1

MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI DE VANATOARE

CLUJ-NAPOCA

STR.FABRICII DE ZAHAR, NR. 93/A, CLUJ-NAPOCA, JUD. CLUJ

Tel-fax: 0264 415310, email: itrsvcluj@yahoo.com

CAIET DE SARCINI

RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ FORESTIERĂ PE TERENURI DEGRADATE ÎN PERIMETRUL DE

AMELIORARE PĂŞUNE COMUNALĂ LUNCA MUREŞ, COMUNA LUNCA MUREŞ, JUDEŢUL ALBA

CONTINUARE LUCRARI INCEPUTE IN ANUL 2013 (lucrari ramase din contractul reziliat)

Suprafata totala: 11,97 ha Suprafata plantata in anul 2013: 8,79 ha Suprafata ramasa de plantat in 2014: 3,18 ha Refaceri din calamitati (in 2014): 3,04 ha

NOTA:

Cantitatile necesare de executat sunt cele prevazute in Listele cantitatilor de

lucrari –Formular C5 (anexate)

2014

2

1. Date generale

1.1. Denumirea investiţiei:

Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate constituite in Perimetrul de ameliorare Păşune comunală Lunca Mureş, judeţul Alba.

1.2. Amplasament:

Pe teritoriul administrativ al comunei Lunca Mureş, judeţul Alba.

1.3. Ordonatorul principal de credite:

Ministerul Mediului si Padurilor

1.4. Autoritatea contractantă:

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj Napoca

1.5. Beneficiar:

Consiliul Local al comunei Lunca Mureş, judeţul Alba.

1.6. Proiectantul:

S.C. Zah Ecoserv S.R.L.

1.7. Durata de realizare a investiţiei:

6 ani, până la realizarea stării de masiv.

1.8. Finanţarea lucrărilor:

Fondul de Ameliorare al Ministerului Mediului si Padurilor .

2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

Obiectul prezentului proiect îl constituie reconstrucţia ecologică forestieră pe terenurile degradate.

Acest terenuri sunt improprii pentru culturi agricole sau alte folosinţe datorită scăderii nivelului de troficitate ca urmare a proceselor de eroziune de suprafaţă dar şi a faptului că panta medie a terenului este de 30g, cu variaţii de la 5-45g..

Prin executarea lucrărilor propuse în prezentul proiect se urmăreşte: - instalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri degradate, inapte altor folosinţe; - ameliorarea condiţiilor pedoclimatice şi sanitare; - refacerea echilibrului ecologic în zonă prin refacerea biodiversităţii; - introducerea perimetrului în fondul forestier; - obţinerea de masă lemnoasă; - ameliorarea peisajului local şi general.

3

3. Caracterizarea succintă a teritoriului

3.1 Elemente de identificare a teritoriului

Perimetrul de ameliorare, în suprafaţă de 11,97 ha este situat pe malul drept al râului Mureş. Proprietarul terenului este Consiliul Local al comunei Lunca Mureş .

Perimetrul este constituit din două trupuri, care constituie două parcele, parcela 1 Coasta Mare şi parcela 2 Sub Vii-Gura Arieşului, în suprafaţă totală de 11,97 ha şi prezintă următoarea structură (tabel nr. 3.1.1.):

Evidenţa folosinţelor Tabelul nr. 3.1.1.

Nr. crt.

Categoria terenului Suprafaţa (ha)

Amplasament Coasta Mare – Parcela 1 1 Terenuri apte de plantat 10,18

Amplasament Sub Vii – Parcela 2 1 Terenuri apte de plantat 1,79

TOTAL PERIMETRU 11,97

Datele de identificare cadastrală a terenurilor pe categorii de folosinţă sunt prezentate în tabelul

următor:

Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă Tabelul nr. 3.1.2.

Suprafeţe pe categorii de folosinţe (ha) Nr. crt. Terenuri neproductive

Total (ha)

1. 10,18 10,18 2 1,79 1,79

TOTAL 11,97 11,97

4

Constituirea unităţilor staţionale Tabelul nr. 3.1.3.

Nr. crt.

U.s. Suprafaţa Observaţii

1 1 A 1,38

Versant inferior ondulat, slab la moderat înclinat(5-15g), cu expoziţie însorită, cu slabe fenomene de alunecare, pe marne şi gresii calcaroase, cu soluri pseudorendzinice. Teren înierbat cu Festuca r., Agrostis t., Dactilis g., Alchemilla m., Plantago m., Trifolium sp., Taraxacum o.

2 1 B 6,05

Versanţi puternic înclinaţi(25-40g), cu expoziţia terenului însorită, cu erodisol rendzinic, slab-moderat scheletic, pe marne şi gresii calcaroase, nisipo-lutoase, slab humifere, inierbat în proporţie de 60-70%, cu vegetaţie erbacee reprezentată de Nardus s. Festuca r., Stipa sp., Dactilis g.

3 1 C 2,75

Versant ondulat, cu expoziţie însorită slab la moderat înclinat(5-15g), pe substrate din marne şi gresii calcaroase, cu pseudorendzine moderat erodate, moderat scheletice, cu Festuca r., Agrostis t., Dactilis g., Alchemilla m., Plantago m., Trifolium sp., Taraxacum o., cu slabe fenomene de alunecare. La limita cu u.s. 1A, fenomene de înmlăştinare

4 2A 0,65

Versanţi foarte puternic înclinaţi(35-45g), cu expoziţia terenului însorită, cu regosol superficial, format pe marne şi gresii, cu iviri de rocă la suprafaţă, cu vegetaţie lemnoasă cu stare slabă de vegetaţie pe 0,1S, cu vegetaţie erbacee compusă din Nardus s. şi Sipa l., pe 0,6S.

