16-caiet de sarcini terasamente-semnat

8/18/2019 16-Caiet de Sarcini Terasamente-semnat

1/27

1. CAIET DE SARCINIPENTRU EXECUTIA LUCRARILOR

DE TERASAMENTEGENERALITĂŢI

DOMENIUL DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcţia şireconstrucţia parcurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie sa fie îndeplinite la executareadebleelor, rambleelor, transporturilor, compactare, nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile derecepţie.

PREVEDERI GENERALELa executarea terasamentelor se respectă prevederile din standardele si normativele în vigoare, în

măsura în care completează şi nu contravin prezentului aiet de sarcini.!ntreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborarea cu unităţi de specialitate

efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului aiet de sarcini. !ntreprenoruleste obligat să efectueze, la cerea beneficiarului verificări suplimentare, faţă de prevederile prezentului aiet desarcini. !ntreprenorul este obligat sa asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducăla respectarea strictă a prevederilor prezentului aiet de sarcini. !ntreprenorul este obligat să ţină evidenţazilnică a condiţiilor de executare a terasamentelor cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

MATERIALE FOLOSITE

PĂMÂNT VEGETAL "n vederea executarii terasamentelor, a umpluturilor, va trebui sa se efectueze indepartarea stratuluivegetal existent pe suprafata amena#ata si transportul lui in sau din depozit, urmand a se executa sistematizareaverticala.

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însăm$nţate sau plantate se foloseşte păm$ntul vegetalales din păm$nturile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei.

PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTEategoriile si tipurile de păm$nturi clasificate conform %&!% '()*+ care se folosesc la executarea

terasamentelor sunt date în &abelul 'si &abelul (.Păm$nturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice conditii climaterice si hidrologice, la orice

înăltime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.

Păm$nturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice conditii climaterice, hidrologice si laorice înăltime de terasament, compactarea lor necesit$nd o tehnologie adecvată.Păm$nturile prăfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul c$nd conditiile hidrologice locale sunt

mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor %&!% '-/0',(,* privind actiuneafenomenului de înghet+dezghet la lucrări de drum.

1n cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în păm$nturi rele sau foarte rele2vezi &abelul ( sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de ',3 g0cmc, vor fi înlocuite cupăm$nturi de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti 2var, cenusă de furnal, etc.4.

1nlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lătimea platformei, la o ad$ncime de minimum ( cm în cazulpăm$nturilor rele si de minimum 3 cm în cazul păm$nturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stareuscată compactată mai mică de ',3 g0cmc. !d$ncimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va

stabili în functie de conditiile locale concrete, de către "nginer.

Tabelul 1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88


2/27

Tabelul 2. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88

Pentru păm$nturile argiloase, simbolul )d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, vaar+ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum '3 cm, sau c$nd păm$ntul din patul drumului areumiditatea relativă 5o6,33 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil.

5 + umiditate naturală

5o 75L + limita de curgere

8ealizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează păm$nturi simbol )d 2anorganice4 si )e 2cumaterii organice peste 394 a căror calitate conform tabelului 'b este rea, este necesar ca alegerea solutiei depunere în operă si eventualele măsuri de îmbunătătire să fie fundamentate cu probe de laborator peconsiderente tehnico+economice.

:u se vor utiliza în ramblee păm$nturile organice, m$luri, nămoluri, păm$nturile turboase si vegetale,păm$nturile cu consistentă redusă 2care au indicele de consistentă sub ,-394, precum si păm$nturile cucontinut mai mare de 39 de săruri solubile în apă. :u se vor introduce în umpluturi, bulgări de păm$nt înghetatsau cu continut de materii organice în putrefactie 2brazde, frunzis, rădăcini, crengi, etc4.

APA DE COMPACTARE


3/27

!pa necesară compactării nu trebuie să fie murdara şi nu trebuie să conţină materii organice însuspensie. !dăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se face dec$t cuaprobarea consultantului 2;8esponsabilul tehnic cu execuţiaeneficiarului. !cest acord va trebuisă fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. ?acă>eneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însotită de@

- un raport privind calitatea păm$ntului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor capitolului (.(din caietulde sarcini, cheltuielile pentru sonda#ele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind însarcina !ntreprenoruluiA- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si0sau pentru gropile

de împrumutA- un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de refacere a mediului.

La exploatarea gropilor de împrumut !ntreprenorul va respecta următoarele reguli@

- păm$ntul vegetal se va îndepărta si depozita în locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilorproiectuluiA- crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizatiei prealabile a >eneficiarului, să fie la odepărtare mai mare de ' m de limitele zonei drumuluiA- taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cuconditia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor dinprecipitatii, iar taluzurile să fie îngri#it executateA-

săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai ad$nci dec$t cota practicată în debleuri sau sub cotasantului de scurgere a apelor, în zona de rambleuA- în albiile ma#ore ale r$urilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amena#$nd o banchetăde ), m lătime între piciorul taluzului drumului si groapa de împrumutA

:r.crt

aracteristici care se verifică Brecvente minime Cetode dedeterminareconform %&!%

' Dranulozitate 1n functie de heterogenitatea păm$ntului '/'*03( Limita de plasticitate utilizat însă nu va fi mai mică dec$t '/'*0)* ?ensitate uscată maxima o încercare la fiecare 3. mc '/'*0*) oeficientul de

neuniformitate

-*0/

3 aracteristicile decompactare

Pentru păm$nturile folosite în rambleurile dinspatele zidurilor si păm$nturile folosite

'/'*0'*

Fmflare libera la protectia rambleurilor, o încercare la fiecare'. mc

'/'*0'(

- %ensibilitate la înghet,dezghet

G încercare la fiecare@ + (. mc păm$nt pentrurambleuri + (3 ml de drum in debleu

'-/0*

Fmiditate Hilnic sau la fiecare 3 mc '/'*0'


4/27

- fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de '...*9 spre exterior si o pantă longitudinalăcare să asigure scurgerea si evacuarea apelorA- taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de '@',3...'@*Ac$nd între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzulgropii de împrumut dinspre drum va fi de '@*.

%urplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri@

- în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactatsi taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumuluiA suprafata superioară a acestor rambleurisuplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectatA- la mai mult de ' m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în executie sau ale celor existente si înafara firelor de scurgere a apelorA în ambele situatii este necesar să se obtină aprobarea pentru ocupareaterenului si să se respecte conditiile impuse.

La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin executia acestora să nu se provoace înzăpezirea drumului.

!ntreprenorul va avea gri#ă ca gropile de împrumut si depozitele să nu compromită stabilitateamasivelor naturale si nici să nu riste antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze, din diverse

motive, pagube sau pre#udicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. 1n acest caz, !ntreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

>eneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibie de a înrăutătiaspectul împre#urimilor si a scurgerii apelor, fără ca !ntreprenorul să poată pretinde pentru acestea fondurisuplimentare sau despăgubiri.

!chizitionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de păm$nturi ca siale celor necesare gropilor de împrumut, răm$n în sarcina !ntreprenorului.

LUCRARI PREGATITOARE 1nainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei

expropriate@- defrisăriA- curătirea terenului de resturi vegetale si buruieniA- decaparea si depozitarea păm$ntului vegetalA- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafată si ad$ncimeA- demolarea constructiilor existente.

!ntreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor si arbustilor, să scoatărădăcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar, în conformitatecu legislatia în vigoare.

%coaterea buturugilor si rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înăltime mai mică de ( m precumsi la debleuri.

urătirea terenului de frunze, crengi, iarbă si buruieni si alte materiale se face pe întreaga suprafată aamprizei.

?ecaparea păm$ntului vegetal se face pe întrega suprafată a amprizei drumului si a gropilor de împrumut.

Păm$ntul decapat si orice alte păm$nturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate sidepuse în depozite definitive, evit$nd orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Păm$ntulvegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării.

Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului,acestea trebuie diri#ate prin santuri de gardă care să colecteze si să evacueze apa în afara amprizei drumului. 1ngeneral, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare si evacuare a apelor din amprizadrumului.

?emolările constructiilor existente vor fi executate p$nă la ad$ncimea de ', m sub nivelul platformeiterasamentelor.


