L O C U I R E C O L E C T I V A1 9 0 0 2 0 0 7

Primul imobil de raport pe structura de B.A. | Franta | 1903-1904

A U G U S T E P E R R E True Benjamin Franklin, 25bis | Paris

S+P+8

parcela 185mp => 56mp curte interioara 1ap./nivel

2 curti 1 pe fatada principala 1 curte de serviciu pe partea posterioara(lumina, ventilatie)

fatada principala = fatada nobila curtea - > inflexiune a aliniamentuluicompensata de bovindouri orientare panoramica a spatiilor principale, grupate spre strada spatiile importante grupate, simetric, in jurul livingului pereti dispusi neortogonal - > amplificaspatiul si orienteaza privirea

fatada posterioara = fatada de serviciu[scari, circulatii, spatiile umede]

electricitate, ascensor stalpii din B.A. (nemaiutilizati la cladiri de locuit) dispusi la intersectii de pereti ->fluiditate la fatada structura este mascata de placiceramice decorative

la parter biroul arhitectului la et.7 locuinta arhitectului

Primul imobil de raport pe structura de B.A. | Franta | 1903-1904

Primul imobil cu garaj subteran din Barcelona | Spania | 1906-1910

A N T O N I G A U D Icasa mila i campaspasseig de gracia, 92 | Barcelona

S+P+6

parcela de colt, intre strazi de importantadiefrita, situatie ce ar fi impus tratari diferite ale fatadelor - > blocurile de calcar sculptat formeaza o fatada ondulata, continua

2 curti

iesirile de urgenta,cosurile de fum sau ventilatiesunt disimulate de figuri alegorice care fac din acoperisul in terasa un adevarat peisaj

structura metalica, complexa, fara peretiportanti - > aspect organic al apartamentelor, farapereti drepti

aparitia primelor automobile in Barcelona -> Gaudi vrea sa integreze acest aspect in volumetrianoii sale cladiri

initial gandise accesul catre apartament in masina, pe o rampa dublaprevede un garaj subteran

solutia imbina planul inspirat de fortaretelemedievale, strapuns de 2 curti cu forma regulata, cu nevoile de de comfort si modernitate

comanditarul si-a dorit ca imobilul de raport sa fie mai sofisticat decat orice creatie de pana atunci a lui Gaudi

Primul imobil cu garaj subteran din Barcelona | Spania | 1906-1910

Locuinta muncitoreasca premisa dezvoltarii urbane | Olanda |1913 - 1920

M I C H I E L D E K L E R K spaarndammerplantsoenspaarndammerbuurt | Amsterdam

P+3+M

lot de 3 hectare 102 locuinte posta sala de intalniri pentru rezidenti

ansamblu cu elemente bine definite in jurulunei curti si gradinile sale deschise spre unadin strazile laterale

la capatul lotului posta opus postei o clopotnita, emblema civica, abstractizata la nivel de silueta; in jurul ei, peretii siacoperisurile dispuse simetric genereaza un peisajsculptural

locuintele muncitoresti motiv pentrudezvoltarea orasului arhitectura locuintelor mai putin o ideologie, maimult o cautare a expresiei plastice cu referinteformale si tehnice la traditia olandeza:

calitatea expresiva a caramizii prelucrarea manuala a lemnului simbolistica navala

locuinte pentru muncitori, in cadrul politiciide extindere urbana a primariei social-democrate din acea perioada

Locuinta muncitoreasca premisa dezvoltarii urbane | Olanda |1913 - 1920

Locuinte colective cu piscina | Franta | 1916 - 1926

H E N R I S A U V A G E rue des amiraux, 13 | Paris

S+P+7 85 locuinte parcela cu deschidere la 3 strazi

dispunere in gradene dispunerea ideala dpdval medicilor in scopul combaterii tuberculozei in mediul urban, prin cura de aer si lumina

retrageri succesive ale etajelor => -con de aer si lumina in sectiunea strazii-fiecare apartament are gradina sprestrada, pe toata lugimea celui de sub el

risc- mono-orientare a apartamentelor(spre strada)- constrange dispunerea circulatiilorverticale- adaptare foarte dificila pe parcelespeciale (de colt)-incadrare dificila in regulile legate de vecinatati

structura de B.A., mascata in fatada de paciceramice albe

orizontalitatea gradenelor si verticalitateavolumelor pentru casa scarii fac racordul volumuluila cele trei strazi volumul piramidal ramas sub gradene, la interior, adaposteste o piscina cu acoperis de sticla ( un timp a fost luata in calcul ideea amplasarii unuicinematograf ) martie 1991 monument istoric