5 2B 1,14

Versanţi puternic înclinaţi(25-40g), cu expoziţia terenului însorită, cu erodisol rendzinic, slab-moderat scheletic, pe marne şi gresii calcaroase, nisipo-lutoase, slab humifere, inierbat în proporţie de 60-70%, cu vegetaţie erbacee reprezentată de Nardus s. Festuca r., Stipa sp., Dactilis g.

TOTAL 11,97 -

3.2 Condiţii naturale

3.2.1. Relief

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul studiat este situat în Podişul Transilvaniei, în dreapta râului Mureş, aval de confluenţa cu râul Arieş. Este o zonă de dealuri de tip Târnave Sărmaş, care au provenit din fragmentarea accentuată a vechiului podiş nivelat şi cu versanţi activi şi din câmpia aluvială a Mureşului.Expoziţia generală este sudică, în timp ce panta terenului prezintă variaţii de la 10g la peste 35g

3.2.2. Geologie – litologie

Din punct de vedere geologic substratul este alcătuit din nisipuri şi marne calcaroase, aparţinând holocenului superior, din cuaternar, situate pe depozite de sare şi bentonită din tortonian.

3.2.3. Hidrologie

Teritoriul analizat se află în bazinul hidrografic al râului Mureş.

3.2.4. Climatologie

Perimetrul de ameliorare se situează în sectorul de climă continentală-de deal, de adăpost, cu nuanţă oceanică.

5

3.2.4.1. Regimul termic

Temperatura medie anuală este de 9,5˚C. Temperatura lunii celei mai calde se situează în jurul valorii de +20,5˚C, iar a lunii celei mai reci

în jurul valorii de –3,5˚C, astfel amplitudinea termică este de 24˚C. Temperatura medie a perioadei de vegetaţie este în jur de 16,3˚C. Se apreciază că, în contextul dat, temperatura nu constituie un factor limitativ asupra vegetaţiei

forestiere, cu alte cuvinte condiţiile climatice din zonă sunt favorabile dezvoltării vegetaţiei forestiere.

3.2.4.2. Regimul pluviometric

Precipitaţiile atmosferice însumează aproximativ 537 mm anual, cu valorile cele mai mici în cursul lunilor de iarnă(72 mm) şi cele mai mari în cursul verii (216,2 mm).

Indicele de ariditate de Martonne annual este 27 iar cel din perioada de vegetaţie este 15. Stratul de zăpadă are grosime modestă (sub 50 cm) şi durează în medie cca 44 zile.

3.2.4.3. Regimul eolian

Având în vedere poziţia perimetrului studiat, constatăm că frecvenţa cea mai mare o au vânturile care bat din sectorul NE, E şi SE. Viteza medie anuală a vântuli dominant este de 5 m/s. In pădurile din zonă nu s-au produs pagube din cauza vântului.

3.2.4.4. Concluzii privind condiţiile climatice

Elementele climatologice, chiar şi cu un nivel mai scăzut al precipitaţiilor, favorizeză creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei lemnoase pe bază de gorun şi a amestecului acestuia cu alte cvercinee sau specii de amestec cum ar fi frasinul, cireşul, paltinul, teiul, etc..

3.3 Vegetaţia

Din punct de vedere al zonării fitoclimatice, perimetrul studiat se situează în zona de dealuri şi podişuri. Arboretele naturale sunt constituite din gorun, fag, carpen, etc.. În ceea ce priveşte vegetaţia arbustivă aceasta este reprezentată de Rosa canina, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, etc.

Din flora erbacee, pe pasunile de pe versantii inclinati, nesupusi fenomenului de deplasare, se intalnesc asociatii de graminee cum sunt Agrostis tenuis (iarba campului), Festuca sp. (păiuş), Poa pratensis (firuţa), Agropyrum repens (pir), Nardus stricta (păruşca) Stipa lesingyana, etc,

3.4 Soluri

3.4.1. Tipurile şi subtipurile de sol Tipurile şi subtipurile de sol au fost determinate în cursul lucrărilor de teren. În suprafeţele ce fac obiectul prezentului studiu s-au amplasat profile de sol în funcţie de

răspândirea tipurilor genetice de sol şi de configuraţia terenului, după care s-au delimitat unităţile staţionale prin măsurători.

Tipurile de sol identificate în perimetrul analizat sunt pseudorenzine cambice, în diverse grade de eroziune, erodisol rendzinic şi regosol. Au fost luate probe pentru analize de laborator dintr-un profil principal de sol, care a fost analizat în laboratorul de pedologie al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, Secţia Braşov, în vederea determinării caracteristicilor fizico-chimice ale acestuia. Amplasarea profilului de sol este figurat pe harta solurilor anexată studiului.

Tipurile şi subtipurile de sol determinate sunt prezentate în tabelul nr. 3.4.1.1.

6

Evidenţa tipurilor şi subtipurilor de sol Tabelul nr. 3.4.1.1.

Tipul şi subtipul de sol Suprafaţa Nr. crt Denumire Orizonturi ha % 1. Pseudorenzină cambică Aom-Bv-Cpr 4,13 35 2. Erodisol rendzinic Bv-Cpr 7,19 60 3. Regosol 0,65 5

Total 11,97 100

Solul pseudorenzină cambică: prezintă succesiunea de orizonturi Aom-Bv-Cpr. Acest sol s-a

format pe substrate litologice alcătuite din marne, marne argiloase, argile marnoase. Are o structură glomerurală în orizontul Am, şi textură nisipo-lutoasă sau luto-nisipoasă nediferenţiată pe profil. Conţinutul de humus 2,63% în orizontul Ao, la 0% în orizontul Cpr. Reacţia solului este alcalină (pH=7,7-8,12), normal aprovizionate cu azot . Sunt soluri în general fertile, dar pe versanţii cu înclinare accentuată pot fi expuse alunecărilor de teren.

Erodisolul rendzinic: provine din pseudorendzina cambică prin eroziunea în diverse stadii a orizonturilor superioare (Ao, Bv).prezintând aceleaşi caracteristici fozico-chimice ca şi solul din care provine. Fertilitatea acestui sol este scăzută datorită stadiului eroziunii.

