caiet de sarcini fundații din balast și balast optimal · a. acest caiet de sarcini se referã la...

S.C. PRIMEX CONS S.R.L. - Deva, Telefon /fax 0254225639 ; 0745310134

Proiect Tehnic

„MODERNIZARE DJ 700: DN 7 (SÂNTANDREI) – BÂRCEA MARE – CENTRU DEMANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA, KM 3+600 – 6+100”

CAIETE DE SARCINI

CAIET DE SARCINI

Fundații din balast și balast optimal


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

CUPRINSSectiunea Descriere Pagina

302.1. Generalitãti 302 -2302.1.1.Descriere 302 -2302.1.2.Prescriptii de referintã 302 -2

302.2. Materiale 302 -3302.2.1.Balast 302 -3302.2.2.Apa pentru compactare 302 -4302.2.3.Caracteristicile optime de compactare 302 -4

302.3. Utilaje 302 -5302.3.1.Utilajele de amestecare 302 -5302.3.2.Mijloace de Asternere 302 -5302.3.3.Mijloace de Compactare 302 -5

302.4. Metode de executie 302 -5302.4.1.Asternerea Balastului 302 -5302.4.2.Tronsonul de Incercare 302 -6

302.5. Controlul calitãtii pentru Receptie 302 -7302.5.1.Tolerante Geometrice 302 -7302.5.2.Conditii privind Compactarea 302 -7302.5.3.Conditii privind Capacitatea Portantã 302 -8

302.1. Generalitãti

302.1.1. Descriere

A. Acest caiet de sarcini se referã la stratul de fundatie realizat din agregate naturale aprobate,la cotele, declivitãtile si dimensiunile din plansele de executie. Stratul de fundatie se vaexecuta pe patul drumului aprobat, al cãrui ultim strat a fost tratat cu var sau a fost acoperit cumaterial geotextil, anticapilar, cu scopul asigurãrii drenãrii apelor. Aceste lucrãri includ:

(a) Asternerea stratului de fundatie.(b) Compactarea stratului de fundatie.(c) Evacuarea materialului în exces, dupã finisarea stratului de fundatie.

B. Acest caiet de sarcini se referã la douã tipuri de straturi de fundatie.(a) Strat de fundatie din balast(b) Strat de fundatie din balast amestec optimal

302.1.2. Prescriptii de referintã

1. STAS 6400/84 Lucrãri de drum. Straturi de bazã si de fundatie.Instructiuni tehnice pentru executia straturilor de fundatie, din balast prin compactare în

domeniul umiditãtii optime de compactare. CD 31-2002 Normativ C 148-85, SR EN1342+A1-08

2. Legea nr. 10 / 1995. Legea calitãtii în constructii.3. Toate standardele si normativele mentionate, mai departe, în acest caiet de sarcini sauîn plansele de executie.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

302.2. Materiale

302.2.1. Balast

Materialele vor îndeplini conditiile de calitate din plansele de executie, din acest caiet desarcini si din toate prescriptiile de referintã mentionate de caiet si planse.

La executia stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor utiliza agregate debalastierã si de carierã, având dimensiunea maximã de 71 mm.

Balastul trebuie sã provinã din roci stabile si de origine silicioasã. Agregatele nu vor continegranule moi sau friabile, vor fi nealterabile la conditiile atmosferice neprielnice si nu vorcontine corpuri strãine vizibile (bulgãri de pãmânt, cãrbune, lemn, resturi vegetale sauelemente alterate).

Balastul si balastul optimal pentru a fi folosit în stratul de fundatie va îndeplinicaracteristicile calitative arãtate în tabelul 1.

Tabelul 1

Caracteristici Conditii de admisibilitate Metode deverificare

Balast Balast optimal conformSort 0-71 0-71 -Continut de fractiuni %

sub 0,02 mmsub 0,2 mmsub 7,1 mmsub 31,5 mmsub 71 mm

max. 3-

15...70-

100

max. 34...10

30...4560...75

100

STAS 1913/5-85

STAS 4606-80

Granulozitate continuã ca mai sus STAS 4606-80Coeficient de neuniformitate (Un), min 15 - SR EN 933-3/02

SR EN 933-4/02Echivalent de nisip (EN) min 30 30 SR EN 933-8/01Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)% max. 35 30

SR EN 1097-2/2002

Balastul optimal se va obtine din balast sortat, prin reamestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-31(40), 31 (40)-71, în proportiile stabilite; balastul poate fi utilizat direct din excavare, ca balastoptimal, dacã îndeplineste conditiile din tabelul 1, de mai sus.

Conditiile de calitate si frecventa recoltãrii de probe si a determinãrilor pentru materialulaprovizionat pe santier este cea prevãzutã de normativele in vigoare.

Laboratorul Contractantului va tine evidenta calitãtii balastului sau balastului optimal astfel:

într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizori;

într-un registru (registru pentru încercãri agregate) se vor tine rezultateledeterminãrilor efectuate de laborator, pe materialele aprovizionate.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Agregatele care îndeplinesc conditiile de calitate din prezentul caiet de sarcini, ca si celementionate în certificatele de calitate de la furnizor sau orice alte rezultate de determinãriefectuate de Contractant la sursa de agregate si aprobate de Inginer, vor fi aprovizionatepe santier si depozitate în cantitãti suficient de mari, cu asigurarea omogenitãtii siconstantei calitãtii pentru lucrãri, pe perioade lungi de timp.

Agregatele depozitate vor fi verificate zilnic, înainte de a fi utilizate în lucrãri, de cãtrelaboratorul autorizat al Contractantului. In cazul în care la verificarea calitãtii balastului saua balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor dintabelul 1, se corecteazã granulozitatea cu sorturile granulometrice deficitare, astfel încâtagregatele sã îndeplineascã conditiile calitative prevãzute în acest caiet de sarcini, modulde efectuare a corectiilor necesitând sã fie aprobat de cãtre Inginer, înainte de aducerea lorpe santier.

In cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitareaacestuia se va face astfel încât sã se evite amestecarea loturilor aprovizionate.Contractantul va avea în depozite sau la statia de santier, suficiente agregate, pentrufiecare zi de lucru. Se va mentine un stoc minim de agregate, pentru utilizare de-a-lungulunei luni calendaristice, întregi.

Setul de determinãri complete, ca si frecventa si locul determinãrilor, vor fi incluse în Planulde Controlul Calitãtii al Contractantului si va fi supus aprobãrii Inginerului, înainte deînceperea lucrãrilor contractuale.

302.2.2. Apa pentru compactare

Apa necesarã corectiei umiditãtii balastului sau balastului optimal, în timpul lucrului, cãtreumiditatea optimã de compactare, poate proveni din orice sursã. Apa nu va contine substantechimice, noroi sau vegetatie. Sursele de apã vor fi supuse aprobãrii Inginerului.

302.2.3. Caracteristicile optime de compactare

Laboratorul autorizat al Contractantului sau alt laborator de specialitate autorizat, aprobatde Inginer, va efectua determinãrile pentru stabilirea umiditãtii optime de compactare si adensitãtii uscate maxime ale agregatelor utilizate, balast sau balast optimal. Acestedeterminãri vor fi efectuate cu cel putin o sãptãmânã, înainte de începerea lucrãrilor sauînainte de schimbarea sursei.

Caracteristicile de compactare ale agregatelor pentru stratul de fundatie vor fi determinate,utilizãnd metoda Proctor modificatã, conform CD 31-2002, Indicativ 530-2012 , Normativ C148-85 si SR EN 1342+A1-08 prin care se stabileste:

● du max. P.M. = greutatea volumicã în stare uscatã, maximã, exprimatã în g/cm3;

● Wopt P.M. = umiditate optimã de compactare, exprimatã în %.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Pentru determinarea caracteristicilor de compactare, Contractantul poate propune si altemetode alternative, bazate pe standarde internationale (de exemplu AASHTO T180),aprobate în prealabil de Inginer.

302.3. Utilaje

302.3.1. Utilajele de amestecare

Sorturile de agregate pentru balastul optimal vor fi amestecate în proportiile specificate, pânã laomogenizare, într-o instalatie de preparare centralã de tipurile discontinuu cu sarje sau în fluxcontinuu sau într-o instalatie de preparare mobilã utilizatã pentru preparare sau pentrupreparare si asternere, ca la agregate stabilizate cu ciment.Instalatiile de preparare vor fi echipate cu dozatoare gravimetrice sau volumetrice, adecvatepentru controlul dozãrii corecte, a sorturilor de agregate si nisip. Instalatia va fi reglatã deContractant în prezenta Inginerului, cãrui i se va solicita aprobarea. Pentru controlul precizieide dozare, Contractantul va asigura permanent la statie un cântar portabil de 200 kg, împreunãcu zece greutãti etalon de 20 kg si un buncãr de 200 kg. Instalatia de preparare va avea ocapacitate de productie de minimum 200 t/orã.Instalatia de preparare mobilã va îndeplini aceleasi conditii, depinzând de asemenea deinstructiunile si recomandãrile din cartea tehnicã.

302.3.2. Mijloace de Asternere

Straturile de fundatie vor fi executate prin asternerea de material de dimensiunile si granulatiaspecificatã de plansele de executie sau de cãtre Inginer. Repartizatoarele vor fi echipate cugrinzi repartizatoare reglabile la lãtimea, grosimea si profilele transversale necesare si înnumãr si capacitate suficiente pentru asternerea ritmicã, în corelatie cu productia instalatieide preparare.

302.3.3. Mijloace de Compactare

Mijloacele de compactare trebuie sã aibã capacitatea de a realiza densitãtile si finisareaprescrise.

Mijloacele de compactare vibratoare vor fi de tipul cu cilindrii lis. Compactorii vibratori vor fidotati cu dispozitive de control al amplitudinii si frecventei si specifici pentru compactareabalastului.

302.4. Metode de executie

302.4.1. Asternerea Balastului

Contractantul va asterne balastul la profilele pentru stratul de fundatie, din plansele deexecutie.

Balastul pentru stratul de fundatie va fi amestecat si umezit în instalatii de preparare potrivitprevederilor din acest caiet de sarcini.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Balastul pentru stratul de fundatie va fi amestecat si umezit pânã la o umiditate situatã înintervalul umiditate optimã de compactare si 3% sub optimum.

Inainte de asternerea balastului pentru stratul de fundatie, patul drumului va fi stropit usorcu apã.

Balastul pentru stratul de fundatie va fi transportat pe drum, asternut în strat uniform sicompactat la un grad de compactare de cel putin 100%, fatã de densitatea uscatã maximãobtinutã prin metoda Proctor modificatã, determinatã de laboratorul Contractantului.

Balastul asternut va fi în cantitate suficientã pentru a permite compactarea si realizarea laprofil a întregii suprafete a unei sectiuni.

Nu se va utiliza balast continând zãpadã sau bucãti de ghiatã.

Este interzisã executia stratului de fundatie pe patul drumului, acoperit cu zãpadã saupojghitã de gheatã.

Compactarea se va executa cu utilaje adecvate, potrivit metodei de executie aprobate deInginer, pe baza rezultatelor obtinute pe tronsonul de încercare.

302.4.2. Tronsonul de Incercare

Inainte de începerea lucrãrilor Contractantul trebuie sã efectueze experimenarea punerii înoperã a balastului pe tronsonul de încercare.

Inainte de efectuarea experimentãrilor pe tronsonul de încercare, cu cel putin o sãptãmânãînainte, Contractantul va supune aprobãrii Inginerului, metoda stabilitã pentru executiastraturilor de fundatie din agregate naturale. Tronsonul de încercare poate fi executat,numai dupã aprobarea de cãtre Inginer a metodei stabilite. Zona pentru tronsonul deîncercare va fi cea dispusã de Inginer.Experimentarea se va face pe un tronson de încercare, în lungime de minimum 30 m siminimum 3,40 m lãtime (dublul lãtimii mijlocului de compactare). Pentru executiaautostrãzilor, lãtimea tronsonului de încercare va fi jumãtate din întreaga lãtime a unui stratde fundatie.

Tronsonul de încercare va fi executat în prezenta Inginerului, compactarea va fi controlatãprin determinãri de laborator, potrivit celor prezentate de Contractant în metoda sa deexecutie, stabilitã si în Planul de Controlul Calitãtii. Rezultatele determinãrilor vor fiprezentate Inginerului, în ziua urmãtoare, executiei tronsonului de încercare.

In cazul în care gradul de compactare prevãzut, mãsurat pe întregul tronson de încercare,potrivit metodei de mãsurare aprobate, nu este realizat, Contractantul va trebui sã realizezeo nouã încercare, dupã aducerea de îmbunãtãtiri privind reglarea mijloacelor decompactare si o nouã metodã stabilitã de el va fi prezentatã Inginerului pentru aprobare.

Parametri urmãriti în timpul executiei tronsonului de încercare vor fi:

grosimea optimã a stratului de balast înainte de compactare; numãrul de treceri pentru fiecare compactor, cu si fãrã vibrare, pentru a determinaintensitatea de compactare;


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

intensitatea de compactare = Q/S, unde :Q = volumul de balast pus în operã în unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimatã în m3.

S = suprafata cãlcatã la compactare, de fiecare utilaj, în intervalul de timp dat, exprimat înm2.

Dacã tronsonul de încercare este corespunzãtor, cracteristicile înegistrate, mentionate maisus, vor deveni caracteristici de referintã pentru executia stratului de fundatie cu balastulfurnizat din sursa respectivã. Pentru orice altã sursã diferitã, un nou tronson de încercareva fi executat, conform programului prezentat mai sus.

302.5. Controlul calitãtii pentru Receptie

302.5.1. Tolerante Geometrice

Grosimile stratului de fundatie sunt cele prevãzute în detaliile de executie.

Abaterea limitã, localã, la grosime, este de max. 15 mm în orice punct de mãsurare.

Controlul grosimii se face prin mãsurare directã în sondaje deschise, executate în locuriindicate de Inginer. Mãsurãtorile pentru grosime se fac cel putin la fiecare 150 m de drumexecutat cu douã benzi sau la fiecare 100 m de drum executat cu mai mult de douã benzi pentrustrat executat, la marginea stratului. Grosimea nu va fi mai micã cu mai mult de 15 mm fatã degrosimea din plansle de executie, în orice punct de mãsurare, de-a-lungul unei sectiuni destrat de fundatie supus receptiei Inginerului. Deficientele de grosime sau depãsind 15 mm, vor ficorectate de Contractant, într-o manierã aprobatã de Inginer. Grosimea în exces, situatã în limitatolerantei va fi consideratã ca prevãzutã de Contractant pentru comoditatea sa si pe cheltuiala sa.

Toleranta privind cotele în profilurile transversale va diferi cu maximum 2 cm, fatã detoleranta privind cotele suprafetei îmbrãcãmintei. Mãsurãtorile se efectueazã în profiluriletransversale din proiect, de-a-lungul axului drumului, pichetat la nivelul suprafetei stratului defundatie la limitele corespunzãtoare platformei drumului. Cotele se mãsoarã cu mijloacetopografice.

Tolerantele priind nivelarea, în profil longitudinal, mãsurate sub dreptarul de 3 m, vor fi demax. 2 cm mm în orice punct de mãsurare.

Tolerantele la lãtime vor fi de 5 cm, mãsurate în dreptul profilelor transversale aleproiectului.Tolerantele la panta transversalã sunt de ± 0,4%, mãsurate în profilele din proiect sau lafiecare 25 m, dacã distanta dintre profilele proiectului sunt mai mari.

302.5.2. Conditii privind Compactarea

Stratul de fundatie trebuie compactat pânã la realizarea gradului de compactare de 100%Proctor modificat în minimum 95% din punctele de mãsurare si min. 98% la toate punctelede mãsurare.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Determinãrile de densitate se fac cel putin la fiecare 150 m de drum executat cu douã benzi saula fiecare 100 m de drum executat cu mai mult de douã benzi, în locuri indicate de Inginer.Rezultatele determinãrilor vor fi prevãzute de Inginer sã fie obtinute, nu mai târziu de o zi dupãterminarea sectiunii de strat de fundatie, care se verificã.

302.5.3. Conditii privind Capacitatea Portantã

Capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de fundatie este realizatã, dacãdeformatia elasticã ( mãsuratã conform CD 31-2002) este mai micã decât valorileadmisibile, potrivit Tabelului 2, de mai jos:

Tabelul 2

Valorile deflexiunii admisibile – dadm - (1/10 mm)Grosimeastratului

Stratul superior al terasamentelor alcãtuit din :

de fundatie din Strat de formã Pãmânturi de tip conf. SR EN ISO 14688-2/2005 :balast, cm conf.

STAS 12253/84Nisip prãfos;Nisip argilos

Praf nisipos;Praf argilos;Praf

Argilã; Argilãnisipoasã;Argilã prafoasã

152025

140130120

210180160

225195175

250210190

Notã :

Balastul va avea E def. 600 daN/cmp, conform instructiunilor PD 177/2001, respectiv E el. 2000 daN/cmp, conform instructiunilor CD 152.Pentru balastul cuE def. 600 daN/cmp, respectiv E el. 2000 daN/cmp, valorile acceptate,date în tabel,se vor majora cu 10%.Când determinarea deformatiilor cu pârghia Benkelman nu este posibilã, din cauza spatiilorînguste, Contractantul va considera si aplica alte metode de determinare. Dacã se efectueazãdeterminãri ale deformatiei relative cu placa (conform STAS 2914/4-89), frecventadeterminãrilor va fi aceiasi ca si cea prevãzutã pentru determinãrile de compactare.Contractantul poate propune si alte metode de determinãri pentru capacitatea portantã, dacãpoate demonstra încrederea si corelarea acestora cu rezultatele determinãrilor mentionatemai sus. Noile metode de determinare trebuie sã fie agrementate de cãtre Institutul Nationalde certificare a materialelor de constructie si utilajelor si sã fie aprobate de Inginer, înainte dea fi utilizate pe santier.Rezultatele privind elementele geometrice, compactarea si capacitatea portantã trebuie sã fieacceptate simultan, de cãtre Inginer, pentru ca sectorul de fundatie sã poatã fi inclus în lucrãrilepermanente.

Întocmit,

Ing. Lupu Alexandru

S.C. PRIMEX CONS S.R.L. - Deva, Tel/fax 0254225639; 0745310134

Proiect Tehnic„MODERNIZARE DJ 700: DN 7 (SÂNTANDREI) – BÂRCEA MARE – CENTRU DEMANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA, KM 3+600 – 6+100”

CAIETE DE SARCINI

CAIETE DE SARCINISemnalizări rutiere (indicatoare)


Proiect Tehnic„MODERNIZARE DJ 700: DN 7 (SÂNTANDREI) – BÂRCEA MARE – CENTRU DEMANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA, KM 3+600 –6+100”

CAIETE DE SARCINI

SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

C U P R I N S

I. GENERALITATI 2I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 2I. 2. PLANTAREA STALPILOR 2

II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 2III. MASURARE 3

III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 3



CAIETE DE SARCINI

I. GENERALITATI

I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM

Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa seasigure o buna vizibilitate a acestora.

OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe parteastanga a drumului sau pe console.

Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 800 fata de axa caii.La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:

- unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 50 laindicatoarele de avertizare si de 100 la cele de localizare si de presemnalizare.

- inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20.Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este:-la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase.- la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare in localitati

sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai.Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara fata de

cota caii in ax sa fie:- de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse;- de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in intersectii

importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante.- de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare.Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltimea de

libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m.Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea indicatorului

este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.

I. 2. PLANTAREA STALPILOR

Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in fundatia de beton de clasaC8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand sunt plantati direct in pamant.

Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop, confectionaticonform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe stalpicu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente precum sipe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor.

Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.

II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei.Verificarile ce se efectueaza sunt:

- forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1. La dimensiuni se admit tolerante de ±1%pentru indicatoarele metalice;

- planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice;- verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi;- aspectul si exactitatea executarii simbolului;

- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sanu aiba incretituri si umflaturi;

- aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de ±1mm pentru inaltimi aleliterelor pana la 130mm si o toleranta de ±2mm pentru inaltimi mai mari; la grosimi ale



CAIETE DE SARCINI

literelor pana la 18mm, se admite o toleranta de ±5mm iar pentru grosimi mai mari seadmite o toleranta de ±1mm.

Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in:- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute;- modul de prindere pe stalpi;- este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa in intre

marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrageatentia conducatorilor de autovehicule.

Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face conform proiectului deexecutie.