Locuinte colective cu piscina | Franta | 1916 - 1926

aplicarea modelelor urbanistice DIRECTII DE APLICARE SI CAUTARI

ORASULCITE INDUSTRIELLE - Tony Garnier - Lyon

BAUHAUS, WERKBUND, CARTIERE EXPERIMENTALELE CORBUSIER - La ville radieuseC.I.A.M.-urile; CHARTA DE LA ATHENA

RATIONALIZAREA APARTAMENTULUI / CASEIMASINA DE LOCUIT, STANDARDELE MODERNE

MODALITATI DE CONSTRUCTIE IEFTINE SI EFICIENTE

STANDARDIZARE, INDUSTRIALIZARE

Locuirea va sta sub semnul seriei: locuinta ca produs de serie, ieftin si oferind conditii decente de viata

Studiu sistematic al locuintei, bazat pe rationalitate si pe maxima eficienta a raspunsului la necesitati stiintificidentificate.

De aici apare ideea de masina de locuit (vehiculata de Le Corbusier) si tot aici se vor declansa studiile tipologice

Notiunea de mobilare este inlocuita cu cea de echipare: domeniu in care se fac importante inventii si imbunatatiri!

Locuirea la Scoala de la BAUHAUS

Pornind de la setul de nevoi umane minimale, in concordanta cu exigentele igienice elementare ale individului, se va stabili si

- un minimum de suprafata - de echipare

sub care o locuinta nu are voie sa coboare = Locuinta pentru o existenta minimala (Ernst MAY)

O reusita de necontestat a culturii moderne(grad de confort mult ridicat fata de rezolvarile traditionale)

Problema consta in pretentia de VALABILITATE UNIVERSALA A SOLUTIILOR, deci riscul generalizarii (depersonalizarea relatiilor dintre arhitect si utilizator)

Necesitatea de-densificarii (reactie la aglomerarea orasului liberal) va duce la explodarea spatiului urban, pentru a izola in soare si vegetatie edificiile ca unitati autonome.

Urmarea: abolirea strazii,negarea teustului traditional, considerat ca anacronic

inversiune in spatiul urban intre fond si figura[ in orasul traditional, figura se decupa ca spatiu liber in fondul construitului, in timp ce, in orasul functionalist, forma este construitul care se citeste proiectat pe un spatiu liber, omogen si continuu ]

ORASULla Scoala de la BAUHAUS

Orase de locuinte sociale . Siedlung | Germania | 1925-1931

B R U N O T A U T fritz-reuter allee, 2/72 | Berlin Britz

472 case, 600 apartamente P+2+M

4 tipuri de apartamente aditie si repetitie - > efect optic monoton simonumental in acelasi timp

abstractie grafica volume clare standardizare

impozit pe proprietate funciara

organizarea ansamblului denota preocuparepentru urbanism

locuintele dispuse in forma de potcoavainca din faza de anteproiect, arata grija de a incadra armonios un mic iaz existent forma de potcoava duce cu gandul la o piata baroca, la un amfiteatru imaginar loc de socializare

intentia arhitectului ramane legata de aspiratiilesale la un oras utopic, simbol al socialismuluiadevarat. A locui acolo, este semn al modernitatii, chiar daca nu este mereu un grad mare de confort.

forma potcoavei a fost preluata ca simbol al partidului socialist german, care va folosi pozeaeriene cu acest ansamblu pentru a-si demonstrasuccesele politice