Descriere regosol : provine din pseudorendzine format pe versanţi însoriţi, puternic şi foarte puternic înclinaţi, pe alocuri roca la zi, cu conţinut de humus până la 1%, cu conţinut submediocru de azot total, slab aprovizionate cu fosfor mobil. Textura este nisipo-lutoasă, slab structutat.

7

Buletinul de analiză al tipurilor şi subtipurilor de sol Tabelul nr. 3.4.1.2.

U.s. Tip şi subtip de sol Orizont de diagnoză

Nivel -cm- pH Humus Carbonaţi

% Azot total

%

Baze de schimb me %

Hidrogen de schimb me %

Capacitatea totală de schimb

me %

Grad de saturaţie în baze

%

Textura

Ao 0-15 7,77 2,634 - 0,135 24,600 3,750 28,350 86,772 nl 1A Pseudorenzină

cambică Bv 25-35 7,90 1,031 1,325 0,053 - - - - nl Ao/Bv 0-20 8,03 2,748 10,355 0,141 - - - - nl

1C Pseudorenzină cambică Bv 25-40 8,12 0,916 17,397 0,047 - - - - nl

8

Repartiţia unităţilor de studiu pe tipuri de sol Tabelul nr. 3.4.1.3.

U.s. Pseudorenzină cambică

Erodisol cambic Regosol Total

1 A 1,38 - - 1,38 1 B - 6,05 - 6,05 1 C 2,75 - - 2,75 2A - - 0,65 0,65 2B - 1,14 - 1,14

TOTAL 4,13 7,19 0,65 11,97

3.4.2. Concluzii privind condiţiile edafice

Caracteristice zonei luate în studiu sunt pseudorenzinele, soluri formate pe marne şi gresii calcaroase. Procesul pedogenetic în cazul pseudorenzinelor este favorizat de materialele parentale bogate în substanţe nutritive şi cu o activitate microbiologică bună, de relieful cu drenaj extern mai slab, de climatul mai umed şi mai rece şi de vegetaţia forestieră specifică solurilor alcaline. Pentru speciile forestiere troficitatea azotată şi minerală este satisfăcătoare astfel că solurile sunt de fertilitate mijlocie pentru gorun, stejar,frasin, etc.

3.5 Cartarea staţională

Totalitatea regimurilor ecologice ce exprimă staţiunea se rezumă în principal la regimul de umiditate şi regimul de troficitate care sunt influenţate de factori limitativi ca umiditatea estivală şi volumul edafic al solului.

Sintetizând datele prezentate în capitolele anterioare pentru suprafeţele ce urmează a fi împădurite, au rezultat următoarele tipuri staţionale:

TS1 (1,38 ha - 11%) – versant inferior ondulat, slab la moderat înclinat(5-15g), cu expoziţie însorită, cu slabe fenomene de alunecare, pe marne şi gresii calcaroase, cu soluri pseudorendzinice, moderat humifere, eubazice, normal aprovizionate cu azot, cu textură luto-nisipoasă. Prezintă o fertilitate mijlocie spre slabă (datorită expoziţiei însorite a versantului). Pe acest tip staţional (u.s. 1A) se recomandă compoziţia de regenerare 25GO(STR) 50FR(CI, PA, TE) 25CO(LC, PD, PB).

TS2 (2,75 ha – 23%) – versant ondulat, cu expoziţie însorită slab la moderat înclinat(5-15g), pe substrate din marne şi gresii calcaroase, cu pseudorendzine moderat erodate, slab-moderat humifere, eubazice, normal aprovizionate cu azot şi conţinut ridicat de carbonaţi pe tot profilul, cu textură luto-nisipoasă, moderat scheletice. Pe acest tip staţional (u.s. 1C) se propun lucrări de împădurire cu 50PIN 25MJ(CI, JU) 25 PD(LC, CO).

TS3 (7,19 ha – 60%) – Versanţi puternic înclinaţi(25-40g), cu expoziţia terenului însorită, cu erodisol rendzinic, slab-moderat scheletic, pe marne şi gresii calcaroase, nisipo-lutoase, slab humifere. Pe acest tip staţional (u.s. 1B ŞI 2A) se propun împăduriri cu 25PIN 50MJ(CN, PĂ, VIT) 25PD(LC, PB, CO).

TS4 (0,65 ha – 6%) – Versanţi foarte puternic înclinaţi(35-45g), cu expoziţia terenului însorită, cu regosol superficial, format pe marne şi gresii. Pe acest tip staţional (u.s. 2B) se propun împăduriri 100SL(PD, PB, MC).

9

Repartiţia tipurilor staţionale pe unităţi de studiu Tabelul nr. 3.5.1.

Tipuri de staţiuni

U.s. TS 1 TS 2 TS3 TS4

TOTAL Plantat 2013

Rest de plantat 2014

1 A 1,38 - - - 1,38 1,38 0,00 B - - 6,05 - 6,05 4,54 1,51 C - 2,75 - - 2,75 1,37 1,38 2A - - - 0,65 0,65 0,65 0,00 2B - - 1,14 - 1,14 0,85 0,29

TOTAL 1,38 2,75 7,19 0,65 11,97 8,79 3,18

10

4. SOLUŢIA TEHNICĂ

Soluţia tehnică cuprinde tehnologia de pregătire a terenului şi solului, formule de împădurire, tehnica de împădurire, schema de plantare, precum şi lucrările de întreţinere necesare până la realizarea stării de masiv pentru fiecare tip staţional în parte.