III. MASURARE

III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSEArticolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

SB0 SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL EXECUTIEI

SB1.1 PANOURI CU FOLIE REFLECTORIZANTA PENTRU SEMNALIZAREA CIRCULATIEI

SB1.2 STALPI PENTRU MONTAREA SEMNELOR DE DIRIJARE A CIRCULATIEI

SB3 BORNE KILOMETRICE

SB4 BORNE HECTOMETRICE

Intocmit,Ing. Lupu Alexandru

S.C. PRIMEX CONS S.R.L. - Deva, Telefon /fax 0254225639; 0745310134

Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

CAIET DE SARCINIMarcaje rutiere


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

C U P R I N S

1. GENERALITĂŢI ...................................................................................... 2

2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ .............................................................. 3

3. CONDIŢII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE ................... 4

3.1. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VOPSELE..........................................................................43.2. PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI.........................................................................................43.3. CONTROLUL VOPSELEI DE MARCAJ............................................................................43.4. CONDIŢII TEHNICE PENTRU MICROBILE ŞI BILE MARI DE STICLĂ.....................................5

4. TIPURI DE MARCAJE ............................................................................ 5

4.1. MARCAJE LONGITUDINALE........................................................................................54.2. MARCAJE DE DELIMITARE A PĂRŢII CAROSABILE.......................................................104.3. MARCAJE TRANSVERSALE ......................................................................................114.4. MARCAJE DIVERSE.................................................................................................15

5. CONDIŢII DE REALIZARE A MARCAJELOR ...................................... 21

5.1. TIPUL ŞI TIPODIMENSIUNILE MARCAJULUI .................................................................215.2. EXECUŢIA MARCAJULUI RUTIER...............................................................................21

6. RESPONSABILITĂŢI............................................................................ 22

6.1. RESPONSABILUL DIN PARTEA ANTREPRENORULUI GENERAL......................................226.2. RESPONSABILUL DIN PARTEA CONSULTANŢEI...........................................................23

7. CONTROLUL CALITĂŢII MARCAJULUI.............................................. 23

7.1. VERIFICAREA CALITĂŢII PRODUSELOR DE PULVERIZARE ............................................24

8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR.................................................................... 26

8.1. RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR ..................................................................268.2. RECEPŢIA FINALĂ LA EXPIRAREA PERIOADEI DE GARANŢIE ........................................27

1. GENERALITĂŢI

Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde condiţii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, înconformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, privind circulaţia pe drumurile publice precum şi astandardelor din colecţia Siguranţa Circulaţiei.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

Se vor avea în vedere: Legea 10 Calitatea în construcţii Ordonanţa 43/1997 republicată privind regimul drumurilor HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii SR 1848:7-2011 Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere SR 1848:1–2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră.

Clasificare, simboluri şi amplasare SR 1848:2–2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră.

Prescripţii tehnice SR 1848:–2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră.

Scriere, mod de alcătuire SR EN 1423:1999 Produse pentru marcare rutieră. Produse de pulverizare. Microbile

de sticlă, granule antiderapante şi amestecul celor douăcomponente

SR EN 1423:1999/A1:2004 Produse pentru marcare rutieră. Produse de pulverizare. Microbilede sticlă, granule antiderapante şi amestecul celor douăcomponente

SR EN 1424:1999 Produse pentru marcare rutieră. Microbile de sticlă preamestecate SR EN 1424:1999/A1:2004 Produse pentru marcare rutieră. Microbile de sticlă preamestecate SR EN 1436:2007 Produse pentru marcare rutieră. Performanţa marcajelor rutiere

pentru utilizatorii drumului SR EN 1463-1:1999/A1:2004 Produse pentru marcare rutieră. Butoane retroreflectorizante.

Partea 1 – Condiţii iniţiale de performanţă SR EN 1463-2:2002 Produse pentru marcare rutieră. Butoane retroreflectorizante.

Partea 2 – Încercare rutieră SR EN 1790:1999 Produse pentru marcare rutieră. Marcaje rutiere prefabricate SR EN 1824:1999 Produse pentru marcare rutieră. Încercări rutiere SR ENV 13459-1:2001 Produse pentru marcare rutieră. Controlul calităţii. Partea 1:

Eşantionare din stoc şi încercări SR ENV 13459-2:2001 Produse pentru marcare rutieră. Controlul calităţii. Partea 2: Ghid

de pregătire a planurilor calităţii pentru aplicarea produselor SR ENV 13459-3:2001 Produse pentru marcare rutieră. Controlul calităţii. Partea 3:

Performanţe de utilizare SR EN 1871:2002 Produse pentru marcare rutieră. Proprietăţi fizice STAS 1948/1–91 Lucrări de drumuri. Stâlpi de ghidare şi parapete. Prescripţii

generale de proiectare şi amplasare pe drumuri


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

3. CONDIŢII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE

3.1. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VOPSELE

Se vor putea utiliza următoarele tipuri de vopsele cu durata lunga de viata pentru marcajul rutier:

3.1.1 Vopsea de marcaj termoplasticăVopsea de marcaj termoplastică, de culoare albă, formată dintr-un amestec de pulbere şi de microbile pebază de gel, care se aplică cu ajutorul unor maşini speciale, dotate cu un preîncălzitor (pre-heater) în careeste introdus amestecul de pulbere şi microbile, care se lichefiază la temperatura de circa 250° C, după careeste transferat în rezervorul din care este apoi pulverizat. Timpul de uscare al acestui tip de vopsea estefoarte rapid (circa 5÷10 minute), fapt care constituie un avantaj, deoarece circulaţia poate fi reluată rapid,după marcare.Acest tip de vopsea este recomandabil să se aplice pe arterele principale, cu trafic intens.Aplicarea vopselei termoplastice se face în aceleaşi condiţii de mediu ca şi pentru vopselele clasice, cumenţiunea că suprafaţa pe care se execută marcajele rutiere trebuie să fie foarte bine curăţată de oriceimpurităţi.Calitatea vopselei se apreciază pe baza datelor din „Fişa tehnică”, care trebuie prezentată Beneficiarului deAntreprenor.

3.1.2 Produse pentru marcare rutieră fără solventProduse pentru marcarea rutiera fara solvent, aplicabile la rece, în doi componenţi (mortar)cu grosimea 3000microni. Suprafata pe care urmeaza a fi aplicata vopseaua va fi curata si uscata. Orice murdarie, moloz saualte impuritati de pe suprafata de marcaj vor fi indepartate. Temperatura va fi cel putin 10C, pe perioadaoperatiilor de vopsire iar vopseaua nu se va aplica in conditii de umezeala sau daca sunt suspiciuni casuprafata imbracamintii rutiere este umeda. In anotimpurile reci, vopseaua poate fi incalzita pana latemperatura de 32C inaintea operatiei de aplicare. Granulele de sticla vor fi aplicate mecanic prin presararepe vopseaua proaspata direct in spatele pistoalelor de vopsit. Granulele de sticla vor fi aplicate egal cu orata de aplicare de 0.95kg/litru de vopsea. Daca granulele nu adera la vopseaua aplicata, toate operatiunilede marcaj vor fi intrerupte pana cand defectiunea va fi indepartata. Granulele de sticla vor fi aplicate egal,pentru a acoperi complet suprafata vopsita. Daca granulele nu adera la vopseaua aplicata, toate operatiunilede marcaj vor fi intrerupte pana cand defectiunea va fi indepartata.

3.2. PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI

Suprafaţa pe care se va executa marcajul rutier trebuie sa fie curată şi uscată, lipsită de praf, pământ,substanţe grase etc.

Pregătirea suprafeţei de marcat comportă următoarele etape: perierea şi spălarea suprafeţei de drum cu maşini special construite pentru această operaţiune sau cu

ajutorul unor suflante suprafeţele grase se curăţă prin frezare (fără a degrada suprafaţa) marcajul vechi, degradat sau greşit executat se îndepărtează prin frezare (cu freze speciale), fără

degradarea suprafeţei drumului, după care suprafaţa se periază şi se spală sau prin aplicarea de vopseaneagră, compatibilă cu vopseaua de marcaj, în conformitate cu prevederile SR 1848/7:2008; efectuareacorecturilor cu vopsea neagră va respecta aceleaşi condiţii de calitate şi garanţie ca şi vopseau demarcaj rutier.

Suprafeţele cu îmbrăcăminte asfaltică noi vor fi lăsate în exploatare o perioadă mai mare de timp, minimum20 de zile, pentru ca suprafaţa să se închidă şi să se elimine componenţii chimici din liant, care păteazăpelicula de vopsea. Pentru a nu lăsa, drumul fără marcaj o perioadă de 20 de zile, se pate executa imediatun marcaj cu o grosime redusă a filmului ud de vopsea, urmând ca după închiderea suprafeţei să se executemarcajul permanent.

3.3. CONTROLUL VOPSELEI DE MARCAJ

Vopseaua de marcaj destinată efectuării marcajelor rutiere, se va analiza pe bază de probe, prelevate dinrecipiente originale, închise ermetic şi sigilate.

Probele vor fi analizate de orice laborator autorizat, agreat atât de Antreprenor cât şi de Beneficiar.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

In cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, va fi anunţat urgent antreprenorul, care, de comun acordcu Beneficiarul, va trebui să trimită probe de vopsea la un alt laborator neutru, în ambalaje originale.

Costul transportului şi al analizelor va fi suportat de către antreprenor. În cazul confirmării rezultatelornecorespunzătoare de către laboratorul neutru, Antreprenorul este obligat să înlocuiască respectivul lot devopsea.

3.4. CONDIŢII TEHNICE PENTRU MICROBILE ŞI BILE MARI DE STICLĂ

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizează un anumit tip de microbile sau bile mari de sticlă. Tipul şi dozajulde microbile sau bile mari de sticlă vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj, conformbuletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticlă se face în saci etanşi.

4. TIPURI DE MARCAJE

4.1. MARCAJE LONGITUDINALE

Marcajele longitudinale sunt constituite din: linie continuă simplă sau dublă; linie discontinuă simplă sau dublă; linie dublă compusă dintr-o linie continuă şi una discontinuă, alăturate.

4.1.1 Linia continuă simplă sau dublă se aplică în locurile unde trebuie interzisă încălcarea ei de cătrevehicule. Lungimea minimă a unei linii continue este de 20 m.

4.1.2 Linia discontinuă simplă având segmentele mai scurte decât intervalele dintre ele, se aplică în locurileunde este permisă încălcarea ei de către vehicule.

4.1.3 Linia discontinuă simplă, având segmentele mai lungi decât intervalele dintre ele, denumită linie deavertizare, se foloseşte pentru a semnala apropierea de începutul unei linii continue sau de alt loc careprezintă un risc deosebit.

4.1.4 Liniile discontinue duble se pot utiliza pentru a delimita una sau mai multe benzi pe care sensulcirculaţiei poate fi inversat (benzi reversibile). De asemeni, pot fi folosite în situaţia în care un marcaj cu liniecontinuă dublă trebuie întrerupt în dreptul unui drum lateral spre a permite virajul la stânga în intersecţie.

4.1.5 Linia dublă compusă dintr-o linie continuă şi una discontinuă, se aplică pe sectoarele în care estepermisă depăşirea liniei numai pentru unul din sensurile de circulaţie pe care le separă şi anume pentrusensul alăturat liniei discontinue. Se mai poate utiliza în cazul unei intersecţii, în locul în care este permisăintrarea de pe una din ramuri, dar nu este permisă ieşirea spre acea ramură a intersecţiei.

4.1.6 Caracteristicile liniilor utilizate la marcajele longitudinale sunt prezentate în figura 1 şi se folosesc înurmătoarele situaţii: linia discontinuă tip "A" este folosită în afara localităţilor, pentru separarea sensurilor de circulaţie pe

drumurile cu două benzi şi circulaţie în ambele sensuri, precum şi pentru separarea benzilor de circulaţiede acelaşi sens, pe drumurile cu cel puţin două benzi pe sens. Lungimea unui sector de drum marcat cuacest tip de linie trebuie să fie de cel puţin 20 m;

linia discontinuă tip "B" este folosită în localităţi şi pe sectoare de drum cu restricţii de viteză, avândaceeaşi destinaţie ca şi linia "A". Lungimea unui sector de drum marcat cu acest tip de linie trebuie să fiede cel puţin 20 m;

linia discontinuă de avertizare tip "C" marchează trecerea de la o linie discontinuă la una continuă. Înlocalităţi se poate renunţa la linia discontinuă de avertizare;

linia discontinuă tip "D", pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare, decelerare de benzilecurente de circulaţie. În această situaţie linia continuă, care în cazul benzilor de accelerare precede iarîn celelalte cazuri este în continuarea liniei discontinue, are aceeaşi lăţime cu aceasta. Lungimea unuisector de drum marcat cu acest tip de linie trebuie să fie de cel puţin 20 m;

linia continuă simplă tip "E", pentru separarea sensurilor de circulaţie, pentru separarea benzilor deacelaşi sens la apropierea de intersecţii şi în zone periculoase;

linia continuă dublă tip "F", de regulă, pentru separarea sensurilor de circulaţie cu minimum două benzipe fiecare sens precum şi la drumuri cu o bandă pe sens, în situaţii speciale (puncte negre etc.);


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

linia dublă tip "G" formată dintr-o linie continuă şi una discontinuă, pentru a permite depăşirea ei numaide către vehiculele care circulă pe unul din sensuri;

linia discontinuă dublă tip "H", pentru delimitarea benzilor reversibile; linia discontinuă simplă tip "I", pentru marcaje de ghidare în intersecţii.

0,15

E

0,15

9

A

33

0,15

6

9

6

B

3

C D

3

9

3 3

0,15

3

0,25

0,120,120,12

93

9

9

F G

0,150,15

93

0,150,15

11

H I

1

0,150,15

0,15

Figura 1

4.1.7 Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulaţie se execută astfel:

4.1.7.1 De regulă, cu linie discontinuă simplă, aşa cum este figurat în figura 2a, pe drumurile cu două benzi,având dublu sens de circulaţie şi lăţimea părţii carosabile de minimum 5,50 m.

4.1.7.2 În situaţii particulare, prevăzute la 3.1.9. din prezentul standard, se folosesc linii continue simple tip"A" sau linii duble tip "G" formate dintr-o linie continuă dublată cu una discontinuă.

4.1.7.3 Când îmbrăcămintea drumului este din beton de ciment, linia simplă se execută decalat faţă de ax,menţinând o distanţă de 0,05 m între rostul axial şi marginea marcajului, iar linia dublă se execută simetricfaţă de rostul longitudinal.

4.1.7.4 În curbe amenajate prin supralărgire, marcajul de separare a sensurilor de circulaţie se execută dupăcum urmează: pentru o supralărgire de maximum 1,0 m se păstrează banda exterioară cu lăţimea din cale curentă; pentru o supralărgire care depăşeşte 1,00 m se acordă benzii exterioare 40%, iar celei interioare 60%

din supralărgirea totală.

4.1.7.5 Pe drumurile cu trei benzi având circulaţia în ambele sensuri, de regulă marcajul se execută prin liniidiscontinue conform figurii 2b, banda centrală fiind utilizată numai pentru depăşiri, sau un marcaj careatribuie alternativ câte două benzi unuia sau celuilalt sens de circulaţie, conform figurii 2c, urmărindu-se caîn măsura posibilităţilor să se aloce două benzi vehiculelor în urcare.

4.1.7.6 Pe un sector având lăţime suficientă pentru trei benzi, intercalat între sectoare cu două benzi decirculaţie, dacă lungimea nu depăşeşte 1,0 km, marcajul se execută ca pentru două benzi de circulaţie.

4.1.7.7 Pe drumurile cu trafic în dublu sens, având patru sau mai multe benzi de circulaţie, marcajul seexecută astfel: cu linie continuă simplă, conform figurii 2d, când partea carosabilă nu permite delimitarea unor benzi cu

lăţimi mai mari de 3,0 m.; cu linie continuă dublă, conform figurii 2e, în celelalte situaţii.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

a b c d e

Figura 2

4.1.8 Marcajele longitudinale de separare a benzilor de circulaţie se execută, de regulă, prin linii discontinuesimple, având în măsura posibilităţilor segmentele şi intervalele aliniate în profil transversal pe sectoarele înaliniament ca în figurile 2d şi 2e. Pe sectoarele din apropierea intersecţiilor se aplică linii continue simple sauduble pentru benzile reversibile.

4.1.9 Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase se execută în următoarele situaţii: pe sectoare de drum cu vizibilitate redusă; pe sectoare de drum cu obstacole pe partea carosabilă; pe poduri şi podeţe înguste; pe sectoare de drum cu obstacole pe partea carosabilă; pe sectoare unde se schimbă numărul benzilor de circulaţie; la intersecţii de drumuri; la treceri la nivel cu calea ferată.

4.1.10 Pe sectoarele de drum cu vizibilitate redusă, marcajele axiale se execută cu linii continue tip "E" şi culinii duble tip "G" formate dintr-o linie continuă dublată de una discontinuă, atunci când nu este asiguratădistanţa minimă de vizibilitate dmin din tabelul 1, în care: viteza de apropiere este viteza care nu este depăşită de 85 % din vehicule la apropierea de sectorul fără

vizibilitate, sau viteza de bază dacă aceasta este mai mare; dmin este distanţa de la care un obiect având înălţimea de 1,00 m trebuie să fie văzut de un conducător

de vehicul al cărui ochi este situat la 1,00 m deasupra nivelului părţii carosabile.

Tabelul 1

Viteza de apropiere – km/h 50 40 30

dmin m 125 90 60

4.1.11 Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabilă marcajele se execută conform figurii 3 saufigurii 4.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Varianta 1

Conturare facultativaînclinatie 1:8 sau mai mica

Obstacol de început al uneibenzi mediane

Varianta 2

DL

i

DInsula

Varianta 3

L

Viteza de apropiere, V(km/h)

Lungimea L a liniei de avertizare(m)

Înclinarei

Distanţa D parcursă în1 s(m)

> 50 ≥ 100 ≤ 1:50 > 14,00≤ 50 ≥ 50 ≤ 1:20 ≤ 14,00

Figura 3

C o n tu ra re fa c u lta t iv ă în c lin a ţ ie1 :8 s a u m a i m ic ă

D e ta liu l AV a r ia n ta 2

L

L in ie d e a v e r t iz a re

D e ta liu l AV a r ia n ta 1

D e p re fe r in ţă > 2 5 ,0 m

D A

O b s ta c o l

Viteza de apropiere, V(km/h)

Lungimea L a liniei de avertizare(m)

Distanţa D parcursă în 1s

(m)> 50 ≥ 100 > 14,00≤ 50 ≥ 50 ≤ 14,00

Figura 4

4.1.12 În situaţia unui drum cu mai multe benzi pe sens, în intersecţiile la care virajele la stânga sau ladreapta au volume importante, se recomandă selectarea traficului pe diferitele direcţii de urmat dupăintersecţie, conform soluţiilor prezentate în figura 5.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

>20,0

20,0 ... 30,0 5,0 ... 10,07,5

20,0 ... 30,0

>20,0

7,5 5,0 ... 10,0

>20,0

20,0 ... 30,0

20,0 ... 30,0

>20,0

7,5 5,0 ... 10,0

5,0 ... 10,07,5

Figura 5


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

4.1.13 Marcarea trecerilor la nivel cu o cale ferată sau o linie de tramvai se execută conform exemplelor dinfigura 6.

Cu barieră

Fără barieră

min. 50,0 m

min. 50,0 m

min. 50,0 m

min. 50,0 m

Figura 6

4.1.14 Pe drumurile cu două benzi şi circulaţia în ambele sensuri, în dreptul şcolilor, pe distanţa cuprinsăîntre indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor două sensuri de circulaţie, marcajul de separare asensurilor se execută cu linie continuă.

4.2. MARCAJE DE DELIMITARE A PĂRŢII CAROSABILE

4.2.1 Marcajele de delimitare a părţii carosabile, deşi sunt amplasate în lungul drumului, nu sunt consideratemarcaje longitudinale deoarece semnificaţia lor pentru utilizatorii drumului este diferită.

4.2.2 Marcajele de delimitare a părţii carosabile se execută în afara limitei părţii carosabile, pe benzile deîncadrare. Nu se execută în vecinătatea bordurilor denivelate ale trotuarelor.

4.2.3 Tipurile liniilor utilizate diferă în funcţie de locurile lor de amplasare. Se disting două tipuri de linii dedelimitarea a părţii carosabile, conform figurii 7, astfel: linia continuă simplă tip "L" se utilizează pe alte drumuri decât autostrăzile, în exteriorul curbelor

deosebit de periculoase, la racordările marginilor părţii carosabile din intersecţii şi pe minimum 20 m deo parte şi cealaltă a acestor racordări;

linia discontinuă simplă tip "M" având segmentele şi intervalele de 1,00 m, se foloseşte în afaralocalităţilor atunci când nu sunt asigurate benzi de urgenţă (acostamentele au lăţimi sub 2,50 m) precumşi pe sectoarele situate în localităţi;

12,0N

M3,0

K

L1,01,0

3,0

1,01,0

0,15

0,15

0,25

0,15

Figura 7


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

4.3. MARCAJE TRANSVERSALE

4.3.1 Marcajele transversale cuprind: marcaje de oprire; marcaje de cedare a trecerii; de traversare pentru pietoni; de traversare pentru biciclete; de reducere a vitezei.

4.3.2 Criteriul de alegere a tipului de marcaj, de oprire sau de cedare a trecerii îl constituie vizibilitatea înintersecţie care trebuie asigurată în secţiunea de amplasare a marcajului transversal. Pentru marcajul deoprire, vizibilitatea se consideră satisfăcătoare dacă distanţele de vizibilitate măsurate conform figurii 8,depăşesc valorile minime înscrise în tabelul 2.

Tabelul 2Distanţa de vizibilitate, mLocul spre stânga spre dreapta

În localităţi 50 80În afara localităţilor 80 120

3,5

120,0

(50,0)80,0

(80,0)

(3,0

)

Figura 8

4.3.3 Marcajele transversale de oprire se execută printr-o linie continuă având lăţimea de 0,40 m conformfigurii 9.

0,4

Figura 9


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

4.3.4 Marcajul de cedare a trecerii se execută cu o linie discontinuă având dimensiunile conform figurii 10,care poate fi precedată de un triunghi având dimensiunile conform figurii 11.

2,0.