5/27

Caterialele provenite din demolare vor fi str$nse cu gri#ă, pentru a fi reutilizate conform indicatiilorprecizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea maiapropiată, transportul fiind în sarcina !ntreprenorului.

&oate golurile ca@ puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor si rădăcinilor, etc.vor fi umplute cu păm$nt bun pentru umplutură.

!ntreprenorul nu va trece la executia terasamentelor înainte ca >eneficiarul să constate si să accepteexecutia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

!ceastă acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu mentionată în registrul de santier.

Profilul transversal al fiecIrui strat elementar va trebui sI prezinte pante sufiecient de mari 2min.394pentru a asigura scurgerea rapidI a apelor de precipitaţii.

EXECUTIA DEBLEURILOR

!ntreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu,precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale să fi fost verificat si recunoscut ca satisfăcătorde către >eneficiarul lucrării.

!ceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie mentionate în registrul de santier.

%ăpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lătime si pe măsură ce avansează, se realizează sitaluzarea, urmărind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.:u se vor creea supraad$ncimi în debleu. 1n cazul c$nd în mod accidental apar asemenea situatii se va

trece la umplerea lor, conform modalitătilor pe care le va prescrie >eneficiarul lucrării si pe cheltuiala!ntreprenorului.

La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv, asigur$ndu+sepermanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau anivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea păm$nturilor. &oate lucrările preliminare de drena# vor fifinalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate deape.

1n cazul c$nd terenul înt$lnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calitătile stabilite si nu este de

portanta prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala >eneficiarului.ompactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de '9 Proctor :ormal. 1n acest cazse va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la /-9 Proctor :ormal.

1nclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. ?acă acesta diferă de prevederileproiectului, !ntreprenorul va trebui să aducă la cunostinta >eneficiarului neconcordanta constatată, urm$nd caacesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.

Prevederile %&!% (/') privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru ad$ncimi de maximum '(, msunt date în &abelul ), în functie de natura materialelor existente în debleu.

&abelul )

:!&F8! C!&E8"!LELG8 ?": ?E>LEF 1:L":!8E! &!LFHF8"LG8Păm$nturi argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuriargiloase sau prafuri argiloase

', @ ',3

Păm$nturi mărnoase ',@',...',@,3Păm$nturi macroporice 2loess si păm$nturi loessoide4 ',@,'8oci st$ncoase alterabile, în functie de gradul de alterabilitate si dead$ncimea debleurilor

',@',3...',@',

8oci st$ncoase nealterabile ',@,'8oci st$ncoase 2care nu se degradează4 cu stratificarea favorabilă în cepriveste stabilitatea

de la ',@,' p$nă la pozitiaverticală sau chiar în consola


6/27

1n debleuri mai ad$nci de '(, m sau amplasate în conditii hidrologice nefavorabile 2zone umede,infiltratii, zone de băltiri4 indiferent de ad$ncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr+un calcul destabilitate.

&aluzurile vor trebui să fie curătate de pietre sau de bulgări de păm$nt care nu sunt perfect aderentesau încorporate în teren ca si rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.

?acă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de păm$nt devin instabile, !ntreprenorul va luamăsuri imediate de stabilizare, anunt$nd în acelasi timp >eneficiarul.

?ebleurile în terenuri moi, a#unse la cotă, se vor compacta p$nă la '9 Proctor :ormal, pe oad$ncime de * cm 2conform prevederilor din &abelul pct. c4.

1n terenuri st$ncoase, la săpăturile executate cu a#utorul explozivului, !ntreprenorul va trebui săstabilească si apoi să adapteze planurile sale de derocare în asa fel înc$t după explozii să se obtină@

- dega#area la gabarit a taluzurilor si platformeiA- cea mai mare fractionare posibilă a rocii, evit$nd orice risc de deteriorare a lucrărilor.

Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent si în special dupăexplozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părtile de rocă, carear putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.

?upă executia lucrărilor, se va verifica dacă ad$ncimea necesară este atinsă peste tot. !colo undeaceasta nu este atinsă, !ntreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.

&olerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de * m sunt date în&abelul 3.

&abelul 3

Profilul &olerante admise8oci necompacte 8oci compacte

Platformă cu strat de formă J0+ * cm J0+ 3 cmPlatformă fără strat de formă J0+ 3 cm J0+ ' cm&aluz de debleu neacoperit J0+ ' cm variabil în functie de natura rocii

Cetoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor st$ncoase este lăsată la alegerea!ntreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o ad$ncime suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa,cu un strat de păm$nt, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este arătat în art.').

?acă proiectul prevede executarea rambleurilor cu păm$nturile sensibile la umezeală, >eneficiarul vaprescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel@

- în perioada ploioasă@ extragerea verticală- după perioada ploioasă@ săpături în straturi, p$na la orizontul al cărui continut în apă va fi

superior cu ' puncte, umiditătii optime Proctor :ormal.

1n timpul executiei debleurilor, !ntreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca păm$nturile ceurmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. =a trebui,

în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de #os a rampelor profilului în lung.?acă topografia locurilor permite o evacuare gravitatională a apelor, !ntreprenorul va trebui să mentinăo pantă suficientă pentru scurgere, la suprafata părtii excavate si să execute în timp util santuri, rigole, lucrăriprovizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

Preg!"re !ere#$%$" &e '$( r)(%e$r"

Lucrările pregătitoare arătate la *.' si *.( sunt comune at$t sectoarelor de debleu c$t si celor derambleu.

Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrări pregătitoare.$nd linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui (9, !ntreprenorul va trebui să

execute trepte de înfrătire av$nd o înăltime egală cu grosimea stratului prescris pentru umplutură, distantate la

maximum ', m pe terenuri obisnuite si cu înclinarea de )9 spre exterior.Pe terenuri st$ncoase aceste trepte vor fi realizate cu mi#loace agreate de K>eneficiar


7/27

Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la *.' si *.(, sau pe terenuri deportantă scazută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o ad$ncime minimă de *cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor :ormal conform &abelul .

EXECUTIA RAMBLEURILOR

Pre'*r"+!"" ge#er%e!ntreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de

sarcini si caietul de sarcini speciale, să fie verificate si acceptate de K"nginereneficiar< sau reprezentantul său, la

propunerea !ntreprenorului.

MODUL DE EXECUTIE A RAMBLEURILOR8ambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lătime a

platformei si în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evit$ndu+se segregările si variatiile de umiditate sigranulometrie.

?acă dificultătile speciale, recunoscute de K>enefiar


8/27

ntipermanente

semipermanente

tipermanente

semipermanente

a. Primii * cm ai terenului natural sub un rambleu, cu înăltimea@ h ≤ (, m

h 6 (, m

' /3

/3 /(

/- /(

/* /

b. 1n corpul rambleurilor, la ad$ncimea sub patul drumului@ h ≤ ,3 m ,3 M h ≤ (, m h 6 (, m

' ' /3

' /- /(

' /- /(

' /) /

c. 1n debleuri, pe ad$ncimea de * cm sub patul drumului ' ' ' '

:G&N@ Pentru păm$nturile necoezive, str$ncoase cu granule de ( mm în proportie mai marede 39 si unde raportul dintre densitatea în stare uscată a păm$ntului compactat nu se poate determina, se vaputea considera a fi de '9 din gradul de compactare Proctor :ormal, c$nd după un anumit număr de treceri,stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul

gradului de compactare.!ntreprenorul va trebui să supună acordului >eneficiarului, cu cel putin opt zile înainte de începerea

lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de păm$nt, care poate asigura obtinerea2după compactare4 a gradelor de compactare arătate în tabelul 3, cu echipamentele existente si folosite pesantier.

1n acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza c$te un tronson de încercare de minimum * mlungime pentru fiecare tip de păm$nt. ?acă compactarea prescrisă nu poate fi obtinută, !ntreprenorul va trebuisă realizeze o nouă plansă de încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor si utila#uluifolosit. 8ezultatele acestor încercări trebuie să fie mentionate în registrul de santier.

1n cazurile c$nd această obligatie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăsi( cm după compactare.

!baterile limită la gradul de compactare vor fi de *9 sub îmbrăcămintile din beton de ciment si de )9sub celelalte îmbrăcăminti si se acceptă în max. '9 din numărul punctelor de verificare.

ontrolul compactarii

1n timpul executiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează@

- controlul va fi pe fiecare stratA- frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit &abelul -.

