bani [i afaceri

44 Octombrie 2010 Pia]a Financiar`

„Clasa politic` prezent` a devenit mai rea decåt ciuma din secolul XIV“

Interviu realizat cu domnul Ion Lixandru CEO, Romtrailer Service SRL

Cum se descurc` omul de afaceri Lixandru în aceast`perioad` de criz` economic` prin care trece Romånia? A]iaplicat o strategie proprie pentru men]inerea [i eficientizareabusinessului?

Din punctul meu de vedere, în Romånia, nu este criz`! Mai degrab` trecem printr-o perioad` de rea[ezare. Dar putem afirma c`travers`m o perioad` de criz` politic`! In plus, avem [i o criz` deautoritate a statului romån atåt timp cåt 40% din economie estereprezentat` de banul negru. Ca urmare, nici omul de afaceri [i nicicet`]eanul onest nu mai sunt proteja]i.

Din p`cate, travers`m [i o criz` de educa]ie. Constat cu triste]efaptul c` s-a pierdut interesul pentru tot ceea ce înseamn` valoareîn cultur`, art`, economie etc. Aproape c` nu mai exist` respectpentru nimic începånd de la simplul gest de a oferi scaunul unuib`trån într-un mijloc de transport pån` la r`spunderea pentrufaptele proprii. Eu v`d cultura, civiliza]ia prin rela]iile interumanestabile cu respect atåt pentru regulile oficiale cåt [i cele specificeetniei-în cazul minorit`]ilor.

Facem parte dintre pu]inele state ale lumii care au avut unparcurs istoric sinuos [i chiar atipic uneori. De exemplu, în peri-oada anilor ’70, Romånia s-a desc`tu[at de povara URSS. Ca ur-mare, s-a înregistrat un ritm de dezvoltare alert, cu o cre[tere eco-nomic` de 10-12%. Din p`cate, dup` 1980, lucrurile au luat o alt`turnur` [i au culminat cu Revolu]ia din 1989. N-am [tiut ce s` facemcu libertatea [i nici s` p`str`m ceea ce era bun din mo[tenire! In 20de ani, doar am consumat f`r` s` realiz`m ceva cu valoaread`ugat`! În opinia mea, pentru Romånia, mai sunt 2-3 ani decotitur` economic`.

În ceea ce prive[te activitatea de business, \nainte de ’90 amlucrat în domeniul transporturilor. Dup` 1990 am dezvoltat dou`activit`]i: comer] cu mobil` [i transport rutier. In 2002 am intrat înparteneriat cu un investitor german [i am înfiin]at Camion Logisticcu un capital social v`rsat de1,3 milioane euro. Timp de trei ani aminvestit patru milioane euro [i am realizat un centru platform`pentru vehicule rutiere (trailere, camioane, plus activitate de servicede mentenan]`). Am reu[it s` ob]inem un profit de 35% [i o cifr`de afaceri de 1,7 milioane euro. De asemenea, am construit laBolintin, pe o suprafa]` de 3,5 ha, cel mai mare service de traileredin Romånia. In perspectiv` vom dezvolta o activitate de servicepe un spa]iu \nchiriat la Sibiu.

În general, \n aceast` perioad` de rea[ezare economic` ur-m`resc dezvoltarea businessului [i implementarea de capete depod pentru afacerile noastre.

Are Romånia [anse de redresare economic` [i nu numai?

Romånia se va a[eza, pentru c` dispunem de poten]ial uman [igeografic. Sunt regiuni care au o capacitate de absorb]ie mare [iacolo trebuie s` manufactur`m. De asemenea, trebuie s` neîntoarcem la tradi]ia romåneasc`. Vrem, nu vrem, dup` 20 de anide infuzie de importuri [i consum generat de reclame, romånul

simte nevoia întoarcerii la origini începånd de la påine pån` laîmbr`c`minte. Au fost aproape distruse zone cu un mare poten]ialeconomic. De exemplu, Bra[ovul-o uria[` resurs` din punct devedere tehnologic [i industrial, a fost „pus la p`månt“. In aceast`zon` am putea m`car s` valorific`m acele filoane ale tradi]ieime[te[ugului.