..25,

0

0,4

0,80,4

Figura 10

y

z

x

Figura 11

Viteza de apropiere

V, km/h

x,

m

y,

m

z,

m

> 50 1,00 6,00 2,00

≤ 50 0,50 2,00 1,00


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

4.3.5 Marcajele de traversare pentru pietoni se execută prin linii paralele cu axa căii, având dimensiunileconform figurii 12. Lungimea (L) a acestor linii depinde de viteza de apropiere, astfel: pentru V < 50 km / h, L = min. 3,00 m; pentru V > 50 km / h, L = min. 4,00 m;

0,60,4

0,40,6

0,4

0,4

L 1,0

1,00,4

0,4

L 1,0

0,4

1,0

Figura 12

4.3.6 Marcajele de traversare pentru biciclete se execută prin două linii discontinue având dimensiunileconform figurii 13.

0,4

0,4

0,4

0,4

min. 1,8

0,4

0,4

0,4

0,4

Figura 13

3.3.8 Pentru reducerea vitezei la apropierea de un punct periculos se pot utiliza:

a) benzi producătoare de zgomot denumite şi benzi rezonatoare, care se pot executa şi prin marcaje,conform detaliilor din figura 14. Benzile se execută cu marcaj termoplastic, cu grosimea cuprinsă între 6 mmşi 15 mm. La grosimi mici au numai efect sonor. Pentru a resimţi efectul de vibraţii grosimea trebuie să fie deminimum 12 mm. Un grup de benzi rezonatoare este constituit din şase linii cu lăţimea de 15 cm situate ladistanţe de 1,00 m între ele. Se execută minimum 3 grupe de linii, distanţa între două grupe consecutive fiindde aproximativ 25,00 m.

Ultima linie a marcajului transversal trebuie să fie situată la minimum 50,00 m înainte de începutul punctuluipericulos.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

min. 100

Marcaj cu vopsea

0,20

Pavele sau calupuri

13 m

m

0,15

Marcaj termoplastic

Figura 14

b) la apropierea de o trecere pentru pietoni sau de o trecere pentru biciclete se poate utiliza un marcajconstituit din triunghiuri amplasate la marginea părţii carosabile, denumit "marcaj în dinţi de dragon" executatconform figurilor 15 şi 16.

min. 50 mA

min. 2,75

Figura 15


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

d=(1,0...1,5)h h

b

Detaliul A

d

b=0,5h

h = min. 0,35 m

Figura 16

În figura 15 este prezentat marcajul pentru o bandă de circulaţie având lăţimea de min. 3,5 m. Pentru lăţimiale benzii de circulaţie mai mici de 3,5 m marcajul se face pe o singură parte a benzii.

c) un efect similar, se obţine prin marcarea unei linii în zigzag situată la marginea benzii de circulaţieexecutată conform figurii 17.

min. 50 m2,00

0,50

min. 2,75

2,002,00

Figura 17

4.4. MARCAJE DIVERSE

4.4.1 Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze întraversarea unei intersecţii şi sunt exemplificate în figurile 18, 19 şi 20.

Figura 18


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Curbura săgeţilordepinde de situaţie

Figura 19 Figura 20

4.4.2 Marcajele pentru spaţii interzise se execută prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate cu o liniecontinuă, realizate conform figurii 21. În cazul unor spaţii interzise cu suprafeţe mari se poate adopta soluţiaexemplificată în figura 22.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

0,4

0,6

0,6

0,4

30°

0,15

30°

0,15

30°

0,1

5

0,6

0,4

Figura 21

Figura 22


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

4.4.3 Execuţia marcajelor pentru spaţii interzise într-o intersecţie este exemplificată în figura 23.

i

1:50 (1:20)i

Linie de

avertizare

1:50 (1:20)

Figura 23

Viteza deapropiere, V

(km/h)Înclinare

i

> 50 ≤ 1:50≤ 50 ≤ 1:20

4.4.4 Marcajele pentru interzicerea staţionării se pot realiza astfel: printr-o linie continuă de culoare galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a

acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părţii carosabile spre exteriorul platformei drumului; printr-o linie în zig-zag la marginea părţii carosabile, executată conform exemplului din figura 24.

45°

2,40

min

.

0,15

2,40 min.

Figura 24

4.4.5 Marcajele pentru staţiile de autobuze sau troleibuze se execută ca în figura 24, fiind completate lacapete cu inscripţia "BUS". Pentru staţiile de taximetre marcajul este similar, fiind completat cu inscripţia"TAXI".


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

3.4.6 Marcajele pentru locurile de parcare pe partea carosabilă se pot executa de o parte sau cealaltă abenzilor de circulaţie, prin linii dispuse după poziţia vehiculelor parcate, astfel: transversală, pe stânga sau pe dreapta benzii de circulaţie, conform exemplului din figura 25; înclinată faţă de axa sau marginea căii, conform exemplului din figura 26; paralelă cu axa sau marginea căii, conform exemplului din figura 27.

2,5

5,0

Figura 26

2,5

5,0

Figura 27

5,75

2,50

Figura 28

4.4.7 Săgeţile, inscripţiile şi imaginile desenate pe partea carosabilă sunt prezentate în figurile de maijos (28 şi 29).


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

2,05

31

1,45

5,45

0,30,3

2,05

0,75

7,5

7,5

0,71

1,2

0,5

0,5

4,45

7,5

0,3 0,3

0,6

0,75

1

0,71

2,05

0,5

0,5

1,2

1,3

0,6

0,3 0,75

0,3

1,3

0,6750,675

0,15

2,05

0,75

5,00

0,3 0,3

2,95

0,30

0,70 1,00

5,00

2,05

5,00

0,60

2,45

0,71

0,70

0,50

0,50

0,80

0,35

1,00

1,60

0,3 0,3

45°

0,300,60

0,50

0,50

0,80

0,75

0,6750,675

1,55

0,30

Figura 28–Săgeţi pentru viteze >50 km/h

Figura 29–Săgeţi pentru viteza maximă de 50 km/h


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

5. CONDIŢII DE REALIZARE A MARCAJELOR

5.1. TIPUL ŞI TIPODIMENSIUNILE MARCAJULUI

5.1.1. Marcaje longitudinale

Separarea sensurilor de circulaţie (marcaj axial) pentru drumuri cu 2 şi 4 benzi:

lăţimea benzii de marcaj = 15 cm; distanţa între benzile de marcaj, în cazul axelor duble = 12 cm; grosimea stratului de vopsea = 3000m.

Delimitarea benzilor de circulaţie de acelaşi sens

lăţimea benzii de marcaj = 15 cm; marcajul se execută conform prevederilor STAS 1848/7–2008 (linii de tip B–3m–6m); grosimea stratului de vopsea = 3000m

Delimitarea părţii carosabile

lăţimea benzii de marcaj = 15 cm; marcajul se execută conform prevederilor STAS 1848/7–2008 (linii de tip B–1m–1m); grosimea stratului de vopsea = 3000m

Liniile pot avea diferite profile, în vederea creării unor efecte rezonatoare.

5.1.2. Marcajele transversale se execută cu grosimi ale stratului de vopsea de 3000 m

5.1.3. Marcajele diverse se execută cu grosimi ale stratului de vopsea de 2000 m.Săgeţile pot fi preformate şi aplicate ca atare.

5.2. EXECUŢIA MARCAJULUI RUTIER

Execuţia marcajului rutier se face cu respectarea prescripţiilor prezentului caiet de sarcini, în ceea ce

priveşte:

calitatea vopselei conform prevederilor din Anexele 1 şi 2; tipul îmbrăcămintei rutiere, rugozitatea suprafeţei, condiţii de mediu şi locale; filmul marcajului; execuţia premarcajului; pregătirea suprafeţei pe care se aplică marcajul; stabilirea dozajului ud de vopsea; dozaj de microbile de sticlă; metodologia de control al calităţii; norme de Protecţia Muncii, Prevenirea şi stingerea incendiilor;

5.2.1. Execuţia premarcajului

Aceasta se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafaţa părţii carosabile, care au rolul de a ghidaexecutantul pentru realizarea corectă a marcajelor;

Premarcajul trebuie să respecte documentele grafice stabilite de proiectant;

premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea punctelede reper determinate;

corectitudinea realizării premarcajului de către executant, va fi verificată de responsabilul din parteaConsultanţei, desemnat cu supravegherea realizării lucrărilor, înainte de aplicarea marcajului definitiv. încazul respingerii premarcajului de către acesta executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.

5.2.1.1. Marcajul rutier se aplică după min. 15 zile după terminarea îmbrăcămintei rutiere, numai pesuprafeţe curate şi uscate.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

pe sectoare de drum unde suprafaţa nu este corespunzătoare, aceasta se curăţă prin suflare cu aercomprimat sau periere cu mijloace mecanizate sau, după caz, prin spălare;

suprafeţele mici, grase, se opt curăţa prin frezare, fără degradarea suprafeţei drumului sau prin spălarecu detergent sau solvent organic;

îndepărtarea unor suprafeţe marcate se tarifează separat, în următoarele situaţii:

a. Când modificări ale “Proiectelor de reglementare a circulaţiei prin indicatoareşi marcaje rutiere”, impun corecturi ale marcajului existent;

b. Când modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impuneştergerea marcajului existent şi executarea noului marcaj pe altamplasament;

c. La solicitarea beneficiarul lucrărilor, când se impune ştergerea unor marcajeprovizorii;

In cazurile prevăzute la punctele a,b, şi c de mai sus, corectarea va fi efectuată fie cu vopsea neagră, fie prinfrezare, în condiţiile prevăzute de SR 1848/7-2008. În situaţia utilizării vopselei negre, se tarifeazăsuplimentar doar cantitatea de vopsea neagră consumată. Vopseaua neagră trebuie să fie compatibilă cucea cu care este realizat marcajul ce urmează a fi şters.

5.2.2. Execuţia marcajului rutier

Execuţia marcajului rutier cu ajutorul eşalonului de lucru, poate demara în următoarele condiţii:

executantul a obţinut aprobarea administratorului drumului şi acordul poliţiei rutiere pentru instituirearestricţiilor de circulaţie pe drumul public, în vederea executării lucrărilor;

executantul este dotat cu indicatoare rutiere şi panouri mobile de avertizare luminoasă cu comandăelectronică, pentru presemnalizarea şi semnalizarea lucrării;

executantul a obţinut dispoziţie de lucru din partea consultanţei, care reprezintă conducerea ServiciuluiReglementarea Circulaţiei;

s-a încheiat procesul verbal de recepţionare a premarcajului;

5.2.3. Dispoziţia de lucru cuprinde: responsabilul din partea antreprenorului general, desemnat să supravegheze în permanenţă execuţia

lucrărilor; responsabilul din partea consultanţei care urmăreşte desfăşurarea şi calitatea lucrărilor data începerii lucrărilor;

5.2.4. Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrărilor: presemnalizarea şi semnalizarea lucrărilor prin indicatoare rutiere şi/sau mijloace de avertizare

luminoasă cu comandă electronică; pozarea cu conuri pentru protecţia vopselei ude; autovehicul de încheiere a eşalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicată până la darea în

circulaţie şi de a recupera conurile;

Acest raport poate fi completat cu fotografii cu plan general şi/sau cu detalii, care pot pune în evidenţăeventualele neconformităţi calitative sau, dimpotrivă, calitatea lucrărilor, imediat după marcare.

6. RESPONSABILITĂŢI

6.1. RESPONSABILUL DIN PARTEA ANTREPRENORULUI GENERAL

6.1.1. să cunoască prevederile din SR 1848/7-2008, Caietul de sarcini tehnice pentru licitaţie, precumşi toate celelalte normative privind execuţia marcajelor;

6.1.2. să pună la dispoziţia executantului filmul marcajului după care se vor executa lucrările;

6.1.3. să supravegheze şi să îndrume în permanenţă execuţia lucrărilor de marcaje rutiere;

6.1.4. să efectueze sistematic controlul cantităţilor şi calităţii materialelor folosite, prin determinări degrosimi de film ud şi dozaje de vopsea şi bile de sticla precum şi calitatea lucrărilor executate


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

conform caietului de sarcini. Dacă consideră necesar, poate preleva probe din materialelefolosite la execuţia marcajelor, pentru analize la laboratoare autorizate;

6.1.5. să dispună încetarea sau refacerea lucrărilor, informând imediat Beneficiarul acestora, pecheltuiala executantului, când marcajul nu a fost executat corect;

6.1.6. să vizeze rapoartele zilnice întocmite de executant, cu cantităţile de lucrări executate;

6.1.7. să întocmească şi să semneze, împreună cu executantul, centralizatorul situaţiilor delucrări, pentru decontare, pe cantităţi de lucrări executate şi tipodimensiuni ale marcajului rutier; săîntocmească şi să semneze, împreună cu executantul, lunar sau la o perioadă convenită de comunacord, între Consultant, Beneficiar şi Antreprenor, centralizatorul situaţiilor de lucrări, pentrudecontare, pe cantităţi de lucrări executate şi tipodimensiuni ale marcajului rutier; acest raport artrebui să conţină şi următoarele observaţii:

un sumar al evoluţiei lucrărilor fotografii ale lucrărilor în diferite faze o descriere generală a lucrărilor realizate faţă de raportul precedent un rezumat privitor la evoluţia stării vremii şi a temperaturilor probleme tehnice ivite şi soluţii adoptate pentru rezolvarea lor un rezumat al reclamaţiilor făcute de Antreprenor o estimare privind cantităţile pentru terminarea lucrărilor, incluzând ordinele de variaţie o prezentare grafică a ritmului de evoluţie a lucrărilor minute ale întâlnirilor, procese verbale încheiate pe parcursul perioadei

6.1.8. să participe ca invitat la lucrările comisiei ce efectuează recepţia, la terminarea lucrărilor;

6.2. RESPONSABILUL DIN PARTEA CONSULTANŢEI

6.2.1. să cunoască prevederile din SR 1848/7-2008, Caietul de sarcini tehnice pentru licitaţie, precumşi toate celelalte normative privind execuţia marcajelor;

6.2.2. să verifice realizarea filmul marcajului, să răspundă de exactitatea întocmirii acestuia în funcţiede realitatea de pe teren şi de prevederile din normativele privind execuţia marcajelor rutiere;

6.2.3. să coordonează şi să verifice activitatea “responsabilului” din partea antreprenorului generalprivind execuţia marcajelor rutiere;

6.2.4. să întocmească şi să semneze împreună cu executantul centralizatorul situaţiilor lunare delucrări, pentru decontare, pe cantităţi de lucrări executate, tipodimensiuni ale marcajului rutier şipreturi unitare adjudecate;

6.2.5. să facă parte din comisia de recepţie finală a lucrărilor.

7. CONTROLUL CALITĂŢII MARCAJULUI

Controlul calităţii vopselelor de marcaj se poate face de cate ori este necesar pentru verificarea calităţiiacestora, la primirea produsului şi pe timpul efectuării marcajului rutier. Vopselele pentru marcaj sunt însoţitede următoarele documente: aviz de expediere sau dispoziţia de livrare; instrucţiuni de manipulare şi utilizare documente de calitate (fisa tehnica, buletin BAST şi LGA)

Fiecare lot de vopsea se analizează într-un laborator autorizat conform fişelor tehnice. Este necesar cavopselele de marcaj rutier, folosite la execuţia marcajelor rutiere, să respecte prevederile din fişele tehniceprezentate în anexele 1,2,4,5.

In situaţia obţinerii de la un laborator autorizat a unor analize ce nu corespund cu documentele calitative seva anunţa imediat furnizorul de vopsea pentru a se trimite din acest lot o probă de vopsea în ambalaj originalla LGA pentru analiză. Costul transportului şi analizelor va fi suportat de către furnizorul lotului de vopsea.

In situaţia obţinerii unor analize necorespunzătoare de la LGA se va soma furnizorul în vederea înlocuiriiacestui produs în conformitate cu clauzele contractuale.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

7.1. VERIFICAREA CALITĂŢII PRODUSELOR DE PULVERIZARE

Aceste produse sunt pulverizate pe vopsele, grunduri la cald, grunduri la rece şi orice produs pentru marcarerutiera în stare lichida, imediat după aplicarea pe sosea.

Prescripţiile formulate în aceste instrucţiuni se refera la:

1. Microbile de sticla: granulozitate, indice de refracţie a sticlei, rezistenta chimica, calitate şi tratamente desuprafaţa.

2. Granule antiderapante: granulometrie, caracteristici chimice, friabilitate şi culoare.

3. Amestec de microbile de sticla şi granule antiderapante.

7.1.1. Coordonate cromatice şi factor de luminanţă pentru granule antiderapante

Coordonatele cromatice trebuie să se situeze în domeniul definit de limitele prezentate în tabelul 1, iarfactorul de luminanţă trebuie să fie mai mare de 0,70.

Tabelul 1 – limitele domeniului de culoare pentru granule antiderapante netransparente.

Coordonate n 1 2 3 4

x 0,355 0,305 0,285 0,334

y 0,355 0,305 0,325 0,375

7.1.2. Amestecuri de microbile de sticla şi granule antiderapante

Într-un amestec de microbile de sticlă şi granule antiderapante, microbilele de sticlă trebuie să fie conformecu articolele 48 la 51 şi granulele cu articolele 51 la 53. Microbilele de sticla şi granulele antiderapante caresunt incorporate în acest amestec trebuie supuse separat unor încercări înainte de amestecare.

7.1.3. Controlul calităţii

Clasele factorului de luminanţă sunt date în tabelul 1

Tabelul 1 – Clasele factorului de luminanţăCuloare Clasa Factor de luminanţă

AlbLF3LF4LF6

0,65 0,70 0,80

Galben LF1LF2

0,40 0,50

7.1.4. Îmbătrânirea la radiaţii ultraviolete

Diferenţele dintre factori de luminanţă , înainte şi după ce produsul a fost supus la radiaţii ultraviolete, suntdate în tabelul 1.

Tabelul 1 – Clasele cu diferenţele dintre factorii de luminanţă după îmbătrânire la radiaţii ultravioleteCuloare Clasa

Alb şi Galben UV 0UV 1

Fără condiţie specificata 0,05

7.1.5. Produse termoplastice cu aplicare la cald

Sunt produse de marcare fără solvent, livrate în forma de pulberi. Produsul este adus prin încălzire în staretopită şi apoi aplicate cu ajutorul unui dispozitiv manual sau mecanic. Prin răcire formează o peliculăcoezivă.

Marcajele termoplastice se utilizează la drumuri cu trafic intens. Au marele avantaj ca pot fi date în circulaţieimediat după execuţie.

Retroreflexia este asigurată de microbile de sticlă care se aplică pe suprafaţa marcajului sau care pot fiintroduse în masa materialului la fabricaţie.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

7.1.6. Verificarea calităţii

Punct de înmuiere. Clasele punctului de înmuiere pentru produse de marcare rutieră aplicabile la cald suntdate în tabelul 1.

Tabelul 1 – Clasele punctului de înmuiereClasa Punctul de înmuiere CSPOSO1SP2SP3SP4

Fără condiţie specificata 65 80 95 110

7.1.7. Penetraţia

Clasele de penetraţie pentru produsele de marcare rutieră aplicabile la cald sunt date în tabelul 2.

Tabelul 2 – Clase de penetraţieClasa Durata de penetraţieIN0IN1IN2IN3IN4IN5

Fără condiţie specificata5s până la 45s46s până la 5min2min până la 5min6min până la 20min>20min

Condiţiile de calitate pentru Retroreflexia şi factorul de luminanţă trebuie să fie aceleaşi ca şi în cazulvopselelor.

7.1.8. Condiţii de calitate

Reflexia la iluminarea farurilor vehiculelor.

Cu excepţia marcajelor prefabricate aplicate la cald, performanţele trebuie să fie conforme cu tabelul 1.

Tabelul 1 – Clasele coeficienţilor de luminanţă retroreflectată RL pe timp uscat

Tip şi culoare Clasa(conform EN 1436)

RL minimmcd m-2 1x--1

PermanentAlb şi galben

AlbGalben

ROR5R4

Fără performanţă determinată300200

TemporarAlb şi galbenAlb şi galben

ROR5

Fără performanţă determinată300

NOTA 1 – clasa RO este prevăzută situaţia în care vizibilitatea marcajului este obţinută fără ajutorulretroreflexiei rezultate sub iluminarea farurilor vehiculelor.

NOTA 2 – aceste măsurători nu privesc marcajul prefabricat aplicat la cald la care sunt adăugate în timpulaplicării produse de pulverizare retroreflectorizante.

7.1.9. Factor de luminanţă

Clasele factorului de luminanţă sunt date în tabelul 2.

Tabelul 2 – Clasele factorului de luminanţă pe timp uscat.

Tip şi culoare Clasa(conform EN 1436) Factorul de luminanţă minim

PermanentAlb şi galben

AlbBOB5

Fără performanţă determinată0,60


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Tip şi culoare Clasa(conform EN 1436) Factorul de luminanţă minim

Galben B3 0,40Temporar

Alb şi galbenAlb

Galben

BOB6B3

Fără performanţă determinată0,700,40

7.1.10. Aderenţa

Clasele de aderenţă pentru marcajele rutiere prefabricate sunt date în tabelul 3.

Tabel 3 – Clase de aderenţăClasa Valori minime ale SRT

S0 Fără condiţiiS1 SRT 45S2 SRT 50S3 SRT 55S4 SRT 60S5 SRT 65

Marcajele rutiere rezultate în urma aplicării vopselelor tip masă plastică trebuie să îndeplinească condiţiile decalitate din SR EN 1436.

