ROMANIA JUDETUL BRAILA

MUNICIPIUL BRAILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRAILA

:H: OTARAREA N'" R. 7 6

din. 27.03.2014

Privind : Aprobarea Strategiei Energetice a Municipiului Briiila pentru perioada 2014·2020.

ClONSILIUL LOClAI. :m:u:NIClIPAL BRAIL.A.

La initiativa Primarului Municipiului Braila ; Avand In vedere referatul de aprobare al initiatorului , raportul comun de

specialitate al Directiei Strategii, Programe ~i Proiecte de Dezvoltare, Relatii Internationale ~i Directiei Tehnice, precum ~i raportul comisiei de specialitate nr. 3 din cadrul C.LM. Braila ;

In conformitate cu prevederile O.G. nr. 22/2008 privind eficienta energetica ~i promovarea utilizarii la consumatorii fin ali a surselor regenerabile de energie, H.G.R. nr. 409/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica ~i promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, H. G. R. nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020, H.G.R. nr. 1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie ~i H.G.R. nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei nationale In domeniul eficientei energetice;

In baza art. 36 alin. (1) ~i (2) lit. b) ~i alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001 , republicata , cu modificarile ~i completarile ulterioare;

In temeiul art. 45 alin . (1), coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata , cu modificarile ~i

completarile ulterioare;

:H:OTARASTE:

Art.1 Se aproba Strategia Energeticii a Municipiului Briiila pentru perioada 2014·2020, conform anexei, parte integranta din prezenta hotarare.

Art.2 Prezenta hotarare va fi dusa la Indeplinire de Primarul Municipiului Braila , prin Directia Strategii, Programe ~i Proiecte de Dezvoltare, Relatii Internationale ~i

Directia Tehnica, iar Secretarul Municipiului Braila 0 va comunica celor interesati.

PRE~EDINTE DE ~EDINTA,

~A8t'-J DAN

~~ .('c./~!'.0t·' r"~~ CONTRASEMNEAZA \\~. ;J;i:~~J;i/, p.S E eRE TAR, \ , " . L---' .( :';, { If.A .PI ~\

.... ~~ ION

BRAILA

Bra i I a

+40 239 69 49 47

direct de crepere economl reducere a poluaril ~i de ·eco

folos i te intr-un

STRATEGIA ENERGETICA A MUNICIPIULUIBRAILA 201 4 - 2020

Balan/a energetica

Analiza ce reprezintA, intr-un cadru coerent, toate cantitAlile de energie prod use, transform ate, transportate ~i consumate intr-o zon~ geografic~ ~i intr-o perioad~ de timp data; aceste cantitAli de energie sunt exprimate in aceea~i unitate de mlisura, pentru a putea fi comparate ~i insumate.

Biomasa

Biomasa este partea biodegradabilli a produselor, de~eurilor ~i reziduurilor din agricultura, inclusiv substantele vegetale ~i animale, silviculturli ~i industriile conexe, precum ~i partea biodegradabilli a de~eurilor industriale ~i urbane. Biomasa este resursa regenerabilli cea mai abundentA de pe planetli incluziind toatA materia organic~ produsli prin procesele metabolice ale organismelor vii . Biomasa este prima formli de energie utilizatA de om, odata cu descoperirea focului.

Biodiesel

Biodieselul este un combustibil asemanlitor cu dieselul, dar care nu este derivat din petrol, ci din uleiuri vegetale ~i grlisimi animale. Motoarele actuale diesel pot folosi combustibili biodiesel ~rli a fi necesare modificari structurale. Biodieselul este un combustibil mai eficient din punct de vedere al emisiilor de CO dedit dieselul pe bazli de petrol ~i nu se limiteazli la automobile, fiind utilizat ~i de trenuri ~i avioane. , Bioetanoi

Bioetanolul este un combustibil ecologic, formula chimicli fiind acee~i cu cea a alcoolului etilic gasit in bliuturile spirtoase. Bioetanolul este folosit ca 0 altemativli la benzina, in amestecuri de proportii diferite cu aceasta sau in stare purl!. Planurile viitoare prevlid cre~terea ponderii bioetanolului, in vederea reducerii emisiilor de gaze ce creeazli efectul de serli.

Biogaz

Biogazul este gaz produs prin descompunerea materiei organice (reziduri animale ~i vegetale, de~euri menajere etc.) in absents oxigenului. Componentele principale ale biogazului sunt metanul ~i dioxidul de carbon. Metanul din biogaz permite utilizarea acestuia pe post de combustibil, fiind una din sursele de energie regenerabile.

Centrale eoliene

Impropriu denumite, centralele eoliene sunt de fapt ferme formate din mai multe turbine eoliene, conectate impreuna la reteaua de distributie a curentului electric.in componenta unei centrale eoliene nu intr~ doar turbinele eoliene, ci ~i redresoarele de curen!, transformatoarele ~i corectoarele factorului de putere. Amplasarea centralelor eoliene trebuie sli tinli cont de valoarea viintului in regiune, pretul tere­nului, impactul vizual asupra structurilor din vecinlitate ~i apropierea de reteaua de distributie a curen­tului electric.

Centrale geotermale

Centralele geotermale au ca scop unic captarea energiei geotermale emisli de pamant. Principiul de functionare este simplu. Se injecteaza prin crliplituri apa sub presiune la cativa kilometri adancime, in zo­nele calde ale scoartei terestre. Apa iese pe alta parte inclilzitA sub forma de aburi, care sunt apoi transfor­mati in electricitate. Ciclul se reia prin pomparea apei rl!cite. Printre dezavantajele centralelor geotermale

1

STRATEG/A ENfHGrTlcA A IVIUN/CiP/uW/ BRAIlA 2014 · 202('

se numara cre~terea instabilitalii solului din zona, putiind fi cauzate chiar ~i cutremure de intensitate re­dusa.

Cerlifical verde

Este documentul care atesta 0 cantitate de I MWh de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie ~i livrata in relea. Certificatele verzi se tranzactioneazli separat fata de energia prod usa, cii~tigurile din viinzarea acestora reprezentiind 0 stimulare a producatorilor din surse regenerabile de energie. Fumizorii sunt obligali sa achizitioneze un anumit numar de certificate verzi anual, incurajiind astfel acest tip de producatori .

Consenarea energiei

Totalitatea activitlitilor orientate spre utilizarea eficienta a resurselor energetice in procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distribulie ~i con sum al acestora, precum ~i spre atragerea in circuitul economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei include trei componente esentiale: utilizarea eficientli a energiei, cre~terea eficientei energetice ~i inlocuirea combustibililor deficitari.

Creslerea eficienlei energelice

imbunatlitirea eficienlei utilizlirii energiei datoritli schimbarilor tehnologice, de comportament ~i/sau economice.

Energie

Toate formele comerciale de energie disponibile ~i de resurse energetice, incluzlind energia electrica, gazul natural, inclusiv gazul natural lichefiat ~i gazul petrolier lichefiat, ~i orice combustibil utilizat pentru inclilzire ~i rlicire, inclusiv pentru incalzirea in sisteme centralizate de alimentare cu energie termicli ~i aer conditionat, carbunii ~i lignitul, turba, combustibilul pentru transport, excluzlind combustibilul pentru aviatie ~i depozitele strliine de combustibil, ~i biomasa.

Energie regenerabilii

Se refera la forme de energie produse prin transferul energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a viinturilor, a apelor curglitoare, a proceselor biologice ~i a caldurii geoter­male pot fi captate de clitre oameni utiliziind diferite procedee. Sursele de energie ne-reinnoibile includ energia nucleara, precum ~i energia generatli prin arderea combustibililor fosili, a~a cum ar fi lileiul, car­bunele ~i gaze Ie naturale. Aceste resurse sunt, in chip evident, limitate la existenta zliclirnintelor respective ~i sunt considerate in general ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia eoliana, energia solara, energia apei, energia mareelor, energia geotermicli, energie derivatli din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz. Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric.

Energie solarii

Energia solara este una din cele mai sigure surse de energie regenerabila allituri de cea geotermala, puterea val uri lor si biomasa. Tehnicile de captare a energiei solare permit transformarea acesteia in elec­tricitate, inclilzire ~i chiar alimentarea avioanelor. Principalele metode de captare a energiei solare sunt fo­losirea celulelor fotovoltaice sau Inclilzirea unui fluid ~i transformarea aburului in electricitate.

Energie eolianii

Energia eoliana este una din formele de energie regenerabilli folositli din timpuri stravechi, la morile de viint pentru mlicinat griiul. De mai multi ani turbinele eoliene sunt folosite In zonele cu vanturi con stante tot timpul anului pentru a produce electricitate, la nivel mondial fumiziind circa I % din totalul de electricitate produsli. Cea mai mare problemli care Impiedica energia eoliana sa fie folosita drept sursa continua de electricitate este inconsistenta puterii viinturilor.

2

STRA TEGIA ENERGE mA A MUNIClPIUWI BRAILA 201 4 • 202(>

Energie geo/erma/ii

Energia geotermala este aeea energie stoeata de Pamant din atmosfera ~i oeeane , sau care provine din adaneurile Piimantului. Printre avant~ele energiei geotermale se numara indepedenla de vreme ~i eic­lui zi/noapte, este eurata ~i nu influenleazii negativ mediul ineonjuriitor. Centralele care eapteazii energia geotermalii insii pot afecta solul din jur (eiind apa fierbinte este injeetata in roea pentru oblinerea aburului) ~i emit eantitiili miei de C02~i sulfuri.

Pompe de ca/dura

Pompele de ealdura sunt dispozitive eu rol de transfer al ciildurii din ~i in pamiint. Prineipiul se ba­zeazii pe temperatura constanta din sol , la eii\iva metri adiineime, unde se pastreazii in jurul valorii de 10 - 30"C tot timpul anului, in funqie de zona elimatiea. lama, pompele de ciildurii pot ineiilzi locuinlele, iar vara Ie riicese, transferiind eiildura in sol. Pompele de ciildurii sunt eunoseute ~i sub numele de sisteme de geo-schimb. Pompele de ciildurii se impart in douii eategorii : eele care transferii eiildura prin apa dintr-un circuit inchis ~i eele care transferii eiildura prin intermediullevilor metal ice (eupru, spre exemplu).

Panouri so/are

Panourile solare folosese celulele fotovoltaice pentru a transfonna direct energia din razele soarelui in electrieitate. Industria panourilor sol are este una din eele mai dinamiee din domeniul energiei, crescand produelia eu peste 50"10 in fiecare an. in 2007, prin intermediul panourilor solare s-a prod us energie de peste 12.000 de MW, 90% din aceasta fiind transmisa direct in liniile de distribtilie a curentului, restul fiind folositii pentru alimentarea locuintelor izolate.

