cadrul politic si financiar in dom.locuintelor (1)

8/17/2019 Cadrul Politic Si Financiar in Dom.locuintelor (1)

1/27

Con inutț

Cadrul politic i financiar în domeniul locuin elor ș ț .............................................................................2

2.6 Cadrul politic pentru locuin eț .................................................................................................22.6.1 Contextul socio-economic..............................................................................................2

2.6.2 Reformele politice majore în domeniul locuin elor ț .........................................................62.6.3 Grupurile- intă al politicilor specifice în domeniul locuin elor ț ț .......................................9

2.7 oliticile curente în domeniul locuin elor! pro"rame i proiecteț ș .............................................9

#ecanismul ini iati$ei #o%&''ț ...........................................................................................................1(

2.) ia a primară i secundară a locuin elor *imo+iliară,ț ș ț ............................................................12

2.).1 'ondul de locuin e totalț ................................................................................................122.).2 Construc ia nouăț ...........................................................................................................1

2.).3 ecesită ile pri$ind locuin ele! cererea i accesi+ilitatea locuin elor ț ț ș ț ............................17

2.). ie ele imo+iliare! pre uri i costuriț ț ș ..............................................................................19

2.9 'inan area pri$ată a construc iei de locuin e în Repu+lica #oldo$aț ț ț .....................................2(

2.9.1 /locajele le"ale pentru creditarea afacerilor.................................................................202.9.2 erspecti$ele $iitoare....................................................................................................26

2.1( Conclu ii i recomandăriș ......................................................................................................27

1


2/27

Cadrul politic i financiar în domeniul locuin elorș ț

utor 4er+ert feiffer

2.6 Cadrul politic pentru locuin eț

2.6.1 Contextul socio-economic

Repu+lica #oldo$a este o ară cu 33!) 6 5ilometri pătra i! o ară fără ie ire la mare între Rom niaț ț ț șla nord-est i craina la sud-$est8 în 2(13! popula ia sa era estimată la 3!009! 97 milioane! exclu înș țteritoriile din ransnistria! fiind în scădere dramatică de la !361 milioane înre"istrate în 199(. :aînceputul anilor 199(! nu s-a înre"istrat emi"rare semnificati$ă din repu+lică! în primul rînd din oneleur+ane i minorită ile din Rom nia. ;n 199(! persoanele care au emi"rat repre entau 6.) < din popula ie.ș ț ț

ceastă cifră a crescut la 1(< în 1991 înainte de a scădea +rusc pînă la 2 < în 1992.proximati$ 2!3 milioane de persoane! sau 0 < din popula ia totală! locuie te în onele rurale *199(,.ț ș

Ca fostă R%%! Repu+lica #oldo$a a trecut printr-o tran i ie rapidă de la economia de comandă lțeconomia de pia ă! începînd cu declara ia de independen ă fa ă de R%% în anul 1991. Repu+licț ț ț ț#oldo$a este cea mai săracă ară din &uropa cu un $enit mediu de aproximati$ 3(6 %= pe lună *>ulieț2(131,. proximati$ 17 procente din popula ie trăie te su+ pra"ul sărăciei.ț ș

TAB 2 – Obiectivele de e!voltare ale "ileniului prin indicatori i aniș 2### 2##1 2##2 2##$ 2##% 2##& 2##6 2##' 2##( 2##) 2#1# 2#11 2#12

onderea popula ieițsu+ pra"ul na ional alțsărăciei *rata sărăcieia+solute,

67.)( 0 .6( (. ( 29.(( 26.0( 29.1( 3(.2( 20.)( 26. ( 26.3( 21.9( 17.0( 16.6(

>nforma ia este pre entată fără datele din partea stîn"ă a istrului i mun. /ender.ț ș%ursa /iroul a ional de %tatisticăț

=e la independen a ării din 1991! popula ia în mod constant a scă ut! mai ales datorită emi"rării!ț ț țdar natalitatea i îm+ătrînirea popula iei! de asemenea! au contri+uit la aceasta. ;n pre ent! unul din patrș țcetă eni moldo$eni ap i de muncă *20< din popula ia economic acti$ă, s-a estimat că! locuiesc înț ț țstrăinătate! mai ales în Rusia! craina! >talia! %pania i ortu"alia. #ulte familii se +a ea ă pe rudele lșcare lucrea ă în străinătate pentru a transmite +ani pentru traiul lor. n număr semnificati$ din ei sunt deînaltă calificare i instrui i. otu i! de la începutul cri ei din anul 2(()! a fost mai dificil pentru ace tiș ț ș șemi"ran i economici de a- i păstra locul de muncă în ările care i-a primit i să continue să trimită +aniț ș ț ș

înapoi acasă. ;n anul 2(1(! remiten ele au crescut cu 12!70< după scăderea cu 36!01< în 2((9.ț2

1 ???.stat+an5.statistica.md@px?e+@=ialo"@% A&%Bo?.asp2 orld de$elopment indicators * =>,DGlo+al =e$elopment 'inance *G=',! EulF 2(13

2

TAB 1 – *c+derea dramatic+ a popula iei începînd cu 1))#ț

,epublica "oldova Total rban ,ural

1))# !361!((( 2!(03!(62 2!3(6!310

2#1$ 3!009! 97 1! 92!160 2!(67!332

%ursă ???.statistica.md


3/27

ri$ati area în "ra+ă! inte"rarea insuficientă în economia mondială! cu Rusia a+sor+ind aproape un sfedin exporturi! precum i craina i Rusia furni înd o treime din importuri! a dus la o reducereș șsemnificati$ă a produc iei industriale i a"ricole! pro$ocînd o rată ridicată a omajului i emi"rare masi$ă!ț ș ș șîn special în onele rurale. >ndependen a a fost urmată de o "ra$ă recesiune timp de 1( ani i dupăț șrecuperarea din anii 2(((-2((0! o serie de ocuri au afectat ara din anul 2((6 pînă în anul 2(()! anulș ț2((9 fiind un an deose+it de nefa$ora+il.

=upă o cre tere rapidă în anul 2(11! economia s-a încetinit în anul 2(12. >/-ul a crescut cu 6.șla sută în 2(11 în produc ie! comer ul cu ridicata i cu amănuntul a +eneficiat de mediul extern fa$ora+ilț ț șsectorul a"ricol s-a resta+ilit de pe urma secetei din 2(1(. otu i! ritmul de cre tere a produc iei a scă utș ș țla (.) la sută în prima jumătate a anului2(12! produc ia industrială a suferit o scădere a cererii externe!ț produc ia a"ricolă a fost mai mică după o iarnă aspră. Remiten ele! de asemenea! au scă ut! cu toate cț țrămîn semnificati$ mai mari decît în perioada de cri ă din 2(()-2((9. >nfla ia pre ului de consum a ajunsț țla 9.2 < în luna au"ust 2(11! scă înd su+ < în iunie 2(12! datorită încetinirii cre terii pre urilor "lo+aleș țla alimente i efectelor de +a ă ale cre terii mari de anul trecut. =upă înăsprirea politicii monetare în anuș ș2(11 pentru re inerea infla iei! /anca a ională a redus semnificati$ ratele do+în ilor de politicăț ț țmonetară! deoarece infla ia s-a diminuat.ț

ro"ramul de reformă al autorită ilor continuă să +eneficie e de asisten ă interna ionalăț ț țsemnificati$ă. ro"ramul de ajustare fiscală pro"resea ă! cu toate că măsurile corecti$e au fost necesarede la începutul anilor 2(12 pentru a re ol$a pro+lema deficitului de $enituri! an"ajamentelor pri$ind$eniturile ne+u"etare i întîr ierilor de asisten ă externă. /anca a ională continuă să urmărească intireaș ț ț ținfla iei. %ectorul +ancar rămîne în "eneral sta+il! riscul de contaminare de la cri a &uro onei a foțlimitat. otu i! în fe+ruarie 2(12! /anca a ională a iniș ț iat procesul de licBidareț la o mică +ancăcomercială. ceastă măsură a a$ut un impact limitat asupra sta+ilită ii sistemului +ancar în ansam+lu. Cuțtoate acestea! /anca de &conomii! cu capital de stat - i-a deteriorat în continuare situa ia financiară.ș ț=eficitul de cont curent a crescut în anul 2(11 la aproximati$ 12 la sută din >/.3