Date fiind condiţiile staţionale din perimetrul de ameliorare s-a propus următoarea tehnologie de împădurire:

4.1.Pregătirea terenului:

• Pentru TS1 şi TS2 Pentru tipurile staţionale 1 şi 2, având în vedere condiţiile dificile de instalare a vegetaţiei forestiere

(teren înierbat şi expus insolaţiei puternice în timpul verii, etc.), lucrările de pregătire a terenului au o importanţă deosebită şi constau în pregătirea terenului sub formă de vetre cu dimensiunile de 80x60 cm, la distanţa de 1,0 m pe curba de nivel şi de 2,0 m pe linia de cea mai mare pantă pentru formulele de împădurire cu 5000 de puieţi la hectar. Adâncimea vetrelor trebuie să fie de 15 cm astfel încât stratul înţelenit cu iarbă să fie pătruns şi îndepărtat.

• Pentru TS3 Datorită pantei mari a terenurilor încadrate în tipul staţional 3 este necesară amenajarea de terase

sprijinite cu gărduleţe din lemn în lungime totală de 6112 m (lucrari executate in anul 2013) • Pentru TS4 Pentru tipul staţional 4 nu este necesară pregătirea terenului, plantarea efectuându-se în

despicătură.

4.2.Pregătirea solului:

-cu excepţia TS4, împădurirea terenurilor se va face în teren pregătit anterior sub formă de vetre (80x60x15 cm) şi în teren nepregătit anterior, în gropi obişnuite de 30x30x30 cm.

4.3.Tehnica de împădurire:

- instalarea vegetaţiei forestiere se va face prin plantare; - pentru condiţiile staţionale din perimetrul analizat au rezultat următoarele compoziţii de

regenerare:

Formule de împădurire Tabelul nr. 4.3.1.

Tip staţional

Suprafaţă restante din 2013,

de plantat in 2014 (ha)

Suprafata calamitata in anul 2013,

cu refacere in anul 2014 (ha)

Formulă de împădurire

TS 1 - 0,20 25GO 50FR 25CO, PD, PB

TS 2 1,38 0,63 25SC 50MJ(JU,VI.T) 25PD(LC,PB,CO)

TS 3 1,80 2,04 50SC50MJ(VI.T,PB,LC,PD,CT)

TS4 - 0,17 30SC70SL(PD,PB,MC,CT) TOTAL 3,18 3,04

Nota: Formulele de impadurire initiale au fost modificate conform Avizului CTAS-

M.M.S.C. nr.247/14.11.2013.

11

Pentru plantaţii se vor folosi 5000 puieţi la hectar, cu excepţia TS4 unde se vor folosi 10000 puieţi

la hectar . Schema de plantare va fi de 2,0 x 1,0 (2,0 m între rânduri şi 1,0 m între puieţi pe rând). Având în vedere exigenţele diferite ale speciilor din formulele de împădurire faţă de condiţiile staţionale şi de situaţiile din teren, în toate tipurile staţionale, speciile se vor planta grupat în buchete sau grupe, conform schemei de plantare prezentată grafic la piese desenate.

În tipul staţional 1, pregătirea terenului se va face în vetre (80x 60 cm), iar speciile se vor planta amestecat, primul rând cu frasin iar al doilea rând gorun în alternanţă cu arbuşti, s.a.m.d. Astfel, pentru suprafaţa de 1,38 ha se vor planta 6,9 mii puieţi, din care 1,725 mii cu gorun, 3,45 mii cu frasin, 1,725 mii cu corn.

În tipul staţional 2, plantarea se va face în gropi obişnuite de 30x30x30 cm, cu pregătirea prealabilă a terenului în vetre (80x60 cm). Primul rând se va planta cu mojdrean în alternanţă cu păducel, următorulrând cu pin negru, ş.a.m.d. În tipul staţional 2 pe suprafaţa de 2,75 ha, se vor planta 13,75 mii puieţi, din care 6,875 mii puieţi de pin negru, 3,437 mii puieţi de mojdrean şi 3,437 mii puieţi de păducel.

În tipul staţional 3, plantarea puieţilor de se va face în gropi obişnuite iar pregătirea terenului va consta în amenajarea de terase sprijinite cu gărduleţe pe 25% din suprafaţă, în lungime totală de 850 m/ha. Terasele se vor amenaja din 2 în 2 rânduri, intercalate pe linia de cea mai mare pantă, şi au o lungime de 3 m cu un spaţiu între terase de 9 m. Pe terase se vor planta cîte trei puieţi de pin negru iar între terase, pe rând se vor planta câte trei arbuşti, trei pini, trei arbuşti. Pe rândurile dintre terase se plantează mojdrean. Astfel, în tipul staţional 3 pe suprafaţa de 7,19 ha, se vor planta 35,95 mii puieţi, din care 8,99 mii puieţi de pin negru, 17,98 mii puieţi de mojdrean şi 8,98 mii puieţi de arbuşti.

S-a adoptat un număr mai mare de specii în compoziţiile de împădurire pentru a creşte biodiversitatea, rezistenţa arboretelor la impactul cu factorii biotici şi abiotici dăunători şi implicit la mărirea stabilităţii acestora. Schemele de plantare sunt prezentate detaliat în capitolul – Piese desenate.

În tipul staţional 4 plantarea se va face în despicătură, cu puieţi de sălcioară, fără pregătirea prealabilă a terenului şi solului, cu o schemă de plantare 1x1, rezultând 10000 puieţi/ha, pe o suprafaţă de 0,65ha.

4.4. Protecţia culturilor:

Culturile forestiere în general pot fi afectate de diverşi dăunători biotici sau abiotici. În continuare prezentăm o serie de dăunători care pot afecta plantaţia din perimetru analizat: Costul lucrărilor de combatere nu a fost prevăzut în deviz, ele urmând a se efectua numai dacă este cazul. - insecte care atacă rădăcina puieţilor: cărăbusi, larve sârmă, coropişniţe, omizi de pământ.

Combatere: tratamente chimice cu insecticide granulate care se încorporează în sol la plantare (prin mobilizarea solului). Pentru depistarea atacurilor acestor dăunători se vor face sondaje anuale în terenurile plantate, timp de 3 ani.