Orase de locuinte sociale . Siedlung | Germania | 1925-1931

Citadela rosie simbol proletar la scara urbana | Austria | 1927-1929

K A R L E H N karl marx hof, heiligenstadterstrasse | Viena

15 hectare 1400 apartamente P+7 1500 locuitori 80% spatii verzi

ansamblul este un monument pentru clasasociala care produce bogatia natiunii numele dupa cel mai mare teoretician al miscarii muncitoresti

dimensiunea si programul in sine fac din acestansamblu o comunitate autonoma, un oras in sine, cu infrastructura si servicii:

gara / bulevard spalatorii / piscine acoperite / gradinite / servicii medicale si sociale / biblioteca / posta / comert

ansamblul organizat in jurul unei curti [ hof ] 2 corpuri de cladire (fiecare cu o mare curte interioara) dispuse de o parte si de altaa unei piete, unite de un corp linear care stafata in fata cu gara. Acest corp este tratatmonumental, cu arce colosale care faclegatura intre piata semipublica si gara

apartamentele nu au beneficiat de o atentiespeciala in conceptie, nu este nimic inovator, nicichiar tocmai functional s-a dorit crearea unui simbol proletar la scaraurbana mai mult decat o cercetare, o evolutie a celulei de locuit

Citadela rosie simbol proletar la scara urbana | Austria | 1927-1929

Unitate de locuit | Franta | 1946-1952

L E C O R B U S I E R unite dhabitation | Marsilia

377 celule de locuit 18 niveluri

imobil autonom, detasat de contextul urban

strada comerciala hotel cluburi gradinita

oras pe verticala

suprafete ale incaperilor foarte reduse spatiu pe doua niveluri in camera de zi camere-cusete pentru copii cu posibilitateade unificare

respingere a orasului traditional conceptii legate de functiuni, igiena, circulatii

Strada interioara la doua nivele

Unitate de locuit | Franta | 1946-1952

L E C O R B U S I E R unite dhabitation | Marsilia

La etajul unei galeriiLa parter pe stradComer

Pe acoperis (grdinit) sau izolate n spatiul verde

La parter pe strad sau n fundul parcelei

Echipamente

Interioar si nchis, obscur si conditionat

Exterioar, continu, supus variatiilor de climat si nsorire

Strad

Exterior si vizibil (pilotis = stlpi)

Interior si ascuns (curti)

Spatiu liber

n centru si obscurPe fatad si n aer liber

Acces n locuint

Le Corbusieresut traditional

Unitatea de locuit de marime conforma

prin multiplicare = orasul radios

La cit radieuse este un mit. Asa cum orasele ideale ale Renasterii exprimaurefuzul ordinii urbane din orasele medievale, OrasulRadios exprima refuzul orasului: n-are nume, n-are loc este o schema.

Simplificare teoretica a spatiului urban.A avut o mare influenta - rol de model pentrugandirea urbanistica a arhitectilor de dupa Razboi: a produs indirect MARILE ANSAMBLURI

1000 de locuinte 1000 de copaci | Franta | 1955-1960

E M I L E A I L L A U D les courtillieres | Pantin

57 hectare (teren din rezerva funciara, eliberatprin declasarea unor terenuri militare) 1600 apartamente P+5 peisaj urban

forma organica a cladirii genereaza incinta bara ingusta si sinuoasa (1.5km lungime) care cuprinde apartamentele este intreruptadoar in 3 locuri delimiteaza un parc in stil englezesc, cu denivelari ale terenului organizarea interioara a apartamentelor nu pare a urma anumite reguli

fatadele pereti portanti - > goluri de dimensiuni reduse

vedere spre parc sau spre oras circulatiile verticale si incaperile umede sunt luminate natural

parcarile amplasate in spatele cladrii => apropie foarte tare apartamentele de spatiul verde

ca si contragreutate in apropiere suntprevazute turnuri de locuinte

3 apartamente/ nivel, dispuse in jurul caseiscarii - > fiecare are 3 orientari diferite

ansamblul arata ca, intr-o perioada a mariloransambluri, se poate concepe si urbanism pentruviata privata, iar odata respectate principiilefunctionalismului (igiena, economie) se poate locuipoetic

1000 de locuinte 1000 de copaci | Franta | 1955-1960

Manastirea Theleme a locuirii colective | Elvetia | 1955-1961

A T E L I E R 5 siedlung halen, herrenschwanden | Halen

teren in panta 16% inclinatie 81 apartamente

ansamblul isi propune puna in echilibru viata de familie locuirea colectiva conservarea mediului natural

locuinte cuplate, cu fundatie si acoperis comune orientate N-S dispuse ortogonal adaptate la panta terenului unite de o retea de alei ce conduc spre o piata amplasata strategic in cadrulansamblului

