Liliana Gorobca

Caiet de cenzor

Liliana Corobc

Gaiet de cenzo

POTIROM2017

Cuprins

CorespondenfA. 7

Preambul . . , . .1,5

Confesiunea unui hof de caiet .25

Caiet LectorMoldovean Filofteia

Direclia Literaturd gi Artd1.974

Intervenfii justificate

Biroul Doi Literaturd . .91,

Sfaturi utile din romane'

Import-Expott 195

Loia . 243

CelZlalt inceput 269

Calul troian 31.1

Caiet Lector

Moldovean FilofteiaDireclia Literaturd ;i Arti

1974

Intervenfii justificate

De la gedinta de azi, Iuni, 4 februarie 7974:Bine de avut in vedere, util pentru primele alineate clin

referate.

Preludnd de la fostul Minister al Artelor gi Informagiilorun fond de cadre eterogen, in general necorespunzitordin punct de vedere politic si profesional,Directia Generalla Presei gi Tipdriturilor inci de la inceputul activitdgii salede sine stdtdtoare a trebuit si-gi formeze un colectiv inintregime nou. in acest scop, Direclia Personal a fostorientatd spre recrutarea unor elemente tinere cu cefteperspective de dezvoltare. Angajdrilor masive din primiiani Ie-a urmat o activttate suslinute de selectionare acadrelor pe baza cunoagterii calttdgllor profesionale gimoral politice ale acestora.

A se folosi unele expresii la autocritici (pentru oriceeventualitate).

O altd. preocupare a noastrd, a constituit-o discutarea ?n

gedinlele de muncZ sdptdmdnale a tuturor intervenfiilorgi observagiilor efectuate, ceea ce a dat prilejul ca fiecarcrlector sd-si exprime pdrerea asupra acestora, concluziilcdisculiilor fiind trase de geful colectivului. Aici trebtric sri

amintim ci in strZduinqa de a nu gresi deloc, la r.rnii

tovardgi s-a manifestat uneori o oarec re tendinji clc a scopri - nu cu intenqia de a interveni - gi asupra r-rrror

, probleme mdrunte de stil, de corecturd sau de grauratic:t"rcare de fapt nu intri in competenta noastrd. ALr fost gi

43

Liliana Corobca

cazuti - e adevdrat, tare - cdnd unii tovard;i au dat dovadd

de nesiguranle sau qovdiald in tezolvarea unor probleme

sau cdnd au manifestat o impulsivitate nejustificatd cu

ocazia discutdrii unor probleme de munce. $edinfele de

muncl sd.ptdmdnale au constituit de asemenea un bunprilej gi pentru discutarea gi clarificarea tuturor probleme-

lor de muncd ivite pe parcurs, cum ar fi stilul 9i metodele

de muncd, relagiile dintre tovardqii din colectiv sau inafara colectir.'u1ui, procedeele de tezolvate a unor mate-

riale gi altele.

De pild5:

am manifestat o impulsivitate nejustificatd ct ocazra dis-

cut5rii unor probleme de muncd;am avut tendinla de a md opri asupra unor probleme

mirunte de stil, de corecturl sau de gramalicd, care de

fapt nu intrd in competen{a noastrd;am dal dovadd de o anumitd nesiguran,td in tezolvarea

unor probleme.

Sper sd nu fie cazul sd imi reproqez eu, de bundvoie, aga

ceva prin gedinfe.

7. II. 74

Nu e deloc simplu sd ?nlelegi, de la bun inceput, ce

inseamnl ,,o gregeald" 9i ce anume trebuie reproqat unuiautor: ci-i pesimist, cd scrie fie despre ploile triste din

noiembrie, fie despre frigul iernii, care te duce cu gdndul la

inghegul spiritual, deci lipsd de entuziasm pentru noile rea-

liiel ale patriei. Yiztunea tragicd astJpta universului, devia'

lionism. Principiul estetetibilizabilului, estetica debild - sd fie

laxald, excesul de estetism adicd' Denigrarea tealitdlii' Ni s-a

spus: atenlie la culori! Prea mult alb poate insemna nimicul,

inghelul etc., la fe1 9i prea mult negru - moalte, pesimism,

verde - aluzie la legionari, culori fistichii, exffaY^gante, ciu-

dat ortografiate, gen: fucbsia, beaurdoux, beige, turcoise -ploconire in faga Occidentului, cosmopolitism.

