caiet de sarcini beton colentina

From: COLONAD PROEX

Beneficiar :

YASMIN RESIDENTIAL COMPLEX

Proiect 11/2006 , Faza: D.E.CAIET DE SARCINI

pentru lucrri la structura de rezisten

CAPITOLUL 1

DATE GENERALE

1.0. DISPOZIII GENERALE

1.1. STANDARDE, NORMATIVE I INSTRUCIUNI TEHNICE DE REFERIN

1.2. MSURI N PERIOADA PREMERGTOARE NCEPERII EXECUIEI

CAPITOLUL 2

SPTUR, UMPLUTURI, CARACTERISTICI SISTEM DE FUNDARE

2.1. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN

2.2. PREVEDERI GENERALE

2.3. EXECUIA LUCRRILOR

2.4. PROTECIA LUCRRILOR

2.5. TOLERANE ADMISE

2.6. REALIZAREA UMPLUTURILOR

2.7. SISTEMUL DE FUNDARE

2.8. VERIFICAREA N VEDEREA RECEPIEI

CAPITOLUL 3

BETOANE


3.2. REGULI GENERALE DE BETONARE

3.3. COMPACTAREA BETONULUI

3.4. ROSTURI DE TURNARE I TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE

3.5. DECOFRAREA

3.6. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE BETON ARMAT

3.7. ABATERI I DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT

CAPITOLUL 4

COFRAJE I SUSINERILE LOR



4.3. CONDIII DE MONTAJ

4.4. CONDIII DE EXPLOATARE

4.5. ABATERI, TOLERANE I VERIFICRI LA COFRAJ

4.6. CONTROLUL SI RECEPIA LUCRRILOR DE COFRAJ

CAPITOLUL 5

ARMTURI DIN OEL BETON

5.1. MATERIALE FOLOSITE

5.2. APROVIZIONARE I LIVRARE

5.3. CONTROLUL CALITII ARMTURILOR DIN OEL-BETON

5.4. FASONAREA BARELOR

5.5. MONTAREA ARMTURILOR

5.6. TOLERANE DE EXECUIE

5.7. REGULI CONSTRUCTIVE

5.8. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

5.9. NNDIREA I SUPRAPUNEREA BARELOR

5.10. CONDIIILE DE RECEPIE A ARMTURILOR

CAPITOLUL 6

ZIDRII

6.1. STANDARDE I NORMATIVE TEHNICE DE REFERIN


6.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTAREA ZIDRIILOR

6.4. ALCTUIREA ZIDRIILOR

6.5. TEHNOLOGIA DE EXECUIE A ZIDRIILOR

6.6. VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR DE ZIDRIE

6.7. DEFECTE ADMISE

6.8. PEREI DE COMPARTIMENTARE SOLUIE UOAR

CAPITOLUL 7

PREVEDERI GENERALE

7.1 .SOLUII I TEHNOLOGII DE EXECUIE PENTRU FUNDAII I INFRASTRUCTUR

7.2. STANDARDE I NORMATIVE TEHNICE DE REFERIN PREVEDERI GENERALE

7.3. EXECUIA FUNDAIILOR I INFRASTRUCTURII

7.4. VERIFICAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR

CAPITOLUL 8

DEMOLRI

8.1. STANDARDE I NORMATIVE TEHNICE DE REFERIN


8.3. DEMOLAREA ZIDURILOR

8.4. DEMOLAREA ELEMENTELOR ORIZONTALE

CAPITOLUL 9

CONSTRUCII METALICE

9.1. GENERALITATI

9.2. MATERIALE

9.3. EXECUIA

9.4. TRANSPORT

9.5. MONTAJ


CAPITOLUL 10

DESFASURAREA LUCRRILOR DE EXECUIE PE TIMP FRIGUROS

10.1. GENERALITATI

10.2. LUCRRI DE BETONARE

10.3. EXECUIA SUDURILOR

10.4. EXECUIA SPATURILOR, UMPLUTURILOR SI FUNDAIILOR10.5. LUCRARI DE HIDROIZOLATII

10.6. LUCRARI DE ZIDRIECAPITOLUL 11

PROCEDURI PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE

11.1. CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR

11.2. CONTROLUL CALITATII MONTAJULUI ARMATURILOR

11.3. TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

11.4. PREGATIREA TURNARII BETONULUI

11.5. REGULI GENERALE DE BETONARE

CAPITOLUL 12

ABATERI SI DEFECTE ADMISIBILE PENTRU LUCRARILE

DE BETON ARMAT SI ZIDARII

CAPITOLUL 13

URMRIREA COMPORTRII N TIMP A CONSTRUCIEI

13.1. GENERALITATI

13.2. ORGANIZARE SI CONTINUT13.3. INFRASTRUCTURA13.4. SUPRASTRUCTURA13.5. ELEMENTE NESTRUCTURALE13.6. INSTALATII

13.7. CONCLUZII

CAPITOLUL 1: DATE GENERALE

1.0.1. Prevederile din CAIETUL DE SARCINI pentru lucrrile de structur se refer la condiiile de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc materialele de construcii utilizate, tehnologia de punere n oper a acestor materiale, n vederea realizarii exigenei de calitate privind rezistena i stabilitatea la solicitri statice si dinamice, inclusiv cele seismice.

1.0.2. De asemenea caietul de sarcini cuprinde indicaii generale i prevederi referitoare la tehnologia de execuie.

1.0.3. Antreprenorul general este cel care va stabili tehnologia de execuie la faza DDE, tinnd cont de cerinele beneficiarului i de observaiile verificatorilor tehnici i experilor tehnici

1.0.4. Antreprenorul general va urmri ca prin soluiile tehnologice alese la faza DDE s satisfac exigenele calitative ale proiectului.

1.0.5. Constructorul va ntocmi pentru fiecare operaie fie tehnologice.


n scopul executrii corespunztoare a lucrrilor de construcii prevzute n acest proiect este necesar ca executantul si beneficiarul s cunoasc i s respecte n procesul de execuie aceleai acte normative pe care proiectantul le-a folosit n elaborarea documentaiei, i anume:

A. Reglementri cu caracter general

A1. Legea nr.10/1995 - cu privire la asigurarea durabilitaii, sigurantei n exploatare, funcionare i a calitaii in construcii.

A2. STAS 10107/0-1990 - Calculul si alctuirea elementelor de beton, beton armat i precomprimat

A3. STAS 10101/1-1991 Aciuni n construcii. Greuti tehnice i nccri permanente

A4. STAS 10101/2A1-1991 Incrcri datorate procesului de exploatare

A5. STAS 101071/1-1991 Calculul i alctuirea planeelor de beton armat

A6. STAS 3300/1-1981 Teren de fundare. Principii generale de calcul

A7. STAS 3300/2-1981 Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe

A8. STAS 10109/1-1982 Lucrri de zidrie

A9 Normativul P100/2006 - pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social culturale, industriale si agrozootehnice.

A10 Normativul NP112/2004 Proiectarea i executarea fundaiilor directe la construcii

A11. Normativul P2/1985- Alctuirea, calculul si executarea structurilor din zidrie

A12. Normativul NP 007/1997 - Cod de proiectare pentru structuri n cadre de beton armat

A13. Normativul NP 005/1996 Cod pentru alctuirea i calculul elementelor de construcie din lemn

A14. Normativul NP 019/1997 Ghid pentru calculul la stri limit a elementelor structurale din lemn

A15. Normativul CR 2-1-1.1.-2005- Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali

B. Reglementri privind execuia lucrrilor de fundaii

B1. Normativul NP012/2004- privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii

B2. Indrumtor C83/1975 - privind executarea trasrii in construcii

B3. Normativul P7/1992 privind proiectarea, executarea i exploatarea construciilor fundate pe terenuri sensibile la umezire

C. Reglementri privind executarea lucrrilor din beton si beton armat, zidrii, tencuieli i placaje

C1. Normativul NE 012/1999 - privind executarea lucrrilor de beton, beton armat i beton precomprimat

C2. Normativul P59/1986 - privind proiectarea si folosirea armrii cu plase sudate a elementelor de beton

C3. Normativul C16/1984 - privind executarea lucrrilor de construcii pe timp friguros

C4. Normativul C17/1982 privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial

C5. Normativul C11/1974 - instruciuni tehnice privind alctuirea si folosirea n construcii a panourilor de placaj pentru cofraje

C6. Normativul C18/1983 privind executarea tehnologiilor umede

D. Reglementari privind lucrrile de demolare

D1. Ghidul GE 0 10/97 - privind execuia lucrrilor de demolare a elementelor de beton, beton armat i roci prin efectul de pan

D2. Ghidul GE 0 22/97 - privind execuia lucrrilor de demolare a elementelor de construcie de beton armat

D3. Reglementri privind verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii

D4. Normativul C56/1985 - privind verificarea calitaii si recepia lucrrilor de construcii

D5. Normativul C167/1977 - privind cuprinsul i modul de ntocmire, completare i pstrare a crii tehnice a construciilor

D6. Normativul P130/1999 - privind norme metodologice de urmrire a comportrii construciilor, inclusiv supravegherea curent a strii tehnice a acestora

E. Normative privind protecia muncii, sanitar si contra incendiilor

E1. -Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii aprobat M.L.P.A.T . 9/N/15.03.1993 care nlocuiete Norme republicane de protecia muncii

E2. -Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor aprobat prin Decret 290/16.0801977

E3 -Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobat M.L.P.A.T . 7/N/03.03.1993

1.2 MSURI IN PERIOADA PREMERGTOARE NCEPERII EXECUIEI

Beneficiarul lucrarii va asigura documentaia complet a proiectului n numrul de exemplare legal i rezolvarea operativ a tuturor sesizrilor proiectantului i executantului pe linia respectarii tuturor obligaiilor ce-i revin, conform legii.

1.2.1. La primirea documentaiei tehnice pe antier eful antierului va asigura cunoaterea proiectului n vederea aplicrii pe teren de ctre toi factorii care intervin n execuie, cernd n mod obligatoriu sprijinul proiectantului - de a prezenta proiectul si condiiile de calitate necesare executrii corecte a lucrrilor, la toate specialitile - ncheindu-se un proces verbal ntre beneficiar, executant i proiectant.