Piroliza

Piroliza este procedeul de transfonnare sau de deseompunere ehimicii a substantelor organ ice in eondiliile unei temperaturi inalte si de nepiitrundere a aerului.

Reducerea emisiilor po/uanfe

ineiilzirea globalii este un fenomen eauzat in principal de ere~terea nivelului de CO2 din atmosferii datoritii arderilor eombustibililor fosili . in aeeste condilii este nonnal sa incerciim sii redueem emisi ile de C02 prin folosirea unor motoare eu ardere intemii mai eficiente sau a combustibililor mai "eurati" . in aceastii categorie intrii ~i vehieulele eu hidrogen.

Sisfeme so/are penfro apa ca/da

Sistemele solare pentru apa calda folosese rezervoare de apii ~i colectoare de caIdurii pentru a incaIzi apa menajerii din locuinte. Rezervoarele trebuie sa fie bine izoiate, pentru a nu pennite ricirea rapidii a apei. Sistemele simple integreazii colectorul ~i rezervorul in ~i incinta in :wnele eu climat cald se folosese sistemele solare de apii caldii eu eircuJatie directii, apa incaIzitii de coIectoc fiind distribuitii direct in casii.. in celelalte zone, coIectoruJ inciil~e un lichid ell temperaturii sc3zutii de ingbetare, care apoi incii~te apa ce intrii in locuintii.

Surse regenerabile de energie

Surse de energie regenerabile sunt: eolianii, solara, geotennalii, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasa, gazul de fermentare a ~Ior, denumit ~i gaz de depozil, sau gaz de fennentare a niimo­lurilor din ;oSlalaliile de epurare a apelor uzale ~i biogaz.

3

STRA 7EGI/I ENERGETICi1 A MUNICIPIULUI BRA.ILA 201 4 - 202C

Turbinele eoliene

Turbinele eoliene au doua destinalii majore: includerea lntr-o centrala eoliana sau furnizarea de energie locuinlelor izolate. in cazul din urma, turbinele eol iene sunt folosite impreuna cu panouri solare ~i baterii pentru a furniza constant electricitate In zilele lnnorate sau senine Tara van!.

Abreviere de termeni ~i unitati de masurii :

SRE - Surseregenerabi Ie de energie GJ - Giga Joule GW - Giga Watt GWh - Giga Watt ora kWh - Kilo Wattora MJ - Mega Joule MW - Mega Watt MW(el) - Mega Watt (capacitate electrica instalata) MW(t) - Mega Watt (capacitate termica instalata) PJ - Peta Joule T J - Terra Joule Tep - Tona echivalent petrol o C - Grade Celsius bar - Unitatea pentru presiune (I bar = 105 Pal Gcal- Unitate pentru energie (I Gigacalorie = 1,163 MWh) m2

- Metru patrat mJ-Metru cub h - Ora W- Watt

4

STRATEGIA ENERGETICA A MUNICIPIUI UIBRAILA 201~ . 202U

in societatea modemii, energia sub diferitele ei forme. constltUie un element de bazii in toate sectoarele de activitate, iar gospodiirirea eficienta a energiei constituie un important factor de progres ~i civilizalie. Imbuniitii\irea managementului energiei este un factor direct de cre~tere economicii, de reducere a poluiirii ~i de economisire a resurselor astfel incat acestea sa fie folosite intr-un mod cat mai productiv.

OG nr.22/2008 privind eficienta energeticii ~i promovarea utiliziirii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie urmiire~te con~tientizarea necesitii\ii stringente a omenirii de utilizare a resurselor regenerabile. Efectele implementiirii soluliilor de cre~tere a eficienlei energetice sunt resimlite in primul rand la nivelul organizaliei care Ie implementeazii, unde constii in cre~terea

competitivitiilii ~i profitabilitalii pe pia(ii, in reducerea impactului asupra mediului, etc. Efectele sunt resimlite la nivelul intregii societiiti, in contextul promoviirii dezvoltiirii durabile ~i al preocuparii generale de utilizare eticientii a tuturor resurselor materiale epuizabile.

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European ~i a Consiliului din data de 25 octombrie 2012 privind eficienta energeticii, de moditicare a Directivelor 2009/125/CE ~i 20 I 0/30lUE ~i de abrogare a Directivelor 2004/8/CE ~i 2006/321CE, continna cil obiectivul de eficienta energetica este unul dintre obiectivele principale ale strategiei UE. Pentru a pune in aplicare acest obiectiv la nivel national, statele membre au obligatia sa-~i stabileascii obiectivele nationale ~i sa indice in programele lor modalitatea prin care intentioneazii sa realizeze obiectivele in cauzii, unniirind totodatii ~i

obiectivul global de reducere cu 20"10 a consumului de energie primaril al Uniunii pana in 2020 ~i imbuniitiitirea ulterioaril in materie de eficien(ii energeticil dupii 2020.

Consiliului european a subliniat faptul ca 40% din consumul fmal de energie aI Uniunii este reprezentat de clOOiri, motiv pentru care, statele membre ar trebui sa instituie 0 strategie pe tennen lung, care sa vizeze renoviri profunde, eficiente din punct de vedere al costurilor, care sa reducil amt volumul de energie fumizat, cat ~i consumul de energie final al unei cliidiri, cu un procent semnificativ in comparatie cu nivelurile anterioare renovlirii.

Este necesar ca rata renovlirilor de clOOiri sa creascii deoarece parcul imobiliar existent constituie sectarul cu eel mai mare potential de economisire a energiei. In plus, cladirile reprezintii un element esential in ceea ce priv~e indeplinirea obiectivului UE de reducere cu S0-95% a emisiilor de gaze cu efect de sera paoli in 2050 in raport cu 1990. CIOOirile dqinute de organismele publice reprezintii 0

pondere semnificativa din parcuI imobiliar ~ au 0 viZllIilitate ridicatii in viata publica ~i prin unnare, se recomanda stabilirea unei rate anuaIe a renovlirilor pentru cJadirile detinute ~i ocupate de administratiile publice.

Volumul total aI cheltuielilor publiee reprezintii 19% din produsul intern brut al Uniunii. Din acest motiv, sectorul public constituie un motor important pentru orientarea pietei catre produse, cladiri ~i servicii mai eticiente din punct de vedere energetic, precum ~i in filvoarea modificlirii comportarnentului de consum energetic al cetateni10r ~i intreprinderilor.

5

STRA TEGIA ENERGETICA A MUNICIPIULUI BRA ILA 20N - 2020

A. Contextuleuropean'

Provocarea energetica este una dintre marile probleme cu care se confrunta Europa de astiizi. Perspectiva cre~terii acute a pre\urilor ~i dependenta tot mai mare de importul de energie pun in pericol economia, determimindUniunea Europeana sa se bazeze mai putin pe rezervele de energie clasica. Este nevoie sa fie luate decizii foarte importante pentru a reduce drastic emisiile ~i pentru a combate schimbarile climatice. in anii urmatori se va investi masiv in infrastructura energetica europeana, pentru a 0 adapta la nevoile viitoare.

Scopul politicii Uniunii Europene in domeniul energiei este de a asigura 0 aprovizionare energelicii sigurii $i durabi/ii, la prefUri accesibile. Politica este articulata in jurul obiectivelor ,,20-20-20", care trebuie atinse piina in 2020:

• reducerea cu 20% in UE a emisiilor de gaze cu efect de sera comparativ cu nivelurile inregistrate in 1990,

• 20% din energia consumata in UE sa provina din surse regenerabile,

• imbunata\irea cu 20% a eficienlei energetice a UE.

Figura 1 -Ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) in consumul total de energie 81 statelor UE­obiectiv de atins in anul 2020

I • BE BG cz

Iii OK DE - ..

B ' IE ::= El -:- ES

n ~ ~ cv

=LV LT LU

_HU

J! MT _ HL _AT

PL PT RD 51

fjIIISK ;lI;: 01 ..... SE _ UK

.-

....

....

i3~

.... .... .... - "J"!1to

~ iii'_ .! 1~

-.~ .

6

STRA TtGIA ENERGETIC}!. A MUNICIPIULUI BRAILA 201 , · 20zr

Liderii UE au propus, de asemenea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30% daca alii poluatori importanti din liirile dezvoltate ~i in curs de dezvoltare se obliga sa procedeze in acela~i mod.

Obiectivul UE pe term en lung este reducerea, pan a in 2050, a emisiilor de gaze cu efect de sera la 80%-95% din nivelurile inregistrate in 1990, precum ~i asigurarea aprovizionarii ~i menlinerea competitivitati i.

Unul dintre obiectivele centrale care trebuie atinse pana in 2020 este ejicien(a energelicQ, care constituie solu\ia pentru a fi atinse \elurile in materie de combatere a schimbarilor c1imatice, reprezentand, in acela~i timp, cea mai rentabila modalitate de a reduce emisiile, de a cre$te nivelul de siguranla energetica ~i de competitivitate, de a men\ine costurile energetice la un nivel acceptabil.

Pentru a cre$te eficienla, UE i~i concentreazii aten\ia pe transportul public ~i seetorul eonstruc\iilor, unde se poate economisi eea mai mare eantitate de energie. De asemenea, contoarele inteligente $i etichetele energetiee UE pentru aparatura eleetroeasnica ii ajuta pe consumatori sa i~i limiteze consumul.

insa, 0 sehimbare tehnologiea este absolut neeesara.in lipsa unui viraj tehnologie, UE nu i$i va realiza obiectivele pentru 2050 in materie de decarbonizare a sectoarelor energiei eleetrice $i transporturilor. Trebuie aeeelerata realizarea proieetelor demonstrative $i de dezvoltare aferente tehnologiilor principale, precum biocarburan\ii de a doua genera\ie $i re\elele inteligente. Cercetatorii $i eompaniile din UE trebuie sa-$i intensifiee eforturile pentru a riimane in primul e$alon al pielei interna\ionale a tehnologiilor energetiee aflata in plina expansiune $i sa consolideze eooperarea cu lari terte in materie de tehnologii specifiee.

Pentru a-~i produce energia Tara emisii de C02, Europa trebuie sa declan~eze 0 revolutie tehnologica. Prin urmare, Uniunea Europeana a aprobat, in martie 2008, un Plan strategic pentru tehnologii cu emisii reduse de C02. Acesta consta in a-i aduce laolalta pe responsabilii din sectoarele vizate pentru a-i determina sa coopereze, cu sustinerea Uniunii Europene. Unele initiative au in vedere productia ~i sursele de energie, precum biocarburantii, eolienele, panourile solare, centralele nucleare, bateriile cu combustibil $i utilizarea hidrogenului. Altele se referii la 0 mai buna gestionare a energiei in 3$3-

numitele "~ inteligente", la captarea ~i stocarea subterana a dioxidului de carbon, precum ~i la retelele electrice ale viitomlui. Scopul urmant este de a face ca aceste noi tehnologii sa fie accesibile ~i rentabile pentru a putea inlocui, in timp, tehnologiile actuale ~i pentru a obtine astfel reducerea emisiilor de C02 in sectoml energetic european. Numai un efort coordonat Ia nive! european este in m3.surii sa permita atingerea acestui scop, implicatiile financiare fiind foarte mari: costul planului european este estimat la 50 de miliarde de euro pana in 2020.