4/

(,lttll rlt' ,r'nN()r

I l. : $i rogu?l{,: I-a trecutvremea. Nici prea mult rogu. Hai, cal 1ln) s(,111)itl

de mult de Armata Rogie.lirr: Chiar aqa'l Ai vd,zut ceva concret in acest sens?ll.: Mi-am notat ultima dispozilie cI noile cdrli pe carc lr.

aqteaptd crunta epurare sunt: Md.relele construclll alucomunismului, Inuentat tn Rusia de Danilevski; Soarc:lclusesc de Odov; Probleme economice ale socialismului trtURSS; Svetlov-Oizerman Aparilia marxismului, o reuolu-lie tn filozofie, Departe de Moscoua de Ajaev, Patrie deKaravaeva, Fericirea de Pavlenko... N-a!i vd,zut dispoziEia?

ll.: Dupd pdrerea mea, Departe de Moscoua n-ar trebui inter-zisd. N-am citit dispozitia, de vd,zut, parcd" am vd.zut-o.Rddem pe sub mustdfi.

Si nu se inteleagi gregit: dacd, intr-un roman, o fatd secli cu rogu pe buze, nu avem nimic subversiv, o lisim ?npace, dar, dacd intr-un orag rogu oamenii trec in rogu pestrd.zi, atuncdnd priviri rogii, aerul e rosu, cer-ul e rosu etc.,rrtunci e mult de lucru aici, de cenzurat, am in vedere.

$i unui volum despre primdvard" unde s-ar cdnta in fie-care poem valorile patriei tot i se poate reprosa ceva. Nuexistd nimic perfect! Secretul gi regula este sd gZsegti ceva?n fiecare tefi. Se sdi ce sI gdsegti este, desigur, o artd., iarcine o deline e cenzor adevdrat. Dar aceastd abilitate vinecu vremea, dupi o perioadd,. De asta ni se spune: cenzoriise formeazd aici, in institufie, ii formdm noi. Unii invald,loarte repede, algii foarte incet sau chiar deloc gi pleacd dela noi.

Sd ludm exemplu de la Zuki, poreclit ,,enciclopedie ambu-lantd", care nici nu se obosegte sd citeascd manuscrisele, sevitd. doar fugitiv peste ele gi vine cu o concluzie la care nicicei mai atenli gi pedanqi critici literari n-ar ajunge. Ne pro-pune nigte formule atdt de incl,ntdtoare, nu gtim de unde leia, ;i ne sfAtuiegte apoi sd nu le repetdm prea des. Sd nu lefblosim mai multi cenzori in acelagi timp, cd toate merg la

45

Iiliana Corobca

partid, unde sunt citite de aceiagi oameni. Trebuie pulinevarialie, aga cum si textele pe care le cenzurdm sunt variate.

,,Cenzura trebuie sd fie o pldcere, nu o corvoadd", ne repeti,Zttki, ,,o faci ugor, cu drlgdldgenie, cu inlelegere". Ne reco-manda si ne g24dim la algi colegi de-ai nogtri (de facultate,nu de aici), poate mai buni chiar decdt noi, ;i unde suntacum, in ce sate, in ce gcoli indepdrtate... gi noui riu neeste? Nu. Atunci: cu drd.gdld.qenie, compasiune, calm, amabll,cd. fdrd. autorii naivi gi scribelnici cum ne-am cdgtiga noipdinea?

Vai, ce nofoc cd avem aga coleg! imi notez toate frazelelui cheie, cum le zice el, ca sd le pot utiliza gi eu la referate.Cred cZ e unicul de la noi cu vocatie infailibild pentru cenzur\..