2 locuinte tip trama de 4 sau 5 m : 3 niveluri beton aparent intrarea la nivelul (intermediar) al camerei de zi, pe langa o mica gradina catrecare da bucataria

ansamblu ce da dimensiune colectiva locuiriiindividuale

locatarii sunt co-proprietari: cai de acces padure spatii verzi amenajate piscina / spalatorie / securitate mini-statie de benzina

Manastirea Theleme a locuirii colective | Elvetia | 1955-1961

modul casa sat | Danemarca | 1956-1958

J O R N U T Z O N kingo village | Elsinore (Helsingor)

63 apartamente module de 15/15m

locuinte sociale module cuplate dispuse in panglica ce isi ia forma dupatopografia terenului, astfel incat sa beneficiezede cea mai favorabila orientare in functie de insorire

modulul 15/15m delimitat de pereti incaperile dispuse pe 2 laturi are un patio orientat catre un iaz cu stuf locuinta se poate extinde in interiorulperetilor fara a altera unitatea ansamblului

modulul = zoom pe 3 niveluri unitate de constructie caramida -> aditie -> unitate de familie casa -> aditie -> com-unitate

ca surse de inspiratie: hutong [ China ] culoar, alee, spatiu liberintre aglomerari de case locuintele vernaculare de lut din Maroc

modul casa sat | Danemarca | 1956-1958

Zgarie - nori nr.1 - Primul imobil turn de locuit din Paris | Franta | 1958-1960

E D O U A R D A L B E R True croulebarbe | Paris

21 etaje 61m inaltime 620 mp / etaj curent

structura aparenta > retea delicata ceestompeaza diferenta intre structura si coaja si oferao relationare fluida intre habitat si mediu

tuburi de metal asamblate si umplute cu beton panouri metalice si vitraje retrase

sistem structural care permite compartimentarinestandardizate => flexibilitate un principiu nou pentru locuire

apartamentele se pot organiza in jurul unuinucleu care contine lift, scara, ghene

terasa 14 solarii amplasarea blocului profita de diferentele de niveldintre cele doua strazi catre care este orientat

catre strada mai joasa cladirea esteretrasa, lasand in fata o gradina si un corpcare face racordul la aliniament catre strada mai inalta nivelul strazii se prelungeste la nivelul 6 al cladirii => terasa-belvedere

terasa-belvedere => 2 cladiri suprapuse, unite prinreteaua generata de structura aparenta

cladirea 1 pana la et.6 soclul mono-orientata cladirea 2 de la et.6 in sus volum liber, cu 4 fatade; ofera aer, lumina, liniste, priveliste

Zgarie - nori nr.1 - Primul imobil turn de locuit din Paris | Franta | 1958-1960

E D O U A R D A L B E R True croulebarbe | Paris

21 etaje 61m inaltime 620 mp / etaj curent

structura aparenta > retea delicata ceestompeaza diferenta intre structura si coaja si oferao relationare fluida intre habitat si mediu

tuburi de metal asamblate si umplute cu beton panouri metalice si vitraje retrase

sistem structural care permite compartimentarinestandardizate => flexibilitate un principiu nou pentru locuire

apartamentele se pot organiza in jurul unuinucleu care contine lift, scara, ghene

terasa 14 solarii amplasarea blocului profita de diferentele de niveldintre cele doua strazi catre care este orientat

catre strada mai joasa cladirea esteretrasa, lasand in fata o gradina si un corpcare face racordul la aliniament catre strada mai inalta nivelul strazii se prelungeste la nivelul 6 al cladirii => terasa-belvedere

terasa-belvedere => 2 cladiri suprapuse, unite prinreteaua generata de structura aparenta

cladirea 1 pana la et.6 soclul mono-orientata cladirea 2 de la et.6 in sus volum liber, cu 4 fatade; ofera aer, lumina, liniste, priveliste