1.2.2. Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea i recepia calitativ a fazelor determinante de la care execuia nu mai poate continua fr aceasta recepionare:

- terenul de fundaie;

- fundaiile;

- structura nainte de finisaje.

1.2.3. Lucrarile de terasamente nu se vor ncepe nainte de efectuarea operaiei de predare-primire a amplasamentului trasrilor reperelor, consemnate intr-un proces verbal ncheiat de delegaii beneficiarului, proiectantului i executantului.

1.2.4. n mod obligatoriu la punctul de lucru se va afla un exemplar din Codului de practic pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat i beton precomprimat NE 012/99, un exemplar din prezentele msuri, precum i registrul de procese verbale de lucrri ascunse, condica betoanelor turnate i condica de dispoziii de antier.

1.2.5. La terminarea execuiei, se va ntocmi Cartea Construciei potrivit prevederilor din Legea nr.10/1980 i n conformitate cu Normativul C167/1977 privind cuprinsul i modul de ntocmire, completarea i pstrare a Carii Tehnice a construciei.

CAPITOLUL 2 : SPTUR

2.1. STANDARDE I NORMATIVE TEHNICE DE REFERINA

P 10/1986 - Proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii

C 56/1985 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii

C 83/1975 - privind executarea trasrii n construcii

P7/1992 privind proiectarea, executarea i exploatarea construciilor fundate pe terenuri sensibile la umezire.


2.2.1. Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea operaiei de predare - primire a amplasamentului i a trasrii reperelor de cota +0.00 m, consemnate ntr-un proces-verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant i constructor.

2.2.2. Avnd n vedere condiiile specifice amplasamentului, lucrrile de sptur se vor executa n etape, n corelare cu lucrrile de realizare a pilotilor .

2.2.3. Att constructiile invecinate existente, ct i incinta vor fi dotate cu reperi de tasare i martori pentru monitorizarea permanent a comportrii cldirii existente i a incintei de piloi.

2.2.4. Antreprenorul general este cel care va stabili tehnologia de execuie la faza DDE, tinnd cont de cerinele beneficiarului i de observaiile verificatorilor tehnici si expertilor tehnici.

2.2.5. Antreprenorul general va urmri ca prin soluiile tehnologice alese la faza DDE s satisfac exigenele calitative ale proiectului. Constructorul va ntocmi pentru fiecare operaie fie tehnologice.

2.3. EXECUIA LUCRRILOR

2.3.1. Sptura se va executa conform planurilor urmrind ca:

- geometria s fie respectat;

- s se coreleze cu tehnologia de executare a incintei;

- s protejeze lucrrile deja executate (piloi, sprijiniri)

- ndepartarea operativ a tuturor apelor din sptur i, mai ales, a celor din zona fundaiilor existente.

2.3.2. n cazul n care la cota indicat n proiect nu apare tipul de teren specificat sau se ntlnete teren alterat se va anunta imediat proiectantul pentru a se lua msuri n conformitate cu situaia real

2.3.3. Politura se va executa imediat nainte de turnarea betoanelor.

2.4. PROTECIA LUCRRILOR

2.4.1. Protejarea mecanic a lucrrilor de sptur se va face prin incinta de piloi cu sprijiniri metalice, conform proiectelor respective.

2.4.2. O atenie deosebit se va acorda indepartrii operative a apelor meteorice si/sau de infiltraie. n acest scop pe toat durata lucrilor se vor realiza canale de colectare i bae.

2.4.3. Colectarea apelor se va face n zona opus fundaiilor corpului existent.

2.4.4. Se vor utiliza prelate i folii pentru reducerea la minim a infiltraiilor.

2.4.5. Apa se va pompa imediat, pe msur ce este colectat n bae.

2.4.6. Se vor asigura utilaje de pompare autonome (motopompe) i n numr suficient prevzndu-se i utilaje de rezerv

2.5. TOLERANE ADMISE

Toleranele admise sunt n special cele legate de trasarea construciei pe teren i sunt date n STAS 9824/1-75.

2.6. REALIZAREA UMPLUTURILORDaca se doreste utilizarea pentru realizarea umpluturilor a pamanturilor din excavatii aceasta este posibil numai daca acestea sunt pamanturi argiloase.

Compactarea cu vibromaiul se aplica in scopul obtinerii unui grad de compactare de minim 98% a terenului la cota de fundare. Procedeul se utilizeaza la terenuri alcatuite din: nisip fin prafos, nisip mijlociu aflat in stare afanata, nisip argilos, nisip argilos-prafos, umpluturi neomogene, loessuri umezite, etc.

In cazul in care nu se pot recolta probe netulburate pentru determinarea porozitatii si gradului de compactare, acestea se vor determina pe baza valorilor medii ale rezistentelor la penetrare, conform Instructiunilor tehnice pentru executarea incercarii de penetrare statica si intrepretarea rezultatelor in vederea stabilirii conditiilor de fundare a constructiilorindicativ C 159 73.

Pentru pamanturile necoezive se recomanda utilizarea penetrarii dinamice cu con conform instructiuniilor tehnice C 176-84.

Prin sondaje de penetrare statica se determina valorile rezistentei la penetrare pe con (Rp) in terenul de fundare compactat cu vibromaiul, pe toata grosimea lui, in aceleasi conditii ca si penetrarea dinamica.

Executarea sondajelor de penetrare statica se face conform STAS 1242/6-76 Terenul de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare satatica si Instructiunilor tehnice pentru executarea incercarii de penetrare statica si intrepretarea rezultatelor in vederea stabilirii conditiilor de fundare a constructiilorindicativ C 159 73.

Verificarea densitatii terenului imbunatatit in stare uscata (d), se face conform STAS 1915/3-76, pe probe de pamant prelevate cu stanta. Pentru aceasta se executa sondaje deschise cu dimeniunile in plan de 0,8x1,00 m si cu adancimea egala cu cel putin 2 m de la cota de fundare. Pentru o suprafata de 300 mp este necesar sa se execute cel putin un sondaj deschis. Probele se preleva din 25x25 cm. Dupa prelevarea probelor, sondajul se astupa prin straturi sucesive de 25 cm compactate cu maiul manual.

Pe baza valorilor obtinute pentru (d) se intocmesc diagramele de variatie in adancime ale acestei marimi, care impreuna cu diagramele de penetrare statica si dinamica vor servi la interpretarea rezultatelor.

La receptionarea lucrarilor se vor respecta prevederile generale din Normativul pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale, indivativ C 169 83.

ATENTIE : Unitatea executanta va adopta normele de protectie a muncii la conditiile specifice fiecarei lucrari, in concordanta cu legislatia in vigoare.

2.7. SISTEMUL DE FUNDARE

Blocurile inalte sunt fundate pe un radier general de 100 cm grosime, avand pe contur o banda adancita cu 20 cm grosime (1.20m inaltime) si in zona diafragmelor centrale o suprafata adancita cu 40 cm grosime ( 1,40m inaltime).

In zona bateriei de lifturi radierul este coborat cu 1.40 m.

Parcajele - sistemul de fundare adoptat este cu fundatii izolate (2.00 x 10.00 si 2.00 x 8.00 m) sub peretii de 8.00 m si 6.00 m lungime.

Peretii de beton armat de pe contur au o fundatie continua de 1.30 x 1.00 m. Fundatiile sunt legate intre ele cu o placa de fundaie din beton armat de 30 cm grosime.

Intre radierele blocurilor si placa de fundaie a parcajelor se va realiza un rost de turnare, parcajul executandu-se ulterior.

Pardoseala parcajului de 30 cm grosime, va avea in jurul blocurilor un guler de 50 x 60cm rezemat pe o banda de beton simplu de 70 cm grosime astfel incat cota de fundare sa fie aceeasi.

2.8. VERIFICAREA N VEDEREA RECEPIEI

La terminarea lucrrilor de sptur pentru fundaii se vor verifica pentru fiecare obiectiv n parte dimensiunile i cotele de nivel realizate; este interzis execuia fundaiilor nainte de a se face coreciile necesare. Conform cerinelor nscrise pe planuri nu se va trece la executarea betoanelor de egalizare dect dup verificarea terenului de fundare de ctre proiectant i geotehnician

CAPITOLUL 3: BETOANE


3.1.1. Normativul NE 012/99 privind executarea lucrrilor de beton i beton armat

3.1.2. Normativul C16/1984 - privind executarea lucrrilor de construcii pe timp friguros

3.2. MATERIALE FOLOSITE. REGULI GENERALE DE BETONARE

3.2.1.1. Se vor folosi betoane de calitat superioar, cu caracteristici adecvate fiecruie element de beton n parte. Calitatea materialelor folosite este specificata in proiect.

3.2.1.2 Antreprenorul general este cel care va stabili tehnologia de execuie a lucrilor de betoane la faza DDE, tinnd cont de cerinele beneficiarului i de observaiile verificatorilor tehnici.

3.2.1.3. Antreprenorul general va urmri ca prin soluiile tehnologice alese la faza DDE s satisfac exigenele calitative ale proiectului. Constructorul va ntocmi pentru fiecare operaie de betonare fie tehnologice.

3.2.2. Betonarea va fi condus de eful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la punctul de turnare i va supraveghea respectarea strict a prevederilor fiei tehnologice i a Normativului NE 012/99.

3.2.3. Betonul trebuie s fie pus n lucrare n maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Se admite un interval de timp de maxim 30 de minute numai n cazul n care durata transportului este mai mic de o ora.

3.2.4. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:

3.2.4.1. Cofrajele de lemn, betonul vechi care vor veni n contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu ap cu 2....3 ore nainte i imediat nainte de turnarea betonului, iar apa ramas n denivelri va fi nlturat. Suprafeele betoanelor turnate anterior se vor pregti n vederea turnrii.

3.2.4.2. Din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face direct n cofraj sau n bene, pompe, jgheaburi sau alte mijloace locale de transport etane pentru a nu se pierde laptele de ciment.

3.2.4.3. Daca betonul adus la locul de punere n oper nu se ncadreaza n limitele de lucrabilitate prevazute sau prezint neomogeniti, este interzis punerea lui n lucrare.

3.2.4.4. nlimea de cdere liber la turnarea betonului nu trebuie s fie mai mare 1,5 m.