22, uineri

Sd.ptdmdna asta nicio gedinld, manuscrisul terminat ieri,600 pagini!

Teme sau motive tipice care duc la interdiclii sigure,material pentru intdlnirea anuald, cu imputernicilii dinprovincie:

Orice problemd legatd de activitatea partidului nostru,deziluziile legate de realizdrile patriei, demiterile dinpartid, prezentdrile negative ale membrilor, funcgiona-rilor din diverse domenii.infdgigarea negativd ori satiricd a lucrdtorilor Ministeruluide Interne, Ministerului Culturii gi chiar a ?mputernici-

lilor DGPT.Moda literard (gi sociald) intdlnitd, in ultima vreme maimult in scrierile poetice, caracterizatd prin descriereaunor stdri depresive, de pesimism sau decadentism gi

chiar idealism. Atenlie gi la stdrile mistice!Ploconirea in fala Occidentului, aldturi de cosmopoli-tism sunt motive intdlnite mai aTes in romane, dar gi

in oricare din domeniile culturii, gtiinlei gi tehnicii;realizdrile regimului nostru sunt supuse indoielii sauchiar persiflate etc. Aici trebuie aduse exemple concrete.

45

( ,lllt'l rh' t r,tt. rtt

,,A oferi tribuna dugmanului": se poatc ()l )s(,r'vil (lrt,l rrrir.,mai bine zis) citarea excesive, inutilli fi lx,ti('ul();ts;l ;r

autorilor demascati, a emigrantilor si, lrr gt.rrt.rlrl, ;r

dugmanilor regimului nostru. Atenfie: .;i atrtolii rroptripot pune in gura personajelor lor idei durstn:'ino:rst, t.rr

care personajul principal nu este de acord q;i lt' r'onrbate, dar discuqia in sine gi prezentarea ideikrr lrrxrtt.trezi in cititor o curiozitate nesindtoasi.Scenele erotice, cu dragoste nesindtoas5, vocalttrllrr.explicit care duce la excitarea simturilor trebuie urrnli-rite cu atenfie. Se va cenzura dupd, caz. Aici criteriile s-lrrrschimbat mult in ultimii ani, dar rimdnem pe pozitii.Rege, monarhie, cuvdntul Hohenzollern, numele Carol,regini, prinfesi. Perspectivi pozitivd asupra interbeli-cului.Romdnia Mare, Orhei, Hotin, Basarabia, Bucovina...

Simt cum md exprim tot mai bine.

Memoriu: in centrala Direcliei Generale a Presei gi'l'ipdriturilor lucreazd, in prezent 290 de salariati. Anul trecutcram mai mulgi.

,,fug de oamenii mulgi, egali, ameninfitori prin simpla lorasemdnare gi uniformitate, punctul inilial, unde-i punctul?a,s porni de undeva..." (exemplu),,ah, cordbli maiestuoase trec prin fa\a mea in timp cescriu despre dacii eroici, vaporage albastre, vapoare mov,birci, coribii, bircute, iahturi...Neconcordanla timpului..."

Tovard;ii scriitori au vacanfe pe Litoral, la Neptun, llrluxoasa, din cAte se aude, vili a Uniunii Scriitorilor, se ll'if li,iesc din banii poporului muncitor. ii hrinesc acolo clr pt,porci. Sug sdngele poporului, parazitiit., si scriu desprc c'or':ilrii;i bdrcufe, cu pdnze colorate! Si se mai plXng de necon<.orrlrrrrlrl!

t7

Lllluna Ctorobca

l>li <la, dacd au de abotdat tema dacilor, in pegteri cu ei, inptrduri! in totald concordanfi!