;n "eneral! însă! $enitul pe cap de locuitor a crescut din 1990 i! după o scădere în 2((9! este dinșnou în cre tere.ș

TAB $ – eniturile disponibile medii lunare pe cap de locuitor pe surse de venit/ ani/ !one ișunitate

"oldova0e întrea a ar+ț rban ,ural

ei/ mediu lunar pe capde locuitor



enitul disponibil -total

2##6 )39.6 1!(((.6 723.)2##' 1!(1).7 1!21(.( )7).92##( 1!1)).6 1! 63.3 9)7.(2##) 1!166.1 1! 77.1 939.22#1# 1!273.7 1!07 .7 1!(0 .72#11 1! .7 1!792.) 1!1)6.2#12 1!0().) 1!)69.( 1!2 2.)

>nforma ia este pre entată fără datele din partea stîn"ă a istrului i mun. /enderț ș%ursa /iroul a ional de %tatistică a Repu+licii #oldo$a! ncBeta +u"etelor "ospodăriilor casniceț

TAB % – C3eltuielile de consum medii lunare pe cap de locuitor pe ani/ rupul de c3eltuieli/!one i unitateș

0e întrea a ar+ț rban ,uralei/ mediu

lunar pe cap delocuitora sut+

din total

ei/ mediu


din total

ei/ mediu


din total

3 &uropean +an5 for Reconstruction and =e$elopment #oldo$a countrF assessment 2(13 p. 2.3


4/27

2#12 C3eltuieli de consum- total 1!09).6 1((.( 1!90 . 1((.( 1!330.) 1((.(

0roduse alimentare 69(.1 3.2 792.) (.6 61 .3 6.(B+uturi alcoolice/tutun 26.0 1.7 27.9 1. 20. 1.9

4mbr+c+minte iș înc+l +minteț 169.) 1(.6 193.2 9.9 102.0 11.

4ntre inereațlocuin eiț 296.6 1).6 3)2.6 19.6 233.( 17.

otarea locuin eiț 06.6 3.0 07.1 2.9 06.2 .24n ri5irea medical+i s+n+tateaș )9.9 0.6 9).) 0.1 )3.3 6.2

Transport 67.7 .2 1((.( 0.1 3.) 3.3Comunica iiț 7(.( . 92.6 .7 03. .(A rement 23.2 1.0 37.9 1.9 12. (.94nv+ +mîntț 10.) 1.( 23.( 1.2 1(.0 (.)

oteluri/restaurante/ cafeneleetc.

27.7 1.7 07.2 2.9 6.( (.

iverse 6 .7 .( 91.2 .7 0.2 3.>nforma ia este pre entată fără datele din partea stîn"ă a istrului i mun. /enderț ș%ursa /iroul a ional de %tatistică a Repu+licii #oldo$a! ncBeta +u"etelor "ospodăriilor casniceț

;n anul 2(13! !3< din cBeltuieli sunt cBeltuite pe produse alimentare i +ăuturi. cest lucrușconstituie un ni$el de sărăcie recunoscut pe plan interna ional.ț

;n orice ca ! este o îm+unătă ire fa ă de 2(((! cînd cBeltuielile pentru produsele alimentare iț ț ș +ăuturi luau 63!9 < din $enituri. CBeltuielile pentru încăl ire! din cau a ineficien ei sistemului dțîncăl ire! duce la cre terea în continuare a ponderii datoriei familiilor cu $enituri mici! deoarece în lunilșde iarnă costurile pentru încăl ire sunt mai mari decît $eniturile unor persoane.

;ntre 1999 i 2(( ! redresarea economică a Repu+licii #oldo$a a permis ca ( la sută dinș popula ie să iasă din sărăcie. Rata sărăciei a continuat să scadă pînă în anul 2((7! de i într-un ritm maiț șlent. i$elul sărăciei a crescut din nou în anul 2(()! cBiar înainte de a se resim i impactul deplin al cri ei.ț&ste de a teptat că sărăcia $a cre te în continuare! în parte datorită scăderii remiten elor cu aproape oș ș țtreime în anul 2((9.

#en inerea ni$elurilor înalte de sărăcie! omajul i decalajul ur+an-rural tot mai mare a a$ut unț ș șefect ne"ati$ asupra e"alită ii de "en! cu deteriorarea statutului socio-economic al femeilor! în special înț

onele rurale.Rata de ocupare a femeilor este de 37!7 la sută fa ă de 2!6 la sută pentru +ăr+a i. =ificultateaț ț

pentru femei de a "ăsi locuri de muncă semnificati$e! excluderea din sectoarele dominate în modtradi ional de sex masculin i o concentrare în sectoare mai prost plătite este considerată a fi una dintreț șcau ele principale ale sărăciei în r ndul femeilor i una dintre cau ele at t a emi"rării! cît i a traficuluș ș;n plus! în "eneral! femeile au fost afectate în mod dispropor ionat de restructurarea economică. Cele maț$ulnera+ile la sărăcie sunt femeile din onele rurale! "ospodăriile conduse de femei i femeile dinș"rupurile etnice! în special romi. ;n plus! lipsa de ser$icii sociale adec$ate a afectat capacitatea femeilode a a$ansa la locul de muncă.

u existat unele e$olu ii po iti$e în perioada de tran i ie cu pri$ire la e"alitatea de "en! mai alesț țde la ale"erile din 2((0! odată cu adoptarea în fe+ruarie! 2((6! a H:e"ii cu pri$ire la asi"urarea e"alită iițde anse între femei i +ăr+a iH. 'emeile! actualmente! repre intă peste 21 la sută de locuri în arlamentuș ș țna ional! comparînd cu 3.) la sută în 199(. =upă ale"erile locale din 2((7! numărul femeilor primari ațcrescut cu 3 la sută *în compara ie cu anul 2(( ,. 'emeile! actualmente! repre intă 26.0 < din totalulț

consilierilor în consiliile locale din sate.I mare parte din popula ia moldo$enească încă are ne$oie să caute mijloace de existen ă iț ț șestimati$ de la 6((!((( la 1 milion de moldo$eni locuiesc i lucrea ă într-o ară străină! Rusia! crainaș ț

4


5/27

Rom nia sau &uropa de Aest. Ca urmare! Repu+lica #oldo$a este a -a ară din lume în ceea ce pri$e teț ș propor ia remiten elor în >/! estimate la 36.3< în anul 2((7. u pare să fi fost ela+orată nici o ini iati$ăț ț ț pentru a transforma această dependen ă într-un a$antaj! mai ales în ceea ce pri$e te finan area construc ieț ș ț țlocuin elor.ț

Ca parte a noii sale orientări spre Iccident! ara a aderat la actul de %ta+ilitate al I!țConsiliul &uropei! Ir"ani a ia #ondială a Comer ului! este un mem+ru aspirant al niunii &uropene iț ț ș participă la olitica &uropeană de Aecinătate i +eneficia ă de sprijin din partea /ăncii #ondiale!ș'ondului #onetar >nterna ional *'#>,! /ăncii &uropene pentru Reconstruc ie i =e $oltare */&R=,!ț ț ș/anca &uropeană de >n$esti ii */&>,! 'acilitatea de >n$esti ii pentru Aecinătate *'>A, i 'ondul &uropeanț ț ș pentru &uropa de %ud-&st *'&&%,. Rămîne a fi un mem+ru al Comunită ii %tatelor >ndependente *C%ț

TAB & – 7ndicatori economici-c3eie"oldova 2##2 2##$ 2##% 2##& 2##6 2##' 2##( 2##) 2#1# 2#11 2#12

Cre tereaș07B 7!)< 6!6< 7! < 7!0< !)< 3!(< 7!)< -6!(< 7!1< 6! < -(!)<

07B pelocuitor8în * 9

6(.6 00(.( 723.6 )3 . 90 .( 1233.6 1699.( 1027.2 163 .0 1971.( 2(37.3

enitulmediu lunar8în :79

11(3!1 131)!7 1697!1 2(60!( 2029!7 27 7!6 2971!7 3( 2!( 3)32!