Un exemplu de [ans` pentru revigorarea economic` aRomåniei este Pite[tiul. Lui Constantin Stroe, oamenii din acest ora[ar trebui s`-i construiasc` statuie deoarece, acest om, a avutcapacitatea managerial` s` fac` fa]` atåt politicului cåt [i economic-

FOTOLIUL MANAGERULUI

Prenume, Nume: ION LIXANDRUData na[terii: 1959Divor]at, 3 copiiStudii: mediiFunc]ie prezent`: CEO, Romtrailer Service SRL; Administrator al altor 3 companii; Vicepre[edinte UNTRR✓ În 2005 a promovat [i schimbat dou` legi privindorganizarea traficului greu \n Bucure[ti✓ În 2006 a contribuit la schimbarea Codului Fiscal referitorla exceptarea de la plata taxei de prima \nmatricularepentru vehiculele de peste 3,5 tone✓ A participat [i particip` activ la tot ceea ce \nseamn` acti-vitate de transport: autoriza]ii CEMT, taxe pentru vehiculelerutiere, modific`ri legislative, manifesta]ii pentru impunerareformei \n transportul rutier

bani [i afaceri

45Octombrie 2010 Pia]a Financiar`

ului. Datorit` lui, SC Dacia nu s-a transformat, ca [i alte companii,într-un dezastru economic.

Un alt exemplu de succes este oferit de platforma Ford, înCraiova. Pån` acum, în acea zon`, domnea legea junglei, a interlo-pilor. Acum \ncet, dar sigur, se instaleaz` ordinea.

Din p`cate, clasa politic` din Romånia a devenit mai rea decåtciuma de prin secolul XIV. Efectele unor politici economice seri-oase, ale unor oameni serio[i, trebuie s`-[i vad` [i beneficiul. Si maitrist este faptul c`, foarte mul]i profesioni[ti care nu au dispus det`rie suficient` sau nu au vrut s`-[i asume riscuri au trebuit s` seînregimenteze politic pentru c` nu aveau [ansa s` reu[esc` altfel.

Pot afirma cu t`rie c` travers`m o perioad` lipsit` de încredereîn dezvoltarea unui business. In statele dezvoltate, cu un sistemeconomic a[ezat, se face business profitabil chiar [i în plin` strad`.Dar acolo exist` cultul respectului pentru lege începånd în primulrånd din partea statului, care la ei este cel mai corect partener debusiness.

Statul trebuie s` fie generatorul dezvolt`rii [i echilibrului. Inplus, el este garantul echilibrului de securitate, s`n`tate, educa]ieetc. Moneda este a statului!

Uita]i-v` ce se întåmpl` acum la nivel european. Nem]ii, ita-lienii, francezii au trecut la moneda unic` [i acum î[i plång monedaproprie. Englezii au fost mai fermi-nu au vrut s` cedeze [i au f`cutbine pentru c` lira sterlin` este cea mai puternic` moned`. In cazulRomåniei, din p`cate, r`ul pleac` tocmai de unde ar trebui s` vin`echilibrul, adic` de la stat. Incepånd de la returnarea TVA pån` larespectul pentru drepturile fundamentale ale cet`]enilor.

Din punctul meu de vedere, m`rirea familiei europene s-a f`cutprea repede! Romånia se afl` într-o pozi]ie de oportunitate [i nutrebuie s` rat`m întoarcerea c`tre resursele Estului. Adic`, oameniide afaceri s` caute pie]ele unde pot fi concuren]i, respectiv \n jurul

Romåniei [i c`tre Est. Ar trebui s` lu`m exemplul Austriei care, prininvesti]iile realizate dup` 1990, [i-au ref`cut imperiul, din punct devedere economic desigur, f`r` implica]iile costurilor cu educa]ia,armata etc. La råndul s`u Germania, înainte cu doi ani de crizao]elului, [i-a chemat to]i afaceri[tii [i le-a spus s` încheie contracteferme pe perioade lungi, ca s` poat` rezista economic. In alte ]`riprofesioni[tii î[i fac meseria! Noi romånii am distrus începånd cu1990 [i ce ne mai r`måsese bun. Pe ici, pe colo, au mai r`mas \ns`cå]iva dinozauri care s-au înc`p`]ånat s` reziste: Antibiotice Ia[i,Centrul de Libr`rii Bucure[ti etc.

Ce-i de f`cut?

Putem analiza principiul vaselor comunicante [i s`-l aplic`m laoameni pentru a ne îns`n`to[i neamul. Si rolul esen]ial îi revine sta-tului care trebuie s` stabileasc` reguli [i principii ale jocului.Legisla]ia, bine pus` la punct, poate elimina firmele fantom`. Deasemenea, statul ar trebui s` protejeze oamenii de afaceri romåni.

Din p`cate, \n ]ara noastr` nu exist` infrastructura necesar` pro-tej`rii businessului. Respectiv nu avem un tribunal al comer]ului,nu avem speciali[ti în drept comercial, în dreptul transporturiloretc. La råndul lor, institu]iile, asocia]iile profesionale, ar putea con-tribui substan]ial la legisla]ia adecvat` sus]inerii businessului \ngeneral. Fiecare poate crea un brand romånesc care s` ne repre-zinte peste hotare a[a cum au f`cut [i italienii cu pizza.