3.2.4.5. Betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3.0 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub ( alctuit din tronsoane de form tronconic ) avnd captul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betoneaz.

3.2.4.6. Betonul trebuie sa fie rspandit uniform n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nalime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei i compactarea betonului din stratul anterior.

3.2.4.7. Nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea vibratorului pe armturi.

3.2.4.8. n zonele cu armturi dese se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii, prin ndesarea lateral cu ipci i vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui. n cazul cnd aceste msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitai de acces lateral al betonului prin spaii care s permit i introducerea vibratorului.

3.2.4.9. Se va urmri meninerea poziiei iniiale a cofrajelor si susinerilor acestora, lundu-se msuri operative de remediere n cazul constatrii unor deplasri.

3.2.4.10. Se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor faa de poziia prevazut n proiect prin rigidizarea lor i legarea de elemente fixe, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a placilor in consol. Daca totui se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii.

3.2.4.11. Se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire n conformitate cu proiectul (STAS 10107/0 -90 capitolul 6.1.).

3.2.4.12 Mentinerea la poziie a armturilor placilor se face cu capre din oel beton de care se aftuiesc barele din armarea plcii.

3.2.4.13. Circulaia muncitorilor i a utilajului de transport n timpul betonrii se va face pe podine de lucru special amenajate astfel ncat s nu se modifice poziia armturilor. Se interzice circulaia pe armturi sau pe betonul proaspt turnat.

3.2.4.14. Betonarea se face continuu pna la rosturile de turnare prevzute n proiect sau fia tehnologic.

3.2.4.15. Durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu trebuie luate nite msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depaeasc timpul de ncepere a prizei betonului. n acest sens durata maxim de la prepararea betonului pn la punerea n oper nu va depai 2 ore.

3.2.4.16. n cazul n care s-a produs o ntrerupere a betonrii mai mare, reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea rosturilor.

3.2.4.17. Instalarea podinelor pentru circulaia lucrtorilor i mijloacelor de transport pe planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armturi, este permis numai dup 24 de ore de la terminarea betonrii, dac temperatura mediului este de peste +20 C si respectiv dupa 48 de ore, dac temperatura este sub +10 C.

3.2.4.18. Furnizorul betonului va avea capacitatea de livrare a cantitii i calittii betonului necesar pentru respectarea prevederilor tehnologice referitoare la poziionarea rosturilor de turnare.

3.2.4.18. Verificrile care se efectueaz sunt precizate n Normativul NE 012/99.

3.2.4.19. Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse de Normativul NE 012/99.

3.2.5. Turnarea betonului de protectie a spturii.

3.2.5.1. Aceasta va ncepe numai dup ce geotehnicianul i proiectantul au certificat c la cota respectiv de sptur terenul corespunde din punct de vedere fizico-mecanic.

3.2.5.2. Executantul trebuie s pregteasc pentru turnarea betonului de protecie strict suprafaa de teren pentru care poate asigura beton n ziua respectiv.

3.2.5.3. Executantul trebuie s asigure utilajul necesar evacurii eventualelor ape colectate n ampriza spturii.

3.2.6. Turnarea fundaiilor de beton armat.

3.2.6.l. Turnarea betonului se va face continuu i n straturi de max. 50 cm grosime. Turnarea unui nou strat de beton se va face ntr-uninterval de maximum 2 ore.

3.2.6.2. Dac este cazul vor fi prevazute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii pentru a nu se acumula n zonele unde se betoneaz.

3.2.6.3. Pentru alte reguli de turnare a betonului n fundaii se vor avea n vedere reglementrile prevzute n Normativul NE 012/99

3.2.7. Turnarea betonului pe timp friguros.

3.2.7.1. n condiiile n care temperatura aerului este mai mic sau egal cu +5 C sau exist posibilitatea ca n interval de 24 ore s scad sub limita amintit, se recomand ca temperatura betonului proaspt s fie de 15...20 C.

3.2.7.2. La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua msurile necesare pentru curirea suprafeei de betonare de zpada si gheaa. Este interzis folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare.

3.2.7.3. Dac temperatura supraetei care urmeaz s fie acoperit cu beton este mai mica de + 50C betonarea nu va ncepe.

3.2.7.4. Pentru alte reglementri privind turnarea betonului pe timp friguros, se respect prevederile Normativul C 16/84.

3.2.8. Turnarea betonului pe timp clduros.

3.2.8.1. La turnarea betonului pe timp clduros, executantul va lua msurile necesare protejrii corespunzatoare a betonului mpotriva efectului evaporrii rapide a apei din beton. Se recomand betonarea n timpul nopii, dac n cursul zilei se nregistreaza temperaturi mai mari de +25 C.

3.2.9 Tratarea betonului dup turnare

3.2.9.1. n condiii normale de temperatur betonul va fi inut permanent umed timp de minim 7 zile acest lucru se va realiza fie prin stropirea permanent, fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau pnz de sac meninute permanent umede; stropirea manual interminent este interzis;

3.2.10. Clasa, lucrabilitatea, granulozitatea agregatelor utilizate, se coreleaz cu tipul, dimensiunile, armarea i modul de punere n oper pentru fiecare element executat.

3.2.11. Se vor respecta cerinele din anexele de la sfritul prezentului caiet de sarcini.

3.2.12. Se vor preleva probe de beton la locul de turnare n condiiile legislaiei n vigoare.

3.3. COMPACTAREA BETONULUI

3.3.2. Compactarea betonului se face cu vibratoare interne (pervibratoare) sau vibratoare externe, acolo unde seciunile de beton sunt mici, precum i cu vibratoare de suprafa.

3.3.2. Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci, n paralel cu baterea cofrajelor) n cazul cnd introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunilor sau desimii armturilor i nu se poate aplica eficient vibrarea extern.

3.3.3. Vibrarea

Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :

- vibrare intern folosind vibratoare de interior (pervibrator), vibrarea extern i compactarea manual, unde vibrarea intern nu este posibil, i vibrarea de suprafa.

- vibrarea trebuie s asigure ntreptrunderea volumelor de beton vibrate succesiv; durata operaiei s nu duc la segregare iar lucrabilitatea betonului s fie corelat cu procedeul de turnare i compactare folosit.

3.4. ROSTURI DE TURNARE I TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE

3.4.1. n msura n care este posibil se va reduce la minimum nimrul rosturilor de lucru organizandu-se execuia astfel nct betonarea s se fac cu ct mai puine ntreruperi pe nivelul respectiv. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate poziia lor trebuie stabilit prin proiect sau prin fia tehnologic.

3.4.2. La stabilirea poziiei rostului de lucru se vor respeta urmtoarele reguli:

3.4.2.1. La stlpi se vor prevedea rosturile numai la baz;

3.4.2.2. La grinzi, dac din motive justificate nu se poate evita ntreruperea, aceasta se va face n regiunea de moment minim (n general la 1/5 din lumin fa de reazem);

3.4.2.3. n cazul n care grinzile se betoneaz separat rostul de lucru se lsa la 3....5 cm sub nivelul inferior al plcii;

3.4.2.4. La plci rostul de lucru va fi situat la 1/5...1/3 din deschiderea plcii;

3.4.2.5. Cnd betonarea la planee se face n direcia grinzilor, rostul se face n zona cuprins ntre 1/3 i 1/5 din deschiderea grinzilor ;

3.4.2.6. La diafragme i perei de lungime mare se vor prevede rosturi verticale pentru evitarea fisurrii din contracie i limitarea frontului de lucru. Rosturile vor fi realizate din tabla expandat.

3.4.3. Rosturile de lucru vor fi realizate tnand seama de urmatoarele reguli:

3.4.3.2. Suprafaa rosturilor de lucru la stlpi i grinzi va fi perpendicular pe axa acestor, iar la plci i perei perpendicular pe suprafaa lor; rosturile care nu au fost realizate din tabl expandat se vor spiui

3.4.3.2. Suprafaa rostului de lucru va fi bine curaat ndepartndu-se betonul ce nu a fost bine compactat i pojghia de lapte de ciment;

3.4.4. Rosturile vor fi realizate folosind de preferina tabla expandat.

3.4.5. Reluarea betonrii se va face la intervalul prevzut n proiect i dup ndepartarea laptelui de ciment i a eventualului beton necompactat.

3.4.6. Se va extrage tabla expandat montat n rost.

3.4.7. La rosturile (ntreruperile) de turnare ale fundaiilor se va asigura un spor de armare longitudinal. Locul acestora i modul de dispunere a armturii suplimentare fiind stabilit la propunerea executantului cu acordul proiectantului.

3.4.8. Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare se vor urmri prescripiile prevazute n normativul NE 012/99

3.4.9. Tratarea betonului dup turnare va asigura meninerea umiditii betonului timp de 7 zile astfel:

3.4.9.1. Protecia suprafeelor libere se poate face prin acoperire cu materiale de protecie (prelate, rogojini sau nisip) imediat ce betonul nu mai ader la suprafaa respectiv.

3.4.9.2. Protecia prin stropire periodic cu ap dup turnare, imediat ce nu se mai antreneaz laptele de ciment i se poate asigura o temperatura mai mare de +5 C.

3.5. DECOFRAREA

3.5.1. Prile laterale ale cofrajului se pot ndeprta dup ce betonul a atins rezistena de minim 25 kgf/cm2.

3.5.2. Cofrajele feelor interioare la plci i grinzi se vor ndeparta meninnd sau remontnd popii de sigurana, pn cnd rezistena betonului a atins 85% din clasa betonului.

3.5.3. Nu este permis ndepartarea popilor unui planeu aflat imediat sub altul care se decofreaz sau se betoneaz.

3.5.4. n termen de maxim 24 de ore de la decofrarea oricrei pari de construcie se va proceda de ctre conductorul punctului de lucru i delegatul beneficiarului, la o examinare amanunit a tuturor elementelor de rezisten ale structurii, ncheindu-se un proces verbal n care se vor consemna calitatea lucrrilor, precum i eventualele defecte constatate.