,atainfla ieiț ! 10!7 12 1( 1 !1 13!1 7!3 (! ! 7!) 0

,ataoma5uluiș 6!) 7!9 )!1 7!3 7! 0!1 !( 6! 7! 6!7 0!6

,ata desc3imbvalutar 81

*

1 : ,O9

13!0712!)3

13!910!7

12!3210!32

12!6(10!69

13!1316! 9

12!1316!09

1(!3)10!29

11!1110!02

12!3616!39

11!7316!33

12!1110!06

%ursa ???.imf.or"@! ???.statistica.md

ependen a mare de importurile de ener ie din ,usiaț

pro$i ionarea cu ener"ie a Repu+licii #oldo$a este pînă la 9( la sută dependentă de Rusia! atîtîn ceea ce pri$e te "a ul cît i electricitatea! i utili ea ă mai multă ener"ie pe persoană decît în ărilș ș ș țcompara+ile! ceea ce reflectă faptul că eficien a ener"etică este mult prea mică. Ga ele au fost repetațutili ate ca o armă politică împotri$a Gu$ernului de la CBi inău! par ial din cau a că "a ul trece priș ț

ransnistria. &xistă în continuare pro+leme majore în ceea ce pri$e te reducerea dependen ei iș ț șintroducerea măsurilor de îm+unătă ire a eficien ei ener"etice. niunea &uropeană */&R=, i %uediaț ț ș*%>= @ "en ia %uede ă de Cooperare i =e $oltare >nterna ională, oferă suport complet pentru aț ș țlucru! ca o reformă pe termen lun" în sectorul ener"etic *2(13-2(3(, i a contri+uit la instituirea "en ieiș ț pentru &ficien ă &ner"etică.ț

;rupuri vulnerabile

#ai multe minorită i rămîn defa$ori ate în Repu+lica #oldo$a. opula ia romă! popula ia cuț ț țorientare sexuală netradi ională *:G/ ,! musulmani i mem+ri ai altor reli"ii decît cea oficială! deseori!ț șsunt Băr ui i. :i+ertatea de exprimare i li+ertatea mass-mediei s-a îm+unătă it în ultimii ani! însă! există ț ț ș țconcentrare în cre tere a proprietă ii mass-media. ;n anul 2(12! su+ presiune interna ională! Repu+licaș ț ț#oldo$a a adoptat :e"ea cu pri$ire la asi"urarea e"alită ii.ț

0roblemele politicii în domeniul locuin elorț

5

http://www.imf.org/http://www.imf.org/http://www.imf.org/http://www.imf.org/


6/27

Condi iile economice actuale! pe de o parte! i func ionarea! în pre ent! a pie ei locuin elor i aț ș ț ț ț șsistemului +ancar pe de altă parte! exclude nu numai săracii de a a$ea acces la locuin e! dar i întrea"aț șclasă de mijloc! adică! "ospodăriile cu un $enit disponi+il cuprins între 1((( i 20(( #=:@lună. ceastășnecorespundere între cerere i ofertă este a"ra$ată de retra"erea statului din sectorul locuin elor cuș țexcep ia celor mai $ulnera+ili din societate.ț

2.6.2 ,eformele politice ma5ore în domeniul locuin elorț

rimul impact semnificati$ pentru pia a pri$ată a locuin elor a fost dat deț ț e ea cu privire laproprietate * r. 09-J>> din 22 ianuarie 1991! în pre ent a+ro"ată,. Cumpărătorii au folosit economiilelor i au in$estit în +unuri imo+ile. =upă adoptarea :e"ii cu pri$ire la proprietate! cifrele de $în ări aușcrescut semnificati$.

rocesul de transformare din locuin e "ratuite în locuin e la pre uri de pia ă a fost promo$at înț ț ț țcontinuare prin e ea privati!+rii fondului de locuin eț *:e"ea nr 132 , din 1( martie1993.CBiar i pînă la independen ă! o mare parte a fondului locati$ a fost în mîini pri$ate din cau a tradi ieș ț ț puternice a ării pri$ind proprietatea pri$ată a casei! în special în onele rurale. ;n anul 199 aproximatiț9( < din apartamentele din mediul rural i 36 < din cele din mediul ur+an erau pri$ate.ș

TAB 6 – *tructura titlului de proprietate sub re im socialist 8în


7/27

ocuin e privati!atețcumulativ - mii 92!( 1)2!( 2(7!) 219!1 220!1 230!7 2 !1 201!0 20)!1

%ursa???.statistica.md!

cest lucru a dus pînă în pre ent la o rată de proprietate pri$ată de 97! )< în 2(12. umai acelelocuin e cu condi ii nesatisfăcătoare i cele din cămine! care nu au fost eli"i+ile pentru pri$ati are! auț ț șrămas în proprietatea statului.

;n acela i timp! întreprinderile care acordau ser$icii comunale! au fost reor"ani ate în societă i peș țac iuni însă! din păcate! pri$ati area lor este dificilă. cest fapt influen ea ă sta+ilirea tarifelor pentrț țser$icii. lata pentru ser$iciile comunale constituie 6(-7( < din $enitul mediu al unei familii.;ntreprinderile municipale care administrea ă locuin ele nu au suferit multe scBim+ări. ;nsă au apărut pț pia ă asocia iile de proprietari ai locuin elor pri$ati ate pentru a face un ser$iciu mai +un decîtț ț țîntreprinderile municipale! creîndu-se astfel concuren a pe pia a furni ării ser$iciilor.ț ț

;n ciuda faptului că procesul de pri$ati are a fost un succes! consecin ele sale se $or sim i încă.ț țo$ara pri$ind repara ia proprietă ii răm ne asupra proprietarilor! printre care există familii $ulnera+ilț ț

care nu pot participa la acest proces. ceste familii nu- i pot permite nici să plătească costul tot mai mareșal ser$iciilor comunale. =econectarea lor de la re elele ser$iciilor comunale este o altă pro+lemă! care nuț poate fi re ol$ată cu u urin ă.ș ț

:ocuin a din fondul pu+lic este adesea sin"ura locuin ă accesi+ilă de pe pia a de locuin e!ț ț ț țeforturile depuse de administra iile centrale de a $inde aproape între"ul fond de locuin e a a$ut consecin eț ț țconsidera+ile pentru "ospodăriile ne$oia e.ș

ri$ati area fondului de locuin e a creat o clasă relati$ nouă de proprietari care diferă deț proprietarii de locuin e tradi ionali. Aeniturile "ospodăriilor acestor noi proprietari de locuin e este! înț ț țmediu! mai mic decît al proprietarilor tradi ionali. cest lucru este su+liniat de faptul că o mare parte dințlocuin e au fost $îndute su+ pre ul pie ei sau cBiar "ratuit! pentru a le face accesi+ile pentru "rupurile cuț ț ț

$enituri mai mici.

TAB ( – ocuin e privati!ateț

,epublica "oldova 1))& 1))6 1))' 1))( 1))) 2### 2##1 2##2

ocuin e privati!ate totalț – mii 9(!( 20!) 1 !1 12!7 1(!6 )! 7! 6!6

;ratuit

8< of total9

0)!6 1 !7 6!9 0!2 3!) 3!3 3!( 2!0

0entru o plat+ par ial+ț8< din total9 16!2 !6 2!3 2!6 2!1 2! 1!3 1!3

0lat+ inte ral+

8< din total910!2 6!0 !9 !9 !7 2!7 3!1 2!)