B. Contextul national2

Romania poseda aliit resurse de energie primarii (diversificate, dar in scadere din punct de vedere cantitativ: lilei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu), cat $i de resurse de energie regenerabilii, dar valorificate in mica mlisura

~St.-atrgill enrrgdicii a Rum311ieiptlltru puioada 2007 - 2020 "ctualizatit protru pef"iolldn 2011- 202011 1l.r /, \\ l' l' llH!lLI.I\J EI '

7

5 Til l!, TEG/I!, ENERGETICil. I!, MUNIClPIUWI BRil.ILI!, 201 4 · 202e

Figura 2 - Harta surselor regenerabile de energic disponibile pc regiuni

UKRAINE

VII .

\ '111

Legenda: I. Della Dunarii -energic solar a.; II. Dobrogea -energie sa lara ~i eoliana; III. Moldova (campie ~i podi~)-microhidro.

energie eoliana ~i biomasa; IV. Munlii Carpali(IV, -Carpalii de Est; IV, -

Carpalii de Sud; IV, -Carpalii de Vest )­biomasa.m icrohidro;

v. Podi~ul Transilvaniei - microhidro; VI. Cimpia de Vest -energie geotennala: Vll.Subcarpalii (VII, -Subcarpalii Getici; VII , -

Subcarpa\ii de Curbur.; VII ,- Subcarpa!ii Moldovei):biomasa, microhidro;

VIII. Campia de Sud -biomas • • energie geotermala ~i salara.

Sursa: hor /1\\ '\\'\\ nu nuHJ ru/cnl'r" Ii.'/ST/{ATECi! A enaCt'IIl',! l1cluah1.:Il<l pJ I

Potentialul solar in privinla radialiei solare, ecartullunar al valorilor de pe teritoriul Romaniei atinge valori maxime in luna iunie (1.49 kWh/ m21zi) ~i valori minime in luna februarie (0.34 kWh/ m2/zi).

Figura 3 -Harta poten{ialului solar al Romaniei

. ' : ""!~ ~' ----t! . . ~ ___ ._ ~!"I_' _" _ __ _ _ Iv ' I ~"l __

SUrs.1:b.!.!n .!lwW\\ I11l1l llltl roidonll'lIr l sl'cloan:1cncrcrcJsludri /ooh,'nl ral ellcrgetlc .Pdf

8

STRATEGIA ENERG[ TlCA A MUNICIPIULUI BRAIL A 2014 ~ 202('

Potentialul eolian

in strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, poten(ialul eolian declarat este de 14.000 MW (putere instalata), care poate fumiza 0 cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an . Acestc valori reprezintii 0 estimare a poten(ialului teoretic ~i trebuie nuantate in func(ie de posibilita(ile de exploatare tehnica ~i economica.

Figura 4 -Harta potentialului eolian 81 Romaniei

•....

Potentialul biomasa

Biomasa este partea biodegradabila a produselor, de~eurilor ~i reziduurilor din agricultura, inclusiv substan(ele vegetale ~i animale, silvicultura ~i industriile conexe, precum ~i partea biodegradabila a de~eu­rilor industriale ~i urbane.

Figura 5 -Ua rta potentialului energetic 81 biomasei in Romania

9

t::=l ...... " c= ,, (. = .. ==: '" .. = ­t=:l • ... . = .­= " .....

STRA TEGIA ENERGfTlCA A MUNICIPIULUI BRAILt. 201 4 · 20Z(

Din analiza hiirtii cu distribu\ia geograficii a resurselor de biomasa vegetalii cu potential energetic disponibil se constatii ca Briiila detine ca resursa Agricola 917,0 mii tone.

Potentialul geotermal

Prospec\iunea geotermica realizatii prin miisuriitori ale temperaturii a permis elaborarea unor har\i geotermice pentru intregul teritoriu al Romaniei , evidenliind distribulia temperaturii la adancimi de I ,2,3~i 5 km.

Aceste harti indica ca zone favorabile pentru concentrarea resurselor geotermalesuprafelele circumscrise de 60-120°C (pentru exploatarea ape lor geotermale pentru producerea de energie termica) ~i suprafele in care temperatura la 3 km adancime depa~e~te 140°C (zone posibile pentru exploatarea energiei geotermice in vederea generarii de energie electrical.

Pentru primul tip de resurse (sisteme geotermale dominant convective) sunt caracteristice ariile din Ciimpia de Vest, in timp ce pentru cel de-al doilea tip sunt caracteristice sistemele geotermale dominant conductive situate in aria de dezvoltare a vulcanismului neogen-cuaternar din Carpalii Orientali: Oa~-Gutiii-Tible~i, repectiv Calimani-Gurghiu-Harghita.

Dezvoltarea economica, structura economica ~i masurile de eficienla energetica reprezintii principalii factori de influenta ai consumului intern de energie primara. Principala restriqie este cea a caracterului limitat al resurselor interne de combustibili fosili ~i a tendin\elor de scadere a produc\iei interne, ceea ce conduce 1a cre~terea dependenlei tarii de importurile de energie primara. Dependen\a de importurile de energie primara a crescut continuu in ultimul deceniu de la 21,5% in anul 1999 la 27,2% in 2008, cu un maxim de 31,9% in 2007, anul premergator declan~arii crizei economice. Fara aportul surselor regenerabile de energie, aceasta valoare va cre~te in urmatorii ani. Dar probabilitatea ca -pe termen mediu -scaderea productiei interne sa poatii fi acoperita integral din surse regenerabile este mica din cauza costurilor ridicate de valorificare a acestora.

10

STRATEGIA fNfRGFTlCA A MUNICIPIULUI BRAILA 201 4 - 202('

Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa suslina activ dezvoltarea economica a larii ~i reducerea decalajelor fala de Uniunea Europeana. In acest sens, obiectivul general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat ~i pe termen mediu ~i lung, la pre\Uri acceptabile, adecvate unei economii moderne de pialii ~i unui standard de vialii civilizat, in condilii de calitate, siguranla in alimentare, cu respectarea principii lor dezvoltarii durabile. Dezvoltarea economica ~i sociala pe termen lung necesitli 0 politica energetica echilibrata, care sa aiba in vedere urmatoarele obiective

stabilitatea economica ~i securitatea aprovizionarii in condiliile de incertitudine a prelului resurselor energetice pe piata internalionala datoritli cre~terii continue a cererii de energie; proteclia mediului - prin introducerea de noi tehnologii pentru productia ~i consumul de energie cu impact redus asupra mediului ~i pentru reducerea schimbarilor c1imatice; bun a funclionare a pietelor interne de energie electrica ~i gaze naturale, garanlie pentru competilia transparentli, nediscriminatorie ~i pentru integrarea in piata regionala ~i europeana; dezvoltarea ~i produclia de noi tehnologii pentru produclia ~i consumul de energie electrica ~i proteclia mediului; prin aceasta sectorul energetic va contribui la suslinerea dezvoltlirii economice ~i la crearea de noi locuri de munca; tehnologii informatice ~i de comunicalie cu rol important in ceea ce prive~te imbunatlilirea eficienlei pe intreg lan\U1 produclie - transport - consum al energiei. Aceste tehnologii of era potenlialul pentru 0 trecere structurala la procese ~i servicii cu consum redus de resurse, la economii de energie, precum ~i la relele de transport ~i distribulie inteligente ~i mai eficiente.

Din analiza hartilor de potential rezuIta ca Braila poate utiliza cu succes energia solara, eoliana, geotermala, biomasa ~i d~eurile menajere.

C. Cadrullegislativ national

Legea 220 1 2008, actualizatli ~i republicata, in vigoare din 13 aug. 20 10, pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie Legea nr. 3/200 I pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenlia-Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice. Potrivit Protocolului de la Kyoto, prin care Romania are obligatia de a reduce cu 8% emisiile de gaze cu efect de sera fala de nivelul anului 1989, piina in anul 2012. OUG nr.18 din 4 martie 2009 privind cre~terea performantei energetice a blocurilor de locuinle HG nr. 163/2004 privind aprobarea "Strategiei Nalionale privind Eficienta Energetica" al carei scop principal este identificarea posibilitlitilor ~i mijloacelor de cre~tere a eficientei energetice pe intreg lan\UI energetic, prin implementarea de programe adecvate. HG nr. 1535/2003 privind "Strategia de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie" Ordin nr. 1.741 din 20 octombrie 20 I 0 , al Ministrului Mediului ~i Padurilor, pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeazli energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor c1asice de incalzire -beneficiari unitliti administrativ - teritoriale, institutii publice ~i unitlili de cult. OG nr.22/2008 privind eficienta energetidi ~i promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

11

STIlAlEGIA tN[RGETICA A MUNIUPIULUI BIIAIL.12014 · 2011

D. Contextul local

Pentru dezvoltarea economico-sociala ~i imbunatatirea caliti!(ii vietii , sectorul energetic national are 0

importanta deosebita. Asigurarea alimentarii cu energie in volum suficient, dar ~i accesul larg la serviciile energetice constituie exigenta de baza a dezvoltiirii durabile. Datorita limitarii resurselor energetice traditionale pentru viitor ~i necesitatea orientarii catre surse regenerabile de energie, Municipiul Braila in exercitarea atributiilor ce ii revin, elaboreaza Strategia Energetica a Municipiului Braila pentru perioada 2014 - 2020.

Municipiul Braila are in subordine consumatori distribuiti pe intreaga suprafata de 420 1,41 ha3, striizi

in lungime de 286 km ~i spatii verzi cu 0 suprafata de 471,46ha.