3.5.5. Se interzice efectuarea de remedieri nainte de aceast verificare.

3.3.6. Orice remediere se face pe baza unei fie tehnologice nsuite de proiectant.

3.5.5. Termenele minime recomandate pentru decofrarea elementelor sunt prezentate n tabele n NE 012/99

3.6. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE BETON ARMAT

3.6.1. Verificarea calitii materialelor componente i a betonului se va face n conformitate cu prevederile din Normativul NE 012/99i anume:

3.6.2. Se va verifica ncheierea executrii cofrajelor:

3.6.3. Se va verifica montarea armturilor;

3.6.4. Se va aprecia calitatea betonului pus n lucrare .

3.6.5. Recepia structurii de rezisten se va efectua pe ntreaga construcie sau pe pri de construcie, avnd la baz examinarea direct efectuat de ctre beneficiar i executant pe parcursul execuiei lucrrilor.

3.6.6. Betonul proaspt trebuie s aib lucrabilitatea i tasarea din proiect. Calitatea betonului livrat de staia de betoane se va aprecia pe baza analizrii rezultatelor obinute la vrsta de 28 zile pe probe prelevate la staia de betoane, n conformitate cu precizrile Normativul NE 012/-99. n urma acestei analizri se stabilesc eventualele msuri necesare mbuntirii calitaii betonului care se va produce n continuare.

3.6.7. n cazurile n care rezult o calitate necorespunztoare a betonului pus n lucrare, proiectantul va analiza i stabilii msurile ce se impun.

3.7. ABATERI I DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT

3.7.1. Abaterile fa de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj, gata confecionate:

-pentru lungime:............................................................(4 mm)

-pentru laime:...............................................................(3 mm)

3.7.2. Abaterile faa de dimensiunile din proiect ale cofrajelor i ale elementelor din beton armat dup decofrare sunt date n Normativul NE 012/99.

3.7.3. Abaterile fa de dimensiunile din proiect sau prescripii tehnice pentru armturile elementelor din beton armat sunt date n Normativul NE 012/99 .

3.7.4. Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul i integritatea elementelor din beton armat

3.7.4.1. Defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) avnd adncimea pn la armtur, lungimea de maximum 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

3.7.4.2. Defecte de suprafa (pori, segregri superficiale sau denivelri locale) avnd adncimea de maxim 1cm, suprafaa maxim 400cm2/defect, iar suprafaa total a tuturor defectelor pe o fa a elementului pn la 10%.

3.7.5. Defectele care se ncadreaz n limitele menionate la pct.3.7.4. nu se nscriu n procesul-verbal care se ntocmete la examinarea elementelor dup decofrare.

3.7.6. Dac elementele n cauz nu se tencuiesc, ele pot fi remediate conform prevederilor din instruciunile tehnice C149/1986 pe baza unor fie tehnologice nsuste de proiectant.

CAPITOLUL 4 : COFRAJE I SUSINERILE LOR


4.1.1. STAS 10265/1975 - Tolerane n construcii. Calitatea suprafeelor. Termeni i noiuni de baza.

4.1.2. NE 012/1999 - Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat.

4.1.3. Normativul C11/1974 - instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor de placaj pentru cofraje


4.1.1. Materialul utilizat la confecionarea confrajului i grosimea acestuia trebuie s asigure realizarea unei suprafee de beton plane i de calitatea cerut.

4.2.2. Cofrajele, susinerile i piesele de fixare se vor dimensiona tnand seama de precizrile date n Normativul NE 012/99

4.2.3. Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se va face astfel nct s se evite deformarea lor (umezire, murdrire, putrezire, ruginire etc.). Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pamnt sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.

4.2.4. nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor se vor curai i pregti suprafeele de cofraj care vin n contact cu betonul ce urmeaz a se turna i se va verifica i corecta poziia armturilor de legatur sau continuitate, precum i a benzilor din rosturile de lucru.

4.3. CONDIII DE MONTAJ

4.3.2. nainte de nceperea montrii cofrajelor pentru stlpi i perei se va proceda la:

- verificarea i recepionarea armaturilor montate;

- pregtirea rostului de betonare, respectiv a suprafeei de beton vechi care urmeaz s vin n contact cu betonul nou, prin spiuire i suflare cu aer comprimat (atenie ca aerul comprimat s nu conin stropi de ulei provenii de la un compresor defect) sau spalare cu jet de ap.

4.3.2. nchiderea cofrajelor pentru stlpi i perei se va face cu cel mult 24 de ore nainte de betonare i dup acceptarea de ctre diriginte a modului de pregtire a rostului de betonare.

4.3.3. La montarea cofrajelor se vor respecta urmtoarele condiii:

- trasarea poziiei n plan conform proiectului;

- asigurarea orizontalitii i verticalitii;

- asigurarea respectrii dimensiunilor seciunilor ce se betoneaz;

- asigurarea grosimii prevzute prin proiect pentru stratul de acoperire a armturilor; nu se admit distanieri de lemn

- asamblarea i susinerea provizorie a panourilor;

- ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor;

- poziionarea conform proiectului a golurilor i pieselor nglobate.


4.4.1. Pe parcursul betonrii se va urmri meninerea etaneitii i poziiei iniiale a cofrajelor, ntrerupndu-se betonarea i adoptndu-se msuri urgente de remediere n cazul n care acestea se impun.

4.4.2. Dup decofrare, panourile i piesele de susinere sau sprijinire vor fi curate ndeprtndu-se laptele de ciment sau beton aderent. Se interzice montarea panourilor care nu sunt curate ( au pe suprafa lapte de ciment, beton aderent etc).

4.4.3. Pentru reducerea aderenei ntre beton i cofraj i obinerea unor suprafee de beton corespunzatoare, panourile de cofraj vor fi unse n prealabil cu substane de decofrare omologate. Agenii de decofrare trebuie s nu pteze sau degradeze betonul, s nu reacioneze chimic cu betonul, s se aplice uor, s-i pstreze proprietile neschimbate n condiiile de execuie a lucrrilor.

4.5. ABATERI, TOLERANE I VERIFICRI LA COFRAJ

4.5.1. Abaterile admisibile sunt cele precizate in Normativul NE 012/99

4.6. CONTROLUL I RECEPIA LUCRRILOR DE COFRAJE

4.6.1. La terminarea executrii cofrajelor se va verifica:

- alctuirea elementelor de susinere i sprijinire;

- nchiderea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii necesare;

- dimensiunile n plan i ale seciunilor transversale;

- poziia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelurile inferioare.

4.6.2. nainte de turnarea betonului n cofraje se va verifica:

- corespondena cotelor cofrajelor, att n plan ct i n elevaie cu cele din proiect;

- orizontalitatea i planeitatea cofrajelor plcilor i grinzilor;

- verticalitatea cofrajelor stlpilor i pereilor;

- existenta msurilor pentru meninerea formei i stabilitii cofrajelor i pentru asigurarea etaneitii lor;

- msurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere;

- rezistena i stabilitatea elemntelor de susinere, existena i corecta montare a contravnturilor pe cele doua direcii, corecta rezemare i fixare a susinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tlpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren etc;

- existena n numr suficient a distanierilor;

- instalarea conform proiectului a pieselor ce vor rmne nglobate n beton sau care servesc pentru crearea de goluri;

n cazul n care se constat nepotriviri faa de proiect sau se aprecieaz ca neasigurat rezistena i stabilitatea susinerilor, se vor adopta msurile corespunzatoare. n urma efecturii verificarilor i msurilor menionate se va proceda la consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse.

- Dac pn la nceputul betonrii intervin unele evenimente de natura s modifice situaia constatat se va proceda la o nou verificare conform prevederilor mentionae i la ncheierea altui proces-verbal.

4.6.3. n timpul operaiunilor de decofrare se vor respecta urmatoarele:

-desfurarea operaiei va fi supravegheat direct de ctre conduc lucrrii;

-susinerile cofrajelor se desfac ncepand din zona centrala a deschiderii elementelor i continund simetric ctre reazeme;

-slbirea pieselor de fixare ( prese, vinciuri etc) se va face treptat, fr ocuri;

-decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor din greutatea proprie a elementului ce se decofreaza.

CAPITOLUL 5 : ARMTURI DIN OTEL BETON

5.1. MATERIALE FOLOSITE

Otelurile din beton (OB 37 - otel beton rotund, neted, PC 52 - otel beton cu rezistente superioare cu profil periodic, plase sudate pentru beton armat ) trebuie sa respecte conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 din 1980.

5.2. APROVIZIONARE SI LIVRARE

5.2.1. Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator.

5.2.2. La aprovizionare se va proceda la:

- constatarea existentei certificatului de calitate ;

- verificarea prin indoire la rece ;

- verificarea prin incercare la tractiune cel putin o proba pentru fiecare lot

5.3. CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR DIN OTEL-BETON

5.3.2. Controlul calitatii armaturilor de otel beton se va face conform prevederilor din Normativul NE 012/99 si anume :

5.4. FASONAREA BARELOR

5.4.1. Fasonarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului si cu prevederile pentru alcatuirea elementelor din beton armat prevazute in STAS 10107/0-90 capitolul 6.

5.4.2. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete si etichetate in asa fel incat sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. Se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare.

5.4.3. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest sens :

Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in Normativul NE 012/99

- Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima nu va depasi 1mm/m.

5.4.4. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede, avand diametrul d ciocul se indoaie la 180 grade si portiunea dreapta de capat de regula minim 5d.In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90 grade si portiunea dreapta de la capat de regula minim 7d, cu respectarea razelor de curbura.

5.4.5. Barele etrierilor se inchid cu ciocuri la 135 grade, avand lungimea ciocului de cel putin 10d sau 10 cm , unde d este diametrul barei etrierului, cu respectarea razelor de curbur.

5.4.6. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 grade C. Barele cu profil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

5.5. MONTAREA ARMATURILOR

5.5.1. Montarea se incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.

5.5.2. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului ;

5.5.3. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului ( distantieri, agrafe, capre etc.).

In acest sens se vor prevedea :

- cel putin doi distantieri la fiecare metru patrat de placa sau de diafragma ;

- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp ;

- cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare 2 ml de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri.

5.5.4. Praznurile si piesele matalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma, de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.

5.5.5. Barele de armare trebuie sa fie legate intre ele, la intersecii, prin legaturi de sarma neagra (STAS 889-89). Legarea se face cu sarm neagr moale utilizndu-se doua fire de 1...1,5 mm diametrul.