%ursa nuarul statistic al Repu+licii #oldo$a! 2((3

ceasta! totu i! a creat o nouă pro+lemă! în sensul că! mul i din ace ti cumpărători nu suntș ț șcapa+ili de a suporta cBeltuielile $iitoare pentru între inerea proprietă ii. ;n plus! reticen a acestorț ț ț proprietari de a in$esti în locuin ele lor i în spa iile comune este un moti$ de în"rijorare.ț ș ț

7

http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/


8/27

ri$ati area a dus la epui area masi$ă a acti$elor su+ $aloarea de pia ă. Aenitul de pe urmaț pri$ati ării a fost utili at în primii ani pentru între inerea spa iilor comune ale clădirilor! reali ată de cătț țîntreprinderile municipale de "estionare. ;n pre ent! cBeltuielile pentru între inere sunt acoperite de cătrț +u"etul municipal deoarece spa iul comun de clădiri nu a fost inclus în pri$ati area apartamentelor i încț șapar ine municipalită ilor.ț ț

;n ca ul în care proprietarii de locuin e înre"istrea ă o asocia ie de proprietari! spa iul de uț ț țcomun de$ine proprietatea acestora! în corespundere cu le"isla ia. roprietarii de locuin e sunt reticen i deț ț ța fonda o asocia ie de proprietari din cau a aplicării lente a le"isla iei.ț ț

;n ca ul în care au fost create asocia iile! acestea adesea rămîn sla+e i un partener nesi"ur pentruț ș +ănci.

entru a încBide toate aceste lacune! Codul cu pri$ire la locuin e aflat în $i"oare $a fi reînnoitț prin proiectul noii le"i cu pri$ire la locuin e care a fost apro+at prin 4otărîrea Gu$ernului nr. 606 dinț29.().2(13 i pre entat arlamentului Repu+licii #oldo$a.ș

0rincipiile de ba!+ ale proiectului de le e sunt=• "aranMiile constituMionale pri$ind locuinMele!• di$ersitatea Ni e"alitatea în faMa le"ii a tuturor formelor de proprietate asupra locuinMelor!• dreptul cetăMenilor de a-Ni ale"e modul con$ena+il de satisfacere a necesităMilor ce Min de loc

Ni de a dispune de ea li+er Ni în conformitate cu le"islaMia in $i"oare8• separarea distinctă a funcMiilor ce le re$in or"anelor de administraMie pu+lică centrală Ni locală!

persoanelor juridice Ni fi ice în sectorul locuinMelor în Mară.• lanificare ur+ană i spa ialăș ț• orme de construc ieț

4n compara>ie cu Codul cu privire la locuin>e din 1)($ proiectul noii le i include=• noMiuni în domeniul locuinMelor8• competenMele Gu$ernului Ni or"anelor administraMiei pu+lice locale în domeniul re"lement

raporturilor locati$e în conformitate cu pre$ederile :e"ii pri$ind administraMia pu+lică locală!inclusi$ efectuarea controlului asupra prestării ser$iciilor locati$e! comunale i necomunaleș

consumatorilor din fondul de locuin e8ț• pre$ederi clare ce Min de fondul pu+lic de locuin e Ni folosirea locuinMelor ce fac parte din acesț

de fond8• un capitol special pri$ind locuin ele sociale Ni folosirea acestora8ț• două capitole foarte importante! ce Min de administrarea locuin elor i plata pentru ser$iciilț ș

comunale Ni necomunale! precum Ni reconstrucMia locuinMelor Ni încăperilor cu altă destina iețcea de locuin ă în +locul locati$8ț

• capitolul cu pri$ire la modul de folosire a locuinMelor în temeiul contractului de locaMiune! unsunt pre$ă ute expres drepturile i o+li"a iile locatarului i ale locatorului.ș ț ș

0roiectul de le e prevede elaborarea i aprobarea de ;uvern a noi documente/ cum ar fi=ș• Re"ulamentul cu pri$ire la folosirea! exploatarea Ni administrarea tuturor tipurilor de locuin eț 8• Re"ulamentul cu pri$ire la e$idenMa! modul de atri+uire Ni folosire a locuinMelor sociale8• Re"ulamentul pri$ind e$iden a persoanelor care necesită acordarea spa iului locati$ în cămine iț ț ș

modul de folosire i administrare a căminelor8ș• &xi"en ele minimale pentru locuin e8ț ț• %tandardele locuinMelor sociale etc.

;n conformitate cu proiectul :e"ii cu pri$ire la locuin e! asocia ia de coproprietari înț țcondominium este o+li"atorie începînd cu 2 proprietari. cest lucru este $ala+il doar pentru construc iileț

noi i nu se referă la fondul de locuin e existent.ș ț oua le"e cu pri$ire la locuin e $a ini ia amendarea unor le"i existente *:e"ea pri$ati ării fondului deț țlocuin e! Codul Contra$en ional! standarde i norme! re"ulamente pri$ind locuin ele sociale etc.,.ț ț ș ț

8


9/27

;nsă! reno$area i între inerea fondului locati$ existent răm ne un #&G R& = i o+iecti$ș ț șstrate"ic cBeie în Repu+lica #oldo$a.

ro"ramul de economisire a ener"iei este unul dintre cele apte priorită i din #oldo$a! împreunăș țcu reno$area *)(< din $enitul familiei se cBeltuie te pentru încăl ire,.ș

2.6.3 ;rupurile- int+ ale politicilor specifice în domeniul locuin elorț ț

Grupurile- intă ale politicilor specifice în domeniul locuin elor sunt "ospodăriile cu $enituri mici!ț ț pentru a reduce riscul sărăciei! pentru a e$ita exclu iunea socială i depri$area multiplă primară! familiilș$ulnera+ile i defa$ori ate! care sunt în pre ent în imposi+ilitatea de a accesa la condi ii de locuiș țsatisfăcătoare.

lte "rupuri- intă sunt familii tinere cu copii! de preferin ă a+sol$en i care locuiesc în ora eleț ț ț ș pro$inciale din #oldo$a pentru a se asi"ura că acestea $or locui acolo permanent. cest lucru ar tre+ui săajute la păstrarea i cBiar atra"erea oamenilor în ora ele de pro$incie! a cărei popula ie! în pre ent! este îș ș țscădere. opula ia intă include profesori! teBnicieni! asistente medicale! etc.! a căror $enit disponi+il nuț ț permite intrarea pe pia a imo+iliară pentru a împrumuta sau acBi i iona o locuin ă proprie. >ndirect! uț ț țo+iecti$ adi ional este crearea de locuri de muncă în sectorul construc iilor.ț ț

lte "rupuri intăț• in$ali ii de ră +oi i participan ii din al doilea ră +oi mondial i familiile lor *:e"ea nr. 121 dinș ț ș

(3.(0.2((1,8• cetă enii care au a$ut de suferit de pe urma a$ariei de la Cerno+îl *:e"ea nr 9(9-J>> dinț

3(.(1.1992,8• $eteranii de pe urma conflictului de pe istru din 1992! pentru persoanele care au pierdut casele

din cau a acestui conflict.