Printre principalii consumatori de energie ai autoritiilii municipiului Braila sunt : I. Unitiili de invatamant:

a. 17 gradinile cu personalitate juridica ~i 17 structuri; b. 3 cre~e cu program normal ~i I cu program saptiimanal; c. 23 ~coli generale cu personalitate juridica ~i 14 structuri; d. 17 colegii nalionale, licee ~i grupuri ~colare ~i 4 structuri;

2. 4 institulii de cultura ~i arta; 3. ciadirile sediilor administrative; 4. obiective locale de sport si agrement; 5. spati i locative; 6. un spital ; 7. 2 carnine pentru biitrani ~i I camin de asistenta paleativa; 8. I sera; 9. Sistemul de iluminat public ce deserve~te un numar de aproximativ 700 striizi, totalizand 12.480

corpuri de iluminat cu 0 putere instalata de aproximativ 1.591 ,16kW. Reteaua de alimentare este in proportie de 72,64 % retea aeriana ~i 27,36 % retea subterana. Sistemul se alimenteaza din 160 puncte de distributie cu contactor de comanda. Aparatele de iluminat sunt fixate pe srnlpi stradali (9. 162buc) ~i pe srn1pi de tip lampadar in parcuri ~i pe alei pietonale (2.150 buc).

o analiza a situaliei actuale ne indica urmatoarele probleme energetice la nivelul municipiului: nu existii contoare performante de energie, cu posibilitatea de transmitere la distan(ii a consumurilor in limp real, ca atare nu se pot intocmi bilanturi energetice;

in multe dintre ciadiri i~i desfi!~oara activitatea mai multe institulii, neexisrnnd 0 separalie intre retelele acestor consumatori, ceea ce conduce la imposibilitatea monitorizarii consumului de energiei electricalconsumator;

reglarea fumizarii de caldura este inexistentii sau redusa ~i, ca urmare, nu poate fi realizata optimizarea consumului energetic;

in unele incaperi, datoritii lipsei dispozitivelor de reglaj a temperaturii, se inregistreazii temperaturi excesive (24-28°C) creind disconfort termic;

nu existii 0 cultura adecvatii a economisirii energiei ceea ce duce la utilizarea iluminatului interior ~i pe perioada zilei, dnd nu este necesar, iar temperaturile excesive in incaperi se "rezolva" prin deschiderea ferestrelor;

3Conform P.U.G ..

12

STRA TEGIA ENERGETICA A MUNICIPIULUIBRAILA 201 4 - 20l(

multe instalatii electrice sunt neverificate sau improvizate din punctul de vedere al sigurantei ~i continuitiitii in funqionare, existiind pericolul real de incendiu sau electrocutare ;

cu exceptia iluminatului public, unde existii 0 preocupare constantii in ultimii ani pentru eficientizarea utiliziirii energiei electrice, in celelalte servicii si departamente nu existii 0

abordare coerentii privind gestionarea consumurilor, respectiv mentenanla instalatiilor existente;

multe c1iidiri au tampliirie veche, deformatii ~i neetan~ii, cu pierderi de caldurii sau absorblii de aer rece;

nu existii surse alternative de producere a energiei electrice sau term ice care sa scadii semnificativ efortul financiar al municipiului in funclie de anotimp.

Ponderea importantii a reducerilor de costuri energetice poate proveni din eficientizarea energeticii, dar ~i din modernizarea sau schimbarea surselor traditionale de energie consumatii ~i posibilitatea de cuplare la surse alternative. Aceste deziderate se pot implini prin implementarea unor programe de eficientizare energeticii in cazul consumatorilor aflali in subordinea municipiului, ceea ce ar conduce la inregistrarea unei cre~teri semnificative a randamentului acestor consumatori concomitent cu reducerea consumului de energie ~i tara reducerea confortului consumatorilor.

in paralel cu investitiile realizate pentru reabilitarea retelelor de apii ~i apii uzatii, sunt necesare ~i lucrari de inlocuire a retelelor exterioare ~i interioare de energie electricii, precum ~i identificarea unor masuri pentru reinventarea unui model de serviciu eficient ~i atractiv de alimentare cu energie termica, de interes public.

A. Obiectivul general al strategiei energetice a Municipiului Briiila

Scopul Strategiei energetice a Municipiului Braila pe perioada 2014- 2020 este de a eficientiza consumul de energie ~i de a oferi 0 alternativii marilor ~i micilor consumatori de energie din surse epuizabile, in vederea obtinerii unui con sum rational de energie prin retehnologizare ~i utilizarea eficientii a diferitelor surse de energii regenerabile, existente la nivelul municipiului.

B. Obiective strategice/specifice ale managementului energetic la nivelul Municipiului Briiila

Slrategia energetica a municipiului Brai/a, are la bazii Strategia energetica a Romdniei pentru perioada 2007 - 2020 actualizala pentru perioada 2011 - 2020, care se bazeazii pe politicile Uniunii Europene in domeniu. Ca urmare, obiectivele strategice/specifice ale managementului energetic la nivelul Municipiului Braila sunt:

13

5TRATEGIA ENERGETIC/!. A MUNIClPIUWIBRAILA 2014 - 20]( ,

1. Utilizarea rationala si eficientii a resurselor primare neregenerabile si scaderea progresiva a ponderii acestora in consumul finalla consumatorii din municipiu:

Completarea parcului de mijloace de transport in comun cu echipamente eficiente energetic si nepoluante. Montarea de echipamente pentru reducerea intensitlitii luminoase a corpurilor de iluminat public. Eficientizarea consumului de energie in cadrullocatiilor apartinand Municipiului Braila. Monitorizarea consumatorilor de energie prin implementarea de programe pe tennen scurt, mediu ~i lung in vederea atingerii obiectivelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Asigurarea mentenantei echipamentelor ~i a dotlirilor energetice in vederea asigurarii prognozei de consum necesara participiirii la sursele internationale de energie. lnfonnarea cetlitenilor privind utilizarea rationalli a energiei. lnstruirea profesionalii pentru management energetic a personalului proPrJU al administratiei locale, precum ~i a cadrelor didactice ~i elevilor. Promovarea avantajelor tehnologiilor de producerea energiei verzi (panouri solare, celule/panouri fotovoltaice, pompe de caldurli, centrale term ice cu peleti etc.).

2. Oferirea de alternative marilor si micilor consumatori de energie Realizarea de capacitliti de productie, pentru producerea de energie tennicli ~i electricii prin cogenerare cu ardere a biocombustibililor sau ardere a de~eurilor ~i livrarea energiei astfel obtinute catre institutii pentru acoperirea necesitlilii de ciildurii a acestora (incalzire, respectiv c1imatizare).

ldentificarea, proiectarea ~i avizarea implementarii proiectelor privind obtinerea energiei verzi.

3. Retehnologizarea si utilizarea eficientli a diferitelor surse de energi i regenerabile. existente la nivelul municipiului

lmplementarea proiectului de modernizare a iluminatului public strada I utiliziind surse alternative. Cre~terea proportiei de utilizare a energiei solare in sistemul de iluminat public. Cre~terea proportiei de utilizare a energiei verzi in cIlidirile Municipiului Braila. Valorificarea energetica a biomasei atat din punct de vedere al potentialului, cat ~i al posibilitlililor de utilizare (Municipiul Braila, prin administrarea suprafetelor ~i spatiilor verzi pe care Ie detine, poate sli beneficieze de acest potential). Continuarea realizarii de canalizatii de transfer de infonnatie, care sa poatli fi inchiriatli operatorilor de servicii de telecomunicatii (transmitere de voce, imagini date), fiind previzionatli 0 cre~tere exponentialli a numarului de utilizatori ~i de conexiuni internet Crearea unui sistem infonnatic integrat interconectat pentru managementul activitiitilor in Municipiul Braila, care sa cuprinda societlitile, regiile ~i unitlitile aflate in subordinea Consiliului Local Municipal. lmplementarea unui sistem de reactie rapidS, alannare ~i supraveghere municipalii in caz de dezastre. Realizarea unui sistem infonnatizat pentru emiterea acordului unic sau a avizelor edilitare, a certificatelor de urbanism intr-un timp foarte scurt.

14

5TRA TEGIA [ NERGfTlCA A MUNIClPJULUI BRAILA 201 4 - 2020

4. Crearea de locuri de munca Implementarea masurilor de eficientizare a consumului de energie (anveloparea cladirilor), a montiirii de panouri fotovoltaice, a panourilor solare etc. va conduce la crearea de noi locuri de munca pe perioada realizarii investitiilor..

Etapele necesare a fi intreprinse pentru atingerea unor parametri corespunzatori de eficientii energetica pentru consumatorii atla(i in subordinea municipiului sunt:

a. Inventarierea consumatorilor energetici , b. Monitorizarea consumurilor acestora, c. Auditul energetic: diagnosticarea situatiei actuale a locatiilor ~i instala(iilor, precum ~i a

consumului care este obiectul studiului , stabilirea bilantului energetic de porn ire, pentru consumatori principali care ocupa 0 pondere mare in consum, incadrarea consumatorilor pe grupe de consum, precum ~i pentru sistemul actual de iluminat public,

d. Gestiunea furniziirii de energie terrnica pe tipuri ~i grupe de consumatori, e. Investitii in instalatii, echipamente ~i punere in functiune necesare pentru cre~terea eficientei

~i economisirea energiei. Pentru buna des~urare a activitiitii de management energetic: este obligatorie instalarea de contoare perforrnante cu telecitire (caldura, gaze naturale, energie electrica), este necesara realizarea identificarii ~i actualizilrii configuratiei retelei de iluminat public, stabilirea punctelor de pierderi ~i a modalitatii optime de realizare a reducerii consumului de energie, prin montarea de economizoare centralizate in punctele de aprindere/comanda a iluminatului, sau prin inlocuirea aparatelor de iluminat cu aparate noi cu posibilitate de dimming local, sau solutii mixte, precum ~i evaluarea posibilitiitilor de utilizare a resurselor locale de energie regenerabila. Aceste investitii vor perrnite obtinerea de economii considerabile de energie.

f. Mentenantii ~i exploatare a instalatiilor: ce includ operatiunile de intretinere preventiva, operatiunile de corectare ~i toate sistemele de control ~i de urrniirire a instalatiilor. Prin realizarea mentenantei se asigurii continuitatea consumului ~i deci, implicit, cre~terea predictibilitiitii. Din punct de vedere electric este necesar a se asigura mentenanta, intretinerea curentii ~i exploatarea instalatiilor electrice in vederea continuitiitii serviciului ~i pentru mentinerea securitiitii instalatiilor ~i persoanelor.

g. Actiuni de reducere ale pierderilor in zona de transfer/masura ~i in zona de transport intern, precum ~i de reducere direct la consumator.

h. in domeniul transporturilor se va avea in vedere modernizarea transportului de calatori, prin infiintarea unui dispecerat inforrnatizat pentru dirijarea transportului urban de calatori, a unui nucleu IT cu conexiune la reteaua de fibra optica a municipiului. Legarea de afi~aje electronice cu LED-uri in statiile de mijloace de transport. De asemenea, se va studia posibilitatea cre~terii ponderii de utilizare a biocarburantilor atat in transportul in comun, cat ~i la nivelul mijloacelor de transport ale Municipiului Braila.