&abelul -

?enumirea încercării Brecvenăa minimală a încercărilor

Gbservatii

1ncercarea Proctor ' la 3. m* Pentru fiecare tip de păm$nt?eterminarea continutului de apă ' la (3 ml de platformă pe strat?eterminarea gradului decompactare

* la (3 ml de platformă pe strat

Laboratorul !ntreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umiditătii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector dedrum.

!ntreprenorul poate să ceară receptia unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate dindeterminări au valori minime sau peste valorile prescrise. !ceastă receptie va trebui, în mod obligatoriu,

mentionată în registrul de santier.


9/27

PROFILURI SI TALUZURI

Lucrările trebuie să fie executate de asa manieră înc$t după cilindrare profilurile din proiect să fierealizate cu tolerantele admisibile.

&aluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri si nici excrescente, în afara celor rezultate din dimensiunileblocurilor constituente ale rambleului.

Profilul taluzului trebuie să fie obtinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispozitii contrare încaietul de sarcini speciale.

&aluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portantă corespunzătoare voravea înclinarea ' @ ',3 p$nă la înăltimile maxime pe verticală indicate în &abelul .

&abelul

:atura materialului în rambleu O2max m4

!rgile prăfoase sau argile nisipoase :isipuri argiloase sau praf argilos -:isipuri

Pietrisuri sau balasturi 'Panta taluzurilor trebuie verificată si asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în

&abelul . 1n cazul rambleurilor cu înăltimi mai mari dec$t cele arătate în &abelul , dar numai p$nă la maxim '(,

m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în #os, va fi de '@',3, iar pe restul înăltimii, p$nă la bazarambleului, înclinarea va fi de '@(.

La rambleuri mai înalte de '(, m, precum si la cele situate în albiile ma#ore ale r$urilor, ale văilor si înbălti, unde terenul de fundatie este alcătuit din particule fine si foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determinape baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de ',*....',3.

&aluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portantă redusă, vor avea

înclinarea '@',3 p$nă la înăltimile maxime, h max. pe verticală indicate în &abelul /, în functie de caracteristicilefizice+mecanice ale terenului de fundatie.

&abelul /

Pantaterenuluide fundatie

aracteristicile terenului de fundatiea4 Fnghiul de frecare internă în grade

3o 'o '3ob4 coeziunea materialului Pa

* ' * ' * 1năltimea maximă a rambleului, h max. 2m4

*, ), *, 3, , ), , , ', '@'

(, *, (, ), 3, *, 3, , -, '@3

', (, ', (, *, (, *, ), 3, '@*

+ + + ', (, ', (, *, ),&olerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt următoarele@

- platformă fără strat de formă J0+ * cm- platformă cu strat de formă J0+ 3 cm

- taluz neacoperit J0+ ' cm?enivelările sunt măsurate sub lata de * m lungime.&oleranta pentru ampriza rambleului realizat, fată de cea proiectă este de J 3 cm.


10/27

Pre'*r"+!"" +%"*("%e r)(%e$r"%,r &"# +)#!$r"! 'e#'"("%e % +

$nd la realizarea rambleurilor sunt folosite păm$nturi sensibile la apă, >eneficiarul va putea ordona!ntreprenorului următoarele@- asternerea si compactarea imediată a păm$nturilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad deumiditate convenabilA

- un timp de asteptare după asternere si scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin evaporareA- tratarea păm$ntului cu var pentru reducerea umiditătiiA- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umiditătii păm$nturilor cu exces de apă.

$nd umiditatea naturală este mai mică dec$t cea optimă se vor executa stropiri succesive.Pentru aceste păm$nturi >eneficiarul va putea impune !ntreprenorului măsuri speciale pentru

evacuarea apelor.

Pre'*r"+!"" +%"*("%e r)(%e$r"%,r &"# )!er"% '!#*,'

Caterialul st$ncos rezultat din derocări se va împrăstia si nivela astfel înc$t să se obtină o umpluturăomogenă si cu un volum minim de goluri.

%traturile elementare vor avea grosimea determinată în functie de dimensiunea materialului siposibilitătile mi#loacelor de compactare. !ceastă grosime nu va putea, în nici un caz, să depăsească , m încorpul rambleului. Fltimii ,* m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de ,( m.

>locurile de st$ncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate.>eneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive.

Dranulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. "ntercalareastraturilor de materiale fine si straturi din materiale st$ncoase, prezent$nd un procenta# de goluri ridicat, esteinterzisă.

8ambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de '(+' tone cel putin, sau cu utila#e cu senile de (3tone cel putin. !ceastă compactare va fi însotită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aran#area

blocurilor.ontrolul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q0% unde@Q + reprezintă volumul rambleului pus în operă într+o zi, măsurat în mc după compactareA% + reprezintă suprafata compactată într+o zi de utila#ul de compactare care s+a deplasat cu viteza

stabilită pe sectoarele experimentale.=aloarea parametrilor 2Q0%4 va fi stabilită cu a#utorul unui tronson de încercare controlat prin încercări cu

placa. =aloarea finală va fi cea a testului în care se obtin module de cel putin 3 bari si un raport E(0E' inferiorlui ,'3.

1ncercările se vor face de !ntreprenor într+un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în registrulde santier.

Platforma rambleului va fi nivelată, admit$ndu+se aceleasi tolerante ca si în cazul debleurilor în material

st$ncos, &abelul 3.?enivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel putin #umătate dingrosimea lor.

Pre'*r"+!"" +%"*("%e r)(%e$r"%,r #"'"+,'e

8ambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor, în scopul de ale prote#a de eroziune. Păm$ntul nisipos omogen 2F M 34 ce nu poate fi compactat la gradul de compactareprescris 2&abelul 4 va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinereacompactării prescrise.

%traturile din păm$nturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umidităti omogene

pe întreaga grosime a stratului elementar.Platforma si taluzurile vor fi nivelate admit$ndu+se tolerantele arătate la &abelul 3. !ceste tolerante seaplică straturilor de păm$nt care prote#ează platforma si taluzurile nisipoase.


11/27

Pre'*r"+!"" +%"*("%e r)(e%$r"%,r &"# '+!e%e %$*rr"%,r &e r! -*$%e" r"+" e!*/

1n lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de artă vor fiexecutate cu aceleasi materiale ca si cele folosite în patul drumului, cu exceptia materialelor st$ncoase. Pe olătime minimă de ' metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fifolosit, va fi de '0' din grosimea umpluturii.

8ambleul se va compacta mecanic, la gradul din &abelul si cu asigurarea integritătii lucrărilor de artă.Echipamentul0utila#ul de compactare va fi supus aprobării >eneficiarului sau reprezentantului acestuia,

care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.

PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR

!ntreprenorul este obligat să asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilorprovocate de ploi, a căror intensitate nu depăseste intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursulultimilor zece ani.

"ntensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată statiepluviometrică.

EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR%anturile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respect$ndu+se sectiunea, cota

fundului si distanta de la marginea amprizei.%antul sau rigola trebuie să răm$nă constant, paralel cu piciorul taluzului. 1n nici un caz nu va fi tolerat

ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenta masivelor st$ncoase. Paramentele santului sau ale rigolei vortrebui să fie plane iar blocurile în proeminentă să fie tăiate.

La sf$rsitul santierului si înainte de receptia finală, santurile sau rigolele vor fi complet dega#ate debulgări si blocuri căzute.

FINISAREA PLATFORMEI

%tratul superior al platformei va fi îngri#it compact, nivelat şi completat respect$nd cotele în profil în lungşi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect. 1n ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt@

• la lăţimea platformei@• R ,3 m faţă de ax• R ,' m la lăţimea întreagă• la cotele proiectului• R ,3 m faţă de cotele de nivel ale proiectului

ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

$nd acoperirea trebuie să fie aplicata pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cucoroia#e din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. !ceste trepte sau coroia#e sunt apoi umplute

cu păm$nt vegetal. &erenul vegetal trebuie să fie făr$miţat, curăţat cu gri#ă de pietre, rădăcini sau iarba şi

umectat înainte de răsp$ndire. ?upă răsp$ndire păm$ntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou

uşor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu păm$nt vegetal este în principiu, suspendata pe timp de ploaie.