5.6. TOLERANTE DE EXECUTIE

Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in Normativul NE 012/99 si conform prevederilor din Normativul C56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii pentru elementele din beton armat.

5.7. REGULI CONSTRUCTIVE

Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor din beton armat sunt indicate in Normativul NE 012/99

5.8. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

5.8.1. Pentru asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu betonul este necesar ca, la elementele din beton armat, sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor Normativul NE 012/-99, STAS 10107/0-90 punctul 6.1.

5.8.2. O atenie sporit se va acorda realizrii acoperirii cu beton a armturilor de la elementele de beton armat ale rezervorului de ap.

5.9. INNADIREA I SUPRAPUNEEA BARELOR

5.9.1. Suprapunerea i nnadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea reglementarilor din STAS 10107/0-90, capitolul 6.2. i 6.3.

5.10. CONDITIILE DE RECEPTIE ALE ARMATURILOR

La terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica:

- tipul (OB37, PC52), numarul, diametrul, pozitia i forma armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii

- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare ;

- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior ;

- lungimile de petrecere la innadiri ;

- calitatea sudurilor:

- numarul si calitatea legaturirlor dintre bare ;

- dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii ;

- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton ;

- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.

CAPITOLUL 6: ZIDARII


6.1.1. Elementele de constructii din zidarie se proiecteaza, executa si se exploateaza n conformitate cu prevederile cuprinse in standardul STAS 10109/1 -1982 si alte in reglementari legale in vigoare.

6.1.2. Pe parcursul executarii lucrarilor de zidarie, executantului ii revin urmatoarele obligatii:

a) respectarea stricta a prevederilor din proiect si din prezentul capitol

b) obtinerea in prealabil a acordului beneficiarului si proiectantului pentru :

- folosirea altor materiale decat cele precizate in proiect

- schimbari, alte tehnologiei de executie precizata in prezentul capitol

6.1.3. Prevederile prezentului capitol pot fi completate, modificate sau adaptate,de catre proiectant pe parcursul executiei lucrarilor,comunicandu-se in scris beneficiarului si executantului noile prevederi.

6.2. STANDARDE SI NORMATIVE TEHNICE DE REFERINTA

Principalele standarde ce trebuiesc respectate sint:

STAS 10104/1983 - Constructii din zidarie.Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale

STAS 10109/1-1982 - Lucrari de zidarie.Calculul si alcatirea elementelor.

STAS 475/1986 - Caramizi ceramice pline

STAS 5l85/1(2)-1986 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.

STAS 6029/1989 - Blocuri mici de beton cu agregare uoare.

STAS 1030/1985 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.

C 17/82 - Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial

STAS 388/1980 - Liani hidraulici. Ciment Portland

STAS 10265/1975 - Tolerante in constructii.Termeni si notiuni de baza.

P2/41985 - Privind alcatuirea, calculul si exexcutarea tructurilor din zidarie

6.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTAREA ZIDARIILOR

6.3.1. Blocuri pentru zidriei

6.3.1.1. La executarea lucrarilor de zidarie se vor folosi numai caramizi pline - marca C 100, calitatea A, clasa C1, conform STAS 457 -86 sau caramizi cu goluri verticale marca C 100, calitatea A, clasa C1 conform STAS 5l85-l-86 si 5l85-2-86.

6.3.1.2. De asemenea, pentru lucrarile de zidarie se vor folosi blocuri mici din beton celular autoclarizat, sortiment GBN 50, STAS 8036-81.

6.3.2. Mortare

6.3.2.1. Mortarele de zidarie de tipul ciment-var, vor avea marca 50 notata cu M 50 z. Verificarea, realizarea marcii mortarului pus in lucrare se face conform STAS 2634-80; rezistenta minima la compresiune la 28 zile care asigura incadrarea in marca M 50 zeste de 5N/mm2 conform STAS 1030-84.

6.4. ALCATUIREA ZIDARIILOR

6.4.1. Zidariile se executa din blocuri intregi asezate pe lat, in rinduri orizontale si paralele.

6.4.2. La alcatuirea zidariei, pe linga blocuri intregi se folosesc si fractiuni de blocuri necesare eserii corecte a zidariei. Aceste fractiuni se obtin din blocurile intregi prin taierea cu fierastraul.

6.4.3. Teserea rosturilor verticale se face la fiecare rand, astfel incat suprapunerea blocurilor din doua rinduri succesive pe inaltimea zidariei sa se faca pe l/2 sau l/4 din lungimea blocului.

6.4.4. Rosturile verticale si orizontale vor avea grosimea de 10 mm, si se vor umple complet cu mortar pe toata grosimea zidariei (atentie la umplerea rosturilor verticale). Abaterile admisibile de la grosimea rosturilor vor fi de + 2 mm atat pentru cele orizontale cat si pentru cele verticale.

6.4.5. Ancorarea zidariei de elementele structurale se va face cu mustati din otel beton conform detaliilor din proiectul de executie care vor avea lungimea in planul orizontal al rostului de 45-50 cm si vor fi ancorate n beton ca orice armatur.

6.5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIILOR

6.5.1. Inainte de inceperea lucrarilor de zidarie, se va proceda la executarea trasarii peretilor pe suprafata planseului pe care sint amplasati. Trasarea se va face complet, cuprinzand toate elementele din plan (intranduri, iesinduri, colturi, intersectii, goluri de usi ) in vederea evitarii modificarilor ( demolarilor ) ulterioare. Trasarea dupa planurile de executie se va face cu ajutorul sabloanelor, dreptarelor, coltarelor etc. Liniile de trasare ale fetelor zidariilor pot fi marcate cu sipci de lemn cu ipsos de planseu.

6.5.2. Inainte de punerea in lucrare, zidariile se vor uda bine cu apa. Pe timp calduros, udarea se va fac abundent.

6.5.3. Rosturile orizontale si verticale ale ziduriilor se vor umple bine cu mortar, lasandu-se neumplute pe o adincime de 1...1,5 cm. de la fata exterioara a zidariei.

6.5.4. Abaterile fata de orizontala ale suprafetelor superioare a fiecarui rand de zidarie vor fi de max. 2mm/m, nsa cel mult l5 mm pe toata lungimea nentrerupta a peretelui.

6.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE ZIDARIE

6.6.1. La realizarea lucrarilor de zidarie se vor efectua verificari atat in timpul executiei zidariei cat si dupa terminarea lor. Se va verifica daca lucrarile corespund cu documentatia tehnica ce sta la baza executiei precum si calitatea lucrarilor executate.

6.6.2. In cazul in care lucrarile de zidarie executate se considera receptionate, se poate trece la executarea lucrarilor de finisare, acest lucru consemnandu-se intr-un proces-verbal de predare a fazei incheiate respectiv a lucrarilor de zidarie propriu-zise.

6.7. DEFECTE ADMISE

6.7.1. Defectele admise ale blocurilor de zidarie si b.c.a. , sunt cele date in STAS 456/73, 5185/1,2-86, respectiv 457-86. Pentru fiecare bloc de zidarie se urmaresc suplimentar si respectarea urmatoarelor caracteristici:

- abateri de la rectilinitate a muchiilor - max.2 mm.

- abateri de la planeitate a fetelor - max. 2 mm.

- stirbituri la muchii - max. 2 bucati cu adancimea de max.15 mm si lungimea de max.20mm fiecare.

- stirbituri la colturi - nu se admit

- adancituri pe fete - max. 2 bucati pe bloc cu dimensiunea cea mai mare in planul fetei 100 mm si adancimea max.20 mm.

- goluri, crapaturi, pete de ulei - nu se admit.

6.8. PERETI DE COMPARTIMENTARE SOLUIE UOAR

6.8.1. Pereii de compartimentare sunt tip RIGIPS. Acetia trebuie s respecte STAS 1480/86 Plci i fii din ipsos pentru perei despritori.

6.8.2. Pereii se fixeaz de structur prin intermediul unor profile metalice uoare, prinderile trebuie s permit compartimentrilor s urmreasc deformaiile structurii.

6.8.3. Lucrrile de compartimentare vor respecta i tehnologia specific de execuie precum i condiiile de calitate specifice produsului conform specificaiei productorului.

CAPITOLUL 7 : SOLUTII SI TEHNOLOGII DE EXECUTIE PENTRU FUNDATII i INFRASTRUCTUR


Normativul NP012/2004- privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.

Normativul C169/1988 - privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.

Normativul NE 012/99 - privind executarea lucrarilor de beton armat

Normativul C56/1986 - privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii

Vezi capitolele 2, 3, 4 i 5.


7.2.1. Lucrrile de fundaii i infrastructur se realizeaz n corelare cu cele de realizare a incintei.

7.2.2. Etapizarea i tehnologia de execuie se detaliaz la faza DDE; exeuia se realizeaz pe baza fielor tehnologice.

7.2.3. Execuia se poate face dup recepionarea terenului de fundare, a cofrajelor, armaturilor, pieselor nglobate, detaliilor la rosturile de turnarea etc.

7.2.4. Antreprenorul general este cel care va stabili tehnologia de execuie la faza DDE, tinnd cont de cerinele beneficiarului i de observaiile verificatorilor tehnici .

7.2.5. Antreprenorul general va urmri ca prin soluiile tehnologice alese la faza DDE s satisfac exigenele calitative ale proiectului.

7.3. Executia fundatiilor si infrastructurii

7.3.1.1. Lucrrilor se coreleaz cu execuia incintei (piloi i sprijiniri metalice).

7.3.1.2. Rosturile de turnare se stabilesc i n funcie de etapizarea lucrrilor la incint.

7.3.1.3. Atacarea unui nou front de lucru, corespunztor unei noi etape de lucru fixate prin proiect, se face numai dup au fost executate n totalitate lucrrile din etapa precedent, dac aa se prevede n proiect.

7.3.1.4. La execuia fundaiilor i infrastructurii se d atenie sporit poziionrii i fixrii pentru turnare a mustiilor de armtur verticale (pentru stlpi i perei) i orizontale (de continuitate) verificndu-se atent lungimile de ancoraj i de suprapunare ca i poziiile acestora.

7.3.1.5. La execuia lucrrilor de fundaii se va da toat atenia dezafectrii i devierii vechilor trasee de utiliti existente pe amplasament.