Nu \n ultimul rånd, o îns`n`to[ire a mediului economic romå-nesc va aduce acas` [i speciali[tii care au plecat în alte ]`ri.

În str`in`tate, oricåt de bine le-ar merge, cei care au plecat totse vor sim]i dezr`d`cina]i.

Viorica Moraru

s` atingem fundul pr`pastiei. Noi estim`mc` în acest an vor fi finalizate cel mult35.000 de locuin]e, fa]` de 61.000 în 2009sau 64.000 în 2008. Mul]i au oprit lucr`rile,le-au conservat, în speran]a c` le vor con-tinua dup` criz`“consider` ClaudiuGeorgescu Pre[edintele APMCR apreciaz`c` pia]a va sc`dea în acest an cu circa 25%,dup` declinul de 28% din 2009 [i explic`declinul prin faptul c` pia]a imobiliar` esteînc` blocat` de b`nci [i dezvoltatori, iarstatul nu a venit cu nici un stimul realpentru relansarea sectorului. In prezent seafla în diverse stadii de execu]ie 143.139imobile, fa]` de 120.570 în 2009.

Relansarea pie]ei construc]iilor depinde,în primul rånd, de deblocarea pie]ei imob-iliare. Potrivit lui Claudiu Georgescu „ie[ireadin criz` nu poate interveni decåt în mo-mentul în care b`ncile [i dezvoltatorii î[i vorasuma proiectele neperformante“.

Aceasta pentru c`, în Romånia, princi-palii investitori în construc]ii au fost specu-lan]ii, care odat` cu criza, [i-au închis toatelucr`rile, lansåndu-le drept gaj b`ncilor.

Romånia a devenit, din 2006, un ade-v`rat El Dorado al speculan]ilor imobiliari.

Mul]i juc`tori [i-au luat profiturile reali-zate pån` atunci [i au închis afacerea. Inpia]` au mai ramas doar cei care au investit

atat de mult încåt nu î[i permit exit-urile,sau cei cu planuri pe termen lung, dar carea[teapt` c` pia]a s` se relanseze.

Revenire în semestrul IICum procedezi atunci cånd scade pia]a?

Eficientizezi activitatea, spun speciali[tii!Baumix, unul dintre cei mai importan]iproduc`tori de materiale de construc]ii dinRomånia a declarat recent c` productivita-tea companiei a crescut cu 40%, datorit`, înspecial, elimin`rii costurilor nejustificate.Potrivit directorului R`zvan Bobe cea maiimportant` m`sur` a fost relocarea fabriciide la Gherla prin extinderea unit`]ii de laPloie[ti, care a permis economii la chirie,regie [i transport [i o mai bun` coordonarea proceselor.

Baumix este prezent pe pia]a din Romå-nia din 2003 [i are [ase linii de produc]ie laPloie[ti, cu o capacitate de 35.000 tonelunar.

La råndul s`u, managerul Lafarge Ci-ment Romania, Philippe Questiaux, consi-der` c` pia]a construc]iilor va reveni pecre[tere în a doua parte a acestui an, în con-di]iile în care primul semestru a fost dificil,din cauza lipsei proiectelor noi. „Potrivitstatisticilor, pia]a [i-a oprit deteriorarea înc`din trimestrul patru al anului trecut“, a

afirmat Questiaux, pre[edintele-directorgeneral al companiei.

Lafarge Ciment (Romania) este cea maiimportant` companie controlat` de produ-c`torul francez de materiale de construc]iiLafarge în Romånia, alte opera]iuni vizåndsegmentele de agregate, betoane [i gips-carton.

Questiaux a mai spus c` la revenireapie]ei vor contribui stabilizarea politic`, m`-surile luate de Executiv pentru repornireaeconomiei, începerea proiectelor mari deconstruc]ii anun]ate, dar [i atragerea defonduri europene.

Printre problemele cu care se confrunt`în prezent produc`torii de materiale deconstruc]ii se numar` infla]ia, instabilitateafinanciar` a unor clien]i [i cre[terea unorcosturi, precum cele cu energia. Potrivitreprezentan]ilor companiilor, legile dau marib`t`i de cap celor care au bani de recuperat:legea insolven]ei, spre exemplu, permiteunor firme s` î[i continue activitatea, f`r` s`pl`teasc` anumite taxe [i impozite.

În final, pia]a construc]iilor din Romåniava reveni pe cre[tere în a doua parte aacestui an, influen]at`, printre altele, dem`surile luate de autorit`]i pentru stimu-larea economiei [i începerea proiectelormari de construc]ii.

Viorica Moraru

Urmare din pag. 43