Un fragment lung, bine scris, fdrd gregeli, in care, perso-

najul priniipal,vtea sd se rupd de sat, sd ajungd la otaq'

Acolo igi vede viitorul, viala, fericirea'

Oftez, sunt sigurd cd 9i solul meu g2ndealafel' Bdrbatul

meu gi-a dorit cu aceeaqi intensitate 9i ardoare, probabil, sd

plece la oraq. A reuqit. Am reugit 9i eu c2te ceva, dat nu tot

ce mi-am propus.

Exemple cu texte subversive pentru Cap' II ,,intervenliibune".

Referat de activitate pe luna februarie:

Soarele scoland razele ca un Pdun,Noi sub penele lui undeva, apro^pe in umbrS'

Cei umiligi cei mindri alungagi de sub coadd, din munEi,

de pe plaiStingem durerea in tandru aIai.

Interzigi la bonuri de petale de ttandafiti,la imbrdligdri de Pisicd,la fotografii de ePoci.exclugidln ordinul hidratagilo; al partidului polonic, din

,r"rrrri apolinic, din societatea pdnzelor transparente ale

vaporagelor particulare de pe Marte'

Am c2ntat ochii albagtri lungili spte ceafd 9i plete azuri|Dar vicleanul amor a sdgetat-o pe gospodina micd 9i

neagrd, cu ochii cdPrii.,tm vrut mare 9i valuri, am vrut libertate, stau sub talpa

femeii,adio, dreptate...

Manierism, abstracfiuni, experimentalism suspect' Erme-

tism - uga inchisd in nas poporului, bine, dar cenzorului i-o

poli intredeschide totugi, stimabile.

C"al.et clc cartzor

S-a spus odatd gi se tot spune, poezia e repetitivt, nunliliprcza poate aduce ceva nou, nu md refer 7a subiect gi pre-clicat, ci la mesaj, nu forma, ci conqinutul.

De ce nu i-am lSsat Herminei volumul Ista tdmpitl

Filozofastru - fllozof iipsit de valoare.Filozitate - boaId, a tuberculilor de cartofil

Sare o piciturd qi danseazd,mai sare o picituri si danseazd,,atat de ritmic, de parcd ar fide la emisiunea ,,Gimnastica de djmineatd"O picdturd stinghere danseazd.Prima picdturdUltima picdturdDanseazd., rcgind. (aluzie la monarhie?)Sdngele meu zglobiu!i-l ddruiesc azi, ca sd fii azi gi mai frumoasd gi mai tdnd,rd,.Prindel, soarbe-l!

Ah, cXt md, calcd pe nervi ista cu picdtura lui!Ah, vrea sd mi scoatd la pensie inainte de vreme! Sunt

sigurd cd existd o categorie de poeme scrise special sd ncrimbolndveascd psihic, nu stiu ce efect au asupra cititolilorde rdnd, dar astpta cenzorilor au un efect devastatorl

De la prea mulgi nervi gi incordare, noi, funcfictnarii gislujitorii destoinici ai patriei, ne imbolndvim sistemul ncryOsgi nu numail

Simt cd, dacd mai citesc o datd poemul cu piclattura sauunul nou, cu picituri identicd, fac ulcer. Deja lni-a crescutaciditatea foarte mult la ce cantitate cle nervi iun solicitatpentru atdtea texte.

Toli dugmanii pe urmele mele.- Am serutat fata impdratului, am indrdznit, sunt fericit, dariati-i p e urmele mele, murit orul indrd.zne! ! Transfor md-md,,

49

Iiliana Corobca

zeule atotputernic, intr-un pom cu roade, ea va veni, vazdmbi gi se va infrupta c2nd eu in poald. ii voi scuturafructa mea, fructa mea.Dec2t si md omoare oamenii cu armele lor necrufitoare,mai bine pom roditor.Te-am privit, frumoasa mea, ji-amluat mdna taintr-a mea,