7.3.1.6. Executantul si beneficiarul au obligatia sa sesizeze proiectantului toate situatiile nou create pe parcursul executiei pentru solutionare.

7.4. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

7.4.2. Pentru lucrarile enumerate mai sus care devin lucrari ascunse se vor intocmi la fiecare etapa de executie "Procese verbale de lucrari ascunse" conform prevederilor Normativelor NE 012/99 si C56/1986.

7.4.2. Receptia lucrarilor se va face in aceleasi conditii cu cele mentionate la Capitolele 2, 3, 4 si 5.

CAPITOLUL 8: DEMOLARI


8.1.1. Ghidul GE 0 10-97 - privind execuia lucrrilor de demolare a elementelor de beton, beton armat i roci prin efectul de pan

8.1.2. Ghidul GE 0 22-97 - privind execuia lucrrilor de demolare a elementelor de construcie de beton armat

8.2. GENERALITI

8.2.1. Lucrrile de demolri la elementele din beton se vor executa pe baza fielor tehnologice, strict n ordinea fixat prin proiect, conform etapelor de lucru succesive.

8.2.2. Deoarece lucrrile de demolare implic riscuri sporite de accidente, acestea se vor efectua sub supraveghere permanent i conform fiei tehnologice ntocmite pentru fiecare element i nivel n parte.

8.2.3. Orice lucrare de demolare va fi n mod obligatoriu precedat de execuia i recepia lucrrilor de susineri, sprijiniri i eafodaje a elementelor legate de elementul ce se demoleaz.

8.3. Demolarea peretilor

8.3.1. La demolarea peretilor se va ncepe cu desfacerea cu mijloace mecanice a tencuielilor dup care se dizloc de sus n jos bucat cu bucat. Nu se admite dizlocarea unor poriuni din perete sau mpingerea pereilor astfel nct acetia s cad pe planee.

8.3.2. Desfacerea fasiilor bca se face dup ce acestea au fost suspendate.

8.3.3. Molozul rezultat se evacueaz operativ.

8.3.4. Pereii se vor praiui provizoriu pentru a preintimpina prbuirea n tipul demolrii.

8.4. Demolarea elementelor orizontale

8.4.1. naintea nceperii demolrii acestra se execut susinerea lor i a elementelor care reazem pe ele

8.4.2. Demolarea planeelor ncepe din centru ctre reazeme .

8.4.3. Demolarea grinzilor, dup sprijinirea i demolarea zonei de planeu aferent , se face simetric ncepnd din centru ctre stlpi.

8.4.4. Dup caz, se vor conserva armturile din elementele ce se sparg.

8.4.5. Armturile se taie dup ce betonul a fost nlturat complet.

8.4.6. La elementele la care nu se pstreaz armtura veche, se admite tierea elementelor n buci dac se poate asigura legarea lor cu cabluri (astfel nct la dizlocare bucata extras s nu se deplaseze sau s cad pe planeul inferior) i evacuarea mecanizat. Este interzisa demolarea elementelor de beton armat cu mijloace mecanizate de tip picon (ciocan hidraulic montat pe sasiu de excavator) sau similare; starea cladirilor invecinate nu permite producerea de socuri

CAPITOLUL 9: DESFASURAREA LUCRARILOR DE EXECUTIE PE TIMP FRIGUROS

9.1.GENERALITATI

Parametrul de baz pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se msoar la ora 8 dimineaa, la umbr, la 2,00 m inlime de la sol si la distana minim de cldiri sau orice alt construcie.

Zi friguroas se numeste ziua in care temperatura aerului exterior, msurat conform punctului anterior este inferioar valorii de + 5(C si nu are tendine de urcare.

Pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii, inclusiv betonarea, trebuie s se ia din timp o serie de msuri care se refer la urmtoarele probleme principale :

amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calitii lucrrilor;

constructiile speciale de santier;

instalaiile si reelele de santier;

depozitarea si conservarea materialelor;

utilajele si mijloacele de transport;

instalaiile de inclzire tehnologic si utilitar;

protejarea obiectelor l care se sisteaz lucrrile;

inregistrri de date meteorologice necesare santierului;

protecia si igiena muncii;

prevenirea si stingerea incendiilor;

Reglementarea tehnic pentru execuia lucrrilor de construcii pe timp friguros este Normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfsurrii activitii in condiiile respective.

ATEN|IE : In timpul operatiilor care se executa pe santier in aceasta perioada de timp friguros se vor lua toate msurile din punctul de vedere al legislaiei in vigoare privind protecia muncii, conditiile de lucru implicand un risc ridicat de accidentare.9.2.LUCRARI DE BETONARE EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS.

Cofraje (cofrare) :

La execuie cofrajele trebuie s fie curate de zpad si ghea prin mijloace mecanice si in final, dac este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald;

Aplicarea subsanelor care usureaz decofrarea se face numai dup curarea si uscarea suprafeei;

Se va acorda o deosebit atenie rezemrii elementelor de susinere a cofrajelor lundu-se msuri corespunztoare in funcie de comportarea la inghe a terenului, si anume : - pentru pmnturile stabile la inghe rezemarea se va face pe tlpi asezate

pe terenul nivelat si curat in prealabil de zpad, de ghea si de stratul

vegetal;

- pentru pmnturile nestabile la inghe, precum si in cazurile umpluturilor,

popii se vor aseza pe grinzi cu suprafa mare de rezemare ingropate sub

adncimea de inghe , pe fundaii existente.

Armaturi :

Armturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat;

Barele acoperite cu ghea vor fi curate inainte de tiere si fasonare prin ciocnire,

prin zgriere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea gheii si uscarea

apei rezultate. Nu se recomand topirea gheii cu ap cald dect dac exist certitudinea c aceasta nu va inghea din nou pn la turnarea betonului.

Este interzis dezghearea cu ajutorul flcrii.

Fasonarea armturilor se va face numai la temperaturi pozitive;

Beton (preparare, transport, punere in opera, protejare dupa turnare) :

La prepararea betonului se va adopta o cantitate de ap ct mai sczut si aditivi plastifiani sau superplastifiani.

Agregatele trebuie dezgheate inainte de introducerea in malaxor (este interzis dezghearea cu ap cald) si aduse la temperatura minim de + 5 (C. Nu trebuie s conin granule poroase care s fie gelive.

Ca o msur de siguran pentru omogenitatea amestecului se recomand ca agregatele dezgheate s fie malaxate in prealabil numai cu ap, si apoi si impreun cu cimentul, durata total la malaxare prelungindu-se cu 50%100%.

La locul de preparare va fi afisat obligatoriu reeta de preparare a betonului, impreun cu date privind :

- Temperatura minim a apei si agregatelor la introducerea in malaxor ;

- Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pn la adugarea cimentului;

- Durata total de malaxare;

- Temperatura betonului la descrcarea acestuia din malaxor si

temperatura betonului la locul de punere in oper.

La transportul betonului pe obiect, la punerea lui in oper si in perioada de maturizare se vor lua msuri de limitare la minimum a pierderilor de cldur prin :

a) protejarea benelor prin izolarea lor termic si acoperirea in perioada de asteptare

cu folii de polietilen sau prelate;

b) reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descrcare pn la

aducerea la locul de punere in oper;

c) protejarea imediat a elementului betonat conform soluiilor prevzute in cadrul msurilor de asigurare a regimului termic (vezi Anexele C si D din C 16-84).

Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare mecanic.

La punerea in oper a betonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C 16-84).

Inceperea sau reluarea oricror lucrri de betonare intrerupte din cauza gerului si intrate in aceast stare in perioada de dezghe este permis numai dup pregtirea corespunztoare a rostului de intrerupere, conform punctului III.10.

Protejarea betonului dup punerea in oper trebuie s se fac intr-un timp ct mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de polietilen sau prelate din pnz impermeabil prin care s se etanseizeze izolaia termic si s se inchid si un start de aer staionar (neventilat) de 3-5 cm grosime.

La locul de punere in oper a betonului vor fi afisate obligatoriu :

Temperatura betonului la livrare ;

Temperatura betonului la terminarea punerii in oper ;

- Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84) ;

- Modul de protejare a betonului dup turnare ;

- Durata proiectat pentru obinerea gradului critic de maturizare.

Decofrarea :

Decofrarea se poate efectua numai dac sunt indeplinite condiiile din NE 012-99.

Indeplinirea condiiilor de decofrare se va controla prin incercri ale epruvetelor din beton pstrate in aceleasi condiii de regim termic ca si elementul de construcie, conform NE 012-99.

9.3. EXECUTIA SUDURILOR

Sudarea se va putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de 0C.

Pentru temperaturi cuprinse intre 15 0C sunt permise inndirile cu sudur numai in spaii protejate si cu o preinclzire la limita superioar (300C). Deasemenea, in acest caz, se va lucra numai pe baza dispoziiei speciale a responsabilului cu sudura. Temperatura de preinclzire se va determina cu creioane termoindicatoare sau pe baza indicaiilor din tabelul I.6. C28-83.

In caz de vnt puternic, cea sau ploaie, se vor proteja punctele de lucru unde se execut sudurile.

Dup terminarea sudrii, la temperaturi exterioare mai mici de +5C, sau la vnt puternic si umiditate ridicat, inndirea sudat se va impacheta in materiale termoizolante uscate, protejate impotriva umezelii, pentru asigurarea unei rciri lente.

Preinclzirea barelor se va executa cu flacra oxiacetilenic (conf. STAS 4137-70) sau cu alte surse termice.9.4.LUCRARI DE SAPATURI SI FUNDATII EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS.


Cteva din prevederile pentru execuia lucrrilor de spturi si infrastructur de rezisten sunt descrise in continuare, acestea urmnd a fi completate cu celelalte cerine ale normativului C 16-84 (cap. 6 si 7):

Protejarea preventiv a pmnturilor contra ingheului se poate realiza prin acoperirea suprafeei terenului cu vreascuri, frunze, paie, stuf, rogojini, etc. , ce se vor indeprta numai in ziua inceperii spaturii.

Umpluturile se pot executa si compacta prin mijloace manuale sau mecanice numai la temperaturi pozitive. Straturile de umplutur asternute vor avea maxim 20 cm grosime dup care se trece la compactarea lor.