Proiectele de diversificare a surselor energetice vor trebui sa tina cont de particularitiitile geografice ale ora~ului, punandu-se in balantii efortul investitional, programele nationale de implementare a resurselor regenerabile ~i penalitiitile impuse de tratatele internationale pe probleme de mediu, in cazul in care Romania nu atinge nivelul impus.

15

STRATEGIA ENERGfTlCA A MUNIClPIUWIBRAILA 201 4·202[,

A. Analiza SWOT

Analiza SWOT ia in considerare atat factori interni (puctele tari ~i punctele slabe), cat ~i factori externi (oportunitiiti ~i amenintari).

STRENGHTfPUNCTE FORTE WEAKNESSES fPUNCTE SLABE

• Municipiul Braila are un potential important • din punctul de vedere al energiei solare (Figura3). •

• Municipiul Braila are un potential important • din punctul de vedere al energiei eoliene • (Figura 4).

• Municipiul Braila are un potential important din punctul de vedere al energiei obtinutii din biomasa (Figura 4).

• Municipiul Bruila detine un numar mare de cJadiri (sedii administrative, ~coli ~i grudinite, carnine de batrani etc.).

• Municipiul Braila are experien(ii in implementarea de proiecte mari ~i inovative.

•

Potentialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorita limitarilor tehnologice. Rezistenta la nou a cetalenilor. Lipsa de informare a cetiilenilor. lnstala\iile de producere, transport ~i distribu\ie a energiei sunt invechite ~i depa~ite tehnologic, cu consumuri ~i costuri de exploatare mario Ponderea semnificativli a populatiei care prezintii un grad de vulnerabilitate ridicat, in conditiile practiclirii unor preturi la energie apropiate de nivelul mediu european.

• Retea mare de iluminat stradal.

OPPORTUNITIES /OPORTUNIT ATI 'THREATS / AMENINT ARI •

•

•

•

•

•

Politicile Uniunii Europene ~i nationale, ,. favorabile eficientizarii consumului ~i producerii de energie verde Deschiderea ~i diversificarea pietelor interne ~i intemationale Expertiza tehnica ~i resurse umane calificate • pentru activitiitile din sectorulenergetic; Cadru institutional ~i legislativ adaptat la principiile pietei interne din Uniunea Europeana; Potential important de resurse regenerabile exploatabile, sustinut de 0 pia(iifunctionala de Certificate Verzi ; • Oportunitiiti crescute de investiti i in domeniul eficientei energetice ~i al resurselorenergetice regenerabile;

16

Costurile de producere a energiei electrice in unitiiti ce utilizeazii surse regenerabile (cu exceptia hidrocentralelor mari ~i a celor nucleare) sunt in prezent superioare celor aferente utilizarii combustibililor c1asici. Stimularea utilizarii surselor alternative ~i atragerea investitiilor in unitiiti energetice ce utilizeaza surse regenerabile se realizeaza prin mecanisme de sustinere, in conformitate cu practica europeana, mecanisme ce duc ~i la cre~terea pretului energiei electrice la consumatorul final. Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru sustinerea programelor de investitii in eficienta energetica ~i dezvoltarea serviciilor energetice.

STRATEGY, ENERGETICA A MUNICIPIULUI BRAliA 201 4 · 202:·

• Posibilitatea accesarii de fonduri externe pentru proiecte In domeniul energiei

B. Analiza PESTEL

Analiza PESTEL aratii impactul ~i tendinlele generale a ~ase categorii de factori externi cu care opereazil: politici, economici, socio -culturali, tehnologici, ecologici ~i de mediu ~i legislativi.

FACTOR! DE INFLUENT-A. POLITIC! Descriere a impactului Lipsa un or instrumente necesare pentru Trecerea de la 0 centralizare excesiva la 0

desf1i~urarea cu eficacitate a activitiilii descentralizare efectiva a generat probleme de functionare la nivelul administratiei publice.

Schimbilri legislative la nivel national ~i Influenleaza implementarea programelorl proiectelor. european Dificultilti In coerenta ~i implementarea Influen!eaza implementarea programelor. programelor multianuale. lntarzieri in adoptarea actelor normative Inllirzieri in ceea ce prive$te finalizarea sau

delinitivarea acelor documentelor specifice.

Reforma administrativa (regionalizarea) Incertitudinea privind competentele. distri buirea fondurilor etc.

FACTORT DE TNFLUENTA ECONOMlCI Descrierea impactului

Nivelul salariziirii descuraj eazii speciali~tii sil Salariile nu sunt atractive pentru speciali$ti lucreze in administratia publica Bugete neechilibrate Neasigurarea surselor de finantare necesare derularii

programelor multianuale inseamna sistari ale lucrarilor/nerealizareala capacitatea programati!.

Politicile economice Politicile economice sunt influentate de politicile monetare, existenta $i dimensiunea fondurilor europene, cursul valutar leu - euro, inflatia etc.

FACTOR! DE INFLUENTA SOCIAL! Descrierea impactului Elemente care tin de structura sociala ~t Modificarea strategiilor I programelor functie de demografie structura sociali!ldinamica demografica.

Migratia fortei de munca catre alte tilri/zone ale larii influenleaza activitatea locala.

Lucrul intr-un mediu social ~i cultural divers Proiecteleadministraliei publice locale trebuie sa res peete diversitatea elementelor culturale locale.

Rolul $i evolutia anumitor profesii (arhitect ~i Administralia publica locala inca nu reu$e$te sa urbanist,personal tehnic) atraga un numar suficient de speciali$ti.

Grad sciizut de con~tientizare a potentialilor Efectele proiectelor nu se pot multiplicalreplica in parleneri in identificarealcrearea de parteneriate mod corespunziitor.

FACTOR! DE INFLUENTA TEHNOLOGICI Descrierea impactului Noile tehnologii de producere ~i eficientizare a Necesitatea de instruire a personalului din consumului de energie administra!ielainformarii populaliei cu privire la

noile tehnologii. Calitatea tehnologiei Are implicalii directe in eficientizarea consumului de

energie ~i a producerii de energie verde. Preturile tehnologiei Introducerea tehnologiilor noi precum $i ridicarea

17

STRATf GIA fNERGET/cA A MUN /CiPIULU/ BRA/LA 2014 . 202e

calitativii a celor deja existente implicii cre~tera

costurilor in investi(ii /pregiitirea personalului. Aparitia de noi tehnologii aplicabile in realizarea Redefinirea indicatorilor de calitate impu~i

cIiidirilor executanlilor.

FACTORJ DE INFLUENT A ECOLOGICI SI Descrierea impactului DEMEDIU Cantitatea, calitatea ~J structura resurselor de Cre~terea probabilitii(ii ca proiectele de eficientizare energie regenerabilii (vant, soare, biomasii) a consumului de energie/producere a energiei verzi sa

fie finalizate cu succes Politicile de mediu Politicile na(ionale/europene/internalionale

in/luen(eazii programele/proiectele administraliei publice locale

Catastrofe naturale Municipiul Briiila va acorda 0 imponaOfii mult mai mare activitii(i1or de prevenire a efectelor acestora.

De~eurile Folosirea de~eurilor ca sursii de energie c~tiga un loc imponant

FACTORI DE INFLUENTA LEGrSLATIVI Descriere a impactului Legislatia nationalii, europeanii ~i intemationalii Aceast. legislalie este in favoarea eficientizarii in privin(a energiei consumului de energie ~i a producerij energiei verzi ,

ceea ce ar trebui sii ducii la finanlarea acestor domenii

Legislatia privind achizitiile publice Achiziliile publice, dad legislalia este clara ~i u~or de aplicat, se de~oarii in termenele stabilite.

Legislatia privind finan(area unor proiecte in La mijloacele de eficientizarea consumului de domeniul energiei, atat pentru persoane fizice, energie ~i producerea energiei verzi trebuie sa aiba

cat ~i pentru persoane juridice acces atat instituliile publice, intreprinzatorii privali, cat ~i cetiilenii.

Documentele programatice pentru exercitiul Publicarea la timp ar insemna cre~terea ratei de bugetar 2014 - 2020 absorblie a fondurilor europene.

Legisla!ia in domeniul concurentei Daca nu incurajeaza concurenla loiala, prelurile proiectelor/l1laterialelor, vor fi ridicate tara a conduce la cresterea calitii\ii.

Legislatia in domeniul fiscalitiitii Ar trebui sa incurajeze eficientizarea consul1lului de energie ~i producerealconsul1lul de energie verde la toate nivelurile (institu!ii publice, intreprinderi private, cetiileni etc.)

Legislatia in domeniul protec\iei consumatorilor Ar trebui sa protejeze consumatorii de energie de preluri incorecte.

Legislatia privind salarizarea Speciali~tii nu sunt l1lotivali sa activeze in cadrul administraliei publice datorita salarizarii scazute comparativ cu alte domenii.

18

STIlATtGI4 tNtRGHICA A MUNICIPIUWI BRAILA 2014 · 2021'

A vand 0 populatie de 180.302 locuitori, municipiul Briiila este re~edinta judetului Briiila (parte a Regiunii de Dezvoltare Sud -Est aliituri de Buziiu, Constanta, Galati , Tulcea ~i Vrancea).

Municipiul Briiila -preocupat permanent de contributia la dezvoltarea judetului, de consumul rational ~i eficient de resurse, de protectia mediului inconjuriitor - propune pentru perioada 2014 - 2020 0

strategie energetica bazatil pe miisuri de reducere a consumurilor energetice ~i trecerea treptatil la folosirea surselor de energie regenerabilii.

Principalele directii pentru cre~terea eficientei energetice sunt: A. Realizarea managementului energetic la nivelul intregii municipalitilli; B. Realizarea de investitii in instalatiile existente de consum cu scopul reabilitilrii ~i

modem iziiri i lor in vederea reducerii consumurilor actuale de energie tara a afecta insii confortul utilizatorilor.

C. Producerea energiei din surse regenerabile de energie.

A. Managementul energetic Obiectivul general al managementului energetic este reprezentat de buna gestionarea consumurilor energetice pentru receptorii aflati in subordinea Municipiului Braila, prin eficientizarea costurilor energetice.

in acest sens se va urmiiri, in prima fazii, monitorizarea consumatorilor energetic privind consumul fluidelor energetice prin investitii realizate in montarea de contoare (caldura, gaze naturale, energie electricii) care vor permite bugetarea corectii a sumelor ce se vor aloca de catre municipalitate, dar ~i gestionarea in vederea eficientiziirii consumurilor. Astfel, se vor rezolva ~i problemele aferente consumurilor comune cu alte institutii care i~i desfi4;oara activitatea in c1i1diri comune cu cele aflate in subordinea municipiului.