12/27

DRENAREA APELOR SUBTERANE!ntreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate

gravitational.Lucrările de drenarea apelor subterane, care s+ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin

dispozitii de santier de către K>eneficiar< si reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispozitii ale caietuluide sarcini speciale, conform prevederilor lauzelor contractuale.

INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 1n timpul termenului de garantie, !ntreprenorul va trebui să execute în timp util si pe cheltuiala sa

lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să mentină scurgerea apelor, si să repare toate zoneleidentificate cu tasări datorită proastei executii.

1n afară de aceasta, !ntreprenorul va trebui să execute în aceeasi perioadă, la cererea scrisă a>eneficiarului, si toate lucrările de remediere necesare, pentru care !ntreprenorul nu este răspunzător.

CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILORontrolul calităţii lucrărilor de terasamente constă în@verificarea trasării axului şi amprizei aleilor

Averificarea pregătirii terenului de fundaţieA verificarea calităţii şi stării păm$ntului utilizatAcontrolul grosimiistraturilor aşternuteA controlul compactării terasamentuluiA controlul caracteristicilor platformei Acontrolul

capacităţii portante.

!ntreprenorul este obligat să ţină evidenţa în registrul de laborator a verificărilor efectuate asupracalităţii şi stării 2umidităţii4 păm$ntului pus şi în opera şi a rezultatelor obţinute în urma încercărilor efectuateprivind calitatea lucrărilor executate. Ver"0"*re +reg!"r"" !ere#$%$" &e 0$#&2"e. 1nainte de începerea executării umpluturilor, după ce s+a curăţat terenul, s+a îndepărtat stratul vegetal şi

s+a compactat păm$ntul, se determina gradul de compactare şi deformabilitatea terenului de fundaţie.

=erificările efectuate se vor consemna într+un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ascunse

specific$ndu+se şi eventuale remedieri necesare. Ver"0"*re *%"!2"" 3" '!r"" +)4#!$%$" =erificarea calităţii păm$ntului consta în determinarea principalelor caracteristici ale păm$ntului. 1n

cazul probelor extrase din gropile de împrumut se va determina şi densitatea în stare uscata. Drosimea fiecărui

strat de păm$nt aşternut, va fi verificata, ea trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental

pentru tipul de păm$nt respectiv şi utila#ele folosite la compactare.

Ver"0"*re gr&$%$" &e *,)+*!re?eterminările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de păm$nt pus în

operă. 1n cazul păm$nturilor coezive se vor preleva c$te * probe de la suprafata, mi#locul si baza stratului, c$nd

acesta are grosimi mai mari de (3 cm si numai de la suprafata si baza stratului c$nd grosimea este mai mică de(3 cm. 1n cazul păm$nturilor necoezitive se va preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă unvolum de min. ' cm*, conform %&!% (/'). Pentru păm$nturile st$ncoase necoezive, verificarea se va facepotrivit notei de la tabelul 3.

=erificarea gradului de compactare se face prin compararea densitătii în stare uscată a acestor probecu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, %&!% '/'*0'*.

=erificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate st$nga, ax,dreapta, distribuite la fiecare ( m( de strat compactat.

La stratul superior al rambleului si la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactarerealizat se va face în minimum trei puncte repartizate st$nga, ax, dreapta. !ceste puncte vor fi la cel putin ' m

de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim (3 m. 1n cazul c$nd valorile obtinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în &abelul , se vadispune fie continuarea compactării, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.


13/27

:u se va trece la executia stratului următor dec$t numai după obtinerea gradului de compactareprescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.

Honele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu p$rghie.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei 2recepţii pe faze de

execuţie4 unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE 1n cadrul recepţiei pe faze 2de lucrări ascunse4 se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţioneazăs+a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia şi de prezentul caiet de sarcini.1nurma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirma posibilitatea trecerii execuţieila faza imediat următoare. 8ecepţia pe faze se efectuează de către ;8esponsabilul tehnic cu execuţia< şi !ntreprenor, iardocumentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături. 8ecepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării@ trasarea şişablonarea lucrăriiA decaparea stratului vegetalA compactarea terenului de fundaţieA în cazul rambleelor pentrufiecare metru din înălţimea de umplutură si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma.A în cazul

săpăturilor la cota finala a săpăturii. 8egistrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, c$t si a

comisiei de recepţie preliminară sau finală.

RECEPŢIA PRELIMINARĂ La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va proceda la efectuarearecepţiei preliminare a lucrărilor, verific$ndu+se@ concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcinişi a proiectului de execuţieA natura păm$ntului din corpul drumurilorA concordanta gradului de compactarerealizat cu prevederile caietului de sarcini. Lucrările nu se vor recepţiona dacă@ nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevăzute în proiectA nu

este realizat gradul de compactare la nivelul patului aleilor0platformelor, c$t şi pe fiecare strat în parte 2atestate

de procesele verbale de recepţie pe faze4 Alucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoareA nu s+aurespectat pantele şi suprafaţa platformeiA se observa fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul

terasamentelor etc.

?efecţiunile se vor consemna si se va stabili modul şi termenul de remediere.

RECEPŢIA FINALĂ La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s+au comportat şi dacă au fost întreţinute

corespunzător.

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE !"#ATI$EGrdinul C&0C" nr. )''0'''(0( + :orme metodologice privind conditiile de publicat în CG

*/-0()..( închidere a circulatiei si de instruire arestrictiilor de circulatie în vederea executării de lucrări în zonadrumului public si0sau pentru prote#area drumului.

:DPC0'// + :orme generale de protectia muncii.:%PC nr. -/0'// + :orme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si

podurilor.Grdin C" nr. --30'// + :orme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu

mi#loace tehnice de stingere.Grdin !:? nr. ''0'/// + "nstructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de

întretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.II. "E%&E#ETA"I TE'ICE


14/27

? *'+(( + :ormativ pentru determinarea prin deflectografie sideflectometrie a capacitătii portante a drumurilor cu structurirutiere suple si semirigide.

III. STA(A"(E

%&!% -* !gregate naturale pentru lucrări de căi ferate si drumuri.Cetode de încercare.

%&!% '()* + &eren de fundare. lasificarea si identificarea păm$nturilor.%&!% '-/0' + !ctiunea fenomenului de înghet+dezghet la lucrări de drumuri.

!d$ncimea de înghet în complexul rutier. Prescriptii de calcul.%&!% '-/0( + !ctiunea fenomenului de înghet+dezghet la lucrări de drumuri.

Prevenirea si remedierea degradărilor din înghet+dezghet.Prescriptii tehnice.

%&!% '-/0* + !ctiunea fenomenului de înghet+dezghet la lucrări de drumuri.?eterminarea sensibilitătii la înghet a păm$nturilor de fundatie.Cetoda de determinare.

%&!% '/'*0' + &eren de fundare. ?eterminarea umiditătii.%&!% '/'*0* + &eren de fundare. ?eterminarea densitătii păm$nturilor.%&!% '/'*0) + &eren de fundare. ?eterminarea limitelor de plasticitate.%&!% '/'*03 + &eren de fundare. ?eterminarea granulozitătii.%&!% '/'*0'( + &eren de fundare. ?eterminarea caracteristicilor fizice si

mecanice ale păm$nturilor cu umflări si contractii mari.%&!% '/'*0'* + &eren de fundare. ?eterminarea caracteristicilor de

compactare. 1ncercarea Proctor.%&!% '/'*0'3 + &eren de fundare. ?eterminarea greutătii volumice pe teren.%&!% (/') + Lucrări de drumuri. &erasamente. onditii tehnice generale de

calitate.

"ntocmit,"ng. ?ragos D!"F


15/27

5. CAIET DE SARCINI

PENTRU TE6NOLOGIA DE EXECUTIEA STRATURILOR DE FUNDATIE DIN BALAST

GENERALITATI

DOMENIUL DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea fundatiilor din balast pentru modernizarea, construcţiaşi reconstrucţia lucrarilor din zona drumurilor publice în condiţiile asigurIrii calitIţii prescrise pentru lucrIrileexecutate şi a unei eficienţe maxime .