Recomandări• de $oltarea o+iecti$elor politicii din domeniul locuin elor i +a ate pe de $oltarea unei strate"iț ș

de politici din domeniul locuin elor! care ar tre+ui să fie re$i uită anual.ț

2.' 0oliticile curente în domeniul locuin elor/ pro rame i proiecteț ș

Repu+lica #oldo$a nu are o strate"ie cuprin ătoare formulată în domeniul locuin elor care sățacopere domeniul locuin elor. oliticile "u$ernamentale sunt conduse de onele cu pro+leme "enerate! înț principal! de procesul de tran i ie de la economia de comandă la economia orientată spre pia ă.ț ț

?actorii c3eie de influen + sunt=ț• procesul de pri$ati are a locuin elor! com+inat cu pro+leme de între inere a locuin elor justificateț ț ț

de acesta8• cre terea dramatică a pre urilor la ener"ie împreună cu ineficien a ener"etică mare a clădirilor8ș ț ț• $enitul mic al i rata înaltă a sărăciei popula iei împreună cu infla ia înaltă i omajul. opula iaș ț ț ș ș ț

nu poate să finan e e pînă i cBeltuielile ilnice de $ia ă i de exploatare a locuin elor! în speciaț ș ț ș țîn timpul iernii.

;n anul 2(11! Repu+lica #oldo$a cuprindea 1) presta ii diferite de asisten ă socială! exprimate înț țaloca ii! indemni a ii i ajutoare. 90< din aceste presta ii sunt plătite de la +u"etul de stat i numai o micăț ț ș ț ș parte prin intermediul +u"etului administra iei pu+lice locale *Raport %ocial anual! 2(11! #inisterulț#uncii! rotec iei %ociale i 'amiliei,.ț ș

Cu următoarele pro"rame! Gu$ernul repu+licii #oldo$a încearcă să "estione e onele cu pro+leme.

0ro ramul Construc ia locuin elor sociale propus de "inisterul e!volt+rii ,e ionale iț ț șConstruc iilor 8" ,C9 i cu suportul B C: 8Banca de e!voltare a Consiliului :uropei9.ț ș

9


10/27

Construc ia de noi locuin e i finali area +locurilor de locuit multietajate semi-finali ate $a fiț ț școntinuat la un ni$el scă ut. C nd municipalitatea este in$estitorul! in$esti ia este scutită de AțAaloarea totală a pro"ramului este de 2(! milioane & R! 13. mil. & R *60nterna ionaș ț țoferă suport complet pentru acest lucru! ca o reformă pe termen lun" a sectorului ener"etic *2(13-2(3(, ișa contri+uit la crearea unei "en ii pentru &ficien ă &ner"etică.ț ț

cest lucru este moti$at de pre urile ridicate la ener"ie pe pia a mondială! care sunt cBiar ț țsu+$en ionate de către municipalită i pentru cca 0).((( de "ospodării cu 2(( lei@lună în anii 2(12@13 iț ț ș$or fi su+$en ionate în iarna 2(13@1 ! cu 20( de lei@familie.ț

"o,::??'inan area /&R= $ine su+ un cadru alocat de 30 de milioane de euro - 'acilitatea de 'inan are aț ț

&ficientei &ner"etice în sectorul re iden ial din #oldo$a *#oR&&'',. Cu un "rup de +ănci-cBeieț partenere! /&R= oferă finan are pentru acordarea de împrumuturi! proprietarilor de locuin e! asocia iilorț ț ț proprietarilor de locuin e! companiilor de administrare a fondului locati$! companiilor de ser$iciițener"etice i de $oltatorii pri$a i care doresc să îm+unătă ească eficien a ener"etică în sectorulș ț ț țre iden ial.ț

Irice proprietar de locuin e moldo$ean sau asocia ie a proprietarilor de locuin e! companie deț ț țser$icii ener"etice! de $oltator! sau societate de administrare care ia un împrumut în cadrul #oR&&'' aredreptul de a primi un "rant între 2(< i 30< din $aloarea creditului în dependen ă de costul proiectuluiș țde economisire a ener"iei! după ce a fost completată! în conformitate cu termenii i condi iile #oR&&''.ș ț%uedia i niunea &uropeană oferă! de asemenea! 11 milioane euro sprijin su+ formă de "rant pentru șfurni a aceste stimulente pentru in$esti ii! precum i sfaturi de economisire a ener"iei pentru proprietariț șlocuin elor i +ăncile participante.ț ș

"o*:?? 77#o%&'' >> &ste un pro"ram pentru a promo$a i finan a în domeniul eficien ei ener"etice pentruș ț ț

companiile pri$ate. >ntensitatea ener"etică în Repu+lica #oldo$a este de aproximati$ trei ori mai maredec t în &. ceasta înseamnă că! în mediu! companiile din Repu+lica #oldo$a consumă de trei ori maimultă ener"ie! pentru a produce aceeaNi producMie ca Ni companiile din &.

&/R= a recunoscut importan a crescîndă a eficien ei ener"etice i rolul cBeie pe care îl $a jucaț ț șasupra $iitorului &uropei. ;n septem+rie 2((9! a fost lansată prima :inie de 'inanMare pentru &ficienM

&ner"etică în #oldo$a *#o%&'',! cu scopul de a sprijini in$estiMiile în eficienMa ener"etică laîntreprinderile din Repu+lica #oldo$a.

10


11/27

I linie de credit de 2 milioane de euro! în com+inaMie cu o componentă de "rant de 0 2(< a fost pre$ă ută la acordarea de împrumuturi pentru companiile din #oldo$a! prin intermediul +ăncilor partenere ale /&R=. #o%&''! de asemenea! oferă asistenMă teBnică pentru proiecte prin intermediul'icBtner O o companie "ermană lider în domeniile in"inerie Ni consultin".

;mprumuturile #o%&'' sunt furni ate de către +ăncile partenere pentru companiile din #oldo$acare solicită finanMare. #ărimea creditului #o%&'' este între 1( mii Ni 2 milioane de euro maximum.

'inanMarea este îndreptată spre in$estiMiile de promo$are a eficienMei ener"etice Ni producMener"ii re"enera+ile. I ecBipă de experMi teBnici Ni financiari $or ajuta pretendenMii la e$aluareaoptimi area proiectelor. /ăncile locale sunt responsa+ile de e$aluarea Ni anali a financiară Ni de decifinală cu pri$ire la plata creditului.

=upă implementarea proiectului! consultantul independent *llplan! ustria, $a $erificaeconomia de ener"ie. n "rant cu o $aloare de p nă la 2(< din suma creditului $a fi plătit companiei.

"ecanismul de stimulare "o*:??entru ca in$estiMia în &ficienMa &ner"etică *&&, Ni &ner"iile Re"enera+ile *&R, să de$in

atracti$ă! #o%&'' oferă plăMi de stimulare *"ranturi, pentru proiecte eli"i+ile. ;n dependenMă de proiec"rantul atin"e între & i 2# < din suma creditului.

I+iecti$ul principal al "rantului este de a stimula ela+orarea de proiecte cu o componentăimportantă de eficienMă ener"etică. n alt o+iecti$ este stimularea aplicării teBnolo"iilor a$ansate î

#oldo$a. ;n termeni practici! aceasta înseamnă că proiectele care utili ea ă cele maiBune Te3nolo iiisponibile 8BT 9 o+Min "ranturi mai mari.