În timpul executării marcajului rutier se va avea în vedere: dacă executantul efectuează omogenizarea vopselei în ambalaj şi sitarea acesteia înainte de punerea în

operă; dacă se fac determinări periodice ale grosimii filmului ud de vopsea şi a dozajelor de vopsea şi microbile; respectarea filmului marcajului; banda de marcaj să aibă un contur clar delimitat având microbile sau bile mari repartizate uniform pe

lungimea şi lăţimea benzii de vopsea; la controlul vizual, marcajul rutier să prezinte rezistenţă la uzură, luminanţă şi retroreflexie uniform

distribuite pe toată suprafaţa marcajului; în cazul nerespectării prescripţiilor caietului de sarcini de către aplicator, acesta este obligat să refacă

marcajul pe cheltuială proprie, în condiţiile impuse de responsabilul desemnat să supravegheze şi săîndrume în permanenta execuţia lucrărilor de marcaje rutiere;

8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

8.1. RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Marcajul se recepţionează la maximum 15 zile de la terminarea lucrărilor, distinct pentru fiecare tip de marcaj(longitudinal, transversal sau diverse), prin intermediul unui Proces Verbal 5. Executantul trebuie săcomunice administratorului drumului data terminării lucrărilor, iar administratorul drumului va organizaînceperea recepţiei lucrărilor.

La recepţie participă ca membri: un reprezentant al Executantului un reprezentant al Beneficiarului; un reprezentant al Consultantului.

Participă ca invitaţi un reprezentant al Proiectantului; un reprezentant al Poliţiei Rutiere.

Comisia de recepţie examinează: respectarea prescripţiilor caietului de sarcini, prevederilor SR 1848/7-2008, respectarea filmului marcajului; rapoartele zilnice întocmite la aplicarea marcajului rutier; rezistenţa la uzură, calitatea vizuală a luminanţei şi a retroreflexiei;


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

geometria benzii de marcaj (lungime şi lăţime), banda de marcaj să aibă un contur clar delimitat avândmicrobile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea şi lăţimea benzii de vopsea.

La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile şi concluziile în procesul verbal de recepţie, cuconstatările făcute, decizând admiterea cu sau fără obiecţii a recepţiei, amânarea sau respingerea ei.

Dacă se constată deficienţe de calitate la marcajul rutier, în ceea ce priveşte geometria şi aspectul general,dozajul de vopsea şi microbile, comisia poate hotărî refacerea marcajului pe cheltuiala executantului şipropune termene de remediere.

În cazul în care admiterea recepţiei se face cu obiecţii, în procesul verbal de recepţie se vor indica în modexpres acele lipsuri care trebuie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul.

8.2. RECEPŢIA FINALĂ LA EXPIRAREA PERIOADEI DE GARANŢIE

Se execută în apropierea datei expirării termenului de garanţie, cu maximum 15 zile înainte de expirareaperioadei de garanţie, dar nu mai târziu de 15 zile după expirarea perioadei de garanţie.

Comisia de recepţie finală, în aceeaşi componenta menţionată la punctul 8.1, se întruneşte la data şi loculfixate de preşedintele comisiei.

Comisia verifică marcajul acceptat la recepţia efectuată la terminarea lucrărilor.

Comisia utilizează aceleaşi proceduri tehnice ca şi la recepţia efectuată la terminarea lucrărilor de marcaj.

Comisia analizează calitatea marcajului corespunzător garanţiei acordate. În caz de neconformitate, comisiaanalizează factorii care au influenţat scăderea duratei de viaţă a marcajului.

Recepţia se efectuează prin determinări vizuale, iar dacă acestea conduc la opinii divergente în cadrulcomisiei, în ceea ce priveşte rezultatele obţinute pentru rezistenţa la uzură, retroreflexie, luminanţă şiaderenţă, atunci se fac măsurători cu aparate specifice.

În situaţia în care comisia de recepţie constată deficienţe de calitate ale marcajului rutier, în ceea ce priveşteaspectul marcajului, al dozajului de vopsea, microbile sau bile mari de sticlă, a retroreflexiei, luminanţei,aderenţei, uzura, comisia poate hotărî remedierea marcajului pe cheltuiala executantului.

La terminarea recepţiei finale comisia va consemna constatările şi concluziile referitoare la calitateamarcajului recepţionat, în procesul verbal de recepţie finală împreună cu decizia de admitere, cu sau fărăobiecţii, a recepţiei, de amânare sau de respingere a ei.

In cazul în care comisia de recepţie finală recomandă admiterea cu obiecţii, amânarea sau respingerearecepţiei, ea va trebui să propună măsuri pentru înlăturarea neregulilor semnalate. în această situaţieadministratorul drumului va reţine din garanţia de bună execuţie contravaloarea lucrărilornecorespunzătoare.

Intocmit,

Ing. Lupu Alexandru


Proiect Tehnic„MODERNIZARE DJ 700: DN 7 (SÂNTANDREI) – BÂRCEA MARE – CENTRU DE

MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA, KM 3+600 – 6+100”

CAIETE DE SARCINI

CAIET DE SARCINIÎMBRĂCĂMINŢI BITUMINOASE CILINDRATE

EXECUTATE LA CALD




CAIETE DE SARCINI

CAPITOLUL IGENERALITĂŢISecţiunea 1Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale

Art. 1. Prezentul caiet de sarcini se referă la mixturile asfaltice care se utilizeazăpentru stratul de uzură, stratul de legătură, precum şi pentru stratul de bază conform SREN 13108-1, SR EN 13108-5 respectiv SR EN 13108-7 şi stabileşte condiţiile tehnice pecare trebuie să le îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele deproiectare, controlul calităţii materialelor componente, preparare, transport, punere înoperă, precum şi straturile rutiere executate din aceste mixturi.

La aceasta lucrare: "MODERNIZARE STRĂZI ÎN SATUL MĂRTINEŞTI, COMUNAMĂRTINEŞTI "JUDEŢUL HUNEDOARA

se va utiliza mixtura asfaltă de tip: BA 16 pentru stratul de uzură, in grosime de 4 cm. stratlegatură BADPC 25 in grosime de 5 cm.

Art. 2. Caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea, reabilitarea şiîntreţinerea drumurilor şi a altor structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald.

Aceste cerinţe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenţastructurilor rutiere.

Mixtura pentru uzura căii pe poduri, podeţe, va avea aceleaşi performanţe cu cea dincale curentă.

Art. 3. Modul principal de abordare a specificaţiilor privind mixturile asfaltice esteorientat spre cel fundamental menţionat în SR EN 13108 - 1, primordială fiind realizareaperformanţelor menţionate în acest caiet de sarcini.

Condiţiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compoziţiile dereferinţă se vor face numai în cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului şi albeneficiarului.

Art. 4. Mixtura asfaltică utilizată la execuţia straturilor rutiere va îndeplini condiţiile decalitate din acest caiet de sarcini şi este stabilită în funcţie de clasa tehnică a drumului,zona climatică şi studiul tehnico-economic. Enunţurile din tabelele 1, 2 şi 3 reprezintănivelul minim de cerinţe.

Art. 5. Performanţele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează în laboratoareleautorizate sau acreditate - acceptate de către beneficiarul lucrării.

Art. 6. La execuţia structurilor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prinurmătoarele norme europene :

- SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice.- SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică

stabilizată.- SR EN 13108 - 7 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică

poroasă (drenantă).




CAIETE DE SARCINI

Secţiunea 2Definiţii şi terminologie

Art. 7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie realizat printr-unproces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxareaamestecului, transportul şi punerea în operă, de regulă prin compactare la cald.

Art. 8. Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se utilizează pentrustratul de uzură, stratul de legătură, precum şi pentru stratul de bază.

Art. 9. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din douăstraturi:

- stratul superior, denumit strat de uzură;- stratul inferior, denumit strat de legătură.La propunerea proiectantului, îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-

un singur strat, respectiv stratul de uzură.Art. 10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa structurilor rutiere la

drumuri, peste care se aplică îmbrăcăminţile bituminoase.Art. 11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe baza

caracteristicilor curbei granulometrice, respectiv tipul de mixtură, mărimea granuleimaxime şi clasa tehnică a drumului. Pentru identificarea mixturii, se va specifica clasa depenetraţie a bitumului în funcţie de zona climatică şi de trafic.

Art. 12. La execuţia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante caresă confere rezistenţa şi durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum şi o suprafaţă derulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranţa circulaţiei şi protecţiamediului înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestormixturi vor satisface cerinţele din acest caiet de sarcini.

Pentru execuţia straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri demixturi asfaltice:

- BA - beton asfaltic conform SR EN 13108 - 1;- MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip „stone mastic asfalt" SMA, cu schelet

mineral robust stabilizat cu mastic, conform SR EN 13108 - 5;- MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care

permit drenarea apei şi reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;- BAR - betoane asfaltice rugoase.Acestea se notează conform tabelului 1, în funcţie de caracteristicile curbei

granulometrice, dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.




CAIETE DE SARCINI

Tabelul 1. Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură

Art. 13. La execuţia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante,rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în acestcaiet de sarcini.

Pentru execuţia stratului de legătură prezentul caiet de sarcini prevede betoaneasfaltice deschise de tip BAD, conform SR EN 13108 - 1.

Acestea se notează conform tabelului 2 şi sunt clasificate în funcţie degranulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.

Tabelul 2. Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură

Nr.crt.

Clasa tehnicăa drumului

Stratul de uzurăTipul şi simbolul mixturii asfaltice

Mixtură asfaltică stabilizată: MAS 12,5; MAS 16

Mixtura asfaltică poroasă: MAP 161 I, II, III

Beton asfaltic rugos: BAR 16

Mixtură asfaltică stabilizată: MAS 8; MAS 12,5; MAS 162 IV

Beton asfaltic rugos: BAR 16

Beton asfaltic: BA 8; BA 12,5; BA 163 V

Beton asfaltic cu pietriş concasat: BAPC 16

Nr.crt.


Stratul de legăturăTipul şi simbolul mixturii asfaltice

1 I, II, III Beton asfaltic deschis: BAD 20; BAD 25

Beton asfaltic deschis: BAD 20; BAD 25

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat: BADPC 252 IV, V

Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat: BADPS 25




CAIETE DE SARCINI

Art. 14. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de bază vor fi mixturiasfaltice performante, rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiileprevăzute în acest caiet de sarcini.

Pentru stratul de bază prezentul caiet de sarcini prevede betoane asfaltice de tipanrobat bituminos AB, conform SR EN 13108 - 1.

Acestea se utilizează şi se notează conform tabelului 3 şi sunt clasificate în funcţiede granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică adrumului.

Tabelul 3. Mixturi asfaltice pentru stratul de bază

Art. 15. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură seaplică pe:

- straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conformprezentului caiet de sarcini;

- straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau lianţipuzzolanici, conform STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice în vigoare;

- straturi de bază din macadam şi piatră spartă, conform SR 179 şi SR 1120;- îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare;- îmbrăcăminte din beton de ciment existentă.În situaţii deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază poate fi închis

printr-un strat de uzură.În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate

naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton deciment şi pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat

Nr.crt.


Stratul de bazăTipul şi simbolul mixturii asfaltice

1 I, II Anrobat bituminos cu criblură: AB 16; AB 25

Anrobat bituminos cu criblură: AB 16; AB 25

2 III Anrobat bituminos cu pietriş concasat şi minim 35% criblură:ABPCC 16; ABPCC 25

Anrobat bituminos cu criblură: AB 16; AB 253 IV

Anrobat bituminos cu pietriş concasat: ABPC 25

Anrobat bituminos cu criblură: AB 16; AB 25

Anrobat bituminos cu pietriş concasat: ABPC 254 V

Anrobat bituminos cu pietriş sortat: ABPS 25




CAIETE DE SARCINI

antifisură peste stratul suport.Art. 16. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundaţie suport

care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 6400.Art. 17. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 şi

standardelor europene SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 şi SR EN13108-20.




CAIETE DE SARCINI

Secţiunea 3Referinţe normative

Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicareaprezentului caiet de sarcini. Pentru referinţele nedatate se aplică ultima ediţie apublicaţiei la care se face referire (inclusiv eventualele modificări).

- SR EN 933-1- Încercări pentru determinarea caracteristicilor geo-metrice ale agregatelor. Determinarea granulozităţii.Analiza granulometrică.

- SR EN 933-2

- Încercări pentru determinarea caracteristicilor geo-metrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulo-metrică. Site de control, dimensiunile nominale aleochiurilor.

- SR EN 933-4- Încercări pentru determinarea caracteristicilor geo-metrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formeigranulelor. Coeficient de formă.

- SR EN 933-5

- Încercări pentru determinarea caracteristicilor geo-metrice ale agregatelor. Partea 5: Determinareaprocentului de suprafeţe concasate și sfărâmate dinagregatele grosiere.

- SR EN 933-7

- Încercări pentru determinarea caracteristicilor geo-metrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea con-ţinutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii înagregate.

- SR EN 933-8- Încercări pentru determinarea caracteristicilor geo-metrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine.Determinarea echivalentului de nisip.

- SR EN 933-9+A1- Încercări pentru determinarea caracteristicilor geo-metrice ale agregatelor. Partea 9: Aprecierea fineţii,încercare cu albastru de metilen.

- SR EN 1097-1- Încercări pentru determinarea caracteristicilor meca-nice şi fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarearezistenţei la uzură (micro-Deval).

- SR EN 1097-2- Încercări pentru determinarea caracteristicilor meca-nice şi fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentrudeterminarea rezistenţei la sfărâmare - Los Angeles.




CAIETE DE SARCINI

- SR EN 1097-6- Încercări pentru determinarea caracteristicilor meca-nice şi fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinareamasei reale şi a coeficientului de absorbţie a apei.

- SR EN 1367-1- Încercări pentru determinarea caracteristicilor termiceşi de alterabilitate ale agregatelor. Determinarearezistenţei la îngheţ-dezgheţ.

- SR EN 1367-2

- Încercări pentru determinarea caracteristicilor termiceşi de alterabilitate ale agregatelor. Încercarea cu sulfatde magneziu.

- SR EN 12591 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumurirutiere.

- SR EN 12593 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului derupere Fraass.

- SR EN 1426 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea penetrabilitățiicu ac.

- SR EN 1427 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului deînmuiere. Metoda cu inel şi bilă.

- SR EN 12607-1- Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei laîncălzire sub efectul căldurii şi aerului. Partea 1: MetodaRTFOT.

- SR EN 12607-2- Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei laîncălzire sub efectul căldurii şi aerului. Partea 2: MetodaTFOT.

- SR EN 12697-1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 1: Conţinut de liantsolubil.

- SR EN 12697-2+A1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 2: Determinareagranulozităţii.

- SR EN 12697-4- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperareabitumului: coloană de fracţionare.




CAIETE DE SARCINI

- SR EN 12697-5- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 5: Determinareadensităţii maxime.

- SR EN 12697-6- Mixturi asfaltice. Preparate la cald. Partea 6:Determinarea densităţii aparente a epruvetelorbituminoase.

- SR EN 12697-8- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 8: Determinareacaracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.

- SR EN 12697-11- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 11: Determinareaafinităţii dintre agregate şi bitum.

- SR EN 12697-12- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinareasensibilităţii la apă a epruvetelor bituminoase.

- SR EN 12697-17+A1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea dematerial a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă.

- SR EN 12697-18- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 18: Încercarea descurgere a liantului.

- SR EN 12697-19- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 19: Permeabilitateaepruvetelor.

- SR EN 12697-22+A1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 22: Încercare deornieraj.

- SR EN 12697-23

- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 23: Determinarearezistenţei la tracţiune indirectă a epruvetelor bitumi-noase.

- SR EN 12697-24- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 24: Rezistenţa laoboseală.




CAIETE DE SARCINI

- SR EN 12697-25- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 25: Încercare lacompresiune ciclică.

- SR EN 12697-26 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 26: Rigiditate.

- SR EN 12697-27- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevareaprobelor.

- SR EN 12697-28

- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregătireaprobelor pentru determinarea conţinutului de bitum, aconţinutului de apă şi a compoziţiei granulometrice.

- SR EN 12697-30- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 30: Confecţionareaepruvetelor cu compactorul cu impact.

- SR EN 12697-31- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 31: Confecţionareaepruvetelor cu presa de compactare giratorie.

- SR EN 12697-33+A1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 33: Confecţionareaepruvetelor cu compactorul cu placă.

- SR EN 12697-34- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 34: ÎncercareaMarshall.

- SR EN 12697-35+A1- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturiasfaltice preparate la cald. Partea 35: Malaxare înlaborator.

- SR EN 13108-1 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoaneasfaltice.

- SR EN 13108-5 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixturăasfaltică stabilizată.

- SR EN 13108-7 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7:Mixtură asfaltică poroasă.

- SR EN 13108-20 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea20: Procedura pentru încercarea de tip.




CAIETE DE SARCINI

- SR EN 13108-21- Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea21: Controlul producţiei în fabrică.

- SR EN 13036-1

- Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pisteloraeroportuare. Metode de încercare. Partea 1: Măsurareaadâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei printehnica volumetrică a petei.

- SR EN 13036-4

- Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pisteloraeroportuare. Metode de încercare. Partea 4: Metode demăsurare a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cupendul.

- SR EN 13036-7

- Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pisteloraeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: Măsurareadenivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţilorrutiere: Încercarea cu dreptar.

- SR EN 13043- Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentrufinisarea suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor, aaeroporturilor și a altor zone cu trafic.

- SR EN 13808 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentruemulsiile cationice de bitum.

- SR EN 14023 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul pentru specificaţiilebitumurilor modificate cu polimeri.

- SR 61 - Bitum. Determinarea ductilităţii.

- SR 179 - Lucrări de drumuri. Macadam. Condiţii generale decalitate.

- SR 1120- Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminţibituminoase de macadam semipenetrat şi penetrat.Condiţii tehnice de calitate.

- SR 4032-1 - Lucrări de drumuri. Terminologie.

- SR 8877-1 - Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoasecationice. Condiţii de calitate.

- SR 8877-2 - Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-vâscozitătii Engler a emulsiilor bituminoase.




CAIETE DE SARCINI

- SR 10969- Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitu-murilor rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase faţăde agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică.

- STAS 539 - Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins înpulbere.

- STAS 863 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.Prescripţii de proiectare.

- STAS 1598/1-89- Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminţilor lalucrări de construcţii noi şi modernizări de drumuri.Prescripţii generale de proiectare şi de execuţie.

- STAS 1598/2-89

- Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminţilor laranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescripţiigenerale de proiectare si de execuţie.

- STAS 2900-89 - Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor.

- STAS 6400 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie.Condiţii tehnice generale de calitate.

- STAS 10473/1- Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale saupământuri stabilizate cu ciment. Condiţii tehnicegenerale de calitate.

CAPITOLUL IIMATERIALE. CONDIŢII TEHNICE

Secţiunea 1Agregate

Art. 18. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse înprezentul caiet de sarcini sunt conform specificaţiilor SR EN 13043.

Art. 19. Cerinţele privind valorile limită ale caracteristicilor fizico-mecanice pentruagregatele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt prezentate în tabelele 4...7.

Tabelul 4. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice




CAIETE DE SARCINI

Condiţii de calitatepentru cribluri sortNr.

crt. Caracteristica determinată4-8 8-12.5(16) 16-25

Metoda deîncercare

1

Conţinut de granule în afara sortului:- rest pe ciurul superior (dmax),%, max.- trecere pe ciurul inferior (dmin),%, max.

5

10SR EN 933-1

2 Coeficient de formă, %, max. 25 SR EN 933-43 Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit vizual

4 Conţinut în particule finesub 0,063 mm, %, max. 2,0 1,0 0,5 SR EN 933-1

5 Calitatea particulelor fine(valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-

9+A1

clasa tehnică I-II 18

clasa tehnică III 206

Rezistenţa lafragmentarecoeficient LA,%, max. clasa tehnică IV-V 24

SR EN 1097-2

7 Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval),%, max. 20 - SR EN 1097-1

8

Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţla 10 cicluri de îngheţ-dezgheţ:- pierderea de masă (F), %, max.

- pierderea de rezistenţă ΔSLA, %, max.

3

20

SR EN 1367-1

9 Sensibilitate la acţiunea sulfatului demagneziu, %, max. 3 SR EN 1367-2

10 Conţinut de particule total sparte, %, min.(pentru cribluri provenind din roci detritice) 90 SR EN 933-5

Tabelul 5. Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice




CAIETE DE SARCINI

Nr.crt. Caracteristica determinată

Condiţii de calitatept. nisipul obţinutprin concasarea

pietrei

Metoda deîncercare

1Conţinut de granule în afara sortului -rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5 SR EN 933-1

2 Granulozitate continuă SR EN 933-1

3Conţinut de impurităţi:- corpuri străine, %, max. nu se admit vizual

4Conţinut de particule finesub 0,063 mm, %, max. 10 SR EN 933-1

5Calitatea particulelor fine(valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933 -9

Tabelul 6. Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Pietriş sortat PietrişconcasatNr.

crt.Caracteristicadeterminată 4-8 8-16 16-25 4-8 8-16 16-25

Metoda deîncercare

1

Conţinut de granule în afarasortului:- rest pe ciurul superior(dmax), %, max.

- trecere pe ciurul inferior (dmin),%, max.

5

10

5

10

SR EN 933-1

2Conţinut de particule sparte, %,min. - - - 90 90 90 SR EN 933-5

3 Coeficient de formă, %, max. 25 25 SR EN 933-4

4Conţinut de impurităţi -corpuri străine nu se admit nu se admit SR EN 933-7 şi

vizual

5Conţinut în particule finesub 0,063 mm, %, max. 2,0 1,0 0,5 2,0 1,0 0,5 SR EN 933-1

6Rezistenţa la fragmentarecoeficient LA, %, max. 28 24 SR EN 1097-2

7Rezistenţa la uzurăcoeficient micro-Deval,%, max.