- combaterea rozătoarelor: metoda mecanică, cu capcane cu arc şi cu capcane cu plasă de sârmă, care se aşază aproape de galerii, seara înainte de apusul soarelui; metoda chimică, (se aplică în cazul unor densităţi mari de şoareci), găurile de intrare şi ieşire, precum şi locurile de circulaţie se prăfuiesc sau se stropesc cu substanţe toxice şi se astupă. Produsul toxic ajunge în organism odată cu curăţirea blănii. Dintre rodenticidele omologate şi care pot fi folosite în acest scop menţionăm Actosin PCM (prăfuiri), Azodrin 400 WSC CE (stropiri 1l/ha); metoda biologică, presupune protejarea păsărilor răpitoare şi a mamiferelor carnivore.

- protecţia împotriva vânatului: mecanic, prin pungi perforate care trebuie să acopere mugurele şi lujerul terminal al fiecărui puiet sau prin împrejmuirea plantaţiilor; chimic, prin tratarea puieţilor (lujerii terminali) cu substanţe repelente (Silvarom, Cervacol, Protelin, Citarom, etc.), tratarea se va face toamna după încetarea vegetaţiei şi după căderea frunzelor la foioase. Temperatura nu trebuie să fie sub 0g C, întrucât substanţele devin vâscoase şi îşi pierd din adezivitate.

12

4.5.Întreţinerea plantaţiilor:

- completări, 20% în primul an de la crearea culturii forestiere şi 10% în al doilea an, pentru tipurile staţionale 1 şi 4, 25% în primul an şi 10 % în anul al doilea pentru tipul staţional 2 şi 25% în primul an şi 15 % în anul al doilea pentru tipul staţional 3;

- pentru controlul anual al împăduririlor, se vor executa şi materializa un număr de 75 pieţe de probă (fiecare de 100 m2);

- lucrările de întreţinere a plantaţiilor sunt prezentate în tabelele 4.5.1. şi 4.5.2.

4.6.Protejarea perimetrului:

- protecţia perimetrului de ameliorare Lunca Mureş se va face prin împrejmuirea cu gard de sârmă ghimpată pe pari de lemn, cu lungimea totală de 3,3 km;

- pe limita perimetrului se vor amplasa 10 borne din beton; - paza perimetrului va fi asigurată de un paznic.

Lucrări de pregătirea terenului şi întreţinere propuse pe grupe staţionale Tabelul nr. 4.5.1.

Anul Categoria de lucrări I II III IV V VI

TS 1 – 25GO 50FR 25CO, PD, PB Pregătirea terenului V - - - - - Împăduriri (ha) 1,38-Gr.o - - - - - Completări (%) - 20 10 - - - Întreţinerea culturilor (nr. lucrări/an) 3 2 2 1 1 1 Revizuiri - 1 1 - - -

TS 2 - 25SC 50MJ(JU,VI.T) 25PD(LC,PB,CO) Pregătirea terenului V - - - - - Împăduriri (ha) 2,75-Gr.o - - - - - Completări (%) - 25 10 - - - Întreţinerea culturilor (nr. lucrări/an) 3 2 2 1 1 1 Revizuiri - 1 1 - - -

TS 3 - 50SC50MJ(VI.T,PB,LC,PD,CT) Pregătirea terenului Tg - - - - - Împăduriri (ha) 7,19-Gr.o - - - - - Completări (%) - 25 15 - - - Întreţinerea culturilor (nr. lucrări/an) 3 3 2 1 1 1 Revizuiri - 1 1 - - -

TS4 – 30SC70SL(CT, PD,PB, MC) Pregătirea terenului - - - - - - Împăduriri (ha) 0,65-Ds - - - - - Completări (%) - 20 10 - - - Întreţinerea culturilor (nr. lucrări/an) - - - - - - Revizuiri - - - - - -

V – pregătirea terenului în vetre (concomitent cu plantarea); Gr.o. – gropi obişnuite; Ds. - despicătură.

14

Lucrări propuse Tabelul nr. 4.5.2.

Lucrări de întreţinere

Tip

st

aţio

nal

Su

pra

faţă

-h

a-

U.s.

Pre

găt

irea

te

ren

ulu

i Suprafaţa efectivă de împădurit

-ha-

Formula de împădurire Completări

% Revizuiri Mobilizări Descopleşiri

1 1,38 1A V 1,38 25GO 50FR 25CO, PD, PB 20+10 1+1 3+2+2 0+0+0+1+1+1

2 2,75 1C V 2,75 25SC 50MJ(JU,VI.T) 25PD(LC,PB,CO) 25+10 1+1 3+2+2 0+0+0+1+1+1

6,05 1B Tg 6,05 3 1,14 2B Tg 1,14

50SC50MJ(VI.T,PB,LC,PD,CT)

25+15 1+1 3+3+2 0+0+0+1+1+1

4 0,65 2A - 0,65 30SC70SL(CT, PD,PB, CT) 20+10 - - - TOTAL 11,97 - - 11,97 - - - - -

NOTA: Lucrarile au fost incepute in anul 2013,contractul initial fiind reziliat. Pentru prezenta licitatie lucrarile propuse sunt cele ramase neexecutate si refacerile din calamitati, conform Listelor cuprinzand cantitatile de lucrari (Formular C5)-anexate.

15

Puietii folositi in lucrarile de plantare trebuie sa respecte STAS 1347-04 – Puieţi

forestieri cu talie mică, semimijlocie şi mijlocie, precum si prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 11 din 2004 privind producerea, comercializarea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere.

