c2.1 locuinta orasului preindustrial

privire rapida asupra evolutiei locuintei urbane anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectura Locuire Oras cursul 2


va reamintesc: LOCUIREA ca fenomen de viata si functiune a edificarii: - situare umana, relativ stabila, intr-un mediu natural si amenajat, destinat satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale

individului si societatilor umane (dupa AM. Zahariade, Elemente de fundamentare a conceptului de habitat) - conditionarea unui loc (spatiu, teritoriu - prin extindere) prin ocuparea, folosirea, amenajarea lui de catre o colectivitate

(in extremis - de catre om), in concordanta cu modul de viata, dezvoltarea socio-economica, organizarea politica a acesteia, si intr-un anumit raport cu mediul natural, in contextul unui continuu proces de interventie asupra spatiului (dupa A. Sandu, Termeni de arhitectura si urbanism).

ORASUL: Un sistem coagulat in timp, care reflecta un mod de locuire al unei colectivitati; o forma sociala care are dimensiuni proprii si care se inscrie intr-un spatiu imediat palpabil format din si carcaterizat prin tesutul urban:un sistem de strazi si spatii publice, monumente si alte echipamente urbane, care se evidentiaza din masa locuintelor, transpus la nivel morfologic in reteaua de drumuri, decupajul funciar (parcelar), construitul.

LOCUINTA: acel organism arhitectural care asigura protectia si dezvoltarea individului la nivel familial/grup domestic si favorizeaza legaturile acestuia cu ansamblul societatii umane (M.Caffe, Note de curs). Trebuie vazuta nu ca o coaja, ci ca o membrana osmotica, ca acea inchidere care se deschide(Noica, Locuinte pentru om si izotopii lui). Problematica locuintei cuprinde doua aspecte complementare, de egala importanta: locuinta in sine: distributia interioara, modul de configurare si folosire a incaperilor si relatiile dintre ele, modul de grupare a unitatilor locative in unitati cu un grad mai mare de complexitate - tipologia de locuire = locuintelor in legatura cu practicile de locuire). relatia locuintei cu orasul: surprinde relatiile complexe pe care locuinta le intretine cu organismul urban, de la cele functionale la cele formale, de la cele imediate, de vecinatatea, la cele cu locul de munca si cu polii de interes urban.

Arhitectura Locuire Oras


va reamintesc: VECINATATEA IMEDIATA : locuinta in sine si relatia cu restul asezarii/orasului functioneaza intr-o strinsa interdependenta functionala si formala, articulindu-se pe o zona de intersectie (intre arhitectura si urbanism); se refera la modul in care, prin grupare, locuintele formeaza o prima veriga, poate veriga elementara, a retelei combinatorii a orasului si, totodata, si cadrul in care se desfasoara practicile cotidiene de locuire impeuna cu ceilalti. Locul in care construitul si traitul se intersecteaza la un nivel urban elementar, domeniu direct legat de modul de conformare al locuintei, si care face obiectul unei perspective domestice asupra oasului (Castex si Panerai, De lillot a la barre). PERSPECTIVA DOMESTICA ASUPRA ORASULUI: nivelul in care se poate pune in evidenta relatia formal-functionala a locuintei cu exteriorul sau imediat, reprezentind astfel primul nivel de integrare a locuintei in oras, asa cum familia reprezinta primul nivel de integrare a individului in societate .

UN SPATIU INTRE: spatii intermediare, spatii de tranzitie, spatii semi-colective, prelungiri ale locuintei Spatii ale relatiilor dialectice dintre teritoriul public si cel privat: se pot referi la trecerea de la unul la altul, la perceptia prin cele cinci simturi, la relatiile sociale, la spatii formalizate care se interpun ca forme de reprezentare sau de tampon intre rezidenta/locuinta si spatiul public. O INTERFATA intre domenii antagoniste, dar caracteristice orasului: public/privat, individual/colectiv, nauntru/nafara, arhitectura locuintei/urbanism... care par sa fie o necesitate in proiectarea locuintei/locuirii

Arhitectura Locuire Oras


ce urmarim? Urmarim in mod special evolutia locuirii urbane din perspectiva domestica:

modul in care locuinta banala se aglutineaza dupa un mod de viata specific al comunitatii/comunitatilor si da nastere att unot tipuri specifice ct si orasului/asezarii.

CEVA IMPOSIBIL CHIAR SI NUMAI PENTRU ZONA EUROPEANA! Din marea diversitate a acestei evolutii,

VOM SELECTA CITEVA TIPURI / MOMENTE care sunt mai semnificative pentru a putea intelege (1) ce a insemnat gandirea moderna a locuintei urbane si ratiunile ei

(2) cum s-a configurat locuirea/locuinta urbana in Romania.