Prin gestionarea tuturor consumatorilor municipalitiltii de ciitre operatorul care implementeazii managementul energetic, se realizeazii 0 centralizare eficientil a necesarului fieciirui consumator, astfel incat operatorul sii poatil achizitiona in numele municipalitiitii energie de pe piata libera de energie la cele mai mici preturi. De asemenea, prin monitorizarea consumurilor energetice pentru toate obiectivele municipalitiltii se vor putea face propuneri de modemizare optime cunoscandu-se astfel,in detaliu, toate problemele legate de utilizarea nerational~i ineficientii a energiei.

B. Realizarea de investitii in instalatiile existente de consum in continuare se vor ciiuta solutii pentru modemizarea c1iidirilor vechi ~i foarte vechi aft ate in administrarea Municipiului Briiila, constructii care sunt mari consumatoare de energie datorita pierderilor energetice mari cauzate de izolarea termicii defectuoasa sau a instalatiilor foarte vechi sau depii~ite fizic ~i moral.

19

STRA TEGIA ENERGETICA A MUNICIPIULlJIBRA IL A 201 4 . 2020

In cazul instalaliilor electrice interioare, realizale in general din aluminiu cu conductivitate foarte scazutii, se vor ciiuta solulii de inlocuire cu allele noi, cu perform an Ie ridicate care sii permitii de asemenea extinderi viitoare, dar ~i un consum de energie redus. Vor fi vizate de asemenea ~i echipamentele interioare de comandii sau iluminat sau tablourile electrice depii~ite fizic sau moral ~i

cu un randament sciizuL

Obiectivul general al strategiei privind modernizarea sistemului de iluminat public prive~le stabilirea posibilitiililor ~i mijloacelor de cre~tere a eficienlei energetice in administrarea Sistemului de lIuminat Public de pe raza Municipiului Briiila prin decongestionarea consumului de energie electricii, astfel incal instalaliile noi sii asigure un nivel corespunziilor al iluminatului pe timp de noapte, care sii fie con forme cu parametrii luminotehnici impu~i prin normativele in vigoare.

De asemenea, se va avea in vedere asigurarea posibilitiilii de amplasare in subteran a unor relele aeriene existente ~i de crearea de condilii pentru montarea altora noi, tarii a necesita lucriiri de spargere ulterioare.

Modernizarea sistemului de i1uminat public se va realiza etapizatin prima fazii se va avea in vedere modernizarea infrastructurii ~i a relelelor de distribulie pentru i1uminat, urmand ca ulterior sii se inlocuiasca stillpii ~i aparatele de iluminat.

Totodatii se va studia posibilitatea preluarii ~i dezvoltiirii relelelor electrice de distribulie a energiei electrice de joasa tensiune.

C. Producerea energiei din surse regenerabile de energie.

Producerea de energie din surse regenerabile are 0 pondere mare in efortul municipalitiilii de reducere a costurilor energetice4

•

Dupa cum rezultii din lectura capitolelor anterioare, unde este descrisa situalia resurselor la nivel nalional, municipiul Braila dispune de urmatoarele resurse regenerabile posibil de utilizat : I. resurse energetice solare, 2. resurse energetice rezultate din biomasa, 3. resurse energetice provenite din producerea combustibilului biodiesel ~i procesarea de~eurilor

menaJere, 4. resurse energetice eoliene, 5. resurse energetice geotermale (pompe de caldurii).

1. Resursele energetice solare

Avand in vedere expunerea solarii buna a suprafelei municipiului Briiila (3200 - 1350 kW/mp/an), este oportuna investilia de montare de panouri solare pentru c1iidirile administrative, ~coli, spitale etc., care pot asigura un grad ridicat de independenlii energeticii a acestor obiective, precum ~i reducerea cheltuielilor aferente producerii agentului termic sau electric.

4Valoarea investitiei in producerea energiei regenerabilc pentru 0 putere instalat! de I MW este de aproximativ 3.000.000€. La 0 valoare medic a energici eleetrice de SO€IMWh $i 2-6 certificate verzi la I MWh produs. cu 0 valoare a certificatului verde de 30-55£. rezullA venituri anuale de cca.. 850.000€. Se observa cA in 5·10 ani se recupereazA investilia realil.at!.

20

STRA TEGIA EIVERGfTlCA A M UNICIP/uWI BRA ILA 201 4 - 202 l

Avantajele utilizarii panourilor solare pentru oblinerea agentului termic sunt numeroase: Funclioneaza indiferent de temperatura exterioara, chiar ~i iama; Tuburile vi date of era performanle bune ~i pe timp innorat, fiind capabile sa capteze radialiile infraro~ii care patrund prin nori ; Oatoritil izolatiei foarte bune oferita de vid, panourile functioneaza chiar ~i in condilii de temperatura sciizuta (pana la -20 DC); Panoul functioneaza chiar daca unul sau mai multe tuburi se sparg; Tuburile avariate sunt u~or de schimbat; Of era eficienta energetica tot timpul anului, asigurand costuri zero pentru combustibili conventionali cel putin 5 luni pe an; Energia oferita de panouri este energie ecologica ~i nu polueaza mediul inconjurator.

in paralel cu panourile solare se pot folosi ~i panouri fotovoltaice, care transfonna energia luminoasa din razele solare direct in energie electrica, energie care poate suplini necesarul de electricitate din ~coli,spitale ~ialte institutii.

2. Resurse energetice rezultate din biomasa

Municipiul Braila, prin administrarea suprafetelor ~i spatiilor verzi pe care Ie detine, poate sa beneficieze de valorificarea energetica a biomasei atat din punctul de vedere al potentialului, cat ~i al posibilitatilor de utilizare. Astfel, prin plantarea unor compactoare de rumegu~ ~i a unor tocatoare de reziduuri de material lemnos (obtinut din de~eurile lemnoase rezultate din intretinerea arborilor, arbu~tilor ~i a gardurilor vii de pe raza municipiului), se pot obtine brichete ~i peleti care pot fi utilizali in sobele de incalzit cu randamente foarte ridicate.

La nivel global, utilizarea peletilor are ca efect reducerea efectului de sera, ~i prezinta numeroase avantaje: .

ard aproape tara sa emane fum, prafuldin gazele de ardere este alcalin, au conti nut sciizut de metale, iar sulfurile sunt aproape inexistente. sacii de peleti ~i brichete sunt compacti ~i se depoziteaza cu u~urinlii5, cenu~a bogata in minerale, poate fi folosita cu succes drept ingr~amant. sunt economici, costul incalzirii pe baza de peleti este cu piina la 60% mai mic decat pre(ul produselor petroliere ~i cu cel putin 40% mai mic decat pre(ul energiei electrice. sunt non-poluanti, spre deosebire de petrol, care prin ardere elimina in atmosfera 13,8 m3 pentru arderea a 5 m3 de petrol, cantitatea de CO2 provenitil din arderea peletilor este egala cu cantitatea folosita de copaci pentru a cre~te6.

Oat fiind faptul ell pe raza municipiului Braila se executa in mod organizat lucrari de toaletareltllieri de material lemnos, este oportuna constructia unei linii tehnologice pentru utilizarea de~eurilor lemnoase in fabricarea peletilor, care pot fi folositi la producerea caldurii ~i a apei calde pentru unele c1adiri aflate in administratia municipiului.

So tona de pclCli poole fi depozilal! intr-un spatiu de 1.2 m).

6pentru a produce 0 tond de biornasa lemnoasd. arborii consumli 1.8 tone de C02 (gaz deosebit de toxic) $i elibereazA 1,3 tone de oxigen.

21

STRATLGIA ENEkGfTlCii A MliNICIPIULUIBRAILA 201 4 · 2021

3. Resurse energetice provenite din producerea combustibilului biodiesel 51 procesarea de5eurilor • 7 menalere

Materia prima de fabricalie a bioetanolului.poate fi oblinutii din grasimi provenite din abatoare, din uleiul ars produs in cantine ~i restaurante, biodieselul produs fiind de cea mai buna calitate. Biodieselul poate asigura combustibilul necesar pentru autobuzele care briizdeazii municipiul la preluri aproape neglijabile, la fel ca ~i in celelalte ora~e ~i capitale europene, reducandu-se poluarea cu grasimi a sistemului de canalizare al ora~ului.De asemenea, prin procesarea de~eurilor menajere pe etape ~i sorturi se poate obline energie ~i 0 serie de subproduse cu efecte economice deosebite .

De~eurile solide colectate de la populalie sunt formate 80-90% din lanluri moleculare polimerizate de hidrocarbon care, prin depolimerizare (sau a~a-numita "cracare"), pot fi reduse la echivalentul dieselului lichid, care este 0 fracliune de lilei . Acest diesel sintetic, este identic ca proprietali fizice ~i chimice cu combustibilii minerali sau fosili. Metoda propusa, of era 0 solulie pentru aceastii problema a de~eurilor ~i conduce la 0 mullime de avantaje ~i situalii profitabile, chiar de a elimina aproape complet necesarul de depozite pentru de~euri .

o unitate productiva in regim standard este capabila sa proceseze 100 de tone de de~euri pe zi, la valori mici de presiune temperatura ~i utilizand un catalizator special, printr-un proces catalitic de transformare a materiei prime in combustibili de bazii cu inalt grad de calitate, inclusiv motorina, petrollampant, combustibil ~i ulei, precum ~i energie electrica ~i 0 componenta de tip asfalt.

Pregatirea de~eurilor la intrarea in fluxul de procesare include tocare, extraclia de metale, sticla ~i nisip, astfel ca aproximativ 2/3 din materia prima poate fi rulata prin intermediul unitiilii pentru a produce combustibil ~i energie electrica. 0 astfel de facilitate de produclie de 100 tone/zi, poate produce circa 454 litri de combustibil pe tona de materie prima procesatii. Metanul generat in proces este utilizat pentru a pune in funcliune un generator care sa alimenteze instalalia, cu un surplus energetic de I MWdisponibil pentru distribuire. Timpul de instalare a unei astfel de unitllii de procesare ~i a instalaliilor aferente este de aproximativ 6 luni .

4. Resurse energetice eoliene

Valorificarea potenlialului eolian se poate realiza sub forma de energie electrica sau mecanica cu ajutorul turbinelor eoliene. Trebuie luat insa in calcul, in cazul sistemelor de stocare a energiei electrice de mare capacitate, prelul de cost ridicat al acestor sisteme, care sunt astllzi, in curs de dezvoltare. Constructiv, turbinele eoliene se pot imparti in doua mari categorii: turbine cu ax orizontal ~i turbine cu ax vertical.

Turbinele cu ax orizontal sunt cele mai riispandite, fiind solulia cea mai buna pentru parcurile eoliene de mare putere unde generatoarele au 0 putere instalatll de ordinul megawalilor.