Aloca ii acordate familiilor în dificultatețînă în iulie 2(12 a fost în $i"oare :e"ea cu pri$ire la protec ia socială specială a unor cate"oriiț

de popula ie *:e"ea nr. 933 din 1 .( .2(((,. ;n cadrul acestui pro"ram! au fost oferite compensa iiț ț persoanelor ne$oia e pentru a plăti pentru ser$iciile comunale. ceastă su+$en ie a fost acordată la 0)ș ț((( "ospodării *20( lei@lună@familie,.

e ea cu privire la a5utorul social nr. 1$$- 7 din 1$ iunie 2##(jutorul social este acordat pentru a asi"ura un $enit lunar minim "arantat familiilor defa$ori ate.

jutorul social a fost conceput ca un pro"ram de +a ă al Gu$ernului pentru suportul persoanelor sărace încadrul tendin ei "enerale a Gu$ernului de a eradica sărăcia. ;n pre ent! sunt două componente de +a ă ța5utorul social 8'$# lei@lun+9 i a5utorul pentru perioada rece a anului 82## lei@lun+ pl+tit+ dșnoiembrie pîn+ în martie9. cordarea presta iei se +a ea ă pe sta+ilirea eli"i+ilită ii i sumei presta ieiț ț ș ț +ăne ti utili înd lipsa $enitului. %uma presta iei este ecBi$alentă cu diferen a dintre $enitul lunar miniș ț ț"arantat i $enitul lunar al unei familii. resta ia este potri$ită la structura familiei! astfel încît fiecareș țfamilie să se +ucure de un ni$el minim de +unăstare! permi înd o $aria ie între mărimea i componen aț ț ș țfamiliilor. %electarea +eneficiarilor se +a ea ă pe situa ia socio-economică a familiei! utili îndu-se critețde +unăstare i condi ii de eli"i+ilitate pentru persoanele apte de muncăș ț *Raport %ocial anual! 2(11!#inisterul #uncii! rotec iei %ociale i 'amiliei,ț ș .

0ro rame de politici fiscalea, su+$en ii directeț

• su+$en iile directe nu sunt plătite pentru construc ii de locuin e sau reno$ări în acestț ț țmoment. ;n trecut au existat unele su+$en ii la do+ ndă pentru cooperati$e.ț

+, %u+$en ii indirecteț• proiecte ale autorită ilor locale @ municipale sunt scutite de A . ;n perioada anilor 1997-ț

2(() erau eli+erate de plata A lucrările de construc ie pentru construc ia +locurilor deț țlocuit! conform listei pre entate de #=RC. =e asemenea! pe lîn"ă aceasta! începînd cuanul 2((0 pînă în anul 2(()! erau eli+erate de A i materialele de construc ie! conformș țlistei #=RC! cu condi ia limitării suprafe ei apartamentelor.ț ț

• u există impo it pe profit pentru municipalită i.ț

11

http://www.fichtner.de/http://www.allplan.at/http://www.fichtner.de/http://www.allplan.at/


12/27

2.( 0ia a primar+ i secundar+ a locuin elor 8imobiliar+9ț ș ț

2.(.1 ?ondul de locuin e totalț

a cum s-a descris mai de$reme! circa 9)< din fondul de locuin e este pri$ati at. Cele maiș țmulte dintre clădirile ur+ane sunt construc ii panou. Casele în onele rurale sunt construite din piatrăț

tăiată i cărămidă. 'ondul de locuin e a crescut foarte modest în ultimii ani. rin urmare! impactul nouluiș țfond de locuin e asupra calită ii de ansam+lu este scă ută.ț ț;n plus! în conclu ie! se poate considera că! din cau a lipsei de între inere! sumei limitate pentrț

reno$are! împreună cu sla+a eficien ă de administrare a locuin elor! s-a deteriorat calitatea fonduluț țlocati$.

Cadrul "eo"rafic! după cum se arată mai jos! indică o lipsă de facilită i moderne! în special înțlocuin ele din mediul rural! dar i în locuin ele ur+ane.ț ș ț

Calitatea i cantitatea de locuin e în $iitor $a depinde de de $oltarea sectorului de mana"ement alș țlocuin elor.ț

12


13/27

13


14/27

TAB ) – otarea ospod+riilor dup+ ec3ipamente casnice/ ani i !one 8în


15/27

TAB 1# – ?ondul de locuin e în mț 2

,epublica "oldova 2##2 2#12

?ondul de locuin e total 8mț 29 76!2((!((( 79!9((!(((

?ondul multieta5at de locuin e 8mț 29 1 !33(!((( 19!(7(!(((

?ondul de locuin e individuale 8mț 29 6(!)7(!((( 62! 9(!(((

?ondul privat de locuin e 8mț 29

?ondul public de locuin e 8mț 29

%ursa /iroul a ional de %tatistică al Repu+licii #oldo$aț

TAB 11 – e!voltarea fondului de locuin e dup+ proprietate i !oneț ș,epublica"oldova

1))' 2### 2#12

up+ !one up+ proprietate

Total 8unit+ i9ț 1 3(( ((( 1 303 3((

0rivat 9(< 93!2< 97! )<

0ublic )< 6!2< 2! 3<

"ixt+ (!(1< (!0< (!(7<Al întreprinderilormixte

(!((1< (!((1< (!(10<

Al investitorilorpriva iț

- (!(((9< (!(( <

rban 36!3< 37< 3)!7< *2(11,

,ural 63!6< 63< 6(< *2(11,

%ursa u+lica ia na iunilor unite 2((2 profilurile de ară asupra sectorului locuin elor ț ț ț țRepu+lica #oldo$a! Bttp @@???.statistica.md! Bttp @@???.n dl.or"

2.(.2 Construc ia nou+ț

Construc ia de locuin e este la un ni$el moderat! reflect nd contextul socio-economic alț țRepu+licii #oldo$a. roduc ia scă ută de locuin e noi de către sectoarele pu+lic i pri$at este cau ată deț ț șlipsa de putere de acBi i ionare a popula iei i lipsa resurselor financiare pentru finan area construc ieț ț ș ț țlocuin elor. ceasta influen ea ă ne"ati$ sectorul pri$at i +locBea ă pro"resul înre"istrat de sectorulț ț șconstruc iilor! în "eneral.ț

TAB 12 – Dum+rul apartamentelor construite/ pe ani

15

http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/


16/27

2##2 2##$ 2##% 2##& 2##6 2##' 2##( 2##) 2#1# 2#11 2#12

Dum+rulunit+ ilorț 23(( 23(( 2)(( ((( 9(( 0((( 6)(( )(( 9(( 02(( 01((

%ursa /iroul a ional de %tatistică al Repu+licii #oldo$aț

TAB 1$ – area în folosin + a caselor de locuit i apartamentelor construite la 1### locuitori/ 2###-2#12ț ș,epublica"oldova 2### 2##1 2##2 2##$ 2##% 2##& 2##6 2##' 2##( 2##) 2#1# 2#11 2#12

*uprafa a total+/ metrițp+tra iț 09.( )3.( 7(.( 79.( 90.( 12).( 162.( 106.( 19(.( 1 1.( 103.3 163.9 1 1.2

..4n !onele urbane/ metrip+tra iț 1((.( 100.( 12 .( 1 2.( 177.( 202.( 327.( 31 .( 396.( 29(.( 316.7 322.3 236.0

4n !onele rurale/ metrip+tra iț 3(.( 33.( 32.( 36.( 3).( 1.( 6.( 0.( 0.( 36.( 37.( 03.2 72.6

Dum+rul apartamenteconstruite/ unit+ iț (.6 (.) (.6 (.6 (.) 1.1 1. 1. 1.9 1. 1. 1. 1.>nforma ia este pre entată fără datele din partea stîn"ă a istrului i mun. /enderț ș%ursa /iroul a ional de %tatistică a Repu+licii #oldo$aț

area în folosin + a caselor de locuit i apartamentelor construite la 1### de locuitori/ț ș2###-2#12

2.8.2.1 Calitatea i tipologia locuin elor noi ș ț

TAB 1% – ,eparti!area caselor de locuit dup+ materialele pere ilor i aniț ș,epublica "oldova 2### 2##1 2##2 2##$ 2##% 2##& 2##6 2##' 2##( 2##) 2#1# 2#11

16


17/27

"aterialele pere ilor -țtotal 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.(

C+r+mid+ i piatr+ș 71.( 7).( )7.( 93.( )9.( )7.( )0.( 7 .( 6).( 61.1 9. 60.00anouri mari i panourișcu carcas ).( 1(.( 6.( 1.( 2.( .( 2.( 3.( .. 6.7 0.7 .1

Blocuri mari iș

voluminoase6.( 3.( 1.( 1.( .( .. 1.( .. .. .. ... ...