Exista totdeauna o logica de grupare a locuintelor intre ele: modul de viata specific (totalitatea aspectelor culturale, materiale, spirituale, sociale care caracterizeaza un grup uman inchegat )

Asa se cladeste orasul din perspectiva domestica


orasul antic

Mohendjo-Daro (India, mileniul III en)


orasul antic

Zona Mesopotamiana (mileniul III en)


grecia antica megaron, oikos / , demo / (

toate aceste cuvinte, , , , , care nsemnau eu locuiesc nseamna si eu construiesc casa; toate, cu vremea, devin cuvinte pentru eu sunt.


grecia antica polis /i (comunitate de cetateni liberi /polites si autonomi)!


grecia antica


roma antica domus insula vila (urbana, rustica) orasul, civis, civitas (conditia de cetatenie: concetatenie)


roma antica

domus locuinta patriciana


roma antica

domus-ul: ca locuinta patricina, va evolua in PALAT


roma antica

se va relua, sub forma blocului / locuinta plurifamiliala, in perioada moderna

insula romana insula-ae: locuinta colectiva/plurifamiliala, dezvoltata pe inaltime (cca.30m, echivalent P+9); Augustus le limiteaza inaltimea la 21m, printr-un edict imperial. Dupa R.Patrulius, Locuinta in timp si spatiu, in Roma Antica existau 1782 de domusuri si 46 290 de insulae. S = 300-400mp la sol; cca. 150-170 apartamente; 500-600 de persoane


roma antica vila urbana:

ansamblu complex, situat in afara orasului, compus din locuinta, gradina si alte amenitati, gandit pentru a oferi o locuire rafinata, culturala, pentru a oferi si departe de oras calitatea de urbanitate pe care o oferea orasul

vila rustica: are totdeauna si functiune de exploatare agricola (dupa starea proprietarului poate include si o vila urbana sau nu)

Vila Adriana - 120 ha (118-138 d.Ch.)


roma antica vila urbana: un microcosmos urban inafara orasului, ideal al locuirii individuale, dispare; se reia peste o mie de ani cu acelasi sens si va cunoaste apoi o lunga posteriate, in oras si in afara lui, sub forme mai democratizate,

Vila Adriana - 120 ha (118-138 d.Ch.)


roma antica domus-ul: va evolua in PALAT

insula: se va relua, sub forma locuintei plurifamiliale / blocul, in perioada moderna, intr-un moment de similara aglomerare

vila urbana: ideal al locuirii individuale, dispare; se reia peste o mie de ani cu acelasi sens si va cunoaste apoi o lunga posteriate, in oras si in afara lui, si sub

forme mai democratizate, vila rustica: isi va continua existenta ca exploatare agricola; multe vor

constitui nuclee ale unor orase actuale


lumea postromana Lumea s-a golit dupa romani!

vila rustica: isi va continua existenta ca exploatare agricola; multe vor constitui nuclee ale unor orase actuale ville, cuvntul care desemneaza orasul n franceza vine de la vila spre deosebire de cit care vine de la civitas (reuniuna con-cetatenilor care sunt esenta statului)


lumea postromana laboratorul unui nou tip de locuire urbana


lumea postromana o lume razboinica - locuirea fortificata


lumea postromana


evul mediu elanul urban al sec XI-XII: burgul central european din latinescul burgus (loc fortificat) burg: in germana castel, loc fortificat


evul mediu burgul central european orase fortificate (sensul primitiv), adapostind adesea o populatie de mestesugari si negustori: constituie nucleul burgheziei (burgenses, termen curent n sec XIII). un alt sens al comunitatii urbane: breslele/confreriile/etc.


evul mediu locuinta mestesugareasca


evul mediu ordinea medievala: ordinea/egalitatea crestina pe stari


evul mediu ordinea/egalitatea crestina pe stari unitatea in diversitate


renasterea omul iese din rand


renasterea viata devine mai diversa si mai colorata

tipologia palazzo-ului renascentist


renasterea noile principii care se aplica cladirilor se aplica si asupra orasului; spatiul urban capata o noua importanta


dupa renastere o1. noua atitudine fata de spatiul public, presiunea

schimbarilor orasului asupra locuintei se opreste la nivelul fatadei;

o2. la nivelul locuintei: tipurile cristalizate in perioada medievala sunt foarte persistente; interiorul se schimba foarte putin, ingloband chestiuni legate de confort (si, mai putin, de dispozitie interioara), experimentate initial in locuinta privilegiata.