25 25 SR EN 1097-1

8Sensibilitatea laîngheţ-dezgheţ 3 3 SR EN 1367-1




CAIETE DE SARCINI

- pierderea de masă (F),%, max.

9Sensibilitate la acţiunea sulfatuluide magneziu, max. 3 3 SR EN 1367-2

Tabelul 7. Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr.crt. Caracteristica determinată

Condiţii decalitate pentrunisipul natural

Metoda deîncercare

1 Conţinut de granule în afara sortului- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5 SR EN 933-1

2 Granulozitate continuă SR EN 933-13 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *

4

Conţinut de impurităţi:- corpuri străine, %, max.- conţinut de humus (culoarea soluţiei deNaHO), max.

nu se admitgalben

SR EN 933-7 şivizual

STAS 4606

5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8

6 Conţinut de particule finesub 0,063 mm, %, max. 10 SR EN 933-1

7 Calitatea particulelor fine, sub 0,125 mm(valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9

* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10, unde:d60 = diametrul ochiului sitei prin care trece 60% din masa probei analizate pentru verificareagranulozităţii;d10= diametrul ochiului sitei prin care trece 10% din masa probei analizate pentru verificareagranulozităţii.

Note:1. Agregatele vor respecta şi condiţia suplimentară privind conţinutul maxim de

granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare, de 5%.Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de

rocă alterată, moi, friabile şi vacuolare. Masa granulelor selectată astfel nu trebuie sădepăşească procentul de 5% din masa agregatului formată din minim 150 granule pentrufiecare sort analizat.

2. Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor îndeplinicerinţele de calitate din tabelul 4.




CAIETE DE SARCINI

3. În mod excepţional, cu acordul proiectantului şi al beneficiarului, pietrişulconcasat se va putea utiliza şi la execuţia stratului de legătură la drumurile de clasatehnică III, cu condiţia ca acesta să îndeplinească cerinţele din tabelul 4.

4. Agregatele de balastieră, folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fiecurate, spălate în totalitate. În cazul contaminării la transport/depozitare acestea vor fispălate înainte de utilizare.

Art. 20. Fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri prevăzutecu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentruevitarea amestecării şi impurificării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şisursa de material pe care îl conţine. Se vor lua măsuri pentru evitarea contaminării cualte materiale şi menţinerea unei umidităţi scăzute.

Art. 21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelornaturale sunt conform SR EN 933-2.

Art. 22. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de Declaraţia deconformitate cu performanţele produsului.

Art. 23. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute in tabelele 5, 6 şi 7,pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim:

- 500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat;- 200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de

balastieră;- 1000 t pentru cribluri;- 500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de carieră).

Secţiunea 2Filer

Art. 24. Filerul (filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere) trebuiesă corespundă prevederilor SR EN 13043 şi STAS 539.

Art. 25. La aprovizionare, filerul va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cuperformanţele produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot,sau pentru maxim 100 t.

Art. 26. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer decalcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere).

Art. 27. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admitefolosirea filerului aglomerat.

Secţiunea 3Lianţi

Art. 28. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse înprezentul caiet de sarcini sunt:

- bitum de clasa 35/50, 50/70 şi 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa NaţionalăNB şi Art.30, respectiv Art. 31;




CAIETE DE SARCINI

- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80)şi clasa 5 (penetraţie 40/100), conform SR EN 14023 + Anexa Naţională NB şi Art. 31.

Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă cu zonele climatice dinanexa A, şi anume:

- pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri modificate25/55 și 45/80;

- pentru zonele reci se utilizează bitumurile 70/100 şi bitumuri modificate 40/100;- pentru mixturile stabilizate MAS (tip SNA), indiferent de zonă, se utilizează

bitumurile 50/70 şi bitumuri modificate 45/80.Art. 29. Bitumurile tip 35/50 se pot utiliza în straturile de bază şi de legătură.

● La aceasta lucrare se va utiliza bitum de clasa 35-50 pentru stratul de legătură şi50/70 pentru stratul de uzură.

Harta cu zonele climaterice

Art. 30. Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 + Anexa Naţională NB şi SREN 14023 + Anexa Naţională NB, bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară deductilitate la 25°C (determinată conform SR 61):

mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100 ; mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50; mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT); mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT); mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT);




CAIETE DE SARCINI

Art. 31. Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie săprezinte o adezivitate de minim 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarearespectivă. În caz contrar, se aditivează cu agenţi de adezivitate.

Art. 32. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform SR10696 şi/sau SR EN 12697-11.

Pentru agregatele de balastieră, adezivitatea se va determina obligatoriu atât prinmetoda cantitativă (conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11), cât şi prin metoda calitativă,conform Normativ NE 022- 2003 în vigoare. Se va lua în considerare adezivitatea cuvaloarea cea mai dezavantajoasă.

Art. 33. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depoziteazăseparat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectivspecificaţiilor tehnice de depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperaturade stocare va fi aleasă în funcţie de specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicileiniţiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii.

Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120°C....140°C, iar celmodificat de minimum 140°C şi recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru.

Art. 34. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidăconform SR 8877-1 şi SR EN 13808.

Art. 35. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de conformitate cuperformantele produsului şi se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, conformArt. 28 (pentru bitum şi bitum modificat) şi Art. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecarelot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:

- 500 t bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment;- 100 t emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment.

Secţiunea 4Aditivi

Art. 36. În vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinţelorse pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluaţi în conformitate cu legislaţia învigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie direct în bitum, cum sunt de exemplu agenţii deadezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilităţii, fie în mixtura asfaltică, cum sunt deexemplu fibrele minerale sau organice, polimerii etc.

Art. 37. Conform SR EN 13108 - 1 Art.3.1.12 aditivul este „un materialcomponent care poate fi adăugat în cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibreminerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicilemecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".

Faţă de terminologia din SR EN 13108-1, în acest caiet de sarcini au fostconsideraţi aditivi şi produşii care se adaugă direct în bitum şi care nu modificăproprietăţile fundamentale ale acestuia.




CAIETE DE SARCINI

Art. 38. Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminarefectuat de către un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind în funcţiede realizarea cerinţelor de performanţă specificate.

Art. 39. Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază unstandard, un agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare şi evaluarea caracteristicilor reglementat pe plan naţional, cum ar fi agrementul tehnic.

CAPITOLUL IIIPROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. CONDIŢII TEHNICE

Secţiunea 1Compoziţia mixturilor asfaltice

Art. 40. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumulmodificat, aditivii şi materialele granulare.

Art. 41. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfalticepentru drumuri sunt prezentate în tabelul 8.

Tabelul 8. Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr.crt. Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate

1 Mixtură asfaltică stabilizată MASCriblură sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16Nisip de concasare sort 0-4Filer

2 Mixtură asfaltica poroasă MAPCriblură 4-8, 8-16Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4Filer

3 Beton asfaltic rugos BARCriblură sort 4-8, 8-16Nisip de concasare sort 0-4Filer

4 Beton asfaltic BA

Criblură sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16;Nisip de concasare sort 0-4Nisip natural sort 0-4Filer




CAIETE DE SARCINI

5 Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPCPietriş concasat sort 4-8, 8-16Nisip natural sort 0-4Filer

6 Beton asfaltic deschis cu criblură BAD

Criblură sort 4-8, 8-16, 16-20 sau 16-25Nisip de concasare sort 0-4Nisip natural sort 0-4Filer

7 Beton asfaltic deschis cu pietrişconcasat BADPC

Pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25Nisip de concasare sort 0-4Nisip natural sort 0-4Filer

8 Beton asfaltic deschis cu pietriş sortatBADPS

Pietriş sort 4-8, 8-16, 16-25Nisip de concasare sort 0-4Nisip natural sort 0-4

9 Anrobat bituminos cu criblură AB

Criblură sort 4-8, 8-16, 16-25Nisip de concasare sort 0-4Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip deconcasare)Filer

10 Anrobat bituminos cu criblură şipietriş concasat ABPCC

Criblură min.35% sort 4-8, 8-16 şi/sau 16-25Nisip de concasare sort 0-4Pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip deconcasare)Filer

11 Anrobat bituminos cu pietriş concasatABPC

Pietriş concasat sort 4-8, 8-16 şi/sau 16-25Nisip de concasare sort 0-4Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip deconcasare)Filer

12 Anrobat bituminos cu pietrişsortat ABPS

Pietriş sortat sort 4-8, 8-16 şi/sau 6-25Nisip natural sort 0-4Filer

Art. 42. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură şi la betoanele asfaltice




CAIETE DE SARCINI

deschise pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisipde concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este înproporţie de maxim:

- 25% pentru BA 8; BA 12,5; BA 16;- 50% pentru BAD 20, BAD 25 şi BADPC 25, BADPS 25.Art. 43. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de

agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform tabelului9 pentru mixturile tip beton asfaltic şi conform tabelului 11 pentru mixturile asfalticestabilizate.

Limitele procentelor de agregate naturale şi filer în cazul mixturilor tip anrobatbituminos AB 16, AB 25, ABPCC 16, ABPCC 25, ABPC 16, ABPC 25, ABPS 16, ABPS25 vor respecta următoarele prevederi generale :

- filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm: 3...12%;- agregate cu dimensiunea peste 4 mm: 37...66%.Art. 44. Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare

tip de mixtură asfaltică, va fi cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 10 pentru mixturiletip beton asfaltic, în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate, respectiv în tabelul 12pentru mixturile asfaltice poroase.

Art. 45. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator,de către un laborator de specialitate autorizat sau acreditat ţinând cont de recomandăriledin tabelul 13. În cazul în care, din studiul de reţetă rezultă un dozaj optim de liant înafara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobareaproiectantului şi a beneficiarului.

Art. 46. Limitele recomandate pentru conţinutul de liant, la efectuarea studiilorpreliminare de laborator în vederea stabilirii conţinutului optim de liant, sunt prezentate întabelul 13 şi au în vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentrualte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conţinutului de bitum se calculeazăprin corecţia cu un coeficient a = 2.650/d, unde „d” este masa volumică reală (declaratăde producător şi verificată de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer(media ponderată conform fracţiunilor utilizate la compoziţie), în kg/m3 şi se determinăconform SR EN 1097-6.

Art. 47. Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinseîn prezentul caiet de sarcini este conform tabelului 14, termenul filer în acest contextreprezentând fracţiunea 0...0,1 mm.

Art. 48. În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizeazăconform agrementelor tehnice, precum şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unuistudiu preliminar de laborator.

Art. 49. Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării reţetei defabricaţie se va face pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Reţeta de fabricaţie vacuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente (Secţiunea 1), stabilireaamestecului şi validarea acestuia pe baza testelor iniţiale de tip (tabelul 28).




CAIETE DE SARCINI

Art. 50. Formula de compoziţie (reţeta) va fi stabilită pentru fiecare categorie demixtură şi va fi susţinută de studiile şi încercările efectuate, împreună cu rezultateleobţinute.

Aceste studii comportă încercări pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de oparte şi de alta a conţinutului de liant recomandat (calculat), dar nu în afara limitelorrecomandate cu mai mult de 0,2%, conform tabel 28.

Art. 51. În execuţie este obligatorie transpunerea reţetei pe staţie, ceea ce constăîn verificarea respectării reţetei la staţie, verificarea compoziţiei şi a caracteristicilormixturii realizate.


Proiect Tehnic„MODERNIZARE DJ 700: DN 7 (SÂNTANDREI) – BÂRCEA MARE – CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL

HUNEDOARA, KM 3+600 – 6+100”

CAIETE DE SARCINI

Tabelul 9. Limitele procentelor de agregate şi filer

Strat de uzură Strat de legăturăNr.crt.

Fracţiuni de agregatenaturale din amestecul total BA8 BA12,5 BA16 MAP16 BAR16 BAPC16 BAD20 BAD25 BADPC25 BADPS25

1 Filer şi fracţiuni din nisipurisub 0,1 mm, % 8...14 7...14 8...13 2...10 8...11 8...13 4...9 3...8 3...8 3...8

2 Cribluri cu dimensiuneasub 2 mm, % - - - 5...25 - - - - - -

3 Filer şi nisip fracţiunea (0,1...4)mm, %

Diferenţa până la 100

4 Cribluri cu dimensiuneapeste 4 mm, % 22...44 34...48 34...58 - 47...61 - 55...72 55...72 - -

5 Pietriş concasatcu dimensiunea peste 8 mm, % - - - - - 15...34 - - 39...58 -

6 Pietriş sortat cu dimensiuneapeste 8 mm, % - - - - - - - - - 39...58

7 Agregate naturalecu dimensiunea peste 4 mm,% - - - - - - - - - -


Proiect Tehnic„MODERNIZARE DJ 700: DN 7 (SÂNTANDREI) – BÂRCEA MARE – CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL

HUNEDOARA, KM 3+600 – 6+100”

CAIETE DE SARCINI

Tabelul 10. Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimată în treceriprin site cu ochiuri pătrate

Mărimea ochiului sitei,conform SR EN 933-2, mm BA 8 BA12,5 BA16

BAPC16 BAR 16 BAD20BAD25

BADPC25BADPS25

AB 16ABPCC 16ABPC 16ABPS 16

AB 25ABPCC 25ABPC 25ABPS 25

31,5 - - - - 100 100 - 10025 - - 100 100 - 90...100 - 90...10020 - - - - 90...100 - 100 -16 100 100 90...100 90...100 73...90 73...90 90...100 74...9712,5 - 90...100 - - - - - -8 90...100 70...85 66...85 61...74 40...60 42...61 52...85 52...854 56...78 52...66 42...66 39...53 28...45 28...45 37...66 37...662 30...55 35...50 30...50 27...40 20...35 20...35 20...48 22...501 22...42 24...38 22...42 21...31 14...30 14...32 11...36 14...390,63 18...35 - 18...35 18...25 - 10...30 8...33 10...350,20 11...25 - 11...25 11...25 - 5...20 5...20 4...220,125 - 8...16 - - 5...10 - - -0,10 8...14 - 8...13 8...11 - 3...8 3...12 3...120,063 7...11 5...10 7...10 7...9 3...7 2...5 2...7 2...7


Proiect Tehnic„MODERNIZARE DJ 700: DN 7 (SÂNTANDREI) – BÂRCEA MARE – CENTRU DE MANAGEMENT

INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA, KM 3+600 – 6+100”

CAIETE DE SARCINI

Tabelul 11. Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Strat de uzurăNr.crt. Caracteristica

MAS 8 MAS 12,5 MAS 161. Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total

1.1. Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % 11...14 8...13 10...141.2. Filer şi nisip fracţiunea 0,1...4 mm, % Diferenţa până la 1001.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 45...60 60...73 63...752. Granulometrie, treceri pe site cu ochiuri pătrate, %

Sita de 25 mm - - 100Sita de 16 mm 100 100 90...100Sita de 12,5mm - 90...100 -Sita de 8 mm 90...100 50...70 44...59Sita de 4 mm 40...55 27...40 25...37Sita de 2 mm 20...30 20...28 17...25Sita de 1 mm 15...22 16...22 16...22Sita de 0,63 mm 13...20 - 13...20Sita de 0,2 mm 12...16 - 11...15Sita de 0,125mm - 9...14 -Sita de 0,1 mm 11...14 - 10...14Sita de 0,063 10...12 8...12 9...12

Tabelul 12. Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP 16

Site cu ochiuri pătrate Treceri, %16 mm 90...100

8 mm 10...20

2 mm 5...25

1 mm 4...15

0,063 mm 2...10




CAIETE DE SARCINI

Tabelul 13. Conţinut recomandat de liant

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Conținut de liant,% în mixtură

MAS 8 min. 6,5

MAS 12,5 min. 6,0

MAS 16 min. 5,9

BAR 16 5,7...6,2

BA 12,5; BA 16 5,7...6,5

BA 8 6,0...7,2

BAPC 16 5,7...7,0

Uzură (rulare)

MAP 16 4,0...6,0

BAD 20

BAD 25

BADPC 25Legătură (binder)

BADPS 25

min. 4,5

AB 16, AB 25,ABPCC 16, ABPCC 25,ABPC 16, ABPC 25,

Bază

ABPS 16, ABPS 25

min. 4,5

Tabelul 14. Raportul filer-liant

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raportfiler-liant

Betoane asfaltice rugoase 1,4...1,8

Betoane asfaltice 1,3...1,8

Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,3...1,8

Mixtură asfaltică stabilizată 1,1...2,3

Uzură (rulare)

Mixtură asfaltică poroasă 1,2...2,2

Legătură (binder) Betoane asfaltice deschise 0,7...1,4




CAIETE DE SARCINI

Bază Anrobat bituminos 0,7...1,5

Secţiunea 2Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Art. 52. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuride probă confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilireadozajelor optime (încercări iniţiale de tip) şi pe probe prelevate de la malaxor sau de laaşternere pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţilor gata executate.

Art. 53. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor,precum şi din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.

Art. 54. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltictrebuie să se încadreze în limitele din tabelele 15, 16, 17 şi 18.

Art. 55. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN12697-6 şi SR EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 15.

Absorbţia de apă se va efectua conform metodei din anexa B la acest caiet de sarcini.

Tabelul 15. Caracteristici fizico-mecanice determinateprin încercări pe cilindrii Marshall

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

Nr.crt.

Tipulmixturiiasfaltice

Clasatehnică adrumului Stabilitate S,

la 60°C, KN

Indice decurgere,

I, mm,(maxim)

RaportS/I,

KN/mm,(minim)

Absorbţiade apă(%) vol.

1 BA 8 IV...V 6,0...13 3,5 2,5 1,5...5

2 BA 12,5;BA 16 IV...V 8,0...15 3,0 4,5 1,5...5

3 BA 16;BAPC 16 IV...V 6,5...13 3,5 3,0 1,5...5

I...II 8,5...15 3,0 4,5 2...64 BAR 16

III 8,0...15 3,0 4,0 -

5 MAP 16 I...II 8,5...15 2,5 5,0 -

6 BAD 20;BAD 25 I...V 5,0...13 3,5 3,5 1,5...6




CAIETE DE SARCINI

7 BADPC 25 III...V 4,5...13 3,5 3,0 1,5...6

8 BADPS 25 IV...V 4,5...13 3,5 3,0 1,5...6

9

AB 16;AB 25;ABPCC 16;ABPCC 25;ABPC 16;ABPC 25;ABPS 16;ABPS 25

IV 6,5...13 3,0 6,0 1,5...5

Art. 56. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prinîncercări dinamice se vor încadra în valorile limită din tabelele 16, 17, 18, 19 şi 20.

Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul caiet de sarcini sunturmătoarele:

- Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şiîncercarea la ornieraj) reprezentată prin:

•Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea lacompresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN12697-25, metoda B;

• Viteza de de formaţie şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea deornieraj pe epruvete confecţionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat(carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;

- Rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697- 24, fie prin încercareala întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelorreglementate de SR EN 12697-24;

- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindricedin mixtură asfaltică, conform SR EN 12697- 26, anexa C;

- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruveteconfecţionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.




CAIETE DE SARCINI

Tabelul 16. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzurădeterminate prin încercări dinamice

Mixtură asfaltică pentrustratul de uzură/

clasă tehnică drumNr.crt. Caracteristică

I-II III-IV1 Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie

1.1 Volum de goluri la 80 giraţii, % max 5,0 6,0

Rezistenţa la deformaţii permanente(fluaj dinamic)- deformaţia la 50°C, 300 KPa şi10 000 impulsuri, μm/m, maxim 20 000 30 000

1.2

- viteza de deformaţie la 50°C, 300 KPa şi10 000 impulsuri, μm/m/ciclu, maxim 1 2

1.3 Modului de rigiditate la 20°C,124 ms, MPa, minim 4600 4100

2 Caracteristici pe plăci confecţionate în laboratorsau pe carote din îmbrăcăminte

Rezistenţa la deformaţii permanente,60°C (ornieraj)

- viteza de deformaţie la ornieraj,mm/1000 cicluri 0,5 0,7

2.1

- adâncimea făgaşului, % din grosimeainiţială a probei 5 7

Tabelul 17. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legăturădeterminate prin încercări dinamice

Mixtură asfaltică pentrustratul de legătură/clasă tehnică drum

Nr.crt. Caracteristică


1.1 Volum de goluri, la 120 giraţii, % max 9,5 10,5




CAIETE DE SARCINI

1.2Rezistenţa la deformaţii permanente(fluaj dinamic)- deformaţia la 40°C, 200 KPa şi10 000 impulsuri, μm/m, maxim

- viteza de deformaţie la 40°C, 200 KPa și10 000 impulsuri, μ/m/ciciu, maxim

20 000

2

30 000

3

1.3 Modulul de rigiditate la 20°C,124 ms, MPa, minim 5000 4500

1.4 Rezistenţa la oboseală, proba cilindricăsolicitată la întindere indirectă: Număr minimde cicluri până la fisurare la 15°C

400 000 300 000

2 Rezistenţa la oboseală, epruvetetrapezoidale sau prismaticeε6 10-6, minim

100 150

Tabelul 18. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bazădeterminate prin încercări dinamice

Mixtură asfaltică pentrustratul de legătură/clasă tehnică drum

Nr.crt. Caracteristică


1.1 Volum de goluri, la 120 giraţii, % max 7,5 8,5

1.2Rezistenţa la deformaţii permanente(fluaj dinamic)- deformaţia la 40°C, 200 KPa şi10 000 impulsuri, μm/m, maxim

- viteza de deformaţie la 40°C, 200 KPa și10 000 impulsuri, μ/m/ciciu, maxim

20 000

2

30 000

3

1.3 Modulul de rigiditate la 20°C,124 ms, MPa, minim 6000 5600

1.4 Rezistenţa la oboseală, proba cilindricăsolicitată la întindere indirectă: Număr minimde cicluri până la fisurare la 15°C

500 000 400 000




CAIETE DE SARCINI

2 Rezistenţa la oboseală, epruvetetrapezoidale sau prismaticeε6 10-6, minim

100 150

Art. 57. Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele dintabelul 19.

