat)- intre turnarea betonului in corpul subzidirii si executarea matarii trebuie sa existe o perioada de minim

24 ore

Este obligatoriu ca sapatura pentru realizarea infrastructurii sa se execute manual, si nu mecanizat pentru a nu se produce vibratii, care ar putea afecta rezistenta si stabilitatea structurii de rezistenta. Sapaturile se vor mentine deschise, strict numai timpul tehnologic minim posibil de realizare a fundatiilor noi; mentinerea sapaturilor deschise, mai mult decat este necesar din considerente tehnologice, conduce la schimbarea proprietăţilor pamantului inclusiv de sub fundatiile existente ale cladirii.

Fisurile in peretii de zidarie, indiferent de profunzimea acestora, se vor localiza si contabiliza intr-un dosar intocmit la sediul santierului, in care se va specifica lungimea, deschiderea fisurii, adancimea si pozitia acesteia.

Obligatoriu, se vor executa poze si / sau se vor atasa schite cu forma si pozitia acestora pe peretii de zidarie existenti; fisurile peretilor de zidarie, pe timpul realizării subzidirilor, vor fi tinute sub observatie pe tot parcursul lucrarilor de fundare, prin aplicarea unor "martori de poza" - straifuri de sticla montati cu ipsos, pe lungimea fisurii;

"Dosarul cu evidenţa fisurilor la executie", se va atasa obligatoriu la Cartea Tehnică a construcţiei, impreuna cu toate procesele verbale de lucrari ascunse, pentru fiecare categorie de lucrări executata in cadrul santierului; orice neregula aparuta in executie, care s-ar concretiza în aparitia altor fisuri sau modificarea dimensiunilor fisurilor existente, duce obligatoriu la oprirea tuturor lucrarilor si chemarea de urgentă a expertului tehnic care intocmit expertiza tehnica, proiectantul de specialitate care a intocmit proiectul tehnic de rezistenta.

La executia lucrarilor de constructii - montaj se vor folosi numai materiale ( betoane, armaturi, mortare, caramizi, lemn de constructii, etc.) insotite de certificate de calitate care sa ateste gradul de calitate cerut prin proiect si de normativele în vigoare.

Se vor respecta toate prevederile, standardele si normativele in vigoare. Conform Legii nr.10 / 1995, a normativului P130 beneficiarul va acorda atentie comportarii in timp a

constructiei.Ca urmare a acestei situatii este necesara chiar inainte si după inceperea lucrarilor de interventie asupra

structurii de rezistenta, urmarirea comportarii si miscarii constructiei (deplasari, inclinari), conform prevederilor si dupa metodele din normative.

6. CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii lucrarilor se face în conformitate cu Cap.10 din Normele C 140 - 86 din carea prezentam un extras. Inaintea inceperii betonarii se va verifica si daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respective daca:

- s-a indepartat laptele de ciment- s-a indepartat zona de beton necompactat- suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nous i cel

vechi

Constatariile acestor verificari se vor inscribe in procesul verbal de lucrari ascunse.In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:- datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a deposit durata de

transport- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute- conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor prelevarii prebolor- se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate- se asigura mentinerea dimensiunilor si formelor cofrejelor precum si comportarea elementelor de

sustinere si sprijinire- se aplica masurile de protective a suprafetelor libere ale betonului

In condica de betoane se vor consemna:- fisele de transport corespunzatoare etonului pus in lucrare- ora inceperii si terminarii betonarii- temperature mediului (in perioada de timp friguros)- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat- evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc.)In cazule in care conducatorul de lot raspune direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice

in parallel calitatea cimentului si agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului.Constatarile acestor verificari se trec in condica de betoane.La decofrarea oricarei parti de constructive se va verifica si consemna in process verbal de lucrari ascunse:

- aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzator (necompactat, seg -regate, goluri, rosturi, etc.)

- dimensiunile sectiunilor transversal ale elementelor- distantele intre diferite elemente- pozitia elementelor vertical (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoaresituate la nivelul

imediat inferior- pozitia golurilor de trecere- pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior.

Calitatea betonului pus in lucrare se considere corespunzatoare daca:- nu se constata defecte de turnare sai compactar (goluri, segregari, intreruperi de betoane, etc.)- la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform- rezultatele incercarilor effectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor nedistructive sunt core -

spunzatoare

Rezultatele apreciarii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura se consemneaza intr-un

process verbal incheiat intre beneficiar si executant.Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate, se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun. 7. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia structurii de rezistenta se efectueaza pe intreaga constructive sau pe parti de constructive (fundatie, tronson, etc.) in fuctie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stability de proiectant impreuna cu beneficiarul si executantul. Aceasta receptive are la baza examinarea directa efectuata de trei factori pe parcursul executiei. Suplimentar se va verifica:

- existent si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor verbale de verificare a calitatii betoanelor dupa decofrare s de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare

- constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC sau a altor rgane de con-trol

- confirmarea prin process verbal a executarii corecte a masurilor prevazute in diferite documente exami -nate

- consemnarile din condica de betoane- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului- incadrarea in abaterile admise- respectarea conditiilor tehnice impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia betonului,

gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.- orice alta verificare considerata necesara.