El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie sa fie îndeplinite pentru asigurarea calitatii prescrise si

a unei eficiente maxime la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactare, nivelarea şi finisarealucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.PREVEDERI GENERALE

Executia straturilor de fundatie 'e "#*e+e #$)" dupa receptia terasamentelor conform %&!% (/')+).!sternerea si nivelarea la sablon a balastului se va face in straturi de max. ' cm grosime inainte decompactare. ompactarea balastului se va executa avand in vedere %&!% ), Pct.*.. La executareaterasamentelor se respectă prevederile din standardele si normativele în vigoare, în măsura în carecompletează şi nu contravin prezentului aiet de sarcini. !ntreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sauprin colaborarea cu unităţi de specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicareaprezentului aiet de sarcini. !ntreprenorul este obligat să efectueze, la cerea beneficiarului verificărisuplimentare, faţă de prevederile prezentului aiet de sarcini. !ntreprenorul este obligat sa asigure adoptareamăsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului aietde sarcini. !ntreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a lucrarilor cu rezultateleobţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

CONDITII TE6NICE

C,#&"!"" !e7#"*e &e e8e*$!"eGr,'")"%e 3" e%e)e#!e%e ge,)e!r"*e %e '!r!$r"%,r &e 0$#&2"e '9$ '!("%"! :# *,#0,r)"!!e *$

+re;e&er"%e STAS > 3" #$ !re($"e '? &e+?3e'*? @> *), grosimea propusI fiind precizatI îndocumentaţia de proiectare. 1n conformitate cu prevederile Legii ' 0 '//3, balastul se va aproviziona de la

furnizori certificaţi pentru procurarea materialelor necesare . 1n cazul în care pe baza analizelor granulometrice efectuate rezultI cI balastul are un conţinut redusde fracţiuni fine, în scopul unei bune compactIri, vor fi luate mIsuri pentru corectarea granuloziIţii prin adaos denisipuri prIfoase, cenuşa de termocentralI, etc. , în funcţie de materialele disponibile în zona lucrIrilor .

La primirea amplasamentului, executantul are obligativitatea de a anunţa în scris data de începere alucrării, deţinătorilor de reţele de utilităţi publice, pentru asigurarea de către aceştia a asistenţei tehnice petot parcursul execuţiei, cu privire la repoziţionarea în plan vertical, după caz, a capacelor căminelor devizitare, gurilor de scurgere a apelor pluviale, a căminelor de vane şi răsuflătorilor de gaze de pe traseeleexistente şi vor întocmi procesverbal cu numărul acestora şi poziţionarea lor pe amplasamentul respectiv.Procesul verbal va fi obligatoriu predat dirigintelui de şantier pentru ataşarea la artea tehnică aconstrucţiei. Lucrările se vor efectua sub circulaţie, fără închiderea acesteia sau instituirea de restricţii pe

termene îndelungate. Execuţia lucrărilor se va derula, în baza unei dispoziţii de începere a lucrăriloremise de către persoana #uridică achizitoare. Lucrările care se execută în zona drumului public, precum şiobstacolele producătoare de restricţii pentru circulaţie trebuie să fie semnalizate cu echipamentemoderne, conform instrucţiunilor comune elaborate de Cinisterul de interne şi Cinisterul &ransporturilor.


16/27

1n caz de producere a unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice a drumului public sau asemnalizării necorespunzătoare a obstacolelor sau a lucrărilor care se execută pe acesta, executantullucrărilor răspunde contravenţional, civil sau penal, după caz. La lucrările la care se fac încercări, calitateaprobei se consideră realizată, dacă rezultatele se înscriu în toleranţele admise prin reglementările tehnice

în vigoare. Persoana #uridică achizitoare are dreptul de a supraveghea desfăşurarea lucrărilor în conformitatecu prevederile contractului. !cesteia i se va asigura accesul la locul de muncă, în ateliere, depozite şi oriundese desfăşoară activităţi legate de realizarea obligaţiilor contractuale.

Persoana #uridică achizitoare este autorizată să emită dispoziţiile pe care le consideră necesare pentruexecutarea lucrărilor, cu respectarea drepturilor contractantului. Persoanei #uridice achizitoare trebuie să i secomunice numele responsabilului tehnic cu execuţia lucrărilor, atestat tehnicoprofesional, care va verificalucrările din partea contractantului.

ontractanţii trebuie să prezinte copie după autorizaţia responsabilului tehnic cu execuţia, iar în cazul încare nu are responsabil tehnic propriu, trebuie să prezinte copie după contractul 8.&.E. din afara societăţii.Lucrările tehnice trebuie să fie începute la termenul stabilit în contract, conform graficului general de realizarea lucrărilor şi terminate la termenul stabilit.

C,#&"!"" !e7#"*e &e *%"!!eonditiile tehnice de calitate ale agregatelor naturale de balastiera utilizate la lucrarile dedrumuri0platforme sunt in functie de domreniul de utilizare ale acestora si de clasa tehnica a drumurilor sau astrazii pentru care se utilizeaza. %itele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii au ochiuri patrateconform %8 E: /**+(.!cestea trebuie sa includa in orice caz in functie de dimensiunile produsului urmatoareledimensiuni nominale@ .*mm, .'(3mm, .(3mm, .3mm, '.mm, ).mm, .mm, '.mm,(3.mm, *'.3mm, ).mm, *.mm.

MATERIALE

Cr*!er"'!"*" 0""*,9)e*#"*e %e greg!e%,r #!$r%e

Gr#$%,"!!eDranulozitatea agregatelor naturale reglementate prin prezentul caiet de sarcini trebuie sa

indeplineasca conditiile prevazute in tabelul '.

aracteristica%orturidmin+dmax +dmaxonditii admisibile

ontinut de granule care@+raman pe sita superioara, dmax,9max 3+trec prin sita inferioara,dmin,9dmax '

De!er)"#r"Pentru verificarea conformitIţii balastului cu cerinţele stabilite se vor efectua urmItoarele determinIri @S determinarea granulozitIţii conform %8 E: /** T ' şi %8 E: /** T ( .S determinarea coeficientului de neuniformitate Fn , conform %&!% -* .S determinarea echivalentului de nisip En , conform %&!% -* .S determinarea rezistenţei la uzura cu maşina Los !ngeles, conform %&!% '/'*0.?acI este necesar se vor efectua suplimentar @S determinarea coeficientului de permeabilitate T conform %&!% '/'* 0 .S determinarea condiţiei de filtru invers pe baza curbelor granulometrice a balastului şi a pIm$ntului

din stratul de fundare .8ecepţia cantitativI şi calitativI a balastului se face de cItre persoane împuternicite de constructor în

calitate de beneficiar. Ea se poate efectua fie la furnizor, fie la constructor în locul de depozitare sau la punerea în operI .8ecepţia cantitativI se efectueazI pe bazI de masI volumicI în vrac, determinate în prealabilconform %8 E: '/- T *.Pentru certificarea calitIţii balastului furnizorul va prezenta la livrare o declaraţie de


17/27

conformitate pe baza rezultatelor determinIrilor periodice şi pe lot efectuate, consemnate în rapoarte de încercIri. !tunci c$nd este cazul, depozitarea balastului p$nI la punerea sa în operI, se face pe platformebetonate care sI împiedice impurificarea materialului.

Agreg!e #!$r%ePentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula maximă de -'

mm. >alastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuristrăine vizibile 2bulgări de păm$nt, cărbune, lemn, resturi vegetale4 sau elemente alterate. >alastul şi balastul

optimal pentru a fi folosite în stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate %8

(0((.

>alastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor +-,-+','+*' 2)4, *' 2)4+-', fie direct din

balast dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul '.Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului

optimal sunt arătate în tabelul *.

D,)e#"$ &e

gr#$%,"!!e

L")"! Tre*er" :# &"# gre$!!e +r"# '"!e%e '$ *"$r$r"%e &e

&")e!re &e

+*

inferioară ,( ,( -,' *',3 -', superioara

*

)

'

*

)3

-3

'

'

!gregatul 2balast sau balast optimal4 se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea şi

constanta calităţii acestuia. !provizionarea la locul de punere în opera se va face numai după ce analizele de

laborator au arătat ca este corespunzător.

Laboratorul antreprenorului va ţine evidenta calităţii balastului sau balastului optimal astfel@

• într+un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de BurnizorA• într+un registru 2registru pentru încercări agregate4 rezultatele determinărilor efectuate de

laborator.