Art. 58. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, volumul de goluri al mixturii asfalticecompactate se determină pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie,conform SR EN 12697-31.

Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8.Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18.

Tabel 19. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Strat de uzurăNr.crt. Caracteristica

MAS 8 MAS 12,5MAS 16

1 Volum de goluri la 80 giraţii, % 2,5...3,5 3...6

2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83 77...83

3 Test Shellenberg, conform, %, maxim 0,2 0,2

4 Sensibilitate la apă, SR EN 12697-12metoda A, % minim 80 80

Art. 59. Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele dintabelul 20.

Tabel 20. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase

Nr.crt. Caracteristica MAP 16

1 Volum de goluri la 80 giraţii, % minim 14

2 Sensibilitate la apă, SR EN 12697-12 metoda A, % minim 70

3 Pierdere de material, SR EN 12697-17+A1, % maxim 30

4 Permeabilitate orizontală, SR EN 12697-19 10-3 m/s 0,1-4

5 Permeabilitate verticală, SR EN 12697-19 10-3 m/s 0,1-4

Secţiunea 3Caracteristicile straturilor gata executate




CAIETE DE SARCINI

Art. 60. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:- gradul de compactare şi absorbţia de apă;- rezistenţa la deformaţii permanente;- elementele geometrice ale stratului executat;- caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate.

Gradul de compactare şi absorbţia de apăArt. 61. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea

aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată peepruvete Marshall compactate în Iaborator, din aceeaşi mixtură asfaltică.

Notă: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.Art. 62. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote

prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurareadecvate, omologate, la minim 7 zile după aşternere.

Art. 63. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau îndeterminarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pecarote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate.

Art. 64. Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare alstraturilor din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cuvalorile din tabelul 21.

Tabelul 21. Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Nr.crt. Tipul stratului

Absorbţiede apă*,% vol.

Grad decompactare,

%, minim

1 Mixtură asfaltică stabilizatăMAS 8; MAS 12,5; MAS 16 2...6 97

2 Beton asfaltic rugos BAR 16 4...7 973 Mixtură asfaltică poroasă MAP 16 - 97

4 Beton asfalticBA 8; BA 12,5; BA 16; BAPC 16 2...5 97

5 Beton asfaltic deschis BAD 20; BAD 25;BADPC 25; BADPS 25 3...8 96

6Anrobat bituminos AB 16; AB 25;ABPCC 16; ABPCC 25; ABPC 16; ABPC 25;ABPS 16; ABPS 25

2...8 96

Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice




CAIETE DE SARCINI

Art. 65. Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturiasfaltice se verifică pe minim două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratulexecutat, la cel puţin 7 zile după aşternere.

Art. 66. Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se măsoară prin determinareavitezei de deformaţie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 60°C,conform SR EN 12697-22+A1. Valorile admisibile, în funcţie de trafic, sunt prezentate întabelul 16.

Elemente geometriceArt. 67. Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să

îndeplinească condiţiile din tabelul 22.

Tabelul 22. Elementele geometrice şi abaterile limităpentru straturile executate din mixturi asfaltice

Nr.crt. Elemente geometrice

Condiţii deadmisibilitate

(min., cm)

Abateri limită localeadmise la elementele

geometriceGrosimea minimă a stratuluicompactat, cm, minim:

- strat de uzurăcu granule de maxim 8 mmcu granule de minim 12,5 mm

3,04,0

- strat de legăturăcu granule de maxim 20 mmcu granule de maxim 25 mm

5,06,0

- nu se admit abateri în minusfaţă de grosimea minimă

prevăzută în proiect pentrufiecare strat

- abaterile în plus nu constituiemotiv de respingere a lucrării

1

- strat de bază 6,0

2 Lăţimea părţii carosabile Conform STAS 2900 ± 50 mm

3 Profilul transversal

- în aliniament

- în curbe şi zone aferente

- cazuri speciale

sub formă acoperiş

conformSTAS 863

pantă unică

± 5,0 mm faţă de coteleprofilului adoptat

4 Profil longitudinal- declivitate, % maxim <7*

± 5,0 mm faţă de coteleprofilului proiectat, cu condiţia

respectării pasului deproiectare adoptat




CAIETE DE SARCINI

* Declivităţi mai mari pot fi prevăzute numai cu acordul beneficiarului şi asigurarea măsurilor desiguranţă a circulaţiei.

Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfalticeArt. 68. Caracteristicile suprafeţei straturilor de uzură executate din mixturi asfaltice şi

condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 23.Verificări ale uniformităţii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi

în cazul straturilor de bază şi legătură, înainte de aşternerea stratului superior. Acestea nuvor depăşi 5 mm.

Art. 69. Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor de uzură executate dinmixturi asfaltice se efectuează în termen de o lună de la execuţia acestora, înainte derecepţia la terminarea lucrărilor.

Tabelul 23. Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase

Nr.crt. Caracteristica Condiţii de

admisibilitate Metoda de încercare

1 Planeitatea în profillongitudinalIndice de planeitate, IRI, m/km:- drumuri de clasă tehnică I...II- drumuri de clasă tehnică III- drumuri de clasă tehnică IV- drumuri de clasă tehnică V

≤ 1,0≤ 1,5≤ 2,5≤ 3,0

Reglementări tehnice în vigoareprivind măsurarea indicelui deplaneitate.

2 Uniformitatea în profillongitudinalDenivelări admisibile măsurate subdreptarul de 3 m, mm:- drumuri de clasă tehnică I şi II- drumuri de clasă tehnică III- drumuri de clasă tehnică IV... V

≤ 3,0≤ 4,0≤ 5,0

SR EN 13036-7

3 Uniformitatea în profiltransversal, mm/m- drumuri de clasă tehnică I...III- drumuri de clasă tehnică IV...V

± 2,0± 3,0

Echipamente electronice omologatesau metoda şablonului.

4 Rugozitatea suprafeţei




CAIETE DE SARCINI

4.1 Aderenţa suprafeţei. Încercarea cupendul(SRT) - unităţi PTV- drumuri de clasă tehnică I...II- drumuri de clasă tehnică III- drumuri de clasă tehnică IV...V

≥ 80≥ 75≥ 70

SR EN 13036-4

4.2 Adâncimea medie a macrotexturii,metoda volumetrică MTD,(pata de nisip):- adâncime textura, mm

- drumuri de clasă tehnică I...II- drumuri de clasă tehnică III- drumuri de clasă tehnică IV...V

≥ 1,2≥ 0,8≥ 0,6

SR EN 13036-1

4.3 Adâncimea medie a macrotexturii,metoda profilometrică MPD:- adâncime medie profil exprimată încoeficient de frecare (μGT):

- drumuri de clasă tehnică I...II- drumuri de clasă tehnică III- drumuri de clasă tehnică IV...V

≥ 0,45≥ 0,41≥ 0,35

SR ENISO 13473-1Reglementări tehnice în vigoare, cuaparatul de măsură Grip TesterMăsurători efectuate la 50 km/h cuun debit de apă de 11 litri/min

5 Omogenitate.Aspectul suprafeţei

Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces debitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite

NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui deplaneitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.

NOTA 2 Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de laprofilul transversal, apariţia făgaşelor şi se face cu echipamente electronice omologate saumetoda şablonului.

NOTA 3 Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metodaprofilometrică.

Aderenţa se determină cu metoda cu pendulul SRT.În caz de litigiu se determină aderenţa cu pendulul.Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini, aderenţa suprafeţei se determină cu

aparatul cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector sealeg 5 secţiuni situate la distanţa de 5...10 m între ele, pentru care se determinărugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea părţii carosabile (pe urma roţii) şi lao jumătate de metru de ax (pe urma roţii). Determinarea adâncimii macrotexturii se face înaceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.




CAIETE DE SARCINI

CAPITOLUL IVPREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE

Secţiunea 1Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice

Art. 70. Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive depredozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozaregravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxareforţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării instalaţi ilor de producere amixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate conform unuiprogram de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului deverificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi control.

Certificarea capabilităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitateprevăzute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor şireglementărilor naţionale şi europene impuse. Se recomandă efectuarea inspecţiei tehnicea instalaţiei de producere a mixturii asfaltice la cald de către un organism de inspecţie deterţă parte, organism acreditat conform normelor în vigoare.

Controlul producţiei în fabrică se face conform SR 13108-21.Art. 71. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la

ieşirea din malaxor se stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sauconfom specificaţiilor producătorului), cu observaţia că temperaturile din partea superioarăa intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase în zone climatice reci.

Tabel 24. Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Tipul liantului Agregatenaturale Bitum Mixtura asfaltică la

ieşirea din malaxor

Temperatura, °C

Bitum rutier neparafinos 170...180 160...170 160...175

Bitum modificat cu polimeri 170...190 170...180 170...180

Art. 72. Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfelîncât în condiţiile concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi condiţiileclimatice să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare conform tabel 25.

Art. 73. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorilespecificate în tabelul 24, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesultehnologic.




CAIETE DE SARCINI

Art. 74. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşicantităţi de bitum de mai multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fievitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacăpenetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui.

Art. 75. Durata de amestecare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientăpentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului culiantul bituminos.

Art. 76. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculanteadecvate, acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderilede temperatură pe tot timpul transportului, să fie minime. Benele mijloacelor de transportvor fi curate şi uscate.

Art. 77. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportăobligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolantă şi acoperită cu prelată.

Secţiunea 2Lucrări pregătitoare

Art. 78. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturiiasfaltice

Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazulse remediază şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afectalegătura între stratul suport şi stratul nou executat trebuie îndepărtat.

În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita

contaminarea suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care aceststrat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţareaprin periere mecanică şi spălare.

După curăţare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conformproiectului de execuţie.

În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfalticeexistente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează,după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare,conform prevederilor din proiectul de execuţie.

Stratul de egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior.Grosimea acestora va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente.

Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.Art. 79. AmorsareaLa realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi

rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratuluisuport se realizează uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pemetru pătrat în funcţie de natura stratului suport.




CAIETE DE SARCINI

Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată, în faţa finisorului la o distanţămaximă de 100 m, în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsieibituminoase.

În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicareaamorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/m2.

La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de cimentsau macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice estemai mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lăţime de minimum 50 cm cu geosintetice saualte materiale agrementate tehnic.

În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpăturipronunţate se recomandă acoperirea totală a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice(antifisură) în grosime minimă de 2 cm, acoperite cu geogrile sau geosintetice, sau altăsoluţie propusă de proiectant în urma unei analize tehnico-economice.

Secţiunea 3Aşternerea mixturii asfaltice

Art. 80. Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport deminim 10°C, pe o suprafaţă uscată.

Art. 81. În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se facela temperaturi ale stratului suport de minim 15°C, pe o suprafaţă uscată.

Art. 82. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai dupăuscarea stratului suport.

Art. 83. Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, curepartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură oprecompactare. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pefiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.

Art. 84. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturiimixturii rămasă necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se face în afarazonelor pe care există, sau urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benziiîntrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la Art. 91.

Art. 85. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie detipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 25. Măsurarea temperaturii va fi efectuatăîn masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SREN 12697-13.

Art. 86. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10°C maimari decât cele prevăzute în tabelul nr. 25.

Tabelul 25. Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare

Tipul liantuluiTemperatura mixturiiasfaltice la aşternere

°C, min.

Temperatura mixturiiasfaltice la compactare

°C, min.




CAIETE DE SARCINI

început sfârşitBitum rutier neparafinos, tip:35/50 150 145 11050/70 145 140 110

70/100 140 135 100Bitum modificat cu polimeri, clasa:

25/55 165 160 12045/80 160 160 120

40/100 155 160 120

Art. 87. Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acestlucru nu este posibil, se stabileşte prin proiect şi se supune aprobării beneficiarului lăţimeabenzilor de aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate.

Art. 88. Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixatăde proiectant, dar nu mai mare de 10 cm.

Art. 89. Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şicapacitatea de fabricaţie a staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţieistratului şi apariţiei crăpăturilor/fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut.

Funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4 m/min.Art. 90. În buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă suficientă

mixtură, necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.Art. 91. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenţie deosebită se

va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fiefoarte regulate şi etanşe.

La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferenterostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfelîncât să rezulte o muchie vie verticală.

În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăiereanu mai este necesară.

Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cuminimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor.

Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu lianthidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.

Art. 92. Legătura transversală dintre un strat de mixtură nou şi un strat de mixturăexistent al drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungimevariabilă în funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă aacestuia, cu panta de 0,5%.

În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completareazonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactareanoii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).




CAIETE DE SARCINI

Art. 93. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminţii bituminoase,nefiind lăsat neprotejat sub trafic.

Art. 94. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat dinbeton asfaltic deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitareaapariţiei degradărilor.

Secţiunea 4Compactarea mixturii asfaltice

Art. 95. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologiicorespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactareprevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte.

Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cucompactoare cu rulouri netede şi/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive devibrare adecvate, astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului 21.




CAIETE DE SARCINI

Art. 96. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sectorexperimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie deperformanţele acestora, de tipul şi grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice.

Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarearespectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentruproducţia curentă.

Art. 97. Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia,vor fi efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care să efectueze în acestscop, toate încercările pe care le va considera necesare.

Art. 98. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă seobţine pe sectorul experimental gradul de compactare minim menţionat la tabelul 21.

Art. 99. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de trecerirecomandat ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 26.

Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fiechipate cu şorţuri de protecţie.

Tabelul 26. Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri

Ateliere de compactare

A B

Compactor cupneuri

de 160 kN

Compactor curulouri netede

de 120 kN

Compactor curulouri netede

de 120 kN

Tipul stratului

Număr de treceri minime

Strat de uzură 10 4 12

Strat de legătură 12 4 14

Strat de bază 12 4 14

Art. 100. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se înzona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.

Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început,

pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică şi nu se vor îndepărta maimult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special înlungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare se compacteazăcu maiul mecanic.




CAIETE DE SARCINI

Art. 101. Suprafaţa stratului se controlează în permanentă, iar micile denivelări careapar pe suprafaţa stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecerea rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.

CAPITOLUL VCONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură, de legătură şi de bazădin mixturi asfaltice se efectuează pe faze.

Secţiunea 1Controlul calităţii materialelor

Art. 102. Controlul calităţii materialelor se face conform prevederilor prezentului caietde sarcini.

Secţiunea 2Controlul procesului tehnologic

Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:Art. 103. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică:

la începutul fiecărei zile de lucru;- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.Art. 104. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător:

permanent;- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.Art. 105. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi

la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.Art. 106. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului

prestabilit (reţetei de referinţă) se va face în felul următor:- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte

de adăugarea liantului (şarja albă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitatenecorespunzătoare a mixturilor asfaltice;

- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile delucru;

- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prinextracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.




CAIETE DE SARCINI

Art. 107. Verificarea calităţii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de unlaborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă/400 tone mixtură fabricată, darcel puţin una pe zi, astfel:

- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prinstudiul preliminar de laborator;

- caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze în limitele din prezentulcaiet de sarcini

Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuţiei pe epruvete Marshall şi se varaporta la limitele din tabelul 28.

Abaterile în valoare absolută ale compoziţiei mixturilor asfaltice faţă de amestecul dereferinţă prestabilit (reţeta) se vor încadra în valorile limită din tabelul 27.

Tabelul 27. Abateri faţă de compoziţie

Abateri admise faţă de reţeta, %, în valoare absolută25...31,5 ± 516...25 ± 58...16 ± 54...8 ± 51...4 ± 4

0,20...0,63 ± 30,1...0,2 ± 2

0,063...0,1 ± 1,5

Agr

egat

eFr

acţiu

nea,

mm

0...0,063 ± 1,0Bitum ± 0,2

Art. 108. Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora, funcţie de tipul de mixtură şi clasatehnică a drumului sunt prezentate în tabelul 28, în corelare cu SR EN 13108-20.




CAIETE DE SARCINI

Tabelul 28. Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice

Nr.crt.

Natura controlului/încercării şi

frecvenţa încercării

Caracteristici verificate şilimite de încadrare Tipul mixturii asfaltice

Caracteristici fizico- mecanicepe epruvete Marshallconform tabel 15

Mixturile asfaltice pentru stratulde uzură tip BA, BAR și MAP,de legătură tip BAD şide bază tip AB indiferent declasa tehnică a drumului

Conform tabel 19 Mixturile asfaltice MAS indiferentde clasa tehnică a drumului

Conform tabel 20 Mixturile asfaltice MAP indiferentde clasa tehnică a drumului

Caracteristici conform tabel 16

Toate tipurile de mixturi asfalticedestinate stratului de uzurăconform prevederilor din acestnormativ pentru clasa tehnică adrumului I, II, III,IV

1 Încercări iniţiale de tip(validarea în laborator)

Caracteristici conformtabel 17 şi 18

Toate tipurile de mixturi asfalticedestinate stratului de legătură şide bază conform prevederilordin acest normativ pentru clasatehnică a drumului I, II, III, IV

2 Încercări iniţiale de tip(validarea în producţie) Idem punctul 1

La transpunerea pe staţia deasfalt a dozajelor proiectate înlaborator vor fi prelevate probepe care se vor reface toateîncercările prevăzute lapunctul 1 din acest tabel.

3

Verificareacaracteristicilor mixturiiasfaltice prelevate întimpul execuţiei:

- frecvenţa 1/400 tonemixtură asfaltică în cazulstaţiilor cu productivitate< 80 tone/oră;

- frecvenţa cel puţin 1probă/ zi, în cazulstaţiilor cu productivitate≥ 80 tone/oră.

Compoziţia mixturiiconform Art. 106 şi Art. 107

Toate tipurile demixtură asfaltică pentrustratul de uzură, de legătură şide bază.




CAIETE DE SARCINI

Caracteristici fizico- mecanicepe epruvete Marshallconform tabel 15- stabilitate, fluaj, raport S/l;- volumul de goluri cu încadrarein următoarele limite:

- uzură: 3-6%;- legătură: 4-7%;- bază: 4 -7%.

Toate tipurile de mixturi asfalticedestinate stratului de uzură,de legătură şi de bază.

Volum de goluripe epruvete Marshallcu încadrare în limite 3-6%,- test Schellenberg

Mixturi asfaltice stabilizate

Volum de goluripe epruvete Marshallminim 14%

Mixturi asfaltice poroase MAP

4

Verificarea calităţiistratului executat :- o verificare pentrufiecare 20 000 m2

executaţi

Caracteristici conform tabel 21- absorbţia de apă- gradul de compactare

Toate tipurile demixtură asfaltică pentrustratul de uzură, de legătură şide bază

5

Verificarea rezistenţeistratului la deformaţiipermanente:- frecvenţa: un set carotepentru fiecare 20 000 m2

executaţi

Conform Art. 65 și Art. 66rata de ornieraj şi/sauadâncime făgaş

Toate tipurile demixtură asfaltică destinatestratului de uzură, pentrudrumurile de clasă tehnicăI, II, III, IV

6Verificarea elementelorgeometrice ale stratuluiexecutat

Conform tabel 22 Toate straturile executate

7 Verificarea suprafeţeistratului executat

Conform tabel 23Stratul de uzurăStratul de legătură şi bază, prinsondaj, conf. Art. 68




CAIETE DE SARCINI

8

Verificări suplimentareîn situaţii cerute decomisia de recepţie(beneficiar):- frecvenţa: un set carotepentru fiecare solicitare

Caracteristici:- absorbţia de apă;- gradul de compactare;- compoziţia mixturii;- rata de ornieraj şi/sauadâncime făgaş

Mixturile asfaltice destinatestratului de uzură, legătură şibază, pentru clasa tehnică adrumului I, II, III, IV

Anexa ADeterminarea absorbţiei de apă

Absorbţia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior aleunei epruvete din mixtură asfaltică, la menţinerea în apă sub vid şi se exprimă în procentedin masa sau volumul iniţial al epruvetei.

A1 Aparaturăa) Etuvă;b) Balanţă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg, cu clasa de precizie III;c) Aparat pentru determinarea absorbţiei de apă alcătuit dintr-un vas de absorbţie

(exsicator de vid), pompă de vid (trompă de apă), vacuummetru cu mercur, vas de siguranţăşi tuburi de legătură din cauciuc între părţile componente. Pompa de vid trebuie să asigureevacuarea aerului în aşa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15...20 mmHg dupăcirca 30 minute.

A2 Modul de lucruDeterminarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în

laborator, precum şi pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă.Confecţionarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele dinîmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maxim 20 ºC până la masăconstantă.

Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval deminim 4 ore diferă între ele cu mai puțin de 0,1 %.

Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mu), după care semenţin timp de 1 oră, în apă, la temperatura de 20 ºC ± 1 ºC, se scot din apă, se şterg cu oţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m1) şi apoi în apă (m2).

Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumuliniţial al epruvetei:

w

mmV

21

(cm3)

Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apăla temperatura de 20 ºC ± 1 ºC, se aşează capacul de etanşare şi se pune in funcţiuneevacuarea aerului astfel ca după circa 30 minute să se obţină un vid între 15...20 mmHg.Vidul se întrerupe după 3 ore, dar epruvetele se menţin în continuare în apă la temperaturade 20 ºC ± 1 ºC, timp de 2 ore, la presiune atmosferică.