Verificarile effectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un pre -ces

verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si executant, precizandu-se in cncluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge. In cazul in care se constata deficient in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. Receptia partial va consta din efectuarea tutror verificarilor mentionate cu exceptia examinarii rezistentei be -tonului la varsta de 28 de zile care se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. In asemenea sitiuatie, proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii. In cazul constructiilor cu character deosebit in ceea ce priveste alcatuirea constructive sau tehnologia de exe -cutie sau a celor de importanta deosebita, prin proiect se poate prevedea ca receptia structurii de rezistenta sa se faca prin incercari in SITU. Receptia constructiilor de beton se va face in conformitate cu prevederile LEgii nr. 8/1977.

8. MASURI DE PROTECTIA MUNCII ŞI PREVENIREA INCENDIILOR

8.1. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru protectia muncii: - Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructi MLPAT 9/N/15.03.93;- Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de montaj utilaje şi constructii metalice elaborat de

IPC si TMUCB;- Prescriptii tehnice C15/1984, colectia ISCIR.

La executia lucrarilor, precum si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor proiectate, se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care vizeaza activitatea pe santier.

8.2. TEHNICA SECURITATII MUNCII

La executie se vor respecta prevederile Regulamentului pentru protectia muncii si igiena muncii eleborat de MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 si Legea securităţii si sănătăţii in muncă nr. 319/2006.

Toţi muncitorii vor fi instruiţi cu normele de protecţie a muncii corespunzătoare lucrărilor pe care le exe -cută, cuprinse in volumul I al “Normelor specifice de protecţie a muncii pentru lucrări de construcţii montaj”.

Instructajul va fi inscris in fisa individuală de protecţie a muncii, care va fi completată si semnată de titu -lar si de cel care a efectuat instructajul, in aceeasi zi.

Muncitorii vor fi dotaţi cu echipamente de protecţie corespunzătoare (cască de protecţie, centuri de sigu-ranţă, ochelari de protecţie, manusi, etc.).

Se vor lua măsuri speciale (imprejmuiri, plăci avertizoare, personal de pază etc.) pentru cazurile in care se dezafecteaza planseele actuale si sunt elemente (grinzi de lemn, structura pardoseli, etc) ce pot cadea acciden -tal si pot produce accidentarea personalului santierului sau a persoanelor ce trec intamplător prin zona de lucru.

Se interzice supraîncărcarea planseelor existente cu materiale rezultate din demolări, cu utilaje etc.Se vor lua măsuri speciale ca elementele ce cad accidental in timpul execuţiei să nu provoace vătămări

persoanelor care trec intamplător prin zona de lucru.Ori de cate ori se aruncă materiale de sus, se va instrui un muncitor cu paza zonei respective, care va

avertiza pe cei care circulă si nu le va permite accesul in acea zonă.Poziţia muncitorilor in timpul operaţiunilor de desfacere va fi, de regulă, deasupra elementelor de demon-

tat.Echipele care execută lucrările de desfaceri si refaceri vor fi dotate, potrivit operaţiilor pe care le execută

cu scule, unelte si dispozitive adecvate (ciocane, tesle, toporisti, dălţi, răngi, clesti, jgheaburi metalice refolosi -bile, scări simple si duble, schele interioare pe capre dotate cu balustrade de protecţie, tărgi pentru transportul ma-terialelor,centuri de siguranta, etc.).

Pentru evitarea caderilor unor elemente grele pe planseele inferioare (grinzi din lemn, grinzi metalice, etc) echipele vor fi dotate cu dispozitive de mica mecanizare cu care vor fi manipulate astfel de elemente – scripeti, palane, macarale, franghii etc.

8.3. MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor sunt stipulate atât în Normativul P118/1999 cât şi în următoarele acte normative:

- Ordonanţa Guvernamentală nr. 60/1997- Ordinul M.I. nr. 775/1998

NOTĂ: În cazul în care beneficiarul şi constructorul optează pentru materiale speciale noi, vor trebui să obţină agrementul instituţiilor abilitate (INCERC, Laboratorul Central în Construcţii) şi însuşit de proiectant conform H.G. 392/94 privind agrementul tehnic pentru materiale.