Indiferent de temperatura exterioar, in caz de ploaie sau ninsoare, lucrrile de umpluturi se vor opri complet.

ATENTIE :

Activitatea de executare si de compactare a umpluturilor trebuie concentrat pe suprafee mici, astfel inct la sfrsitul zilei de lucru poriunea de lucrare stabilit s fie complet terminat.

Este interzis asezarea tlpilor fundaiilor pe teren ingheat ori umezit din dezghe sau din precipitaii.

9.5. LUCRARI DE IZOLATII EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS.

Izolaiile hidrofuge se vor executa in perioada de timp friguros conform Normativului C 112-80 si innd seama de tabelul urmtor :

Procesul tehnologic si

condiii de desfsurareTemp.

MinimDurata

Hidroizolaii bituminoase prin procedee la cald+ 5 CDurata de execuie

Hidroizolaii bituminoase prin procedee la rece

(numai in spaii inchise)+ 8 CDurata de execuie

Hidroizolaii cu folii si adezivi din mase plasticeConform

prospectConform

prospect

Hidroizolaii din mortar de ciment (numai in spaii

inchise)+ 5 CPe durata execuiei

si maturizare critica

Suprafeele elementelor de construcie pe care se aplic hidroizolaia trebuie s fie bine curate de ghea, zpad, impuriti si s fie uscate.

Nici o lucrare de hidroizolaie nu se va executa pe timp de ploaie, ninsoare sau vnt puternic.

9.6. LUCRARI DE ZIDARII EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS.


In capitolul 10 sunt prevzute condiiile care trebuiesc indeplinite pentru execuia lucrrilor de zidrie pe timp friguros.

Procesul tehnologic si

condiii de realizareTemp.

minimDurata

Depozitarea materialelor de zidrie inainte de punerea in oper, in spaii inchise+ 5 C1 zi

Prepararea mortarului de ciment+ 5+ 25 CLa descrcarea din malaxor

Transportul si punerea in oper a mortarului+ 5 CLa terminarea punerii in oper

Execuia zidriei in spaii inchise sau in aer liber+ 5 CPe durata execuiei

Protejarea zidurilor dup execuie in spaii inchise+ 5 CDurata critic de maturizare

Pentru asigurarea calitii lucrrilor de zidrie executate pe timp friguros este necesar si suficient s se realizeze in mortarul de ciment o rezisten minim de 5 N/mm2.

Nu se vor folosi crmizi si blocuri umede sau acoperite cu ghea.

Blocurile si crmizile se vor introduce in spaii inchise inainte de punerea lor in ap pe o durat de cel puin o zi, pentru a ajunge la o temperatur pozitiv.

CAPITOLUL 10: PROCEDURI PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE

10.1 CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR

Armturile vor fi verificate conform Specificaiei tehnice privind cerine si criterii de performan pentru oelurile utilizate in construcii.

Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, operaia de control se realizeaz conform prevederilor din capitolul 17 (pct. 17.2.1.1. ( f ) si din anexa VI.1 (pct. A.5) ale Codului NE 012-99, i anume:

- examinarea existenei si coninutului documentelor de certificare a calitii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerinele reglementate pentru produs;

- examinarea aspectului;

- verificarea prin ndoire la rece.

- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistena la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).

nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, innd seama de posibilitile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspectele tehnologice de betonare i compactare. Dac se consider necesar se va solicita reexaminarea de ctre proiectant a dispoziiilor de armare n proiect.

Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte. n acest scop se vor ndeprta:

- eventualele impuriti de pe suprafaa barelor;

- rugina prin frecare cu perii de srm, in special in zonele n care barele urmeaz a fi nndite prin sudur.

Dup ndeprtarea ruginei, reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametru prevzute n standardele de produs.

Oelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie ndreptat nainte de a se proceda la tiere i fasonare, fr a se deteriora ns profilul. La ntiderea cu troliul, lungimea maxim nu va depi 1 mm/m.

n cazul n care, datorit condiiilor locale, poate fi favorizat corodarea oelului, se recomand montarea i betonarea armturilor n maximum 15 zile de la fasonare.

Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. n cazul armturilor netede, avnd dimaterul d, ciocul se ndoaie la 1800, cu raza interioar de minim 1,25 d i poriunea dreapt de capt, minim 5 d.

n cazul armturilor cu profil periodic, ciocul se ndoaie la 900 cu raza interioar de minim 2d i poriunea dreapt de capt, de regul minimum 7d.

ndoirea barelor nclinate, a celor de trecere din stlpi n grinzi sau a celor trecute peste colul unui cadru se va face dup un arc de cerc de cel puin 10d.

Capetele barelor nclinate trebuie s aib o poriune dreapt cu lungimea de cel puin 20d n zonele ntinse i cel puin 10d n zonele comprimate.

n cazul etrierilor care se ndoaie dup un unghi drept, raza cercului de ndoire va fi minim de 2d.

Barele etrierilor se nchid cu ciocuri la 1350, avnd lungimea cicoului de cel puin 10d sau 10 cm, unde d este diametrul bazei etrierului.

Fasonarea ciocurilor i ndoirea armturilor se va realiza cu o micare lent, fr socuri. La mainile de ndoire nu se admite curbarea barelor din oeluri cu profil periodic la vitez mare a mainii, cnd aceasta are dou viteze.

Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub -100C. Barele cu profil periodic avnd diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Recomandri privind fasonarea barelor, montarea si legarea armturilor sunt date in anexa II.1. a Codului NE 012-99.

Armtura trebuie tiat, indoit, manipulat astfel incat s se evite :

deteriorarea mecanic (de ex. crestturi, loviri);

ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate;

contactul cu substane care pot afecta proprietile de aderen sau pot produce procese de coroziune.

10.2. CONTROLUL CALITATII MONTAJULUI ARMATURILOR

Montarea armturilor poate s nceap numai dup recepionarea calitativ a cofrajelor si acceptarea de ctre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau prilor din structura al cror volum depseste 100 mc si este necesar sa fie prevzute rosturi de turnare.

nlocuirea armturilor prevzute n proiect :

In cazul n care nu se dispune de sortimentul i diametrele prevzute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.

nlocuirea armturilor prevzute n proiect se va nscrie pe planurile de execuie care se depun la Cartea construciei i va fi vizat de inginerul structurist care are n subordine lucrarea.

10.3. transportul }i PUNEREA IN OPER~ A BetonulUI

Durata de transport se consider din momentul terminrii ncrcrii mijlocului de transport i sfritul descrcrii acestuia i nu poate depi urmtoarele valori pentru cimenturi de clase 32.5 si 42.5, dect dac se utilizeaz aditivi ntrzietori de priz :

Temperatura amestecului de beton Durata maxim de transport

ciment clasa 32.5 ciment clasa 42.5

100C < t ( 300C 50 minute 35 minute

t < 100C 70 minute 50 minute

Se recomand ca temperatura betonului proaspt la inceperea turnrii sa fie cuprins intre 5(C si 30(C.

In situaia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30(C sunt necesare msuri suplimentare care se vor stabili de ctre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in oper si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intrzietori eficieni, etc.

10.4. PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap NUMAI dac sunt ndeplinite condiiile urmtoare:

Intocmirea procedurii pentru betonare obiectului in cauz de ctre executant i acceptarea acesteia de ctre investitor. Procedura cuprinde detalierea regulilor de execuie i de control a calitii, innd seama de cerinele impuse prin proiect, de posibilitile de dotare i organizare a execuiei, precum i de prevederile din NE 012-99.

Sunt realizate msurile pregtitoare, sunt aprovizionate i verificate materialele necesare (ciment, agregate, aditivi, adaosuri, armturi, piese nglobate, cofraje, etc.) i sunt n stare de funcionare utilajele i dotrile necesare, n conformitate cu prevederile procedurii de execuie.

Sunt stabilite i instruite formaiile de lucru n ceea ce privete tehnologia de execuie, precum i asupra msurilor privind securitatea muncii i paza contra incendiilor.

Au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje i armturi, (dup caz), conform prevederilor din capitolul III.13 - Sistemul de asigurare si control al calitii lucrrilor.

Suprafeele de beton turnat anterior i ntrit, care vor veni n contact cu betonul proaspt sunt curate de pojghia de lapte de ciment sau de impuriti; suprafeele nu trebuie s prezinte zone necompactate sau segregate, si trebuie s aib rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre cele dou betoane.

Sunt stabilite i pregtite msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonrii n cazul interveniei unor situaii accidentale prin asigurarea:

- staiei de betoane i mijloacele de transport de rezerv;

- sursei suplimentare de energie electric;

- materialele pentru protejarea betonului;

- condiiilor de creare a unui rost de lucru, etc.

Nu se ntrevede posibilitatea interveniei unor condiii climatice nefavorabile (ploi abundente, ger, furtun, etc.).

Sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii, astfel nct acestea s nu se acumuleze n zonele care urmeaz a se betona.

Sunt asigurate condiiile necesare recoltrii probelor la locul de punere in oper si efecturii determinrilor prevzute pentru betonul proaspt, la descrcarea din mijlocul de transport.

Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc condiiile tehnice stabilite si sunt refuzate.

nainte de turnarea betonului trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor pentru transportul local i compactarea betonului.

In baza verificrilor ndelinirii n ntregime a condiiilor de mai sus, completate cu celelalte prevederi ale normativelor in vigoare, se va consemna aprobarea nceperii betonrii de ctre : reprezentantul beneficiarului, responsabilul tehnic cu execuia si in cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISCLPUAT, n conformitate cu prevederile programului de control al calitii lucrrilor stabilite prin contract.

Aprobarea nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat pe baza unor noi verificri n cazurile n care :

- au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat la data aprobrii (intemperii, accidente, reluarea activitii la lucrri sistate si neconservate, etc.);

- betonarea nu a nceput n interval de 7 zile de la data aprobrii.

Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor i msurilor indicate la punctele anterioare.

10.5. REGULI GENERALE DE BETONARE :

Betonarea va fi condus nemijlocit de conductorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea strict a prevederilor Codulul NE 012-99 si procedurii de execuie.

Betonul va fi pus n lucrare la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depsirea duratei maxime de transport si modificarea consistenei betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:

- Cofrajele de lemn, betonul vechi care vor veni n contact cu betonul proaspt, vor fi udate cu ap cu 2 - 3 ore nainte i imediat inainte de turnarea betonului, dar apa rmas n denivelri va fi nlturat.