CAIETE DE SARCINI

Epruvetele se scot apoi din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer(m3) şi în apă (m4).

Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul finalal epruvetelor:

w

mmV

43

1

(cm3)

A3 CalculAbsorbţia de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu

următoarele formule:a) În cazul în care volumul iniţial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1):- Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:

1003

u

um m

mmA (%) ()

- Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:

100/)(

/)(

21

3

w

wuv mm

mmA

(%)

b) În cazulîn care volumul final (V1) este mai mare ca volumul iniţial (V):

- Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:

100)]()[()( 21433

u

um m

mmmmmmA (%)

- Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:

100/)(

/)]}()[(){(

21

21433

w

wuv mm

mmmmmmA

(%)

în care:mu - masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame;m1 - masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în aer, în grame;m2 - masa epruvetei după 1 oră menţinere în apă, cântărită în apă, în grame;m3 - masa epruvetei, după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în

aer, în grame;m4 - masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în

apă, în grame;ρw - densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula:

6

2

10

32,559,700025205,1

xtxtw

(cm3)

Abaterea valorilor individuale faţă de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5%(procente în valoare absolută).




CAIETE DE SARCINI

Secţiunea 3Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asfaltice

Art. 109. Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete,astfel:

- carote Ø 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj;- carote Ø 100 mm sau plăci de min. 400 x 400 mm sau carote de Ø 200 mm (în

suprafaţă echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimiistraturilor, a gradului de compactare şi absorbţiei, precum şi a compoziţiei-la cerereabeneficiarului.

Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului, al beneficiarului şial consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile,încheindu-se un proces verbal, în care se va nota grosimea straturilor.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele maidefavorabile.

Art. 110. Verificarea compactării stratului se efectuează prin determinarea gradului decompactare in situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.

Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau îndeterminarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe 100 x 100 mm sau pecarote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.

Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limiteledin tabelul 21.

Art. 111. Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbţiei deapă şi a compoziţiei (granulometrie şi conţinut de bitum).

Secţiunea 4Verificarea elementelor geometrice

Art. 112. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţeise face conform STAS 6400 şi constă în:

- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie, conformprevederilor STAS 6400;

- verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercareîntocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei derecepţie, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratuluide bază; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii,conform tabel 21 și tabel 22.

- verificarea profilului transversal: se face cu echipamente adecvate, omologate;- verificarea cotelor profilului longitudinal: se face în axă, cu ajutorul unui aparat

topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% dinlungimea traseului.

Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, respectiv înprofilul transversal tip.




CAIETE DE SARCINI

Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţiarespectării prevederilor prezentului privind uniformitatea suprafeţei și gradul de compactare.

Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect pot ficuprinse în intervalul ±50 mm pentru lăţimea căii de rulare și de ± 25 mm pentru lăţimeabenzii de urgenţă la autostrăzi.

Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de ± 1 mm/m.Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de ±10 mm cu

condiţia respectării pasului de proiectare adoptat.Toleranţa pentru ecarturile constatate, în raport cu cotele prescrise, este de ± 2,5%.

CAPITOLUL VIRECEPŢIA LUCRĂRILOR

Secţiunea 1Recepţia pe faze determinante

Art. 113. Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturilede uzură, de legătura şi de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlulde stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 273/94 şi conform Procedurii privind controlulstatului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în BuletinulConstrucţiilor volumul 4 din 1996.

Secţiunea 2Recepţia la terminarea lucrărilor

Art. 114. Recepţia la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conformRegulamentului de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobatcu HG 273/94. Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţiatehnică aprobată şi de documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.

Art. 115. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi uniformităţii suprafeţei derulare se face conform Art. 112.

Art. 116. În vederea efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor, pentru lucrările deranforsare, reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri şi autostrăzi, în plus faţă deprevederile Art. 115 se vor prezenta şi măsurători de capacitate portantă.

Art. 117. În perioada de garanţie, urmare a verificării comportării în exploatare alucrărilor, toate eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.

Secţiunea 3Recepţia finală




CAIETE DE SARCINI

Art. 118. Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum şi construcţii noi dedrumuri şi autostrăzi, în vederea Recepţiei Finale se vor prezenta măsurătorile deplaneitate, rugozitate și capacitate portantă, care se vor compara cu măsurătorileprezentate la Recepţia la Terminarea Lucrărilor.

Art. 119. Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94după expirarea perioadei de garanţie.

NOTĂ IMPORTANTĂ

Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri,normative, instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.

Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietuluide sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, suntobligatorii, chiar dacă nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet desarcini.

Întocmit,




CAIETE DE SARCINI

ANEXA NR.

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE

Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire asuprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele.

Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor.

2. METODE DE ASTERNERE

2.1. Pregatirea suprafetei

Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatilesuprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala,constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca sicrapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestecrealizat din bitum si nisip fin.

O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe caredegradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect,consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si careva fi asternut inainte de amplasarea geogrilei.

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru serealizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

2.2. Asternerea geogrilelor

Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat debitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC.

Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.

Latimea de aplicare este conform proiectului.

Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.




CAIETE DE SARCINI

Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip dematerial geosintetic, existand anumite particularitati de asternere.

Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cuinterzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic.

3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI

Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC.

Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, masurata atat pe directie longitudinalacat si pe directie transversala.

Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.

Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT

Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tipde geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelorefectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus siva solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducereaacestuia pe amplasament.

In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercarisuplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Inginer.

Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privindmaterialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafeteiimbracamintii rutiere.




CAIETE DE SARCINI

ANEXA NR.UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE

GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE

Inainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate masuri specialede pregatire a suprafetei suport.

Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata amaterialului geotextil combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator debinder asfaltic sau a stratului de baza, fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

2. METODE DE ASTERNERE

2.1. Pregatirea suprafetei

Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axuldrumului.

Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularizati. Denivelarilelongitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestoracu un dreptar standard 3 m lungime, sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prinaplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.

O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate, sau incazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat de asfaltde egalizare, care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte deaplicarea materialului geotextil combinat.

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartariimaterialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

2.2. Asternerea materialului geotextil combinat

Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitumpur, incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0,30 m, materialulgeotextil fiind asezat cu fata in jos.

Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum inexces, aceasta va fi indepartata prin periere.

Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum0,20 m.

Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducandnumarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei dedeplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.




CAIETE DE SARCINI

Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC. Stratul de asfalt de deasupra nutrebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare asulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor dematerial.

3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR

Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%.

In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:

(i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fide minimum 30 KN/m

(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m2

(iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%

(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca simaterialul pe ambele directii (grosime nominala de 3,5 mm).

In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:

(i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata

(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m2 iar greutatea maximade 0,160 kg/m2

(iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT

Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tipde geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehniceale materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurareamaterialului respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament.

Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unorincercari suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Inginer.

Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu aparaintarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

Intocmit,

Ing. Lupu Alexandru


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

CAIET DE SARCINI

Straturi de fundaţie din piatră

spartă amestec optimal


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

CUPRINSSectiunea Descrierea Pagina303.1. Generalitãti 303 -2

303.1.1.Descriere 303 -2303.1.2.Prescriptii de referintã 303 -2

303.2. Materiale 303 -3303.2.1.Piatra sparta 303 -3303.2.2.Apa pentru compactare 303 -8303.2.3.Caracteristicile optime de compactare 303 -8

303.3.Utilaje 303 -9303.3.1.Utilajele de amestecare 303 -9303.3.2.Mijloace de Asternere 303 -10303.3.3.Mijloace de Compactare 303 -10

303.4.Metode de executie 303 -10303.4.1.Asternere piatra sparta 303 -10303.4.2.Tronsonul de Incercare 303 -12

303.5.Controlul calitãtii pentru Receptie 303 -13303.5.1.Tolerante Geometrice 303 -13303.5.2.Conditii privind Compactarea 303 -14

303.1. Generalitãti

303.1.1. Descriere

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilorde fundatie din piatrã spartã sau piatrã spartã amestec optimal din sistemele rutiere aledrumurilor publice si ale strãzilor.

El cuprinde conditiile tehnice prevãzute în normativele in vigoare care trebuie sã fieîndeplinite de materialele folosite si în STAS 6400-84 de stratul de piatrã executat.

303.1.2. Prescriptii de referintãFundatia din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se realizeazã într-un singur strat a cãruigrosime este stabilitã prin proiect.-15 cm, conf STAS 6400, Normativ C 148-85 si SR1342+A1-2008

Fundatia din piatrã spartã 40-80, se realizeazã în douã straturi, un strat inferior de minimum10 cm de balast si un strat superior din piatrã spartã de 12 cm, conform prevederilor STAS6400-84 (pct. 2.1.1 si tabelul anexat la STAS).

Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formã sau realizarea unormãsuri de îmbunãtãtire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pãmânturi coezive,stratul de fundatie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriupe un substrat de fundatie care poate fi:

- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupã cilindrare;- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupã cilindrare.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Când stratul inferior al fundatiei rutiere este alcãtuit din balast, asa cum se prevede lapct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurându-se conditiile necesareprivind grosimea, calitatea de drenare si mãsurile de evacuare a apei.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laboratorautorizat efectuarea tuturor încercãrilor si determinãrilor rezultate din aplicarea prezentuluicaiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea Inginerului, verificãri suplimentare fatãde prevederile prezentului caiet de sarcini.

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispuneîntreruperea executiei lucrãrilor si luarea mãsurilor care se impun.

303.2. Materiale

Materialele vor îndeplini conditiile de calitate din detaliile de executie, din acest caiet desarcini si din toate prescriptiile de reglementare mentionate de caiet sau în plansele deexecutie.

Contractantul a avea cantitãti mari de materiale în stoc, la statia de preparare, la începutulfiecãrei zi de lucru, pentru alimentare si pentru a fi utilizate în lucrãrili, pe perioada intregiizile.

Setul de determinãri complete, ca si frecventa si locul de recoltare a probelor vor fi incluseîn Planul de Control al Calitãtii al Contractantului si supus aprobãrii Inginerului, înainte deînceperea lucrãrilor contractuale.

303.2.1. Piatra sparta

AGREGATE NATURALE

Pentru executia fundatiilor din piatrã spartã se utilizeazã urmãtoarele agregate:

a. Pentru fundatie din piatrã spartã mare, 40-80:- balast 0-63 mm în stratul inferior;- piatrã spartã 40-80 mm în stratul superior;- split 16-25 mm pentru împãnarea stratului superior;- nisip grãuntos sau savurã 0-8 mm ca material de protectie.

b. Pentru fundatie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pãmântul din patul

drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de formã sau balast0-63 mm, pentru substratul drenant;

- piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm.

Nisipul grãuntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeazã când stratul superioreste de macadam sau de beton de ciment.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Agregatele trebuie sã provinã din roci stabile, adicã nealterabile la aer, apã sau înghet. Seinterzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sã îndeplineascã conditiile deadmisibilitate arãtate în tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sã continã corpuri strãine vizibile(bulgãri de pãmânt, cãrbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1

NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662:2002

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru:strat izolant strat de

protectieSort (ochiuri pãtrate) 0-4 4-8Granulozitate- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max.- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max.- conditii de filtru invers

14

5 d15 p <d15 f < 5 d85 p

-5-

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-3 -

Tabel 2

BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662:2002

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitateSort (ochiuri patrate) 0-63Continut de fractiuni, %, max.:- sub 0,02 mm- 0...63 mm

3100

Granulozitate Conform figurii 1Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15Echivalent de nisip (EN), min. 30Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50

Tabel 3

PIATRÃ SPARTÃ - Conditii de admisibilitate

Sort Savura Piatrã spartã (split) Piatrã spartã mareConditii de admisibilitate

Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80Continut de granule:- rãmân pe ciurul superior


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

(dmax), %, max. 5 5 5 5- trec prin ciurul inferior(dmin), %, max. - 10 10 10Continut de granulealterate, moi, friabile,poroase si vacuolare, %,max.

- 10 10 -

Forma granulelor:- coeficient de formã, %,max.

- 35 35 35

Coeficient de impuritãti:- corpuri strãine, %, max. 1 1 1 1- fractiuni sub 0,1 mm,%,max.

- 3 nu este cazul

Uzura cu masina tip LosAngeles, %, max.

- 30 corespunzãtor claseirocii conform

normativelor in vigoareRezistenta la actiunearepetatã a sulfatului desodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %,max.

- 6 3 nu estecazul

Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, dacã îndeplineste conditiile din tabelul 4 sigranulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.

Amestecul pe santier se realizeazã într-o instalatie de nisip stabilizat prevãzutã cupredozator cu patru compartimente.

Tabel 4

PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitateSort 0 - 40 0 - 63Continut de fractiuni, %, max.:- sub 0,02 mmsub 0,2 mm- 0...8 mm- 16…40 mm- 25...63 mm

33...14

42...6520…40

-

32...14

35...55-

20…40Granulozitate sã se înscrie între limitele din tabelul

5 si conform figurii 2Echivalent de nisip (doar în cazul nisipuluinatural) (EN), min. 30Uzura cu masina tip Los Angeles(LA) %, max. 30Rezistenta la actiunea repetatã a sulfatului desodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.

6 pentru split3 pentru piatrã spartã mare 40-63


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Tabel 5PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate

Domeniu degranulozi- Limita

Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiunide .... in mm

tate 0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 630 .... 40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -

super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100

-

0 .... 63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de formã, continutul de granule alterate sicontinutul de impuritãti pentru piatrã spartã amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3(pentru piatrã spartã).

Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se asiguraomogenitatea si constanta calitãtii acestora.

Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operã se va face numai dupã ce analizele delaborator au arãtat cã acestea au calitatea corespunzãtoare.

În timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitãrii, agregatele trebuie ferite deimpurificãri. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pãstrateîn conditii care sã le fereascã de imprãstiere, impurificare sau amestecare.

Controlul calitãtii agregatelor de cãtre Antreprenor se va face în conformitate cu prevederiletabelului 6.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitãtii agregatelor astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;- într-un registru (registru pentru încercãri agregate) rezultatele determinãrilor

efectuate de laboratorul santierului.

În cazul în care la verificarea calitãtii amestecului de piatrã spartã amestec optimalaprovizionatã, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acestase corecteazã cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea conditiilor calitativeprevãzute.

CONTROLUL CALITÃTII AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATURILORDE FUNDATIE


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Controlul calitãtii se face de cãtre Antreprenor prin laboratorul sãu în conformitate cuprevederile cuprinse în tabelul 6 si tabelul 7.

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta sedetermina prin masuratori cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentrudeterminarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor custructuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

- compozitia granulometricã a agregatelor- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat

(umiditate optima, densitate maxima uscata)- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate

portanta).Tabel 6

Nr.crt

DETERMINAREA, PROCEDEUL DEVERIFICARE SAU CARACTERISTICILE

CARE SE VERIFICÃ

FRECVENTE MINIMELA LOCUL DE PUNERE

IN LUCRU

METODE DEVERIFICARECONFORM

1. Incercarea Proctor modificatã- strat balast- strat piatrã spartã amestec optimal - STAS 1913/13-83

2. Determinarea umiditãtii de compactare- strat balast- strat piatrã spartã amestec optimal

minim 3 probe la o suprafatãde 2000 mp de strat STAS 1913/1-82

3. Determinarea grosimii stratului compactat- toate tipurile de straturi

minim 3 probe la o suprafatãde 2000 mp de strat -

4. Verificarea realizãrii intensitãtii de compactareQ/S- toate tipurile de straturi

zilnic -

5. Determinarea gradului de compactare prindeterminarea greutãtii volumice pe teren- strat balast- strat piatrã spartã amestec optimal

minim 3 pct. ptr. suprafete <2000 mp si minim 5 pct. pt.suprafete > 2000 mp destrat

STAS 1913/15-75STAS 12288-85

6. Verificarea compactãrii prin incercarea cu p.s. infata compresorului

minim 3 incercãri la osuprafatã de 2000 mp STAS 6400-84

7. Determinarea capacitãtii portante la nivelulsuperior al stratului de fundatie- toate tipurile de straturi de fundatie

in câte douã puncte situatein profiluri transversale ladistante de 10 m unul dealtul pt. fiecare bandã culãtime de 7,5 m

NormativCD 31-2002

Tabel 7

AGREGATEACTIUNEA, PROCEDEUL DE

VERIFICARE SAU FRECVENTA MINIMÃ METODE DE

CARACTERISTICILE CARESE VERIFICÃ la aprovizionare la locul de punere

în operãDETERMINARE

CONF.Examinarea datelor înscrise încertificatul de calitate saucertificatul de garantie

la fiecare lotaprovizionat - -


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Corpuri strãine:- argilã bucãti- argilã aderentã- continut de cãrbune

În cazul în care seobservã prezenta lor

Ori de câte ori aparfactori deimpurificare

STAS 4606-80SR EN 933-

9/2001

Continutul de granule alterate,moi, friabile, poroase sivacuolare

O probã la max. 500 mcpentru fiecare sursã -

Granulozitatea sorturilor O probã la max. 500 mcpentru fiecare sort ºisursã

-SR EN 933-

1/2002SR EN 933-

2/1998Forma granulelor pentru piatrãspartãCoeficient de formã

O probã la max. 500 tpentru fiecare sort sifiecare sursã

-SR EN 933-

3/2002SR EN 933-

4/2002Echivalentul de nisip (ENnumai la produse debalastierã)

O probã la max. 500 mcpentru fiecare sursã -

SR EN 933-8/2001

Rezistenta la actiunearepetatã a sulfatului de sodiu(Na2SO4), 5 cicluri

O probã la max. 500 mcpentru fiecare sursã - STAS 4606-80

Uzura cu masina tip LosAngeles

O probã la max. 500 mcpentru fiecare sort sifiecare sursã

-SR EN 1097-

2/2002

303.2.2. Apa pentru compactare

Apa necesarã realizãrii straturilor de fundatie poate sã provinã din reteaua publicã sau dinalte surse, dar în acest din urmã caz nu trebuie sã continã nici un fel de particule însuspensie.

303.2.3. Caracteristicile optime de compactare

Laboratorul autorizat al Contractantului sau alt laborator de specialitate autorizat, aprobatde Inginer, va efectua determinãrile pentru stabilirea umiditãtii optime de compactare si adensitãtii uscate maxime ale agregatelor utilizate, balast sau balast optimal. Acestedeterminãri vor fi efectuate cu cel putin o sãptãmânã, înainte de începerea lucrãrilor sauînainte de schimbarea sursei.

Caracteristicile de compactare ale agregatelor pentru stratul de fundatie vor fi determinate,utilizãnd metoda Proctor modificatã, CD 31-2002 AND530-2012, prin care se stabileste:

● du max. P.M. = greutatea volumicã în stare uscatã, maximã, exprimatã în g/cm3;● Wopt P.M. = umiditate optimã de compactare, exprimatã în %.

Pentru determinarea caracteristicilor de compactare, Contractantul poate propune si altemetode alternative, bazate pe standarde internationale (de exemplu AASHTO T180),aprobate în prealabil de Inginer.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

303.3. Utilaje

303.3.1. Utilaje de amestecare

Înainte de începerea lucrãrilor Antreprenorul este obligat sã efectueze experimentareaexecutãrii straturilor de fundatie.

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie dinpiatrã spartã mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatrã spartãamestec optimal 0-63, cu sau fãrã substrat de nisip în functie de solutia prevãzutã înproiect.

În cazul fundatiei din piatrã spartã mare 63-80 experimentarea se va face separat pentrustratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatrã spartã mare.

În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probã în lungime de min.30 m cu lãtimea de cel putin 3,50 m (dublul lãtimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentã pe santier, acomponentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentrurealizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacã grosimea prevãzutã înproiect se poate executa într-un singur strat sau douã si reglarea utilajelor de rãspândire,pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corectã.

Compactarea de probã pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului,efectuând controlul compactãrii prin incercãri de laborator sau pe teren, dupã cum estecazul, stabilite de comun acord.

În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebuisã realizeze o nouã încercare, dupã modificarea grosimii stratului sau a componenteiutilajului de compactare folosit.

Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii si anume:- grosimea maximã a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;- conditiile de compactare (verificarea eficacitãtii utilajelor de compactare si

intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compactare = Q/S

Q - volumul materialului pus în operã, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat înmc

S - suprafata compactatã în intervalul de timp dat, exprimatã în mp

În cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate defiecare utilaj se cumuleazã.

În cazul fundatiei din piatrã spartã mare 63-80, se mai urmãreste stabilirea corectã aatelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

mijlocii, a numãrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscatã pânã lafixarea pietrei sparte 63-80 si în continuare a numãrului minim de treceri, dupã asternereaîn douã reprize a splitului de împãnare 16-25, pânã la obtinerea înclestãrii optime.

Compactarea în acest caz se considerã terminatã dacã rotile ruloului nu mai lasã nici un felde urme pe suprafata fundatiei de piatrã spartã, iar alte pietre cu dimensiunea de cca.40 mm aruncate în fata ruloului nu mai pãtrund în stratul de fundatie si sunt sfãrâmate, fãrãca stratul de fundatie sã sufere dislocari sau deformãri.

Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referintãpentru restul lucrãrilor.

Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de santierpentru a servi la urmãrirea calitãtii lucrãrilor ce se vor executa.

303.3.2. Mijloace de Asternere

Straturile de fundatie vor fi executate prin asternerea de material de dimensiunile si granulatiaspecificatã de plansele de executie sau de cãtre Inginer. Repartizatoarele vor fi echipate cugrinzi repartizatoare reglabile la lãtimea, grosimea si profilele transversale necesare si înnumãr si capacitate suficiente pentru asternerea ritmicã, în corelatie cu productia instalatieide preparare.