7Dalorita restrictiilor de mediu, legislatiei ~i a diferitelor intarzieri de reglementare ~i proceduri birocmtice, se profileazl in viilar 0 mare end de spaliu cu destinatie de gropi de gunoi. intre limp. de~eurile continuA. sA fie produse in volum 101 mai mare, iar gestiunca $i manipularea tor, devine 0 problemA majoro pcntru o~. Solutia care poate preintdmpina aceasUl problema 0 constituie incinerarea d~urilor menajcre Cll ajutorul instalaliilor de Icrmovalorizarc prin care gunoiu] menajer eslc folosit ca $i surs! lennie!.

22

STRA TEGIA ENERGfTlCii A MUNI( IPIUWI BRAILA 201 4 · 20N

Turbinele cu ax vertical sunt folosite pentru aplicatii de putere mult mai mica, avand in general 0

putere de cali va kilowati.

5. Resurse energetice geotermale (pompe de caldura)

Resursele geotermale se utilizeazli deja la inciilzirea ~i prepararea apei calde menajere in locuinte individuale, servicii sociale (birouri, invatiimant, spatii comerciale ~i sociale etc.), sectorul industrial sau spatii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cre~terea animalelor ~.a . ).

A vantajele resurselor geotermale sunt date de faptul ca energia rezultatii este curata pentru mediul inconjurlHor, regenerabila~i mai ieftinii de obicei decat cea rezultata din combustibili fosili , iar centralele geotermale nu sunt afectare de conditiile meteorologice ~i ciclul noapte/zi.

Centralele geotermale au insa ~i dezavantaje: cre~terea instabilitatii solului din zona(putiind fi cauzate chiar ~i cutremure de intensitate redusa) ~i riicireazonelor cu activitate geotermala dupa cateva decenii de utilizare(reprezintii 0 sursii regenerabila, damu infinitii de energie).

Concluzie

Municipiul Braila dispune de 0 multitudine de resurse energetice pentru producerea "energiei verzi" (solara, biomasa, eoliana, geotermala, proven ita din producerea combustibilului biodiesel ~i procesarea de~eurilor menajere), pe care municipalitatea:

• Ie promoveaza la intiilnirile cu investitorii privati (romani ~i straini), • Ie ia in considerare la scrierea de proiecte finantate din fond uri europene/guvemamentale.

23

STRA TEGIA ENERGfTlCA A MLiNICIP/uWI BRAILA 201 4· 202{

MIJLOACE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR IMPUSE PRIN STRATEGIA ENERGETICA A MUNICIPIULUI BRAILA

A. Parteneriatele public -privat

Unul din mijloacele legale prin care pot fi atinse obiectivele prop use sau impuse pnn strategia energetica a municipiului Braila este Incheierea de parteneriate public -privat8

.

Principiile care stau la baza unui parteneriat public -privat sunt: nediscriminarea -asigurareaconditiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de nationalitate, sa poatii participa la procedura de Incheiere a contractului de parteneriat public-privat ~i sa aiM ~ansa de a deveni contractant; tratamentul egal -stabilir~i aplicarea oriciind pe parcursul procedurii de Incheiere a contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerinte, criterii identice pentru toti operatorii economici, astfel Incat ace~tia sa beneficieze de ~anse egale de a participa la procedura de atribuire ~i de a deveni contractant; transparenta -aducereala cuno~tinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea procedurilor de Incheiere a contractului de parteneriat public-privat; proportionalitatea -asigurarea corelatiei juste Intre scopul urmarit de partenerul public, obiectul contractului de parteneriat public-privat ~i cerintele solicitate, In sensu I existentei echilibrului Intre obiectivul urmarit a se realiza prin contractu I de parteneriat public-privat ~i cerintele reale, Intre cerintele reale ~i conditiile impuse investitorului privat, precum ~i Intre criteriile de selectie ~i c1auzele contractuale; eficienta utilizllrii fondurilor -aplicareaprocedurilor de Incheiere a contractelor de parteneriat public-privat ~i utilizarea de criterii trebuie sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor In vederea obtinerii rezultatului urmarit, luand In considerare ~i efectele concrete preconizate a se obtine In domeniul social ~i In cel al protectiei mediului ~i promovarii dezvoltiirii durabile; asumarea riispunderii --<leterminareac1ara a sarcinilor, responsabilitiitilor partilor implicate In procesul de Incheiere a contractelor de parteneriat public-privat, urmiirindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitiitii, independent(ei deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestui proces.

Proiectul de parteneriat publ ic-privat are In vedere urmatoarele aspecte:

8Cadrullegal 81 acestui demers de Parteneriat Public +Prival (PPP) esle reprezentat de Legea 178 din 1 octombrie 2010 a paneneriatului public-pri\'8t. publicat in Monitorul Oficisl 676 din 5 octombrie 2010, precum ~i a Ordonamci de UrgentA nr.39 1201 J publicat4 in Monitorul Ofieial nr.28412 1.04.20 1 1 Aceste aele normative rcglementcazA modu! de realizare a unui proicct de parteneriat public-privat ce are ca abiectlv public proicctarca, finanJarca. conslfUclia. reabilitarcs. modemi7..area, opcrarea, inlretincrca, dezvoltarea ~i transferul unui bun sau scrviciu public, dup!1 caz.

24

STRATEGIIi ENERGfTlCA A MUNIClPIULUI BRAILA 2014 2U2 /'

cooperarea dintre partenerul public ~i partenerul privat; modul de finan\are a proiectului de parteneriat public-privat este privat; in cazul unui proiect public-privat, rolul partenerilor este de a finanla ~i de a pune in aplicare obiectivele de interes public, precum ~i de a respecta prevederile contractului de parteneriat; alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public-privat se face in mod proportional ~i echitabil intre partenerul public ~i cel privat.

Componentele unui parteneriat public-privat sunt reprezentate de: a. Autoritate publica locala - organismul de decizie publica constituit ~i funclionand, dupa

caz, la nivelul jude\ului, municipiului, ora~ului sau comunei, responsabil pentru proiectele de parteneriat public-privat de interes local9

;

b. Investitor privat - orice persoanii juridica sau asociere de persoane juridice, romana sau strainii, care este dispusa sa asigure finan\area pentru una sau mai multe dintre etapele unui proiect de parteneriat pub I ic-privat;

c. Companie de proiect - societatea comerciala rezidentiiin Romania, aviind ca asocia\i sau ac\ionari atat partenerul public, cat ~i pe cel privat, care sunt reprezenta\i in mod proportional in func\ie de participarea la proiectul de parteneriat public-privat, partenerul public participiind cu aport in natura.

Rezultatele implementiirii proiectului de parteneriat public vor fi urmiitoarele: optimizarea consumului energetic pentru consumatorii afla\i in subordinea Municipiului Braila gospodiirirea eficientii a energiei sub toate formele ei; dezvoltarea strategiei specifice de optimizare a consumului; prognozarea cererilor viitoare de energie; cre~terea gradului de siguran\a in alimentare pentru consumatorii municipiului; diminuarea pierderilor pe fluxul de produc\ie - transport - distributie - consum ; diminuarea emisiilor de CO2•

Principalele piir\i interesate de realizarea unui proiect de management energetic sunt: -Municipiul Briiila care se va implica in proiect ca partener public. Aceasta va asigura accesul

la instalatiile energetice proprii in vederea monitoriziirii, gestioniirii ~i modemiziirii acestora.

-Partenerul privat care va veni in cadrul parteneriatului cu experienta sa in realizarea proiectelor de eficientizare ~i management energetic.

-Consumatorii energetici aflati in subordinea municipiului vor fi principalii beneficiari ai unor servicii de calitate la standarde inalte.

-Cetiilenii ora~ului vor beneficia de servicii de calitate (ex: institutii de inviitiimant mai bine incalzite, iluminate). Sciiderea consumurilor energetice.

-Fum izori i de materii prime ~i echipamente energetice vor avea interese pozitive fumiziind toate informatiile ~i echipamentele necesare indeplinirii obiectivelor parteneriatului.

9 Autoritatea publi~ initiatoarc a proiectului penlru realizarea partencriatului public priv8t (PPP) privind -Managementul energetic al consumatorilor anali in subordinea aUloritAlii locale", estc Municipiul Braila cu sediul in Piala Independentei nr I. judetul BllIila. care iSi desfl$oarn aclivitatea in conformitatc cu prevederilc Legii nr.215/2001 privind "administralia publica localii " cu completArile $i modificil.rile ulterioarc (Leges Administratiei Publicc Locale)

25

STRATEGIA ENERGfTlCA A MUNICIPIULUI BRA IL A 2U1 4 . 2020

-Durata PPP-ului trebuie sa fie in concordanla cu etapele necesare de normalizare a situaliei energetice a acestor institulii .

in situalia managementului energetic, avand in vedere numarul mare al localiilor ~i complexitatea lucrarilor care se vor intreprinde se impune un contract pe termen lung, din urmatoarele motive:

a. se va trece la organizarea activitalilor de catre compania de proiect,in comparalie cu situalia actualain care activitalile de intrelinere energetica ~i de exploatare a instalaliilor este realizata de autoritatea publica in calitate de proprietar ~i operator. Se vor realiza schimbari complexe, care se refera nu numai la modul de mentenanla a instalaliilor ~i echipamentelor, cat mai ales la comportamentul uman al personalului de intrelinere ~i a celui care utilizeazii serviciile energetice,

b. activitalile de monitorizare, evaluare, mentenanla ~i investilii care se vor desfii~ura impun etape de cunoa~tere a instalaliilor electroenergetice in toate localiile, identificarea primelor masuri de reducere a pierderilor energetice, identificarea masurilor imediate de cre~tere a siguranlei in functiune ~i inlocuirea echipamentelor defecte, modernizarea treptata a instalaliilor in funclie de sumele disponibile;

c. serviciile energetice sunt activitali complexe ~i necesita adaptarea continua la schimbarile de legislatie ~i ale mediului economic,

d. in domeniul energetic, la nivel international, contractele de parteneriat ~ublic -privat se incheie pe perioade indelungate (25-30 de ani) cu posibilitali de extindere 0.

Decizia implementiirii PPP-ului cat mai rapid va conduce la evitarea unor incidente care pot perturba funclionarea instituliilor, cu efecte economice negative majore.

Parteneriatele pUblic-privat sunt generatoare de locuri de munca datorita desfii~urarii pe 0 perioada mare de tirnp (20-30 ani) ~i a complexitalii lucrarilor care implica personal bine specializat".

Se apreciazii ca proiectul propus nu va avea impact negativ asupra conditiilor economice locale ~i nici nu va genera motive pentru nemultumirea segmentului de public local.