- Din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face n bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare.

- nlimea de cdere liber la turnarea betonului nu trebuie s fie mai mare de 3 m in cazul elementelor cu lime de maxim 1.00 m, i de 1.50 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafa (fundaii, grinzi, plci, etc).

- Betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din tronsoane de form tronconic), avnd captul inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaz.

- Betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm nlime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.

- Se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de poziia prevzut, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n consol. Dac totui se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii.

- Se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului.

- Nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea vibratorului pe armturi.

- n zonele cu armturi dese se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii, prin ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui. n cazul c, aceste msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului prin spaii care s permit ptrunderea vibratorului.

- Se va urmri comportarea si meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora, lundu-se msuri operative de remediere n cazul constatrii unor deplasri sau cedri.

- Circulaia muncitorilor i utilajului de transport n timpul betonrii se va face pe podine, astfel rezemate nct s nu se modifice poziia armturii. Este interzis circulaia direct pe armturi sau pe zonele cu beton proaspt.

- Betonarea se face continuu pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau n procedura de execuie.

- Durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului. n lipsa unor determinri de laborator, aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fr adaosuri.

- n cazul n care s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor conform prevederilor din NE 012-99.

- Instalarea podinelor pentru circulaia lucrrilor i mijloacelor de transport pe planeele betonate precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armturi este permis numai dup 24 48 de ore de la terminarea betonrii, in funcie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru temperatur peste 200C i ciment de tip I de clas mai mare de 32.5).

La betonarea diferitelor elemente sau pri de construcie n afara regulilor generale prevzute la pct. III.8.2., se vor respecta, dup caz, prevederile suplimentare date in continuare :

Betonarea elementelor de fundaii din beton armat se va face pe un strat de egalizare, conform proiectului.

Betonarea elementelor verticale - stlpi, diafragme, perei. Se vor respecta urmtoarele precizri suplimentare:

n cazul elementelor cu nlimea de maximum 3 m, dac vibrarea betonului nu este stnjenit de grosimea redus a elementului sau desimea armturilor, se admite cofrarea tuturor feelor pe ntreaga nlime i betonarea pe la partea superioar a elementului.

n cazul n care se ntrevd dificulti la compactarea betonului, precum i n cazul elementelor cu nlime mai mare de 3 m, se va adopta una din soluiile :

a) Cofrarea unei fee de maximum 1 m nlime i completarea cofrajului pe contur pe msura betonrii elementului;

b) Betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3 m se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din tronsoane de form tronconic), avnd captul inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaz, compactarea fcndu-se prin ferestrele laterale sau din interiorul elementului.

n cazul pereilor de recipieni, cofrajul va fi montat pe una din fee pe ntreaga nlime, iar pe cealalt nlime de maximum 1 m, completndu-se pe msura betonrii;

Primul strat de beton va avea o consisten la limita maxim admis prin procedura de execuie i nu va depi nlimea de 30 cm.

Betonarea grinzilor i plcilor :

Turnarea grinzilor i a plcilor va ncepe dup 1 - 2 ore de la terminarea turnrii stlplor sau a pereilor pe care reazem, dac procedura de execuie nu conine alte precizri;

Grinzile i plcile care vin n legtur se vor turna de regul n acelai timp. Se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 pn la 1/3 din deschiderea plcii i turnarea ulterioar a acesteia;

La turnarea plcilor se vor folosi reperi dispui la distana de maximum 2 m, pentru a se asigura respectarea grosimii prevzute prin proiect.

Se va acorda o deosebit atenie zonelor de la noduri, pentru a asigura umplerea complet a acestora.

La 2 - 4 ore de la terminarea betonrii unei zone (n funcie de stadiul de ntrire), se va proceda la protejarea suprafeei libere a betonului cu materiale care s asigure evitarea evaporrii apei din beton i rcirea rapid (saltele alctuite din rogojini dispuse ntre folii de polietilen sau prelate, strat de minimum 10 cm nisip umed acoperit cu prelate, sau orice alt sistem care poate proteja suprafaa liber a betonului).

Protecia va fi ndeprtat dup minimum 7 zile i numai dac ntre temperatura suprafeei betonului i cea a mediului nu este o diferen mai mare de 120.

Compactarea betonului- Betonul va fi astfel compactat inct s conin o cantitate minim de aer oclus.

- Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, funcie de consistena betonului, tipul elementului, etc.

- In timpul compactrii betonului proaspt se va avea grij s se evite deplasarea si degradarea armturilor si/sau cofrajelor.

- Betonul trebuie compactat numai atta timp ct este lucrabil.

- Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci, n paralel cu ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri:

1) introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunii sau desimii armturilor i nu se poate aplica eficient vibrarea extern;

2) ntreruperea funcionrii vibratorului (defeciune, ntreruperea de curent electric, etc.), caz n care betonarea trebuie s continue pn la poziia corespunztoare unui rost.

3) se prevede prin reglementri speciale.

- Compactarea mecanic

In general compactarea mecanic se face prin vibrare.

Se pot utiliza urmtoarele procedee de vibrare:

vibrarea intern folosind vibratoare de interior (previbrator);

vibrarea extern cu ajutorul vibratoarelor de cofraj);

vibrarea de suprafa cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrate.

ATENTIE :

Dac betonul adus la locul de punere n lucrare nu se ncadreaz n limitele de consisten admise sau prezint segregri, va fi refuzat, fiind interzis punerea lui n lucrare.

Se admite mbuntirea consistenei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui aditiv superplastifiat, conform prevederilor din NE 012-99.

PROBLEMA UTILIZARII ADITIVILOR IN BETON

Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitti mai mici sau egale cu 5% substant uscat fa de masa cimentului.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:

- mbuntirea lucrabilitii, n cazul elementelor cu armturi dese, seciuni subiri sau a betonului pompat;

- obinerea de betoane de clas superioar;

- reglarea procesului de ntrire, ntrziere sau accelerare, n funcie de cerinele tehnologice;

- creterea rezistenei, durabilitii i mbuntirea omogenitii betonului.

- mbuntirea impermeabilitii.

Tipurile uzuale de aditivi i condiiile de utilizare sunt indicate n anexa I.3. din NE 012-99.

Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultan a 2 tipuri de aditivi in cazul in care nu este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului, este admis numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.

Efectele principale si secundare ale aditivilor asupra proprietatilor betonului sunt prezentate in tabelul 1.3.1. din NE 012-99.

Influenta aditivilor curent utilizati asupra asupra proprietatilor betonului este prezentat in tabelul 1.3.2. din anexa I.3. NE 012-99.

Stabilirea tipului de aditiv se face de ctre :

a) Proiectant in cazul in care utilizarea aditivului este impus prin proiect.

b) Executant in urmtoarele cazuri :

- realizarea cerinelor impuse de tehnologii speciale de execuie, iar tipul de aditiv

nu este prevzut prin proiect; - executarea lucrrilor in alte condiii dect cele normale (pe timp clduros sau

friguros);

- prepararea betonului pe santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv;

- obinerea rezistenelor de control pe faze la termene scurte.

c) Furnizorul de beton, pentru realizarea cerinelor de lucrabilitate, rezisten,

imbuntairea omogenitii betonului si dup caz, a mririi duratei de transport.

Alegerea produsului sau produselor, in vederea efecturii de incercri preliminare, se face de ctre Furnizorul de beton si/sau Executant din gama produselor agrementate, cu avizul Proiectantului si Beneficiarului.

CONSISTENTA BETONULUI

Consistena betonului la locul punerii in oper se stabileste de ctre Executant, in conformitate cu prevederile tabelului I.4.3. din NE 012-99, astfel inct betonul s poat fi transportat si pus in oper in condiii optime.

Clasa de consisten va fi precizat in comanda ctre staia de betoane.

Consistena betonului :

Tipul de elementeClasa de consistenTasare (mm)

Fundaii din beton simplu sau slab armat

Elemente masiveT2 sau T330 ( 10

70 ( 20

Fundaii din beton armat, stalpi, grinzi, perei

T3 sau T3 / T470 ( 20

100 ( 20

Idem, realizate cu beton pompat

T4120 ( 20

Elemente sau monolitizri cu armturi dese, cu

seciuni reduse, cu dificultti de compactareT4 / T5150 ( 30

Elemente, pentru a cror realizare, tehnologia de execuie impune betoane foarte fluideT5* - obligatoriu cu aditivi superplastifiani180 ( 30

CAPITOLUL 11 ABATERI SI DEFECTE

11.1 ABATERI LIMITA ADMISIBILE PENTRU ELEMENTELE DE BETON ARMAT

(extras din normativul C 56-85 cu completri)

Abaterile fa de dimensiunile din proiect ale cofrajelor i ale elementelor din beton armat dup decofrare sunt date n anexa III.1. din Codul NE 012-99.

Abateri limit ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat :

COFRAJELEMENT DUPA DECOFRARE

Dimens. Inclinare suprafa fa de :

seciune Vertical Orizontal

ElementDimens. de referinabat.

(mm)inclinare

cofrajdup

decofrare1 m

1 m2total1 m

1 m2total

FundaiiLungime

Lime

Inlime(15

( 6

(103 mm/m

15 mm (total) ( 20 mm

2m... ( 30 mm316520

PereiLungime

Inalime

Grosime(10

( 3 3m... ( 25 mm

10 cm...( 5mm3

16

StlpiInalime

Dimens.

seciune(10

( 33m... ( 25 mm

50 cm...( 8mm

3

1620

GrinziLungime

Dimens.

seciune(10

( 32 mm/midem HYPERLINK mailto:st@pi stalpi

idem stalpi510

plciLungime

(Lime)

Grosime(10

(10

( 310 mm (total)3m... ( 25 mm

>10 cm.. ( 5mm10

11.2 DEFECTE ADMISIBILE

Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul i integritatea elementelor din beton si beton armat :

Defecte de suprafa (pori, segregri superficiale, denivelrii locale) avnd adncimea de maximum 1 cm, suprafaa de maximum 400 cm2 defect, iar totalitate

caiet de sarcini beton colentina

Documents