Alte tipuri 10.( 9.( 6.( 0.( 0.( 9.( 12.( 23.( 32.( 32.2 .9 3(.>nforma ia este pre entată fără datele din partea stîn"ă a istrului i mun. /enderț ș>nforma ia este pre entată conform suprafe ei totale date în folosin ăț ț ț%ursa /iroul a ional de %tatistică a Repu+licii #oldo$aț

TAB 1& – ,eparti!area caselor de locuit dup+ num+rul de camere în apartamente i aniș,epublica"oldova 2### 2##1 2##2 2##$ 2##% 2##& 2##6 2##' 2##( 2##) 2#1# 2#11 2#12

Apartamente -

total1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.( 1((.(

Cu o camer+ .( 0.( 1.( 1.( 2.( 7.( ).( 6.( 12.( 16.3 19.6 17.6 17.7Cu 2 camere 11.( 2 .( 9.( ).( 1(.( 23.( 27.( 2).( 33.( 31.6 32.0 33.1 32.6Cu $ camere 33.( 39.( 3(.( 3(.( 32.( 3 .( 31.( 39.( 3 .( 31.( 2).0 29.7 3(.6Cu % camereși mai mult 02.( 32.( 6(.( 61.( 06.( 36.( 3 .( 27.( 21.( 21.1 19. 19.6 19.1>nforma ia este pre entată fără datele din partea stîn"ă a istrului i mun. /enderț ș%ursa /iroul a ional de %tatistică a Repu+licii #oldo$aț

2.(.$ Decesit+ ile privind locuin ele/ cererea i accesibilitatea locuin elorț ț ș ț

Repu+lica #oldo$a! în pre ent! are 3)6 apartamente@1((( locuitori. resupun nd că! numărul de"ospodării $a cre te în continuare din cau a numărului tot mai mare de "ospodării unice! mai este ne$oieșde cel pu in 1(( de apartamente la 1.((( de locuitori. ceasta este o necesitate de 30( ((( de apartamenteț pentru următorii 2( de ani.

Cu 0(( 6(( euro@m2! un apartament cu suprafa a de 6(mț 2 costă 36.((( & R! ceea ce repre intă*la un $enit mediu de 3(( euro, 1( ani de salariu. n credit cu un termen de 2( de ani! 12< rata do+în ii pentru 36!((( euro! ar însemna o po$ară lunară de 396 euro @lună.

cest exemplu simplu arată că! accesi+ilitatea nu este deloc asi"urată. Reluarea cre teriișeconomice! scăderea infla iei! recuperarea salariilor reale i percep ia de sta+ilitate în ceea ce pri$e teț ș ț ș

ocuparea for ei de muncă pentru majoritatea popula iei! tre+uie să fie acumulate pentru a îm+unătă iț ț țaccesi+ilitatea.

;n +a a acestora! în Repu+lica #oldo$a nu este asi"urată accesi+ilitatea locuin elor noi i aț șreno$ării majore.

TAB 16 - Accesibilitatea locuin elor @ Dum+rul de locuin e la 1### locuitoriț ț

araȚ Anul Dum+rul de

locuitori8mii9

Dum+rul de

unit+ i 8mii9ț

nit+ i la 1###ț

locuitori

Austria 2(13 ) 2( 1 ( 9(!(17


18/27


19/27

2.(.% 0ie ele imobiliare/ pre uri i costuriț ț ș

;n conformitate cu /ursa >mo+iliară P: R Q! înainte de anul 2(()! erau pe pia ă 6(-9(țîntreprinderi imo+iliare. cum sunt numai ) competitori serio i. ia a imo+iliară a înre"istrat o scădere aș ț pre urilor de 2(

re ul terenului este intre 7(-)( euro per mț 2. re ul pentru 1 mț 2 de apartament a scă ut de la 6(la 0)3 de euro în ultimele 1) luni.

;n sectorul imo+iliar nu este $ala+ilă nici o instruire. 'iecare companie instruie te an"aja ii laș țlocul de muncă. ici o licen ă nu este necesară! nici un permis de comer . Irice tran ac ie este posi+ilăț ț țdoar cu ajutorul notarului. Rata notarilor este criticată de sectorul imo+iliar! dar este foarte important pentru protec ia consumatorilor.ț

re ul de $în are al locuin elor noi@mț ț 2 în CBi inăuș• ;n +locuri multietajate ((-6((@m2• entru locuin e indi$iduale 0(( euro@mț 2

re ul de $în are a fondului de locuin e existent în +locurile multietajate în CBi inău >unie 2(1ț ț ș- 0)3 euro@m2.

%ursa /ursa imo+iliară P: R Q* ???.lara.md ,

Cifrele privind locuin ele 2##2-2#12țaxele pentru încBirierea locuin ei! în mediu! în CBi inău *în conformitate cu informa ia /urseiț ș ț

imo+iliare P: R Q,1 cameră 12(-16(euro@m22 camere 13(-1)( euro@m23 camere 1)(-2(( euro@m2

partamente de lux2 camere 32(-30( euro @lună *7(-)( m2 suprafa a,ț3 camere 0(-0(( euro @lună *1(( m2 suprafa a de locuit,ț

Case indi$iduale1((( - 20(( euro i mai mult@lunăș

19

http://www.lara.md/http://www.lara.md/http://www.lara.md/


20/27

;n alte ora e! pre urile sunt mult mai mici.ș ț

2.9 ?inan area privat+ a construc iei de locuin e în ,epublica "oldovaț ț ț

'inan area pri$ată a construc iei de locuin e în Repu+lica #oldo$a se +a ea ă pe +ăncileț ț țcomerciale. ;n Repu+lica #oldo$a acti$ea ă la moment 13 +ănci comerciale licen iate.ț

TAB 1' – Dum+rul institu iilor bancare din 2##2 – 2#12@1$ț

,epublica "oldova 2##2 2##$ 2##% 2##& 2##6 2##' 2##( 2##) 2#1# 2#11 2#12

Dum+rul b+ncilorcomerciale

16 16 16 10 10 16 16 10 10 10 1

%ursa /anca a ională a #oldo$eiț

Refinan area tuturor +ăncilor comerciale este +a ată pe depo itare. n procent ridicat pro$ine dinț

remiten ele emi"ran ilor. Refinan area este! de asemenea! suportată de către pro"ramele institu iilor ț ț ț țfinanciare! cum sunt /anca #ondială! /anca &uropeană de >n$esti ii! /&R=! /=C&! Corpora ia deț ț'inan are >nterna ională *C'>,! %>= ! etc. ceastă capacitate de refinan are are un impact importantț ț ț pentru a demara reformele de finan are în domeniul locuin elor! însă ele sunt tot timpul limitate! nu sunț țsustena+ile.