STANDARDE DE REFERINŢÃ

STAS 5381-90 - Împăduriri şi întreţinerea culturilor silvice - terminologie STAS 9503-79 - Arbori şi arbuşti forestieri - puieţi şi sade de plop şi salcie

SR 6053-97 - Arbori şi arbuşti forestieri – nomenclatura botanică M.A.A.P. - Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a

terenurilor degradate M.A.A.P. - Norme tehnice privind controlul anual al regenerarilor

SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE SI MIJLOACE DE TRANSPORT

Pregătirea terenului şi solului:

- cazma; - lopată; - târnăcop; - sapă de munte; - burghiu săpat gropi.

Plantarea şi întreţinerea puieţilor:

- paie; - cazma;

- lopată; - târnăcop;

16

- sapă de munte; - sârma pichetaj; - picheţi; - mănuşi de protecţie; - tractor cu remorcă

- autocamion.

17

EXECUTAREA LUCRĂRILOR

Probleme generale

Proiectantul va preda antreprenorului amplasamentele compoziţiilor de regenerare, pe baza planului de situaţie, în prezenţa beneficiarului.

Predarea amplasamentelor se va face pe bază de proces verbal încheiat între părţi. La terminarea execuţiei lucrărilor, antreprenorul va anunţa investitorul că sunt

îndeplinite condiţiile de recepţie, solicitând constituirea şi convocarea comisiei. Anterior recepţiei vor fi definitivate toate documentele necesare comisiei, în vederea

încheierii procesului verbal şi a completării “Cărţii tehnice”.

Schema de desfăşurare a operaţiilor

- executarea gărduleţelor de coastă. - pregătirea terenului în vederea plantării:

• curăţirea terenului în vederea plantării • pregătirea terenului manuală, în vetre

- plantarea puieţilor în teren pregătit : • executarea şanţului de depozitare a puieţilor • executarea gropilor • plantarea efectiva a puieţilor • receparea tulpinii puieţilor - executarea întreţinerilor:

• mobilizări: - în lungul rândurilor de puieţi - între rândurile de puieţi

- în jurul puieţilor • descopleşirea speciilor forestiere • executarea combaterilor - revizuirea plantaţiilor; - executarea completărilor.

Descrierea executării lucrărilor

Executarea gărduleţelor de coastă

Gărduleţe de coastă se execută în u.s. 1B şi 2B. Va fi executat un şanţ cu adâncimea

de 15-20cm în care se vor bate parii la o distanţă de 0,50m între ei. Pe pari se realizează împletitura de nuiele, din care cel puţin 20% vor fi din specii de foioase moi care lăstăresc (salcie).

Pregătirea terenului în vederea plantării

Pregătirea manuală a terenului în vetre constă din îndepărtarea stratului de iarbă, resturi lemnoase sau litieră pe suprafeţe cu dimensiunile de 60x80cm, mobilizarea solului cu sapa pe toată suprafaţa vetrelor pe adâncimea minimă de 15cm, alegerea pietrelor, rădăcinilor şi aşezarea lor lîngă vetre.

18

Imprejmuiri cu gard de sârmă ghimpată pe bulumaci de lemn de foioase

Pentru protejarea plantaţiilorîmpotriva păşunatului, s-a prevăzut împrejmuirea perimetrului cu gard de sârmă ghimpată pe bulumaci de salcâm. Bulumacii, având lungimea de 2,0m şi diametrul de 15cm, se montează în gropi de pământ (îngropat 0,7m) şi sunt distanţaţi la 3,0m; la fiecare al zecelea bulumac, precum şi la schimbarea aliniamentelor, se plantează căte o contrafişă de 2,2m (diametrul 15cm), sprijinită la bază pe o talpă. Sârma ghimpată se dispune în patru rânduri orizontale distanţate de la bază la 15-15-50-50 cm.

Plantarea puieţilor

În vederea asigurării reuşitei lucrărilor de împădurire se recomandă respectarea cu stricteţe a regulilor de transport, manipulare, depozitare şi plantare a puieţilor. Transportul puieţilor până la destinaţie se va face cu mijloace de transport acoperite în vederea protejării rădăcinilor puieţilor de acţiunea dăunătoare a vântului şi a razelor solare. Snopii de puieţi se vor aşeza în straturi. Între straturi, inclusiv deasupra, dedesubt şi pe lateral, se va aşterne câte un strat de paie umede.

Puieţii vor fi aduşi la locul de plantare pe măsură ce vor fi puşi în operă. Pentru a preîntâmpina uscarea rădăcinilor, depozitarea puieţilor se va face în şanţuri speciale în care se vor păstra până la plantare. Pentru săparea şanţurilor se alege un loc mai ridicat, în incinta şantierului de împădurit, cu solul suficient drenat. Şanţurile vor avea lăţimea de 40 cm şi adâncimea de 30 cm. Lungimea şanţului va fi funcţie de numărul de puieţi şi va avea orientarea după direcţia nord-sud. Peretele de la capătul sudic al şanţului se sapă înclinat la 45o şi pe acesta se aşează într-un singur rând mănunchiurile de puieţi . Peste fiecare rând se pune un strat de pământ umezit de 10-12 cm, cu care se acoperă în întregime rădăcinile şi o porţiune de 2-3cm din tulpina puieţilor din toate speciile. Se aşează apoi alte rânduri de mănunchiuri intercalate cu pământ umezit şi bine tasat, până la epuizarea întregii cantităţi. Săparea şanţurilor se va face manual, cu cazmaua. În vederea plantării puieţilor se execută pichetarea terenului folosindu-se sârma de trasare a rândurilor prin fixarea ţăruşilor în dreptul semnelor de pe sârmă.

După pichetare se vor săpa gropile pentru plantarea puieţilor. Săparea gropilor se va face manual cu cazmaua sau cu sapa de munte. Pământul rezultat se va aşeza separat, în două părţi, pentru ca stratul de pământ vegetal de la suprafaţă să fie folosit la acoperirea rădăcinilor, după care urmează :alegerea pietrelor şi rădăcinilor din sol şi aşezarea lor lângă vatră, culegerea şi distrugerea larvelor sau insectelor dăunătoare, apropierea puieţilor la distanţa de 50 m. Schema de plantare va fi de 2x1m, cu exceptia TS4, in care schema va fi de 1x1m.