?epozitarea agregatelor se va face în depozite deschise dimensionate în funcţie de cantitatea

necesară si de eşalonarea lucrărilor. 1n cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi

depozitarea acestora se va face astfel înc$t să se evite amestecarea balasturilor. 1n cazul în care la verificarea

calităţii balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul ' acesta

se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

A+

!pa necesară compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse,dar în acest din urma caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.

PREGATIREA STRATULUI SUPORTExecuţia stratului de fundaţie se începe numai dupI recepţia terasamentelor , conform prevederilor

%&!% (/') sau a substratului de fundaţie , conform prevederilor %&!% ) .=alorile admisibile ale deflexiunii corespunzItoare vehicului etalon la nivelul terenului de fundare în

cazul terasamentelor fIrI strat de formI , în conformitate cu UU:ormativ pentru determinarea prin deflectografieşi deflectometrie a capacitIţii portante a structurilor rutiere suple şi semirigideUU ind. ? *' , în funcţie de tipulpIm$ntului sunt conform tabelului ) @

T"+$% &e +?)4#! *,#0,r) STAS 15=@ V%,re &)"'"("%? &e0%e8"$#"" &&) ->>1 ))/:isip prIfos , nisip argilos *3Praf nisipos, praf argilos+nisipos, praf argilos , praf . )


18/27

!rgilI prIfoasI, argilI nisipoasI, argilI prIfoasI T nisipoasI,argilI.

)3

ANALIZE PREMERGATOARE PUNERII IN OPERALa fiecare ) to de balast aprovizionat se vor efectua verificIri asupra calitIţii materialului.%e vor executa determinIri ale caracteristicilor de compactare ale balastului respective umiditatea

optima de compactare 5opt şi densitatea maxima în stare uscatI V d max . Grientativ se poate aprecia a unbalast av$nd curba granulometricI încadratI în domeniul prevIzut de %8 ( , cI un balast av$nd curbagranulometricI încadratI în domeniul prevIzut de %8 ( , are o umiditate optima de compactare variind între )şi 9 . ?eoarece granulozitatea materialului influenţeazI puternic posibilitIţile de compactare şi calitatea finalIa lucrIrii , se vor lua mIsuri de corectare a acestui parametru prin adaosuri de alte materiale , ori de c$te orianalizele granulometrice efectuate indicI abateri de la domeniile stabilite în %8 ( , în funcţie de utilizIri

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

aracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de către unlaborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

Prin încercarea Proctor modificata, conform %&!% '/'*0'* T * se stabileşte@

?u max. P.C.7 greutatea volumică în stare uscata, maximă exprimată în g0cmc

5optP.&. 7 umiditate optimă de compactare, exprimata în 9

.

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTAREaracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din

lucrare şi anume@

?u ef 7 greutate volumică, în stare uscata, efectiva, exprimata în g0cmc5 ef 7 umiditatea efectiva de compactare, exprimata în 9 în vederea stabilirii gradului de compactare gc.

gc 7 2 pef 0 pdumax PC 4 x '

EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE DIN BALAST

MASURI PRELIMINARE 1nainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii@ drenuri sub

rigole şi racordurile stratului de fundaţie la acestea precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop.

PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUIPe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul optimal într+unul sau maimulte straturi în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi grosimea optimă de compactare stabilită pe

tronsonul experimental.

!şternerea şi nivelarea se face la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect. antitatea

necesară de apa pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier

ţin$nd seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. %tropirea va fi uniformă evit$ndu+se

supraumezirea locala. ?enivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau răm$n după

compactare se corectează cu materiale de aport şi se reciclează. %uprafeţele cu denivelări mai mari de ) cm se

completează, se renivelează şi apoi compactează din nou. Este interzis execuţia din balast îngheţat sauaşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau po#ghiţă de gheaţă. ?escIrcarea balastului lalocul de punere în opera se va face prin basculare. 1mprIştierea şi nivelarea balastului se face prin purtat direct


19/27

si manual cu respectarea caracteristicilor geometrice stabilite anterior 2 grosime strat , pante , etc.4 evit$ndu+se

pe c$t posibil manipulIrile repetate în vederea evitIrii segregIrii.

Fmiditatea balastului determinatI înainte de compactare trebuie sI fie egalI cu 5opt R '. FmiditIţi maimici conduc la compactare dificilI datoritI situIrii balastului în apropierea umiditIţii critice iar la umiditIţi marimaterialul instabil , fiind de asemenea greu de compactat.

ompactarea trebuie astfel fIcutI uniform. ?upI compactare se verificI uniformitatea suprafeţeistratului şi realizarea pantelor transversale prevIzute în proiect, fIc$ndu+se eventualele modificIri, completIri şi înlocuiri de materiale în zonele de segregIri, astfel înc$t dupI terminarea compactIrii sI se asigure grosimea şisuprafaţa corespunzItoare a stratului. 1nainte de execuţia stratului urmItor, eventualele denivelIri ale stratuluide balast vor fi remediate prin reprofilare, umezire şi compactare.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILORalitatea balastului pus în opera se verificI pe toatI durata execuţiei lucrIrilor .=erificarea elementelor geometrice se face pe baza datelor din proiect şi cu respectarea prevederilor

%&!% ) .!ntreprenorul va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat@

• compoziţia granulometrică a balastului utilizatA• caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat 2umiditate optima,

densitate maximă uscata 4

• caracteristicile efective ale stratului executat 2 umiditate, densitate, capacitate portantă4.

CONDIŢII TE6NICE REGULI ŞI METODE DE VERIFICAREELEMENTE GEOMETRICE

Drosimea stratului de fundaţie de balast sau de balast optimal este cea din proiect.

!baterea limita la grosime poate fi de maximum J 0 + ( mm.

=erificarea grosimii se face cu a#utorul unei ti#e metalice gradate cu care se străpunge stratul executat.Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast optimal este prevăzută în proiect.

!baterile limită la lăţime pot fi J 0 +3 cm.

=erificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala a fundaţiei de balast sau balast optimal este cea a îmbrăcăminţii prevăzută în

proiect.

!baterile limita la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de J 0+ ' mm.

RECEPTIA LUCRARILOR

Re*e+!" +e 0La terminarea lucrIrilor sau a unor pIrţi din aceasta se va efectua recepţia pe faza verific$ndu+se @S concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi cu proiectul tehnic AS dacI s+au realizat verificIrile conform prezentului caiet de sarcini AS dacI au fost duse la îndeplinire constatIrile consemnate în cursul execuţiei de cItre organele de

control . 1n urma acestei recepţii se încheie un proces verbal de recepţie preliminarI , unde sunt consemnate

eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandIrile cu privire la modul deurmIrire .

Re*e+!" 0"#%8ecepţia finalI va avea loc dupI expirarea perioadei de garanţie şi se va face în condiţiile respectIrii

prevederilor legale în vigoare.

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII


20/27

La execuţia lucrărilor de artă, a căilor rutiere, spri#iniri şi consolidări de versanţi ,se vor respecta toate

prescripţiile legale în vigoare referitoare la tehnica securităţii muncii, astfel@

+ Ootarare nr. *0( + privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare saumobileA+ Lege nr. *'/0( + a securităţii şi sănătăţii în muncăA

+ Ootăr$re nr. ')0( + privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători aechipamentelor individuale de protecţie la locul de muncăA+ Ootăr$re nr. '-0(3 + privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilorla riscurile generate de vibraţiiA+ Ootăr$re nr. ')(30( + pentru aprobarea :ormelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şisănătăţii în muncă nr. *'/0(A+ Ootăr$re nr. '/'0( + privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncăA+ Ootăr$re nr. ''*0( + privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilorla riscuri generate de c$mpuri electromagneticeA+ Ootăr$re nr. /-'0( + privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi0sau de sănătate la loculde muncăA

+ Ootăr$re nr. '(0( + privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizareaechipamentelor cu ecran de vizualizareA+ Ootăr$re nr. )/*0( + privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilorla riscurile generate de zgomotA+ Ootăr$re nr. '3'0(+ privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală amaselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombareA+ Ootăr$re nr. '('0( + privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentruasigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor prezenţei agenţilor chimiciA+ Ootăr$re nr. '30( + privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţiilucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor exploziveA+ Grdin nr. -0( + privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la

riscurile generate de radiaţiile optice artificialeA+ Grdin nr. -3*0( + privind protecţia tinerilor în muncăA+ Grdin nr. /)0( + pentru aprobarea Listei standardelor rom$ne care adoptă standardele europenearmonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie.