!i-am strdns mijlocul gi te-am rotit, ne-am rotit, cerul 9ipdm2ntul s-au rotunjit, iEi cdntam, igi dansam.Tu, uimit5, incdntatd, cd o poveste minunatd sd trdiegti ifieste datd...Ci un muritor a pitruns ininalta gi inaccesibila ta noblele.Poate am stat prea mult in preajma ta gi urmeazd sd mot.Poate nu igi mai este, nu !i-a fost, nu-!i va fi niciodatiprea dor?Impertinent am fost, iragronal?Sau doar urmitorul cavaler banal?Acum moarte.Zeule, fd-md fruct, fi-mi fir-rct!Zeul ascultd, se milostivegte, mugchiul usucd, corpul sld-begte, ramuri pornesc in parqi lungi, rdddcini, cireg sau

rnir, dulce pom, trezincl mii de suspine gi doringe-n albine...Crengi rdcoru)ase, tainice te vor chema, fructul aromatspre mine te va irnbia. SI te peclepsesc acum a,s vrea,dulcea mea.

Nu-mi dau seama cum sd cefizurez pentru moment. Sigure mult de tdlat aici. Revin. Recitesc.

Mai bine zis, nu gtiu ce argument sd invoc: pozitie pase-istd, slaba rcalizarc artisticd, limbaj exagerat de tradilionalist,gongorism lozincard?

Acliunile concrete de ridicare permanentd a nivelului depregdtire politico-ideologici a lucritorilor, traducerea inviald a planurilor de mdsuri ale Colegiului privind creg-

terea competenlei gi a calitdgllor moral-politice ale aces-tora, intirirea continud a organiza\iei de bazd a DGPT 9i

50

Caiet de cenzor

promovarea unei pozilii combative fafd, de grepeli gi lipsurila muncd, faEd. de spiritul funcfiondresc ai manifestirineprincipiale au dat rczuhate pozitive. in colectivele dernuncd existd o atmosferd sdndtoasd, exigentd, marea majo-ritale a cadrelor sunt oameni profund devotali gi compe-tengi. in ultimii ani nu s-au manife stat abateri grave,incdlcdri ale normelor vieqii de colectiv, acte de necinste.sau coruplie.

,,Eu tai, sunt tdietorul de aripi al meu.Ceilalli nu au viteza mea, abia se tin pe urmele mele.O sI ajung la tine gi nu vei mai avea ce tdial"

Pdi, da, tai tu, tai, dar mai bine ai avea mai multd incre-,lt're ?n noi. $tim noi cd toli cred ci pot fi cenzori. CZ serrrrsc gi cenzori, gi scriitori! Are cine si-!i taie aripile, zburd.-lolule, suntem o armate solidd gi vigilentd, cum nici nu-!iirrraginezi. Dacd cenzura incepe de la tine, ce mai rdmA.ne?t )r'icum, trebuie sd, te dezamdgesc, oricAt de mult ai tdia, nerrirndne gi noud ceva, e datoria noastrU de cenzori sd lisdmr r zrflpf€ntZ pe caftea ta. $i scrii de parcd ai merge cu sor-, ova, oricine poate face aga. Deci, dragd" aripioard., avdnd invcclere cd zbori intr-un context neadecvat gi insuficient deoptimist, folosegti sensuri nerecomandabile, sugerdnd expe-rit:nte dureroase s,i auto-traumatizanle, te anun! gi te asigurtli vei dispdrea din minunatul volum! Nu te surprinde deloc!lilai sigur de as|a, ai vrut doar sd md previi ci de asta scriiIu aga prost gi e;ti un mare mediocru, in general, pentru ci,tle fapt, tai ce ai mai bun, de nu ai fi tdiat, ai fi fost unlicniu! Aga gdndigi voi. $tii ceval ia mai lasi-md.l Poezia nu;rlc nimic cu politica! Un geniu scrie excepgional gi desprer r rdtugcd, despre o frunzd, despre copiii fericili, despre car-ticrele frumoase de blocuri care se construiesc, drumuri largi,sourre deasupra capului! $i tu md ba,ti la cap cu aripa ta clctioi bani! Marg, sd nu te vid, ratatulet. N-ai loc in literaturi!Air:i inving cei puternici!

51