303.3.3. Mijloace de Compactare

Mijloacele de compactare trebuie sã aibã capacitatea de a realiza densitãtile si finisareaprescrise.

Mijloacele de compactare vibratoare vor fi de tipul cu cilindrii lis. Compactorii vibratori vor fidotati cu dispozitive de control al amplitudinii si frecventei si specifici pentru compactareabalastului.

303.4. Metode de executie

303.4.1. Asternere piatra spartaPiatra sparta mare se asterne, numai dupã receptia stratului inferior de balast, care,prealabil asternerii, va fi umezit.

Piatra sparta se asterne si se compacteazã la uscat în reprize. Pânã la înclestarea pietreisparte, compactarea se executã cu cilindri compresori netezi de 6 t dupã care operatiunease continuã cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numãrul de treceri aatelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

Dupã terminarea cilindrãrii, piatra sparta se împãneazã cu split 16-25, care se compacteazãsi apoi urmeazã umplerea prin înnoroire a golurilor rãmase dupã împãnare, cu savurã 0-8sau cu nisip.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

Pânã la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatrã spartã mareastfel executat, se acoperã cu material de protectie (nisip grãuntos sau savurã).

În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplereagolurilor si protectia stratului de fundatie din piatrã spartã mare.

Pe terasamentele receptionate, realizate din pãmânturi coezive si pe care nu se prevãd înproiecte îmbunatãtiri ale patului sau realizarea de straturi de formã, se va executa înprealabil un substrat de nisip de 7 cm.

Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea lãtimilor si pantelorprevãzute în proiect pentru stratul de fundatie.

Nisipul asternut se umecteazã prin stropire si se cilindreazã.

Pe substratul de nisip realizat, piatra spartã amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventualã completare a cantitãtii de apã, corespunzãtoare umiditãtiioptime de compactare.

Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea lãtimilor si pantelor prevãzute înproiect.

Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea umiditãtii optime de compactare sestabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adaugãprin stropire uniformã evitându-se supraumezirea localã.

Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonulexperimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor decompactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeazã pe întreaga lãtime a platformei,acostamentele se completeazã si se compacteazã odatã cu stratul de fundatie, astfel caacesta sã fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodatã si mãsurile deevacuare a apelor.

Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii sau care rãmân dupã compactareastraturilor de fundatie din piatrã spartã mare sau din piatrã spartã amestec optimal secorecteazã cu material de aport si se recompacteazã.

Suprafetele cu denivelãri mai mari de 4 cm se decapeazã dupã contururi regulate, pe toatãgrosimea stratului, se completeazã cu acelasi tip de material, se reniveleazã si apoi secilindreazã din nou.

Este interzisã executia stratului de fundatie cu piatrã spartã amestec optimal înghetatã.

Este interzisã de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cuun strat de zãpadã sau cu pojghitã de gheatã.


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

303.4.2. Tronsonul de incercareÎnainte de începerea lucrãrilor Antreprenorul este obligat sã efectueze experimentareaexecutãrii straturilor de fundatie.

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie dinpiatrã spartã mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatrã spartãamestec optimal 0-63, cu sau fãrã substrat de nisip în functie de solutia prevãzutã înproiect.

În cazul fundatiei din piatrã spartã mare 63-80 experimentarea se va face separat pentrustratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatrã spartã mare.

În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probã în lungime de min.30 m cu lãtimea de cel putin 3,50 m (dublul lãtimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentã pe santier, acomponentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentrurealizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacã grosimea prevãzutã înproiect se poate executa într-un singur strat sau douã si reglarea utilajelor de rãspândire,pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corectã.

Compactarea de probã pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului,efectuând controlul compactãrii prin incercãri de laborator sau pe teren, dupã cum estecazul, stabilite de comun acord.

În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebuisã realizeze o nouã încercare, dupã modificarea grosimii stratului sau a componenteiutilajului de compactare folosit.

Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii si anume:- grosimea maximã a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;- conditiile de compactare (verificarea eficacitãtii utilajelor de compactare si

intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compactare = Q/S

Q - volumul materialului pus în operã, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat înmc

S - suprafata compactatã în intervalul de timp dat, exprimatã în mp

În cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate defiecare utilaj se cumuleazã.

În cazul fundatiei din piatrã spartã mare 63-80, se mai urmãreste stabilirea corectã aatelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoaremijlocii, a numãrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscatã pânã la


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

fixarea pietrei sparte 63-80 si în continuare a numãrului minim de treceri, dupã asternereaîn douã reprize a splitului de împãnare 16-25, pânã la obtinerea înclestãrii optime.

Compactarea în acest caz se considerã terminatã dacã rotile ruloului nu mai lasã nici un felde urme pe suprafata fundatiei de piatrã spartã, iar alte pietre cu dimensiunea de cca.40 mm aruncate în fata ruloului nu mai pãtrund în stratul de fundatie si sunt sfãrâmate, fãrãca stratul de fundatie sã sufere dislocari sau deformãri.

Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referintãpentru restul lucrãrilor.

Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de santierpentru a servi la urmãrirea calitãtii lucrãrilor ce se vor executa.

303.5. Controlul Calitãtii pentru Receptie

303.5.1. Tolerante Geometrice

Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

Abaterea limitã la grosime poate fi de maximum ±20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strãpungestratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafatã de drum.

Grosimea stratului de fundatie este media mãsurãtorilor obtinute pe fiecare sector de drumprezentat receptiei.

Lãtimea stratului de fundatie este cea prevãzutã în proiect.

Abaterile limitã la lãtime pot fi ±5 cm.

Verificarea lãtimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversalã a stratului de fundatie este cea a îmbrãcãmintii sub care se executã,prevãzutã în proiect.

Abaterea limitã la pantã este ±4%, în valoare absolutã si va fi mãsuratã la fiecare 25 m.

Declivitãtile în profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale îmbrãcãmintilor sub care seexecutã.

Abaterile limitã la cotele fundatiei, fatã de cotele din proiect pot fi ±10 mm.

Verificarea denivelãrilor suprafetei fundatiei se efectueazã cu ajutorul dreptarului de 3,00 mlungime astfel:

- în profil longitudinal verificarea se efectueazã în axul fiecãrei benzi de circulatie sidenivelãrile admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fatã de cotele proiectate;


Proiect Tehnic


CAIETE DE SARCINI

- în profil transversal, verificarea se efectueazã în dreptul profilelor arãtate în proiect sidenivelãrile admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fatã de cotele proiectate.

În cazul aparitiei denivelãrilor mai mari decât cele prevãzute în prezentul caiet de sarcini, seva face corectarea suprafetei fundatiei.

303.5.2. Conditii privind Compactarea

Straturile de fundatie din piatrã spartã mare 63-80 trebuie compactate pânã la realizareaînclestãrii maxime a agregatelor, care se probeazã prin supunerea la strivire a unei pietrede aceeasi naturã petrograficã, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cudimensiunea de circa 40 mm, aruncatã în fata utilajului cu care se executã compactarea.

Compactarea se considerã corespunzãtoare dacã piatra respectivã este strivitã fãrã castratul sã sufere dislocãri sau deformãri.

Straturile de fundatie din piatrã spartã amestec optimal trebuie compactate pânã larealizarea urmãtoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscatãmaximã determinatã prin încercarea Proctor modificatã, conform CD 31 -2002, STAS 6400-84:

pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, în cel putin 95% din punctele de mãsurare; 98%, în cel mult 5% din punctele de mãsurare la autostrãzi si/în toate punctele de

mãsurare la drumurile de clasa tehnicã II si III;

pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, în cel putin 93% din punctele de mãsurare; 95%, în toate punctele de mãsurare.

Capacitatea portantã la nivelul superior al straturilor de fundatie se considerã realizatã dacãvalorile deformatiilor elastice mãsurate, nu depãsesc valoarea deformatiilor elasticeadmisibile, care este de 250 sutimi de mm.

Întocmit

Ing. Lupu Alexandru



CAIETE DE SARCINI

CAIET DE SARCINI

Execuţia terasamentelor



CAIETE DE SARCINI

CUPRINS

CAPITOLUL I1. GENERALITATI 3

1.1. Domeniul de aplicare 31.2. Prevederi generale 3

CAPITOLUL II2. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 4 2.1. Pichetajul şi bornarea lucrărilor 4

2.2. Lucrari pregătitoare 42.3. Mişcarea pământului 52.4. Execuţia rambleelor 52.5. Finisarea platformei 72.6. Controlul execuţiei lucrărilor 72.7. Controlul caracteristicilor patului platformei carosabil trafic auto 9

CAPITOLUL III3. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 104. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE 105. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE EXECUŢIE 116. RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR 117. RECEPŢIA FINALĂ 11



CAIETE DE SARCINI

CAPITOLUL I

1. GENERALITATI

1.1. Domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor, cuprinde condiţiile tehnice comune

ce trebuie să fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea,

nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul calitatii şi conditiile de receptie la obiectivul:

"MODERNIZARE STRĂZI ÎN SATUL MĂRTINEŞTI, COMUNA MĂRTINEŞTI "JUDEŢUL HUNEDOARA

Planşele care guverneaza lucrarea, obiect sistematizare verticală, platforme sunt : plan de

situaţie sc 1/500, profile transversale, sc : 1/ 100 şi detaliile de execuţie.

1.2. Prevederi generale

2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele

in vigoare, in măsura in care completeaza şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitătile proprii sau prin colaborare cu unitati de

specialitate efectuarea tuturor incercarilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet

de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului verificari

suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice şi organizatorice

care sa conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnica a conditiilor de executare a

terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinărilor şi incercărilor.

2.6. In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va

dispune execuţia lucrarilor şi luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL II

2. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

2.1. Pichetajul şi bornarea lucrărilor



CAIETE DE SARCINI

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, antreprenorul trece la restabilirea şi

completarea pichetajului . Aceste lucrări se fac de comun acord cu beneficiarul şi proiectantul.

Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complemenetar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung de

aceeaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.

Odată cu definitivarea pichetajului antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane

următoarele:

înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în axul carosabilului

punctele de intersecţie ale taluzelor cu terenul natural pe latura nordica a constructiei

Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor, de a

stabili sau de a le restabili sau de a le reamplasa dacă este necesar. Aceştia se vor scoate în afara

zonei de lucru. Scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către antreprenor , pe

cheltuiala şi răspunderea sa.

Cu ocazia efectuării pichetajului , vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi

aeriene, electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în vederea

mutării sau protejării acestora, conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber

antreprenorului. Aceste lucrări se vor corela cu cele prevăzute în proiect şi în caz de neconcordanţe

se va înştiinţa beneficiarul, pentru a stabili sumele necesare, eventual suplimentare, faţă de cele

prevăzute în proiect.

De regulă , pichetajul axului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt materializate pe

teren toate punctele importante ale platformei prin picheţi cu martori , iar vârfurile de unghi prin

borne de beton legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei platfomei Pichetajul este însoţit şi de o

reţea de reperi amplasaţi în afara amprizei platformei. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi

de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în afara zonei

2.2. Lucrări pregătitoare

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări

pregătitoare în limita zonei de proprietate: defrişări, curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi

buruieni, decaparea şi depozitarea pământului vegetal, asanarea zonei prin îndepărtarea apelor de

suprafaţă şi subterane, demolarea construcţiilor existente.

Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu sau să contacteze administratia locală

pentru tăierea arborilor, a pomilor, şi arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile.

Doborârea arborilor şi pomilor, precum şi transportul materialului lemnos rezultat, se face

pe cheltuiala antreprenorului după îndeplinirea formelor legale.



CAIETE DE SARCINI

Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face în mod obligatoriu la ramblee,precum şi la deblee.

Curăţirea terenului de frunze , crengi, iarbă şi buruieni decaparea pământului vegetal se face

pe întreaga suprafaţă a platformei carosabile.

Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii , vor fi depozitate în depozit

definitiv. Pământul vegetal corespunzator va fi pus într-un depozit provizoriu în vederea reutilizării.

În porţiunile unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul platformei,

acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă provizorii care să colecteze şi să evacueze apa în afara

platformei.

Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca beneficiarul să constate

şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate la prezentul capitol.

Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.

2.3. Miscarea pamantului

Mişcarea pământului se efectuează prin evacuarea pământului provenit din săpături în

depozit definitiv si imprastierea lui.

Necesarul de umplutura, balast argilos, provine din gropi de împrumut.

Dacă în cursul execuţiei apar pământuri provenind din debleuri şi gropi de împrumut

incompatibile cu prescripţiile caietului de sarcini, relativ la calitate şi condiţiile de execuţie a

rambleelor, antreprenorul trebuie să informeze beneficiarul şi să-i supună spre aprobare propuneri

de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură.

2.4. Executia rambleelor

Prescriptii generale

Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in

caietul de sarcini, sa fie verificate si acceptate de diriginte. Această acceptare trebuie sa fie in mod

obligatoriu consemnata in caietul de santier.

Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul când calitatile lor minimale definite

prin prezentul caiet de sarcini, vor fi compromise de intemperii.

Executia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de diriginte sau reprezentantul său, la

propunerea antreprenorului.

Modul de executie a rambleelor

Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe intreaga

lăţime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului.



CAIETE DE SARCINI

Daca dificultatile speciale, recunoscute de diriginte o impun, straturile elementare pot fi

executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi

alăturate care impreuna acoperă intreaga latime a profilului. Decalarea in inăltime intre doua benzi

alaturate nu trebuie sa depăsească grosimea maxima impusa.

Pămintul adus pe platforma este imprăştiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in

grosime optima de compactare stabilită, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cit posibil

paralel cu profilul definitiv.

Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari

pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie, aceste pante vor fi de min. 5%

La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru accasta,

laboratorul şantierului va face determinari ale umiditatii la sursa şi se vor lua măsurile in consecinta

pentru punerea in opera respectiv cernerea şi necompactarea imediata, lăsând pământul să se zvante

sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra,

udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

Compactarea rambleelor

Toate rarnbleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal

prevazute în STAS 2914-S4.

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incât dupa cilindrare profilele din proiect sa

fie realizate cu toleranţe admisibile. Taluzul nu trebuie să se prezinte nici cu scobituri nici cu

excedente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 tone cel puţin. Această compactare va fi

insotita de o stropire cu apă suficienta.

Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:

Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi măsurat in mc după compactare

S - reprezinta suprafata maturată intr-o zi de utilajul de compactare deplasându-se cu viteza stabilită

in timpul experimentării.

Valoarea parametrilor va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu

placă permiţând să obtină un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari şi un raport E2/El

inferior lui 0,15.

Incercările se vor face in colaborare cu un laborator de incercari de specialitate iar rezultatele vor fi

inscrise in registrul de şantier.

Protectia impotriva apelor



CAIETE DE SARCINI

Antreprenorul este obligat să asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale şi inundatiilor

provocate de ploi a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in

cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de

cea mai apropiată statie pluviometrică.

2.5. Finisarea platformei

Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat şi complectat respectând cotele in

profil transversal, declivitatile şi latimea prevăzute in proiect.

Gradul de compactare şi tolerantele de nivelare sunt date in tabel In ce priveşte latimea platformei şi

cotele de executie abaterile limită sunt:

- La latimea platformei: 0,05 m fată de axe

0,10 m la latimea intreaga - La cotele proiectului:

± 0,05 m fată de cotele de nivel ale proiectului.

Daca constructia sistemului rutier nu se realizează imediat, terasamentele, platforma va fi nivelata

transversal urmărind profilul acoperiş, constituit din doi versanti plani, înclinati cu 4% spre

marginea acestora.

2.6. Controlul execuţiei lucrărilor

1. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în :

1.1. verificarea tasării şi bornării axei şi amprizei platformei

1.2. verificarea pregătirii terenului de fundaţii

1.3. verificarea calităţii şi stării pământului utilizat

1.4. controlul grosimii straturilor aşternute

1.5. controlul compactării terasamentelor

1.6. controlul caracteristicilor platformei carosabile

1.7. controlul capacităţii portante

2. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a verificărilor

efectuate asupra calităţii şi stării (umidităţii) pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în

urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.

2.1.Verificarea trasării axului şi a amprizei se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie

a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa

admisibilă fiind de 0,10m în raport cu reperii pichetajului general.

2.2.Verificarea pregătirii terenului de fundaţie.



CAIETE DE SARCINI

-înainte de începerea executării umpluturilor, după ce s-a curăţat terenul, s-a îndepărtat

stratul vegetal şi s-a completat pământul , se determină natura pământului , gradul de

compactare şi deformabilitatea terenului de fundaţie prin determinări de laborator.

-verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii

lucrărilor ascunse, specificându-se şi eventualele remedieri necesare.

-numărul minim de probe pentru gradul de compactare este 3 încercări pentru fiecare 200

mp de suprafeţe compactate.

-Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghii

conform instrucţiunilor tehnice departamentale indicativ CD 31-2002

Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profile transversale amplasate la maximum

25 m unul după altul în 3 puncte ( dreapta, ax, stânga) de pe platforma

La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă

deformaţia elastică corespunzătoare vehiculului etalon de 100 kN to are valori mai mari

decât cea admisibilă în cel 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la

nivelul terenului de fundaţie se stabilesc în funcţie de tipul pământului de fundaţie conform

tabelului.

-verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face în corelaţie cu

rezultatele de laborator în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate

portantă scăzută, iar dacă nu corespund, se continuă compactarea concomitent cu alte măsuri

de îmbunătăţire a granulometriei, a umidităţii, etc.

Verificarea calităţii straturilor aşternute

-verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale

pământului . În cazul probelor extrase din gropile de împrumut se va determina şi densitatea

în stare uscată.

-grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului va fi verificată , aceasta

trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ

respectiv şi utilajele folosite la compactare pentru a se asigura gradul de Compactare şi

capacitatea portantă prescrisă.

determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ

pus în operă. În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa

mijlocul şi de la baza stratului atunci când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de

la suprafaţa şi de la baza stratului atunci când grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul

pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct care trebuie să aibă



CAIETE DE SARCINI

un volum de minim 1000cm3. Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea

densităţii în stare uscată stabilită prin încercarea Proctor Normal. Verificarea privind gradul

de compactare realizat se face în min. 3 puncte repartizate stânga, ax, dreapta, în secţiuni

diferite pentru fiecare sector : platforme trafic greu, carosabil trafic auto .

În cazul în care valorile obţinute nu sunt corespunzătoare celor prevăzute se va dispune fie

continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.

Nu se va trece la execuţia stratului următor atât timp cât rezultatele verificărilor efectuate nu

confirmă realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului

nefiind posibilă. Aceste date se urmăresc de către beneficiar şi se înscriu în cartea tehnică a

constructiei.

Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu

deflectometrul cu pârghie.

2.7. Controlul caracteristicilor patului platformei carosabil trafic auto

a. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuţiei

terasamentelor şi constă în verificarea topografică a nivelmentului şi determinarea

deformabilităţii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.

b. Toleranţele de nivelment admisibile impuse pentru patul drumului sunt 0,05m faţă de

prevederile proiectului . În ceea ce priveşte suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor,

toleranţele sunt cele arătate

c. Deformabilitatea platformei drumului este stabilită prin măsurători cu deflectometrul cu

pârghie. La nivelul platformei (patului) se consideră realizată capacitatea portantă necesară

dacă deformabilitatea elastică corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 100 kN are valori

mai mari decât cea admisă conform tabelului:

Tipul de pământ conform STAS 1243-88 Valoarea admisibilă a deformaţiei elastice1/100mm

nisip prăfos, nisip argilos 350

praf nisipos, praf nisipos argilos,praf argilos 400

argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasănisipoasă, argilă

450



CAIETE DE SARCINI

CAPITOLUL III

3. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe

faze de execuţie) unei recepţii la terminarea terasamentelor şi unei recepţii finale.

4. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

1. În cadrul recepţiei pe faze ( de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se

recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de

prezentul caiet de sarcini.

2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze , în care se confirmă

posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

3. Recepţia pe faze se efectuează de către beneficiar şi antreprenor, iar documentul ce se încheie ca

urmare a recepţiei trebuie să poarte ambele semnături.

4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

4.1. trasarea şi şablonarea lucrării

4.2. decaparea stratului vegetal

4.3. pregătirea terenului de fundaţie

4.4. în cadrul rambleelor pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea

umpluturii la nivelul patului drumului sau sub cota stratului de formă

4.5. în cadrul săpăturilor la cota finală a săpăturii

Realizarea terasamentelor la nivelul patului platformei se recepţionează ca fază determinantă.

5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât

şi a comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor sau finală.

5. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute, in timp util si pe

cheltuiala sa, lucrarile necesare pentru indreptarea, dacă este cazul, a deficientelor apărute in urma

executiei terasamentelor.

6. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

1. Recepţia la terminarea terasamentelor se efectuează verificându-se:

- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de execuţie

- natura pământului din corpul drumului şi din terenul de sub rambleu



CAIETE DE SARCINI

- concordanţa gradului de compactare şi a capacităţii portante realizate cu prevederile caietului

de sarcini.

2. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect

- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului platformei cât şi pe fiecare strat în parte (

atestate de procesele verbale de recepţie pe faze)

- lucrările de scurgere a apelor sunt necorespunzătoare

- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţa platformei

- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului .

Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.

7. RECEPTIA FINALA

1. La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele şi dacă

acestea au fost întreţinute corespunzător.

Intocmit

Ing. Lupu Alexandru

caiet de sarcini fundații din balast și balast optimal · a. acest caiet de sarcini se referã la...

Documents