Dispunerea spaţială a puieţilor conform compoziţiilor de regenerare şi în cadrul schemelor de plantare propuse se va face conform detaliilor de execuţie.

Înainte de plantare, se execută toaletarea rădăcinilor ranite sau prea dezvoltate(cu foarfeca de vie).

Pe parcursul manipulării puieţilor pe şantier, aceştia se vor purta în coşuri de nuiele de răchită, cu rădăcinile acoperite cu paie umede. Rădăcinile puieţilor se vor mocirli în vederea realizării unui contact intim cu pământul din groapa de plantare. Pentru plantarea propriu-zisă a puieţilor în gropi, muncitorul plantator ţine cu mâna stângă puietul în centrul gropii, în poziţie verticală şi cu coletul la nivelul solului, iar cu mâna dreaptă aşează rădăcinile răsfirate în spaţiul gropii şi le acoperă succesiv cu pământ, până la umplerea gropii. Pe măsură ce rădăcinile se acoperă, pământul din groapă se tasează bine în mai multe reprize, la început cu pumnul apoi cu piciorul, evitându-se astfel pătrunderea aerului şi, în consecinţă, uscarea puieţilor, după care se aşează un strat afânat de sol peste ultimul strat tasat. Toţi puieţii vor fi recoltaţi manual din pepinieră, vor fi transportaţi pe distanţa de 2 km cu autotractorul cu remorcă, după care prin purtat direct până la locul de punere în operă.

19

Materializarea pieţelor de probă pentru controlul regenerării

Scopul controlului este de a determina reuşita plantaţiilor şi modul în care acestea s-au dezvoltat. Pieţele se vor amplasa conform N.T nr.7 aprobate cu O.M. nr.1653/2000. Materializarea lor se va face cu ţăruşi de lemn, confecţionaţi manual. Controlul se va efectua toamna.

Retezarea tulpinii puieţilor

Retezarea tulpinii puieţilor se va executa primăvara după plantare. La plantaţiile executate toamna, receparea se va executa primăvara următoare, înainte de intrarea in vegetaţie. Retezarea tulpinii puieţilor se execută cu foarfecele de vie la 1-2 cm deasupra coletului, se acoperă cu puţin pământ peste nivelul tăieturii şi se înfige în pământ tulpina detaşată, lângă puiet.

Puieţii de rasinoase si de frasin nu se recepeaza.

Executarea întreţinerilor

Pentru reuşita culturilor solul trebuie să fie menţinut într-o bună stare de afânare şi lipsit de buruieni. Acest deziderat se realizează prin executarea lucrărilor de întreţinere, astfel:

Mobilizarea manuală la plantaţiile în vetre cuprinde: mobilizarea solului în jurul puieţilor cu sapa agricolă sau sapa de munte, spargerea bulgărilor, înlăturarea pietrelor şi rădăcinilor, smulgerea buruienilor din jurul puieţilor şi ruperea sau tăierea lăstarilor de pe vatră. Descopleşirea speciilor forestiere se execută pe toate suprafeţele plantate şi constă în tăierea cu secera sau cosorul a ierburilor, tăierea de jos cu toporul a speciilor lemnoase copleşitoare (lăstărişuri, seminţişuri neutilizabile şi specii fără valoare economică sau culturală) pe rândul de puieţi, strângerea materialului rezultat şi aşezarea lui în grămezi pe spaţiile dintre rânduri şi deplasarea în cadrul locului de muncă.

Revizuirea plantaţiilor

La toate plantaţiile indiferent că sunt executate toamna sau primăvara, revizuirea se va face primăvara, înainte de executarea completărilor. Aceasta constă în acoperirea cu pământ a rădăcinilor puieţilor prin tragerea solului vegetal în jurul lor cu sapa de munte, tasarea pământului, îndreptarea puieţilor culcaţi de iarbă sau lăstărişuri, despotmolirea puieţilor, îndepărtarea din jurul puieţilor a pietrelor, a mâlului şi a resturilor de materiale lemnoase aduse de ape.

Executarea completărilor

Toate completările se vor face în următorii doi sau trei ani, după plantare în funcţie de grupa staţională în care au fost încadrate plantaţiile. Acestea constau în aducerea puieţilor de la locul de depozitare la locul de plantare, identificarea puieţilor lipsă, mobilizarea solului pe vetre, săparea gropilor cu dimensiunile de 30x30x30 respectând schema iniţială şi apoi continuarea operaţiilor ca la plantare.

SS UU PP RR AA VV EE GG HH EE RR EE AA ŞŞ II AA SSII SS TT EE NNŢŢAA TT EE HHNNII CCĂĂ ÎÎ NN

TT IIMM PP UU LL EE XX EE CCUUŢŢ II EE II

Supravegherea tehnică în timpul execuţiei lucrărilor va fi asigurată de către un specialist

- inginer silvic atestat în conformitate cu O.M. nr.88/2006, pentru execuţia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic, angajat al antreprenorului.

20

Pe perioada execuţiei lucrărilor, beneficiarul îşi va desemna un responsabil de lucrare, cu pregătire de specialitate de inginer silvic sau va angaja o firma de specialitate, care să asigure supravegherea tehnică. Finantarea acestei activităţi se va face din devizul general al investiţiei, pe bază de contract de prestări servicii.

Asistenţa tehnică pe perioada execuţiei lucrărilor va fi asigurată de proiectant, pe bază de contract de prestări servicii – asistenţă tehnică.

Paza obiectivului de investiţii pe perioada execuţiei lucrărilor va fi asigurată de antreprenor.