evolutia burgului central european schema ipotetica (dupa Gruber)


presiunea orasului noua estetica a spatiului public

corespunde n mare si trecerii la locuinta din materiale mai durabile

Pietele regale / Paris: place Vendome -sec 17, place des Vosges, sec. 16

alta imagine urbana: alte tipuri de lotizari


presiunea orasului

Place Dauphine, Paris, sec. 16-17


locuinta banala


in zorii secolului xix


in acest timp


bucurestiul?

un oras balcanic 1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA


PANA LA PERIOADA MODERNA bucurestiul post-bizantin

un oras balcanic 1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA


Potrivit cutumei, orasul apartine domnitorului si primeste din partea acestuia privilegiul de autonomie administrativa. Puterea centrala e mare, iar cea a boierilor e in crestere cam din sec XVII. Astfel, autoritatea municipala este destul de redusa si cu prerogative limitate.

PRINCIPIILE GENERATOARE ALE DEZVOLTARII ORASULUI Axele generatoare Centrul: politic si religios Absenta fortificatiilor Regimul juridic al trenului (Fondul juridic general)

BUCURESTIUL BALCANIC


Mahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de boieri. Aceasta reflecta cateva aspecte definitorii pentru structura sociala si administrativa a orasului :

1. O organizare de tip corporatist functiona, chiar daca primele atestari documentare de bresle dateaza numai din 1641. 2. Terenurile apartineau marilor boieri si bisericilor/manastirilor. Prezenta marii proprietati private se va schimba treptat, dar va persista pana in perioada interbelica. 3. Rolul bisericii in organizarea sociala este definitoriu: parohii.

Parohia = gropare comunitara relativ unitara in jurul unei biserici, care ii da numele, o identifica, si marcheaza si silueta orasului.

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii.

BUCURESTIUL BALCANIC PERSPECTIVA DOMESTICA: Organizarea pe cartiere mahalale - si parohii


Mahalalele poarta nume de meserii, de

biserici, de boieri.

O organizare de tip corporatist functiona,

chiar daca primele atestari documentare

de bresle dateaza numai din 1641.

Uneori, mahalaua coincide cu parohia,

alteori, o mahala poate cuprinde mai multe

parohii.

Parohia = grupare comunitara relativ

unitara in jurul unei biserici, care ii da

numele, o identifica, si marcheaza si silueta

orasului.


1250 - 1400 1400 - 1450


Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii.


1400 - 1450 1650 - 1750



1750 1850

PERSPECTIVA DOMESTICA: Organizarea pe cartiere mahalale - si parohii


BUCURESTIUL BALCANIC Diferenta minima dintre tesutul major si cel minor


VIATA COLORATA A ORASULUI-BALCANIC amestec multietnic, colorat, plin de contraste, relativ repartizat pe mahalale/parohii

spatiul public, desi dezordonat, e populat, galagios, activ activitatile agricole ocupa un rol important


LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC 1. locuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax:

- locuintele boierilor, mari conace, adesea inconjurate de ziduri, - locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi

2. locuinte mestesugaresti insiruite: in zona Lipscani = centrul comercial

3. hanurile erau si locuinte de raport

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens si rapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -, proces in care influenta franceza va juca un rol determinant. Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si in arhitectura si transformarea orasului.


LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC Cu exceptia unei zone unde se aduna toti negustorii si care este construita dupa modelul german, restul orasului are aspectul unui sat. (din memoriile unui calator strain din sec al XVIII-lea)


LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC locuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax:

- locuintele boierilor, mari conace, - locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi

locuinte mestesugaresti insiruite: in zona Lipscani = centrul comercial

hanurile erau si locuinte de raport in 1859: 122 000 locuitori, 16 232 case din care: 58 cu 3 caturi si 1.327 cu 2 caturi


LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19

Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente

(la inceput la nivel epidermic / fatade)


Spre 1830 orasul avea: supraf: 3000ha 60.000 locuitori. (53.888 de rezidenti, 10.000 provinciali, 1.044 straini)

Viena avea, in sec. al XVIII-lea, 1800 ha la 200.000 locuitori, deci o densitate dubla.

Este cel mai mare oras din sud-estul european Atena are in 1836 - 14.000 de locuitori, Belgradul, 12.900 in 1838.

Foarte putin dens: in 1859 - 122000 de locuitori

Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un oras atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.



in zorii secolului xxi regula dezvoltarii se schimba

c2.1 locuinta orasului preindustrial

Documents