B. Gestionarea directa a problematicilor energetice de cAtre autoritatea locala

o a doua variantii pentru implementarea strategiei energetice este gestionarea directa a problematicilor energetice de catre autoritatea locala, ceea ce ar presupune:

-rniirirea structurii administrative ~i de personal la nivelul aparatului administrativ al municipiului, cu preocupiiri active in domeniul energetic.

-cuprinderea lucrarilor de reabilitare, respectiv a investiliilor necesare in cadrul bugetului local. -angajarea de personal calificat ~i cu experien\ii in domeniul energetic. -contractarea directa a studiilor de prefezabilitate, fezabilitate a proiectelor tehnice, precum ~i a

execuliei proiectelor noi.

l°Este nevoie de 0 perioada de minim 30 de ani pentru a atinge un nivel de calitate, securitate lji optimizare a cosrurilor energelice corespunzAtor standardelor intemaJionale. 11 Prin demararea proiecrului de management energetic se estimcazA. aparilia de noi locuri de munci!. pentru diversele categorii profesionale cu efecte benefice asupra intregului lanl economic. PersonaluJ nou angajal ilji va aduce aportulla cre$terea economiei prin taxele $i impozilele plAtite. Pe plan local, piala muncii va fi influentata in sens pozitiv. in favoarea muncitorilor calificali in domeniul managementului energetic, ~i al domeniilor componentc ale acestuia (iluminat public, relele de fibra optica., sectorultermoenergetic - anvelopare ~i tennofatadc etc.).

26

STRA TEGIA ENt RGETICA A MUNICIPIULUIBRAILA 201 4 - 202('

-contractarea unor servicii de consultanta permanenta in domeniul energetic cu pnvlre la implementarea etapizatii a fazelor de eficientizare energetica cuprinse in prezenta strategie.

Avand in vedere: • resursele financiare limitate cuprinse in bugetul local; • personalul propriu lipsit de calificare ~i experienta in proiectare, dezvoltare, exploatare a

sistemelor energetice; • grilele salariale fixe, nestimulative; • structura de personal existenta,

apl-eciem eii este de dorit eombinarea eelor doua variante.

De asemenea, 0 resursa financiara importantii 0 constituie fondurile europene nerambursabile, prin accesarea carora -in functie de cuprinsul programelor operalionale pentru perioada 2014 -2020 - se dore~te oblinerea de finantiiri pentru sortarea ~i prelucrarea de~eurilor in vederea obtinerii de biogaz in statii de generare.

Proiectul influenteaza in mod pozitiv mediul inconjurator ~i este un factor important in strategia de proteclie a mediului prin:

• eficientizarea consumului de energie sub toate forme Ie sale (electrica, termica etc.) a consumatorilor aflati in subordinea Municipiului Braila;

• reducerea pierderilor de energie pe retele de distributie spre consumator; • propunerea de solutii moderne de alimentare a consumatorilor, inclusiv alimentarea din

surse alternative de energie curatii ( energie verde). • previzionarea consumurilor viitoare de energie coroboratii cu dezvoltarea economica; • incurajarea folosirii mijloacelor de transport nepoluante ~i care sa nu fie consumatoare de

energie; in acest sens trebuie redescoperit mersul pe jos, care de~i este un lucru natural ~i accesibil oricui, tinde sa fie eliminat din activitatea cotidiana, pentru ca,in secolul vitezei, multii lume prefera autoturismul sau mijloacele de transport in comun.

27

STRATEGIA ENERGETICA A MUNIClPIUWI BHAILA 2014 - 202(·

Municipiul Briiila se preocupii in mod serios de problematica energeticii, dovadii fiind lucriirile de elicientizare a consumurilor de energie pe care Ie-a realizatlle are in curs de realizare.

in domeniul eficientizarii energetice, Municipiul Briiila, a implementa! urmiitoarele proiecte:

1. Proiect de utilizare 8 surselor de energie regener8bils 18 un ciimin de biitrnni. Investi(ia a urmiirit asigurarea energiei termice necesare ciiminului prin:

• utilizarea energiei solare;

• utilizarea energiei geotermice a amplasamentului ;

• utilizarea a douii cazane in condensa(ie cu func(ionare pe gaz metan pentru acoperirea viirfurilor de consum termic in perioadele in care energia produsii din sursele regenerabile nu acoperii necesarul de consum termic al obiectivului.

Investi(ia a constat, in principal, in realizarea urmiitoarelor: • Lucriiri de foraj 12 (pe suprafa(a amplasamentului) • Lucriiri de montaj panouri solare (70 buc) pentru producere in perioada de varii ACM de

consum ~i preinciilzire ACM in perioada rece a anului • Lucriiri de montaj centrale term ice pe gaz pentru acoperirea viirfurilor de con sum in

perioadele foarte reci • Lucriiri de reconfigurare a punctului termic ~i amplasarea echipamentelor secundare ale

instala(iei • Lucriiri de instalatii hidraulice ~i interconectarea sistemelor • Lucriiri de instalatii electrice ~i gaze • Lucriiri de automatizare pentru functionatrea in cascada a sistemelor componente

Principalele echipamente de produc(ie a agentului termic sunt: • pompa de caldura apii 13;

• panouri solare l4;

• cazane in condensatie l5.

Acest proiect-pilot poate fi multiplicat la alte cliidiri din proprietatea Municipiului Briiila.

2. Eficientizare8 energetics 8 blocurilor Acest proiect prevede urmiitoarele lucriiri 16:

-termohidroizolarea teraselor, -termoizolarea fatadelor, inclusiv soclu ~i atic,

121a h "" 100 m ptr preluare 5i deversare apA freaticl utilizaUi de pompelede eAldura. 112 bue!I!, fiecare ell 0 puterc nominalil de 90 lew. ItPTnTM. = 70kw. u2 bue!li e ll P NC1MINAL = 80 kw/cazan. IbPrcvazute in DALI ~i rccomandate de auditorii energetici

28

STRA TEGIA ENERGfTl CA A MUNICIPIULUI BRAILA 201 4· 20] [0

-tennoizolarea plan~eelor peste subsol, . inlocuirea mmpliiriei la falade cu tampliirie PVC tennoizolantii, -inchiderea balcoanelor cu mmpliirie PVC tennoizolantii, -refacerea ~i, dupii caz, inlocuirea parapetilor la balcoane.

Materialele utilizate ~i lucriirile propuse asigurii sciiderea consumului energetic necesar pentru inciilzire la aproximativ 60% din consumul actual, respectiv de la aproximativ 230 kwh/mp/an la aprox 75 kwhlmp/an.

in aceea~i directie, pentru perioada 2014 - 2020, eficientizarea consumurilor soar putea realiza prin intermediul unor investitii in comandii centralizatii ~i telegestiunea sistemului de iluminal public din municipiul Briiila, investitii care ar aduce suplimentar beneficii precum:

reducerea defectiunilor in iluminatul public, ca duratii, cu 80%, economie in folosirea resurselor umane pentru depistarea defectiunilor, economie de energie electricii.

1. Implementarea (in colaborare cu alte institutii/parteneri privati) de Iinii tehnologice pentru utilizarea de biomasii uscatii forestierii in fabricarea peletilor ~i trecerea la utilizarea acestora pentru producerea ciildurii ~i a apei calde menajere in sobe ~i centrale de cvartal cu puteri cuprinse intre 7 si 500 KW la unele sectoare administrate de municipiul Briiila, va avea ca efect economia de gaz metan sau chiar eventuale venituri la bugetullocal rezultate din comercializarea brichetelor sau a peletilor.

Introducerea de Iinii tehnologice pentru valorificarea biomasei forestiere sau agricole in vederea obtinerii de energie curatii ~i a echipamentelor de fabricare a peletilor din biomasii solidi! forestierii, implicii investitii de :

Achizitie, montare ~i punere in functiune a unei linii de fabricatie a peletilor din biomasii uscati! forestierii Trecerea la unele sectoare din administratia localii (sere, unitiiti ~colare, cimitire) la producerea de energie ecologicii in cazane cu functionare pe pel eli

La nivel local se estimeazii unniitoarele avantaje: venituri la bugetul Municipiul Briiila din comercializarea peletilor; constituie un pas pentru a atinge obiectivul de a produce 20% din consumul de energie electricii din resurse regenerabile; economia de gaz metan; obtinerea de credite carbon, confonn Tratatului de la Kyoto pentru reducerea dioxidului de carbon, de piinii la 6- I 0 EURO/tonii biomasii valorificatii; reducerea emisiilor de gaze cu efect de serii.

2. Eficientizarea iluminatului public prin inlocuirea liimpilor cu incandescen(ii cu altele cu LED. 3. Eficientizarea energeticii a ~colilor, spitalelor, c1iidirilor administrative. 4.Asigurarea de combustibili biodiesel pentru transportul in comun. 5.Completarea parcului de mijloace de transport cu tramvaie ~i autobuze electrice/mixte (combustibil-curent electric)/cu biogaz cu mai putine locuri, dar care sii circule cu 0 rrecven(ii crescuti!. 6. Utilizarea terenului peri urban pentru amplasarea de panouri fotovoltaice sau fenne eoliene(in

colaborare cu alte institutii/parteneri privati).

29

STRA TEGIA ENERGETICA A MUNIClPIULUI BRAILA 201 4 - 2020

7. Realizarea de centrale de cvartal pentru asigurarea energiei term ice in sistem centralizat, care utilizeazii surse alternative (peleti).

8. Realizarea unei linii tehnologice pentru arderea de~eurilor ~i obtinerea de energie.

Paradoxul eficientei energetice este acela ca de~i este 0 problema de importan(ii nationala, in final , la nivel microeconomic, ea este desconsideratii. Obiectivul prioritar national de cre~tere a eficientei energetice ~i de reducere a pierderilor depinde direct de voin(a ~i capacitatea statului de a gestiona aceasta activitate complexa, prin institutiile sale, legislatie, prograrne ~i instrumente adecvate.

Datele ~i informatiile prezente arata cit Romania a realizat 0 economie importanti! de energie totala din tinta angajati! fata de Comisia Europeana, dar factorul important in aceasta directie a fost recesiunea economica ~i nu investitiile in utilizarea energiei .

Prin urmare, Romania trebuie sa-~i stabileasca un program stabil ~i previzibil de finan(are a masurilor de eficien(ii energetica, prin alegerea ~i utilizarea celor mai bune mecanisme , fapt ce implica recunoa~terea eficientei energetice ca 0 resursa energetica de maxima priori tate, ce conduce la reducerea semnificativa a vulnerabiliti!tii economiei ~i a consumatorilor individuali.

A~adar, eficien(a energetica necesiti! atentia ~i angajarnentul tuturor grupurilor de interese: autoriti!ti publice centrale ~i locale, reglementatori, utiliti!ti, mari consumatori finali, consumatori rezidentiali ~i comerciali, organizatii de energie ~i de mediu.

30