TERMINAREA LUCRĂRILOR

Terminarea lucrărilor va fi consemnatã de delegatul investitorului (dirigintele de şantier) la cererea antreprenorului procedându-se la verificarea documentelor şi pregătirea recepţiei.

Pentru aceasta, antreprenorul va lua măsuri de îndepărtare din zona lucrărilor a tuturor resturilor de materiale nepuse în operă, utilajelor etc.

Recepţia lucrărilor presupune ca cei trei factori: beneficiar, antreprenor, proiectant, să înceapă executarea de verificări cu privire la:

- aspectul şi starea generalã a plantaţiilor executate; - modul cum au fost respectate detaliile de plantare ; - modul de întocmire a documentelor pe perioada de execuţie (procese verbale pentru lucrări ascunse,

analize de laborator ale probelor de sol, procesele verbale de inspecţia calităţii execuţiei ); - corespondenţa dintre proiectant, antreprenor şi investitor (dispoziţii de şantier,

solicitări suplimentare din partea investitorului, eventual note de comandă suplimentare şi de renunţare).

MASURI DE PROTECŢIE A MUNCII

Pe parcursul aplicării prevederilor prezentei documentatii se va ţine seama de prevederile Legii nr. 319/2006 cu privire la protecţia muncii. Câteva din prevederile acestei legi sunt redate mai jos:

• orice lucrător, indiferent de vârstă şi sex, va fi supus unui examen medical cu caracter preventiv la angajare şi periodic, în funcţie de specificul activităţii şi a condiţiilor în care se execută acestea, cu ocazia modificării condiţiilor de solicitare;

• toţi lucrătorii vor fi instruiţi pentru cunoaşterea normelor de protecţie a muncii referitoare la activitatea pe care urmează să o desfăşoare. Instructajul va fi efectuat de personal calificat, care poartă răspunderea pentru instruirea muncitorilor, realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi folosire eficientă a echipamentului şi a materialelor de avertizare împreună cu conducătorii unităţilor silvice. După efectuarea instructajului şi testarea personalului se completează fişa de instructaj de către cel care a efectuat instructajul;

• fişele de instructaj vor fi semnate de cel care a fost instruit şi vor fi confirmate de şeful de şantier;

• şantierul de împădurire va fi dotat cu truse sanitare şi medicamente strict necesare; • nu pot fi admişi la lucru muncitori cu afecţiuni cardiace sau respiratorii; • se interzice depanarea, curăţirea sau ungerea agregatelor în mişcare; se interzice

alimentarea cu carburanţi în timpul funcţionării motorului; • utilajele vor fi încredinţate numai persoanelor cu pregătire corespunzătoare; • se vor respecta normele de exploatare a utilajelor; • uneltele de lucru vor fi folosite numai dacă sunt bine ascuţite, cu cozi netede şi bine

fixate; • lungimea uneltelor trebuie să fie potrivită cu talia muncitorului;

21

• la transportul puieţilor, materialelor şi al muncitorilor se vor aplica norme de protecţie a muncii elaborate de unităţile de profil;

• se interzice transportul muncitorilor peste puieţii din camion, basculantă, remorcă de tractor sau în cabină;

• transportul muncitorilor se va face organizat, colectiv, cu vehicule special amenajate şi pe drumuri care prezintă deplină siguranţă;

• pentru plantare muncitorii vor fi dotaţi cu genunchere ; • deplasarea muncitorilor în cuprinsul şantierului de împădurit se va face numai pe

potecile stabilite în prealabil, • manipularea puieţilor cu ghimpi se va face cu mănuşi.

Recomandările de mai sus sunt minimale. Ele vor fi completate şi cu alte prevederi ale actelor normative în vigoare.

Şefii de echipe, personalul tehnic de supraveghere vor lua toate măsurile ce se impun astfel încât să nu se producă accidente de muncă.

Conducătorii locurilor de muncă sunt obligaţi să anunţe imediat orice accident de muncă, să ia imediat măsurile de prim ajutor şi să păstreze intacte condiţiile în care s-a produs accidentul.

77 .. MMĂĂSS UU RR II DD EE PP RR OOTT EE CCŢŢ II AA MM EE DD II UU LL UU II

ÎÎ NN CC OO NN JJ UU RRĂĂTT OO RR

Lucrările de reconstrucţie ecologică forestieră pe terenurile degradate cuprinse în

perimetrul de ameliorare au impact pozitiv asupra mediului înconjurător. Sursele de poluare a mediului sunt spaţiile de cazare din organizarea de şantier şi

mijloacele de transport. Spaţiile de cazare pentru muncitori se pot amenaja în imobile existente pe raza comunei,

care se vor igeniza şi dota conform normelor de sănătate şi securitate în muncă. Comuna Lunca Mures nu este dotată cu reţea de canalizare, sens în care spaţiile de cazare vor fi dotate cu grupuri sanitare ecologice mobile. Se va amenaja un loc de depozitare a deşeurilor menajere, acestea urmand ca periodicsă fie transportate în rampe de gunoi autorizate, existente.

Mijloacele de transport vor fi menţinute în stare bună de funcţionare pentru a asigura un nivel admis al zgomotului produs. Alimentarea cu carburanţi , repararea şi întreţinerea acestora se va face numai în punctele amenajate din organizarea de şantier sau în ateliere specializate.

Pentru prevenirea afectarii mediului prin incendii, participanţii la execuţia lucrărilor vor fi instruiţi privind Normele de prevenire şi stingere a incendiilor. De asemenea, se vor amenaja locuri pentru fumat atat în organizarea de şantier, cat şi în şantierul de împădurit, şi pichet de incendiu.

DECONTAREA LUCRĂRILOR

Este partea ce priveşte antreprenorul şi autoritatea contractantă în baza unui acord comun (contract) în funcţie de legislaţia specifică relaţiilor economice bazate pe libera concurentă.

AA NN EE XX EE

1. Scheme de plantare – grafic 2. Detalii de execuţie – piese desenate

22