"ntocmit,"ng. ?ragos D!"F


21/27

@. CAIET DE SARCINIPENTRU EXECUTIA LUCRARILOR

CU BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

PRESCRIPŢII GENERALE DE AMENAARE RIGOLE PREFABRICATE

?imensiunile şi forma şanţurilor şi rigolelor 2 triunghiulare, trapezoidale 4 sunt cele indicate in proiectulde execuţie, stabilite de la caz la caz in funcţie de relief, debit şi viteza apei, natura terenului, mi#loacele deexecuţie, condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor şi ele trebuie respectate intocmai de cătreantreprenor.

Extrem de important este să respecte cotele şi pantele proiectate. Panta longitudinală minimă va fi @+,(3 9 in terenul natural si + ,' 9 in cazul şanţurilor şi rigolelor pereateProte#area şanţurilor şi rigolelor este obligatorie in condiţiile in care panta lor depăşeşte panta maximă admisăpentru evitarea eroziunii pămantului.

Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprote#ate sunt date in tabelul nr. 'De#$)"re +r"#*"+%e%,r !"+$r" &e +)4#!$r" P#! )8") &)"'

Păm$nturi coezive cu compresibilitate mare ,3Păm$nturi coezive cu compresibilitate redusă @

+ nisipuri prăfoase şi argiloase+ nisipuri argiloase şi nisipoase+ argile prăfoase şi nisipoase

'(*

Păm$nturi necoezive şi grosiere @+ pietriş 2 ( T ( mm 4+ bolovăniş 2 ( T ( mm 4+ blocuri 2 peste ( mm 4

*)3

Păm$nturi necoezive de granulaţie mi#locie şi fină @+ nisip făinos şi fin 2 ,3 ..... ,(3 mm 4+ nisip mi#lociu mare 2 ,(3 ..... (, mm 4

+ nisip cu pietriş

,3'

(

Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole prote#ate sunt date in tabelul nr. (De#$)"re +r"#*"+%e%,r !"+$r" &e +)4#!$r" P#! )8") &)"'


22/27

Pereu uscat din piatră brută negelivă rostuit 3Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 3 cm grosime,betonul fiind @ + clasa > -,3

+ clasa > '''(

Pereu zidit din piatră brută negelivă cu mortar de ciment sau pereu din dale debeton simplu clasa > ' pe pat de beton '3

asiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatră brută cu mortar de ciment saudin elemente prefabricate cu amena#arecorespunzătoare la piciorul taluzului

-

Pe porţiunile in care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul nr. (, se vor amena#atrepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabelul nr. (, se vor amena#a trepte pentru reducereapantei sub valorile indicate in tabel.

!ntreprenorul va executa lucrarea in soluţia in care este prevăzută in proiectul de execuţie. !colo insăunde se constată pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanţă intre prevederile proiectului şi realitatea dupăteren privind natura proiectului şi realitatea după teren privind natura pămantului şi panta de scurgere situaţia vafi semnalată inginerului lucrării care va decide o eventuală modificare a soluţiei de prote#are a şanţurilor şi

rigolelor de scurgere prin dispoziţii de şantier.

EXECUŢIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENTExecuţia acestui tip de pereu se face astfel @ după prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip şi cumortar de ciment C ' după care se pilonează pană la refuz inainte de a incepe priza mortarului. %uprafaţapereului trebuie prote#ată contra uscării prin udare timp de * zile.

MONTAREA BORDURILORLăţimea săpăturii va fi egală cu lăţimea elementului ma#orată cu ,( cm. Bundul săpăturii este adus cu

gri#ă la cotele prevăzute in proiect şi este compactat, dacă este nevoie, ca să atingă /3 9 din densitatea optimăProctor normal. "n cazul unei săpături mai adanci faţă de cota prescrisă !ntreprenorul trebuie să compenseze

diferenţa de cotă prin creşterea grosimii fundaţiei bordurii şi rigolei. and lucrările sunt montate pe pat de nisip,nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. aietul de sarcini speciale sau "nginerul stabileşte condiţiile dedepozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pămantului rezultat din săpături. >ordurile şi rigoleleprefabricate sunt montate pe o fundaţie de nisip sau beton de minimum ' cm grosime. aietul de sarcinispeciale sau planurile de execuţie stabiles natura şi dimensiunile fundaţiei, precum şi un eventual element despri#inire a bordurii şi a dispozitivului destinat să asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului. 8osturilenu vor trebui să aibă mai mult de ( cm grosime şi vor fi rostuite cu mortar C 3. >ordurile şi rigolele prefabricatesunt puse urmărind cotele, aliniamentele şi declivităţile stabilite prin detaliile de execuţie. &oleranţele admise lamontarea bordurilor şi rigolelor vor fi mai mici de 3 mm faţă de cotele precizatein profilele transversale corespunzătoare şi in profilul in lung.

CONTROLUL DE CALITATE ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR"ndependent de incercările preliminare de informare şi incercărilor de reţetă privind calitatea materialelor

elementare care intervin in constituţia lucrărilor şi al prezentului fascicul se va proceda la @!. ":E8N8" P8EL"C":!8E ?E ":BG8C!8E

!ceste incercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor precum şi incercări de studii suntefectuate inaintea inceperii fabricării betoanelor.

>. ":E8N8" ?E G:&8GL ?E !L"&!&E"ncercările de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrărilor in condiţiile de frecvenţă specificate in tabelulnr. * completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

De#$)"re %$*rr"" N!$r :#*er*r"" C!eg,r" &e

*,#!r,%

Fre*;e#2

A


23/27

>etoane 6 0 ' + %tudiul compoziţiei+ 1ncercări la compresiune+ 1ncercări la extindere

WWW

WW W

+ Pentru betoane de clase 6 0 '+ Pe părţi de lucrare

>etoane M 0 ' + 1ncercare la întindere+ 1ncercare de plasticitate

W + Pe părţi de lucrări la cerereadirigintelui

ofra#e + ontrolul dimensiunilor deamplasare şi soliditate

W + 1naintea betonării fiecărui element

!rmătură + ontrolul poziţiei armăturilor W + 1naintea betonării fiecărui elementLucrări executate din betonsau zidărie din piatră brutăsau bolovani

+ ontrolul dimensiunilor şi încadrării în toleranţe+ ontrolul corecturii finisării afe ei văzute

W + La fiecare lucrare

Lucrări de prote#are aşanţurilor rigolelor şicaşiurilor

+ !mplasamentul lucrărilor+ ?imensiunile şi calitatealucrărilor+ Profilul longitudinal secţiuneaşi grosimea prote#ării

W

W

W

W

W

W

+ La fiecare lucrare

?renuritransversale de

acostament

+ !mplasamentul şi înclinarea+ ?imensiunile

+ Posibilitatea de scurgere înan

WW + La fiecare lucrare

! @ "ncercări preliminare > @ "ncercări de control calitate @ "ncercări de control recepţie. ":E8N8" ?E G:&8GL ?E 8EEPX"E"ncercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfarşitul execuţiei uneia din fazele lucrării, fie in

momentul recepţiei provizorii a lucrări. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă vor fi supuse de regulă unei recepţiipreliminare şi unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie controlate şirecepţionate, inainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drena#, canalizare, ş.a.

acestea vor fi supuse şi recepţiei pe fază de execuţie.

RECEPŢIA PE FAZE"n cadrul recepţiei pe fază 2 de lucrări ascunse 4 se va verifica dacă partea de lucrare ce se

recepţionează s+a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi deprezentul caiet de sarcini. "n urma verificărilor se incheie proces verbal de recepţie pe faze in care se confirmăposibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare. 8ecepţia pe fază se efectuează de către "nginerullucrării şi !ntreprenor, documentul se incheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.8ecepţia pe faze se va face in mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării @Pentru lucrări din beton şi zidării @trasarea+ execuţia săpăturilor la cote+ executarea cofra#ului+ montareaarmăturii.

8egistrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cat şicomisiei de recepţie preliminară sau finală.