Turnurile albe | Spania| 1961-1968

FRANCISCO JAVIER SAENZ DE OIZAtorres blancas, avenida de america | Madrid

21 etaje 4 tipuri de apartamente

90mp | 120mp | 212mp | 395mp-duplex dispuse in jurul nodurilor de circulatie verticala

aglomerare cuiburi de randunica gradini suspendate imobile-vila organizare arborescenta experimente futuristeale metabolistilor japonezi

ultimele 2 etaje servicii bar restaurant piscina spatii comune (nucleu social)

baza blocul pare a fi prins radacini si in acelasitimp rasare dintr-un crater format de gradeneplantate care acopera parcarea subterana

arhitectura locuintelor la nivel de urbanism

arhitectul a locuit intr-un apartament din acestimobil pana la sfarsitul vietii, in 2000

Turnurile albe | Spania| 1961-1968

GEORGES CANDILIS | ALEXIS JOSIC | SHADRACH WOODSville nouvelle de toulouse le mirail | Toulouse

un nou oras la 5km de Toulouse 100.000 locuitori peisaj natural, agricol; castele

strazi-pod la etajele 5, 9, 12

proiectul a fost conceput pornind de la premisaunei societati care se vrea urbana, mobila, cu comportament asociativ

s-a dorit a fi o alternativa pozitiva la izolarea sidezolarea Unitatii de Locuit a lui LeCorbusier, sadea sens locului si sa creeze conexiuni

strazi pietonale suspendate

ansamblul este o experienta nereusita

Societate urbana (?)| Franta | 1961-1971

GEORGES CANDILIS | ALEXIS JOSIC | SHADRACH WOODSville nouvelle de toulouse le mirail | Toulouse

Societate urbana (?)| Franta | 1961-1971

| |

proiectul a fost conceput ca o reactie la zonificarea functionala din principiile pentru Ville Radieuse sau Carta de la Atena

structura deschisa, ce nu face neaparatlegatura cu vechiul tesut legatura intre tesut si locuire prin spatii de legatura

ansamblul amplifica foarte tare spatiile de relationare

strazile interioare zona de contact dintre locuinta si strada densitatea si varietatea functiunilor

ALISON & PETER SMITHSONgolden lane, robin ood gardens | Londra

Utopie urbana | Franta | 1961-1971

ALISON & PETER SMITHSONgolden lane, robin ood gardens | Londra

Neorationalism | Italia | 1967-1974

A L D O R O S S Igallaratese 2, bloc D, via Enrico Falck | Milano

Rossi vede orasul ca pe o structura spatialaconstruita colectiv intr-un timp cumulat, mai degrabadecat ca pe un sistem functional sau fenomenorganic in constanta reinnoire => intoarcere la tipologii arhitecturale siurbane, urmata de interpretari succesive, lucruesential pentru a restructura cultura arhitecturala, pentru a da sens noilor creatii, inscriindu-le intr-ocontinuitate a istoriei

elementul structurant o pasarela aluzie la galeriile traditonale din Lombardia, dar si la cursivadin ce in ce mai prezenta in imobilele conteporane

un portic de beton aparent adapostesteactivitati comerciale (aluzie la tipologia Evului Mediu)

imobilul reuneste elemente de vocabularconstructiv si urban, tinand cont de dimensiunisi relatiile dintre ele

ferestrele patrate, minimale, identice pentrutoate apartamentele

apartamentele pot fi reconfigurate

imobilul este o piesa dintr-un complex rezidentialde la periferia orasului

Neorationalism | Italia | 1967-1974

A L D O R O S S Igallaratese 2, bloc D, via Enrico Falck | Milano

Utopia marii dimensiuni | Italia | 1972-1982

M A R I O F I O R E N T I N O via portuense, casetta matei | Roma

9 etaje 1202 apartamente 6500 locuitori 1 km lungime

fragment dintr-un proiect-manifest de orasdirectional o megastructura tentacularatraversata de autostrazi ar fi trebuit sa functioneze ca un cartier in sine

sa inglobeze locuinte si serviciile lorcomune tehnici avansate de prefabricare

circulatiile dispuse central la etajul 4 o galerie ce ar fi trebuit saadaposteasca o strada comerciala apartamente cu suprafete generoase, bucatariifrumoase, vedere spre campie

reper de saracie si declin

imobilul este o piesa dintr-un complex rezidentialde la periferia orasului

Utopia marii dimensiuni | Italia | 1972-1982

M A R I O F I O R E N T I N O via portuense, casetta matei | Roma

Dezvoltare durabila | Portugalia | 1977-1996

A L V A R O S I Z A cartier malagueira | Evora

1200 unitati de locuit P+1 repartizare pe zone dense si cu inaltime redusa protejarea unei zone verzi de-a lungul unui curs de apa

