c2 mf-gr cu zabrele (1)

8
GRINZI CU ZĂBRELE STATIC NEDETERMINATE 1.Stabilirea gradului de nedeterminare static Sunt structuri cu zăbrele cu noduri articulate care prezintă un număr mare de legături la teren şi/s-au interioare faţă de minimum necesar pentru a avea asigurată fixarea la teren şi invariabilitatea geometrică. În cazul structurilor cu zăbrele cu noduri articulate se disting trei tipuri de ndeterminări: A. Structuri cu zăbrele cu noduri articulate nedeterminate exterior. Sunt structuri care prezintă un număr mare de legături faţă de minimum necesar asigurării fixării la teren: Fig. 1.72 B. Nedeterminarea interioară când structura prezintă un număr mare de baze faţă de minimum necesar asigurării invariabilităţii geometrice: Fig. 1.73 C. Nedeterminarea mixtă, când structura prezintă atât legături la teren şi bare suplimentare cât şi minimum necesar pentru a avea asigurată invariabilitatea geometrică şi fixarea la teren: Fig. 1.74 2. S.B. şi necunoscutele metodei S.B. este o structură cu zăbrele cu noduri articulate static determinată obţinută prin suprimarea fie a reazemelor suplimentare, fie a barelor suplimentare, fie a reazemelor cât şi a barelor suplimentare, alegerea S.B. depinzând de tipul de nedeterminare. Necunoscutele problemei vor fi reacţiunile şi/s-au eforturile axiale din reazemele şi barele suprimate şi care necunoscute se notează cu i X . Astfel, în cazul structurilor nedeterminate de tipul 1, S.B. se obţine prin suprimarea rezemelor suplimentare: Fig. 1.75

Upload: madalina-enache

Post on 09-Sep-2015

12 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

ii foarte explicita

TRANSCRIPT

  • GRINZI CU ZBRELE STATIC NEDETERMINATE1.Stabilirea gradului de nedeterminare static

    Sunt structuri cu zbrele cu noduri articulate care prezint un numr mare de legturi la teren i/s-au interioare fa de minimum necesar pentru a avea asigurat fixarea la teren i invariabilitatea geometric. n cazul structurilor cu zbrele cu noduri articulate se disting trei tipuri de ndeterminri:

    A. Structuri cu zbrele cu noduri articulate nedeterminate exterior. Sunt structuri care prezint un numr mare de legturi fa de minimum necesar asigurrii fixrii la teren:

    Fig. 1.72

    B. Nedeterminarea interioar cnd structura prezint un numr mare de baze fa de minimum necesar asigurrii invariabilitii geometrice:

    Fig. 1.73

    C. Nedeterminarea mixt, cnd structura prezint att legturi la teren i bare suplimentare ct i minimum necesar pentru a avea asigurat invariabilitatea geometric i fixarea la teren:

    Fig. 1.74

    2. S.B. i necunoscutele metodeiS.B. este o structur cu zbrele cu noduri articulate static determinat

    obinut prin suprimarea fie a reazemelor suplimentare, fie a barelor suplimentare, fie a reazemelor ct i a barelor suplimentare, alegerea S.B. depinznd de tipul de nedeterminare.

    Necunoscutele problemei vor fi reaciunile i/s-au eforturile axiale din reazemele i barele suprimate i care necunoscute se noteaz cu iX .

    Astfel, n cazul structurilor nedeterminate de tipul 1, S.B. se obine prin suprimarea rezemelor suplimentare:

    Fig. 1.75

  • n cazul structurilor de tip 2, S.B. se obine suprimnd bara suplimentar:

    Fig. 1.76

    n cazul structurilor de tip 3 S.B. se obine suprimnd att reazemul ct i o bar suplimentar:

    Fig. 1.77

    3. Alctuirea ecuaiilor de condiii sau compatibilitateEcuaiile de condiii sau de compatibilitate exprim faptul c S.B. static

    determinat trebuie s aib aceeai comportare n ceea ce privete deplasrile ca i structura static nedeterminat.