RECEPŢIA PRELIMINARĂLa terminarea lucrărilor sau a unor părţi din aceste se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a

lucrărilor verificandu+se @+ concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale şi aproiectului de execuţie.+ dacă verificările prevăzute in prezentul caiet de sarcini, au fost efectuate in totalitate+ dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora+ condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate in cursulexecuţiei de către organele de control 2 lient, "nginer, etc 4


24/27

"n urma acestei recepţii se incheie Procesul =erbal de recepţie preliminară şi in care se consemneazăeventualele remedieri, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere subobservaţie unde s+au constatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

RECEPŢIA FINALĂLa recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul in care s+au comportat lucrările, dacă aufuncţionat bine şi dacă au fost bine intreţinute.

"ntocmit,

"ng. ?ragos D!"F

=. CAIET DE SARCINIPRIVIND MASURI DE PROTECTIA MEDIULUI

PROTECTIA MUNCII PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

PROTECTIA MEDIULUI

onform Legii protectiei mediului nr. '*-0'//3, sunt necesare studii de impact pentru orice lucrare deinfrastructura rutiera, care poate avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea sa.Procedura de întocmire a studiului de impact si a bilanturilor de mediu se desfasoara conform Grdinuluiministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. '(30'// pentru aprobarea Procedurii de reglementare aactivitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului încon#urator.

Lucrarile de infrastructura rutiera au impacturi directe si indirecte, pozitive si negative sau cumulate

asupra mediului încon#urator. La elaborarea proiectelor se respecta prevederile Legii nr. '*-0'//3, al careiobiect îl constituie reglementarea protectiei mediului, obiectiv de interes public ma#or, pe baza principiilor sielementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii.

?efinitii@mediu + ansamblul de conditii si elemente naturale ale &errei@ aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile

atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune,cuprinz$nd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spiritualeA

factor de impact + componenta a activitatii umane, care produce efecte asupra mediului încon#uratorAimpact asupra mediului + afectarea caracteristicilor fizico+chimice si structurale ale componentelor

naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate,afectarea echilibrului ecologic si a calitatii vietii, cauzata, în principal, de poluarea apei, atmosferei si solului,

supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amena#areanecorespunzatoare a teritoriului.

Bactorii de impact pot fi@emisii + poluare directa a mediului ca efect al traficuluiA


25/27

rezultati + poluare directa a mediului ca efect al activitatii de întretinere si exploatare a infrastructurii rutiere.

Pr,!e*!" +e%,r '" e*,'"'!e)e%,r *;!"*e La lucrarile prevazute se va asigura protectia apelor de suprafata, subterane si a ecosistemeloracvatice, care are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora, în scopulevitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. ontrolul respectariireglementarilor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice este organizat si exercitat de catre autoritatiledin domeniul mediului, apelor, sanatatii si de alte autoritati, potrivit competentelor legale.

Pr,!e*!" !),'0ere"Protectia atmosferei urmareste prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii acesteia pentru a

evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale.Prin studiul deimpact al situatiei existente se identifica poluarea în lungul unui drum, pe baza estimarii datelor de trafic2numarul, tipul si viteza autovehiculelor4.

"ndicatorii calitativi ai emisiilor în atmosfera nu vor depasi valorile rezultate în urma calculelor privinddispersia poluantilor în atmosfera, valori prevazute în acordul de mediu.

Pentru stabilirea masurilor de protectie împotriva zgomotelor si vibratiilor, prin studiul de impact care se întocmeste se au în vedere urmatoarele aspecte@+ identificarea zonelor sensibile la zgomot si vibratii, cauza sensibilitatiiA+ identificarea principalelor surse locale de zgomotA+ verificarea existentei unor reglementari locale în ceea ce priveste nivelul de zgomot si vibratiile, at$t în cursulzilei, c$t si în cursul noptiiA

Pr,!e*!" ',%$%$"!ntreprenorul este obligat ca, înaintea amplasarii santierului, sa obtina acordul de mediu.

!mplasamentul organizarii de santier se face, de preferinta, în zone neîmpadurite, zone care si+au pierdut totalsau partial capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia fac$ndu+se pe baza de

studii ecologice, avizate de organele de specialitate.

Pr,!e*!" )e&"$%$" 0,re'!"er 1n cursul executiei lucrarilor de drumuri si pe durata exploatarii si întretinerii at$t antreprenorul general,

c$t si administratorul drumurilor vor lua toate masurile de protectie a fondului forestier în conformitate cucerintele legislatiei în vigoare. Honele în care s+au depozitat materialele provenite din excavatii vor fireamena#ate la terminarea lucrarilor, conform conditiilor impuse prin acordul de mediu.

Pr,!e*!" '"!$r"%,r r7e,%,g"*e '" "'!,r"*ePrin constructia unui drum se înlesneste accesul la siturile arheologice si istorice existente sau la altele

noi, descoperite în timpul lucrarilor de constructii. Pe durata executiei este necesar sa se prevada masuri pentru

a se asigura o protectie adecvata a acestora.Protectia zonelor cu valoare peisagistica si a zonelor naturale protejate!utorizarea executarii lucrarilor de drumuri în parcuri nationale, rezervatii naturale, precum si în alte

zone prote#ate, de interes national, delimitate conform legii, se face conform aprobarilor legale în vigoare.

Reg")$% &e'e$r"%,rPrincipalele produse generate de activitatea de constructie si întretinere a drumurilor, ce pot fi clasate

ca deseuri, sunt materialele rezultate din decapari si din demolari. 1n activitatea de constructie si întretinere ainfrastructurilor rutiere se va tine seama de reglementarile în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea sireciclarea deseurilor.

Pr,!e*!" )e&"$%$" $)#Legea nr. '*-0'//3 stipuleaza obligativitatea respectarii principiilor ecologice în procesul de dezvoltare

social+economica, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos pentru populatie. !mplasarea drumurilor,


26/27

autostrazilor trebuie sa se faca fara a pre#udicia în vreun fel salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, tratamentsi recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei. 1n acest scop se au în vedere urmatoarele@+ realizarea, dezvoltarea si întretinerea spatiilor verzi + aliniamente de arbori si perdele de protectie, cu rol at$tantipoluant 2împotriva noxelor, zgomotului4 c$t si esteticA+ folosirea, în masura posibilitatilor, a unor tipuri de îmbracaminte rutiera absorbanta fonicA+ executia, unde este posibil, de piste pentru biciclistiA+ executia de treceri sigure pentru pietoniA+ executia de amena#ari speciale pentru persoanele cu handicap.

PROTECTIA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

La elaborarea documentaţiilor tehnice s+a ţinut seama de normele de protecţia muncii, asigur$ndconducătorilor proceselor de muncă precum şi muncitorilor, măsurile principale ce trebuie aplicate în executarea

oricărei activităţi de construcţie şi reparaţie, în condiţii de deplină securitate. La toate lucrările de muncă pe

căile de acces, pe drumurile de circulaţie a mi#loacelor sau alte vehicule, precum şi în locurile periculoase,

trebuie să se afişeze panouri 2pancarte, tăbliţe, legislatia în vigoare4 privind semnele de interzicere şi avertizare.

Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai buneconditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a

altor persoane participante la procesul de munca. Echipamentele tehnice trebuie sa corespunda prevederilor din

normele, standardele si din alte reglementari referitoare la protectia muncii si sa nu prezinte pericol pentru

sanatatea sau viata salariatilor, a persoanelor aflate in unitate in interes de serviciu sau a altor persoane pentru

care se asigura protectia muncii. Echipamentul individual de protectie reprezinta mi#loacele cu care este dotat

fiecare participant in procesul de munca pentru a fi prote#at impotriva factorilor de risc.

Echipamentul individual de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, salariatilor, precum si altor

categorii de persoane care desfasoara activitati la persoanele #uridice sau fizice prevazute la art. (, potrivit

criteriilor stabilite in :ormativul+cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaboratde Cinisterul Cuncii si Protectiei %ociale.

"n cazul degradarii echipamentului individual de protectie, respectiv al pierderii calitatilor de protectie, se

acorda obligatoriu un nou echipament.

?egradarea sau pierderea echipamentului individual de protectie inainte de termenul de utilizare

prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru pre#udiciul cauzat, potrivit legii.

"ntocmit,

!rh Carius onstantin


27/27

16-caiet de sarcini terasamente-semnat

Documents