%ectorul +ancar i încrederea popula iei au posi+ilitate pentru îm+unătă ire! deoarece doar 1)


21/27


22/27

TAB 1)- Riscul ponderat al ratei de adec$are al capitalului +ăncilor8 A&% R>A / H%. . )3! ( 0(!00 26! 3 20!9(

17

/C H/ %> &%%/ H%. . *în proces delicBidare, 6 !21 219!(0

4n sectorul bancar= $1/&( 26/)( 2)/#' $2/#6 $#/## 2%/$# 2$/$#%ursa /anca a ională din #oldo$aț

Rata împrumuturilor totale asupra depo itelor totale este circa )7< indică posi+ilitatea deextindere a opera iunilor de creditare.ț

22


23/27

TAB 2# – ,ata de împrumuturi totale @ depo!ite totale 8 A&% R>A / H%. . 96!23 1(0!69 71!1/C H/ %> &%%/ H %. .*în proces de licBidare, 9(!)9 37 !3(

Total= ()/1( '$/$) ()/(2 (%/)# )1/$6 (6/&'%ursa /anca a ională a #oldo$eiț

onderea creditelor neperformante fa ă de creditele totale de circa 12!7< indică fie procedurițsla+e de under?ritin" i@sau o reputa ie proastă a de+itorului.ș ț

23


24/27

TAB 21- 0onderea creditelor neperformante în total credite 8 A&% R>A / H%. . 2!)( 26!( (!((/C H/ %> &%%/ H %. .*în proces de licBidare, !)6 0!96

Total= 6/$) &/$1 $/'# 16/$( 1#/'2 12/6)%ursa /anca a ională a #oldo$eiț

;n ciuda acestui procent ridicat de credite neperformante! marja netă a do+ n ii +ăncilor de !6<este satisfăcătoare comparati$ cu ratele interna ionale.ț

Creditele imo+iliare restante ale +ăncii au o pondere foarte mică în compara ie cu depo iteleț +ancare totale *1


25/27

TAB 22- 0ortofoliul de credite acordate imobiliare@construc ie i de!voltare asi urate înț șprimul rEnd cu bunuri imobiliare 8milioane de euro/" 9

Dr.d@o Banca a $1decembrie/ 2##$a $1decembrie

/ 2##&a $1decembrie

/ 2##'a $1decembrie

/ 2##)a $1decembrie

/ 2#11

1/C P#I:=IA -

GRI> =/ Q %. . 17!07 88,69 393,29 307,72 571,64

2/.C. PA>C IR> / Q%. . 126,61 160,56 448,21 347,81 451,90

3 /C P#oldindcon+an5Q %. . 20,91 34,55 196,05 237!2) 412,61/anca de &conomii %. . 1(!(2 19!(6 167!)0 346,47 377!33

0/.C. P&J>#/ - GruppoAeneto /ancaQ %. . 13!)3 52,48 262,73 309,94 462,21

6 /C P/ C %IC> : Q%. . 18,22 32!)9 6)! 1 76!2 1 2!07

7

/C P#I/> %/ C -Groupe %ociete GeneraleQ%. . 17,66 61,64 184,83 361,34 405,19

) /.C. P >/ Q %. . !6 23!3( 77!61 2 !91 2(!719 /.C. P roCredit /an5Q %. . 9!(9 6!0)1( /.C. P& &RG/ Q %. . (!(( (! 9 11! 6 13!26 0!2011 P'inCom/an5Q %. . 7!)6 1(!69 11)!2) 113!30 112!))12 /CR CBisinau %. . (!(( 6!90 7!63 12)!() 1 2!03

13 /.C. PCI#&R / Q %. . !07 )!62 9!17 1(!2) 17!9)1 /C P&uroCredit/an5Q %. . 2!6 (!3( 6!12 17!)0 19! 910 /.C. H ni$ersal+an5H %. . 16!67 1 !13 7!0) 2 !7( 72!6(

16

/CH> A&% R>A / H%. . 20,93 29!) 129! 9

17/C H/ %> &%%/ H %. .*în proces de licBidare, (!(( (!((

Total= 2(2/11 &%%/1( 2 12(/'# 2 $2(/$$ $ $#1/%' TOP 5 204,32 397,92 1 485,11 1 673,27 2 303,54

%ursa /anca a ională a #oldo$eiț

Cadrul le"al pentru acti$itatea de creditare în Repu+lica #oldo$a este la un ni$el eficient.:e"isla ia în domeniul finan ării ipotecare este pre entă.ț ț

2.).1 Bloca5ele le ale pentru creditarea afacerilor

Restric ii în acti$itatea de creditareț1. nele aspecte specifice ale dreptului imo+iliar #oldo$a

=eoarece principiul superficies solo cedit *dreptul special de proprietate pentrude $oltarea terenurilor! apar inînd altei persoane, nu se aplică! clădirile nu sunt automat oțcomponentă a +unului imo+il8 prin urmare! proprietarul terenului poate să nu fie identic c proprietarul clădirii. ;n ca ul în care o clădire este situată pe un teren! fiind în proprietatea cui$a

25


26/27

ar putea! dar nu tre+uie să fie neapărat! în proprietatea acestei persoane. =acă am+ele +unurimo+ile sunt în proprietatea acestei persoane! at t terenul cît i clădirea sunt înre"istrate peșacela i certificat de proprietate.ș

Recomandare principiul de superficie solo cedit ar tre+ui să fie introdus în mediul juridicdin #oldo$a.

2. u se acBi i ionea ă +unuri imo+ile cu +ună credin ăț ț:e"isla ia Repu+licii #oldo$a con ine o pre um ie! precum că persoanele înscrise în Re"istrulț ț ț

+unurilor imo+ile sunt considerate a fi proprietarii +unului imo+il. Cu toate acestea! această pre umț poate fi infirmată. ;n ca ul în care informa iile din Re"istrul /unurilor >mo+ile este diferită de stareațactuală! starea actuală este întotdeauna cea decisi$ă. =acă o persoană dore te să conteste $aliditatea saușexactitatea informa iilor înre"istrate! această cerere tre+uie să fie do$edită *de exemplu! în fa a uneț ținstan e,.ț

Ca re"ulă "enerală! un cumpărător care acBi i ionea ă +unuri imo+iliare de la o persoană care nuțeste proprietarul le"al nu $a de$eni proprietarul le"al al imo+ilului! cBiar dacă prima persoană a fostînre"istrată în calitate de proprietar în Re"istrul /unurilor >mo+ile.

Conform teoriei juridice predominante din Repu+lica #oldo$a! proprietarul le"itim se +ucură de protec ia a+solută a drepturilor sale de proprietate înainte de orice altă persoană care do+ nde te cu +unăț șcredin ă. rin urmare! în ca ul în care! ca urmare a acestui principiu! o astfel de persoană ar pierde titluțsău de proprietate! el are posi+ilitatea de a da în judecată Ificiul Cadastral sau statul. &ste important dere inut că! dreptul de proprietate nu este prescris i! prin urmare! proprietarul le"itim poate să- i pretindăț ș șdreptul! în orice moment.

3. ;ncrederea limitată a pu+licului în Re"istrul +unurilor imo+ileoate înre"istrările juridice i informa ia referitoare la +unul imo+il incluse în pro+ele men ionateș ț ț

mai sus a fost considerat ca fiind de încredere! dacă nu do$ede te contrariul.ș

2.).2 0erspectivele viitoare

Cetă enii moldo$eni sunt foarte e itan i de a descBide depo ite la +ănci. umai 1)< au un contț ț +ancar.

cest lucru indică faptul că mult mai multe economii ale persoanelor fi ice ar putea fi mo+ili atede +ănci să fie disponi+ile pentru împrumuturi.

ceasta este o cBestiune de de $oltare a încrederii i experien ei între client i +ancă. &steș ț șnecesară o $arietate mai mare i acces la teBnici de finan are a construc iei de locuin e. ;n multe alte ărș ț ț ț țeuropene o solu ie este un model de economisire pentru a moti$a persoanele fi ice de a economisi +ani îț +ănci pentru transformarea în continuare a economiilor în credite pentru locuin e.ț cest lucru ar tre+ui săfie efectuat de către +ănci speciali ate! de exemplu! +ăncile de economii în domeniul construc iei! pentț

a asi"ura accentul necesar la acordarea de împrumuturi pentru reno$area locuin elor i construc ia deț ș țlocuin e noi. =e asemenea! pentru asocia iile de proprietari! o solu ie ar putea fi de a depo ita taxa pentruț ț țîntre inere la o +ancă de economii în domeniul construc iilor! pentru a a$ea dreptul de a o+ ine unț ț țîmprumut pentru reno$area i îm+unătă irea eficien ei ener"etice.ș ț ț 7

7 4ousin" finance sFstems for Countries in ransition rinciples and &xamples! nited ations u+lication 2((0! p. 21ff.

26


27/27

cadrul politic si financiar in dom.locuintelor (1)

Documents