    A. Structuri cu nedeterminare exterioarO ecuaie i de compatibiliate exprim condiia ca deplasarea absolut n

    S.B. pe direcia necunoscut iX produs de toate necunoscutele i forele

    exterioare s fie egal cu zero. Forma general: 01

    ipj

    sn

    jij X (1.41)

    B. Structuri cu nedeterminare interioarO ecuaie i de compatibiliate exprim condiia ca deplasarea relativ n

    S.B. pe direcia necunoscut iX produs de toate necunoscutele i de ncrcrile exterioare s fie egal cu deformaia barei suprimate i are forma general:

    rqipj

    sn

    jij lX

    1(1.42)

    Deformaia unei bare supuse unui efort axial este:

    rqi

    rq

    rqrq

    rq EAX

    EA

    Nl

    (1.43), i

    rqipj

    sn

    jij XEA

    X

    1

    (1.44)

    C. Nedeterminarea mixt:Pentru necunoscutele iX reaciuni, ecuaiile de condiii sunt de tipul 1, iar

    pentru necunoscutele iX eforturi din bare, ecuaiile de condiii sunt de tipul 2.

  • 4. Semnificaia coeficienilorSe disting dou grupe de coeficieni:A. Coeficieni principali de tipul iiExprim condiia ca deplasarea absolut ( iX reaciune) sau relativ iX

    efort) n S.B. produs pe direcia necunoscutelor iX de o for egal cu 1 (unu) aplicat pe direcia necunoscutelor iX .

    Se determin cu Mohr-Maxwell particularizat pentru structuri cu zbrele

    cu noduri articulate:EA

    NN jiii

    (1.45), n care: Ni sunt forele axiale din barele

    S.B. produse de o for egal cu 1 (unu) aplicat pe direcia necunoscutelor iX . Cele dou fore axiale sunt identice (formal); sunt lungimile barelor structurii; EA reprezint rigiditile axiale ale barelor; se refer la toate elementele S.B.

    B. Coeficieni laterali ijReprezint deplasarea n S.B. pe direcia necunoscutelor iX produs de o

    fora egal cu 1 (unu), aplicat pe direcia necunoscutelor jX i se determin cu

    relaia: jijiijij EANN

    EA

    NN (1.46) i avnd n vedere c produsul

    este comutativ, iar forele axiale jN i iN (produse de o fora real sau virtual egal cu 1 (unu), aplicat pe direcia jX ) sunt formal identice.

    Matricea coeficienilor este o matrice simetric.

    5. Semnificaia i calculul termenilor liberiUn termen liber ip reprezint deplasarea absolut ( iX -reaciune) sau

    relativ ( iX - for axial) n S.B. pe direcia necunoscutei iX produs de forele

    exterioare date i se determin cu relaia: EA

    NN ipip

    (1.47), n care pNsunt forele axiale din barele S.B. produse de forele exterioare date.

    6. S.B. ncrcat cu forele exterioare datePractic, pentru calculul coeficienilor i a termenilor liberi se procedeaz

    astfel:- Se ncarc succesiv S.B. cu fore egale cu 1 (unu sau unu barat) (1) pe

    direcia fiecrei necunoscute iX n parte i cu forele exterioare date i se determin forele axiale corespunztoare ii NN respectiv pN .

    - Particulariznd relaiile (1.41), (1.42), (1.43) se determin coeficienii i termenii liberi.

    - Calculul se conduce tabelar.

  • - Dup calculul coeficienilor i a termenilor liberi, se nlocuiesc valorile respective n sisteme de ecuaii de condiii care se rezolv cu obligaia verificrii soluiilor.

    - Forele axiale finale din barele structurii reale static nedeterminate se determin aplicnd principiul suprapunerii efectelor i innd seama de comportarea liniar-elastic a structurii (proporionalitatea dintre forele axiale din bare i ncrcrile care le produc).

    - Astfel fora axial final dintr-o bar se determin cu relaia:

    i

    sn

    iip

    fc XNNN

    1 (1.48)

    7. APLICAIES se determine eforturile din barele grinzii cu zbrele static nedeterminat

    ( 045 ).