low rise - high density case cu patio , acoperis terasa

pastrarea caracterului local si experimentarea de noi solutii pentru locuire - > LECTURA ATENTA A SITULUI

caracteristicile peisajului (dealuri, padure, livada de portocali) constructii existente (cartiere de locuinteilegal construite, comert, rezervoare de apa, mori vechi etc.) obiceiuri de parcurgere a zonei intre acesteobiective

influenteaza noile infrastructuri apeduct

Dezvoltare durabila | Portugalia | 1977-1996

A L V A R O S I Z A cartier malagueira | Evora

Nemausus experiment | Franta | 1985-1988

JEAN NOUVEL & JEAN-MARC IBOS avenue du general leclerc | Nimes

114 apartamente / 17 tipuri apartamente pe 1, 2 sau chiar 3 niveluri 2 corpuri ed lungimi diferite apartamente cu pana la 50% mai mari decat in tema, respectand bugetul

structura simpla pereti de B.A. si stalpi fundatii minime locurile de parcare-intre stalpi, semi-ingropate - > pastrarea platanilor existenti

deturnarea materialelor folosite in mod curent la constructiile industriale

tabla ondulata de Al pe fatade otel galvanizat scari, balustrada, parasolareorizontale usi de inox pliabile pentru acces pe terase

N cursive, in consola, pentru acces in locuinte S terase, in consola, pentru locuinte

baile luminate peretii de beton interventii ale artistilor => obligatialocatarilor de a nu interveni asupra peretilor

Nemausus experiment | Franta | 1985-1988

a II-a generatie a arhitecturii urbane | Franta | 1990-1993

P H I L I P P E G A Z E A U rue de lourcq, nr. 46 | Paris

26 apartamente

indepartare de principiile modernismului intelegere mai libera si mai dinamica a contextualismului

a II-a generatie a arhitecturii urbane | Franta | 1990-1993

P H I L I P P E G A Z E A U rue de lourcq, nr. 46 | Paris

Modul, incinta | Belgia | 1993-1998

NEUTELINGS & RIEDIJK hollainhof, brusselsepoortstraat | Gand

120 apartamente

2 benzi paralele intre ele gradina publica pe a III-a latura o cresa

o alee face legatura intre locuinte si cresa, intre gradina si strada

apartamentele sunt dispuse in volume egale, separate de scarile de acces fiecare apartament este divizat in 16 unitati din care se compun incaperile

dormitor sau terasa =1 unitate camera de zi = 2 unitati incaperile umede si circulatiile=1-2 unitati

sistemul permite combinatii intre orientare (spre strada, gradina sau rau) tipul de apartament (2-4 camere) etaj

fiecare apartament are fie o gradina ce da sprecurtea publica, fie o terasa generoasa pe acoperis

nevoia de urban si densitate dorinta de liniste si natura cererea de planuri variate

NEUTELINGS & RIEDIJK hollainhof, brusselsepoortstraat | Gand

Modul, incinta | Belgia | 1993-1998

Re-tesere | Franta | 1996-2000

HERZOG & DE MEURONrue des suises, nr. 17/19 | Paris

57 apartamente parcari la subsol P + 5 + 6r la strada P + 2 in curte

nu incearca sa reconstruiasca acea continuitatefizica a orasului apeland la mimetism contextual

autonomia fragmentului de arhitectura in raport cu ansamblul

detasarea formei de functiune

dinamsim intr-un context rigid, static

HERZOG & DE MEURONrue des suises | Paris

Re-tesere | Franta | 1996-2000

Extindere. Reconfigurare functionala a orasului | Olanda | 1995-2003

MVRDVsilodam , westerdoksdijk | Amsterdam

10 niveluri 142 apartamente (de inchiriat sau de cumparat) birouri, actvitati comerciale, zone publice

accesibilitate si pe apa

cartiere se observa in volum printexturi/ferestre diferite

4-8 case strazi interioare (lumina de la fatada saude la acoperis)

container locuit

UNITE DHABITATION ?

Extindere. Reconfigurare functionala a orasului | Olanda | 1995-2003

MVRDVsilodam , westerdoksdijk | Amsterdam