    Fig. 1.78

    A. Stabilirea gradului de nedeterminare static: 2621021122Nbrns

    B. Stabilirea S.B. static determinat i scrierea ecuaiilor de condiie:

    Fig. 1.79

    - se suprim reazemul suplimentar i bara suplimentar necunoscutele X1, X2, scriindu-se ecuaiile de condiie:

    n

    jipjij

    n

    ii

    qripjij

    X

    XEA

    X

    1

    1

    0

    , n care qr este

    lungimea barei suprimate:

    22222121

    1212111

    822

    0

    22X

    EA

    .XX

    XX

    p

    p

    qrinzii

    C. Calculul coeficienilor se realizeaz cu relaiile:

    EANN ii

    ii , EANN

    EA

    NN jiijjiij

  • D. Calculul termenilor liberi: EANN ip

    ip

    E. Se ncarc grinda cu 1,1F pe direcia Xi i Xj;a. Calculul reaciunilor i a eforturilor din barele grinzii cu zbrele ncrcat cu 1,1F pe direcia X1:

    Fig. 1.80

    00 1Hx RF , 5002140 551 .RRM VV , 5002140 115 .RRM VV , A..RRF VVy 0505000 51

    nod 2

    Fig. 1.81

    0

    0

    0

    0

    21

    24

    N

    N

    F

    F

    y

    x

    nod 6

    Fig. 1.82

    0

    1

    0

    0

    65

    64

    N

    N

    F

    F

    y

    x

    nod 1

    Fig. 1.83

    50

    7070

    0145

    05045

    0

    0

    13

    14

    1413

    14

    .N

    .N

    sinNN

    .sinN

    F

    F

    y

    x

    nod 3

    Fig. 1.84

    0

    50

    0

    0

    34

    35

    N

    .N

    F

    F

    y

    x

    nod 5

    Fig. 1.85

    7070

    7070

    04550

    045

    0

    0

    53

    54

    54

    5354

    .N

    .N

    sinN,

    NcosN

    F

    F

    y

    x

  • b. Calculul reaciunilor i a eforturilor din barele grinzii cu zbrele ncrcat cu 1,1F pe direcia X2: 00 1Hx RF

    Fig. 1.86

    Avnd acelai suport, 051 VV RRnod 6

    Fig. 1.87

    0

    0

    0

    0

    65

    64

    N

    N

    F

    F

    y

    x

    nod 2

    Fig. 1.88

    7070

    7070

    0451

    0451

    0

    0

    21

    24

    21

    24

    .N

    .N

    sinN

    sinN

    F

    F

    y

    x

    nod 5

    Fig. 1.89

    0

    0

    00

    045

    0

    0

    54

    53

    54

    5453

    N

    N

    N

    sinNN

    F

    F

    y

    x

    nod 3

    Fig. 1.90

    7070

    7070

    0451

    0451

    0

    0

    31

    34

    31

    34

    .N

    .N

    sinN

    sinN

    F

    F

    y

    x

    c. Calculul reaciunilor i a eforturilor din barele grinzii cu zbrele ncrcat cu forele exterioare:

  • Fig. 1.91 00 1Vx RF 20024040 551 VV RRM 20024040 115 VV RRM

    ARRF VVy 020402000 51

    nod 2

    Fig. 1.92

    0

    0

    0

    0

    6521

    6424

    NN

    NN

    F

    F

    y

    x

    nod 1

    Fig. 1.93

    4514

    3513

    14

    1314

    2828

    20

    02045

    045

    0

    0

    N.N

    NN

    sinN

    NcosN

    F

    F

    y

    x

    nod 3

    Fig. 1.94

    0

    0

    0

    0

    3531

    34

    NN

    N

    F

    F

    y

    x

    d. Calculul coeficienilor:

    EA

    .82511 , EA

    .

    EA

    .. 64982682222

    , EA

    .29312112

    e. Calculul termenilor liberi:EA

    p

    401

    , EA

    .p

    031082

    f. Rezolvarea sistemului de la punctul B:

    254

    7811

    2

    1

    .X

    .X

    g. Pentru determinarea eforturilor finale din barele grinzii cu zbrele, se aplic principiul suprapunerii efectelor:

    n

    1iiip

    f XNNN , n care, Np

    sunt eforturile axiale din sistemul de baz ncrcat cu forele exterioare:

  • 22111 XNXNNN pf , 00325470707811500012 .....N

    68142547070781170702013 .....N 2024254178117070282814 .....N

    003254707078110024 ....N 003254707078110034 ....N 892525407811502035 ....N

    2024254078117070282845 .....N 7811254078111046 ...N 0254078110056 ..N ,

    7811223 .XN

    Tabel 1.1